Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!
Leverage SEO-optimized Flipbooks, powerful backlinks, and multimedia content to professionally showcase your products and significantly increase your reach.
occidentul <strong>romanesc</strong><br />
www.occidentul-<strong>romanesc</strong>.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania<br />
ZIAR<br />
GRATUIT<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!<br />
Anul IX<br />
Nr. <strong>102</strong> / 24 pagini<br />
AUGUST <strong>2019</strong><br />
Pagina 04<br />
AEP ANUNȚĂ CĂ<br />
AU ÎNCEPUT ÎNSCRIERILE<br />
PENTRU VOTUL ONLINE DIN<br />
STRĂINĂTATE<br />
„Începând de duminică, 28 iulie <strong>2019</strong>, site-ul www.votstrainatate.ro este disponibil tuturor alegătorilor<br />
români din străinătate, care doresc să se preî<strong>nr</strong>egistreze pentru a vota prin corespondență sau pentru a vota<br />
într-o secție de vot din afara României...”<br />
Ce trebuie să știm despre<br />
contractul de închiriere<br />
„În ce priveşte reglementarea<br />
contractelor de închiriere,<br />
în Spania se aplică Legea<br />
29/1994 privind închirierea<br />
urbană, cu modificările şi<br />
completările ulterioare, unde<br />
sunt prevăzute principalele...”<br />
Pagina 06<br />
„Nu pot scrie decât<br />
românește, în altă limbă<br />
nu simt nimic”<br />
„ Despre experiența emigrării<br />
în perioada regimului<br />
comunist. Un interviu cu Letiția<br />
Vladislav, care locuiește,<br />
alternativ, în trei țări...”<br />
Pagina 12-13<br />
Populația din Calpe, un<br />
„oraș mic și liniștit”, crește<br />
cu 700% în fiecare vară<br />
„Orașele de pe coastele<br />
Spaniei sunt invadate de turiști<br />
în timpul verii. Mici locații<br />
care își înmulțesc locuitorii și<br />
a căror viață se complică...”<br />
Pagina 23<br />
Pensia contributivă și<br />
necontributivă<br />
„În Spania vârsta de<br />
pensionare pentru limita<br />
de vârstă în <strong>2019</strong> este de<br />
65 ani și 8 luni. Persoanele<br />
care îndeplinesc condițiile de<br />
pensionare vor obține o pensie<br />
lunară pe viață a cărei...”<br />
Pagina 09<br />
Epoca de Aur a Sevillei și<br />
a Spaniei<br />
„Despre Sevilla se spune că<br />
este cel mai spaniol oraș al<br />
Spaniei. Pentru atmosfera<br />
exuberantă, dragostea pentru<br />
coride și flamenco; pentru că<br />
aici s-au născut tapas-urile...”<br />
Pagina 16
02 AUGUST<br />
<strong>2019</strong><br />
Adrese şi informaţii utile<br />
REPREZENTAREA<br />
DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI<br />
ÎN REGATUL SPANIEI<br />
Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso<br />
XIII <strong>nr</strong>. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5<br />
linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:<br />
secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.<br />
com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:<br />
agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare<br />
economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@<br />
embajadaderumania.es<br />
Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:<br />
Avenida de la Albufera <strong>nr</strong>. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/<br />
917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@<br />
informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-<br />
17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,<br />
Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,<br />
Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)<br />
•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de<br />
deces sau accidente rutiere)<br />
Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la<br />
Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:<br />
10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915<br />
590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro<br />
Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:<br />
Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare<br />
pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,<br />
Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:<br />
0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,<br />
consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://<br />
barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00<br />
(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,<br />
între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)<br />
•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,<br />
Lerida, Tarragona), Insulele Baleare<br />
Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza<br />
Circular <strong>nr</strong>. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177<br />
•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.<br />
ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se<br />
primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-<br />
17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:<br />
0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)<br />
•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,<br />
Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,<br />
Vizcaya), Navarra, La Rioja<br />
Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida<br />
Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la<br />
Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964<br />
212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964<br />
257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:<br />
0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau<br />
alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:<br />
de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte<br />
notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),<br />
de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare<br />
documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,<br />
fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),<br />
14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,<br />
cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei<br />
de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis<br />
în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:<br />
Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)<br />
Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,<br />
13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226<br />
825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926<br />
231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere<br />
documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea<br />
actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,<br />
oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)<br />
•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de<br />
arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea<br />
Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,<br />
Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)<br />
Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@<br />
informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954<br />
230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,<br />
orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-<br />
16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:<br />
0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,<br />
accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,<br />
Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea<br />
Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla<br />
Această publicație a fost tipărită cu sprijinul Ministerului pentru Românii<br />
de Pretutindeni!<br />
www.mprp.gov.ro<br />
Conținutul acestei publicații nu reprezintă poziția oficială a Ministerului<br />
pentru Românii de Pretutindeni.<br />
Publicație lunară gratuită<br />
Produs și editat de:<br />
EL OCCIDENTE RUMANO<br />
Depósito Legal: M-30588-2013<br />
FONDATORI:<br />
Kasandra Kalmann Năsăudean<br />
Florin Valentin Barbu<br />
COORDONATOR:<br />
Michael Harrison Cronkite (USA)<br />
DIRECTOR EDITORIAL:<br />
Kasandra Kalmann-Năsăudean<br />
REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:<br />
Eduard Rudolf Roth<br />
Ilinca Fodor<br />
SECRETAR DE REDACȚIE:<br />
Andra Mateescu Gutiérrez<br />
SENIOR EDITOR:<br />
Dan Caragea<br />
Puşa Roth<br />
Letiţia Coza<br />
Gabriela Căluțiu Sonnemberg<br />
Vavila Popovici<br />
Zoe Stoleru Martí<br />
REDACTORI:<br />
Irina Șova Georgescu<br />
Lorena Borrero Garcia<br />
Mircea Fluieraș<br />
MARKETING-PUBLICITATE:<br />
Alina Marinescu Ortiz<br />
Dan Aurelian Pătrașcu<br />
Răzvan Marius Ionescu<br />
SPECIALIŞTI:<br />
Prof. Dr. Ana Maria Zuneitman (USA)<br />
Dr. Corina Simionescu Hudgens (UK)<br />
Av. Alina Manuela Sasu (Spania)<br />
Av. Ioana Brătuleanu (Spania)<br />
CONTACT:<br />
redactia@occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />
alina.marinescu@occidentul<strong>romanesc</strong>.com<br />
www.occidentul-<strong>romanesc</strong>.com
Cuvânt înainte AUGUST<br />
<strong>2019</strong> 03<br />
Destin<br />
confiscat de istorie<br />
Kasandra Kalmann-Năsăudean<br />
Director editorial - OR<br />
Jurnalist investigații, membru CCNMA<br />
Ne-am obişnuit să definim<br />
un popor funcţie de mentalitatea<br />
colectivă a acestuia, care<br />
îşi recuperează trecutul şi îşi<br />
valorifică prezentul în perspectiva<br />
unui viitor salvator.<br />
Pe această bază, „proiecţiile<br />
asupra viitorului naţional,<br />
indiferent de nuanţele ideologice,<br />
au tins să justifi ce<br />
deciziile politice, să disciplineze<br />
acţiunea naţională, deci<br />
să orienteze comportamentele<br />
colective”...<br />
Dacă ne întoarcem la începuturile<br />
istorice, vom observa<br />
că pe pământul actual<br />
românesc s-au perindat goţii,<br />
hunii, slavii, romanii, turcii<br />
şi alte naţii, care de fiecare<br />
dată şi-au lăsat adn-urile pe<br />
plaiurile noastre, contribuind<br />
astfel la formarea unui popor<br />
român cu o mentalitate colectivă<br />
de-a dreptul uimitoare şi<br />
profund incorectă. Dacii, ca<br />
popor de sine stătător, supus<br />
atâtor lupte de ocupaţie, au<br />
încercat cu vitejie să-şi apere<br />
pământul. Au luptat şi au murit<br />
ca nişte bravi eroi pentru<br />
ţara lor. În urma războaielor<br />
purtate de-a lungul a sute de<br />
ani s-au propăşit pe plaiuri<br />
mioritice suficiente elemente<br />
migratoare ce au contribuit la<br />
formarea mentalului colectiv.<br />
Astfel că dacii, pentru a<br />
trăi într-o oarecare armonie<br />
cu naţiile cotropitoare, au<br />
început să preia treptat din<br />
comportamentul barbarilor<br />
pentru că numai aşa puteau<br />
supravieţui. Din acest motiv,<br />
normele sociale ale acelor<br />
vremi i-au învăţat că hoţia le<br />
asigură existenţa, că laşitatea<br />
îi scapă deseori din necazuri,<br />
că umilinţa şi supuşenia ajută<br />
în diverse situaţii, că pentru<br />
o coajă de pâine acceptă<br />
sclavia, însă primordial este<br />
să rămână în viaţă! Nu în ce<br />
mod ci, VIU!<br />
Tot din istorie cunoaştem<br />
că poporul nostru a fost mereu<br />
stăpânit de o sete nemărginită<br />
în a-şi trăda, vinde şi<br />
omorî conducătorii. S-a întâmplat<br />
cu Decebal, cu Mihai<br />
Viteazul, cu Vlad Ţepeş, cu<br />
Brâncovenii, şi mai nou cu<br />
Ceauşeştii. Mentalitatea colectivă<br />
clădită pe asemenea<br />
gene reprezintă răspunsul la<br />
întrebarea: „De ce românul<br />
suportă atâtea nelegiuri?”<br />
Identitatea românului<br />
particular se integrează în<br />
mentalitatea colectivă care<br />
vine cu un bagaj de ideologii<br />
istorice – un fel de simbioză<br />
între mentalităţile popoarelor<br />
migratoare şi daci, adică un<br />
feed-back al trecutului nostru<br />
dureros considerate a fi normale,<br />
iar idealurile actuale<br />
nu rămân altceva decât nişte<br />
concepte teoretice imposibil<br />
de atins sau aplicat atâta<br />
vreme cât majoritarul decide<br />
acţiunile viitoare, deciziile<br />
politice, viitorul nostru ca stat<br />
democrat.<br />
Tot la români întâlnim<br />
proverbe care definesc mentalitatea<br />
colectivă altfel cum<br />
am caracterizat-o mai sus:<br />
„Să moară capra vecinului!”<br />
sau „Capul plecat, sabia nu-l<br />
taie!” Numai din aceste două<br />
expresii este suficient să înţelegem<br />
modul în care poporul<br />
nostru s-a autodefinit de-a<br />
lungul timpului. NU avem<br />
mentalitate de învingător,<br />
nu ştim ce înseamnă verticalitatea,<br />
nu ne cunoaştem<br />
drepturile, nu ne revoltăm<br />
când suntem î<strong>nr</strong>obiţi şi umiliţi.<br />
Ne mulţumim că suntem<br />
vii, la fel cum se mulţumeau<br />
şi strămoşii noştri!<br />
Am rămas un popor de<br />
primitivi a cărui singură satisfacţie<br />
e viaţa, indiferent în<br />
ce mod trăită, refractari, duri<br />
la reforme pozitive, bolnavi<br />
de ură, învrăjbire şi disoluţie,<br />
capabili de a vorbi mult şi de<br />
a face foarte puţin, lipsit de<br />
aspiraţii, manipulaţi, clemenţi<br />
la toate relele politicului,<br />
avizi de bârfă şi răzbunare,<br />
însă pentru popor ca întreg,<br />
suntem incapabili de a face<br />
ceva benefic chiar dacă am<br />
avut şansa de a ne naşte întro<br />
ţară minunată şi bogată,<br />
chiar dacă am avut sclipirea<br />
finalului de an 1989 când neam<br />
înlăturat dictatura.<br />
Eroziunea morală a ajuns<br />
la asemenea cote, încât nu<br />
mai facem distincţie între<br />
ceea ce e moral şi imoral, între<br />
ceea ce e drept şi nedrept,<br />
între ce e cinste şi necinste,<br />
pentru că de fiecare dată găsim<br />
o scuză raportându-ne la<br />
condiţiile impuse pentru a fi<br />
viu sau mort! Şi atunci, senini<br />
şi oarecum compasionali,<br />
admitem toate atrocităţile din<br />
jur săvârşite de unul, de altul,<br />
de clasa politică, de justiţie.<br />
Pentru că numai aşa, făcând<br />
compromisuri, încă mai avem<br />
dreptul de a respira!<br />
E adevărat că printre noi<br />
există şi excepţii, dar acestea<br />
sunt atât de puţine încât<br />
nu vor fi capabile niciodată<br />
să schimbe cursul evenimentelor.<br />
În primul rând pentru<br />
că nu se implică, în al doilea<br />
rând pentru că sunt eliminaţi<br />
din vârfuri, în al treilea rând<br />
pentru că sunt conştienţi că<br />
se află în minoritate şi imposibilitate<br />
de a schimba o<br />
mentalitate colectivă într-o<br />
zi, într-o lună, într-un an sau<br />
în zece. Ori, pe noi, ca mentalitate<br />
colectivă ne defineşte<br />
cu totul altceva decât ceea ce<br />
altora – minoritarilor -, li se<br />
pare a fi normalul!<br />
Mentalitatea colectivă e<br />
îmbibată de tradiţionalism<br />
istoric şi se caracterizează<br />
printr-un tip de auto-suficienţă<br />
împinsă adeseori până<br />
la aroganţă, ignoranţă şi discriminare<br />
faţă de concepţiile<br />
novatoare. Dacă în lumea<br />
occidentală e tolerată orice<br />
„credinţă”, în lumea ortodoxă<br />
românească, spre exemplu,<br />
cea tolerată e „necredinţa”.<br />
Simţul, gustul şi mentalitatea<br />
majorităţii fac legea în materie<br />
de „normalitate”. În sistemele<br />
de tip dictatorial, fie ele<br />
sociale sau religioase, cea mai<br />
gravă consecinţă morală constă<br />
în faptul că se confundă<br />
„normalitatea” cu adevărul.<br />
Legea drepturilor omului<br />
este în plan axiologic un<br />
ideal al lumii contemporane.<br />
Aşa se explică de ce societăţile<br />
tradiţionale fac parte<br />
din lumea a doua şi a treia.<br />
Pentru că sunt împotmolite<br />
într-un trecut fosilizat, secătuit,<br />
într-o ideologie care nu<br />
mai corespunde nivelului actual<br />
de evoluţie a conştiinţei<br />
omeneşti. Odată cu lumea pe<br />
care o construim evoluează<br />
şi reperele care ne formează<br />
conştiinţa. Suntem produse<br />
sociale într-o mai mare măsură<br />
decât suntem dispuşi să<br />
o recunoaştem.
