01.08.2019 Views

Occidentul romanesc nr 102 - august 2019

Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!

Leverage SEO-optimized Flipbooks, powerful backlinks, and multimedia content to professionally showcase your products and significantly increase your reach.

occidentul <strong>romanesc</strong><br />

www.occidentul-<strong>romanesc</strong>.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania<br />

ZIAR<br />

GRATUIT<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!<br />

Anul IX<br />

Nr. <strong>102</strong> / 24 pagini<br />

AUGUST <strong>2019</strong><br />

Pagina 04<br />

AEP ANUNȚĂ CĂ<br />

AU ÎNCEPUT ÎNSCRIERILE<br />

PENTRU VOTUL ONLINE DIN<br />

STRĂINĂTATE<br />

„Începând de duminică, 28 iulie <strong>2019</strong>, site-ul www.votstrainatate.ro este disponibil tuturor alegătorilor<br />

români din străinătate, care doresc să se preî<strong>nr</strong>egistreze pentru a vota prin corespondență sau pentru a vota<br />

într-o secție de vot din afara României...”<br />

Ce trebuie să știm despre<br />

contractul de închiriere<br />

„În ce priveşte reglementarea<br />

contractelor de închiriere,<br />

în Spania se aplică Legea<br />

29/1994 privind închirierea<br />

urbană, cu modificările şi<br />

completările ulterioare, unde<br />

sunt prevăzute principalele...”<br />

Pagina 06<br />

„Nu pot scrie decât<br />

românește, în altă limbă<br />

nu simt nimic”<br />

„ Despre experiența emigrării<br />

în perioada regimului<br />

comunist. Un interviu cu Letiția<br />

Vladislav, care locuiește,<br />

alternativ, în trei țări...”<br />

Pagina 12-13<br />

Populația din Calpe, un<br />

„oraș mic și liniștit”, crește<br />

cu 700% în fiecare vară<br />

„Orașele de pe coastele<br />

Spaniei sunt invadate de turiști<br />

în timpul verii. Mici locații<br />

care își înmulțesc locuitorii și<br />

a căror viață se complică...”<br />

Pagina 23<br />

Pensia contributivă și<br />

necontributivă<br />

„În Spania vârsta de<br />

pensionare pentru limita<br />

de vârstă în <strong>2019</strong> este de<br />

65 ani și 8 luni. Persoanele<br />

care îndeplinesc condițiile de<br />

pensionare vor obține o pensie<br />

lunară pe viață a cărei...”<br />

Pagina 09<br />

Epoca de Aur a Sevillei și<br />

a Spaniei<br />

„Despre Sevilla se spune că<br />

este cel mai spaniol oraș al<br />

Spaniei. Pentru atmosfera<br />

exuberantă, dragostea pentru<br />

coride și flamenco; pentru că<br />

aici s-au născut tapas-urile...”<br />

Pagina 16


02 AUGUST<br />

<strong>2019</strong><br />

Adrese şi informaţii utile<br />

REPREZENTAREA<br />

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI<br />

ÎN REGATUL SPANIEI<br />

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso<br />

XIII <strong>nr</strong>. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5<br />

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:<br />

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.<br />

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:<br />

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare<br />

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@<br />

embajadaderumania.es<br />

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:<br />

Avenida de la Albufera <strong>nr</strong>. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/<br />

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@<br />

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-<br />

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,<br />

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,<br />

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)<br />

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de<br />

deces sau accidente rutiere)<br />

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la<br />

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:<br />

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915<br />

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro<br />

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:<br />

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare<br />

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,<br />

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:<br />

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,<br />

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://<br />

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00<br />

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,<br />

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)<br />

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,<br />

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare<br />

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza<br />

Circular <strong>nr</strong>. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177<br />

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.<br />

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se<br />

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-<br />

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:<br />

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)<br />

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,<br />

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,<br />

Vizcaya), Navarra, La Rioja<br />

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida<br />

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la<br />

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964<br />

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964<br />

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:<br />

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau<br />

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:<br />

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte<br />

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),<br />

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare<br />

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,<br />

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),<br />

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,<br />

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei<br />

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis<br />

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:<br />

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)<br />

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,<br />

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226<br />

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926<br />

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere<br />

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea<br />

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,<br />

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)<br />

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de<br />

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea<br />

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,<br />

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)<br />

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@<br />

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954<br />

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,<br />

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-<br />

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:<br />

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,<br />

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,<br />

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea<br />

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla<br />

Această publicație a fost tipărită cu sprijinul Ministerului pentru Românii<br />

de Pretutindeni!<br />

www.mprp.gov.ro<br />

Conținutul acestei publicații nu reprezintă poziția oficială a Ministerului<br />

pentru Românii de Pretutindeni.<br />

Publicație lunară gratuită<br />

Produs și editat de:<br />

EL OCCIDENTE RUMANO<br />

Depósito Legal: M-30588-2013<br />

FONDATORI:<br />

Kasandra Kalmann Năsăudean<br />

Florin Valentin Barbu<br />

COORDONATOR:<br />

Michael Harrison Cronkite (USA)<br />

DIRECTOR EDITORIAL:<br />

Kasandra Kalmann-Năsăudean<br />

REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:<br />

Eduard Rudolf Roth<br />

Ilinca Fodor<br />

SECRETAR DE REDACȚIE:<br />

Andra Mateescu Gutiérrez<br />

SENIOR EDITOR:<br />

Dan Caragea<br />

Puşa Roth<br />

Letiţia Coza<br />

Gabriela Căluțiu Sonnemberg<br />

Vavila Popovici<br />

Zoe Stoleru Martí<br />

REDACTORI:<br />

Irina Șova Georgescu<br />

Lorena Borrero Garcia<br />

Mircea Fluieraș<br />

MARKETING-PUBLICITATE:<br />

Alina Marinescu Ortiz<br />

Dan Aurelian Pătrașcu<br />

Răzvan Marius Ionescu<br />

SPECIALIŞTI:<br />

Prof. Dr. Ana Maria Zuneitman (USA)<br />

Dr. Corina Simionescu Hudgens (UK)<br />

Av. Alina Manuela Sasu (Spania)<br />

Av. Ioana Brătuleanu (Spania)<br />

CONTACT:<br />

redactia@occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />

alina.marinescu@occidentul<strong>romanesc</strong>.com<br />

www.occidentul-<strong>romanesc</strong>.com


Cuvânt înainte AUGUST<br />

<strong>2019</strong> 03<br />

Destin<br />

confiscat de istorie<br />

Kasandra Kalmann-Năsăudean<br />

Director editorial - OR<br />

Jurnalist investigații, membru CCNMA<br />

Ne-am obişnuit să definim<br />

un popor funcţie de mentalitatea<br />

colectivă a acestuia, care<br />

îşi recuperează trecutul şi îşi<br />

valorifică prezentul în perspectiva<br />

unui viitor salvator.<br />

Pe această bază, „proiecţiile<br />

asupra viitorului naţional,<br />

indiferent de nuanţele ideologice,<br />

au tins să justifi ce<br />

deciziile politice, să disciplineze<br />

acţiunea naţională, deci<br />

să orienteze comportamentele<br />

colective”...<br />

Dacă ne întoarcem la începuturile<br />

istorice, vom observa<br />

că pe pământul actual<br />

românesc s-au perindat goţii,<br />

hunii, slavii, romanii, turcii<br />

şi alte naţii, care de fiecare<br />

dată şi-au lăsat adn-urile pe<br />

plaiurile noastre, contribuind<br />

astfel la formarea unui popor<br />

român cu o mentalitate colectivă<br />

de-a dreptul uimitoare şi<br />

profund incorectă. Dacii, ca<br />

popor de sine stătător, supus<br />

atâtor lupte de ocupaţie, au<br />

încercat cu vitejie să-şi apere<br />

pământul. Au luptat şi au murit<br />

ca nişte bravi eroi pentru<br />

ţara lor. În urma războaielor<br />

purtate de-a lungul a sute de<br />

ani s-au propăşit pe plaiuri<br />

mioritice suficiente elemente<br />

migratoare ce au contribuit la<br />

formarea mentalului colectiv.<br />

Astfel că dacii, pentru a<br />

trăi într-o oarecare armonie<br />

cu naţiile cotropitoare, au<br />

început să preia treptat din<br />

comportamentul barbarilor<br />

pentru că numai aşa puteau<br />

supravieţui. Din acest motiv,<br />

normele sociale ale acelor<br />

vremi i-au învăţat că hoţia le<br />

asigură existenţa, că laşitatea<br />

îi scapă deseori din necazuri,<br />

că umilinţa şi supuşenia ajută<br />

în diverse situaţii, că pentru<br />

o coajă de pâine acceptă<br />

sclavia, însă primordial este<br />

să rămână în viaţă! Nu în ce<br />

mod ci, VIU!<br />

Tot din istorie cunoaştem<br />

că poporul nostru a fost mereu<br />

stăpânit de o sete nemărginită<br />

în a-şi trăda, vinde şi<br />

omorî conducătorii. S-a întâmplat<br />

cu Decebal, cu Mihai<br />

Viteazul, cu Vlad Ţepeş, cu<br />

Brâncovenii, şi mai nou cu<br />

Ceauşeştii. Mentalitatea colectivă<br />

clădită pe asemenea<br />

gene reprezintă răspunsul la<br />

întrebarea: „De ce românul<br />

suportă atâtea nelegiuri?”<br />

Identitatea românului<br />

particular se integrează în<br />

mentalitatea colectivă care<br />

vine cu un bagaj de ideologii<br />

istorice – un fel de simbioză<br />

între mentalităţile popoarelor<br />

migratoare şi daci, adică un<br />

feed-back al trecutului nostru<br />

dureros considerate a fi normale,<br />

iar idealurile actuale<br />

nu rămân altceva decât nişte<br />

concepte teoretice imposibil<br />

de atins sau aplicat atâta<br />

vreme cât majoritarul decide<br />

acţiunile viitoare, deciziile<br />

politice, viitorul nostru ca stat<br />

democrat.<br />

Tot la români întâlnim<br />

proverbe care definesc mentalitatea<br />

colectivă altfel cum<br />

am caracterizat-o mai sus:<br />

„Să moară capra vecinului!”<br />

sau „Capul plecat, sabia nu-l<br />

taie!” Numai din aceste două<br />

expresii este suficient să înţelegem<br />

modul în care poporul<br />

nostru s-a autodefinit de-a<br />

lungul timpului. NU avem<br />

mentalitate de învingător,<br />

nu ştim ce înseamnă verticalitatea,<br />

nu ne cunoaştem<br />

drepturile, nu ne revoltăm<br />

când suntem î<strong>nr</strong>obiţi şi umiliţi.<br />

Ne mulţumim că suntem<br />

vii, la fel cum se mulţumeau<br />

şi strămoşii noştri!<br />

Am rămas un popor de<br />

primitivi a cărui singură satisfacţie<br />

e viaţa, indiferent în<br />

ce mod trăită, refractari, duri<br />

la reforme pozitive, bolnavi<br />

de ură, învrăjbire şi disoluţie,<br />

capabili de a vorbi mult şi de<br />

a face foarte puţin, lipsit de<br />

aspiraţii, manipulaţi, clemenţi<br />

la toate relele politicului,<br />

avizi de bârfă şi răzbunare,<br />

însă pentru popor ca întreg,<br />

suntem incapabili de a face<br />

ceva benefic chiar dacă am<br />

avut şansa de a ne naşte întro<br />

ţară minunată şi bogată,<br />

chiar dacă am avut sclipirea<br />

finalului de an 1989 când neam<br />

înlăturat dictatura.<br />

Eroziunea morală a ajuns<br />

la asemenea cote, încât nu<br />

mai facem distincţie între<br />

ceea ce e moral şi imoral, între<br />

ceea ce e drept şi nedrept,<br />

între ce e cinste şi necinste,<br />

pentru că de fiecare dată găsim<br />

o scuză raportându-ne la<br />

condiţiile impuse pentru a fi<br />

viu sau mort! Şi atunci, senini<br />

şi oarecum compasionali,<br />

admitem toate atrocităţile din<br />

jur săvârşite de unul, de altul,<br />

de clasa politică, de justiţie.<br />

Pentru că numai aşa, făcând<br />

compromisuri, încă mai avem<br />

dreptul de a respira!<br />

E adevărat că printre noi<br />

există şi excepţii, dar acestea<br />

sunt atât de puţine încât<br />

nu vor fi capabile niciodată<br />

să schimbe cursul evenimentelor.<br />

În primul rând pentru<br />

că nu se implică, în al doilea<br />

rând pentru că sunt eliminaţi<br />

din vârfuri, în al treilea rând<br />

pentru că sunt conştienţi că<br />

se află în minoritate şi imposibilitate<br />

de a schimba o<br />

mentalitate colectivă într-o<br />

zi, într-o lună, într-un an sau<br />

în zece. Ori, pe noi, ca mentalitate<br />

colectivă ne defineşte<br />

cu totul altceva decât ceea ce<br />

altora – minoritarilor -, li se<br />

pare a fi normalul!<br />

Mentalitatea colectivă e<br />

îmbibată de tradiţionalism<br />

istoric şi se caracterizează<br />

printr-un tip de auto-suficienţă<br />

împinsă adeseori până<br />

la aroganţă, ignoranţă şi discriminare<br />

faţă de concepţiile<br />

novatoare. Dacă în lumea<br />

occidentală e tolerată orice<br />

„credinţă”, în lumea ortodoxă<br />

românească, spre exemplu,<br />

cea tolerată e „necredinţa”.<br />

Simţul, gustul şi mentalitatea<br />

majorităţii fac legea în materie<br />

de „normalitate”. În sistemele<br />

de tip dictatorial, fie ele<br />

sociale sau religioase, cea mai<br />

gravă consecinţă morală constă<br />

în faptul că se confundă<br />

„normalitatea” cu adevărul.<br />

Legea drepturilor omului<br />

este în plan axiologic un<br />

ideal al lumii contemporane.<br />

Aşa se explică de ce societăţile<br />

tradiţionale fac parte<br />

din lumea a doua şi a treia.<br />

Pentru că sunt împotmolite<br />

într-un trecut fosilizat, secătuit,<br />

într-o ideologie care nu<br />

mai corespunde nivelului actual<br />

de evoluţie a conştiinţei<br />

omeneşti. Odată cu lumea pe<br />

care o construim evoluează<br />

şi reperele care ne formează<br />

conştiinţa. Suntem produse<br />

sociale într-o mai mare măsură<br />

decât suntem dispuşi să<br />

o recunoaştem.


04 AUGUST<br />

<strong>2019</strong><br />

Modificarea legislației electorale<br />

în perspectiva alegerilor pentru<br />

Președintele României<br />

La 23 iulie <strong>2019</strong> Președintele<br />

României a semnat decretul<br />

privind promulgarea Legii<br />

pentru modificarea și completarea<br />

unor acte normative<br />

în materie electorală (PL-x<br />

329/01.07.<strong>2019</strong>), prin care<br />

se modifică Legea 370/2004<br />

pentru alegerea Președintelui<br />

României, Legea 288/2015 privind<br />

votul prin corespondență<br />

și Legea 208/2015 privind alegerea<br />

Senatului și a Camerei<br />

Deputaților (legea poate fi consultată<br />

accesând link-ul: http://<br />

www.cdep.ro/pls/ proiecte/<br />

docs/<strong>2019</strong>/pr329_19.pdf).<br />

Modificările cele mai importante,<br />

în perspectiva alegerilor<br />

prezidențiale, constau în:<br />

• Desfășurarea votării în străinătate<br />

pe durata a 3 zile (vineri<br />

între orele 12:00 – 21:00,<br />

sâmbătă și duminică între orele<br />

7:00 – 21:00);<br />

• Exercitarea dreptului de vot<br />

de către alegătorii care se află<br />

la rând în afara sediului secției<br />

de votare până la ora 23:59;<br />

• Introducerea votului prin<br />

corespondență;<br />

• Organizarea, cu acordul<br />

autorităților din țara respectivă,<br />

de secții de votare pentru<br />

localitățile sau grupurile de<br />

localități în care au optat să voteze<br />

cel puțin 100 de alegători,<br />

prin î<strong>nr</strong>egistrarea acestora în<br />

Registrul electoral ca alegător<br />

în străinătate, prin intermediul<br />

unui formular on-line, aflat pe<br />

site-ul Autorității Electorale<br />

Permanente;<br />

• Stabilirea numărului membrilor<br />

din biroul secției de<br />

votare la 9, cu posibilitatea<br />

majorării, dacă este cazul,<br />

prin decizie a președintelui<br />

biroului secției, la 15 membri;<br />

membrii secțiilor de votare nu<br />

mai necesită avizul Autorității<br />

Electorale Permanente ca<br />

experți electorali; toți membrii<br />

secției de votare vor îndeplini<br />

De interes<br />

și atribuțiile specifice operatorilor<br />

de calculator;<br />

• Președinții și locțiitorii<br />

secțiilor de votare vor fi<br />

desemnați de șefii de misiuni;<br />

• Listele electorale suplimentare<br />

din străinătate se vor genera<br />

automat în mod electronic,<br />

alegătorii urmând a semna pe<br />

un dispozitiv electronic atașat<br />

terminalului informatic de utilizare<br />

a SIMPV.<br />

I. În data de 9 iulie <strong>2019</strong><br />

Guvernul a adoptat Hotărârea<br />

<strong>nr</strong>. 485 prin care a stabilit ziua<br />

de duminică, 10 noiembrie<br />

<strong>2019</strong> (n.b. - 24 noiembrie<br />

<strong>2019</strong> turul II, dacă este cazul),<br />

ca dată a alegerilor pentru<br />

Președintele României din<br />

anul <strong>2019</strong>, cu intrarea în vigoare<br />

a acesteia la data de 28<br />

<strong>august</strong> <strong>2019</strong> (n.b. - data începerii<br />

perioadei electorale) .<br />

II. Principalele modificări<br />

legislative<br />

1. Organizarea secțiilor de<br />

votare în străinătate<br />

(1) În statele unde îşi au<br />

sediile misiunile diplomatice<br />

şi oficiile consulare ale<br />

României se organizează, de<br />

regulă, în sediile misiunilor<br />

diplomatice, oficiilor consulare,<br />

secţiilor consulare, dacă<br />

acestea funcţionează în sedii<br />

diferite şi institutelor culturale,<br />

una sau mai multe secţii de<br />

votare pentru alegătorii care<br />

votează în străinătate.<br />

(2) Cu acordul autorităţilor<br />

din ţara respectivă pot fi organizate<br />

secţii de votare şi în alte<br />

locuri decât cele prevăzute de<br />

alin. (1).<br />

(3) În afara secţiilor de votare<br />

prevăzute la alin. (1) şi (2)<br />

pot fi organizate, cu acordul<br />

autorităţilor din ţara respectivă,<br />

secţii de votare pentru localităţile<br />

sau grupurile de localităţi<br />

în care au optat să voteze<br />

cel puţin 100 de alegători (care<br />

trebuie să se înscrie pe site-ul<br />

AEP ca alegători în străinătate,<br />

până la data de 12 septembrie<br />

<strong>2019</strong>).<br />

(4) În termen de cel mult<br />

5 zile de la data expirării termenului<br />

pentru înscrierea ca<br />

alegător în străinătate (termen<br />

estimat – 17 septembrie<br />

<strong>2019</strong>), AEP comunică MAE<br />

localitățile din străinătate în<br />

care trebuie să fie înființate<br />

secții de votare potrivit alin.<br />

(3), precum şi numărul acestora.<br />

(5) În termen de cel mult<br />

15 zile de la data expirării termenului<br />

prevăzut la alin. (4)<br />

(termen estimat – 1 octombrie<br />

<strong>2019</strong>), Ministerul Afacerilor<br />

Externe transmite Autorității<br />

Electorale Permanente proiectul<br />

listei sediilor secțiilor de<br />

votare din străinătate prevăzute<br />

la alin. (1) – (4).<br />

(6) În termen de cel mult 5<br />

zile de la data comunicării prevăzute<br />

la alin. (5), Autoritatea<br />

Electorală Permanentă stabileşte,<br />

prin hotărâre, sediile<br />

secţiilor de votare din străinătate.<br />

(7) Activităţile de coordonare<br />

a pregătirii şi organizării<br />

procesului de votare în străinătate<br />

sunt asigurate de către biroul<br />

electoral pentru secţiile de<br />

votare din străinătate, cu sprijinul<br />

logistic al Ministerului<br />

Afacerilor Externe.”<br />

AEP anunță că au început înscrierile pentru votul online din străinătate<br />

AEP anunță că au început<br />

înscrierile pentru votul<br />

online din străinătate!<br />

Așadar, începând de duminică,<br />

28 iulie <strong>2019</strong>, site-ul<br />

www.votstrainatate.ro este<br />

disponibil tuturor alegătorilor<br />

români care doresc să<br />

se pre-î<strong>nr</strong>egistreze pentru<br />

a vota prin corespondență<br />

sau pentru a vota întro<br />

secție de vot din afara<br />

României.<br />

Dacă intenționați să<br />

votați într-o secție în străinătate,<br />

veți avea de completat<br />

un formular on-line<br />

cu informații precum numele<br />

și prenumele dumneavoastră,<br />

CNP-ul, statul<br />

și localitatea în care doriți<br />

să vă exercitați dreptul la<br />

vot, precizează MRP.<br />

Iar dacă doriți să votați<br />

prin corespondență, va<br />

trebui să completați un<br />

formular on-line cu numele,<br />

prenumele, CNP-ul<br />

dumneavoastră și adresa<br />

de domiciliu sau reședința<br />

în străinătate, la care<br />

doriți să vă fie trimise documentele<br />

de votare prin<br />

corespondență.<br />

În plus, va trebui să<br />

atașați o copie a documentului<br />

de ședere - eliberat de<br />

autoritățile străine, și una a<br />

actului de identitate (aceste<br />

copii pot fi poze clare<br />

ale documentelor), precizează<br />

aceeași sursă.<br />

Important! Țările sunt<br />

trecute în limba engleză în<br />

lista din care le veți selecta;<br />

de exemplu, dacă doriți să<br />

alegeți Norvegia - căutați<br />

Norway, dacă intenționați<br />

să votați în Marea Britanie,<br />

căutați Great Britain. Pen-<br />

tru a vă fi validată cererea<br />

de î<strong>nr</strong>egistrare, veți primi<br />

un email de confirmare, pe<br />

care va trebui să îl accesați,<br />

așa că este foarte important<br />

să introduceți o adresă de<br />

email pe care o puteți verifica.<br />

În termen de 5 zile<br />

de la confirmarea dumneavoastră,<br />

Autoritatea<br />

Electorală Permanentă va<br />

face validarea î<strong>nr</strong>egistrării<br />

pe care ați făcut-o pe www.<br />

votstrainatate.ro<br />

Formularele de î<strong>nr</strong>egistrare<br />

vor fi active până pe<br />

11 septembrie <strong>2019</strong>, orele<br />

23:59:59, ora României,<br />

iar întrebările și sesizările<br />

dumneavoastră legate de<br />

procesul de preî<strong>nr</strong>egistrare<br />

pe portal vor fi adresate<br />

către adresa de e-mail:<br />

contact@votstrainatate.ro<br />

***<br />

Anunț pentru selectarea membrilor<br />

Colegiului pentru Consultarea<br />

Asociațiilor și Fundațiilor<br />

Ministerul pentru<br />

Românii de Pretutindeni<br />

(MRP) anunță reprezentanții<br />

mediului asociativ românesc<br />

din afara granițelor<br />

României că la nivelul<br />

Guvernului au început demersurile<br />

pentru selectarea<br />

membrilor Colegiului pentru<br />

Consultarea Asociațiilor<br />

și Fundațiilor, organ consultativ,<br />

fără personalitate<br />

juridică, ce va funcționa pe<br />

lângă prim-ministru. Scopul<br />

este de a asigura participarea<br />

societății civile la ela-<br />

borarea politicilor publice și<br />

la dezbaterea unor subiecte<br />

importante pentru societatea<br />

românească.<br />

MRP invită ONG-urile<br />

românești de pretutindeni<br />

care doresc să fie selectate<br />

în acest Colegiu să se în-<br />

scrie la adresa comunicare@<br />

mprp.gov.ro. Ministerul va<br />

transmite o listă cu propuneri<br />

Secretariatului General<br />

al Guvernului, care va face<br />

selecția. În vederea depunerii<br />

candidaturilor, organizațiile<br />

asociative neguvernamentale<br />

trebuie să furnizeze următoarele<br />

documente:<br />

a) adresă de propunere<br />

din partea organizației a unui<br />

reprezentant persoană fizică;<br />

b) documentele de constituire<br />

și î<strong>nr</strong>egistrare;<br />

c) documentele privind<br />

alegerea conducerii;<br />

d) tabelul cu datele de<br />

contact ale membrilor conducerii<br />

organizației;<br />

e) copia CI și Curriculum<br />

Vitae ale reprezentantului<br />

propus;<br />

f) documentele din care să<br />

rezulte funcționarea neîntreruptă<br />

în ultimii 3 ani;<br />

g) documentele prin care<br />

să facă dovada obținerii unor<br />

rezultate semnificative în<br />

ceea ce privește scopul propus<br />

sau să prezinte scrisori<br />

de recomandare.<br />

Termenul-limită pentru<br />

transmiterea propunerilor<br />

este 12 <strong>august</strong> <strong>2019</strong>.<br />

MRP precizează că, în<br />

baza HG <strong>nr</strong>. 618/2005,<br />

Colegiul este alcătuit din 40<br />

de membri, reprezentanți ai<br />

mediului asociativ, numiți<br />

prin decizie a prim-ministrului,<br />

pe o perioadă de 4<br />

ani. Pentru mai multe detalii<br />

puteți suna la <strong>nr</strong>. +40 374<br />

414 637.


