Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018

culturadata

Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.

Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.

Industriile creative 49

diverși „producători, artiști, profesioniști, interpreți sau scriitori

adaugă plusvaloare firmelor sau agențiilor ce au alte tipuri de

activități” 83 . Astfel, serviciile creative pot influența economia

în ansamblu și inovația în alte tipuri de sectoare. Acest cadru,

menționează Hartley, este mai mult unul între firme (eng.

bussines-to-bussines), unde este promovată colaborarea între

organizații sau antreprenori creativi pentru a genera inovație.

• Cetățenii creativi

Al treilea pas în evoluția economiei creative este

reprezentată de apariția a ceea ce pot fi numiți „cetățenii

creativi”. Această etapă este definită de dezvoltarea unor

competențe creative, generale, în rândul populației per

ansamblu, indiferent că vorbim de zona de producție (forță

de muncă, antreprenori etc.) sau de zona consumatorilor,

care pot avea un aport prin sugestiile oferite prin intermediul

interacțiunii. În acest context sunt valorizate rețelele sociale de

indivizi, deoarece acestea au potențialul de a stimula creșterea

cunoștințelor creative și culturale 84 .

• Orașele creative

Ultima fază este reprezentată de dezvoltarea orașelor

creative, deoarece, în mod normal, economia creativă

se formează într-un mediu urban, context văzut ca „o

reprezentare a majorității experienței umane” 85 . De asemenea,

acest context (al orașelor) este privit ca fiind mai optim din

punctul de vedere al potențialului creativ, prin comparație cu

statele națiune sau regiuni de dezvoltare mai mari, întrucât

în interiorul lor se pot genera mai rapid soluții la problemele

apărute, coordonarea sistemică fiind mai eficientă 86 .

Rezultatul, menționează J. Hartley, este reprezentat de

diverse sisteme complexe care prin interacțiune continuă,

83 Ibid.

84 Id., p. 51.

85 J. Hartley, W. Wen și H. S. Li, Creative Economy and Culture: Challenges,

Changes and Futures for the Creative Industries, London, SAGE Publications,

2015, p. 72.

86 Ibid.

fie de colaborare și complementaritate, fie de diferențiere

și conflict, conduc spre emergența soluțiilor la problemele

apărute. Cu alte cuvinte, sistemele complexe au capacitatea

de autoreglare pentru restabilirea unor zone de echilibru,

respectiv inovarea în zona sectoarelor cultural creative 87 .

În contextul studiului de față, economia creativă descrie

cadrul socio-economic al sectorului cultural creativ prin care

se analizează raportul de ocupare a forței de muncă la nivelul

orașelor din România, cifra de afaceri a companiilor care

activează în cadrul acestor sectoare, precum și profitul pe

care-l generează aceste companii.

8.1 Rezultate

Economia creativă este acea dimensiune a vitalității care,

conform modelului propus de John Hartley, este reprezentată

de activitatea sectoarelor culturale și creative, iar în contextul

studiului de față urmărim să descriem și să analizăm activitatea

acestor sectoare.

Raportându-ne la întregul mediu urban din țară, în perioada

2012-2016 numărul actorilor (firme, artiști independenți, ONGuri,

instituții publice) care activează în cadrul sectoarelor

culturale și creative (SCC) a cunoscut o tendință de creștere,

anul 2016 marcând o creștere de 49% de la începutul acestei

perioade și de 14% față de anul precedent (Graficul 22).

Totodată, profitul total a crescut de la aproximativ 28 de

milioane de euro, în 2012, la aproximativ 105 milioane de

euro, în anul 2016. Forța de muncă a cunoscut și ea o ușoară

tendință de creștere, numărul angajaților crescând în acest

interval de timp de la 262.172 la 320.293, fiind angajate cu

22% mai multe persoane în 2016 față de 2012 și cu 5% mai

multe față de 2015.

87 Ibid.

Similar magazines