04 AUGUST<br />
<strong>2019</strong><br />
Modificarea legislației electorale<br />
în perspectiva alegerilor pentru<br />
Președintele României<br />
La 23 iulie <strong>2019</strong> Președintele<br />
României a semnat decretul<br />
privind promulgarea Legii<br />
pentru modificarea și completarea<br />
unor acte normative<br />
în materie electorală (PL-x<br />
329/01.07.<strong>2019</strong>), prin care<br />
se modifică Legea 370/2004<br />
pentru alegerea Președintelui<br />
României, Legea 288/2015 privind<br />
votul prin corespondență<br />
și Legea 208/2015 privind alegerea<br />
Senatului și a Camerei<br />
Deputaților (legea poate fi consultată<br />
accesând link-ul: http://<br />
www.cdep.ro/pls/ proiecte/<br />
docs/<strong>2019</strong>/pr329_19.pdf).<br />
Modificările cele mai importante,<br />
în perspectiva alegerilor<br />
prezidențiale, constau în:<br />
• Desfășurarea votării în străinătate<br />
pe durata a 3 zile (vineri<br />
între orele 12:00 – 21:00,<br />
sâmbătă și duminică între orele<br />
7:00 – 21:00);<br />
• Exercitarea dreptului de vot<br />
de către alegătorii care se află<br />
la rând în afara sediului secției<br />
de votare până la ora 23:59;<br />
• Introducerea votului prin<br />
corespondență;<br />
• Organizarea, cu acordul<br />
autorităților din țara respectivă,<br />
de secții de votare pentru<br />
localitățile sau grupurile de<br />
localități în care au optat să voteze<br />
cel puțin 100 de alegători,<br />
prin î<strong>nr</strong>egistrarea acestora în<br />
Registrul electoral ca alegător<br />
în străinătate, prin intermediul<br />
unui formular on-line, aflat pe<br />
site-ul Autorității Electorale<br />
Permanente;<br />
• Stabilirea numărului membrilor<br />
din biroul secției de<br />
votare la 9, cu posibilitatea<br />
majorării, dacă este cazul,<br />
prin decizie a președintelui<br />
biroului secției, la 15 membri;<br />
membrii secțiilor de votare nu<br />
mai necesită avizul Autorității<br />
Electorale Permanente ca<br />
experți electorali; toți membrii<br />
secției de votare vor îndeplini<br />
De interes<br />
și atribuțiile specifice operatorilor<br />
de calculator;<br />
• Președinții și locțiitorii<br />
secțiilor de votare vor fi<br />
desemnați de șefii de misiuni;<br />
• Listele electorale suplimentare<br />
din străinătate se vor genera<br />
automat în mod electronic,<br />
alegătorii urmând a semna pe<br />
un dispozitiv electronic atașat<br />
terminalului informatic de utilizare<br />
a SIMPV.<br />
I. În data de 9 iulie <strong>2019</strong><br />
Guvernul a adoptat Hotărârea<br />
<strong>nr</strong>. 485 prin care a stabilit ziua<br />
de duminică, 10 noiembrie<br />
<strong>2019</strong> (n.b. - 24 noiembrie<br />
<strong>2019</strong> turul II, dacă este cazul),<br />
ca dată a alegerilor pentru<br />
Președintele României din<br />
anul <strong>2019</strong>, cu intrarea în vigoare<br />
a acesteia la data de 28<br />
<strong>august</strong> <strong>2019</strong> (n.b. - data începerii<br />
perioadei electorale) .<br />
II. Principalele modificări<br />
legislative<br />
1. Organizarea secțiilor de<br />
votare în străinătate<br />
(1) În statele unde îşi au<br />
sediile misiunile diplomatice<br />
şi oficiile consulare ale<br />
României se organizează, de<br />
regulă, în sediile misiunilor<br />
diplomatice, oficiilor consulare,<br />
secţiilor consulare, dacă<br />
acestea funcţionează în sedii<br />
diferite şi institutelor culturale,<br />
una sau mai multe secţii de<br />
votare pentru alegătorii care<br />
votează în străinătate.<br />
(2) Cu acordul autorităţilor<br />
din ţara respectivă pot fi organizate<br />
secţii de votare şi în alte<br />
locuri decât cele prevăzute de<br />
alin. (1).<br />
(3) În afara secţiilor de votare<br />
prevăzute la alin. (1) şi (2)<br />
pot fi organizate, cu acordul<br />
autorităţilor din ţara respectivă,<br />
secţii de votare pentru localităţile<br />
sau grupurile de localităţi<br />
în care au optat să voteze<br />
cel puţin 100 de alegători (care<br />
trebuie să se înscrie pe site-ul<br />
AEP ca alegători în străinătate,<br />
până la data de 12 septembrie<br />
<strong>2019</strong>).<br />
(4) În termen de cel mult<br />
5 zile de la data expirării termenului<br />
pentru înscrierea ca<br />
alegător în străinătate (termen<br />
estimat – 17 septembrie<br />
<strong>2019</strong>), AEP comunică MAE<br />
localitățile din străinătate în<br />
care trebuie să fie înființate<br />
secții de votare potrivit alin.<br />
(3), precum şi numărul acestora.<br />
(5) În termen de cel mult<br />
15 zile de la data expirării termenului<br />
prevăzut la alin. (4)<br />
(termen estimat – 1 octombrie<br />
<strong>2019</strong>), Ministerul Afacerilor<br />
Externe transmite Autorității<br />
Electorale Permanente proiectul<br />
listei sediilor secțiilor de<br />
votare din străinătate prevăzute<br />
la alin. (1) – (4).<br />
(6) În termen de cel mult 5<br />
zile de la data comunicării prevăzute<br />
la alin. (5), Autoritatea<br />
Electorală Permanentă stabileşte,<br />
prin hotărâre, sediile<br />
secţiilor de votare din străinătate.<br />
(7) Activităţile de coordonare<br />
a pregătirii şi organizării<br />
procesului de votare în străinătate<br />
sunt asigurate de către biroul<br />
electoral pentru secţiile de<br />
votare din străinătate, cu sprijinul<br />
logistic al Ministerului<br />
Afacerilor Externe.”<br />
AEP anunță că au început înscrierile pentru votul online din străinătate<br />
AEP anunță că au început<br />
înscrierile pentru votul<br />
online din străinătate!<br />
Așadar, începând de duminică,<br />
28 iulie <strong>2019</strong>, site-ul<br />
www.votstrainatate.ro este<br />
disponibil tuturor alegătorilor<br />
români care doresc să<br />
se pre-î<strong>nr</strong>egistreze pentru<br />
a vota prin corespondență<br />
sau pentru a vota întro<br />
secție de vot din afara<br />
României.<br />
Dacă intenționați să<br />
votați într-o secție în străinătate,<br />
veți avea de completat<br />
un formular on-line<br />
cu informații precum numele<br />
și prenumele dumneavoastră,<br />
CNP-ul, statul<br />
și localitatea în care doriți<br />
să vă exercitați dreptul la<br />
vot, precizează MRP.<br />
Iar dacă doriți să votați<br />
prin corespondență, va<br />
trebui să completați un<br />
formular on-line cu numele,<br />
prenumele, CNP-ul<br />
dumneavoastră și adresa<br />
de domiciliu sau reședința<br />
în străinătate, la care<br />
doriți să vă fie trimise documentele<br />
de votare prin<br />
corespondență.<br />
În plus, va trebui să<br />
atașați o copie a documentului<br />
de ședere - eliberat de<br />
autoritățile străine, și una a<br />
actului de identitate (aceste<br />
copii pot fi poze clare<br />
ale documentelor), precizează<br />
aceeași sursă.<br />
Important! Țările sunt<br />
trecute în limba engleză în<br />
lista din care le veți selecta;<br />
de exemplu, dacă doriți să<br />
alegeți Norvegia - căutați<br />
Norway, dacă intenționați<br />
să votați în Marea Britanie,<br />
căutați Great Britain. Pen-<br />
tru a vă fi validată cererea<br />
de î<strong>nr</strong>egistrare, veți primi<br />
un email de confirmare, pe<br />
care va trebui să îl accesați,<br />
așa că este foarte important<br />
să introduceți o adresă de<br />
email pe care o puteți verifica.<br />
În termen de 5 zile<br />
de la confirmarea dumneavoastră,<br />
Autoritatea<br />
Electorală Permanentă va<br />
face validarea î<strong>nr</strong>egistrării<br />
pe care ați făcut-o pe www.<br />
votstrainatate.ro<br />
Formularele de î<strong>nr</strong>egistrare<br />
vor fi active până pe<br />
11 septembrie <strong>2019</strong>, orele<br />
23:59:59, ora României,<br />
iar întrebările și sesizările<br />
dumneavoastră legate de<br />
procesul de preî<strong>nr</strong>egistrare<br />
pe portal vor fi adresate<br />
către adresa de e-mail:<br />
contact@votstrainatate.ro<br />
***<br />
Anunț pentru selectarea membrilor<br />
Colegiului pentru Consultarea<br />
Asociațiilor și Fundațiilor<br />
Ministerul pentru<br />
Românii de Pretutindeni<br />
(MRP) anunță reprezentanții<br />
mediului asociativ românesc<br />
din afara granițelor<br />
României că la nivelul<br />
Guvernului au început demersurile<br />
pentru selectarea<br />
membrilor Colegiului pentru<br />
Consultarea Asociațiilor<br />
și Fundațiilor, organ consultativ,<br />
fără personalitate<br />
juridică, ce va funcționa pe<br />
lângă prim-ministru. Scopul<br />
este de a asigura participarea<br />
societății civile la ela-<br />
borarea politicilor publice și<br />
la dezbaterea unor subiecte<br />
importante pentru societatea<br />
românească.<br />
MRP invită ONG-urile<br />
românești de pretutindeni<br />
care doresc să fie selectate<br />
în acest Colegiu să se în-<br />
scrie la adresa comunicare@<br />
mprp.gov.ro. Ministerul va<br />
transmite o listă cu propuneri<br />
Secretariatului General<br />
al Guvernului, care va face<br />
selecția. În vederea depunerii<br />
candidaturilor, organizațiile<br />
asociative neguvernamentale<br />
trebuie să furnizeze următoarele<br />
documente:<br />
a) adresă de propunere<br />
din partea organizației a unui<br />
reprezentant persoană fizică;<br />
b) documentele de constituire<br />
și î<strong>nr</strong>egistrare;<br />
c) documentele privind<br />
alegerea conducerii;<br />
d) tabelul cu datele de<br />
contact ale membrilor conducerii<br />
organizației;<br />
e) copia CI și Curriculum<br />
Vitae ale reprezentantului<br />
propus;<br />
f) documentele din care să<br />
rezulte funcționarea neîntreruptă<br />
în ultimii 3 ani;<br />
g) documentele prin care<br />
să facă dovada obținerii unor<br />
rezultate semnificative în<br />
ceea ce privește scopul propus<br />
sau să prezinte scrisori<br />
de recomandare.<br />
Termenul-limită pentru<br />
transmiterea propunerilor<br />
este 12 <strong>august</strong> <strong>2019</strong>.<br />
MRP precizează că, în<br />
baza HG <strong>nr</strong>. 618/2005,<br />
Colegiul este alcătuit din 40<br />
de membri, reprezentanți ai<br />
mediului asociativ, numiți<br />
prin decizie a prim-ministrului,<br />
pe o perioadă de 4<br />
ani. Pentru mai multe detalii<br />
puteți suna la <strong>nr</strong>. +40 374<br />
414 637.