06 AUGUST<br />

<strong>2019</strong><br />

Juridic<br />

Ce trebuie să știm<br />

despre contractul<br />

de închiriere în<br />

Spania<br />

Ioana Brătuleanu<br />

Avocat (Madrid – Spania)<br />

Marea majoritate a românilor<br />

stabiliţi în Spania<br />

locuiesc cu chirie într-un<br />

apartament închiriat complet,<br />

sau într-o cameră, la<br />

comun cu alte persoane în<br />

apartament/casă. Ce trebuie<br />

să ştim atunci când închiriem<br />

o locuinţă? Ce drepturi<br />

şi ce obligaţii avem? La<br />

aceste întrebări voi încerca<br />

să răspund în acest articol,<br />

astfel încât să ne cunoaştem<br />

drepturile în cazul în care<br />

întâlnim probleme cu proprietarul.<br />

Ce clauze trebuie să includă<br />

contractul de închiriere?<br />

În ce priveşte reglementarea<br />

contractelor de închiriere,<br />

în Spania se aplică<br />

Legea 29/1994 privind închirierea<br />

urbană, cu modificările<br />

şi completările ulterioare<br />

(ultima reformă importantă<br />

în acest an), unde sunt prevăzute<br />

principalele aspecte<br />

ale contractului de închiriere.<br />

Este indicat ca acesta să<br />

fie încheiat în formă scrisă,<br />

să conţină un limbaj clar<br />

şi simplu pentru a putea fi<br />

uşor înţelese clauzele sale,<br />

fără trimiteri la alte texte de<br />

lege. Subliniez faptul că este<br />

indicat ca acest contract să<br />

fie încheiat în scris pentru a<br />

evita eventuale neînţelegeri<br />

ulterioare cu proprietarul.<br />

Deşi modelul contractului<br />

poate fi descărcat şi de pe internet,<br />

iar de multe ori nici<br />

nu îi dăm importanţă, atenţie<br />

totuşi ce clauze conţine şi ce<br />

semnaţi de fapt. Un exemplar<br />

semnat de către proprietar<br />

trebuie să rămână la chiriaş,<br />

pentru a putea fi consultat ori<br />

de câte ori are nevoie. Luarea<br />

în evidenţa populaţiei<br />

la Primăria corespunzătoare<br />

domiciliului (empadronamiento)<br />

se poate face prin<br />

prezentarea contractului de<br />

închiriere şi a documentului<br />

de identitate.<br />

Care este durata contractului<br />

de închiriere şi<br />

când putem renunţa? Contractul<br />

de închiriere, dacă<br />

se încheie în formă scrisă,<br />

trebuie să includă identitatea<br />

părţilor - proprietar şi<br />

chiriaş, descrierea locuinţei,<br />

durata contractului, preţul<br />

chiriei, precum şi alte clauze<br />

stabilite liber între părţi.<br />

Trebuie acordată o atenţie<br />

deosebită la clauzele privind<br />

constituirea depozitului şi la<br />

chiria lunară, care pot fi actualizate<br />

anual.<br />

În ce priveşte durata contractului<br />

de închiriere, aceasta<br />

este cea pactată de către<br />

părţi. Adică durata contractului<br />

de închiriere poate fi şi<br />

de 6 luni, de exemplu. Dacă<br />

la data expirării contractului,<br />

niciuna dintre părţi nu a<br />

denunţat contractul, acesta<br />

se va prelungi pe perioade<br />

anuale, până ajunge la termenul<br />

minim de 5 ani (incluzând<br />

cele 6 luni iniţiale).<br />

În această perioadă, chiriaşul<br />

poate renunţa la prelungirea<br />

contractului înainte de fiecare<br />

prelungire anuală, anunţându-l<br />

pe proprietar cu 30<br />

de zile înainte.<br />

Proprietarul poate renunţa<br />

la prelungirea contractului<br />

înaintea împlinirii termenului<br />

de 5 ani doar în cazul în<br />

care a fost prevăzută expres<br />

în contract această posibilitate<br />

şi doar în cazul în care<br />

apartamentul urmează a fi<br />

destinat locuinţei personale a<br />

proprietarului, a rudelor sale<br />

de gradul I sau a soţiei/soţului<br />

său în cazul în care există<br />

o sentinţă de divorţ. Dacă în<br />

următoarele 3 luni de la părăsirea<br />

locuinţei, propietarul<br />

sau rudele nu au ocupat locuinţa,<br />

fostul chiriaş are dreptul<br />

de a închiria din nou locuinţa<br />

cu un contract pe o perioadă<br />

nouă de minim 5 ani sau o<br />

indemnizaţie pe perioada rămasă<br />

până la împlinirea termenului<br />

de 5 ani iniţial. În<br />

cazul în care niciuna dintre<br />

părţi nu renunţă la contract<br />

la împlinirea termenului de<br />

5 ani prin notificarea celeilalte<br />

părţi cu 4 luni înainte<br />

de expirarea contractului,<br />

acesta se va prelungi din nou<br />

pe perioade anuale până la o<br />

perioadă de 3 ani.<br />

Cum se procedează în<br />

cazul în care aducem îmbunătăţiri<br />

în locuinţă? Îmbunătăţirile<br />

aduse locuinţei<br />

pot fi făcute doar cu acordul<br />

în scris al proprietarului şi<br />

nu pot fi scăzute din plata<br />

chiriei, dacă acesta nu a fost<br />

de acord cu compensarea sumelor.<br />

Deci în cazul în care<br />

se schimbă parchetul, mobilierul<br />

din casă sau alte asemenea,<br />

dacă nu s-a stabilit în<br />

scris cu proprietarul, sumele<br />

investite de către chiriaş nu<br />

pot fi compensate cu plata<br />

chiriei.<br />

În ceea ce priveşte cheltuielile<br />

de conservare a<br />

imobilului, acestea trebuie<br />

acoperite de către proprietar,<br />

iar chiriaşul trebuie să anunţe<br />

necesitatea acestor lucrari<br />

de urgenţă (de exemplu se<br />

sparge o ţeavă care inundă<br />

apartamentul). Doar în cazul<br />

în care lucrarea era urgentă,<br />

iar proprietarul nu răspunde,<br />

se poate achita lucrarea de<br />

către chiriaş şi solicita apoi<br />

sumele suportate. În celelalte<br />

cazuri, sumele sunt mai greu<br />

de recuperat, în cazul în care<br />

proprietarul este dezinteresat,<br />

varianta cea mai simplă<br />

fiind părăsirea apartamentului<br />

şi denunţarea contractului<br />

pentru a evita alte cheltuieli.<br />

La ce alte aspecte trebuie<br />

să acordăm o atenţie<br />

sporită? Cele mai dese probleme<br />

apar din cauza neînţelegerilor<br />

de ordin economic.<br />

Plata chiriei trebuie să se facă<br />

în locul şi în forma stabilită<br />

în contract, iar proprietarul<br />

trebuie să elibereze chitanţă<br />

pentru suma achitată. Dacă<br />

aţi achitat prin transfer bancar,<br />

chitanţa de la bancă vă<br />

poate servi ca dovadă a achitării<br />

chiriei. Nu acceptaţi să<br />

achitaţi chiria fără a primi<br />

în schimb măcar o chitanţă<br />

semnată de mână, pentru a<br />

evita posibile neînţelegeri şi<br />

reclamaţii din partea proprietarului.<br />

Depozitul achitat<br />

la încheierea contractului<br />

trebuie returnat în maxim<br />

o lună de la data terminării<br />

contractului şi predarea cheilor,<br />

în caz contrar se va putea<br />

cere în instanţă suma respectivă<br />

şi dobânzile aferente.<br />

La începutul acestui articol<br />

am făcut distincţia între<br />

închirierea unui apartament<br />

şi închirierea unei camere<br />

dintr-un apartament. Este<br />

important de ştiut faptul că<br />

la închirierea unei camere,<br />

Audienţa Provincială<br />

din Madrid a considerat că<br />

nu sunt aplicabile aceleaşi<br />

drepturi ca la închirierea<br />

unui apartament şi explică<br />

în S entinţa sa din 28 martie<br />

<strong>2019</strong> faptul că Legea nu se<br />

va aplica în aceste cazuri<br />

pentru că nu se îndeplineşte<br />

scopul de locuinţă prin închirierea<br />

unei camere cu spaţii<br />

comune. Aşadar, cum înţelege<br />

Audienţa Provincială din<br />

Madrid, în aceste situaţii nu<br />

se va aplica termenul de minim<br />

5 ani de închiriere. Motivează<br />

Audienţa că în aceste<br />

cazuri se va aplica ceea ce s-a<br />

stipulat în contract şi prevederile<br />

Codului Civil, lăsând<br />

chiriaşul fără drepturile prevăzute<br />

în Legea de închiriere<br />

urbană. Deşi soluţiile instanţelor<br />

despre această temă<br />

sunt disperse şi depind de la<br />

o Comunitate Autonomă la<br />

alta, singura instituţie care<br />

ar putea unifica criteriul ar fi<br />

Tribunalul Suprem, de unde<br />

încă nu avem o soluţie jurisprudenţială.<br />

***<br />

Autor: Avocat Ioana<br />

B ratuleanu (Madrid) Colaborator<br />

voluntar la <strong>Occidentul</strong><br />

Românesc<br />

Avocat ICAM specializat în<br />

Drept internațional<br />

Telefon: 642.308.360, E-mail:<br />

secretaria@brilawabogados.es


08 AUGUST<br />

<strong>2019</strong><br />

Vodafone plănuiește listarea<br />

diviziei sale europene<br />

Grupul britanic Vodafone<br />

a anunțat marți, 30 iulie a.c.,<br />

planuri de separare a turnurilor<br />

de telefonie mobilă din<br />

Europa într-o nouă companiei<br />

care ar putea fi potențial<br />

listată, o decizie care ar crea<br />

valoare pentru acționari,<br />

transmite Reuters. Directorul<br />

general Nick Read a explicat<br />

că în următoarele 18 luni va fi<br />

creată o firmă care va gestiona<br />

turnurile de telefonie mobilă şi<br />

va fi cea mai mare din Europa,<br />

conținând aproximativ 61.700<br />

de locații, aproximativ 75%<br />

fiind în cele mai mari piețe:<br />

Germania, Italia, Spania şi<br />

Marea Britanie. Câștigurile<br />

realizate în urma listării unei<br />

participații minoritare în firma<br />

care va gestiona turnurile<br />

de telefonie mobilă, sau din<br />

atragerea altor investitori, vor<br />

fi utilizate pentru reducerea<br />

datoriei, a adăugat șeful Vodafone.<br />

Deja Vodafone împarte<br />

rețeaua de infrastructură cu<br />

operatorul O2 al Telefonica<br />

în Marea Britanie şi cu Orange<br />

în Spania şi este aproape<br />

de a încheia un acord în Italia<br />

cu Inwit, divizia de turnuri<br />

de telefonie a Telecom Italia.<br />

Planurile Vodafone vin după<br />

ce compania a anunțat un<br />

declin de 0,2% al veniturilor<br />

trimestriale din servicii, mai<br />

redus decât estimau analiștii.<br />

Compania îşi menţine estimarea<br />

privind obţinerea în acest<br />

an a unor câştiguri ajustate de<br />

bază de 13,8 -14,2 miliarde<br />

de euro.<br />

În Europa, Vodafone are<br />

110.000 de turnuri de telefonie<br />

mobilă, din care controlează<br />

direct 55.000. Fostul director,<br />

Vittorio Colao, nu a dorit să<br />

vândă aceste active. Conform<br />

analiștilor Barclays, valoarea<br />

turnurilor de telefonie mobilă<br />

deținute de Vodafone în<br />

Europa se ridică la 12 miliarde<br />

de euro. Vodafone Group<br />

are divizii în 25 de ţări, 41 de<br />

reţele mobile partenere şi operaţiuni<br />

de broadband în 19 ţări.<br />

La 30 iunie <strong>2019</strong>, Vodafone<br />

Group avea 640 milioane<br />

de utilizatori ai serviciilor mobile<br />

şi 21 milioane de utilizatori<br />

ai serviciilor broadband<br />

fix, respectiv 14 milioane de<br />

clienţi ai serviciilor TV, incluzând<br />

toţi clienţii Vodafone din<br />

entităţile create în urma unor<br />

fuziuni şi asocieri.<br />

Ştiri<br />

Mii de români aşteaptă<br />

zilnic la marginile<br />

metropolelor din Italia să fie<br />

luaţi pentru muncă la negru<br />

Mii de români aşteaptă zilnic<br />

la marginile oraşelor italiene<br />

să fie luaţi de angajatori<br />

pentru muncă zilieră, de cele<br />

mai multe ori fără a fi implicaţi<br />

într-o formă de muncă legală<br />

şi fiscalizată, potrivit unui reportaj<br />

realizat de publicaţia<br />

germană Deutsche Velle. „La<br />

5.30 dimineaţa în Buffalota,<br />

în periferiile Romei, aşteaptă<br />

oamenii să fie luaţi zilnic<br />

la muncă. Majoritatea dintre<br />

ei sunt din România. Aici vin<br />

camionete, opresc, iau câţiva<br />

angajaţi, iar restul continuă să<br />

aştepte. Trebuie să o facă discret,<br />

pentru că poliţia ar putea<br />

apărea oricând. Dar oamenii<br />

aşteaptă de cele mai multe ori<br />

degeaba, pentru că sectorul de<br />

construcţii din Italia este în criză”,<br />

relatează Deutsche Welle.<br />

Petrică Andronoiu, un român<br />

de 63 de ani luat ca exemplu<br />

de sursa citată, este de ani<br />

de zile în Italia, dar în ultima<br />

vreme stă şi câte o săptămână<br />

degeaba aşteptând o camionetă<br />

care să îl ia pentru muncă.<br />

El doarme într-o structură improvizată<br />

la marginea oraşului.<br />

„La negru, normal că la negru<br />

muncim. Lor (n.r: angajatorilor<br />

din Italia) le convine că nu<br />

plătesc taxe şi impozite. Preferă<br />

să te ia la negru. Câteodată<br />

nu ne plătesc deloc. Spun că ne<br />

plătesc mâine şi nu mai auzi de<br />

ei”, spune Petrică Andronoiu.<br />

Aproape un milion de români<br />

trăiesc în Italia.<br />

Firmele scandinave cer angajaţilor să-şi<br />

ia patru săptămâni de vacanţă de vară<br />

neîntreruptă, ca să rămână productivi<br />

În Scandinavia, unde oamenii<br />

se bucură de până la<br />

patru săptămâni de vacanţă<br />

de vară neîntreruptă, plătită<br />

şi protejată legal, multe dintre<br />

cele mai mari companii<br />

ale regiunii spun că ţin să se<br />

asigure că angajaţii nu mun-<br />

cesc excesiv. Firme contactate<br />

de Bloomberg avertizează că<br />

productivitatea este ameninţată<br />

dacă angajaţilor nu li se<br />

permite să se odihnească şi<br />

subliniază că este important<br />

ca echipele de management<br />

să dea exemplu luându-şi un<br />

concediu mai lung.<br />

Skanska, una dintre cele<br />

mai mari firme de construcţii<br />

din Suedia, le spune angajaţilor<br />

să se „deconecteze“ de la<br />

job în timpul vacanţei de vară.<br />

Există o „legătură puternică“<br />

între starea de bine şi performanţă,<br />

arată Jacob Brikeland,<br />

purtător de cuvânt al companiei.<br />

Iar aceasta are în mare<br />

măsură legatură cu „capacitatea<br />

de a te relaxa când nu ești<br />

la muncă“.<br />

Suedia, cea mai mare<br />

economie scandinavă, cere<br />

companiilor să le permită<br />

angajaților să-şi ia cel puţin<br />

cinci săptămâni de concediu<br />

pe an, deşi multe industrii<br />

sunt reglementate de acorduri<br />

colective ce conferă adesea<br />

mai multe zile libere.<br />

Companiile Horizon Energy din<br />

Ungaria au descoperit cel mai mare<br />

câmp petrolifer din ultimii 30 de ani<br />

Companiile Horizon<br />

Energy din Ungaria şi TDE<br />

Services din SUA au descoperit<br />

cel mai mare câmp petrolifer<br />

din Ungaria din ultimii<br />

30 de ani. Descoperirea vine<br />

chiar într-o perioadă în care<br />

Budapesta îşi cântăreşte opţiunile<br />

în domeniul energetic,<br />

scrie Deutsche Welle. Piaţa<br />

petrolieră mondială de abia a<br />

luat în seamă anunţul privind<br />

descoperirea, însă aceasta îi<br />

conferă Budapestei un instrument<br />

în plus în cadrul politicii<br />

energetic şi îi oferă posibilitatea<br />

să-şi reducă dependenţa de<br />

petrolul rusesc.<br />

Cantitatea de ţiţei care<br />

poate fi extrasă este aşteptată<br />

să permită producerea<br />

a 11.000 de barili pe zi, cu<br />

6.000 de barili deja extraşi<br />

din zonă în acest an, iar cifra<br />

finală ar putea fi chiar mai<br />

mare. Extinderea capacităţii<br />

este aşteptată în a doua fază<br />

de dezvoltare, o creştere până<br />

la 15.000 de barili pe zi fiind<br />

posibilă, susţine compania.<br />

Aceasta ar depăşi producţia<br />

medie a monopolului din<br />

sectorul ungar al petrolului<br />

şi gazelor, MOL.<br />

Deşi descoperirea este una<br />

majoră, cele două cifre combinate<br />

acoperă sub o zecime din<br />

consumul total al Ungariei,<br />

ţara importând petrol din<br />

Rusia prin intermediul conductei<br />

Drujba. Petrolul rusesc<br />

îşi va menţine probabil poziţia<br />

dominantă până la lansarea<br />

noii strategii a Budapestei privind<br />

mixul energetic.


Alina Manuela Sasu<br />

Avocat (Zaragoza)<br />

În acest articol am să vă<br />

vorbesc despre pensiile pentru<br />

limită de vârstă și pensiile necontributive.<br />

Pensia contributivă. Accesul<br />

la pensia publică pentru<br />

limita de vârstă.<br />

În Spania vârsta de pensionare<br />

pentru limita de vârstă în<br />

<strong>2019</strong> este de 65 ani și 8 luni<br />

(65 ani pentru cei care au lucrat<br />

cel puțin 36 ani), persoanele<br />

care îndeplinesc condiția<br />

de pensionare vor obține o<br />

pensie lunară pe viață a cărei<br />

valoare depinde de bazele<br />

pentru care au cotizat în ultimii<br />

ani lucrați (ultimii 25 de ani în<br />

2022 și anii următori), precum<br />

și anii pentru care au cotizat, și<br />

de tipul de pensionare la care<br />

accede (obișnuită, anticipată<br />

sau diferită). Acest lucru se întâmplă<br />

doar atunci când sunt<br />

îndeplinite cerințele de acces<br />

la această pensie:<br />

1. acreditarea a cel puțin<br />

cincisprezece ani de<br />

contribuții;<br />

2. acreditarea unui minim<br />

de doi ani de contribuții în intervalul<br />

de cincisprezece ani<br />

anteriori accesului la pensionare.<br />

Este important de remarcat<br />

faptul că vârsta obișnuită<br />

de pensionare se va schimba<br />

în următorii ani ca urmare a<br />

reformei legislative, astfel încât<br />

cei 65 de ani și 8 luni vor<br />

crește treptat până la 67 de<br />

ani în 2027. Cei care atestă<br />

cel puțin 38 ani și 6 luni de<br />

contribuții vor fi în continuare<br />

în măsură să fie pensionați<br />

fără penalizare la vârsta de 65<br />

de ani.<br />

Pensia necontributivă.<br />

Statul prin garanții de securitate<br />

socială, garantează persoanelor<br />

aflate în sfera sa de<br />

aplicare, pentru realizarea unei<br />

activități profesionale contributive<br />

sau pentru îndeplinirea<br />

cerințelor cerute în modalitatea<br />

de necontribuție, o protecție<br />

adecvată împotriva situațiilor<br />

neprevăzute și în situațiile reglementate<br />

de Legea Generală<br />

privind Securitatea Socială.<br />

Prin pensiile necontributive,<br />

reglementate în prezenta<br />

lege, li se asigură cetățenilor<br />

în situație de pensionare pentru<br />

limita de vârstă sau invaliditate,<br />

dar și celor care se regăsesc<br />

într-o stare de necesitate, o<br />

prestație economică, asistență<br />

Pensia<br />

contributivă și<br />

necontributivă<br />

medicală-farmaceutică gratuită<br />

și servicii sociale complementare;<br />

chiar dacă nu au cotizat<br />

sau au cotizat insuficient pentru<br />

a avea dreptul la plata unei<br />

Pensii Contributive.<br />

Pensiile pentru limita de<br />

vârstă și de Invaliditate necontributive<br />

sunt incompatibile<br />

între ele cu pensiile de<br />

asistență (PAS) și cu Garanția<br />

privind venitul minim de<br />

ajutor pentru vârsta a treia.<br />

Pensia de invaliditate necontributivă<br />

este compatibilă cu<br />

salariul pentru munca prestată<br />

dar nu mai mult de 11.942,03<br />

euro/an. Această limită stabilită<br />

este rezultatul sumei<br />

pensiei necontributive, plus<br />

indicatorul public de venit<br />

(IPREM).<br />

Cine poate beneficia<br />

de aceste pensii necontributive?<br />

Cetățenii spanioli<br />

dar și naționalii altor țări, cu<br />

reședința legală în Spania<br />

care îndeplinesc următoarele<br />

cerințe:<br />

Persoanele cu venituri insuficiente;<br />

există o nevoie, în<br />

cazul în care venitul anual de<br />

care dispun este mai mic de<br />

5.488,00 euro.<br />

Cu toate acestea, în cazul<br />

în care suma veniturilor este<br />

sub 5.488,00 euro pe an pe<br />

unitatea familială, cerința este<br />

îndeplinită numai în cazul în<br />

care suma veniturilor anuale<br />

a tuturor membrilor unității<br />

economice de conviețuire este<br />

mai mică decât sumele mai jos<br />

enumerate:<br />

a) conviețuirea numai cu<br />

soțul/soția și/sau rudele de<br />

sânge de gradul al doilea:<br />

• 2 persoane pe unitate familială<br />

cu un venit de până la<br />

9.329,60 euro/an;<br />

• 3 persoane pe unitate familială<br />

cu un venit de până la<br />

13.171,20 euro/an;<br />

• 4 persoane pe unitate familială<br />

cu un venit de până la<br />

17.012,80 euro/an.<br />

b) dacă printre rudele de<br />

sânge cu care locuiți se află<br />

oricare dintre părinți sau copii:<br />

• 2 persoane pe unitate familială<br />

cu un venit de până la<br />

23.324,00 euro/an;<br />

• 3 persoane pe unitate familială<br />

cu un venit de până la<br />

32.928,00 euro/an;<br />

• 4 persoane pe unitate familială<br />

cu un venit de până la<br />

42.532,00 euro/an.<br />

În cazul în care în cadrul<br />

aceleași familii există mai<br />

mulți beneficiari ai pensiei necontributive,<br />

suma individuală<br />

pentru fiecare dintre ei este următoarea:<br />

• 2 beneficiari – 4.664,80 euro/<br />

an, suma pe care urmează să o<br />

primească este de 333,20;<br />

• 3 beneficiari – 4.390,40 euro/<br />

an, suma pe care urmează să o<br />

primească este de 313,60;<br />

• 4 beneficiari – 4.253,20 euro/<br />

an, suma pe care urmează să o<br />

primească este de 303,80.<br />

Ce regularizare și revizuire<br />

li se aplică pensionarilor?<br />

Administrația are datoria de<br />

a asigura utilizarea corectă a<br />

resurselor publice, astfel încât<br />

pensionarii sunt obligați<br />

să comunice organismului<br />

care gestionează aceste pensii,<br />

variațiile privind conviețuirea<br />

cu alți membrii ai familiei,<br />

starea civilă, reședința, resursele<br />

economice proprii și/sau<br />

familiale, precum și orice alte<br />

situații care poate avea un impact<br />

asupra conservării dreptului<br />

sau a cuantumului pensiei<br />

sale.<br />

Să prezentați anual<br />

declarația veniturilor personale<br />

dar și a celor ale unității<br />

familiale în format tipărit, care<br />

vă este trimisă de către organismul<br />

de gestionare a pensiei<br />

dumneavoastră.<br />

În conformitate cu datele<br />

declarate de pensionari<br />

și de cele disponibile ale<br />

administrației, se regularizează<br />

sumele primite, anual se<br />

stabilește cuantumul pensiei<br />

Juridic AUGUST<br />

<strong>2019</strong> 09<br />

care urmează să o primiți în<br />

anul următor, în cazul în care<br />

revizuirea a dus la modificarea<br />

sumei actualizate inițial.<br />

În acest caz pensionarul este<br />

obligat să returneze sumele<br />

primite în mod nejustificat.<br />

De reținut! Nu veți putea<br />

primi pensia din țara în care<br />

locuiți/țara în care ați lucrat<br />

ultima dată decât din momentul<br />

în care ați împlinit<br />

vârsta legală de pensionare<br />

din acea țară. Toate documentele<br />

românești trebuie să fie<br />

însoțite de traducerea lor în<br />

limba spaniolă. Traducerea<br />

fiind efectuată de către traducători<br />

autorizați. Într-un viitor<br />

articol am să vă vorbesc despre<br />

celelalte tipuri de pensii<br />

din Spania.<br />

Autor:<br />

Avocat Alina Manuela Sasu<br />

Colaborator voluntar la<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc<br />

