Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018

culturadata

Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.

Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.

Industriile creative 51

Graficul 22. Evoluția numărului total de firme din cadrul SCC

în perioada 2012-2016 (mediul urban)

46.826

51.295

55.949

60.963

69.846

În contextul celor 46 de orașe din studiul de față, a fost

realizat topul primelor zece orașe (excepție făcând Bucureștiul,

care nu a intrat în analiză) care au obținut cele mai ridicate

scoruri la indicele economiei creative. Tabelul 7 prezintă

mai multe rezultate. În primul rând, conține acele valori pe

baza cărora a fost făcută clasificarea orașelor ce urmează

a fi prezentate. În al doilea rând, sunt prezentate și scoruri

calculate pentru anii anteriori, intervalul 2012-2015. Aceste

rezultate nu sunt cele din ediția anterioară a studiului. Dat

fiind că au fost adăugate noi sectoare și coduri CAEN, calculele

au fost refăcute. Așadar, comparația cu rezultatele obținute în

ediția trecută a studiului nu este recomandată.

2012 2013 2014 2015 2016

Tabelul 7. Clasamentul primelor zece orașe în funcție de subindicele industriilor creative

Poziția

ocupată

Orașe

Valori subindice Industrii creative

2012 2013 2014 2015 2016

Populație

2016

1 Cluj-Napoca 1,97 2,14 2,27 2,44 2,63 321687

2 Baia Mare 1,07 1,34 1,05 1,11 1,21 147801

3 Alba Iulia 1,17 1,56 1,27 1,27 1,13 74233

4 Oradea 1,18 1,16 1,25 1,06 0,98 222736

5 Brașov 0,75 0,80 0,61 0,65 0,61 290743

6 Timișoara 0,65 0,60 0,62 0,63 0,61 332983

7 Craiova 0,59 0,94 0,99 0,81 0,60 305689

8 Iași 0,34 0,41 0,44 0,46 0,49 362142

9 Deva 0,90 1,13 0,68 0,65 0,43 70407

10 Miercurea Ciuc 0,61 0,40 0,58 0,47 0,42 42120

Cluj-Napoca

În comparație cu celelalte orașe din țară, în perioada 2012-

2016, municipiul Cluj-Napoca este lider al economiei creative,

deținând aproape în toate domeniile de activitate ale sectoarelor

culturale creative cel mai mare număr de firme / companii și

artiști liberi profesioniști 88 şi obținând cel mai ridicat scor al

indicatorului economiei creative în această perioadă de timp.

Cifra de afaceri generată de SCC-uri și numărul de angajați

au crescut în această perioadă. Astfel, în anul 2016, cifra de

afaceri a ajuns să fie de aproximativ 13.024 de lei pe cap de

88 Vezi tabelele A8, A9 și A10 din Anexe.

Similar magazines