06 AUGUST<br />
<strong>2019</strong><br />
Juridic<br />
Ce trebuie să știm<br />
despre contractul<br />
de închiriere în<br />
Spania<br />
Ioana Brătuleanu<br />
Avocat (Madrid – Spania)<br />
Marea majoritate a românilor<br />
stabiliţi în Spania<br />
locuiesc cu chirie într-un<br />
apartament închiriat complet,<br />
sau într-o cameră, la<br />
comun cu alte persoane în<br />
apartament/casă. Ce trebuie<br />
să ştim atunci când închiriem<br />
o locuinţă? Ce drepturi<br />
şi ce obligaţii avem? La<br />
aceste întrebări voi încerca<br />
să răspund în acest articol,<br />
astfel încât să ne cunoaştem<br />
drepturile în cazul în care<br />
întâlnim probleme cu proprietarul.<br />
Ce clauze trebuie să includă<br />
contractul de închiriere?<br />
În ce priveşte reglementarea<br />
contractelor de închiriere,<br />
în Spania se aplică<br />
Legea 29/1994 privind închirierea<br />
urbană, cu modificările<br />
şi completările ulterioare<br />
(ultima reformă importantă<br />
în acest an), unde sunt prevăzute<br />
principalele aspecte<br />
ale contractului de închiriere.<br />
Este indicat ca acesta să<br />
fie încheiat în formă scrisă,<br />
să conţină un limbaj clar<br />
şi simplu pentru a putea fi<br />
uşor înţelese clauzele sale,<br />
fără trimiteri la alte texte de<br />
lege. Subliniez faptul că este<br />
indicat ca acest contract să<br />
fie încheiat în scris pentru a<br />
evita eventuale neînţelegeri<br />
ulterioare cu proprietarul.<br />
Deşi modelul contractului<br />
poate fi descărcat şi de pe internet,<br />
iar de multe ori nici<br />
nu îi dăm importanţă, atenţie<br />
totuşi ce clauze conţine şi ce<br />
semnaţi de fapt. Un exemplar<br />
semnat de către proprietar<br />
trebuie să rămână la chiriaş,<br />
pentru a putea fi consultat ori<br />
de câte ori are nevoie. Luarea<br />
în evidenţa populaţiei<br />
la Primăria corespunzătoare<br />
domiciliului (empadronamiento)<br />
se poate face prin<br />
prezentarea contractului de<br />
închiriere şi a documentului<br />
de identitate.<br />
Care este durata contractului<br />
de închiriere şi<br />
când putem renunţa? Contractul<br />
de închiriere, dacă<br />
se încheie în formă scrisă,<br />
trebuie să includă identitatea<br />
părţilor - proprietar şi<br />
chiriaş, descrierea locuinţei,<br />
durata contractului, preţul<br />
chiriei, precum şi alte clauze<br />
stabilite liber între părţi.<br />
Trebuie acordată o atenţie<br />
deosebită la clauzele privind<br />
constituirea depozitului şi la<br />
chiria lunară, care pot fi actualizate<br />
anual.<br />
În ce priveşte durata contractului<br />
de închiriere, aceasta<br />
este cea pactată de către<br />
părţi. Adică durata contractului<br />
de închiriere poate fi şi<br />
de 6 luni, de exemplu. Dacă<br />
la data expirării contractului,<br />
niciuna dintre părţi nu a<br />
denunţat contractul, acesta<br />
se va prelungi pe perioade<br />
anuale, până ajunge la termenul<br />
minim de 5 ani (incluzând<br />
cele 6 luni iniţiale).<br />
În această perioadă, chiriaşul<br />
poate renunţa la prelungirea<br />
contractului înainte de fiecare<br />
prelungire anuală, anunţându-l<br />
pe proprietar cu 30<br />
de zile înainte.<br />
Proprietarul poate renunţa<br />
la prelungirea contractului<br />
înaintea împlinirii termenului<br />
de 5 ani doar în cazul în<br />
care a fost prevăzută expres<br />
în contract această posibilitate<br />
şi doar în cazul în care<br />
apartamentul urmează a fi<br />
destinat locuinţei personale a<br />
proprietarului, a rudelor sale<br />
de gradul I sau a soţiei/soţului<br />
său în cazul în care există<br />
o sentinţă de divorţ. Dacă în<br />
următoarele 3 luni de la părăsirea<br />
locuinţei, propietarul<br />
sau rudele nu au ocupat locuinţa,<br />
fostul chiriaş are dreptul<br />
de a închiria din nou locuinţa<br />
cu un contract pe o perioadă<br />
nouă de minim 5 ani sau o<br />
indemnizaţie pe perioada rămasă<br />
până la împlinirea termenului<br />
de 5 ani iniţial. În<br />
cazul în care niciuna dintre<br />
părţi nu renunţă la contract<br />
la împlinirea termenului de<br />
5 ani prin notificarea celeilalte<br />
părţi cu 4 luni înainte<br />
de expirarea contractului,<br />
acesta se va prelungi din nou<br />
pe perioade anuale până la o<br />
perioadă de 3 ani.<br />
Cum se procedează în<br />
cazul în care aducem îmbunătăţiri<br />
în locuinţă? Îmbunătăţirile<br />
aduse locuinţei<br />
pot fi făcute doar cu acordul<br />
în scris al proprietarului şi<br />
nu pot fi scăzute din plata<br />
chiriei, dacă acesta nu a fost<br />
de acord cu compensarea sumelor.<br />
Deci în cazul în care<br />
se schimbă parchetul, mobilierul<br />
din casă sau alte asemenea,<br />
dacă nu s-a stabilit în<br />
scris cu proprietarul, sumele<br />
investite de către chiriaş nu<br />
pot fi compensate cu plata<br />
chiriei.<br />
În ceea ce priveşte cheltuielile<br />
de conservare a<br />
imobilului, acestea trebuie<br />
acoperite de către proprietar,<br />
iar chiriaşul trebuie să anunţe<br />
necesitatea acestor lucrari<br />
de urgenţă (de exemplu se<br />
sparge o ţeavă care inundă<br />
apartamentul). Doar în cazul<br />
în care lucrarea era urgentă,<br />
iar proprietarul nu răspunde,<br />
se poate achita lucrarea de<br />
către chiriaş şi solicita apoi<br />
sumele suportate. În celelalte<br />
cazuri, sumele sunt mai greu<br />
de recuperat, în cazul în care<br />
proprietarul este dezinteresat,<br />
varianta cea mai simplă<br />
fiind părăsirea apartamentului<br />
şi denunţarea contractului<br />
pentru a evita alte cheltuieli.<br />
La ce alte aspecte trebuie<br />
să acordăm o atenţie<br />
sporită? Cele mai dese probleme<br />
apar din cauza neînţelegerilor<br />
de ordin economic.<br />
Plata chiriei trebuie să se facă<br />
în locul şi în forma stabilită<br />
în contract, iar proprietarul<br />
trebuie să elibereze chitanţă<br />
pentru suma achitată. Dacă<br />
aţi achitat prin transfer bancar,<br />
chitanţa de la bancă vă<br />
poate servi ca dovadă a achitării<br />
chiriei. Nu acceptaţi să<br />
achitaţi chiria fără a primi<br />
în schimb măcar o chitanţă<br />
semnată de mână, pentru a<br />
evita posibile neînţelegeri şi<br />
reclamaţii din partea proprietarului.<br />
Depozitul achitat<br />
la încheierea contractului<br />
trebuie returnat în maxim<br />
o lună de la data terminării<br />
contractului şi predarea cheilor,<br />
în caz contrar se va putea<br />
cere în instanţă suma respectivă<br />
şi dobânzile aferente.<br />
La începutul acestui articol<br />
am făcut distincţia între<br />
închirierea unui apartament<br />
şi închirierea unei camere<br />
dintr-un apartament. Este<br />
important de ştiut faptul că<br />
la închirierea unei camere,<br />
Audienţa Provincială<br />
din Madrid a considerat că<br />
nu sunt aplicabile aceleaşi<br />
drepturi ca la închirierea<br />
unui apartament şi explică<br />
în S entinţa sa din 28 martie<br />
<strong>2019</strong> faptul că Legea nu se<br />
va aplica în aceste cazuri<br />
pentru că nu se îndeplineşte<br />
scopul de locuinţă prin închirierea<br />
unei camere cu spaţii<br />
comune. Aşadar, cum înţelege<br />
Audienţa Provincială din<br />
Madrid, în aceste situaţii nu<br />
se va aplica termenul de minim<br />
5 ani de închiriere. Motivează<br />
Audienţa că în aceste<br />
cazuri se va aplica ceea ce s-a<br />
stipulat în contract şi prevederile<br />
Codului Civil, lăsând<br />
chiriaşul fără drepturile prevăzute<br />
în Legea de închiriere<br />
urbană. Deşi soluţiile instanţelor<br />
despre această temă<br />
sunt disperse şi depind de la<br />
o Comunitate Autonomă la<br />