Zaragoza, Provincia Aragon<br />

Telefon: +34 606 012 096<br />

E-mail: alinasasu@icam.es<br />

Website:<br />

infoextranjeriazaragoza.es/<br />

rom-alte.html<br />

***


10 AUGUST<br />

<strong>2019</strong><br />

Educaţie şi cultură<br />

Puşa Roth - Scriitor<br />

România, Editor Senior - OR<br />

Membru titular al<br />

A cademiei Române, senator<br />

de Putna, ministru de Externe<br />

în guvernul condus de generalul<br />

Averescu, președinte al<br />

Camerei Deputaţilor, Duiliu<br />

Zamfirescu (30 octombrie<br />

1838, Dumbrăveni, județul<br />

Vrancea - 3 iunie 1922,<br />

Agapia, Județul Neamț) este<br />

cunoscut de cititorul mileniului<br />

trei prin intermediul romanelor<br />

sale ,,Viaţa la ţară” şi<br />

,,Tănase Scatiu” (1907). Pentru<br />

această ediție a publicației<br />

,,<strong>Occidentul</strong> românesc” am<br />

ales poezia ,,August” pentru<br />

a omagia această ultimă lună<br />

a verii, luna lui ,,Gustar”, dar<br />

și pentru a reaminti cititorilor<br />

o altă latură a creației acestui<br />

mare scriitor, așezat cumva în<br />

garderoba istoriei de o lume<br />

prea grăbită, fascinată de oferta<br />

virtuală.<br />

„Pe luciul fără hotare/<br />

Al apelor ce-au adormit,/<br />

Din fund de haosuri răsare/<br />

Melancolia zâmbitoare/A<br />

stelelor ce-au răsărit.//<br />

Întârziat pe malul mării/<br />

Eu în adâncuri rătăcesc/<br />

Şi prins de farmecul uitării/<br />

Las jos tot lutul pământesc/<br />

Şi-n lumea naltului plutesc.//<br />

Şi când mă uit în urma mea/<br />

La discul rotunjit din tină,/<br />

Îl văd schimbat deodată-n<br />

stea,/C-o licărire de lumină/<br />

Îndepărtată, rece, lină.//Iar<br />

pe luceferii de noapte/Parcă<br />

mai lesne-i văd apoi/Că sunt<br />

pământuri vechi, răscoapte,/<br />

Că-s plânsete acele şoapte/Ce<br />

curg din spaţiuri spre noi.//O,<br />

lege! cât îmi pari de mare!.../<br />

Ce farmec pui în toate cele!.../<br />

De te-ai numi, în timp, uitare,/<br />

Sau, în distanţă, depărtare,/<br />

Tu schimbi pământurile-n stele.//Care-i<br />

privirea omenească/Pătrunzătoare<br />

de mister,/<br />

Ce-ar îndrăzni să bănuiască/<br />

Că lumea noastră pământească/Trăieşte<br />

însăşi ea în cer?”.<br />

Ca poet, Duiliu Zamfirescu<br />

se observă foarte exact, scriindu-i,<br />

în 1895, lui Maiorescu:<br />

„Eu cred că, în adevăr, la<br />

mine este oarecare originalitate,<br />

dar nu mă cred în stare<br />

de a impune nimic, ba chiar<br />

această originalitate mă tem<br />

să nu pară căutată, în lipsa<br />

adevăratei simțiri poetice”.<br />

Acumulând elanuri și forme<br />

lirice din Macedonski,<br />

Gautier, Carducci, Leopardi,<br />

Musset, Hugo, Byron și alții,<br />

poezia lui Duiliu Zamfirescu<br />

este marcată la început de<br />

convenționalisme și exotisme<br />

neoromantice, apoi de un<br />

neoclasicism cantabil și fastuos,<br />

egal împărțit între elegie<br />

încărcată, retorism împănat<br />

mitic și cu sonorități parnasiene,<br />

pentru a-și da apoi o<br />

altă măsură de autenticitate<br />

a simțirii.<br />

Duiliu Zamfirescu a scris<br />

versuri, proză scurtă, piese<br />

de teatru, dar cea mai importantă<br />

contribuție a sa la<br />

literatura română o reprezintă<br />

romanele sale din Ciclul<br />

Comăneștenilor, o adevărată<br />

saga a literaturii rămâne<br />

(,,Viața la țară”, ,,Tănase<br />

Scatiu”, ,,În război”, ,,Îndreptări”<br />

și ,,Anna”). Acestea<br />

se constituie în primul<br />

ciclu din literatura română,<br />

asemănător ciclului Les<br />

Rougon-Macquart al lui<br />

Emile Zola. Cele cinci volume<br />

au fost scrise departe de<br />

țară, la Roma, când autorul<br />

lucra la legația română din<br />

Italia. La acestea se adaugă<br />

primul roman epistolar din<br />

literatura noastră, ,,Lydda”.<br />

Prin intermediul familiei<br />

Comăneșteanu, reprezentantă<br />

a vechii boierimi,<br />

opusă parveniților de teapa<br />

odiosului personaj Tănase<br />

Scatiu, romancierul ne oferă<br />

imaginea complexă a<br />

societății românești de la<br />

finele veacului al XIX-lea.<br />

Duiliu Zamfirescu s-a stabilit<br />

la București, în vara anului<br />

1882, după o scurtă carieră<br />

de magistrat la Hârșova și<br />

Târgoviște, în calitate de redactor<br />

al ziarului ,, România<br />

liberă” unde semnează cu<br />

pseudonimul Don Padil, rubrica<br />

„Palabras”. Revista<br />

,,Literatorul” publică piesa ,,O<br />

suferință”, iar în anul 1883<br />

îi apare primul volum ,,Fără<br />

titlu”, ce cuprinde poeme și<br />

nuvele. Se desparte de cercul<br />

de la ,, Literatorul” și începe să<br />

frecventeze Junimea.<br />

Un an mai târziu, în 1884,<br />

are loc prima reprezentație<br />

a piesei ,,Prea târziu”, scrisă<br />

în colaborare cu Ștefan<br />

Vellescu. În luna iunie revista<br />

,, Convorbiri literare” îl<br />

publică prima oară cu poezia<br />

,,Iarna”. Apare romanul ,,În<br />

fața vieții”, însă reacțiile criticii<br />

sunt nefavorabile. Tot<br />

acum începe corespondența<br />

dintre Duiliu Zamfirescu și<br />

Titu Maiorescu care va dura<br />

până în 1913. O cronologie<br />

a creației va segmenta în trei<br />

opera lui Duiliu Zamfirescu.<br />

Duiliu Zamfirescu<br />

alias Don Padil<br />

Perioada începuturilor, a cristalizării<br />

unui program literar<br />

și a manierei epice, de la 1879<br />

la 1895, cuprinzând volumele<br />

,,Fără titlu” (1883), ,,În fața<br />

vieții” (1884). ,,Lume nouă și<br />

lume veche” (1895), urmată<br />

de momentul de tranziție reprezentat<br />

de studiul despre<br />

Tolstoi, publicat în 1892,<br />

în ,,Convorbiri literare”. În<br />

această perioadă îi apar nuvelele<br />

„Un drum greșit”,<br />

,,Locotenentul Sterie”,<br />

,,Conu Alecu Zăgănescu” și<br />

,, Subprefectul”.<br />

Perioada dintre anii 1895<br />

și 1908, cuprinde volumele<br />

,,Viața la țară” (1898),<br />

,,Novele romane” (1895),<br />

,,Tănase Scatiu” (1907), ,,În<br />

război” (1902), ,,Îndreptări”<br />

(1908), ,,Imnuri păgâne”<br />

(1897) și ,,Poezii nouă”<br />

(1899). Perioada finală, de la<br />

1908 încolo, apar volumele<br />

,,Anna sau Ceea ce nu se poate”<br />

(1911), primul roman greu<br />

clasabil din literatura română<br />

,,Lydda” și ,,Furfanto” (Trei<br />

novele). Lovinescu publica<br />

în ,,Convorbiri literare” întâiul<br />

studiu despre prozatorul<br />

Duiliu Zamfirescu. Referindu-se<br />

la creația sa, Duiliu<br />

Zamfirescu afirma: „am trăit<br />

o viață întreagă, cătând să<br />

pun de acord clasele sociale<br />

ale țării noastre pe latura<br />

lor estetică”, dar și că scopul<br />

operei sale este de a „căuta<br />

tocmai ce oamenii ascund -<br />

mobilele sufletești”, indică o<br />

polaritate absolut semnificativă<br />

pentru conștiința prozei<br />

românești. Semnificativă din<br />

unghiul istoriei literare, al<br />

evoluției mentalității literare,<br />

al tehnicii narative, sociologic,<br />

psihologic și axiologic<br />

deopotrivă. Teatrul lui are o<br />

singură mare calitate - replica.<br />

Rapidă, nu o dată tulburătoare,<br />

determinând situații<br />

ce alternează dinamic, chiar<br />

excesiv de dinamic, până la<br />

spulberarea tensiunii dramatice.<br />

Tănase Scatiu este publicat<br />

pentru prima oară sub<br />

formă de foileton în perioada<br />

noiembrie 1895 - februarie<br />

1896 în revista bucureșteană<br />

,,Convorbiri literare” și în volum<br />

în 1907 de către Editura<br />

Alcalay din București. Romanul<br />

continuă acțiunile principalelor<br />

personaje din ,,Viața<br />

la țară” (1894-1895), fiind<br />

cel de-al doilea volum din<br />

ciclul Comăneștenilor ce mai<br />

cuprinde, așa cum am mai<br />

scris, încă alte trei volume:<br />

,,În război” (publicat în foileton<br />

în 1897-1898 și în volum<br />

în 1901), ,,Îndreptări”<br />

(publicat în foileton în 1901-<br />

1902 și în volum în 1908) și<br />

,,Anna” (publicat în foileton<br />

în 1906 și 1910 și în volum<br />

în 1911). Primele trei romane<br />

au fost publicate în anul 1907<br />

în colecția ,,Biblioteca pentru<br />

toți” a Editurii Alcalay într-un<br />

singur volum intitulat Istoria<br />

Comăneștenilor, acesta fiind<br />

primul ciclu <strong>romanesc</strong> din literatura<br />

română.<br />

În <strong>august</strong> 1911, după<br />

apariția volumului ,,Anna”,<br />

ciclul întreg de cinci romane<br />

a fost denumit Romanul<br />

Comăneștenilor. ,,Tănase<br />

Scatiu” are dimensiuni reduse,<br />

fiind un supliment al<br />

romanului ,,Viața la țară”,<br />

împreună cu care formează<br />

o unitate epică. Acțiunea se<br />

concentrează în jurul personajului<br />

titular, incult, bădăran<br />

și violent, ce-i întruchipează<br />

pe arendașii îmbogățiți care<br />

dobândesc o tot mai mare<br />

influență în politica românească<br />

de la sfârșitul secolului<br />

al XIX-lea și se strecoară<br />

brutal în clasa boierească.<br />

Primele două romane ale<br />

Ciclului Comăneștenilor<br />

au fost ecranizate în filmul<br />

,,T ănase Scatiu”, regizat de<br />

Dan Pița după un scenariu<br />

scris de Mihnea Gheorghiu.<br />

Rolul titular a fost interpretat<br />

de actorul Victor Rebengiuc.<br />

Premiera a avut loc pe 25<br />

octombrie 1976. Romanul<br />

a fost dramatizat de Iosif<br />

Petran pentru Teatrul Național<br />

Radiofonic, un spectacol cu o<br />

durată de 95 de minute, în regia<br />

artistică a lui Mihai Zirra.<br />

Ștefan Mihăilescu - Brăila a<br />

jucat rolul titular. Piesa a fost<br />

difuzată în premieră în perioada<br />

11–16 iunie 1967.<br />

Autor: Pușa Roth<br />

(București – România)<br />

Jurnalist, dramaturg, membru<br />

a Uniunii Scriitorilor din<br />

România, Senior Editor în<br />

cadrul redacției <strong>Occidentul</strong><br />

Românesc din anul 2012.


Dan Caragea - Critic literar<br />

Portugalia, Editor Senior - OR<br />

<strong>2019</strong>, iunie, 3. A murit<br />

Agustina Bessa-Luís (1922-<br />

<strong>2019</strong>), îndrăznesc să spun, cel<br />

mai de seamă scriitor portughez<br />

contemporan. Nu a fost<br />

o scriitoare cu aceleași tiraje de<br />

succes ca Saramago, de pildă,<br />

pentru că arta ei a condus-o<br />

dincolo de convenționalitățile<br />

reflecțiilor și ale expresiei literare<br />

obișnuite. De la Fernando<br />

Pessoa încoace, niciunui alt<br />

scriitor portughez nu i-a fost<br />

hărăzită genialitatea ca acestei<br />

scriitoare prea puțin studiată,<br />

prea puțin învățată, prea puțin<br />

tradusă. Am încercat să reunesc<br />

aici, pentru prima oară,<br />

textele și amintirile mele despre<br />

Agustina Bessa-Luís.<br />

A. B. L. – Este o activitate<br />

efemeră, fără îndoială, dar scriitorul<br />

nu poate și nu trebuie să<br />

se limiteze doar la opera „eternă”.<br />

Articolele, conferințele,<br />

interviurile mele – ca acesta,<br />

de exemplu – sunt o formă de<br />

contact uman. Ele reprezintă<br />

comunicarea directă cu oamenii,<br />

indispensabilă creației.<br />

Scriitorul nu se poate izola de<br />

lume, el trebuie să aibă o viață<br />

echilibrată, să nu se limiteze<br />

numai la un singur cerc de<br />

persoane, indiferent de calitatea<br />

acestora. Trebuie să aibă o<br />

excepțională mobilitate socială,<br />

să asculte mult, să cunoască<br />

lumea în cele mai variate<br />

situații. De aceea, vă spuneam<br />

în discuțiile noastre, că îmi<br />

place foarte mult să călătoresc<br />

cu autobuzul, să mă plimb prin<br />

piețe. Numai într-un contact direct<br />

cu oamenii poți surprinde<br />

autenticul, realul cutremurător.<br />

– În aceeași ordine de idei,<br />

mi se pare că la dv. necesitatea<br />

comunicării s-a manifestat<br />

pregnant de la primele<br />

scrieri să le zicem cvasiliterare.<br />

Mă refer la epistolele din<br />

adolescență.<br />

A. B. L. – Este adevărat,<br />

scriam nenumărate scrisori prietenilor<br />

mei și chiar unor persoane<br />

necunoscute, dornice de<br />

un schimb de corespondență,<br />

și ale căror adrese apăreau în<br />

reviste. Am avut două corespondente<br />

care îmi mărturiseau<br />

problemele lor de viață și pe<br />

care am ajuns să le cunosc<br />

abia după mulți ani. Pentru<br />

mine, scrisorile erau, desigur,<br />

un pretext pentru a cunoaște<br />

oamenii și pentru a-mi exersa<br />

stilul.<br />

– Nu vi se pare o atitudine<br />

egoistă?<br />

A. B. L. – Ba da, oarecum,<br />

dar artistul nu este o<br />

instituție de caritate. Fiecare<br />

se folosește, într-o oarecare<br />

măsură, de semenii săi. Ele se<br />

foloseau de mine pentru a-și<br />

destăinui necazurile, eu, pentru<br />

a cunoaște natura umană. Există<br />

o compensație, nu credeți?<br />

– Aveți obiceiul să țineți<br />

un jurnal? Valéry sau, bunăoară,<br />

Miguel Torga țineau cu<br />

consecvență jurnale. Am putea<br />

privi acest fenomen ca pe<br />

o modă?<br />

A. B. L. – Nu țin un jurnal,<br />

consider că răsunetul afectiv al<br />

unui eveniment poate întuneca,<br />

la un moment dat, obiectivitatea<br />

scrisului. Las de obicei ca<br />

o experiență să se sedimenteze,<br />

apoi, când e necesar, ea se lasă<br />

rechemată din adâncurile memoriei<br />

și se retopește în scris.<br />

În ceea ce privește moda<br />

jurnalului, acest fenomen s-ar<br />

putea explica chiar prin specificul<br />

literaturii secolului nostru,<br />

în sensul că personalitatea<br />

umană a scriitorului ajunge<br />

la public mediată de stiluri<br />

și mode literare, cu toate că<br />

nevoia de confesiune a omului<br />

scriitor a rămas aceeași ca<br />

și în romantism. În ceea ce<br />

privește întrebarea dv., ați ales<br />

două cazuri, cred, extreme de<br />

jurnal: Valéry – modernitatea și<br />

jocul ideilor, iar Torga – confesiunea<br />

sensibilă. De altfel, nu<br />

m-ar mira ca promotorii noului<br />

roman să țină jurnale.<br />

– Nu păreți o adeptă a noului<br />

roman. Spre ce romancieri se îndreaptă<br />

totuși preferințele dv.?<br />

A. B. L. – Este o întrebare<br />

prea vastă ca să pot răspunde<br />

integral. De aceea, voi indica<br />

doar câteva nume. Dintre<br />

francezii secolului al XIX-lea,<br />

îmi place Stendhal și-l admir<br />

foarte mult pe Flaubert pentru<br />

forța concepției și a stilului.<br />

Îmi place, deși poate părea<br />

paradoxal, Jean-Paul Richter<br />

tocmai pentru autenticitatea<br />

trăirilor lui onirice. Cred că<br />

atinge un realism de substanță<br />

care diferă de realismul privit<br />

ca o imitație a realității. Dintre<br />

scriitorii germani ai secolului<br />

nostru îi prefer pe Broch, pe<br />

Musil și pe Thomas Mann. Știu<br />

că aceștia sunt binecunoscuți<br />

în România și nu pot decât să<br />

salut un astfel de act cultural<br />

căutător de esențe. Dintre romanele<br />

lui Thomas Mann, sunt<br />

adepta, oricât ar părea de ciudat,<br />

a Morții la Veneția, a trilogiei<br />

lui Iosif și a romanului<br />

Tonio Kröger.<br />

În literatura portugheză<br />

simt o afinitate specială față de<br />

Camilo Castelo Branco care,<br />

din păcate, este puțin cunoscut<br />

în străinătate. Preferințele străinilor<br />

merg, aproape unanim,<br />

spre Eça de Queiroz.<br />

– Cum vă explicați acest<br />

fenomen?<br />

A. B. L. – Camilo întruchipează<br />

o anumită spiritualitate<br />

a nordului Portugaliei, diferită<br />

de cea din sud. Sudul, cu<br />

Educaţie şi cultură AUGUST<br />

<strong>2019</strong> 11<br />

Lisabona, capitala țării, și-a<br />

impus firesc preponderența<br />

culturală, ilustrată de Eça. Pe<br />

de altă parte, Camilo aparține<br />

unui univers mintal mai provincial,<br />

dar nu mai puțin<br />

înzestrat cu valoare umană,<br />

pe care cei familiarizați cu<br />

Trás-os- Montes o simt cu<br />

adevărat.<br />

– Desigur receptarea unui<br />

mare scriitor este o problemă<br />

complexă. Ce credeți despre<br />

publicul dv.?<br />

A. B. L. – Publicul meu a<br />

avut timp să se formeze prin<br />

cele douăzeci și șase de romane<br />

publicate până acum. Aș<br />

putea spune că între anumite<br />

limite, un nou roman al meu nu<br />

constituie o surpriză pentru public.<br />

Există, evident, o constantă<br />

a scrisului meu, explicabilă<br />

prin universul mental pe care<br />

mi l-am format în cei mai bine<br />

de patruzeci de ani de scris. Pe<br />

de altă parte, evoluția internă a<br />

scrisului meu impune modificări<br />

și variații, sper, superioare<br />

de la carte la carte. Desigur,<br />

că elementul cel mai nobil și<br />

cel mai imprevizibil în relația<br />

oricărui scriitor cu publicul<br />

este chiar publicul, dar, în<br />

P ortugalia, s-a instituționalizat<br />

un mod de lectură al romanelor<br />

mele prin faptul că unele fragmente<br />

au intrat în manualele<br />

școlare.<br />

– Nu credeți că această clasicizare<br />

ar putea duce, în cazuri<br />

extreme, la o „împietrire”<br />

a modului de lectură?<br />

A. B. L. – Cred că acest<br />

pericol nu există decât în mică<br />

măsură în Portugalia. Am încredere<br />

în maleabilitatea și<br />

comprehensiunea comentatorilor<br />

mei din mediul școlar.<br />

Sunt convinsă că orice studiu<br />

pe text urmărește, în primul<br />

rând, personalizarea tânărului<br />

cititor, dezvoltarea capacității<br />

lui critice. Nu cred că operele<br />

mele pot încremeni într-o<br />

imagine culturală intangibilă<br />

și venerată.<br />

– Publicul dv. este mereu<br />

în așteptarea unui nou roman.<br />

Simțiți această așteptare ca pe<br />

o presiune, ca pe o frână în calea<br />

creației?<br />

A. B. L. – Bineînțeles că nu!<br />

Sincer vorbind, cred că îi ofer<br />

publicului meu noi surprize, limitate<br />

totuși, așa cum spuneam<br />

mai înainte, la propria-mi personalitate<br />

creatoare.<br />

Scriitorul este proteic între<br />

anumite frontiere, dacă vreți el<br />

poate fi diferit atât cât îi permite<br />

unitatea propriei ființe. Nu<br />

trebuie să se oprească înainte<br />

de momentul dezintegrării<br />

unității sale creatoare.<br />

Înainte de a fi o conștiință<br />

lucidă a epocii sale, scriitorul<br />

trebuie să posede o maximă<br />

cunoaștere de sine. Numai așa<br />

poate realiza echilibrul. Relația<br />

mea cu publicul este implicită,<br />

aș spune semilucidă, și așa<br />

a fost de la primul roman pe<br />

IN MEMORIAM:<br />

AGUSTINA (II)<br />

care l-am scris la șaisprezece<br />

ani. Totuși niciodată nu am fost<br />

sigură de ecoul cărților mele,<br />

chiar și o reacție favorabilă a<br />

publicului a putut să-mi aducă<br />

surprize prin simplul fapt că nu<br />

era ceea ce eu așteptam. Aici<br />

intervine caracterul imprevizibil<br />

al publicului, entitate sociologică<br />

cu dinamică proprie și,<br />

evident, creatoare. Oricum aș<br />

scrie la fel și pe o insulă pustie.<br />

– Ce ne puteți spune despre<br />

reacția criticii?<br />

A. B. L. – Nu știu prea bine<br />

ce cred criticii despre mine. În<br />

general, critica depinde de factori<br />

diverși, de afectivitate, de<br />

conservatorism, de gelozie sau<br />

de resemnare. Rari sunt acei<br />

critici care își iubesc meseria<br />

de critic. Și, când o iubesc, devin<br />

tirani sofisticați.<br />

– Au fost, desigur, și unele<br />

păreri care v-au incomodat…<br />

A. B. L. – Nu mai știu ce<br />

m-a incomodat în domeniul<br />

literar. Unele trădări care, repetându-se,<br />

și-au pierdut gustul<br />

inițial.<br />

– Ce crede Agustina despre<br />

literatura pe care o scrie?<br />

A. B. L. – Părerea mea este<br />

că sunt cea mai bună din lume.<br />

Pe de altă parte, nu merită să<br />

ai opinii personale în această<br />

chestiune.<br />

– Ce credeți despre celebritate?<br />

A. B. L. – Celebritatea se<br />

câștigă cu puțin talent provocator,<br />

insistență editorială și<br />

printr-o oarecare participare a<br />

majorității oamenilor. Cine nu<br />

irită, nu cunoaște și nu discută<br />

cu anonimatul în fiecare zi să<br />

nu spere să ajungă celebru. Eu<br />

nu m-am gândit niciodată să fiu<br />

celebră, Am vrut să fiu celebră,<br />

ceea ce este altceva!<br />

– Credeți că ați scris opera<br />

capitală?<br />

A. B. L. – Cum aș putea ști<br />

dacă am scris o carte cu adevărat<br />

capitală, aceea pe care am<br />

sperat să o scriu? Înainte de<br />

toate, „a scrie” a fost un pretext<br />

în fața a ceea ce este într-adevăr<br />

unicul fapt cutremurător al<br />

vieții noastre – moartea.<br />

– Vreți să vă referiți în continuare<br />

la literatura portugheză<br />

de azi?<br />

A. B. L. – Momentul cel<br />

mai riscant din viața unui<br />

creator, cel care realizează o<br />

operă din talentul său și din<br />

împrejurările în care acesta se<br />

dezvoltă este momentul în care<br />

trebuie să se refere la contemporanii<br />

săi. Sinceritatea poate<br />

păcătui prin ipocrizie ușuratică,<br />

iar când vrem să părem juști,<br />

putem fi mai degrabă mânați<br />

de resentimente. Opera de<br />

artă este un produs extrem de<br />

friabil. Aciditatea o poate deteriora,<br />

iar aciditatea este lipsa<br />

de sensibilitate. Să ne gândim<br />

totuși că Hannibal a traversat<br />

Alpii aruncând oțet peste stâncile<br />

încinse. Acestea crăpau, lăsând<br />

să treacă armatele. Opera<br />

de artă trebuie să suporte acest<br />

tratament „inuman” care vine<br />

nu numai din partea criticilor,<br />

dar și din partea publicului, din<br />

partea confraților, chiar și a admiratorilor.<br />

Literatura portugheză de<br />

astăzi nu mă entuziasmează,<br />

dar e un fenomen important –<br />

în ciuda exigențelor mele – în<br />

domeniul literelor pe care le<br />

iubesc atât de mult. Și, pentru<br />

că le iubesc, descopăr în<br />

ele defecte uriașe care altora,<br />

mai indiferenți, li se par simple<br />

conflicte de stil sau de modă.<br />

Din când în când, totuși, o<br />

autoare ca mine, atât de plină<br />

de răceală reverențioasă,<br />

întâlnește o surpriză: un alt<br />

autor care, între afinități și<br />

diferențe, emoționează pentru<br />

că este o revelație. Nimic mai<br />

emoționant pentru un scriitor<br />

decât întâlnirea cu un continuator.<br />

Așa s-a întâmplat, în<br />

Portugalia, cu cartea scriitoarei<br />

Lídia Jorge, O Dia dos Prodígios<br />

(Ziua minunilor). În materie<br />

de ficțiune ea este, de pe acum,<br />

mai mult decât o promisiune.<br />

În artă nu cred în promisiuni.<br />

Prima carte are, la rădăcina sa,<br />

pe ultima, cu aceeași vigoare și<br />

sintetică disperare.<br />

– Nu ați pomenit nimic despre<br />

poezie sau teatru.<br />

A. B. L. – În poezia portugheză<br />

îl așez pe Eugénio de<br />

Andrade cu mult mai presus<br />

decât pe Pessoa. E un liric<br />

atât de bine înfipt în conștiința<br />

perfecțiunii dispensabile, care<br />

definește atât de bine felul de a<br />

simți al portughezilor.<br />

În ceea ce privește teatrul,<br />

nu știu. Teatrul este mai ales<br />

consumarea spiritului tragic<br />

al unui popor. Refuzându-se<br />

tragedia, se coboară, într-un<br />

anume fel, cortina teatrului<br />

și se optează pentru realitatea<br />

domestică și socială. Un tragedian<br />

apare rareori, un mare<br />

teatru de asemenea. Este necesar<br />

să existe o coincidență între<br />

faptul istoric ți traducerea lui în<br />

experiență temperamentală sau<br />

intelectuală.<br />

– Ce ați mai putea adăuga<br />

privind tendințele literaturii<br />

portugheze?<br />

A. B. L. – Tendințele literaturii<br />

portugheze au fost<br />

întotdeauna inefabile. Vreau<br />

să spun că acela care produce<br />

opera nu este cu exactitate cel<br />

care o trăiește. De exemplu, pe<br />

de o parte, omul care gândește<br />

un picaro, iar, pe de alta, omul<br />

care scrie și care se limitează<br />

la a fi sentimental, moralist și<br />

chiar ipocrit. Camões este dovada<br />

acestui lucru.<br />

Literatura portugheză se<br />

împarte în două perioade majore<br />

și, apoi, în diferite cicluri<br />

situate între comun și opulență<br />

verbală: perioada cronicilor,<br />

în general de înaltă calitate,<br />

și perioada burghezului abia<br />

emancipat, a analfabetismului.<br />

Au existat cicluri strălucitoare<br />

în ceea ce noi numim estrangeirismo<br />

(străinismul).<br />

– Ați putea face unele<br />

distincții culturale între cele<br />

două culturi iberice (portugheză<br />

și castiliană)? În multe<br />

cazuri, persistă încă stânjenitoare<br />

confuzii la unii cercetătorii<br />

străini.<br />

A. B. L. – Portughezii sunt<br />

mai aproape de Franța, spaniolii<br />

de Germania. Nu poate exista<br />

un singur tip iberic de cultură,<br />

mai degrabă o inimiciție<br />

culturală iscată de dorința<br />

firească de diferențiere între<br />

țări cu limbă atât de apropiată<br />

și cu o istorie, la începuturi,<br />

comună.<br />

Portughezul nu e metafizician;<br />

el are genul conversației.<br />

Negoțurile sale erau făcute cu<br />

scopul de a stabili relații cu oamenii<br />

și nu pentru câștiguri care<br />

devin ceva auxiliar. Portughezii<br />

au practicat un tip de colonizare<br />

diferit de cel al spaniolilor. Nu<br />

s-au implantat, nu și-au impus<br />

cu forța cultura. E o trăsătură<br />

negativă la prima vedere, dar,<br />

în viziunea consecințelor istorice,<br />

acest spirit mai liberal a dat<br />

naștere, totuși, unei mari culturi,<br />

culturii braziliene, cu mozaicul<br />

ei de rase cunoscut, extraordinar<br />

de democratic. Ca atitudine,<br />

deci, rigidității spaniole i<br />

se opune maleabilitatea portugheză.<br />

Portughezul râde mult<br />

de puțin, spaniolul râde puțin<br />

de mult. Iată de ce spaniolii<br />

au un simț al tragicului pe care<br />

portughezii nu îl au. Unamuno,<br />

marele nostru admirator, este de<br />

neconceput în Portugalia.


