Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018

culturadata

Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.

Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.

Așezămintele culturale 63

Alba Iulia

Municipiul Alba Iulia obține în anul 2017 un scor al

indicatorului de activitate a așezămintelor culturale de 1,34,

poziționându-se pe locul patru. Similar primelor două orașe din

clasament, diferența dintre Alba Iulia și Slobozia, orașul plasat

imediat deasupra sa, este foarte mică, de 0,02 puncte.

La nivelul anului 2017, în cadrul așezămintelor culturale

din Alba Iulia au existat aproximativ 57 de angajați la nivel de

oraș, iar bugetul alocat pentru diversele activități și evenimente

culturale a fost de 58 de lei pe cap de locuitor, reușind să

atragă pe tot parcursul anului un număr total de 300.000 de

participanți aproximativ patru participanți pentru fiecare

locuitor. Dintre toți cei patru itemi folosiți pentru a calcula

scorul agregat, cea mai mare valoare a fost obținută tocmai de

numărul de participanți raportat la mia de locuitori. Mai mult,

poate fi adăugat și faptul că dintre cele zece orașe prezente

în clasament, municipiul Alba Iulia a obținut cel mai mare scor

privind participanții la evenimentele așezămintelor culturale.

Alexandria

Pe locul cinci în topul orașelor cu performanțe crescute

în activitatea așezămintelor culturale se află municipiul

Alexandria, obținând un scor al indicatorului de 0,65. Ce poate

fi remarcat în cazul acestui oraș este diferența considerabilă

dintre scorul său și scorul obținut de orașul precedent, Alba

Iulia, care este de aproximativ de două ori mai mare. Acest

fapt semnalează prezența unor valori negative mai mari la

nivelul anumitor itemi.

În urma datelor declarate, în anul 2017, în cadrul

așezămintelor culturale din Alexandria au existat aproximativ

60 de angajați la nivel de oraș, iar bugetul alocat pentru diversele

activități și evenimente culturale organizate în perioada acestui

an a fost de 50 de lei pe cap de locuitor, reușind să atragă pe

tot parcursul perioadei un număr total de 10.000 de participanți.

În ceea ce privește itemii care au compus acest scor, putem

menționa că infrastructura, bugetul și resursa umană au obținut

valori pozitive. Mai mult, doar pe criteriul personalului angajat,

municipiul Alexandria ocupă a treia poziție. Ce a scăzut foarte

mult scorul final a fost numărul de participanți, care are o valoare

de aproximativ 196 de persoane la mia de locuitori.

Suceava

Municipiul Suceava obține în anul 2017 un scor al

indicatorului de activitate a așezămintelor culturale de 0,52,

prezentând o oarecare scădere față de anul 2016.

Pentru anul 2017, la nivelul orașului Suceava au existat în

cadrul așezămintelor culturale aproximativ 84 de angajați,

iar bugetul alocat pentru diversele activități și evenimente

culturale organizate în acest an a fost de 84 de lei pe cap

de locuitor. Numărul total de persoane care au participat

în cadrul acestor evenimente pe întregul parcurs al anului

2017 a fost de aproximativ 267.000 de persoane. În cazul

Sucevei, scorul final a fost scăzut de valoarea obținută la

nivelul itemului care a măsurat infrastructura culturală, care

este negativ: -0,57. Acest fapt denotă un dezechilibru între

numărul de așezăminte existente și populația deservită. Cu

toate acestea, criteriul care oferă municipiului Suceava un

avantaj este publicul participant la evenimente, care, strict pe

acest aspect, poziționează Suceava pe a treia poziție, având

aproximativ 2.238 de participanți la mia de locuitori.

Piatra Neamț

Pe locul șapte în clasamentul așezămintelor culturale se

află un alt oraș din regiunea istorică a Moldovei, Piatra Neamț,

obținând un scor al indicatorului de 0,27. Trebuie remarcat

că locul șapte reprezintă un alt punct de inflexiune în acest

clasament, prin diferența aproape dublă dintre scorul obținut

de Piatra Neamț și cel obținut de Suceava.

În urma datelor raportate de așezămintele care au răspuns

la chestionarul nostru, în anul 2017 au existat în cadrul

lor aproximativ 30 de angajați, iar bugetul alocat pentru

organizarea diverselor activități și evenimente culturale a

Similar magazines