alta, singura instituţie care<br />
ar putea unifica criteriul ar fi<br />
Tribunalul Suprem, de unde<br />
încă nu avem o soluţie jurisprudenţială.<br />
***<br />
Autor: Avocat Ioana<br />
B ratuleanu (Madrid) Colaborator<br />
voluntar la <strong>Occidentul</strong><br />
Românesc<br />
Avocat ICAM specializat în<br />
Drept internațional<br />
Telefon: 642.308.360, E-mail:<br />
secretaria@brilawabogados.es
08 AUGUST<br />
<strong>2019</strong><br />
Vodafone plănuiește listarea<br />
diviziei sale europene<br />
Grupul britanic Vodafone<br />
a anunțat marți, 30 iulie a.c.,<br />
planuri de separare a turnurilor<br />
de telefonie mobilă din<br />
Europa într-o nouă companiei<br />
care ar putea fi potențial<br />
listată, o decizie care ar crea<br />
valoare pentru acționari,<br />
transmite Reuters. Directorul<br />
general Nick Read a explicat<br />
că în următoarele 18 luni va fi<br />
creată o firmă care va gestiona<br />
turnurile de telefonie mobilă şi<br />
va fi cea mai mare din Europa,<br />
conținând aproximativ 61.700<br />
de locații, aproximativ 75%<br />
fiind în cele mai mari piețe:<br />
Germania, Italia, Spania şi<br />
Marea Britanie. Câștigurile<br />
realizate în urma listării unei<br />
participații minoritare în firma<br />
care va gestiona turnurile<br />
de telefonie mobilă, sau din<br />
atragerea altor investitori, vor<br />
fi utilizate pentru reducerea<br />
datoriei, a adăugat șeful Vodafone.<br />
Deja Vodafone împarte<br />
rețeaua de infrastructură cu<br />
operatorul O2 al Telefonica<br />
în Marea Britanie şi cu Orange<br />
în Spania şi este aproape<br />
de a încheia un acord în Italia<br />
cu Inwit, divizia de turnuri<br />
de telefonie a Telecom Italia.<br />
Planurile Vodafone vin după<br />
ce compania a anunțat un<br />
declin de 0,2% al veniturilor<br />
trimestriale din servicii, mai<br />
redus decât estimau analiștii.<br />
Compania îşi menţine estimarea<br />
privind obţinerea în acest<br />
an a unor câştiguri ajustate de<br />
bază de 13,8 -14,2 miliarde<br />
de euro.<br />
În Europa, Vodafone are<br />
110.000 de turnuri de telefonie<br />
mobilă, din care controlează<br />
direct 55.000. Fostul director,<br />
Vittorio Colao, nu a dorit să<br />
vândă aceste active. Conform<br />
analiștilor Barclays, valoarea<br />
turnurilor de telefonie mobilă<br />
deținute de Vodafone în<br />
Europa se ridică la 12 miliarde<br />
de euro. Vodafone Group<br />
are divizii în 25 de ţări, 41 de<br />
reţele mobile partenere şi operaţiuni<br />
de broadband în 19 ţări.<br />
La 30 iunie <strong>2019</strong>, Vodafone<br />
Group avea 640 milioane<br />
de utilizatori ai serviciilor mobile<br />
şi 21 milioane de utilizatori<br />
ai serviciilor broadband<br />
fix, respectiv 14 milioane de<br />
clienţi ai serviciilor TV, incluzând<br />
toţi clienţii Vodafone din<br />
entităţile create în urma unor<br />
fuziuni şi asocieri.<br />
Ştiri<br />
Mii de români aşteaptă<br />
zilnic la marginile<br />
metropolelor din Italia să fie<br />
luaţi pentru muncă la negru<br />
Mii de români aşteaptă zilnic<br />
la marginile oraşelor italiene<br />
să fie luaţi de angajatori<br />
pentru muncă zilieră, de cele<br />
mai multe ori fără a fi implicaţi<br />
într-o formă de muncă legală<br />
şi fiscalizată, potrivit unui reportaj<br />
realizat de publicaţia<br />
germană Deutsche Velle. „La<br />
5.30 dimineaţa în Buffalota,<br />
în periferiile Romei, aşteaptă<br />
oamenii să fie luaţi zilnic<br />
la muncă. Majoritatea dintre<br />
ei sunt din România. Aici vin<br />
camionete, opresc, iau câţiva<br />
angajaţi, iar restul continuă să<br />
aştepte. Trebuie să o facă discret,<br />
pentru că poliţia ar putea<br />
apărea oricând. Dar oamenii<br />
aşteaptă de cele mai multe ori<br />
degeaba, pentru că sectorul de<br />
construcţii din Italia este în criză”,<br />
relatează Deutsche Welle.<br />
Petrică Andronoiu, un român<br />
de 63 de ani luat ca exemplu<br />
de sursa citată, este de ani<br />
de zile în Italia, dar în ultima<br />
vreme stă şi câte o săptămână<br />
degeaba aşteptând o camionetă<br />
care să îl ia pentru muncă.<br />
El doarme într-o structură improvizată<br />
la marginea oraşului.<br />
„La negru, normal că la negru<br />
muncim. Lor (n.r: angajatorilor<br />
din Italia) le convine că nu<br />
plătesc taxe şi impozite. Preferă<br />
să te ia la negru. Câteodată<br />
nu ne plătesc deloc. Spun că ne<br />
plătesc mâine şi nu mai auzi de<br />
ei”, spune Petrică Andronoiu.<br />
Aproape un milion de români<br />
trăiesc în Italia.<br />
Firmele scandinave cer angajaţilor să-şi<br />
ia patru săptămâni de vacanţă de vară<br />
neîntreruptă, ca să rămână productivi<br />
În Scandinavia, unde oamenii<br />
se bucură de până la<br />
patru săptămâni de vacanţă<br />
de vară neîntreruptă, plătită<br />
şi protejată legal, multe dintre<br />
cele mai mari companii<br />
ale regiunii spun că ţin să se<br />
asigure că angajaţii nu mun-<br />
cesc excesiv. Firme contactate<br />
de Bloomberg avertizează că<br />
productivitatea este ameninţată<br />
dacă angajaţilor nu li se<br />
permite să se odihnească şi<br />
subliniază că este important<br />
ca echipele de management<br />
să dea exemplu luându-şi un<br />
concediu mai lung.<br />
Skanska, una dintre cele<br />
mai mari firme de construcţii<br />
din Suedia, le spune angajaţilor<br />
să se „deconecteze“ de la<br />
job în timpul vacanţei de vară.<br />
Există o „legătură puternică“<br />
între starea de bine şi performanţă,<br />
arată Jacob Brikeland,<br />
purtător de cuvânt al companiei.<br />
Iar aceasta are în mare<br />
măsură legatură cu „capacitatea<br />
de a te relaxa când nu ești<br />
la muncă“.<br />
Suedia, cea mai mare<br />
economie scandinavă, cere<br />
companiilor să le permită<br />
angajaților să-şi ia cel puţin<br />
cinci săptămâni de concediu<br />
pe an, deşi multe industrii<br />
sunt reglementate de acorduri<br />
colective ce conferă adesea<br />
mai multe zile libere.<br />
Companiile Horizon Energy din<br />
Ungaria au descoperit cel mai mare<br />
câmp petrolifer din ultimii 30 de ani<br />
Companiile Horizon<br />
Energy din Ungaria şi TDE<br />
Services din SUA au descoperit<br />
cel mai mare câmp petrolifer<br />
din Ungaria din ultimii<br />
30 de ani. Descoperirea vine<br />
chiar într-o perioadă în care<br />
Budapesta îşi cântăreşte opţiunile<br />
în domeniul energetic,<br />
scrie Deutsche Welle. Piaţa<br />
petrolieră mondială de abia a<br />
luat în seamă anunţul privind<br />
descoperirea, însă aceasta îi<br />
conferă Budapestei un instrument<br />
în plus în cadrul politicii<br />
energetic şi îi oferă posibilitatea<br />
să-şi reducă dependenţa de<br />
petrolul rusesc.<br />
Cantitatea de ţiţei care<br />
poate fi extrasă este aşteptată<br />
să permită producerea<br />
a 11.000 de barili pe zi, cu<br />
6.000 de barili deja extraşi<br />
din zonă în acest an, iar cifra<br />
finală ar putea fi chiar mai<br />
mare. Extinderea capacităţii<br />
este aşteptată în a doua fază<br />
de dezvoltare, o creştere până<br />
la 15.000 de barili pe zi fiind<br />
posibilă, susţine compania.<br />
Aceasta ar depăşi producţia<br />
medie a monopolului din<br />
sectorul ungar al petrolului<br />
şi gazelor, MOL.<br />
Deşi descoperirea este una<br />
majoră, cele două cifre combinate<br />
acoperă sub o zecime din<br />
consumul total al Ungariei,<br />
ţara importând petrol din<br />
Rusia prin intermediul conductei<br />
Drujba. Petrolul rusesc<br />
îşi va menţine probabil poziţia<br />
dominantă până la lansarea<br />
noii strategii a Budapestei privind<br />
mixul energetic.