12 AUGUST<br />

<strong>2019</strong><br />

Interviu<br />

Nu pot scrie<br />

decât românește,<br />

Despre experiența emigrării<br />

în perioada regimului comunist.<br />

Un interviu cu Letiția<br />

Vladislav, care locuiește, alternativ,<br />

în trei țări: Germania,<br />

Spania și Brazilia. Așadar, viziunea<br />

sa despre capacitatea<br />

de adaptare a românilor la<br />

viața în străinătate este mult<br />

mai complexă.<br />

Ani Bradea: Pentru început,<br />

vă invit să vă faceți o scurtă<br />

prezentare și să precizați,<br />

vă rog, când ați plecat din<br />

România și, mai ales, unde ați<br />

plecat?<br />

Letiția Vladislav: Numele<br />

meu este Letiția Vladislav,<br />

am absolvit filologia la<br />

Universitatea din București,<br />

aproape doi ani am lucrat<br />

la o școală, ca suplinitoare,<br />

apoi la Radio România. Am<br />

plecat din țară în Germania,<br />

în anul 1981, legal, după ce<br />

am așteptat doi ani ca cererea<br />

de emigrare să fi e aprobată<br />

de către autoritățile comuniste.<br />

Până în acel moment, am<br />

scris și am publicat în reviste<br />

culturale, precum și un volum,<br />

aveam deja două cărți apărute.<br />

În prezent sunt pensionară,<br />

locuiesc în Germania, dar și<br />

în Spania (o bună parte din<br />

an), și, din doi în doi ani, plec<br />

pentru o perioadă de timp în<br />

Brazilia.<br />

Ani Bradea: În ce context,<br />

socio-familial, ați hotărât să<br />

emigrați? Povestiți-mi puțin<br />

despre situația dvs. și a familiei<br />

dvs. din acel moment. Care<br />

au fost motivele care v-au determinat<br />

să luați o asemenea<br />

decizie?<br />

Letiția Vladislav: Soțul<br />

meu, un foarte capabil geolog,<br />

nu se putea realiza profesional<br />

sub nicio formă. Am implorat,<br />

ne-am umilit, nimic. Rămânea<br />

pe loc. Primea oferte din străinătate,<br />

pentru a participa la<br />

diferite evenimente care aveau<br />

loc acolo, lucrările lui fi ind<br />

cunoscute peste hotare, dar<br />

plecau numai cei cu relații sus<br />

puse. Până la urmă Institutul<br />

Geologic l-a amenințat că va<br />

fi transferat la Caransebeș.<br />

Devenise incomod. Mai ales<br />

cu mine în spate. Scrisesem<br />

o scrisoare de protest către<br />

Ceaușescu și, spre surprinderea<br />

noastră, a fost verificată<br />

povestea, dar el tot pe loc a<br />

rămas. Așa că am depus actele.<br />

Fiind de origine germană<br />

am hotărât să plecăm în<br />

Germania. Nu am plecat pentru<br />

că eram săraci. Nu eram.<br />

Aveam un apartament mare,<br />

al nostru, câștigam bine, eu<br />

aveam succes. Am lăsat totul<br />

în urmă. Aveam treizeci de ani,<br />

publicasem două cărți foarte<br />

bine văzute, una premiată,<br />

cu cronici fantastice, făceam<br />

emisiuni la Radio, care aveau<br />

succes, aveam tot viitorul înainte.<br />

Tensiunea profesională a<br />

soțului începuse să se simtă în<br />

casă. Certurile erau tot mai<br />

dese, nemulțumirile deveniseră<br />

zilnice, el nu mai avea șanse,<br />

eu eram Letiția Vladislav, tânăra<br />

de succes, iar el în spatele<br />

meu. L-am iubit enorm. Am<br />

plecat. Și în urma mea a rămas<br />

tot ceea ce construisem cu atâta<br />

muncă și atâtea renunțări.<br />

Am fost săracă. Visam să scriu<br />

și să fiu cineva. Am reușit. Șiapoi<br />

am pierdut... Dar mi-am<br />

salvat căsnicia. El a suferit<br />

mult. Tânjea după munții lui,<br />

după Institut, după țară. Deși<br />

neamț, era mai român ca toți<br />

cei cunoscuți în ultimii ani<br />

printre străini. După zece ani<br />

soțul meu a murit. Eu am rămas<br />

acolo până la pensionare.<br />

Mi-am construit o casă în<br />

Spania. Unde stau mai bine de<br />

cinci luni, an de an. Mai plec<br />

și în Brazilia. Nu stau mult. Iubesc<br />

acele locuri. Este un sentiment<br />

greu de descris. Practic,<br />

iubirea mea pentru Brazilia nu<br />

are granițe. Mă simt acasă în<br />

acele locuri. Vorbesc portugheza<br />

braziliană mai mult decât<br />

româna. Însă NU POT SCRIE<br />

DECÂT ROMÂNEȘTE. În altă<br />

limbă nu simt nimic. Sunt goală.<br />

Când scriu, întorc timpul în<br />

mine. Sunt din nou eu, cea de<br />

treizeci de ani.<br />

Ani Bradea: Dintre cei<br />

care au răspuns până acum<br />

întrebărilor mele, sunteți prima<br />

persoană care a plecat<br />

din România înainte de 1989.<br />

Așadar, experiența emigrării<br />

în perioada regimului comunist<br />

este o zonă nouă pe care o<br />

explorez. De aceea mi-aș dori<br />

să-mi vorbiți puțin despre momentul<br />

în care ați depus cererea<br />

de emigrare și, mai ales, ce s-a<br />

întâmplat după aceea? Mă refer<br />

la atitudinea autorităților, la<br />

repercusiunile, dacă au fost, ale<br />

unei asemenea „îndrăzneli”.<br />

Din punct de vedere social și<br />

profesional, ați avut de suferit,<br />

atât dvs. cât și soțul dvs., de<br />

la momentul depunerii solicitării<br />

și până când ați reușit să<br />

plecați?<br />

Letiția Vladislav: Enorm<br />

de multe probleme nu am<br />

avut. Eu, nu. El, da. De fapt<br />

nu era nimic nou. Erai „neiubit”,<br />

mureai „neiubit”. Rău<br />

era că trebuia să merg o dată<br />

pe săptămână la miliție, unde<br />

venea cineva, bănuiesc ceva<br />

mai cultivat, ce încerca să mă<br />

(să ne) convingă să nu plecăm.<br />

Până la urmă a renunțat. Hotărârea<br />

era defi nitivă. Mergeam<br />

acolo, scotea dosarul,<br />

ce se umpluse de hârtii, apoi<br />

discutam banalități cotidiene.<br />

Ba chiar și despre literatură.<br />

Uneori sunau noaptea la ușa<br />

apartamentului și cereau o<br />

cafea. O primeau. Mai venea<br />

sectoristul, unul care întreba<br />

ca papagalul dacă plecăm sau<br />

zicem numai așa. Când am fost<br />

să iau documentul cel mai important,<br />

că ni s-a aprobat plecarea,<br />

m-au îmbrâncit pe scări<br />

și m-am rostogolit peste toate<br />

treptele până la subsol. Era pe<br />

Nicolae Iorga. Și eu eram cu<br />

cei mici. S-au speriat teribil.<br />

Peste drum era o ambasadă.<br />

M-au chemat la ei, am fost văzută<br />

de un doctor, eram numai<br />

lovită, nu aveam nimic serios.<br />

Iar cu documentul acela în<br />

mână mi-a trecut și durerea. În<br />

concluzie, nu pot spune că am<br />

avut probleme foarte grave cu<br />

societatea comunistă. Nu eram<br />

singurii cu actele depuse.<br />

Ani Bradea: Îmi spuneați<br />

mai devreme că în acel an,<br />

1981, când ați părăsit definitiv<br />

România, din punct de<br />

vedere profesional, dvs., dar<br />

și soțul dvs., aveați realizări<br />

importante. Pregătirea călăto-<br />

riei a presupus și găsirea unei<br />

locuințe, a unor locuri de muncă<br />

în Germania? Din România<br />

comunistă ați avut această posibilitate?<br />

În momentul plecării,<br />

știați spre ce anume vă<br />

îndreptați?<br />

Letiția Vladislav: Noi<br />

aveam rude în Germania.<br />

Străbunicii soțului se născuseră<br />

acolo, aproape toată<br />

familie era în Germania. Am<br />

stat într-un Centru pentru î<strong>nr</strong>egistrarea<br />

noilor veniți, căruia<br />

noi îi spuneam „Lagăr pentru<br />

cei întorși în țara lor”. Am căutat<br />

de lucru și am luat totul de<br />

la capăt. Prea multe nu știam<br />

despre ce ne aștepta. Rudele<br />

povesteau, însă, greu de spus,<br />

dacă habar n-ai de alt sistem,<br />

alți oameni, altă mentalitate.<br />

Știam că NIMENI NU NE<br />

AȘTEAPTĂ. Rudele ne-au ajutat,<br />

dar noi trebuia să începem<br />

din nou, nu ei. Vorbind limba<br />

nu au fost probleme de comunicare.<br />

Soțul a găsit repede un<br />

serviciu, bineînțeles ca geolog.<br />

Eu am fost ani de zile casnică.<br />

Mai lucram câte trei, patru ore<br />

pe zi, pentru că, altfel, aveam<br />

senzația că-mi cade acoperișul<br />

în cap. Trebuia să fac ceva. A<br />

fost greu. A fost foarte greu.<br />

Am reușit. Soțul mergea chiar<br />

la congrese afară din țară. Era<br />

apreciat. Rolurile s-au schimbat.<br />

Eu nu mai eram decât<br />

mamă și soție. Nimic altceva.<br />

Asta m-a ros teribil. Scriam pe<br />

ascuns, pentru că nu doream<br />

să mă vadă soțul. Promisesem<br />

că mă voi simți acasă acolo.<br />

Nu am fost niciodată acasă în<br />

alte locuri. Era țara în care<br />

trăiam. Acasă era satul meu<br />

și Bucureștiul. Nici acum nu<br />

sunt acasă. Am pierdut absolut<br />

totul, m-am pierdut pe mine<br />

căutând un loc al meu. Nu l-am<br />

găsit. Poate sunt prea sensibilă,<br />

nu știu…<br />

Ani Bradea: Povestindumi<br />

despre problemele întâmpinate<br />

cu autoritățile comuniste,<br />

despre incidentul în care ați<br />

fost agresată odată cu obținerea<br />

ultimului document necesar<br />

ieșirii din țară, ați amintit de<br />

„cei mici”. „Și eu eram cu cei<br />

mici” – ați spus. Înțeleg că este<br />

vorba despre copiii dvs. Ei cum<br />

s-au adaptat acestei schimbări,<br />

cum au perceput ei mutarea definitivă,<br />

erau de vârstă școlară,<br />

sau mai mici?<br />

Letiția Vladislav: Copiii<br />

erau mici. Fetița mergea<br />

deja la școala germană, iar<br />

băiețelul la grădinița germană.<br />

Mult contact cu alți copii<br />

nu au avut. Deci vorbeau stricat<br />

românește. În Germania<br />

totul a fost perfect. Prieteni,<br />

activități, schimbarea a fost<br />

numai de loc. Limba o știau.<br />

Ani Bradea: Ați afirmat<br />

că rolurile s-au schimbat în<br />

Germania, între dvs. și soțul<br />

dvs., că de data asta el era<br />

cel care avea succes, iar dvs.<br />

tânjeați după viața împlinită<br />

profesional la care ați renunțat<br />

plecând din România. Spuneți,<br />

de asemenea, că v-a fost foarte<br />

greu, dar ați reușit. La ce anume<br />

vă referiți? Povestiți-mi<br />

puțin despre parcursul dvs.<br />

profesional în Germania.<br />

Letiția Vladislav: Eu nu<br />

am putut lucra imediat. Copiii<br />

fiind mai mici, noi nu am<br />

vrut să le agățăm cheile la gât<br />

și să-i lăsăm să se hrănească<br />

numai cu mezeluri. Deci,<br />

mama lor gătea, se ocupa de<br />

casă, de copii, citea, dar nu<br />

avea serviciu. Când cei mici<br />

au crescut, și aș fi putut munci,<br />

s-a îmbolnăvit soțul. Chiar<br />

în anul extrem de dureros al<br />

bolii lui am început să lucrez<br />

la o școală din orășelul vecin.<br />

Aveam 38 de ani și doream<br />

să fiu sigură că-mi voi putea<br />

hrănii copiii. Soțul a murit.<br />

Eu am împietrit. Devenisem<br />

un robot. Casă – școală - cimitir.<br />

Nimic altceva. Toți iepurii<br />

de pe câmpul ce ducea spre<br />

cimitir mă cunoșteau. Nu mai<br />

fugeau de mine. Și așa au trecut<br />

anii. Când nu ne ajungeau<br />

banii lucram la un magazin de<br />

încălțăminte, apoi am făcut trei<br />

luni curățenie la o expoziție.<br />

Două joburi, durerea și stresul<br />

m-au ucis. Mi-am pierdut un<br />

rinichi. Și am înțeles că trebuie<br />

să schimb ceva. Altfel... poate<br />

muream. Am vândut casa. Ea<br />

îmi lua toți banii. Trebuia s-o<br />

plătesc. Era cu împrumut de la<br />

bancă. Nimeni nu se gândise<br />

la moarte cu zece ani în urmă.<br />

Copiii și-au făcut drumul lor în<br />

viață. Ba chiar un drum excelent.<br />

Am luptat. Carieră n-am<br />

făcut. Dar nici nu am trăit pe<br />

banii statului. Tot ce am, a fost<br />

realizat cu banii mei, munca și<br />

oboseala mea. Nimeni nu mă<br />

poate arăta cu degetul. Abia<br />

acum văd clar. Și sunt mândră<br />

de mine. Se poate și de una singură.<br />

Dacă vrei cu adevărat.<br />

Ani Bradea: Într-un răspuns<br />

anterior mi-ați spus<br />

că, odată ajunși în Germania,<br />

ați stat într-un fel de<br />

„Lagăr pentru cei întorși<br />

în țara lor”. Ce anume presupunea<br />

această măsură a<br />

autorităților germane, ce<br />

obligații sau constrângeri<br />

vi se impuneau?


