Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018

culturadata

Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.

Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.

52 Industriile creative

locuitor, cu 24% mai mult față de anul precedent și cu 122%

mai mult față de începutul acestei perioade (anul 2012). Iar din

punctul de vedere al ocupării forței de muncă, în anul 2016 au

fost aproximativ 74 de angajați la 1.000 de locuitori în cadrul

SCC-urilor (Tabelul 8).

Cu un număr de 4.759 de instituții care activează în cadrul

SCC, sectorul informatic (IT și software development) deține cea

mai mare pondere și este o resursă importantă la contribuția

PIB-ului și pentru ocuparea forței de muncă a orașului. Acest

sector a cunoscut o creștere constantă a activității în perioada

2012-2016, ajungând ca în anul 2016 să dețină o cifră de

Tabelul 8. Dinamica cifrelor de afaceri și a nr. de angajați din SCC. Cluj, 2012-2016 (urban)

Cifra de afaceri pe cap de locuitor

afaceri de aproximativ 7.741 de lei pe cap de locuitor, mai mult

cu 30% față de anul precedent și cu 195% față de anul 2012.

Similar, în anul 2016, media numărului de angajați din cadrul

industriei informatice a fost de aproximativ 44 de persoane la

1.000 de locuitori, cu 19% mai mult față de anul anterior. Alte

sectoare care influențează într-un mod semnificativ economia

și viața socială a orașului Cluj-Napoca sunt: artele vizuale,

artele spectacolului, publicitatea, industria de carte și presă,

precum și industria de artizanat și meșteșuguri. Toate aceste

sectoare au cunoscut o tendință de creștere a cifrei de afaceri

și a numărului de angajați în perioada 2012-2016 89 .

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Anul

2016

Evoluție %

2015-2016

Evoluție %

2012- 2016

5.855,49 6.862,78 8.431,07 10.489,39 13.023,74 24,2% 122,4%

Numărul de angajați la 1.000 de locuitori

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Anul

2016

Evoluție %

2015-2016

Evoluție %

2012-2016

47,59 52,62 59,18 66,45 73,50 10,6% 54,5%

Baia Mare

Din perspectiva dimensiunii care măsoară economia

creativă, ca parte a vitalității culturale, municipiul Baia

Mare ocupă poziția a doua în clasamentul SCC, valoarea

indicatorului fiind în creștere față de anul anterior. 89

Cifra de afaceri pe cap de locuitor a crescut în anul 2016,

ajungând la 8.568 de lei, cu aproximativ 23% mai mult față

de anul precedent și cu 75% mai mult față de anul 2012. Și

numărul de angajați a fost în creștere, cunoscând o evoluție

de aproximativ 16 procente (Tabelul 9).

Baia Mare este un oraș cu un număr relativ mic de firme

în cadrul sectoarelor culturale și creative, dar valoarea

89 Vezi tabelul A8 din Anexe.

ridicată a scorului este influențată de sectorul „Artizanat și

meșteșuguri” care, chiar dacă reprezintă aproximativ 17% din

compoziția totală a SCC-urilor, deține 83% din totalul cifrei

de afaceri și 82% din totalul de angajați 90 . Dorim să precizăm

că în cadrul acestui sector sunt incluse și acele CAEN-uri care

au ca activitate principală fabricarea în masă a articolelor

din metal sau a articolelor de mobilă, neexistând momentan

o reglementare legislativă pentru cei care se ocupă strict de

artizanat. Conform definiției din legislație 91 , meșteșugurile

90 Vezi tabelul A9 din Anexe.

91 Ordinul nr. 169/2013 privind aprobarea Procedurii de implementare a

Programului național multianual pentru susținerea meșteșugurilor și

a artizanatului. http://www.dreptonline.ro/legislatie/ordin_169_2013_

procedura_implementare_programul_national_multianual_sustinerea_

mestesugurilor_artizanatului.php

Similar magazines