Alina Manuela Sasu<br />
Avocat (Zaragoza)<br />
În acest articol am să vă<br />
vorbesc despre pensiile pentru<br />
limită de vârstă și pensiile necontributive.<br />
Pensia contributivă. Accesul<br />
la pensia publică pentru<br />
limita de vârstă.<br />
În Spania vârsta de pensionare<br />
pentru limita de vârstă în<br />
<strong>2019</strong> este de 65 ani și 8 luni<br />
(65 ani pentru cei care au lucrat<br />
cel puțin 36 ani), persoanele<br />
care îndeplinesc condiția<br />
de pensionare vor obține o<br />
pensie lunară pe viață a cărei<br />
valoare depinde de bazele<br />
pentru care au cotizat în ultimii<br />
ani lucrați (ultimii 25 de ani în<br />
2022 și anii următori), precum<br />
și anii pentru care au cotizat, și<br />
de tipul de pensionare la care<br />
accede (obișnuită, anticipată<br />
sau diferită). Acest lucru se întâmplă<br />
doar atunci când sunt<br />
îndeplinite cerințele de acces<br />
la această pensie:<br />
1. acreditarea a cel puțin<br />
cincisprezece ani de<br />
contribuții;<br />
2. acreditarea unui minim<br />
de doi ani de contribuții în intervalul<br />
de cincisprezece ani<br />
anteriori accesului la pensionare.<br />
Este important de remarcat<br />
faptul că vârsta obișnuită<br />
de pensionare se va schimba<br />
în următorii ani ca urmare a<br />
reformei legislative, astfel încât<br />
cei 65 de ani și 8 luni vor<br />
crește treptat până la 67 de<br />
ani în 2027. Cei care atestă<br />
cel puțin 38 ani și 6 luni de<br />
contribuții vor fi în continuare<br />
în măsură să fie pensionați<br />
fără penalizare la vârsta de 65<br />
de ani.<br />
Pensia necontributivă.<br />
Statul prin garanții de securitate<br />
socială, garantează persoanelor<br />
aflate în sfera sa de<br />
aplicare, pentru realizarea unei<br />
activități profesionale contributive<br />
sau pentru îndeplinirea<br />
cerințelor cerute în modalitatea<br />
de necontribuție, o protecție<br />
adecvată împotriva situațiilor<br />
neprevăzute și în situațiile reglementate<br />
de Legea Generală<br />
privind Securitatea Socială.<br />
Prin pensiile necontributive,<br />
reglementate în prezenta<br />
lege, li se asigură cetățenilor<br />
în situație de pensionare pentru<br />
limita de vârstă sau invaliditate,<br />
dar și celor care se regăsesc<br />
într-o stare de necesitate, o<br />
prestație economică, asistență<br />
Pensia<br />
contributivă și<br />
necontributivă<br />
medicală-farmaceutică gratuită<br />
și servicii sociale complementare;<br />
chiar dacă nu au cotizat<br />
sau au cotizat insuficient pentru<br />
a avea dreptul la plata unei<br />
Pensii Contributive.<br />
Pensiile pentru limita de<br />
vârstă și de Invaliditate necontributive<br />
sunt incompatibile<br />
între ele cu pensiile de<br />
asistență (PAS) și cu Garanția<br />
privind venitul minim de<br />
ajutor pentru vârsta a treia.<br />
Pensia de invaliditate necontributivă<br />
este compatibilă cu<br />
salariul pentru munca prestată<br />
dar nu mai mult de 11.942,03<br />
euro/an. Această limită stabilită<br />
este rezultatul sumei<br />
pensiei necontributive, plus<br />
indicatorul public de venit<br />
(IPREM).<br />
Cine poate beneficia<br />
de aceste pensii necontributive?<br />
Cetățenii spanioli<br />
dar și naționalii altor țări, cu<br />
reședința legală în Spania<br />
care îndeplinesc următoarele<br />
cerințe:<br />
Persoanele cu venituri insuficiente;<br />
există o nevoie, în<br />
cazul în care venitul anual de<br />
care dispun este mai mic de<br />
5.488,00 euro.<br />
Cu toate acestea, în cazul<br />
în care suma veniturilor este<br />
sub 5.488,00 euro pe an pe<br />
unitatea familială, cerința este<br />
îndeplinită numai în cazul în<br />
care suma veniturilor anuale<br />
a tuturor membrilor unității<br />
economice de conviețuire este<br />
mai mică decât sumele mai jos<br />
enumerate:<br />
a) conviețuirea numai cu<br />
soțul/soția și/sau rudele de<br />
sânge de gradul al doilea:<br />
• 2 persoane pe unitate familială<br />
cu un venit de până la<br />
9.329,60 euro/an;<br />
• 3 persoane pe unitate familială<br />
cu un venit de până la<br />
13.171,20 euro/an;<br />
• 4 persoane pe unitate familială<br />
cu un venit de până la<br />
17.012,80 euro/an.<br />
b) dacă printre rudele de<br />
sânge cu care locuiți se află<br />
oricare dintre părinți sau copii:<br />
• 2 persoane pe unitate familială<br />
cu un venit de până la<br />
23.324,00 euro/an;<br />
• 3 persoane pe unitate familială<br />
cu un venit de până la<br />
32.928,00 euro/an;<br />
• 4 persoane pe unitate familială<br />
cu un venit de până la<br />
42.532,00 euro/an.<br />
În cazul în care în cadrul<br />
aceleași familii există mai<br />
mulți beneficiari ai pensiei necontributive,<br />
suma individuală<br />
pentru fiecare dintre ei este următoarea:<br />
• 2 beneficiari – 4.664,80 euro/<br />
an, suma pe care urmează să o<br />
primească este de 333,20;<br />
• 3 beneficiari – 4.390,40 euro/<br />
an, suma pe care urmează să o<br />
primească este de 313,60;<br />
• 4 beneficiari – 4.253,20 euro/<br />
an, suma pe care urmează să o<br />
primească este de 303,80.<br />
Ce regularizare și revizuire<br />
li se aplică pensionarilor?<br />
Administrația are datoria de<br />
a asigura utilizarea corectă a<br />
resurselor publice, astfel încât<br />
pensionarii sunt obligați<br />
să comunice organismului<br />
care gestionează aceste pensii,<br />
variațiile privind conviețuirea<br />
cu alți membrii ai familiei,<br />
starea civilă, reședința, resursele<br />
economice proprii și/sau<br />
familiale, precum și orice alte<br />
situații care poate avea un impact<br />
asupra conservării dreptului<br />
sau a cuantumului pensiei<br />
sale.<br />
Să prezentați anual<br />
declarația veniturilor personale<br />
dar și a celor ale unității<br />
familiale în format tipărit, care<br />
vă este trimisă de către organismul<br />
de gestionare a pensiei<br />
dumneavoastră.<br />
În conformitate cu datele<br />
declarate de pensionari<br />
și de cele disponibile ale<br />
administrației, se regularizează<br />
sumele primite, anual se<br />
stabilește cuantumul pensiei<br />
Juridic AUGUST<br />
<strong>2019</strong> 09<br />
care urmează să o primiți în<br />
anul următor, în cazul în care<br />
revizuirea a dus la modificarea<br />
sumei actualizate inițial.<br />
În acest caz pensionarul este<br />
obligat să returneze sumele<br />
primite în mod nejustificat.<br />
De reținut! Nu veți putea<br />
primi pensia din țara în care<br />
locuiți/țara în care ați lucrat<br />
ultima dată decât din momentul<br />
în care ați împlinit<br />
vârsta legală de pensionare<br />
din acea țară. Toate documentele<br />
românești trebuie să fie<br />
însoțite de traducerea lor în<br />
limba spaniolă. Traducerea<br />
fiind efectuată de către traducători<br />
autorizați. Într-un viitor<br />
articol am să vă vorbesc despre<br />
celelalte tipuri de pensii<br />
din Spania.<br />
Autor:<br />
Avocat Alina Manuela Sasu<br />
Colaborator voluntar la<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc<br />
Zaragoza, Provincia Aragon<br />
Telefon: +34 606 012 096<br />
E-mail: alinasasu@icam.es<br />
Website:<br />
infoextranjeriazaragoza.es/<br />
rom-alte.html<br />
***
10 AUGUST<br />
<strong>2019</strong><br />
Educaţie şi cultură<br />
Puşa Roth - Scriitor<br />
România, Editor Senior - OR<br />
Membru titular al<br />
A cademiei Române, senator<br />
de Putna, ministru de Externe<br />
în guvernul condus de generalul<br />
Averescu, președinte al<br />
Camerei Deputaţilor, Duiliu<br />
Zamfirescu (30 octombrie<br />
1838, Dumbrăveni, județul<br />
Vrancea - 3 iunie 1922,<br />
Agapia, Județul Neamț) este<br />
cunoscut de cititorul mileniului<br />
trei prin intermediul romanelor<br />
sale ,,Viaţa la ţară” şi<br />
,,Tănase Scatiu” (1907). Pentru<br />
această ediție a publicației<br />
,,<strong>Occidentul</strong> românesc” am<br />
ales poezia ,,August” pentru<br />
a omagia această ultimă lună<br />
a verii, luna lui ,,Gustar”, dar<br />
și pentru a reaminti cititorilor<br />
o altă latură a creației acestui<br />
mare scriitor, așezat cumva în<br />
garderoba istoriei de o lume<br />
prea grăbită, fascinată de oferta<br />
virtuală.<br />
„Pe luciul fără hotare/<br />
Al apelor ce-au adormit,/<br />
Din fund de haosuri răsare/<br />
Melancolia zâmbitoare/A<br />
stelelor ce-au răsărit.//<br />
Întârziat pe malul mării/<br />
Eu în adâncuri rătăcesc/<br />
Şi prins de farmecul uitării/<br />
Las jos tot lutul pământesc/<br />
Şi-n lumea naltului plutesc.//<br />
Şi când mă uit în urma mea/<br />
La discul rotunjit din tină,/<br />
Îl văd schimbat deodată-n<br />
stea,/C-o licărire de lumină/<br />
Îndepărtată, rece, lină.//Iar<br />
pe luceferii de noapte/Parcă<br />
mai lesne-i văd apoi/Că sunt<br />
pământuri vechi, răscoapte,/<br />
Că-s plânsete acele şoapte/Ce<br />
curg din spaţiuri spre noi.//O,<br />
lege! cât îmi pari de mare!.../<br />
Ce farmec pui în toate cele!.../<br />
De te-ai numi, în timp, uitare,/<br />
Sau, în distanţă, depărtare,/<br />
Tu schimbi pământurile-n stele.//Care-i<br />
privirea omenească/Pătrunzătoare<br />
de mister,/<br />
Ce-ar îndrăzni să bănuiască/<br />
Că lumea noastră pământească/Trăieşte<br />
însăşi ea în cer?”.<br />
Ca poet, Duiliu Zamfirescu<br />
se observă foarte exact, scriindu-i,<br />
în 1895, lui Maiorescu:<br />
„Eu cred că, în adevăr, la<br />
mine este oarecare originalitate,<br />
dar nu mă cred în stare<br />
de a impune nimic, ba chiar<br />
această originalitate mă tem<br />
să nu pară căutată, în lipsa<br />
adevăratei simțiri poetice”.<br />
Acumulând elanuri și forme<br />
lirice din Macedonski,<br />
Gautier, Carducci, Leopardi,<br />
Musset, Hugo, Byron și alții,<br />
poezia lui Duiliu Zamfirescu<br />
este marcată la început de<br />
convenționalisme și exotisme<br />
neoromantice, apoi de un<br />
neoclasicism cantabil și fastuos,<br />
egal împărțit între elegie<br />
încărcată, retorism împănat<br />
mitic și cu sonorități parnasiene,<br />
pentru a-și da apoi o<br />
altă măsură de autenticitate<br />
a simțirii.<br />
Duiliu Zamfirescu a scris<br />
versuri, proză scurtă, piese<br />
de teatru, dar cea mai importantă<br />
contribuție a sa la<br />
literatura română o reprezintă<br />
romanele sale din Ciclul<br />
Comăneștenilor, o adevărată<br />
saga a literaturii rămâne<br />
(,,Viața la țară”, ,,Tănase<br />
Scatiu”, ,,În război”, ,,Îndreptări”<br />
și ,,Anna”). Acestea<br />
se constituie în primul<br />
ciclu din literatura română,<br />
asemănător ciclului Les<br />
Rougon-Macquart al lui<br />
Emile Zola. Cele cinci volume<br />
au fost scrise departe de<br />
țară, la Roma, când autorul<br />
lucra la legația română din<br />
Italia. La acestea se adaugă<br />
primul roman epistolar din<br />
literatura noastră, ,,Lydda”.<br />
Prin intermediul familiei<br />