Interviu AUGUST<br />

<strong>2019</strong> 13<br />

în altă limbă nu<br />

simt nimic<br />

Letiția Vladislav: Nu era<br />

o cazemată. Erau blocuri<br />

unde locuiau oameni. Veniți<br />

de afară, ca noi. Pentru că<br />

abia venisem și nimeni nu știa<br />

unde va rămâne, în ce sat sau<br />

oraș, pentru că mulți aveau<br />

rude în alte locuri, am rămas<br />

scurtă vreme în acest cartier.<br />

Ni se făceau documentele<br />

noi, germane. Apoi am plecat<br />

unde am dorit noi. Nu aveam<br />

constrângeri. Undeva trebuia<br />

să dormim. Nimic dur. Absolut<br />

normal. Aveam tot ce ne<br />

trebuia. Cumva trebuia să<br />

ne facem documente noi, să<br />

aparținem acelui loc. Puteam<br />

merge unde doream. Nimeni<br />

nu ne forța să stăm în casă.<br />

Nu se chema „Lagăr”. Așa<br />

îl numeam noi. Pentru că în<br />

acele blocuri locuiau numai<br />

etnicii repatriați. Da, cred că<br />

trebuie să explic mai bine asta<br />

cu „Lagărul”. Noi, cei noi<br />

veniți, numeam acest centru<br />

„Lagăr”. Nu avea nici ziduri,<br />

nici lacăte pe uși. Era centrul<br />

de î<strong>nr</strong>egistrare a noilor repatriați,<br />

pentru a putea primi<br />

documente noi. Aveam documente<br />

străine. Nu puteam pleca<br />

de nebuni să lucrăm cu acte<br />

românești, poloneze, rusești,<br />

ungurești. Odată ce am fost<br />

î<strong>nr</strong>egistrați și ne-am căpătat<br />

noile acte, am plecat unde am<br />

dorit să ne stabilim, ori unde<br />

am găsit de lucru.<br />

Ani Bradea: Statul german<br />

v-a oferit atunci un ajutor de<br />

integrare, existau anumite<br />

măsuri de protecție socială<br />

menite să-i susțină pe noii<br />

veniți până la găsirea unui loc<br />

de muncă? Dar în prezent, din<br />

ceea ce cunoașteți dvs., cum<br />

sunt ajutați imigranții? (Din<br />

discuțiile cu alți români stabiliți<br />

în Spania, sau Portugalia,<br />

am aflat că aceștia numesc<br />

Germania, alături de alte state<br />

vestice, „paradisuri sociale”).<br />

Letiția Vladislav: Sigur că<br />

am fost ajutați. Am primit un<br />

fel de ajutor în bani, pentru<br />

mâncare și îmbrăcăminte, destul<br />

să ne putem plăti și chiria.<br />

Nu am ales o vilă, ci un apartament<br />

modest, cu trei camere,<br />

pe care îl puteam plăti. Nu am<br />

abuzat de bunătatea legilor și<br />

nici de a oamenilor. Soțul meu<br />

a găsit destul de repede o slujbă<br />

și nu am mai avut nevoie<br />

de ajutor. Nu am avut contacte<br />

cu imigranții români. Ceea ce<br />

știu, de la prietenii germani,<br />

este că acum vin o grămadă<br />

de români acolo, abuzează de<br />

generozitatea legilor, care sunt<br />

foarte umane, unii se declară<br />

bolnavi, prin urmare nu pot<br />

munci, alții stau prin R omânia<br />

și merg acolo din trei în trei<br />

luni, ca să nu piardă ajutorul<br />

social. Nimeni nu-i cunoaște.<br />

Iar ei nu se trădează între ei.<br />

Cei cinstiți lucrează din greu.<br />

Copiii lor vorbesc nemțește.<br />

Sunt perfect integrați. Deci,<br />

ca peste tot, sunt oameni și<br />

oameni.<br />

Ani Bradea: Ați lucrat doi<br />

ani în învățământ în România<br />

și, mai târziu, ați fost profesoară<br />

în Germania, probabil<br />

mai multă vreme. V-aș ruga să<br />

faceți o comparație între cele<br />

două sisteme de învățământ,<br />

ce deosebiri majore ați constatat<br />

la cel german, față de<br />

ceea ce știați că se practică în<br />

învățământul românesc?<br />

Letiția Vladislav: Deosebirile<br />

sunt de la cer la pământ.<br />

Pe vremea aceea (când eu<br />

eram acolo), în țară nu era<br />

nimic nou. Material didactic<br />

mi-am făcut singură. Totul<br />

era cumva șters și plictisitor.<br />

Dar copiii doreau să învețe,<br />

erau ascultători, respectuoși,<br />

harnici. Și săraci. Cu clasa<br />

mea am fost și la cinematograf,<br />

apoi la o cofetărie. Le<br />

plăcea mult înghețata. Majoritatea<br />

erau țigani. M-au iubit.<br />

Și i-am iubit. În Germania<br />

totul mergea strună. Copiii, în<br />

general, își doresc să meargă<br />

înainte. Cei de aici aveau mai<br />

multă încredere în ei. Cu unii<br />

sunt și acum prietenă, deși au<br />

aproape 40 de ani. Alții nu<br />

aveau încredere. Eu veneam<br />

din Ost-Block. Deși, cu mâna<br />

pe inimă spun, noi, amărâții<br />

ăștia avem o super cultură<br />

generală. Poate suntem, ori<br />

eram, mai slabi într-o anumită<br />

direcție, dar putem rămâne<br />

cu capul sus în fața celorlalți.<br />

Până și unii profesori credeau<br />

că sunt mai proastă ca<br />

ei. M-am impus. Dar a rămas<br />

gustul amar. Până azi. Nu miar<br />

plăcea s-o iau de la capăt.<br />

Nici aici și nici dincolo. Nu<br />

cred că am fost destinată să<br />

fiu dăscăliță. De fapt, aveam<br />

numai cursul de spaniolă. În<br />

rest conduceam, împreună cu<br />

alți patru profesori, biblioteca<br />

școlii. Să lucrezi printre cărți<br />

este o binefacere cerească.<br />

Ani Bradea: Ați atins un<br />

subiect delicat cu acest răspuns.<br />

Mă refer la trimiterea<br />

spre cărți, lectură, bibliotecă.<br />

În România se citește tot mai<br />

puțin, spre deloc aș zice. Scriitorii<br />

nu mai au cititori, cel mult<br />

se citesc între ei, editurile nu<br />

mai au desfacere, librăriile acceptă<br />

tot mai puține cărți, iar,<br />

în acest caz, editurile mici nu<br />

au nicio șansă. La modă este<br />

subiectul privind analfabeții<br />

funcționali, oameni care termină<br />

studii, chiar universitare, dar<br />

nu sunt capabili să înțeleagă<br />

un text. Cum stau lucrurile în<br />

străinătate? Având în vedere că<br />

sunt trei țări în care dumneavoastră<br />

locuiți, ce se întâmplă<br />

în Germania, Spania, Brazilia,<br />

din acest punct de vedere?<br />

Cartea este un produs vandabil<br />

acolo?<br />

Letiția Vladislav: DA !!!<br />

Până și în Brazilia se citește<br />

mai mult decât în țara noastră.<br />

Idea că au numai samba și femei<br />

aproape goale, este falsă.<br />

Lumea citește. Nu știu ce fac<br />

cei de la „favela”, cartierele<br />

extrem de sărace, cu probleme<br />

de droguri si criminalitate.<br />

Poate că și acolo, niște copii<br />

săraci visează să iasă afară la<br />

lumina zilei. De asta sunt sigură.<br />

Mereu a fost așa. Și cel de<br />

jos are dreptul la o școală. Depinde<br />

de el. Se cumpără cărți.<br />

Eu comand mereu la o librărie.<br />

Și văd că și alții fac la fel.<br />

Biblioteca școlii noastre, unde<br />

lucram, avea peste 30.000 de<br />

volume.<br />

Ani Bradea: În acest an<br />

se împlinesc 38 de ani (dacă<br />

am socotit eu bine) de când ați<br />

părăsit România. În tot acest<br />

timp, ați mai fost în vreo călătorie<br />

în țară? Dacă da, cum vi<br />

s-a părut peste ani, România?<br />

Ce schimbări în bine, sau, dimpotrivă,<br />

în rău, ați remarcat?<br />

Letiția Vladislav: Singurul<br />

contact cu România au fost<br />

părinții mei. În țară am fost<br />

la doi ani după plecare. Tatăl<br />

meu era bolnav. La întoarcere<br />

am fost controlați ca bandiții,<br />

mașina ne-a fost întoarsă pe<br />

dos, până și roțile au fost<br />

scoase afară, control corporal<br />

și un milion de cuvinte<br />

urâte. Ne-au ajutat șoferii camioanelor<br />

ce așteptau acolo<br />

să montăm totul la loc. Străinii,<br />

revoltați, ne-au dat adrese<br />

și numere de telefon, să putem<br />

protesta. Iar grănicerii unguri,<br />

care au văzut totul, neau<br />

oferit un loc unde am poposit<br />

peste noapte. Controlul<br />

începuse la cinci seara și se<br />

terminase la miezul nopții. La<br />

moartea tatălui nu m-au lăsat<br />

să intru în țară. Am fost în<br />

1990, o săptămână, trei zile<br />

în sat, trei zile în București.<br />

Tata nu mai era. Casa mi se<br />

părea tristă fără el. Mama<br />

tare singură. Plângea mult.<br />

Bucureștiul devastat. Peste<br />

tot șantiere, unele abandonate,<br />

găuri pline de apă, flori<br />

și cruci la Universitate, o armată<br />

de copii cerșind agresiv<br />

pe bulevard, alții, drogați<br />

la Sfântu Gheorghe și Gara<br />

de Nord. Era o zi cu soare,<br />

dar rece. Lipit de un perete,<br />

un copilandru gol pușcă.<br />

Imaginea m-a cutremurat.<br />

Am alergat la Cocor și i-am<br />

cumpărat haine. Papuci nu.<br />

Mă gândeam să-i dau bani.<br />

Când m-am întors, dispăruse.<br />

L-am căutat peste tot. Un alt<br />

pui de om mi-a spus că este<br />

sub pământ și mi-a arătat pe<br />

unde intrau. I-am dat niște<br />

bani. A luat hainele și a intrat<br />

acolo. Mi-a spus că n-ar<br />

fi bine să intru, și am rămas<br />

afară. A doua zi am plecat.<br />

Nu înainte să hrănesc cinci<br />

copilași la Universitate. Erau<br />

abandonați. Copiii poate<br />

aveau zece ani, nu mai mult.<br />

Nu mai era acel altădată. Așa<br />

ceva nu am văzut înaintea<br />

plecării. Înseamnă că acești<br />

oameni, aceste familii, aveau<br />

sămânța criminalității în ei,<br />

dar o ascundeau perfect.<br />

Cine își abandonează copiii,<br />

motivând că pleacă afară<br />

pentru o viață mai bună,<br />

este un criminal. Copiii nu se<br />

abandonează! Atât de scârbită<br />

am fost, că 13 ani nu am<br />

mai intrat în țară. Apoi am<br />

venit tot pentru o săptămână.<br />

Și din nou o pauză mare.<br />

Acasă nu s-a schimbat nimic.<br />

Doar că unii oameni dragi<br />

mie au murit. Și satul fără ei<br />

nu mai avea farmecul din trecut.<br />

În București s-a schimbat<br />

totul. Și acolo mi-au murit<br />

oameni tare, tare dragi. Am<br />

crescut, pot spune, la redacția<br />

revistei „ Luceafărul”. Erau<br />

toți un acasă pentru mine.<br />

Cu ei împărțeam bucuriile<br />

scrisului și problemele personale.<br />

Unii plecaseră. Alții<br />

nu mai erau printre noi. A<br />

fost ultima dată când i-am<br />

văzut pe Laurențiu Ulici și<br />

pe Mircea Sântimbreanu.<br />

Din 2015 merg în fiecare an.<br />

Dacă în trecut am fost șocată<br />

de schimbările prea radicale,<br />

uneori chiar idioate, acum încerc<br />

să-mi descopăr tinerețea<br />

prin oraș. Cu durere și răbdare,<br />

înțelegere și multă iubire<br />

pentru cei rămași, m-am descoperit<br />

din nou. Sunt acolo.<br />

Este ceva ce nu-mi mai poate<br />

lua nimeni. Satul meu, orașul<br />

meu, viața mea. Unele lucruri<br />

nu mai sunt. Le-au aruncat la<br />

gunoi. Păcat. Erau frumoase.<br />

Chiar dacă veneau din<br />

trecut. Nu putem rade totul<br />

pentru a construi o nouă societate.<br />

Nu-mi place să mă<br />

plimb pe Magheru și să văd<br />

numai covrigării, farmacii,<br />

Sex S hopuri. Magheru era<br />

frumos altădată. Așa cum era.<br />

Nu-mi place să mă transform<br />

în dac, numai pentru că acum<br />

se poartă. Știu atât de puțin<br />

despre Dacia. Nu-mi plac exagerările.<br />

Goana după bani, o<br />

discuție unde nu poți zice nimic<br />

fără să nu vezi indignarea<br />

din ochii celorlalți: „Ce vrea<br />

baba asta, acum este tineretul<br />

la rând, nu cei de dinainte de<br />

revoluție”. Baba asta s-a întors<br />

acasă, pe ruinele propriei<br />

vieți. Și n-are de gând să-și<br />

părăsească locul. Acum este<br />

conștientă că nu străinătatea<br />

te face om, că este o rușine<br />

să-ți renegi familia, rădăcinile,<br />

gândurile și sentimentele.<br />

Iubesc satul meu și Bucureștiul<br />

fără margini. Nu sunt sentimentală.<br />

Am rădăcinile acolo<br />

și vreau să rămână acolo. Aici<br />

exist. Acolo trăiesc. Unii nu<br />

vor înțelege. Treaba lor. Însă<br />

eu simt așa.<br />

Ani Bradea: Ce credeți<br />

că îi lipsește României acum<br />

pentru a ajunge din urmă statele<br />

mai dezvoltate ale Europei?<br />

Și ce credeți că ar trebui să<br />

păstrăm din ceea ce avem și<br />

ne deosebește de celelalte țări?<br />

Letiția Vladislav: Ce-i<br />

lipsește României ? O să răspund<br />

punctual:<br />

1. Când eram la școala generală<br />

și mergeam la Orăștie<br />

cu ai mei, mama vânzând în<br />

fi ecare sâmbătă verdețuri la<br />

piață, mă uitam ca hipnotizată<br />

după străini. Erau altfel.<br />

Uneori îl trăgeam pe tata după<br />

mine și vorbeam cu ei. Așa am<br />

cunoscut fete și băieți de anii<br />

mei, cu care am corespondat<br />

apoi. Necunoscutul mă atrăgea.<br />

Ei veneau din altă lume,<br />

erau ca noi, dar gândeau altfel.<br />

Deci: fiți curioși, oameni<br />

buni, străinii nu mușcă, poate<br />

sunt și ei curioși în privința<br />

voastră.<br />

2. Pe vremuri eram închiși<br />

într-o colivie. Cei cu relații sus<br />

puse puteau vizita alte țări.<br />

Ceilalți stăteau acasă. Este important<br />

să-ți cunoști țara, dar<br />

trebuie să vezi și peste gardul<br />

vecinului. Nu ca să-l furi pe vecin.<br />

Să te poți compara cu el,<br />

să poți concura cu el, să înveți<br />

de la el, să impui respect și<br />

încredere. Prea ne credem buricul<br />

pământului. Nu suntem.<br />

Definitiv, nu suntem!<br />

3. Nu toți pot avea fi rmă<br />

proprie. Este o mentalitate<br />

balcanică. Uitați-o! Învățați o<br />

meserie, lucrați conștiincios,<br />

fi ți respectuoși cu voi și cu<br />

ceilalți!<br />

4. După revoluție au ieșit<br />

milionarii României afară ca<br />

ciupercile după ploaie. Unde<br />

și-au ascuns atâția ani averea?<br />

Cel fără bani, harnic, serios și<br />

corect lucrează, dar are puțin.<br />

Copilul lui visează la milioanele<br />

bogătașilor. Trebuie să le<br />

uitați! Și Becali, când își va<br />

lua rămas bun de la viață, va<br />

trebui să lase banii la bancă.<br />

Nu luăm nimic cu noi.<br />

5. Uitați mentalitatea „dă<br />

doamne să moară și capra<br />

vecinului”. Capra nu moare,<br />

doar cei care gândesc așa, fac<br />

infarct.<br />

6. Nu uitați: nu România<br />

trebuie să facă ceva pentru<br />

voi. Voi trebuie să faceți totul<br />

pentru România! Va dura<br />

mult această schimbare. Eu<br />

văd că și acum se gândește<br />

ca pe vremea strămoșilor. Că<br />

tot se poartă. Este un proces.<br />

Revoluția nu a schimbat absolut<br />

nimic. Hoția, minciuna,<br />

nepotismul, lăcomia, răutatea,<br />

invidia, prostia ridicată la nivel<br />

parlamentar, vulgaritatea<br />

ascunsă sub drapelul țării,<br />

sunt probleme imense la care<br />

toți ar trebui să lucrăm. Repet:<br />

NOI NU SUNTEM BURICUL<br />

PĂMÎNTULUI!<br />

7. Dacă faceți un pas înainte,<br />

lumea va face și ea un pas<br />

spre voi.<br />

Un interviu realizat de<br />

Ani Bradea - Revista de cultură<br />

Tribuna, colaborator al<br />

<strong>Occidentul</strong>ui Românesc.<br />

Text publicat în Revista de<br />

cultură Tribuna <strong>nr</strong>. 402/1-15<br />

iunie <strong>2019</strong>.<br />

Foto: Arhiva personală<br />

(Letiția Vladislav)


14 AUGUST<br />

<strong>2019</strong><br />

El complejo 5 estrellas alberga<br />

tres edificios, cada uno<br />

de ellos dirigido a un público<br />

específico: familias, solo<br />

adultos y la gama superior<br />

„Privilege”<br />

Medios internacionales<br />

explican que costumbres<br />

españolas como la siesta o la<br />

jornada partida son la mejor<br />

forma de “sobrevivir” a las<br />

altas temperaturas<br />

Durante esta semana se han<br />

disparado las temperaturas en<br />

el continente europeo por una<br />

ola de calor. En algunos países<br />

como Alemania, Países Bajos<br />

y Bélgica y en la ciudad de<br />

París (Francia) se han superado<br />

los registros históricos.<br />

Ante temperaturas por encima<br />

de los 40 grados a la que no<br />

están acostumbrados, los centroeuropeos<br />

ponen su vista en<br />

cómo los españoles soportan<br />

estas condiciones año tras año.<br />

Así, desde medios como<br />

Euronews destacan que seguir<br />

el modo de vida español es la<br />

mejor forma de garantizarse<br />

la supervivencia durante la ola<br />

de calor. De hecho, aporta una<br />

suerte de mandamientos que<br />

todo europeo debe aprender<br />

de los, hasta ahora, desdeñados<br />

españoles.<br />

Norma número 1: La mejor<br />

forma de mantenerse a la<br />

sombre es la siesta. Por todos<br />

es sabido que durante las horas<br />

centrales del día –cuando el sol<br />

aprieta más- no es buena idea<br />

merodear por las calles de cemento,<br />

trabajar al aire libre o<br />

hacer sobresfuerzos. Las costumbres<br />

de cerrar comercios<br />

y dormir la siesta son, según<br />

Español<br />

H10 Hotels abre las puertas del H10<br />

Atlantic Sunset en Tenerife<br />

La cadena hotelera H10<br />

Hotels ha inaugurado en<br />

Tenerife un nuevo resort 5 estrellas,<br />

el H10 Atlantic Sunset,<br />

ubicado en Playa Paraíso, al sur<br />

de la isla, escribe tourinews.<br />

El „Spanish way of life”, la<br />

solución contra la ola de calor<br />

Euronews, comprensibles bajo<br />

estas condiciones. Así, los españoles<br />

no son considerados<br />

ya unos vagos dormilones,<br />

sino unos supervivientes que<br />

han hallado la mejor forma<br />

para superar el ardiente verano.<br />

Todo pese a que un 60%<br />

de los ciudadanos admiten no<br />

practicar “el deporte nacional”.<br />

Norma número 2: No te<br />

cuezas bajo el sol. Pocas cosas<br />

horrorizan más a un español<br />

que ver cómo los turistas<br />

se tumban al sol durante horas<br />

o visitan los centros urbanos al<br />

mediodía. Lo mejor es buscar<br />

sombra en casa, bajo toldos o<br />

en terrazas con el fin de evitar<br />

una insolación. Asimismo, el<br />

propio desarrollo urbanístico<br />

español se ha amoldado durante<br />

siglos a su clima con sus<br />

calles estrechas y angostas que<br />

otorgan un respiro a los caminantes<br />

con su sombra.<br />

Norma número 3: La<br />

noche es larga. Si la ocasión<br />

lo permite, durante el verano<br />

la mejor ocurrencia es no salir<br />

de casa antes de las 18:00<br />

horas. Tras alcanzar los 40º<br />

El hotel cuenta con 291<br />

habitaciones y se divide en<br />

un cuerpo principal circular,<br />

donde se encuentran las zonas<br />

comunes como la recepción, el<br />

lobby, dos salones de reunioel<br />

ambiente es bochornoso y<br />

poco se puede disfrutar en la<br />

calle, algo que los europeos<br />

están aprendiendo ahora. Eso<br />

explica, en parte, por qué se<br />

cena tan tarde y los horarios<br />

para salir de fiesta.<br />

Norma número 4: el gazpacho<br />

es la mejor pócima<br />

contra el calor. Un guiso o<br />

potaje es poco apetecible en<br />

la temporada estival, cuando<br />

recetas como el gazpacho o el<br />

salmorejo se convierten en los<br />

platos estrellas. Su alta composición<br />

de agua (95%) y su<br />

frescura se convierten en los<br />

mejores aliados para no deshidratarse.<br />

Asimismo, las tapas y<br />

las comidas más ligeras ayudan<br />

a una digestión más fluida.<br />

En las recomendaciones<br />

también se cita la tan manida<br />

sangría, de la que aconsejan no<br />

abusar y también gana importancia<br />

el recipiente más cañí<br />

del país: el botijo que siempre<br />

garantiza agua bien fresquita<br />

(con una chispa de alcohol).<br />

Sin duda, toda una guía de supervivencia<br />

para los hermanos<br />

europeos.<br />

Un pueblo de Jaén, el mejor de España<br />

Escañuela, en Jaén, ha sido<br />

elegido, por 273.993 votos, el<br />

mejor pueblo de España con<br />

menos de 2.000 habitantes,<br />

bajo la campaña El mejor pueblo<br />

<strong>2019</strong>, impulsada por la empresa<br />

líder en soluciones de accesibilidad<br />

thyssenkrupp Home<br />

Solutions. Se trata de la primera<br />

edición de este reconocimiento,<br />

escribe tourinews.<br />

La segunda posición la<br />

ocupa Arbuniel, también en<br />

Jaén, mientras que Garciaz,<br />

en Cáceres, ha cerrado el podio<br />

con la medalla de bronce.<br />

Laguar (Álava) y Orellana<br />

(Sierra de Badajoz) se han hecho<br />

con el cuarto y el quinto<br />

puesto, respectivamente.<br />

Por su parte, Andalucía y<br />

Castilla y León han sido las comunidades<br />

autónomas con más<br />

pueblos entre los 25 primeros<br />

puestos, con un total de seis<br />

cada una. Le siguen Castilla<br />

La Mancha y Extremadura<br />

con tres; y el País Vasco, la<br />

Comunidad Valenciana y<br />

Cantabria con dos. Asturias, a<br />

su vez, cuenta con uno.<br />

Las votaciones se efectuaron<br />

en el período de tiempo<br />

comprendido entre el 10 de<br />

junio y el 10 julio hasta las<br />

23.59 horas, a través de la web<br />

www.elmejorpueblo.com. En<br />

ese intervalo de tiempo los<br />

ciudadanos de toda España<br />

pudieron votar a sus pueblos<br />

favoritos. Finalmente se llegaron<br />

a acumular más de un<br />

millón de votos. Asimismo en<br />

esta primera edición, participaron<br />

107 pueblos de Castilla y<br />

León; Andalucía; Comunidad<br />

Valenciana; Extremadura;<br />

Aragón; Castilla La Mancha;<br />

Asturias; Cantabria; Cataluña;<br />

Comunidad de Madrid;<br />

G alicia; País Vasco; y La Rioja.<br />

El próximo septiembre se<br />

celebrará una rueda de prensa<br />

junto al alcalde, Francisco Javier<br />

Sabalete, y la corporación<br />

municipal en el Ayuntamiento<br />

de Escañuela, donde se realizará<br />

la imposición del galardón<br />

El Mejor Pueblo <strong>2019</strong>. Además,<br />

recibirán una dotación de<br />

material para el centro social o<br />

cultural del municipio por valor<br />

de 800 euros, que les permitirá<br />

mejorar la calidad de vida y<br />

nes, el Dome Bar y restaurante<br />

principal, además de tres<br />

edificios donde se ubican las<br />

habitaciones y los restaurantes<br />

a la carta.<br />

El Edificio Paraíso, dirigido<br />

a familias con niños,<br />

cuenta con una Fun Area con<br />

piscina y parque acuático, un<br />

MiniClub y programa de animación<br />

infantil. Por su parte,<br />

el Edificio El Beso, dirigido<br />

al público adulto, cuenta con<br />

las Habitaciones Swim-Up en<br />

la planta baja que se comunican<br />

con una piscina con Pool<br />

Bar. Y, frente al mar se ubica<br />

el Edificio Privilege, para<br />

clientes que buscan un plus de<br />

exclusividad, con habitaciones<br />

superiores y una exclusiva terraza<br />

en la última planta con<br />

vistas al mar.<br />

El hotel dispone de habitaciones<br />

dobles, habitaciones<br />

Swim-Up (con acceso directo<br />

a la piscina desde la terraza de<br />

la estancia), habitaciones familiares,<br />

Junior Suites, Rooftop<br />

Suites (ubicadas en la última<br />

planta y con dos alturas, la<br />

planta principal para la habitación<br />

y el salón, y la planta<br />

superior con una terraza de excepcionales<br />

vistas y jacuzzi privado),<br />

habitaciones Privilege,<br />

Junior Suites, Privilege y Suites<br />

Privilege. Todas ellas son estancias<br />

amplias y completamente<br />

equipadas.<br />

El H10 Atlantic Sunset dispone<br />

de un restaurante buffet<br />

Central Market, concebido<br />

a base de pequeños puestos<br />

inspirados en un mercado,<br />

además de 5 restaurantes a la<br />

carta: el Sakura Teppanyaki,<br />

de cocina japonesa con planchas<br />

teppanyaki; el restaurante<br />

italiano ‘Stromboli’, un<br />

“Steak House”, el restaurante<br />

con show-dinner ‘La Boîte’ y<br />

el restaurante Privilege, para<br />

clientes de este servicio. Por<br />

otro lado, en el edificio principal,<br />

tiene dos Pool Bars, un<br />

Mike’s Coffee y el Dome Bar.<br />

Por último, el establecimiento<br />

también dispone de una<br />

sala wellness, el ‘ Despacio’<br />

Spa Centre, provisto de zona<br />

con chorros de agua, jacuzzi,<br />

sauna, baño turco y salas de<br />

tratamientos. Además, esta<br />

área cuenta con un gimnasio<br />

abierto 24 horas provisto con<br />

equipo de musculación, bicicletas<br />

estáticas y de spinning,<br />

elípticas y cintas de running,<br />

entre otros.<br />

Con este nuevo establecimiento,<br />

la compañía consolida<br />

su presencia en Tenerife,<br />

donde ya cuenta con otros 6<br />

hoteles, que en total suman<br />

2.634 habitaciones.<br />

bienestar de sus gentes.<br />

A este respecto, la directora<br />

de marketing y comunicación<br />

de thyssenkrupp Home Solutions,<br />

Belén Galán, manifestó:<br />

“Estamos entusiasmados con<br />

el seguimiento que ha tenido<br />

nuestra campaña El Mejor Pueblo<br />

<strong>2019</strong> en todo el país. Desde<br />

un principio, desde thyssenkrupp<br />

Home Solutions queríamos<br />

poner en valor a los pequeños<br />

pueblos de España, su cultura,<br />

sus gentes, su vida y todo lo<br />

que tienen que ofrecernos y<br />

creemos que hemos conseguido<br />

nuestro objetivo”.<br />

Ranking final de los 25 pueblos<br />

más votados:<br />

ESCAÑUELA, Jaén, Andalucía.<br />

ARBUNIEL, Jaén, Andalucía.<br />

GARCIAZ, Cáceres, Extremadura.<br />

LAGUARDIA, Álava, País Vasco.<br />

ORELLANA DE LA SIERRA, Badajoz, Extremadura.<br />

VALL DE ALMONACID, Castellón, Comunidad Valenciana.<br />

BACARES, Almería, Andalucía.<br />

HUERTA DE LA OBISPALIA, Cuenca, Castilla la Mancha.<br />

LANESTOSA, Vizcaya, País Vasco.<br />

AMPUDIA, Palencia, Castilla y León.<br />

VILLALBA DE LOS ALCORES, Valladolid, Castilla y León.<br />

ESPINOSO DE COMPLUDO, León, Castilla y León.<br />

LIENDO, Cantabria.<br />

BULNES, Asturias.<br />

TORRECAMPO, Córdoba, Andalucía.<br />

BÁRCENA MAYOR, Cantabria.<br />

FERMOSELLE, Zamora, Castilla y León.<br />

NAVALACRUZ, Ávila, Castilla y León.<br />

ALCALÁ DE JÚCAR, Albacete, Castilla la Mancha.<br />

SERRADILLA, Cáceres, Extremadura.<br />

ALMEDINA, Ciudad Real, Castilla la Mancha.<br />

PIEDRAHITA, Ávila, Castilla y León.<br />

MONTEJAQUE, Málaga, Andalucía.<br />

CASTELL DE CASTELLS, Alicante, Comunidad Valenciana.<br />

HIGUERA DE LA SIERRA, Huelva, Andalucía.


