Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018

culturadata

Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.

Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.

Industriile creative 47

Miercurea Ciuc

Indicele participării culturale în cazul acestui oraș a oscilat

foarte mult în perioada 2010-2015. Această oscilație poate

semnala o atenție sporită asupra celorlalte categorii ale

vitalității culturale pentru o stabilizare a acestui indicator.

Poziția în topul dedicat anului 2016 este una favorabilă, dat

fiind că Miercurea Ciuc se afla în anul 2015 pe poziția 17.

Deși este un oraș cu o populație redusă (impact care a fost

minimizat prin relativizarea datelor la numărul populației) și

cu o participare culturală mai scăzută comparativ cu celelalte

orașe ale topului, Miercurea Ciuc are un număr foarte mare de

spectatori la teatre dramatice raportat la numărul populației (87

de spectatori la suta de locuitori) și la spectacolele ansamblurilor

artistice (aproximativ 49 de spectatori la suta de locuitori).

Numărul cititorilor la bibliotecă este de asemenea ridicat (29 de

cititori la suta de locuitori; locul 8 pe acest item). Astfel de puncte

forte ale orașului îi permit acestuia să ocupe în acest an poziția

a noua în top.

8. Industriile creative

Organizația The Urban Institute, în studiul lor Cultural Vitality

in Communities, consideră vitalitatea culturală ca fiind acel proces

prin care „se creează, se diseminează, se validează și se susține

arta și cultura ca dimensiuni ale vieții de zi cu zi în comunitate” 70 .

Cercetătorii acestei organizații recunosc arta și cultura ca fiind

resurse care rezultă mai degrabă din interiorul comunității decât

din exterior. În acest context, sectoarele culturale și creative

(SCC) joacă un rol important în sustenabilitatea economică și

socială a unei comunități având la bază cele șase funcții ale

culturii menționate în raportul ESSnet Culture: prezervarea,

creația, producția, diseminarea, comerț / vânzări și educație 71 ,

70 M. R. Jackson, F. Kabwasa-Green și J. Herranz, Cultural Vitality in

Communities: Interpretation and Indicators, Washington DC, Urban

Institute, 2006, p. 13.

71 ESSnet Culture, ESSnet-culture. European statistical system net-work in

culture. Final report, 2012, http://ec.europa.eu/culture/library/reports/

Pitești

Orașul se află din anul 2010 printre primele zece orașe

cu un grad ridicat de consum cultural. Evoluția acestui indice

este una oscilantă, orașul aflându-se în anul 2015 pe poziția a

treia, iar în anul 2016 pe poziția a zecea. Acest lucru se poate

datora faptului că acest indicator este unul dinamic, care este

influențat de celelalte componente ale vitalității culturale.

Cu toate acestea, menținerea pe primele zece poziții ale

topului încă din anul 2010 demonstrează potențialul cultural

al orașului prin prisma participării culturale de care dă dovadă.

Orașul are un grad înalt de participare culturală, punctele sale

forte fiind reprezentate de spectatorii la cinema, vizitatorii în

muzee și spectatorii la ansambluri populare. Alături de Galați

și Baia Mare, este un oraș care, conform statisticilor oficiale,

are spectatori la teatre muzicale (3.209 spectatori; aproximativ

12 spectatori la suta de locuitori).

care, conform lucrării Cartea Verde. Eliberarea potențialului

industriilor culturale și creative, generează o serie de potențiale

efecte sociale 72 : creștere inteligentă; crearea de locuri de

muncă și obținerea unor competențe creative antreprenoriale

și interculturale; incluziune socială; stimularea inovației și

dezvoltarea societății informaționale.

Aria sectoarelor culturale și creative cuprinde un anumit

profil de persoane care se implică în producția culturală.

În raportul Cultural Times: the first global map of cultural

and creative industries, acest segment este descris ca fiind

unul „tânăr, inclusiv și antreprenorial” 73 . Autorii studiului

ess-net-report_en.pdf, (accesat la 8 aprilie 2018).

72 Comisia Europeană, Cartea Verde. Eliberarea potențialului industriilor

culturale și creative, 2010.

73 International Confederation of Societies of Authors and Composers (CISAC),

Similar magazines