Comăneșteanu, reprezentantă<br />
a vechii boierimi,<br />
opusă parveniților de teapa<br />
odiosului personaj Tănase<br />
Scatiu, romancierul ne oferă<br />
imaginea complexă a<br />
societății românești de la<br />
finele veacului al XIX-lea.<br />
Duiliu Zamfirescu s-a stabilit<br />
la București, în vara anului<br />
1882, după o scurtă carieră<br />
de magistrat la Hârșova și<br />
Târgoviște, în calitate de redactor<br />
al ziarului ,, România<br />
liberă” unde semnează cu<br />
pseudonimul Don Padil, rubrica<br />
„Palabras”. Revista<br />
,,Literatorul” publică piesa ,,O<br />
suferință”, iar în anul 1883<br />
îi apare primul volum ,,Fără<br />
titlu”, ce cuprinde poeme și<br />
nuvele. Se desparte de cercul<br />
de la ,, Literatorul” și începe să<br />
frecventeze Junimea.<br />
Un an mai târziu, în 1884,<br />
are loc prima reprezentație<br />
a piesei ,,Prea târziu”, scrisă<br />
în colaborare cu Ștefan<br />
Vellescu. În luna iunie revista<br />
,, Convorbiri literare” îl<br />
publică prima oară cu poezia<br />
,,Iarna”. Apare romanul ,,În<br />
fața vieții”, însă reacțiile criticii<br />
sunt nefavorabile. Tot<br />
acum începe corespondența<br />
dintre Duiliu Zamfirescu și<br />
Titu Maiorescu care va dura<br />
până în 1913. O cronologie<br />
a creației va segmenta în trei<br />
opera lui Duiliu Zamfirescu.<br />
Duiliu Zamfirescu<br />
alias Don Padil<br />
Perioada începuturilor, a cristalizării<br />
unui program literar<br />
și a manierei epice, de la 1879<br />
la 1895, cuprinzând volumele<br />
,,Fără titlu” (1883), ,,În fața<br />
vieții” (1884). ,,Lume nouă și<br />
lume veche” (1895), urmată<br />
de momentul de tranziție reprezentat<br />
de studiul despre<br />
Tolstoi, publicat în 1892,<br />
în ,,Convorbiri literare”. În<br />
această perioadă îi apar nuvelele<br />
„Un drum greșit”,<br />
,,Locotenentul Sterie”,<br />
,,Conu Alecu Zăgănescu” și<br />
,, Subprefectul”.<br />
Perioada dintre anii 1895<br />
și 1908, cuprinde volumele<br />
,,Viața la țară” (1898),<br />
,,Novele romane” (1895),<br />
,,Tănase Scatiu” (1907), ,,În<br />
război” (1902), ,,Îndreptări”<br />
(1908), ,,Imnuri păgâne”<br />
(1897) și ,,Poezii nouă”<br />
(1899). Perioada finală, de la<br />
1908 încolo, apar volumele<br />
,,Anna sau Ceea ce nu se poate”<br />
(1911), primul roman greu<br />
clasabil din literatura română<br />
,,Lydda” și ,,Furfanto” (Trei<br />
novele). Lovinescu publica<br />
în ,,Convorbiri literare” întâiul<br />
studiu despre prozatorul<br />
Duiliu Zamfirescu. Referindu-se<br />
la creația sa, Duiliu<br />
Zamfirescu afirma: „am trăit<br />
o viață întreagă, cătând să<br />
pun de acord clasele sociale<br />
ale țării noastre pe latura<br />
lor estetică”, dar și că scopul<br />
operei sale este de a „căuta<br />
tocmai ce oamenii ascund -<br />
mobilele sufletești”, indică o<br />
polaritate absolut semnificativă<br />
pentru conștiința prozei<br />
românești. Semnificativă din<br />
unghiul istoriei literare, al<br />
evoluției mentalității literare,<br />
al tehnicii narative, sociologic,<br />
psihologic și axiologic<br />
deopotrivă. Teatrul lui are o<br />
singură mare calitate - replica.<br />
Rapidă, nu o dată tulburătoare,<br />
determinând situații<br />
ce alternează dinamic, chiar<br />
excesiv de dinamic, până la<br />
spulberarea tensiunii dramatice.<br />
Tănase Scatiu este publicat<br />
pentru prima oară sub<br />
formă de foileton în perioada<br />
noiembrie 1895 - februarie<br />
1896 în revista bucureșteană<br />
,,Convorbiri literare” și în volum<br />
în 1907 de către Editura<br />
Alcalay din București. Romanul<br />
continuă acțiunile principalelor<br />
personaje din ,,Viața<br />
la țară” (1894-1895), fiind<br />
cel de-al doilea volum din<br />
ciclul Comăneștenilor ce mai<br />
cuprinde, așa cum am mai<br />
scris, încă alte trei volume:<br />
,,În război” (publicat în foileton<br />
în 1897-1898 și în volum<br />
în 1901), ,,Îndreptări”<br />
(publicat în foileton în 1901-<br />
1902 și în volum în 1908) și<br />
,,Anna” (publicat în foileton<br />
în 1906 și 1910 și în volum<br />
în 1911). Primele trei romane<br />
au fost publicate în anul 1907<br />
în colecția ,,Biblioteca pentru<br />
toți” a Editurii Alcalay într-un<br />
singur volum intitulat Istoria<br />
Comăneștenilor, acesta fiind<br />
primul ciclu <strong>romanesc</strong> din literatura<br />
română.<br />
În <strong>august</strong> 1911, după<br />
apariția volumului ,,Anna”,<br />
ciclul întreg de cinci romane<br />
a fost denumit Romanul<br />
Comăneștenilor. ,,Tănase<br />
Scatiu” are dimensiuni reduse,<br />
fiind un supliment al<br />
romanului ,,Viața la țară”,<br />
împreună cu care formează<br />
o unitate epică. Acțiunea se<br />
concentrează în jurul personajului<br />
titular, incult, bădăran<br />
și violent, ce-i întruchipează<br />
pe arendașii îmbogățiți care<br />
dobândesc o tot mai mare<br />
influență în politica românească<br />
de la sfârșitul secolului<br />
al XIX-lea și se strecoară<br />
brutal în clasa boierească.<br />
Primele două romane ale<br />
Ciclului Comăneștenilor<br />
au fost ecranizate în filmul<br />
,,T ănase Scatiu”, regizat de<br />
Dan Pița după un scenariu<br />
scris de Mihnea Gheorghiu.<br />
Rolul titular a fost interpretat<br />
de actorul Victor Rebengiuc.<br />
Premiera a avut loc pe 25<br />
octombrie 1976. Romanul<br />
a fost dramatizat de Iosif<br />
Petran pentru Teatrul Național<br />
Radiofonic, un spectacol cu o<br />
durată de 95 de minute, în regia<br />
artistică a lui Mihai Zirra.<br />
Ștefan Mihăilescu - Brăila a<br />
jucat rolul titular. Piesa a fost<br />
difuzată în premieră în perioada<br />
11–16 iunie 1967.<br />
Autor: Pușa Roth<br />
(București – România)<br />
Jurnalist, dramaturg, membru<br />
a Uniunii Scriitorilor din<br />
România, Senior Editor în<br />
cadrul redacției <strong>Occidentul</strong><br />
Românesc din anul 2012.
Dan Caragea - Critic literar<br />
Portugalia, Editor Senior - OR<br />
<strong>2019</strong>, iunie, 3. A murit<br />
Agustina Bessa-Luís (1922-<br />
<strong>2019</strong>), îndrăznesc să spun, cel<br />
mai de seamă scriitor portughez<br />
contemporan. Nu a fost<br />
o scriitoare cu aceleași tiraje de<br />
succes ca Saramago, de pildă,<br />
pentru că arta ei a condus-o<br />
dincolo de convenționalitățile<br />
reflecțiilor și ale expresiei literare<br />
obișnuite. De la Fernando<br />
Pessoa încoace, niciunui alt<br />
scriitor portughez nu i-a fost<br />
hărăzită genialitatea ca acestei<br />
scriitoare prea puțin studiată,<br />
prea puțin învățată, prea puțin<br />
tradusă. Am încercat să reunesc<br />
aici, pentru prima oară,<br />
textele și amintirile mele despre<br />
Agustina Bessa-Luís.<br />
A. B. L. – Este o activitate<br />
efemeră, fără îndoială, dar scriitorul<br />
nu poate și nu trebuie să<br />
se limiteze doar la opera „eternă”.<br />
Articolele, conferințele,<br />
interviurile mele – ca acesta,<br />
de exemplu – sunt o formă de<br />
contact uman. Ele reprezintă<br />
comunicarea directă cu oamenii,<br />
indispensabilă creației.<br />
Scriitorul nu se poate izola de<br />
lume, el trebuie să aibă o viață<br />
echilibrată, să nu se limiteze<br />
numai la un singur cerc de<br />
persoane, indiferent de calitatea<br />
acestora. Trebuie să aibă o<br />
excepțională mobilitate socială,<br />
să asculte mult, să cunoască<br />
lumea în cele mai variate<br />
situații. De aceea, vă spuneam<br />
în discuțiile noastre, că îmi<br />
place foarte mult să călătoresc<br />
cu autobuzul, să mă plimb prin<br />
piețe. Numai într-un contact direct<br />
cu oamenii poți surprinde<br />
autenticul, realul cutremurător.<br />
– În aceeași ordine de idei,<br />
mi se pare că la dv. necesitatea<br />
comunicării s-a manifestat<br />
pregnant de la primele<br />
scrieri să le zicem cvasiliterare.<br />
Mă refer la epistolele din<br />
adolescență.<br />
A. B. L. – Este adevărat,<br />
scriam nenumărate scrisori prietenilor<br />
mei și chiar unor persoane<br />
necunoscute, dornice de<br />
un schimb de corespondență,<br />
și ale căror adrese apăreau în<br />
reviste. Am avut două corespondente<br />
care îmi mărturiseau<br />
problemele lor de viață și pe<br />
care am ajuns să le cunosc<br />
abia după mulți ani. Pentru<br />
mine, scrisorile erau, desigur,<br />
un pretext pentru a cunoaște<br />
oamenii și pentru a-mi exersa<br />
stilul.<br />
– Nu vi se pare o atitudine<br />
egoistă?<br />
A. B. L. – Ba da, oarecum,<br />
dar artistul nu este o<br />
instituție de caritate. Fiecare<br />
se folosește, într-o oarecare<br />
măsură, de semenii săi. Ele se<br />
foloseau de mine pentru a-și<br />
destăinui necazurile, eu, pentru<br />
a cunoaște natura umană. Există<br />
o compensație, nu credeți?<br />
– Aveți obiceiul să țineți<br />
un jurnal? Valéry sau, bunăoară,<br />
Miguel Torga țineau cu<br />
consecvență jurnale. Am putea<br />
privi acest fenomen ca pe<br />
o modă?<br />
A. B. L. – Nu țin un jurnal,<br />
consider că răsunetul afectiv al<br />
unui eveniment poate întuneca,<br />
la un moment dat, obiectivitatea<br />
scrisului. Las de obicei ca<br />
o experiență să se sedimenteze,<br />
apoi, când e necesar, ea se lasă<br />
rechemată din adâncurile memoriei<br />
și se retopește în scris.<br />
În ceea ce privește moda<br />
jurnalului, acest fenomen s-ar<br />
putea explica chiar prin specificul<br />
literaturii secolului nostru,<br />
în sensul că personalitatea<br />
umană a scriitorului ajunge<br />
la public mediată de stiluri<br />
și mode literare, cu toate că<br />
nevoia de confesiune a omului<br />
scriitor a rămas aceeași ca<br />
și în romantism. În ceea ce<br />
privește întrebarea dv., ați ales<br />
două cazuri, cred, extreme de<br />
jurnal: Valéry – modernitatea și<br />
jocul ideilor, iar Torga – confesiunea<br />
sensibilă. De altfel, nu<br />
m-ar mira ca promotorii noului<br />
roman să țină jurnale.<br />
– Nu păreți o adeptă a noului<br />
roman. Spre ce romancieri se îndreaptă<br />
totuși preferințele dv.?<br />
A. B. L. – Este o întrebare<br />
prea vastă ca să pot răspunde<br />
integral. De aceea, voi indica<br />
doar câteva nume. Dintre<br />
francezii secolului al XIX-lea,<br />
îmi place Stendhal și-l admir<br />
foarte mult pe Flaubert pentru<br />
forța concepției și a stilului.<br />
Îmi place, deși poate părea<br />
paradoxal, Jean-Paul Richter<br />
tocmai pentru autenticitatea<br />
trăirilor lui onirice. Cred că<br />
atinge un realism de substanță<br />
care diferă de realismul privit<br />
ca o imitație a realității. Dintre<br />
scriitorii germani ai secolului<br />
nostru îi prefer pe Broch, pe<br />
Musil și pe Thomas Mann. Știu<br />
că aceștia sunt binecunoscuți<br />
în România și nu pot decât să<br />
salut un astfel de act cultural<br />
căutător de esențe. Dintre romanele<br />
lui Thomas Mann, sunt<br />