Opinii AUGUST<br />

<strong>2019</strong> 15<br />

Tragedia de la Caracal<br />

Informația marginală din<br />

tragedia de la Caracal este<br />

că o fetiță de 15 ani se întorcea<br />

de la „meditații”. Despre<br />

această parte știm foarte puțin.<br />

Era vorba, probabil, de un<br />

meditator cunoscut, apropiat<br />

al familiei sau recomandat de<br />

profesorii de la școală fetiței.<br />

Ajunsese la el prin cunoștințe,<br />

prin bunăvoința cuiva, cine<br />

știe. Trebuie să fi fost cineva<br />

cu totul deosebit ca să ajungă<br />

un copil să călătorească pe caniculă<br />

cu autostopul. Dar alta e<br />

întrebarea tulburătoare: ce fel<br />

de „meditații” (oribil cuvânt,<br />

mai ales în acest context) făcea<br />

această elevă de clasa a<br />

IX-a la sfârșitul lunii iulie? Ce<br />

fel de presiune puneau pe ea<br />

școală, familia, toți cei din jur,<br />

„Somnul școlii<br />

naște monștri”<br />

ce fel de mentalitate și ce fel de<br />

ambianță socială cultivă școala<br />

românească astfel încât o fetiță<br />

de 15 ani ajunge să-și sacrifice<br />

din zilele de vacanță în condiții<br />

de insecuritate și de oboseală<br />

doar ca să-și dovedească sieși,<br />

dar și celorlalți, că este un „elev<br />

model”?<br />

Moartea acestui copil adună<br />

la un loc, într-un ghem încâlcit<br />

de drame, toate falimentele<br />

României postcomuniste: nu<br />

doar al poliției și al STS, nu<br />

doar al procurorilor și politicienilor,<br />

ci și al iresponsabililor<br />

care au furat banii de infrastructuri.<br />

Este deopotrivă și falimentul<br />

familiei și al școlii. Cu<br />

tot respectul pentru suferința<br />

insuportabilă a părinților, cum<br />

să lași o fetiță de 15 ani să<br />

facă autostopul în plină vară<br />

pe o distanță atât de lungă? Cu<br />

tot respectul pentru profesorii<br />

și educatorii români, cum să<br />

„meditezi” un copil obligândul<br />

să facă asemenea navete periodice?<br />

Și, mai ales, ce școală e<br />

aceea care se răzbună pe niște<br />

copii în timpul anului școlar,<br />

forțându-i la acrobații disperate<br />

pentru a-și salva anul? Care e<br />

misiunea școlii, într-un asemenea<br />

context? Oricare ar fi ea,<br />

vedem cu ochiul liber că este<br />

o misiune ratată.<br />

Misiunea fundamentală a<br />

școlii este să-i smulgă pe copii,<br />

pe oamenii toți, din feluritele<br />

forme ale analfabetismului.<br />

Înțeleg aici prin analfabetism<br />

mai mult decât incapacitatea<br />

de a scrie, de a citi sau de a<br />

înțelege un text. Mai adânc<br />

și mai larg, analfabetismul<br />

este incapacitatea primatului<br />

numit om de a discerne semne<br />

și semnificații. Așa cum în<br />

sensul restrâns un analfabet nu<br />

deosebește un O de un M și nu<br />

știe să citească succesiunea de<br />

litere OM, tot așa, într-un sens<br />

mai larg, analfabetul nu știe<br />

să facă deosebirile esențiale<br />

pe care se întemeiază însăși<br />

viața: nu știe să distingă între<br />

siguranță și pericol, între diferitele<br />

niveluri de risc, între<br />

salvarea sinelui și ajutorarea<br />

celuilalt. După cum, în același<br />

fel, nu știe să distingă între termenii<br />

opozițiilor valorice pe<br />

care se clădește sensul vieții<br />

noastre individuale și comune:<br />

un analfabet nu poate să<br />

traseze aceeași linie între bine<br />

și rău pe care o trasează comunitatea<br />

din care aparține. El nu<br />

are sensul responsabilității, al<br />

solidarității, al sacrificiului,<br />

al respectului, al onoarei, al<br />

demnității și al tuturor celorlalte<br />

valori care țin împreună<br />

oamenii.<br />

Desigur, simplific la maximum<br />

această schemă și o<br />

explic în cuvinte insuficiente.<br />

Dar scopul ei este de a arăta<br />

că progresul uman, datorat<br />

școlii și educației, constă în a<br />

învăța discernământul în toate<br />

domeniile vieții, de la simplă<br />

supraviețuire până la cele mai<br />

rafinate preocupări umane,<br />

ce țin bunăoară de stil și artă.<br />

Înaintarea în educație ne dă<br />

acces la straturi din ce în ce<br />

mai fine de înțelesuri, de sens<br />

al propriei noastre existențe și<br />

al existenței colective. Ea ne<br />

ajută să depășim stadiul brut<br />

al pulsiunilor primare și să ne<br />

dezvoltăm ca ființe umane, să<br />

cultivăm pe deplin umanitatea<br />

din noi și să conviețuim pașnic.<br />

Nu este vorba doar de a ne distinge<br />

de animale, pentru că la<br />

numeroase specii de mamifere<br />

există un „spirit” al solidarității<br />

și sacrificiului, pe care omul<br />

analfabet nu îl cunoaște, pentru<br />

că el nu mai este animal, fără a<br />

fi devenit încă om.<br />

După ce anume recunoaștem<br />

o societate civilizată? După<br />

gradul de educație, formală sau<br />

informală, pe care o asimilăm.<br />

Adică după capacitatea pe care<br />

o au membrii unei societăți de<br />

a învăța discernământul care să<br />

le îngăduie să deosebească între<br />

bine și rău, între cruzime și<br />

ajutorare, între suferință și bucurie,<br />

între respect și umilință,<br />

între solidaritate și egoism.<br />

Dar și după disponibilitatea de<br />

a transmite generațiilor viitoare<br />

cunoașterea și sensibilitatea<br />

care să le permită să trăiască<br />

împreună într-o societate<br />

mai bună pe baza unor valori<br />

împărtășite.<br />

Să ne întoarcem acum la<br />

societatea românească. Regresul<br />

educației din ultimii<br />

treizeci de ani se traduce prin<br />

estomparea treptată a liniilor<br />

care trebuie să separe Binele<br />

de Rău (ca să rezumăm toate<br />

valorile prin această distincție).<br />

Analfabeții pe care i-a produs<br />

o școală eșuată au ajuns să fie<br />

atât de numeroși și atât de suspuși<br />

încât au devenit un fals<br />

model de reușită: iată, își spun<br />

toți acești oameni bogați și puternici,<br />

poți să reușești în viață<br />

și fără școală sau simulând<br />

școala, cumpărând diplome și<br />

furând doctorate și titluri. Iată,<br />

nu mai e nevoie ca părinții să-și<br />

educe copiii, nu mai e nevoie<br />

ca profesorii să-și dea viața<br />

pentru elevi, nu mai e nevoie<br />

ca elevii să ia școala în serios,<br />

câtă vreme toată partea superioară<br />

a piramidei puterii din<br />

țară este ocupată din oameni<br />

needucați și disprețuind orice<br />

educație. Pentru că au reușit să<br />

devină puternici, pot să traseze<br />

ei acum limita dintre dreptate<br />

și nedreptate, dintre bine și rău,<br />

dintre onoare și batjocură. Iar<br />

oamenii tot mai needucați din<br />

jurul lor își pierd și puținele<br />

repere pe care le aveau.<br />

Numai că această pierdere<br />

de repere, iată, e criminală. Aș<br />

spune mai mult: ea nu poate<br />

fi decât criminală, ea sfârșește<br />

inevitabil prin a ucide oameni.<br />

Pentru că masa critică de<br />

analfabeți care decide pentru<br />

viața noastră nu mai este capabilă<br />

să evalueze riscul sau să<br />

anticipeze pericolul. Pentru că<br />

nu știe, pur și simplu nu știe și<br />

nu-i pasă, adică nu vrea să știe,<br />

de pildă, cum se marchează o<br />

șosea și cum se pun semnele<br />

de circulație care salvează sau<br />

omoară zilnic oameni. Pentru<br />

că nu știe și nu poate să<br />

vadă venind răul, catastrofa,<br />

tragedia. Pentru că nu știe să<br />

asculte vocea unui copil care<br />

moare. Și pentru că habar nu<br />

are să gestioneze o asemenea<br />

situație, ucigând și mai mulți<br />

oameni.<br />

Toate acestea sunt răzbunarea<br />

prefăcătoriei care a devenit<br />

școala românească, de la<br />

grădinițe, trecând prin preuniversitarul<br />

infectat de meditații,<br />

până la universitarul-fabrică<br />

de diplome și mașina de spălat<br />

bani pentru politicieni. Toate<br />

pot fi simulate: toate examenele<br />

pot fi falsificate, toate<br />

diplomele pot fi contrafăcute,<br />

toți profesorii, directorii și<br />

rectorii se pot preface că sunt<br />

savanți internaționali. Doar că,<br />

la capătul drumului, în găurile<br />

acestui sistem eșuat, o copilă<br />

de 15 ani care vrea să-și salveze<br />

anul școlar își pierde viața.<br />

Și-o pierde într-un mod atât de<br />

atroce încât violența acestei<br />

morți ar trebui să smulgă de<br />

pe fețele schimonosite de putere<br />

toate straturile de creme și<br />

farduri care îi împiedică pe oameni<br />

să înțeleagă sensul vieții<br />

celorlalți și realitatea tragică<br />

a morții celor nevinovați. Iar<br />

dacă nu reușește să-i demaște<br />

drept ceea ce sunt, să le retragă<br />

definitiv dreptul și posibilitatea<br />

de a mai decide în vreun<br />

fel pentru alte vieți decât ale<br />

lor.<br />

Autor: Ciprian Mihali<br />

Ciprian Mihali a predat vreme<br />

de două decenii filosofia<br />

contemporană la Universitatea<br />

„Babeș-Bolyai” din<br />

Cluj-Napoca. Din anul 2000<br />

este doctor în filosofie al<br />

Universităților din Cluj și din<br />

Strasbourg. Între 2012 și 2016<br />

a fost ambasador al României<br />

în Senegal și în alte șapte state<br />

din Africa de Vest. Din 2016 lucrează<br />

în domeniul cooperării<br />

internaționale la Bruxelles.<br />

Sursa text: ziare-reviste.ziare.<br />

com<br />

Foto: George Călin


16 AUGUST<br />

<strong>2019</strong><br />

Sevilla este capitala regiunii<br />

autonome Andaluzia și a provinciei<br />

Sevilla din S pania. Este<br />

al patrulea oraș ca mărime din<br />

Spania după adrid, Barcelona<br />

și Valencia, și al 31-lea oraș din<br />

UE cu o populație de aproape<br />

689.434 de locuitori în orașul<br />

proporiu-zis și peste 1.535.379<br />

în zona metropolitană.<br />

Despre Sevilla se spune<br />

că este cel mai spaniol oraș<br />

al Spaniei. Pentru atmosfera<br />

exuberantă, dragostea pentru<br />

coride și flamenco; pentru că<br />

aici s-au născut tapas-urile;<br />

pentru oamenii extrovertiți și<br />

plini de viață; pentru că aici<br />

a fost inima Spaniei, cel mai<br />

mare și cel mai important oraș<br />

al țării în timpul Secolului de<br />

Aur; pentru că Sevilla andaluză<br />

e ca o operă de artă născută<br />

din întâlnirea dintre Spania<br />

creștină și Spania veche, maură,<br />

iar aceasta se vede la fiecare<br />

colț de stradă și la fiecare<br />

clădire din acest oraș frumos.<br />

Capitala Andaluziei a fost<br />

fondată pe malurile râului<br />

Guadalquivir ca Hispalis, colonie<br />

romană, pe locul unei<br />

vechi așezări aparținând de<br />

cultura Tartessos și distrusă, se<br />

pare, de cartaginezi. La două<br />

secole și jumătate după căderea<br />

Imperiului Roman, în anul<br />

712, orașul Hispalis a trecut în<br />

mâinile arabilor și a devenit<br />

Ishbiliyia. În perioada maură,<br />

Sevilia a fost, după Cordoba,<br />

unul dintre cele mai importante<br />

și avansate orașe din Europa de<br />

Vest.<br />

Sevilla este recucerită de<br />

regii creștini ai Spaniei în timpul<br />

Reconquistei, mai exact<br />

în 1248, și cade, timp de două<br />

secole, într-un con de umbră<br />

din cauza declinului economic<br />

și demografic cauzat de<br />

epidemia de ciumă din 1348.<br />

Șansa Sevillei de a se redresa<br />

a fost, de fapt, și șansa Spaniei:<br />

descoperirea Americii de către<br />

Cristofor Columb, în 1492, înseamnă<br />

începutul unui Secol<br />

de Aur.<br />

Orașul devine inima noului<br />

imperiu colonial spaniol,<br />

obținând monopolul asupra<br />

tuturor transporturilor dinspre<br />

și către Americi. Astfel,<br />

toate bogățiile descoperite de<br />

conquistadori în America și trimise<br />

înapoi către Lumea Veche<br />

treceau obligatoriu prin portul<br />

de pe Guadalquivir. Această<br />

bunăstare prelungită a dus la<br />

o explozie a vieții culturale<br />

din Sevilia și la un mare val<br />

de construcții. Clădirile construite<br />

în acea perioadă, multe<br />

dintre ele în cel mai frumos<br />

stil mudéjar, sunt astăzi printre<br />

cele mai grandioase din oraș.<br />

Declinul a venit odată cu<br />

transformarea orașului Cádiz<br />

în principalul nod de legătură<br />

dintre metropolă și Imperiul<br />

colonial; pierzând locul<br />

fruntaș, Sevillla intră într-o<br />

lungă perioadă de decădere<br />

economică și demografică, din<br />

care-și revine abia în secolul al<br />

XIX-lea.<br />

Descoperirea Americii în<br />

1492 avea să schimbe lumea<br />

definitiv, dar primul loc care<br />

a resimțit din plin importanța<br />

acestui eveniment a fost<br />

Sevilla. Orașul a devenit principalul<br />

port de plecare către<br />

Americi și, odată fondate coloniile<br />

de peste Atlantic, inima<br />

comercială a Imperiul colonial<br />

spaniol. În anul 1503 Sevilla a<br />

obținut, prin decret regal, monopolul<br />

asupra legăturilor cu<br />

Americile, controlând așadar<br />

tot comerțul către/dinspre<br />

colonii. Pentru administrarea<br />

acestui comerț a fost fondată<br />

Casa de Contratación (Casa<br />

Comerțului), una dintre cele<br />

mai importante instituții din<br />

Spania, al cărei sediu a fost,<br />

bineînțeles, la Sevilla.<br />

Dezvoltarea a venit în mod<br />

natural: Sevilla a devenit rapid<br />

cel mai mare centru urban al<br />

Spaniei, cu peste 100.000 de<br />

locuitori și cel mai înalt grad<br />

de urbanizare dintre toate<br />

orașele țării, precum și un mare<br />

centru comercial și cultural.<br />

Atrăgând negustori din toate<br />

colțurile Europei, Sevilla s-a<br />

transformat și într-un foarte<br />

bogat oraș multicultural în care<br />

autoritățile sprijineau din plin<br />

dezvoltarea artelor. Capitala<br />

andaluză s-a aflat, așadar, la<br />

originile Secolului de Aur al<br />

culturii spaniole, când Spania<br />

a cunoscut cea mai importantă<br />

dezvoltare a arhitecturii, picturii,<br />

sculpturii și literaturii din<br />

istoria sa.<br />

Nu e de mirare, așadar,<br />

că în acei ani a fost finalizată<br />

Catedrala din Sevilla, la momentul<br />

respectiv cea mai mare<br />

biserică creștină din întreaga<br />

lume. Construcția catedralei a<br />

început în 1401 pe locul unei<br />

vechi biserici (fostă moschee)<br />

distrusă într-un cutremur din<br />

1356 și a fost terminată în<br />

1506. Catedrala Santa Maria<br />

este o capodoperă a stilului<br />

Istorie<br />

Epoca de Aur a Sevillei și a Spaniei<br />

gotic (la exterior) și a celui renascentist<br />

(la interior), ambele<br />

de o frumusețe aparte, dar impresionează<br />

mai ales prin mărime,<br />

egalată în Europa doar de<br />

Basilica San Pietro din Roma și<br />

Catedrala St. Paul din Londra.<br />

Santa Maria este locul de veci<br />

al lui Cristofor Columb, aici fiind<br />

depuse rămășițele marelui<br />

explorator care a adus atâtea<br />

bogății Sevillei.<br />

Turnul La Giralda, integrat<br />

astăzi Catedralei, este un vechi<br />

minaret ridicat în secolul XII<br />

pentru marea moschee din<br />

oraș. După transformarea acestei<br />

moschei în biserică, minaretul<br />

a devenit turn-clopotniță<br />

și a fost integrat în complextul<br />

catedralei, păstrând totuși<br />

decorațiile în stil maur. Înalt de<br />

peste 100 de metri, La Giralda<br />

oferă o panoramă spectaculoasă<br />

asupra Sevillei.<br />

Atât Catedrala și La Giralda<br />

fac parte din patrimoniul mondial<br />

UNESCO, în care au fost<br />

incluse în 1987 alături de palatul<br />

Alcázar. Renumit în întreaga<br />

lume, palatul regal Alcázar<br />

este un exemplu remarcabil al<br />

artei mudéjare, tipice Spaniei,<br />

care incorporează elemente<br />

din arta maură în arhitectura<br />

creștină.<br />

Alcázar a fost ridicat pe<br />

locul unui vechi palat maur<br />

construit în vremea dinastiei<br />

Almohad, dar construcția pe<br />

care o admirăm astăzi datează<br />

din timpul Regelui catholic<br />

Pedro I (a doua jumătate<br />

a secolului al XIV-lea) care,<br />

îndrăgostit de arta maură, și-a<br />

dorit o reședință care să pună<br />

în valoare moștenirea trecutul<br />

maur al Spaniei. Palatul este<br />

folosit, parțial, ca reședință regală<br />

și în zilele noastre, fiind<br />

cel mai vechi palat regal încă<br />

în uz din Europa.<br />

Din patrimoniul mondial<br />

UNESCO de la Sevilla mai<br />

face parte și Archivo general<br />

de Indias (Arhiva Generală a<br />

Indiilor), adăpostitiă în Casa<br />

Longa de Mercaderas, operă a<br />

lui Juan Herrera. Această arhivă<br />

este cea mai mare colecție<br />

de documente cu privire la<br />

Imperiul colonial spaniol, cele<br />

mai vechi acte păstrate datând<br />

chiar din vremea primilor<br />

conquistadores.<br />

Barrio de Santa Cruz, astăzi<br />

inima turistică a Sevillei,<br />

este vechiul cartier evreiesc<br />

din Evul Mediu. Aici au locuit,<br />

timp de două secole – din<br />

1248, anul Reconquistei, și<br />

până în 1492, anul expulzării<br />

lor – evreii din oraș. Cartierul<br />

este un fermecător labirint de<br />

străduțe înguste, întortocheate,<br />

pline-ochi de restaurante, cafenele<br />

și, bineînețeles, de turiști.<br />

Cartierul ascunde însă și multe<br />

oaze de liniște și prospețime în<br />

zecile de patio pe care trebuile<br />

să le descoperiți singuri.<br />

Impunătoarea Plaza de<br />

España (pe care fanii Star Wars<br />

s-ar putea să o recunoască din<br />

episoadele I și II) a fost construită<br />

în perioada interbelică<br />

special pentru marea Expoziție<br />

Ibero-Americană din 1929.<br />

Operă a arhitectul Aníbal<br />

González, Plaza de España se<br />

numără printre capodoperele<br />

stilului neo-renascentist.<br />

Orașul Sevilla și localnicii,<br />

los sevillanos, iau petrecerile<br />

foarte în serios, fie că<br />

vorbim de procesiunile religioase<br />

solemne din Semana<br />

Santa dinainte de Paști, fie<br />

că vorbim de cele din timpul<br />

Feria de abril, cel mai important<br />

festival din oraș, pentru<br />

care oamenii se pregătesc cu<br />

luni înainte. Este unul dintre<br />

cele mai frumoase festivaluri<br />

tradiționale din Spania,<br />

un adevărat spectacol al<br />

culturii spaniole, cu porturi<br />

tradiționale, flamenco pe<br />

străzi, tapas și vin, artificii,<br />

dansuri și costume.<br />

Material realizat de Zoe<br />

Stoleru Martí (Valencia)


Bucuria lecturii<br />

de Letiţia Coza<br />

Pagina copiilor AUGUST<br />

<strong>2019</strong> 17<br />

Când luna lucește<br />

Este-o noapte luminoasă.<br />

Mema a plecat de-acasă<br />

Pe furiș, fără să spună<br />

Mamei sale „noapte bună!”<br />

Unde-ajunge, nu-i departe,<br />

Doar livada o desparte<br />

De tufișul des de-alun,<br />

Unde-adesea cuibu-și pun<br />

Păsări mici, dar și fazani,<br />

Astfel că de mai mulți ani<br />

Glasuri nemelodioase<br />

Îi scot pe copii din case<br />

Curioși să vadă cum<br />

E-un fazan; eu pot să spun<br />

Că are-un penaj frumos<br />

Și zboară destul de jos,<br />

Fiind o pasăre mare;<br />

Bărbătușu-o coadă are,<br />

Încovoiată, dar frumoasă;<br />

Iar „doamna” fazan e... grasă.<br />

Face ouă și pui scoate,<br />

Îi hrănește cu de toate<br />

Și-ntâmplări adevărate<br />

Cu glas mic le povestește<br />

Noaptea, când luna lucește.<br />

Mema are-un ascunziș<br />

Chiar aproape de tufiș;<br />

Ea e numai ochi și-urechi:<br />

Îi plac... poveștile vechi.<br />

Mama puii și-a hrănit<br />

Și povestea a pornit:<br />

S-a întâmplat într-o vară,<br />

Când luna sta să răsară.<br />

Pe atunci bunica mea<br />

Doi pui guralivi avea.<br />

Se-ntorcea la ei cu hrana,<br />

Dar n-o părăsise teama<br />

Că simțise o mișcare,<br />

Un pas de om pe cărare.<br />

(V-am mai spus că omul are<br />

Poftă să ne pună pe frigare!)<br />

Putea fi prevăzătoare,<br />

Dar cu gândul doar la pui<br />

Zboară drept prin fața lui<br />

Spre creanga copacului;<br />

Insul – omul dracului!<br />

C-un pistol era-narmat,<br />

Pistol cu aer comprimat,<br />

Imediat l-a descărcat,<br />

Dar un lucru prea ciudat<br />

Pe moment s-a întâmplat:<br />

Între mamă și pistol<br />

A făcut un salt și-atât,<br />

I s-a oprit alica-n gât.<br />

„Vai de mine! Dracul gol!!”<br />

A strigat omu-ngrozit<br />

Și-a fugit, a tot fugit...<br />

Iar în urma lui, motanul<br />

(Ce-abia împlinise anul)<br />

A rămas pe pământ, lat,<br />

Poate chiar paralizat...<br />

Doi copii l-au căutat,<br />

Era numai leșinat;<br />

Medicul l-a operat<br />

Și cu grijă l-a tratat,<br />

Însă nici acum, săracul,<br />

Nu mai poate-ntoarce capul...<br />

Mema asculta uimită,<br />

Întâmplarea povestită<br />

O știa atât de bine!<br />

Vă întrebați oare cine<br />

A fost motanul salvator?<br />

Pentru Mema e ușor,<br />

Că-i foarte mândră de el:<br />

Este unchiul ei, Săndel!<br />

Audio-book-ul creat<br />

De Mika Blu m-a fermecat.<br />

Ascult povestea înc-o dată<br />

Și apoi o transcriu toată,<br />

Astfel că poți s-o citești<br />

Orișiunde locuiești.<br />

Invitație la joc<br />

Să jucăm „Fazan”!<br />

„Fazan” este un joc foarte cunoscut<br />

și răspândit, care dezvoltă<br />

vocabularul și memoria. Se joacă<br />

în cel puțin două persoane, dar<br />

este cu atât mai distractiv și mai<br />

interesant cu cât sunt mai mulți<br />

jucători. Jocul începe cu unul din<br />

participanți spunând în gând alfabetul,<br />

după ce a dat startul cu<br />

litera „A” rostită cu voce tare.<br />

Un alt jucător spune „stop”,<br />

iar cel care rostea în gând alfabetul<br />

trebuie să spună cu voce<br />

tare la ce literă a ajuns. Apoi, cu<br />

acea literă, el va spune un cuvânt<br />

format din cel puțin trei litere.<br />

Următorul jucător trebuie să<br />

găsească un alt cuvânt care să înceapă<br />

cu ultimele două litere ale<br />

cuvântului rostit de primul jucător<br />

– și tot așa, de la un jucător la<br />

altul, cuvintele trebuie să înceapă<br />

mereu cu ultimele două litere ale<br />

cuvântului anterior spus în joc.<br />

Dacă un jucător nu găsește<br />

un cuvânt care să respecte regulile<br />

jocului, acesta este „închis”<br />

și primește litera F. De fiecare<br />

dată când un jucător e „închis”,<br />

primește una din literele care<br />

compun cuvântul „fazan”. După<br />

cinci greșeli, un jucător va avea<br />

toate cele cinci litere ale cuvântului<br />

„fazan” și va fi eliminat din<br />

joc. Rând pe rând, jucătorii care<br />

ajung „fazan” sunt eliminați,<br />

iar cel care rămâne ultimul este<br />

câștigătorul.<br />

În cadrul jocului nu se folosesc<br />

nume proprii, nici cuvinte de legătură,<br />

nici cuvinte formate din<br />

doar două litere. De asemenea, nu<br />

este voie să se repete cuvinte deja<br />

folosite de către același jucător<br />

sau de către ceilalți participanți<br />

la joc. Dacă jocul se derulează<br />

în limba română, atunci nu sunt<br />

permise cuvinte aparținând altor<br />

limbi. Dar jocul se poate juca și<br />

în alte limbi, unde pot fi utilizate<br />

doar cuvintele limbii respective.


