Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018

culturadata

Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.

Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.

66 Concluzii

muzee, teatre de păpuși, teatre muzicale, teatre dramatice,

muzee și operă. Astfel de modificări au evidențiat mai multe

aspecte relevante. În primul rând, orașele care au performat din

punctul de vedere al itemilor folosiți în metodologia anterioară

performează în general și atunci când sunt luate în considerare

noile caracteristici, chiar dacă, pe alocuri, au probleme și

scorul general scade. Orașe precum Cluj-Napoca, Târgu Jiu,

Miercurea Ciuc, Alba Iulia și Sibiu sunt bune exemple în acest

sens. În al doilea rând, faptul că pentru anul 2016 regăsim în

top 10 orașe care în anii anteriori ocupau poziții mai joase

reprezintă un indicator pentru complexitatea acestui aspect

și că atunci când adăugăm sau scoatem itemi ce măsoară

o anumită dimensiune modificăm realitatea analizată. Nu în

ultimul rând, ca aspect de ordin tehnic, experiența colectării

datelor și a interpretării rezultatelor obținute arată nevoia

pe care cercetătorii o au în privința accesului la date pentru

minimizarea erorilor de subestimare sau supraestimare a

anumitor rezultate.

La nivelul industriilor creative, rezultatele obținute sunt,

din anumite puncte de vedere, în concordanță cu rezultatele

obținute în cadrul celorlalte capitole care compun studiul.

Acest fapt este vizibil din două perspective. În primul rând,

orașele care au fost prezente și în celelalte topuri se regăsesc

și în cel realizat pe economia creativă. În al doilea rând, situația

anumitor orașe, care au fost constant pe primele zece locuri în

această ierarhie, nu a fost modificată substanțial. Acest fapt

arată că acele orașe care au o economie creativă dezvoltată

prezintă o evoluție în ansamblu, la nivelul mai multor sectoare

culturale și creative. Bineînțeles, există și excepții. În al doilea

rând, felul în care subindicele de industrii culturale relaționează

cu celelalte fațete ale vitalității culturale (vezi Tabelul 3)

indică o realitate ce a fost prezentată în descrierile deja

clasice despre economia creativă, și anume mediul urban, per

ansamblu, face diferența, prin faptul că facilitează atragerea

cetățenilor către astfel de centre. Prin urmare, corelații cu alte

dimensiuni ale vitalității culturale urbane, precum resursele

umane specializate, infrastructura sau participarea culturală,

nu sunt întâmplătoare.

Subindicele care a măsurat situația așezămintelor culturale

a reprezentat un caz special în ediția de față a studiului, fiind

prima oară când este folosit ca o dimensiune separată și nu

sub forma unor itemi disparați în interiorul altor dimensiuni.

Iar în ceea ce-l privește, rezultatele au fost interesante. Unele

orașe au avut foarte mult de câștigat (ca poziții în clasamentul

general) în urma includerii sale în formula de calcul. Altor orașe

li s-a modificat scorul cu variații relativ mici, însă per ansamblu

poziția lor în clasamentul general nu a avut de suferit. Un alt

lucru ce trebuie menționat este că un astfel de indicator poate

oferi chiar și indirect anumite informații despre vitalitatea

culturală de la nivelul unui oraș. În mod special, a fost calculat

și un scor al vitalității ce exclude acest aspect. Corelat doar

cu numărul așezămintelor din oraș, analizele au evidențiat o

asociere pozitivă, semnificativă din punct de vedere statistic,

și de o intensitate medie când crește numărul de așezăminte

culturale (indiferent de tipul lor) crește și scorul de vitalitate

culturală per ansamblu. Acest fapt arată că mecanismele prin

care așezămintele culturale pot influența vitalitatea culturală

a unui oraș, în lipsa altor elemente (ex. industriile creative), ar

trebui privite cu mai mare atenție.

Similar magazines