adepta, oricât ar părea de ciudat,<br />
a Morții la Veneția, a trilogiei<br />
lui Iosif și a romanului<br />
Tonio Kröger.<br />
În literatura portugheză<br />
simt o afinitate specială față de<br />
Camilo Castelo Branco care,<br />
din păcate, este puțin cunoscut<br />
în străinătate. Preferințele străinilor<br />
merg, aproape unanim,<br />
spre Eça de Queiroz.<br />
– Cum vă explicați acest<br />
fenomen?<br />
A. B. L. – Camilo întruchipează<br />
o anumită spiritualitate<br />
a nordului Portugaliei, diferită<br />
de cea din sud. Sudul, cu<br />
Educaţie şi cultură AUGUST<br />
<strong>2019</strong> 11<br />
Lisabona, capitala țării, și-a<br />
impus firesc preponderența<br />
culturală, ilustrată de Eça. Pe<br />
de altă parte, Camilo aparține<br />
unui univers mintal mai provincial,<br />
dar nu mai puțin<br />
înzestrat cu valoare umană,<br />
pe care cei familiarizați cu<br />
Trás-os- Montes o simt cu<br />
adevărat.<br />
– Desigur receptarea unui<br />
mare scriitor este o problemă<br />
complexă. Ce credeți despre<br />
publicul dv.?<br />
A. B. L. – Publicul meu a<br />
avut timp să se formeze prin<br />
cele douăzeci și șase de romane<br />
publicate până acum. Aș<br />
putea spune că între anumite<br />
limite, un nou roman al meu nu<br />
constituie o surpriză pentru public.<br />
Există, evident, o constantă<br />
a scrisului meu, explicabilă<br />
prin universul mental pe care<br />
mi l-am format în cei mai bine<br />
de patruzeci de ani de scris. Pe<br />
de altă parte, evoluția internă a<br />
scrisului meu impune modificări<br />
și variații, sper, superioare<br />
de la carte la carte. Desigur,<br />
că elementul cel mai nobil și<br />
cel mai imprevizibil în relația<br />
oricărui scriitor cu publicul<br />
este chiar publicul, dar, în<br />
P ortugalia, s-a instituționalizat<br />
un mod de lectură al romanelor<br />
mele prin faptul că unele fragmente<br />
au intrat în manualele<br />
școlare.<br />
– Nu credeți că această clasicizare<br />
ar putea duce, în cazuri<br />
extreme, la o „împietrire”<br />
a modului de lectură?<br />
A. B. L. – Cred că acest<br />
pericol nu există decât în mică<br />
măsură în Portugalia. Am încredere<br />
în maleabilitatea și<br />
comprehensiunea comentatorilor<br />
mei din mediul școlar.<br />
Sunt convinsă că orice studiu<br />
pe text urmărește, în primul<br />
rând, personalizarea tânărului<br />
cititor, dezvoltarea capacității<br />
lui critice. Nu cred că operele<br />
mele pot încremeni într-o<br />
imagine culturală intangibilă<br />
și venerată.<br />
– Publicul dv. este mereu<br />
în așteptarea unui nou roman.<br />
Simțiți această așteptare ca pe<br />
o presiune, ca pe o frână în calea<br />
creației?<br />
A. B. L. – Bineînțeles că nu!<br />
Sincer vorbind, cred că îi ofer<br />
publicului meu noi surprize, limitate<br />
totuși, așa cum spuneam<br />
mai înainte, la propria-mi personalitate<br />
creatoare.<br />
Scriitorul este proteic între<br />
anumite frontiere, dacă vreți el<br />
poate fi diferit atât cât îi permite<br />
unitatea propriei ființe. Nu<br />
trebuie să se oprească înainte<br />
de momentul dezintegrării<br />
unității sale creatoare.<br />
Înainte de a fi o conștiință<br />
lucidă a epocii sale, scriitorul<br />
trebuie să posede o maximă<br />
cunoaștere de sine. Numai așa<br />
poate realiza echilibrul. Relația<br />
mea cu publicul este implicită,<br />
aș spune semilucidă, și așa<br />
a fost de la primul roman pe<br />
IN MEMORIAM:<br />
AGUSTINA (II)<br />
care l-am scris la șaisprezece<br />
ani. Totuși niciodată nu am fost<br />
sigură de ecoul cărților mele,<br />
chiar și o reacție favorabilă a<br />
publicului a putut să-mi aducă<br />
surprize prin simplul fapt că nu<br />
era ceea ce eu așteptam. Aici<br />
intervine caracterul imprevizibil<br />
al publicului, entitate sociologică<br />
cu dinamică proprie și,<br />
evident, creatoare. Oricum aș<br />
scrie la fel și pe o insulă pustie.<br />
– Ce ne puteți spune despre<br />
reacția criticii?<br />
A. B. L. – Nu știu prea bine<br />
ce cred criticii despre mine. În<br />
general, critica depinde de factori<br />
diverși, de afectivitate, de<br />
conservatorism, de gelozie sau<br />
de resemnare. Rari sunt acei<br />
critici care își iubesc meseria<br />
de critic. Și, când o iubesc, devin<br />
tirani sofisticați.<br />
– Au fost, desigur, și unele<br />
păreri care v-au incomodat…<br />
A. B. L. – Nu mai știu ce<br />
m-a incomodat în domeniul<br />
literar. Unele trădări care, repetându-se,<br />
și-au pierdut gustul<br />
inițial.<br />
– Ce crede Agustina despre<br />
literatura pe care o scrie?<br />
A. B. L. – Părerea mea este<br />
că sunt cea mai bună din lume.<br />
Pe de altă parte, nu merită să<br />
ai opinii personale în această<br />
chestiune.<br />
– Ce credeți despre celebritate?<br />
A. B. L. – Celebritatea se<br />
câștigă cu puțin talent provocator,<br />
insistență editorială și<br />
printr-o oarecare participare a<br />
majorității oamenilor. Cine nu<br />
irită, nu cunoaște și nu discută<br />
cu anonimatul în fiecare zi să<br />
nu spere să ajungă celebru. Eu<br />
nu m-am gândit niciodată să fiu<br />
celebră, Am vrut să fiu celebră,<br />
ceea ce este altceva!<br />
– Credeți că ați scris opera<br />
capitală?<br />
A. B. L. – Cum aș putea ști<br />
dacă am scris o carte cu adevărat<br />
capitală, aceea pe care am<br />
sperat să o scriu? Înainte de<br />
toate, „a scrie” a fost un pretext<br />
în fața a ceea ce este într-adevăr<br />
unicul fapt cutremurător al<br />
vieții noastre – moartea.<br />
– Vreți să vă referiți în continuare<br />
la literatura portugheză<br />
de azi?<br />
A. B. L. – Momentul cel<br />
mai riscant din viața unui<br />
creator, cel care realizează o<br />
operă din talentul său și din<br />
împrejurările în care acesta se<br />
dezvoltă este momentul în care<br />
trebuie să se refere la contemporanii<br />
săi. Sinceritatea poate<br />
păcătui prin ipocrizie ușuratică,<br />
iar când vrem să părem juști,<br />
putem fi mai degrabă mânați<br />
de resentimente. Opera de<br />
artă este un produs extrem de<br />
friabil. Aciditatea o poate deteriora,<br />
iar aciditatea este lipsa<br />
de sensibilitate. Să ne gândim<br />
totuși că Hannibal a traversat<br />
Alpii aruncând oțet peste stâncile<br />
încinse. Acestea crăpau, lăsând<br />
să treacă armatele. Opera<br />
de artă trebuie să suporte acest<br />
tratament „inuman” care vine<br />
nu numai din partea criticilor,<br />
dar și din partea publicului, din<br />
partea confraților, chiar și a admiratorilor.<br />
Literatura portugheză de<br />
astăzi nu mă entuziasmează,<br />
dar e un fenomen important –<br />
în ciuda exigențelor mele – în<br />
domeniul literelor pe care le<br />
iubesc atât de mult. Și, pentru<br />
că le iubesc, descopăr în<br />
ele defecte uriașe care altora,<br />
mai indiferenți, li se par simple<br />
conflicte de stil sau de modă.<br />
Din când în când, totuși, o<br />
autoare ca mine, atât de plină<br />
de răceală reverențioasă,<br />
întâlnește o surpriză: un alt<br />
autor care, între afinități și<br />
diferențe, emoționează pentru<br />
că este o revelație. Nimic mai<br />
emoționant pentru un scriitor<br />
decât întâlnirea cu un continuator.<br />
Așa s-a întâmplat, în<br />
Portugalia, cu cartea scriitoarei<br />
Lídia Jorge, O Dia dos Prodígios<br />
(Ziua minunilor). În materie<br />
de ficțiune ea este, de pe acum,<br />
mai mult decât o promisiune.<br />
În artă nu cred în promisiuni.<br />
Prima carte are, la rădăcina sa,<br />
pe ultima, cu aceeași vigoare și<br />
sintetică disperare.<br />
– Nu ați pomenit nimic despre<br />
poezie sau teatru.<br />
A. B. L. – În poezia portugheză<br />
îl așez pe Eugénio de<br />
Andrade cu mult mai presus<br />
decât pe Pessoa. E un liric<br />
atât de bine înfipt în conștiința<br />
perfecțiunii dispensabile, care<br />
definește atât de bine felul de a<br />
simți al portughezilor.<br />
În ceea ce privește teatrul,<br />
nu știu. Teatrul este mai ales<br />
consumarea spiritului tragic<br />
al unui popor. Refuzându-se<br />
tragedia, se coboară, într-un<br />
anume fel, cortina teatrului<br />
și se optează pentru realitatea<br />
domestică și socială. Un tragedian<br />
apare rareori, un mare<br />
teatru de asemenea. Este necesar<br />
să existe o coincidență între<br />
faptul istoric ți traducerea lui în<br />
experiență temperamentală sau<br />
intelectuală.<br />
– Ce ați mai putea adăuga<br />
privind tendințele literaturii<br />
portugheze?<br />
A. B. L. – Tendințele literaturii<br />
portugheze au fost<br />
întotdeauna inefabile. Vreau<br />
să spun că acela care produce<br />
opera nu este cu exactitate cel<br />
care o trăiește. De exemplu, pe<br />
de o parte, omul care gândește<br />
un picaro, iar, pe de alta, omul<br />
care scrie și care se limitează<br />
la a fi sentimental, moralist și<br />
chiar ipocrit. Camões este dovada<br />
acestui lucru.<br />
Literatura portugheză se<br />
împarte în două perioade majore<br />
și, apoi, în diferite cicluri<br />
situate între comun și opulență<br />
verbală: perioada cronicilor,<br />
în general de înaltă calitate,<br />
și perioada burghezului abia<br />
emancipat, a analfabetismului.<br />
Au existat cicluri strălucitoare<br />
în ceea ce noi numim estrangeirismo<br />
(străinismul).<br />
– Ați putea face unele<br />
distincții culturale între cele<br />
două culturi iberice (portugheză<br />
și castiliană)? În multe<br />
cazuri, persistă încă stânjenitoare<br />
confuzii la unii cercetătorii<br />
străini.<br />
A. B. L. – Portughezii sunt<br />
mai aproape de Franța, spaniolii<br />
de Germania. Nu poate exista<br />
un singur tip iberic de cultură,<br />
mai degrabă o inimiciție<br />
culturală iscată de dorința<br />
firească de diferențiere între<br />
țări cu limbă atât de apropiată<br />
și cu o istorie, la începuturi,<br />
comună.<br />
Portughezul nu e metafizician;<br />
el are genul conversației.<br />
Negoțurile sale erau făcute cu<br />
scopul de a stabili relații cu oamenii<br />
și nu pentru câștiguri care<br />
devin ceva auxiliar. Portughezii<br />
au practicat un tip de colonizare<br />
diferit de cel al spaniolilor. Nu<br />
s-au implantat, nu și-au impus<br />
cu forța cultura. E o trăsătură<br />
negativă la prima vedere, dar,<br />
în viziunea consecințelor istorice,<br />
acest spirit mai liberal a dat<br />
naștere, totuși, unei mari culturi,<br />
culturii braziliene, cu mozaicul<br />
ei de rase cunoscut, extraordinar<br />
de democratic. Ca atitudine,<br />
deci, rigidității spaniole i<br />
se opune maleabilitatea portugheză.<br />
Portughezul râde mult<br />
de puțin, spaniolul râde puțin<br />
de mult. Iată de ce spaniolii<br />
au un simț al tragicului pe care<br />
portughezii nu îl au. Unamuno,<br />
marele nostru admirator, este de<br />
neconceput în Portugalia.