18 AUGUST<br />

<strong>2019</strong><br />

Sănătate<br />

Sara Gottfried:<br />

Care sunt cauzele pentru care<br />

nu poți slăbi<br />

Sara Gottfried este doctor<br />

în științe și expert hormonal.<br />

Iată ce spune ea despre problema<br />

slăbitului din punct de<br />

vedere endocrinologic. Pe parcursul<br />

carierei mele, primesc<br />

în principal aceleași mesaje<br />

de la pacienți: „Respect toate<br />

regulile, dar așa și nu pot slăbi.”<br />

„Cu vârsta metabolismul<br />

meu încetinește și nu mai pot<br />

da jos kilograme.” „Nu pot să<br />

renunța la anumite produse,<br />

deși îmi dau seama că îmi fac<br />

rău.” „Puteți să-mi prescrieți<br />

un medicament de slăbire?”<br />

„Am slăbit 2 kilograme și am<br />

pus 5 înapoi.” Probabil nu există<br />

om, căruia să-i pese de cum<br />

arată și cum se simte, care să<br />

nu fi spus una dintre afirmațiile<br />

de mai sus.<br />

Fiind doctor, specialist<br />

în ginecologie, am trecut și<br />

eu prin această problemă.<br />

Fiind cândva dolofană, am<br />

fost nevoită să aplic toate<br />

cunoștințele mele din ginecologie<br />

pentru a putea slăbi.<br />

Astfel, am ajuns la concluzia<br />

că există 4 cauze hormonale<br />

în cazul femeilor, care nu ne<br />

permit să slăbim.<br />

1. Excesul de estrogen.<br />

Estrogenul este un hormon feminin<br />

care îi oferă femeii sâni<br />

și coapse. El este prezent și în<br />

organismul masculin, dar în<br />

proporții mult mai mici. Însă<br />

pentru ambele sexe există riscul<br />

excesului de estrogen. Plus<br />

la toate, estrogenul este produs<br />

în organism chiar și după menopauză,<br />

la femei. Estrogenul,<br />

ca și alți hormoni, răspunde de<br />

reacția organismului la mâncare.<br />

Din cauza lui, femeilor,<br />

odată cu vârsta, le este mai<br />

greu să slăbească.<br />

Pentru a micșora nivelul<br />

de estrogen din organism, eu<br />

recomand a se consuma câte<br />

jumătate de kilogram de legume<br />

pe zi. Fibrele din legume<br />

ajută la eliminarea estrogenului<br />

din organism. Astfel, veți<br />

limita și consumul de carne pe<br />

timp de zi, aliment care contribuie<br />

la creșterea nivelului<br />

de estrogen.<br />

2. Excesul de insulină. În<br />

societatea actuală, o mare<br />

parte din populație suferă de<br />

diabet, boală care este însoțită<br />

și de obezitate. Atunci când<br />

organismul are prea multă<br />

grăsime, nivelul de insulină se<br />

dereglează, iar celulele nu mai<br />

reacționează la acest hormon.<br />

În rezultat, reglatorul de glucoză<br />

nu mai funcționează cum<br />

trebuie, iar zahărul în sânge oscilează<br />

în jos și în sus, astfel,<br />

acumulându-se grăsimea.<br />

Pentru a rezolva această<br />

problemă eu recomand consumul<br />

a 2 lingurițe de oțet de<br />

mere împreună cu apă plată.<br />

Un studiu desfășurat în 2004<br />

a demonstrat că 2 lingurițe de<br />

acest oțet consumat înainte de<br />

o masă plină de carbohidrați,<br />

reduce nivelul de glucoză în<br />

sânge la oamenii cu rezistență<br />

la insulină. Pe lângă asta, e<br />

necesar să nu mâncați dulciuri<br />

în exces și să fiți atenți la metabolism,<br />

în caz că e dereglat,<br />

atunci cel mai probabil aveți<br />

probleme cu nivelul de insulină.<br />

3. Excesul de corizol.<br />

Cortizolul este hormonul<br />

produs ca reacție la situațiile<br />

de stres, asta ce în timp mulți<br />

dintre noi sunt stresați permanent.<br />

În viziunea mea, cortizolul<br />

este cea mai importantă<br />

cauză a eșecului în slăbire.<br />

Atât timp cât organismul este<br />

stresat, el va tinde să producă<br />

grăsime, mai ales în zona abdomenului.<br />

Unde mai pui că noi<br />

îl ajutăm cu dulciuri pentru a<br />

simți un pic de plăcere pe fonul<br />

stresului.<br />

Prima mea recomandare<br />

în acest sens, este excluderea<br />

consumului de cafea. Încercați<br />

să renunțați pentru început<br />

timp de o săptămână la ea și<br />

veți vedea că veți dormi mai<br />

bine și veți fi mai calm. Ulterior,<br />

înlocuiți cafeaua cu ceaiul<br />

verde, apoi cu ceaiul alb, iar<br />

după care, treceți la apă fierbinte<br />

cu lămâie. Cea din urmă<br />

va stimula și sistemul digestiv,<br />

precum va contribui și la eliminarea<br />

hormonilor toxici din<br />

organism.<br />

4. Insuficiența de adiponectină.<br />

Adiponectina este<br />

un hormon care indică organismului<br />

necesitatea de a<br />

arde grăsimile. El este necesar<br />

pentru a regla nivelul<br />

de glucoză și procesul de<br />

scindare a acizilor grași. În<br />

cazul unor persoane acesta<br />

este prezent într-o cantiate<br />

mică, lucru care este determinat<br />

genetic, astfel există<br />

tendința de a acumula grăsimile.<br />

Acestor persoane eu le<br />

recomand să consume fistic,<br />

cât nu ar părea de incredibil,<br />

dar această alună este capabilă<br />

să mărească nivelul de<br />

adiponectină în organism.<br />

Un ajutor la sporirea acestui<br />

hormon este și înfometarea.<br />

Cea mai potrivită e cea înainte<br />

de culcare, fiindcă va include și<br />

orele de somn. Astfel bărbații<br />

ar trebui să se înfometeze 16<br />

ore, iar femeile 18 ore. De<br />

asemenea, nu uitați și despre<br />

efortul fizic și alimentația sănătoasă.<br />

Documentare:<br />

www.saragottfriedmd.com<br />

www.mindbodygreen.com<br />

Deficitul de magneziu<br />

Dacă vă simțiți obosit în<br />

permanență, ochii dvs. se mișcă<br />

și aveți spasme musculare, cel<br />

mai probabil există o lipsă de<br />

magneziu în corpul vostru. Un<br />

deficit de magneziu poate cauza<br />

o boală gravă deoarece prea<br />

multe procese din organism<br />

depind de acesta. De aceea,<br />

ar trebui să rămâneți atenți și<br />

să fiți capabili să observați o<br />

deficiență în timp.<br />

• Dorinţă arzătoare pentru<br />

dulciuri. O dorință arzătoare<br />

de a mânca ceva dulce arată<br />

că există o lipsă de anumite<br />

minerale în organism, în special<br />

magneziu. Pierderea de<br />

magneziu la femei este adesea<br />

legată de menstruație, iar<br />

la sportivi de antrenamentele<br />

intense.<br />

• Durere şi spasme musculare.<br />

Crampele musculare<br />

pot fi foarte dureroase. Dacă<br />

suferiți de ele în mod regulat,<br />

poate fi un semn al nivelurilor<br />

scăzute de magneziu.<br />

Magneziul și vitaminele D,<br />

E și B pot preveni crampele<br />

musculare. De aceea, vizitațivă<br />

medicul pentru a verifica<br />

nivelurile acestor vitamine și<br />

asigurați-vă că obțineți doza<br />

zilnică recomandată. De asemenea,<br />

puteți încerca să vă<br />

amelioraţi suferința prin masarea<br />

mușchilor afectați într-o<br />

mișcare circulară.<br />

• Insomnie. Deficitul de magneziu<br />

poate provoca insomnie.<br />

Magneziul este vital pentru o<br />

funcție numită „relaxare a<br />

creierului”. Această capacitate<br />

a creierului ne ajută să ne<br />

relaxăm și să adormim calm.<br />

Așa cum am menționat mai<br />

devreme, nivelurile scăzute de<br />

magneziu pot duce la crampe<br />

musculare. Acest lucru pro-<br />

voacă sindromul picioarelor<br />

neliniștite, o afecțiune care determină<br />

picioarele să se scuture<br />

noaptea. Ca urmare, calitatea<br />

somnului scade.<br />

• Boala osoasă. Deficitul de<br />

magneziu poate crește riscul<br />

apariției problemelor osoase.<br />

Acest lucru poate duce la<br />

creșterea riscului de fractură.<br />

Ideea este că deficitul de magneziu<br />

poate reduce nivelul de<br />

calciu din sânge, iar calciul este<br />

esențial pentru menținerea oaselor<br />

sănătoase.<br />

• Reflux gastro-esofagian.<br />

Dacă aveți deficit de magneziu,<br />

alimentele și acidul gastric se<br />

întorc în esofag. Acesta duce<br />

la o senzație de arsură numită<br />

reflux gastro-esofagian sau<br />

arsuri la stomac.<br />

• Stres și apatie. Magneziul<br />

este un element esențial pentru<br />

construirea unui sistem<br />

nervos puternic. Acest element<br />

este responsabil pentru relaxare.<br />

Cu o lipsă de magneziu în<br />

organism, o persoană simte<br />

anxietate și stres fără cauză.<br />

Astfel, riscul depresiei crește<br />

dramatic.<br />

• Constipaţie. Există multe<br />

motive pentru care se poate<br />

să aveți constipație, de la stres<br />

la un consum redus de fibre.<br />

Magneziul are un efect relaxant<br />

asupra multor părți ale<br />

corpului, inclusiv a tractului<br />

digestiv. Datorită lipsei acestui<br />

mineral, funcțiile intestinale<br />

nu funcționează corect, ceea ce<br />

duce la constipație.<br />

• Oboseala. Magneziul este<br />

necesar pentru reacțiile care<br />

creează energie în celule. Fără<br />

magneziu, nu veți avea suficientă<br />

energie la nivel celular.<br />

Acest lucru se poate manifesta<br />

ca oboseală, energie scăzută și<br />

lipsă de mobilitate.<br />

• Cefalee severă. Deficitul de<br />

magneziu poate determina<br />

migrene și dureri de cap frecvente.<br />

Cu o deficiență a acestui<br />

mineral, vasele de sânge din<br />

creier se îngustează rapid și se<br />

extind, ceea ce este cauza unei<br />

migrene.<br />

O cantitate suficientă de<br />

magneziu în organism reduce<br />

riscul de modificări ale<br />

vaselor de sânge și elimină<br />

durerile de cap.<br />

Documentare:<br />

www.gq.com<br />

www.ods.od.nih.gov


Călător prin lume AUGUST<br />

<strong>2019</strong> 19<br />

Dr. Gabriela Căluţiu Sonnenberg<br />

(Benissa-Spania), Editor Senior OR<br />

„Spaniola o vorbesc cu<br />

Dumnezeu, italiana cu femeile,<br />

franceza cu bărbații, iar germana<br />

cu calul meu”, este un<br />

dicton atribuit regelui Carlos al<br />

V-lea, faimosul suveran habsburg<br />

al Spaniei, care a dominat<br />

mare parte din Europa în secolul<br />

al XVII-lea. Se înțelege de<br />

la sine că suveranul își respecta<br />

calul ca pe un prieten prețios,<br />

căci germana era limba sa maternă.<br />

Caii și Spania, o simbioză<br />

la care aproape că te simți tentat<br />

să te întrebi ce-a fost mai<br />

întâi. Datorită ceremonialelor<br />

fastuoase care se practicau pe<br />

la curțile regale ale Europei,<br />

tradiția cavalerească a înflorit<br />

în Peninsula Iberică mai ales în<br />

perioada medievală. Nu exista<br />

pe atunci nicio casă nobiliară<br />

care să nu dispună de dotări<br />

grandioase pentru călărie, de<br />

grajduri pe măsură, cu personal<br />

numeros și cu instructori<br />

renumiți. Erau la modă vestitele<br />

„palate de călărie”, edificii<br />

care își meritau pe deplin numele<br />

și renumele.<br />

Mergând însă înapoi în istorie<br />

dăm peste conchistadorii<br />

călări. V-ați întrebat vreodată,<br />

în timp ce vizionați filmele<br />

americane cu cowboy, de unde<br />

aveau coloniștii și indienii acei<br />

mândri bidivii, din moment ce<br />

rasa cabalină n-a existat anterior<br />

pe continentul american? Ei<br />

bine, evident că de la conchistadori,<br />

deci din Spania și din<br />

Portugalia! În fapt, majoritatea<br />

raselor create în America au la<br />

bază calul spaniol. Lipițanii,<br />

Lusitano și Paso Fino sunt<br />

obținuți prin combinații de<br />

rase central-europene, toate<br />

încrucișate cu calul andaluz.<br />

Calul de rasă pură face parte<br />

din tradiția Spaniei, fiind privit<br />

ca un legământ cultural, un<br />

simbol ce sporește renumele<br />

patrimoniului iberic. Înseși picturile<br />

rupestre de pe teritoriul<br />

Peninsulei Iberice demonstrează<br />

vechimea și originile calului<br />

spaniol.<br />

Din perioada preistorică,<br />

din cele mai îndepărtate timpuri,<br />

calul a fost prezent în<br />

bătăliile care au decis soarta<br />

țării și i-au marcat istoria. Călare,<br />

cartaginezii au câștigat<br />

multe războaie iar mai târziu,<br />

la descinderea lui Hanibal în<br />

Peninsula Iberică, elefanții și<br />

caii le-au fost de mare folos la<br />

traversarea Alpilor, ajutându-i<br />

să-i învingă pe romani. Mândrii<br />

armăsari au contribuit decisiv<br />

la reușita expediției legendare<br />

care a intrat în anale drept<br />

episodul cel mai glorios din<br />

istoria războaielor punice dintre<br />

Roma Antică și Cartagina.<br />

Ulterior, autorii romani<br />

Plutarh, Pliniu cel Bătrân și<br />

Seneca vorbesc despre calul<br />

hispanic ca despre un animal<br />

deosebit de frumos, docil, curajos<br />

și mândru, ideal în război<br />

și în jocurile care se celebrau<br />

prin arenele acelor vremi. Numai<br />

aristocrații foarte bogați și<br />

patricienii puteau să-și permită<br />

să țină unul și doar o mână de<br />

norocoși aveau privilegiul de<br />

a-i încăleca.<br />

Calul andaluz a fost martor<br />

și protagonist al Conquistei<br />

arabe, purtând pe spate agilii<br />

călăreți berberi. La acea vreme<br />

era adulat de califi, de nobilime<br />

și de regi. Simboliza distincție<br />

și era enorm de scump (vă<br />

amintiți de El Zorab?).<br />

Rasa cabalină spaniolă pură<br />

supranumită „cal andaluz”,<br />

este una dintre cele mai vechi<br />

din lume. Se caracterizează<br />

printr-o deosebită sensibilitate<br />

și inteligență, fapt pentru<br />

care este considerată ca fiind<br />

una dintre cele mai bune rase<br />

la nivel global. În zilele noastre,<br />

calul de rasă andaluză pur<br />

sânge continuă să culeagă<br />

premiile cele mai de soi pe<br />

la competițiile și olimpiadele<br />

modernității.<br />

În catalogul iepelor spaniole<br />

Pur sânge spaniol<br />

intră varietățile cu păr sur, brun<br />

și negru, iar din anul 2003 au<br />

fost incluse și nuanțele roșcat<br />

și cafeniu, precum și foarte rarele<br />

exemplare de Palominos,<br />

Perlinos, Cremellos, Perlas<br />

și Champagne. Dar atenție,<br />

combinațiile de culori (tărcat)<br />

nu sunt admise!<br />

Pornind de la locuțiunea engleză<br />

purebred sau purebreed<br />

s-a creat în anul 1912 denumirea<br />

de nomenclatură Pura Raza<br />

Española (prescurtat PRE), categorie<br />

în cadrul căreia este rezervată<br />

o secțiune pentru calul<br />

cel mai nobil, Cartujano (care<br />

provine din hergheliile călugărilor<br />

mânăstirilor Ordinului<br />

Iezuit Cartusian). Unele exemplare<br />

au originea documentată<br />

încă din Evul Mediu, cu o linie<br />

genealogică fără încrucișări,<br />

neîntreruptă, nepătată.<br />

Grație inițiativei Regelui<br />

Felipe al II-lea, care a ordonat<br />

crearea Hergheliilor Regale în<br />

secolul al XVII-lea, transformate<br />

mai apoi în Herghelie<br />

Națională, rasa pură a calului<br />

spaniol și-a atins apogeul în<br />

momentul extinderii spre continentul<br />

american.<br />

În anul 1973, Àlvaro<br />

Domenecq, un dresor din<br />

orașul Jerez de la Frontera,<br />

compune cea dintâi coregrafie<br />

de dans pentru caii andaluzi.<br />

Inaugurată atunci, ea devine<br />

program standard și oficial<br />

al Școlii Regale Andaluze de<br />

Artă Ecvestră (Real Escuela<br />

Andaluza de Arte Ecuestre),<br />

spectacol care poartă faima<br />

cailor andaluzi peste tot în<br />

lume. În același an, Principele<br />

Spaniei Juan Carlos, devenit<br />

ulterior rege, îi înmânează lui<br />

Domenecq Medalia de Aur,<br />

distincția cea mai râvnită din<br />

domeniul echitației.<br />

Asociația Națională de<br />

Crescători de Cai din Rasă<br />

Pură Spaniolă ( Asociación<br />

Nacional de Criadores de<br />

Caballos de Pura Raza<br />

Española - ANCCE), constituită<br />

în 1972, cu sediul la Sevilla,<br />

este recunoscută la nivel<br />

internațional. Numai ea este<br />

îndreptățită să țină evidența<br />

cailor în nomenclatorul genealogic<br />

al rasei pur sânge. Tot<br />

ea este și cea care organizează<br />

Salonul Internațional Anual al<br />

Cailor de la Sevilla (SICAB),<br />

manifestare care se ține începând<br />

din anul 1991.<br />

La ora actuală, efectivul<br />

mondial de cai din rasa<br />

pură spaniolă atinge cifra de<br />

180.000 de exemplare, repartizate<br />

pe herghelii din peste<br />

cincizeci de țări.<br />

De-a lungul timpului,<br />

frumusețea și noblețea unor<br />

exemplare superbe a fascinat<br />

numeroși scriitori și pictori. Inspirându-le<br />

creația ei au dat lumii,<br />

indirect, multe capodopere<br />

de artă. Cine n-a auzit de simpatica<br />

și docila iapă a lui Don<br />

Quijote, blânda Rosinante?<br />

Sau de bidiviul arab Babieca,<br />

intrat în legendă în rând cu cei<br />

mai vestiți cai din istoria lumii,<br />

completând povestea eroului<br />

național El Cid Campeador și<br />

conferindu-i acea tușă finală<br />

specială, indispensabilă oricărei<br />

epopei de neuitat?<br />

Dintre toate imaginile întipărite<br />

pe veci în memoria colectivă,<br />

cea mai durabilă este<br />

viziunea fantasmagorică a trupului<br />

neînsuflețit al Cidului,<br />

călare pe calul său credincios,<br />

conducându-și vitejii în ultima<br />

sa luptă. Sprijinit prin proptele<br />

ascunse pe sub veștmânt şi armură,<br />

Cidul iese victorios din<br />

ultima sa bătălie, deși în fapt<br />

este deja mort. „Ca un zeu<br />

nemuritor/ cel viteaz era călare”,<br />

se spune, în alt context, în<br />

vestitul poem al lui Alecsandri.<br />

Dar și în Spania se potrivește<br />

poezia. Tot ca acolo, barbarii<br />

speriați „fug potop, potop cu<br />

toții”.<br />

Multe portrete și statui<br />

de personalități reprezintă<br />

comandanți de armate, împărați<br />

și împărătese, regi, regine, nobili<br />

și eroi în postură ecvestră,<br />

călare pe cai de rasă andaluză.<br />

Se poate spune așadar, fără teama<br />

de a exagera, că avem de-a<br />

face cu o rasă legendară.<br />

Calul spaniol este considerat<br />

un cal baroc, pentru că<br />

are caracteristicile care erau la<br />

modă în acea epocă. Mai ales<br />

inconfundabila coamă bogată<br />

și coada stufoasă, ușor vălurită,<br />

fără să stea țeapănă ca la caii<br />

de rasă arabă le conferă maiestuozitate.<br />

Între timp, s-au dezvoltat<br />

însă și alte trăsături, mai<br />

utile în competițiile sportive.<br />

Pentru călătorii care vizitează<br />

azi Andaluzia, spectacolul pe<br />

care-l oferă multe distilerii din<br />

zonă include numere de călărie<br />

deosebit de frumoase. Tradiția<br />

dresurii acestor superbe animale<br />

dăinuie așadar peste veacuri.<br />

Bizar este însă faptul că,<br />

grație î<strong>nr</strong>udirii dintre casele regale<br />

spaniole, italiene, germane<br />

și austriece, nu în Spania ci prin<br />

alte locuri s-au consacrat cele<br />

mai avansate școli de echitație<br />

specializate pe cai spanioli.<br />

Cea mai renumită se află în<br />

Austria, la Viena (a) și a fost<br />

inclusă recent, în anul 2015, în<br />

patrimoniul cultural imaterial<br />

recunoscut de UNESCO.<br />

Totuși, nici caii ținuți la casa<br />

omului nu sunt o raritate. Ei<br />

continuă să facă parte din peisajul<br />

cotidian rural spaniol. Se<br />

mai întâmplă să apară semne<br />

indicatoare cu simboluri cvasi-hipice<br />

iar pe alocuri se mai<br />

vede și astăzi câte un cal priponit<br />

de stâlpul vreunei bodegi, ca<br />

o imagine încremenită-n timp.<br />

Nouă, românilor, ne amintește<br />

de căruțele deloc rare din peisajul<br />

mioritic actual.<br />

Și, totuși, oare de ce i-a<br />

fost sortit celui mai frumos<br />

cal din lume să fie acasă tocmai<br />

în Andaluzia? Să aibă<br />

acest lucru vreo legătură cu<br />

faptul că tot acolo s-a format<br />

melancolicul stil muzical<br />

numit „flamenco”, însoțit de<br />

dansul grațios și nărăvaș care<br />

amintește de pasul mândru al<br />

cailor de paradă, ținuți în frâu<br />

doar în aparență?<br />

Nu știm, dar cert este<br />

că destinul țiganilor, hoți și<br />

comercianți pricepuți, dar și<br />

artiști flamenco neastâmpărați,<br />

rămâne strâns legat de cel al cailor.<br />

Se șoptește pe la colțuri că<br />

aurul gitanilor ar mai străluci<br />

încă în umbră și ar necheza<br />

noaptea...<br />

Autor: Gabriela Căluțiu<br />

Sonnenberg (Benissa –<br />

Spania)<br />

Economist, scriitor și jurnalist,<br />

promotor de cultură,<br />

traducător. Senior Editor în<br />

cadrul redacției <strong>Occidentul</strong><br />

Românesc.


20 AUGUST<br />

<strong>2019</strong><br />

Terapia verde<br />

Beneficiile apei sărate de mare<br />

Corina Simionescu Hudgens<br />

Medic terapeut – Norwich/ Anglia<br />

Toată lumea cunoaște efectele<br />

benefice ale mării asupra<br />

stării de bine. Dar, mai puțini<br />

cunosc calitățile curative ale<br />

apei de mare și ale climatului<br />

marin. Pentru a beneficia<br />

cât mai eficient de acestea, se<br />

impune ca serviciile oferite în<br />

centrele de talasoterapie să fie<br />

de înaltă calitate.<br />

Talasoterapia provine<br />

din cuvântul grecesc pentru<br />

,,mare” și se referă la utilizarea<br />

medicală a proprietăților<br />

benefice ale mării (printre<br />

care se numără climatul de<br />

coastă, apa de mare, nămolul<br />

marin, algele marine, nisipul<br />

și alte substanțe extrase din<br />

mare) într-un scop preventiv<br />

și de remediere.<br />

Calitățile curative ale apei<br />

de mare și ale climatului marin<br />

au fost folosite în scopuri<br />

terapeutice încă din vremurile<br />

romane; în prezent, talasoterapia<br />

este văzută ca un veritabil<br />

ajutor pentru starea de<br />

sănătate. Pe lângă refacerea<br />

forțelor, grija de sine și reducerea<br />

stresului, talasoterapia<br />

ajută la găsirea unei stări de<br />

armonie între corp și spirit.<br />

Talasoterapia include<br />

aplicarea în scopuri terapeutice<br />

a tuturor elementelor ce<br />

ţin de mare, respectiv apă,<br />

soare, nămol, briză (are multiple<br />

beneficii pentru piele,<br />

sterilizează şi cicatrizează rănile,<br />

îmbunătăţeşte circulaţia<br />

sanguină şi reduce inflamaţia<br />

articulaţiilor). Este deosebit<br />

de eficientă în prevenirea şi<br />

tratarea afecţiunilor respiratorii,<br />

a rinitelor, sinuzitelor şi<br />

chiar astmului, în special în<br />

cazul celor mici.<br />

Tratamente externe cu<br />

apă de mare<br />

• Candida genitală se vindecă<br />

foarte rapid, dacă se fac<br />

irigaţii vaginale (la femei) şi<br />

spălături ale zonei balanoprepuţiale<br />

(la bărbaţi), cu apă<br />

de mare, de două-trei ori pe zi.<br />

Apa de mare este foarte bogată<br />

în iod, în sare, în alte substanţe<br />

cu efect antifungic, care<br />

echilibrează flora genitală.<br />

• Acneea se retrage în urma<br />

băilor în mare şi a expunerii<br />

repetate la soare (dar nu la<br />

ore de insolaţie maximă şi nu<br />

pentru perioade foarte lungi<br />

de timp), dacă este foarte<br />

bine respectată şi igiena. Apa<br />

de mare are efecte reglatoare<br />

endocrine, ajutând la eliminarea<br />

din rădăcină a acestei<br />

afecţiuni. Apoi, apa de mare<br />

are efect antiinflamator şi, împreună<br />

cu nisipul, curăţă pielea<br />

şi desfundă porii, reglează<br />

secreţia de sebum.<br />

• Alergia cutanată se ameliorează<br />

în timpul curei marine,<br />

în primul rând datorită<br />

apei şi a aerosolilor marini,<br />

care au efect uşor imunosupresor<br />

şi diminuează intensitatea<br />

reacţiilor alergice. În<br />

eczemele alergice, apa are<br />

şi efect antiinflamator direct.<br />

Baia în mare, spălările feţei cu<br />

apă de mare şi tratamentul cu<br />

aerosoli sunt recomandate şi<br />

în conjunctivita alergică.<br />

• Rinita cronică (alergică şi<br />

infecţioasă). Se ia apa de mare<br />

în pumn, se duce în dreptul<br />

uneia dintre nări (cealaltă fiind<br />

obturată cu degetul) şi se<br />

aspiră (se trage pe nas) cu putere,<br />

de mai multe ori, până se<br />

obţine o drenare şi o curăţare<br />

satisfăcătoare. Se repetă procedeul<br />

şi cu cealaltă nară. Un<br />

tratament durează minimum<br />

12 zile.<br />

• Zgârieturi, răni superficiale.<br />

Simpla baie în mare este<br />

de natură să reducă timpul de<br />

vindecare de 2-3 ori, precum<br />

şi să împiedice eventualele<br />

infecţii sau cicatrizările inestetice.<br />

• Gingivite, stomatite. Se<br />

fac de 2-3 ore pe zi clătiri ale<br />

gurii cu apă de mare, care<br />

apoi se scuipă integral (nu se<br />

înghite). Are efect puternic<br />

anti-infecţioase şi, în plus,<br />

ajută la refacerea epiteliilor<br />

lezate, fiind printre puţinele<br />

remedii care au această acţiune<br />

regenerativă.<br />

Talasoterapia, eficientă şi în:<br />

• Întărirea sistemului imunitar.<br />

• Lipsa poftei de mâncare.<br />

• Baia de nisip cald, recunoscută<br />

ca terapie în Spania,<br />

Franţa şi Italia, combate retenţia<br />

de apă din organism,<br />

atenuează durerile reumatice,<br />

elimină toxinele şi creşte<br />

rezistenţa la infecţii. Stări<br />

depressive.<br />

• Persoanele care suferă de<br />

hipotiroidie, insuficienţă ovariană,<br />

reumatism, tuberculoză<br />

osoasă, boli de piele e bine săşi<br />

petreacă vacanţa la mare.<br />

• Atent folosite ca durată şi<br />

moment al zilei, ultravioletele<br />

previn osteoporoza, depresia,<br />

insomnia, meteosensibilitatea,<br />

atenuează simptomele<br />

bolilor autoimune.<br />

• Anumite boli endocrine,<br />

precum hipertiroidismul.<br />

• Îmbunătăţirea calităţii<br />

somnului.<br />

• Îmbunătăţirea funcţiilor<br />

cardiace.<br />

• Îmbunătaţirea metabolismului<br />

şi, implicit, slăbire.<br />

• Componentele apei de<br />

mare (magneziul, potasiul,<br />

calciul, diferiţi sulfaţi şi sodiul)<br />

sunt absorbite de pori şi<br />

revigorează corpul obosit.<br />

• Cura heliomarină are<br />

indicaţii majore în bolile reumatice<br />

inflamatorii cronice<br />

şi mai ales în poliartrita cronică<br />

evolutivă, ce afectează<br />

mai ales articulaţiile mici ale<br />

mâinilor şi picioarelor, precum<br />

şi aşa-numita spondilită<br />

anchilopoetică, boală ce se<br />

caracterizează prin anchilozarea<br />

coloanei vertebrale şi<br />

prin incubarea ei progresivă.<br />

Contraindicaţiile privesc<br />

bolile infecţioase în perioadă<br />

acută, tulburările cardiovasculare,<br />

hipertiroidia sau<br />

alergia la iod, hipertensiunea<br />

arterială, afecţiunile otorinolaringologice<br />

(ex. otită, sinuzită,<br />

laringită etc.), cancerele<br />

şi unele boli ale pielii.


Reţetele Annei AUGUST<br />

<strong>2019</strong> 21<br />

Supă de roșii<br />

Ingrediente: 1 bucată<br />

cârnat picant, 600g roşii în<br />

bulion, 200g năut, 1 ceapă<br />

medie, 2 căței usturoi, 1 legătură<br />

pătrunjel, 2 linguri<br />

ulei, 1 praf sare, piper.<br />

Mod de preparare:<br />

Într-o tigaie, se rumeneşte<br />

uşor cârnatul picant, tăiat<br />

felioare. În oala de fiert<br />

supa, se încinge o lingură<br />

de ulei şi se pun să se călească<br />

ceapa curățată și<br />

tocată mărunt şi usturoiul<br />

curățat și tăiat felioare.<br />

Apoi, se adaugă năutul, se<br />

lasă un minut să se călească<br />

şi se toarnă aproximativ<br />

un litru de apă şi roşiile.<br />

Se lasă să fiarbă în jur de<br />

45 de minute la foc mediu.<br />

Odată năutul fiert, se scoate<br />

un sfert din cantitate, iar<br />

restul conţinutului oalei<br />

se mixează, potrivindu-se<br />

de gust cu sare și piper.<br />

Se aduce supa la masă cu<br />

năutul păstrat, felioare de<br />

cârnat şi pătrunjel mărunt<br />

tăiat.<br />

Plăcintă cu carne de pui și<br />

ciuperci<br />

Salată mediteraneană cu<br />

paste<br />

Pentru aluat: 300g făină,<br />

100ml ulei, 1 praf de copt,<br />

200ml iaurt, chimen, sare,<br />

piper, 2 linguri ulei.<br />

Pentru umplutură: 500g<br />

piept de pui tocat, 2 ouă,<br />

100g ciuperci, 2 cepe, verdeaţă,<br />

după gust.<br />

Extra: 1 lingură ulei pen-<br />

tru uns tava, 1 gălbenuş și 1<br />

lingură apă pentru uns plăcinta.<br />

Pentru aluat: Iaurtul se<br />

amestecă cu uleiul, se adaugă<br />

făina amestecată cu praful<br />

de copt, chimenul și sare.<br />

Framântă bine și intinde<br />

două foi subţiri cu ajutorul<br />

unui sucitor.<br />

Pentru umplutură: Călește<br />

ceapa în ulei, se adaugă<br />

carnea și se călește. Presară<br />

condimentele, se amestecă<br />

și se pun și ciupercile. Lasă<br />

10 minute pe foc mic spre<br />

mediu. Ia de pe foc și adaugă<br />

verdeaţa tocată, ouale crude<br />

și amestecă bine. În tava<br />

unsă cu ulei se așază o primă<br />

foaie, se repartizează umplutura<br />

și se acoperă cu cea<br />

de-a doua foaie. Taie aluatul<br />

fâșii și se modelează, după<br />

imaginaţie. (Dacă nu vrei să<br />

îl tai, întinde o foaie simplă<br />

deasupra.) Unge plăcinta cu<br />

gălbenușul de la 1 ou amestecat<br />

cu puțină apă. Dă la<br />

copt în cuptorul preîncalzit<br />

timp de 40 de minute. Când<br />

este gata, lasă să se răcească<br />

aproape de tot, în tavă.<br />

Ingrediente: 500-600g<br />

friptură de pui, 300g paste<br />

scurte,1-2 castraveţi, 4-5 roşii,<br />

150-200g, brânză feta, 3 linguri<br />

ulei, 2 linguri zeamă de<br />

lămâie, sare, verdeaţă.<br />

Mod de preparare: Pastele<br />

se fierb în apă cu sare,<br />

respectând modul de prepa-<br />

rare indicat pe pachet. Se<br />

trec apoi printr-un jet de apă<br />

rece şi se lasă la scurs într-o<br />

strecurătoare. Friptura rece<br />

se taie fâşii şi se pune întrun<br />

castron mai mare, peste<br />

care se răstoarnă pastele<br />

fierte, bine scurse. Separat,<br />

într-o cană, se pune zeama<br />

de lămâie, uleiul, 2-3 linguri<br />

de apă şi un praf de sare. Se<br />

bate energic şi se răstoarnă în<br />

castronul cu paste. Se adaugă<br />

roşiile şi castraveţii tăiaţi<br />

felii, brânza tăiată cubuleţe<br />

şi verdeaţă după gust. Se<br />

amestecă uşor şi se serveşte<br />

imediat.<br />

Panna cotta cu<br />

căpșuni<br />

Ingrediente: 800ml frișcă<br />

lichidă, 120g zahăr, 100g ciocolată<br />

neagră, 10g gelatină,<br />

0,5 aromă de vanilie, 250g<br />

căpșuni, ½ lămâie, 1 lingură<br />

de zahăr, mentă.<br />

Mod de preparare: Se<br />

pune gelatina în apă rece 10<br />

minute. Într-o cratiță se pune<br />

frișca lichidă cu zahărul și vanilia<br />

și se lasă pe foc până încep<br />

să fiarbă. Se scurge gelatina,<br />

se adaugă în cratiță împreună<br />

cu vanilia și se amestecă până<br />

se topește. Se toană jumătate<br />

într-un contenitor, iar cealaltă<br />

jumătate se lasă în cratiță.<br />

Cantitatea de frișcă din contenitor<br />

se împarte iarăși în două.<br />

Cu una din jumătăți se toarnă<br />

în mod egal, în cele 5 pahare<br />

și se pune în congelator pentru<br />

20 de minute ca să se întărească<br />

primul strat. Între timp, se<br />

pune cratița cu frișca rămasă<br />

la foc mic, se adaugă bucățile<br />

de ciocolată, și se amestecă<br />

fără încetare până ciocolata se<br />

topește. Se scot paharele din<br />

congelator, se adaugă startul<br />

de ciocolată și se pune iarăși<br />

în congelator pentru 5 minute.<br />

Apoi se scot și se toarnă ultimul<br />

strat de frișcă cu gust de<br />

vanilie. Se pun paharele în frigider<br />

pentru 3 ore. Înainte de<br />

a se servi, se taie căpșunile și<br />

se amestecă cu zahăr și suc de<br />

lămâie. Se acoperă panna cotta<br />

cu căpșuni și mentă.


NELU BÂRSAN<br />

www.barsantrans.com<br />

PROGRAM<br />

DISTRIBUIRE PACHETE<br />

Zona ZARAGOZA<br />

TEL: 673 810 857 ; 642 773 763<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

RUTA SÂMBĂTĂ<br />

TAUSTE 9:00 AMBULATORIU<br />

EJEA 9:55 LIDL<br />

TUDELA 10:45 LA GARĂ<br />

CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN<br />

R OMÂNESC)<br />

PRADEJON 12:35 LA COLEGIU<br />

LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS<br />

MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU)<br />

EBRO<br />

VITORIA 15:50 MC DONALD’S<br />

ARRASTE 16:55 MAXI DIA<br />

M ONDRAGON<br />

BERGARA 17:20 EROSKY<br />

EIBAR 17:50 LIDL<br />

IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ)<br />

SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066)<br />

RUTA DUMINICĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

TOLOSA 8:00 EROSKY<br />

ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ<br />

BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ<br />

ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ<br />

PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3<br />

(M AGAZIN ROMÂNESC)<br />

NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT)<br />

JACA 13:40 PISTA DE HIELO<br />

SABINANINGO 14:15 LA GARĂ<br />

FRAGA - AVIZ TELEFONIC<br />

Zona LERIDA<br />

TEL: 618 266 341; 664 108 325<br />

RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325)<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

ALPICAT 7:50 PECO CEPSA<br />

ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL<br />

BINEFAR 9:10 MAXI DIA<br />

MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA<br />

BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI<br />

HUESCA 11:25 PARCARE LIDL<br />

GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI)<br />

BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL<br />

AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA<br />

SOLSONA 15:45 PARCARE POD<br />

GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT<br />

CERVERA 17:40 LA BASCULĂ<br />

TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL<br />

BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR<br />

MOLLERUSA 19:10 LA LIDL<br />

BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ<br />

BELLVIS 20:10 LA SPLAI<br />

RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325)<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

BENABARE 8:00 PARCARE<br />

PUENTE DE<br />

8:35 RESTAURANT FONDA<br />

MONTANA<br />

PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS<br />

VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ<br />

VIELHA 11:00 PARCAREA MARE<br />

ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC<br />

SORT 14:30 STAȚIE BUS<br />

POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS<br />

TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA<br />

Zona TARRAGONA<br />

TEL: 651 563 065; 629 104 133<br />

RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

MONTBLANC 9:00 REPSOL<br />

VALLS 9:30 LIDL<br />

ALCOVER 10:00 PARC<br />

LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA<br />

REUS 11:00 AUTOGARĂ<br />

RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ<br />

CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL<br />

SALOU 12:30 PLAZA EUROPA<br />

VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI<br />

LA PINEDA 13:30 SHELL<br />

RUTA DUMINICĂ BARCELONA<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR<br />

VENDRELL 8:30 MAXI DIA<br />

L’ARBOC 9:00 SCHLECKER<br />

VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL<br />

VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL<br />

CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ<br />

GAVA 11:15 LA GARĂ<br />

VILADECANS 11:45 CARREFOUR<br />

BELLVITGE 12:00 LA GALP<br />

Zona BARCELONA<br />

TEL: 642 227 838; 642 979 132<br />

RUTA SÂMBĂTĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU<br />

MARTORELL 8:45 LIDL<br />

CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA<br />

RUBI 9:50 LIDL<br />

SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL<br />

CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ<br />

RIPOLLET 11:25 LIDL<br />

BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA<br />

CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO<br />

GRANOLLERS 13:15 LIDL<br />

LA GARRIGA 13:45 MERCADONA<br />

TONA 14:15 MAXI DIA<br />

VIC 14:50 ALDI<br />

TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic)<br />

OLOT 16:00 CARREFOUR<br />

RIPOLL 17:00 CAPRABO<br />

BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA)<br />

GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC<br />

PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC<br />

NAVAS 19:20 LA TREN<br />

SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC<br />

RUTA DUMINICĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

IGUALADA 8:00 CARREFOUR<br />

SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO<br />

MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO<br />

SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI<br />

L’HOSPITALET DE<br />

LLOBREGAT<br />

L’HOSPITALET DE<br />

LLOBREGAT<br />

10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA<br />

CASES)<br />

10:35 C. COMERCIAL “LA<br />

FARGA”<br />

CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL<br />

CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI<br />

SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL<br />

BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA<br />

MATARO 13:30 LIDL<br />

GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE<br />

FIGUERES 16:00 LIDL<br />

ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA<br />

AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC<br />

SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA<br />

TERRASSA 18:50 ESTACION BUS<br />

MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS<br />

CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC<br />

Zona CASTELLON<br />

TEL: 618 759 883; 642 248 476<br />

ORAR SEDIU CASTELLON<br />

C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8/2 (LANGA CONSULATUL ROMAN)<br />

LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI:<br />

I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ:<br />

10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00<br />

RUTA SÂMBĂTĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

CULLERA - AVIZ TELEFONIC<br />

ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC)<br />

ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL)<br />

ALCOY 13:00 EROSKY<br />

ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL<br />

POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC<br />

BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC<br />

TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/<br />

FRANCISCO ROSELLO, NR. 11)<br />

MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO<br />

IBANEZN, NR. 4)<br />

VALENCIA - ACASĂ ALIMENTACIÓN (C/ RODRIGO<br />

DE PERTEGAS 22, BAJO)<br />

PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL<br />

SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP<br />

AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL<br />

TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY<br />

GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR)<br />

RUTA DUMINICĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL<br />

ALCORISA 07:30 BAR GOYA<br />

ANDORRA 08:00 EL ARBOL<br />

ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN<br />

CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA<br />

FABARA 10:00 BAR SPORT<br />

MAELLA - AVIZ TELEFONIC<br />

VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA”<br />

MORELLA 12:45 PATISERIA LILI<br />

VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ)<br />

BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP”<br />

TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC<br />

RUTA SÂMBĂTĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN,<br />

NR. 35)<br />

UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA<br />

JESUS)<br />

CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/<br />

HERMANOS VALDES, NR. 13)<br />

TERUEL 14:00 PARCARE LIDL<br />

SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI<br />

DIA)<br />

LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL<br />

BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ<br />

BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA<br />

OROPESA DEL<br />

MAR<br />

- AVIZ TELEFONIC<br />

RUTA DUMINICĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9)<br />

ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO<br />

CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL<br />

BENISSA 11:45 PARCARE FRAU<br />

DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL<br />

OLIVA - AVIZ TELEFONIC<br />

GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S<br />

TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC<br />

VANDINGA<br />

CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU<br />

CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL


Mica publicitate AUGUST<br />

<strong>2019</strong> 23<br />

Important pentru cititori!<br />

• Vă rugăm să verificaţi textul<br />

anunţului şi numărul de telefon<br />

înainte de a fi trimis spre publicare<br />

redacţiei noastre!<br />

• Publicaţia <strong>Occidentul</strong> Românesc<br />

nu îşi asumă răspunderea pentru<br />

numerele de telefon greşite<br />

sau conţinutul anunţurilor de la<br />

mica publicitate!<br />

MUNCĂ - OFERTE<br />

Debesthome, Agenția de servicii:<br />

Se caută matrimonio cu vârsta<br />

înte 30 și 55 de ani, pentru a lucra<br />

într-o vilă din Ibiza ( Baleares).<br />

Femeia, pentru curățenie, gătit;<br />

bărbatul pentru îngrijirea grădinii,<br />

cumpărături, șofer. Condiții:<br />

experiență de cel puțin 1 an, recomandări<br />

bune, carnet de șofer,<br />

fără obligații, flexibilitate. Mai<br />

mlte detalii, la telefon: 918 312<br />

519, 686 313 401.<br />

Familie fără copii din Santa<br />

Cruz de Tenerife (SC Tenerife), cu<br />

2 câini, angajează internă pentru<br />

administrarea unei vile, pentru a<br />

avea grijă de câini; curățenie, călcat<br />

rufe etc. Este nevoie de o persoană<br />

independentă, cu inițiativă,<br />

curată, serioasă și cu rezidență în<br />

Tenerife. Telefon: 918 312 519,<br />

686 313 401.<br />

MUNCĂ - CERERI<br />

Doamnă, 50 de ani, rezidentă<br />

în comunitatea Madrid, cu multă<br />

experiență în îngrijirea persoanelor<br />

în vârstă și foarte bune recomandări,<br />

caut de muncă în acest<br />

domeniu, 6-7 ore pe zi (ca externă)<br />

în următoarele zone: Alcalá de<br />

Henares, Azuqueca de Henares,<br />

Meco, Torrejón de Ardoz, Santa<br />

Eugenia. Mai multe detalii, la<br />

telefon: 642 527 466.<br />

Șofer cu experiență de peste<br />

25 de ani și mașină proprie, din<br />

comunitatea Madrid, oferă servicii<br />

de transport pentru oricine are nevoie<br />

(transport persoane, înlocuire<br />

șofer etc.). Telefon: 616 544 565<br />

(Nelu).<br />

Persoană serioasă, 45 de ani,<br />

specialist în vânzări, experiență<br />

în condus autovehicule cu carnet<br />

B, aptitudini manageriale, idei<br />

novatoare caut de muncă oriunde<br />

în Spania sau în Europa. Cristi,<br />

telefon 606 750 991.<br />

Doamnă, din comunitatea<br />

Madrid, caut de muncă ca și ajutor<br />

de bucătar, pentru un restaurant cu<br />

bucătărie românească. Am multă<br />

experienţă în domeniu. Telefon:<br />

642 124 140.<br />

Caut de muncă ca şofer<br />

categoria B: distribuitor, taxi,<br />

transport persoane etc. Oriunde<br />

în Europa. Multă experienţă.<br />

Mobil: 606 750 991.<br />

Doamnă serioasă 46 de ani cu<br />

expierență în serviciul domestic,<br />

caut loc de muncă ca şi externă<br />

în comunitatea Madrid. Disponibilitate<br />

imediată. Telefon: 642<br />

087 <strong>102</strong>.<br />

Caut de muncă ca și internă<br />

în Comunitatea Madrid. Am<br />

experiență și bune recomandări.<br />

Telefon: 632 547 527.<br />

Doamnă 43 de ani, curată,<br />

gospodină, caut de muncă în<br />

Comunitatea Madrid, ca externă,<br />

în curățenie, îngrijit copii sau<br />

persoane în vârstă, sau în domeniul<br />

confecțiilor. Am experiență<br />

și referințe foarte bune. Telefon:<br />

625 736 494.<br />

Doamnă serioasă, cu experiență<br />

în domeniul curățeniei, caut<br />

de muncă ca și externă, cu ora, în<br />

Coslada sau zone apropiate. Telefon:<br />

642 859 842.<br />

VÂNZĂRI<br />

Particular, vând fabrică de cărămidă<br />

în satul Siminoc, județul<br />

Constanța, cu acte și autorizații în<br />

regulă. Fabrica este în funcțiune și<br />

are personal angajat. Cei interesați,<br />

puteți suna la telefon: 0040/766<br />

398 906 sau 0040/767 593 324;<br />

e-mail: officeceramicasiminoc@<br />

gmail.com<br />

Se vinde apartament în Calle<br />

de la Libertad 8, etaj 4 A, localitatea<br />

Móstoles (provincia Madrid).<br />

Apartamentul este complet renovat<br />

în 2013, exterior cu terasă.<br />

Are 71 mp, 3 camere, sufragerie<br />

și 1 baie. Puteți vizita. Investiția<br />

e foarte bună. Baia are cabină de<br />

hidromasaj, camera de zi este cu<br />

mural de lemn, camera principală<br />

cu șifonier încorporat cu oglindă.<br />

Terasa este închisă cu alumniu și<br />

copertină. Încălzire centrală, aer<br />

ondiționat, lift. Preț: 160.000 €.<br />

Mai multe detalii la telefon: 687<br />

471 219 (Francisco).<br />

Vând apartament cu 3 camere<br />

în Botoșani, Bulevardul<br />

Eminescu, Aleea Nouă <strong>nr</strong>. 8,<br />

izolație exterioară, geamuri termopan,<br />

CT etaj intermediar și<br />

mobilat. 666 915 835.<br />

Vând apartament în Baia-Mare<br />

(Aleea Neptun) cu 2 camere, baie,<br />

bucătărie, hol, centrală proprie și<br />

calorifere noi, geamuri termopan,<br />

izolat în exterior. Preț: 28<br />

mii euro, negociabil. Mai multe<br />

informații la telefon: 0040/746<br />

371 260 (RO), 680 126 525 (ES).<br />

Vând în Botoșani, strada<br />

Popăuți 104, casă construită în<br />

2014, P+M, compusă din 6 camere,<br />

două băi, două bucătarii, încălzire<br />

centrală prin sol și calorifere,<br />

parter locuibil, 1305 mp, gradină,<br />

pomi, fântână, beci. Preț 88.000€.<br />

Relații la telefon: 0040 / 771 905<br />

144 sau 0034 / 666 299 144.<br />

Vând casă la țară, în satul<br />

Moșteni, județul Teleorman, la 20<br />

km de Alexandria. Casa este în stil<br />

rustic, cu fântână în curte, electricitate,<br />

300mp casa, plus 1500mp<br />

curte. Preț negociabil, 15.000€.<br />

Mai multe informații la telefon:<br />

642 694 285.<br />

Vând casă în Amara, județul<br />

Ialomița, (la roșu) la cinci minute<br />

de plajă. Pentru informații sunați<br />

la numărul de telefon: 643 086<br />

970.<br />

Vând casă la țară, în județul<br />

Buzău. Renovată, stil vechi, rustic,<br />

baie, fântână în curte, hidrofor,<br />

fosă septică, 2.500 mp curte, drum<br />

de 6 km neasfaltat. Zonă de deal/<br />

munte superbă, liniștită, la 50 km<br />

de oraș. Preț 21.000 € negociabil.<br />

Mai multe informații, la telefon:<br />

678 804 997.<br />

Vând apartament la cheie, în<br />

Ploiești, cu 3 camere, centrală<br />

proprie, utilat cu mobilă nouă.<br />

Preț informativ: 50.000€. Detalii<br />

suplimentare la telefon: 0034/642<br />

925 210 (Spania); 0040/772 929<br />

916 (România).<br />

Vând teren intravilan pentru<br />

construcții în zona de vile, sat<br />

Frățești, județul Giurgiu, la 50 km<br />

de București și 10 km de Giurgiu,<br />

cu suprafața totală de 1.012 mp.<br />

Preț negociabil: 13.500 €. Terenul<br />

se poate vinde și parcela, fiecare<br />

parcelă având 506 metri pătrați,<br />

preț 7.000 € ușor negociabil. Mai<br />

multe relații la telefon: 663 385<br />

792. Pentru cei interesați, pot trimit<br />

poze cu terenul, pe WhatsApp.<br />

Vând 600 mp teren construcții<br />

case utilat cu apă, gaz, curent la<br />

130 m, în Stupini, județul Brașov,<br />

Str. Nicovalei. Se vinde și în doua<br />

rate pe perioada unui an, prin<br />

contract notarial. Exclus agenții<br />

si intermediari. Preț: 15.000€.<br />

Relații la email: panalucian77@<br />

gmail.com sau la telefon 0034/<br />

642 686 552.<br />

ÎNCHIRIERI<br />

Închiriez cameră în V aldemoro,<br />

Avenida Europa 127, pentru o<br />

singură persoană, nefumătoare.<br />

În apartament mai locuiesc<br />

doar două persoane. Preț, 250<br />

euro, cu utilități incluse (internet,<br />

gaz, lumină și apă). Mai multe<br />

informații, la telefon: 642960470.<br />

Se închiriază cameră de matrimoniu<br />

cu baie începând cu data de<br />

1 iunie, în Meco (Madrid). Relații<br />

la numărul de telefon: 640719886.<br />

Închiriez cameră mare, într-un<br />

apartament cu persoane puține,<br />

atmosferă plăcută, lângă gară, în<br />

Torrejón de Ardoz. Preț, 240€.<br />

Mai multe detalii, la telefon: 642<br />

754 628<br />

Se închiriază cameră pentru o<br />

doamnă/domnișoară nefumătoare<br />

și responsabilă, în Fuenlabrada,<br />

aproape de Gara Fuenlabrada<br />

Central, începând cu data de 1<br />

martie <strong>2019</strong>. Preț: 250€ cu cheltuieli<br />

incluse. Pentru detalii puteți<br />

suna la telefon: 677 720 281, 642<br />

658 411.<br />

MATRIMONIALE<br />

Am 35 de ani. Caut o fată pentru<br />

prietenie/căsătorie. Ofer și cer<br />

sinceritate. Telefon: 631 715 038.<br />

Am 51 de ani. Sunt un bărbat<br />

normal, cu calități și defecte, însă<br />

am multe de oferit, motiv pentru<br />

care aș dori să cunosc o doamnă<br />

din zona Madridului, cu vârsta<br />

până în 55-56 de ani. Telefon:<br />

643 110 286.<br />

Bărbat, 45 de ani, divorțat, din<br />

comunitatea Madrid, caut o doamnă<br />

sinceră și corectă într-o relație<br />

serioasă. Telefon: 677 720 181.<br />

Doamnă serioasă, 65 de ani,<br />

fără obligații, doresc să cunosc un<br />

domn de vârstă apropiată, pentru<br />

prietenie/căsătorie. Telefon: 642<br />

239 369.<br />

Bărbat, 55 de ani, divorțat,<br />

fără obligații, fără vicii, doresc să<br />

cunosc o doamnă cu vârsta între<br />

45 și 60 de ani, sinceră, pentru o<br />

relație serioasă de prietenie/căsătorie.<br />

Telefon: 642 811 265. Nu<br />

sunați inutil dacă nu corespundeți<br />

profilului și nu dați beep!<br />

Tânăr, 35 de ani, caut o fată de<br />

vârstă apropiată pentru o relație<br />

serioasă. Mai multe detalii, la telefon:<br />

642 644 829.<br />

Tânăr, 37 de ani, singur, fără<br />

obligații, aș dori să cunosc o fată<br />

de vârstă apropiată, 30 -37 de ani,<br />

pentru prietenie, eventual căsătorie.<br />

Nu am mai fost căsătorit și<br />

nu am obligații! Telefon: 642 939<br />

318.<br />

Bărbat din comunitatea<br />

Madrid, caută o doamnă pentru o<br />

relație serioasă, de lungă durată.<br />

Sună pentru detalii suplimentare<br />

la telefon: 642 635 661.<br />

Bărbat, 46 de ani, caut o doamnă<br />

de aceeași vârstă, sau apropiată,<br />

cu locul de muncă stabil, fără<br />

vicii, pentru o relație serioasă și<br />

de lungă durată. Telefon: 642 629<br />

980.<br />

Tânăr de 35ani, din comunitatea<br />

Madrid, simpatic, zvelt,<br />

fără vicii, sociabil, aș dori să cunosc<br />

o fată cu aceleași calități,<br />

fără copii, cu vârsta până în 34<br />

ani, pentru o relație serioasă. Nu<br />

sunați inutil! Telefon: 643 061 858<br />

( Whats App).<br />

Tânăr 37 ani, caut fată /femeie<br />

de vârstă apropiată pentru o relație<br />

serioasă. Telefon: 642 532 245.<br />

Tânăr de 34 ani, fără vicii,<br />

înalt, sincer, simpatic, sociabil,<br />

aș dori să cunosc o fată sociabilă,<br />

fără copii, până în 34 ani, similare<br />

caracteristici, din comunitatea<br />

Madrid, pentru o relație serioasă.<br />

Curioasele să nu sune inutil! Rog<br />

seriozitate maximă! Telefon: 643<br />

061 858 (WhatsApp).<br />

Tânăr, 37 de ani, fără vicii, cu<br />

situație economică stabilă, fără<br />

obligații, caut o fată cu aceleași<br />

calități, pentru o relație serioasă,<br />

din comunitatea Madrid. Telefon:<br />

643 694 395.<br />

Doamnă 46 ani, doresc să cunosc<br />

un bărbat serios, educat, fără<br />

vicii, fără obligații (de preferat să<br />

nu aibă copii), de vârstă apropiată<br />

pentru o relație serioasă, din<br />

comunitatea Madrid. Rog maximă<br />

seriozitate! Raspund doar la<br />

mesaje. Nu sunați ! Telefon: 642<br />

068 227.<br />

Domn 46 de ani, divorțat,<br />

doresc să cunosc o doamnă de<br />

vârstă apropiată pentru o relație<br />

de prietenie, respectiv căsătorie.<br />

Mă puteți suna la telefon: 642<br />

264 868.<br />

Anunţurile de mică publicitate sunt<br />

GRATUITE!<br />

E-mail: redactia@<br />

occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />

Prin SMS sau Whatsapp:<br />

643 015 676<br />

Populația din Calpe, un „oraș mic și liniștit”, crește cu 700% în fiecare vară<br />

Orașele de pe coastele<br />

S paniei sunt invadate de turiști<br />

în timpul verii. Mici locații<br />

care își înmulțesc locuitorii și<br />

a căror viață se complică zi de<br />

zi. Acesta este și cazul orașului<br />

Calpe, provincia Alicante din<br />

Spania, unde infrastructura<br />

și serviciile sunt copleșite de<br />

numeroși vizitatori pe perioada<br />

verii, conform SextaTv.<br />

Locuitorii din Calpe spun<br />

că în timpul iernii municipiul<br />

lor este un „oraș mic<br />

și liniștit”, care pe timp de<br />

vară, „crește într-un mod<br />

exorbitant”. În lunile iulie<br />

și <strong>august</strong> populația crește cu<br />

706%. „Ceea ce facem este să<br />

adaptăm serviciile pe care le<br />

avem la numărul de vizitatori<br />

pe care îi primim”, a declarat<br />

Ana Sala, primarul orașului<br />

Calpe, precizează aceeași<br />

sursă.<br />

Așadar, de la peste cei<br />

20.000 de locuitori, Calpe<br />

ajunge la aproape 170.000 de<br />

locuitori în iulie și <strong>august</strong>, cu<br />

baruri și restaurante care au<br />

o creștere zilnică a vânzărilor<br />

de 900%. „În perioada de iarnă<br />

facem vânzări de 1.000 de<br />

euro pe zi, iar în iulie și <strong>august</strong><br />

de peste 10.000 de euro<br />

pe zi.”, a declarat Nicolás<br />

Rivwero, de la restaurantul<br />

„Capri”.<br />

De asemenea, în iulie și<br />

<strong>august</strong>, sectorul hotelier din<br />

Calpe are o ocupație de peste<br />

la 95%, spune și Miguel<br />

March, directorul hotelului<br />

Sol y Mar.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!