12 AUGUST<br />
<strong>2019</strong><br />
Interviu<br />
Nu pot scrie<br />
decât românește,<br />
Despre experiența emigrării<br />
în perioada regimului comunist.<br />
Un interviu cu Letiția<br />
Vladislav, care locuiește, alternativ,<br />
în trei țări: Germania,<br />
Spania și Brazilia. Așadar, viziunea<br />
sa despre capacitatea<br />
de adaptare a românilor la<br />
viața în străinătate este mult<br />
mai complexă.<br />
Ani Bradea: Pentru început,<br />
vă invit să vă faceți o scurtă<br />
prezentare și să precizați,<br />
vă rog, când ați plecat din<br />
România și, mai ales, unde ați<br />
plecat?<br />
Letiția Vladislav: Numele<br />
meu este Letiția Vladislav,<br />
am absolvit filologia la<br />
Universitatea din București,<br />
aproape doi ani am lucrat<br />
la o școală, ca suplinitoare,<br />
apoi la Radio România. Am<br />
plecat din țară în Germania,<br />
în anul 1981, legal, după ce<br />
am așteptat doi ani ca cererea<br />
de emigrare să fi e aprobată<br />
de către autoritățile comuniste.<br />
Până în acel moment, am<br />
scris și am publicat în reviste<br />
culturale, precum și un volum,<br />
aveam deja două cărți apărute.<br />
În prezent sunt pensionară,<br />
locuiesc în Germania, dar și<br />
în Spania (o bună parte din<br />
an), și, din doi în doi ani, plec<br />
pentru o perioadă de timp în<br />
Brazilia.<br />
Ani Bradea: În ce context,<br />
socio-familial, ați hotărât să<br />
emigrați? Povestiți-mi puțin<br />
despre situația dvs. și a familiei<br />
dvs. din acel moment. Care<br />
au fost motivele care v-au determinat<br />
să luați o asemenea<br />
decizie?<br />
Letiția Vladislav: Soțul<br />
meu, un foarte capabil geolog,<br />
nu se putea realiza profesional<br />
sub nicio formă. Am implorat,<br />
ne-am umilit, nimic. Rămânea<br />
pe loc. Primea oferte din străinătate,<br />
pentru a participa la<br />
diferite evenimente care aveau<br />
loc acolo, lucrările lui fi ind<br />
cunoscute peste hotare, dar<br />
plecau numai cei cu relații sus<br />
puse. Până la urmă Institutul<br />
Geologic l-a amenințat că va<br />
fi transferat la Caransebeș.<br />
Devenise incomod. Mai ales<br />
cu mine în spate. Scrisesem<br />
o scrisoare de protest către<br />
Ceaușescu și, spre surprinderea<br />
noastră, a fost verificată<br />
povestea, dar el tot pe loc a<br />
rămas. Așa că am depus actele.<br />
Fiind de origine germană<br />
am hotărât să plecăm în<br />
Germania. Nu am plecat pentru<br />
că eram săraci. Nu eram.<br />
Aveam un apartament mare,<br />
al nostru, câștigam bine, eu<br />
aveam succes. Am lăsat totul<br />
în urmă. Aveam treizeci de ani,<br />
publicasem două cărți foarte<br />
bine văzute, una premiată,<br />
cu cronici fantastice, făceam<br />
emisiuni la Radio, care aveau<br />
succes, aveam tot viitorul înainte.<br />
Tensiunea profesională a<br />
soțului începuse să se simtă în<br />
casă. Certurile erau tot mai<br />
dese, nemulțumirile deveniseră<br />
zilnice, el nu mai avea șanse,<br />
eu eram Letiția Vladislav, tânăra<br />
de succes, iar el în spatele<br />
meu. L-am iubit enorm. Am<br />
plecat. Și în urma mea a rămas<br />
tot ceea ce construisem cu atâta<br />
muncă și atâtea renunțări.<br />
Am fost săracă. Visam să scriu<br />
și să fiu cineva. Am reușit. Șiapoi<br />
am pierdut... Dar mi-am<br />
salvat căsnicia. El a suferit<br />
mult. Tânjea după munții lui,<br />
după Institut, după țară. Deși<br />
neamț, era mai român ca toți<br />
cei cunoscuți în ultimii ani<br />
printre străini. După zece ani<br />
soțul meu a murit. Eu am rămas<br />
acolo până la pensionare.<br />
Mi-am construit o casă în<br />
Spania. Unde stau mai bine de<br />
cinci luni, an de an. Mai plec<br />
și în Brazilia. Nu stau mult. Iubesc<br />
acele locuri. Este un sentiment<br />
greu de descris. Practic,<br />
iubirea mea pentru Brazilia nu<br />
are granițe. Mă simt acasă în<br />
acele locuri. Vorbesc portugheza<br />
braziliană mai mult decât<br />
româna. Însă NU POT SCRIE<br />
DECÂT ROMÂNEȘTE. În altă<br />
limbă nu simt nimic. Sunt goală.<br />
Când scriu, întorc timpul în<br />
mine. Sunt din nou eu, cea de<br />
treizeci de ani.<br />
Ani Bradea: Dintre cei<br />
care au răspuns până acum<br />
întrebărilor mele, sunteți prima<br />
persoană care a plecat<br />
din România înainte de 1989.<br />
Așadar, experiența emigrării<br />
în perioada regimului comunist<br />
este o zonă nouă pe care o<br />
explorez. De aceea mi-aș dori<br />
să-mi vorbiți puțin despre momentul<br />
în care ați depus cererea<br />
de emigrare și, mai ales, ce s-a<br />
întâmplat după aceea? Mă refer<br />
la atitudinea autorităților, la<br />
repercusiunile, dacă au fost, ale<br />
unei asemenea „îndrăzneli”.<br />
Din punct de vedere social și<br />
profesional, ați avut de suferit,<br />
atât dvs. cât și soțul dvs., de<br />
la momentul depunerii solicitării<br />
și până când ați reușit să<br />
plecați?<br />
Letiția Vladislav: Enorm<br />
de multe probleme nu am<br />
avut. Eu, nu. El, da. De fapt<br />
nu era nimic nou. Erai „neiubit”,<br />
mureai „neiubit”. Rău<br />
era că trebuia să merg o dată<br />
pe săptămână la miliție, unde<br />
venea cineva, bănuiesc ceva<br />
mai cultivat, ce încerca să mă<br />
(să ne) convingă să nu plecăm.<br />
Până la urmă a renunțat. Hotărârea<br />
era defi nitivă. Mergeam<br />
acolo, scotea dosarul,<br />
ce se umpluse de hârtii, apoi<br />
discutam banalități cotidiene.<br />
Ba chiar și despre literatură.<br />
Uneori sunau noaptea la ușa<br />
apartamentului și cereau o<br />
cafea. O primeau. Mai venea<br />
sectoristul, unul care întreba<br />
ca papagalul dacă plecăm sau<br />
zicem numai așa. Când am fost<br />
să iau documentul cel mai important,<br />
că ni s-a aprobat plecarea,<br />
m-au îmbrâncit pe scări<br />
și m-am rostogolit peste toate<br />
treptele până la subsol. Era pe<br />
Nicolae Iorga. Și eu eram cu<br />
cei mici. S-au speriat teribil.<br />
Peste drum era o ambasadă.<br />
M-au chemat la ei, am fost văzută<br />
de un doctor, eram numai<br />
lovită, nu aveam nimic serios.<br />
Iar cu documentul acela în<br />
mână mi-a trecut și durerea. În<br />
concluzie, nu pot spune că am<br />
avut probleme foarte grave cu<br />
societatea comunistă. Nu eram<br />
singurii cu actele depuse.<br />
Ani Bradea: Îmi spuneați<br />
mai devreme că în acel an,<br />
1981, când ați părăsit definitiv<br />
România, din punct de<br />
vedere profesional, dvs., dar<br />
și soțul dvs., aveați realizări<br />
importante. Pregătirea călăto-<br />
riei a presupus și găsirea unei<br />
locuințe, a unor locuri de muncă<br />
în Germania? Din România<br />
comunistă ați avut această posibilitate?<br />
În momentul plecării,<br />
știați spre ce anume vă<br />
îndreptați?<br />
Letiția Vladislav: Noi<br />
aveam rude în Germania.<br />
Străbunicii soțului se născuseră<br />
acolo, aproape toată<br />
familie era în Germania. Am<br />
stat într-un Centru pentru î<strong>nr</strong>egistrarea<br />
noilor veniți, căruia<br />
noi îi spuneam „Lagăr pentru<br />
cei întorși în țara lor”. Am căutat<br />
de lucru și am luat totul de<br />
la capăt. Prea multe nu știam<br />
despre ce ne aștepta. Rudele<br />
povesteau, însă, greu de spus,<br />
dacă habar n-ai de alt sistem,<br />
alți oameni, altă mentalitate.<br />
Știam că NIMENI NU NE<br />
AȘTEAPTĂ. Rudele ne-au ajutat,<br />
dar noi trebuia să începem<br />
din nou, nu ei. Vorbind limba<br />
nu au fost probleme de comunicare.<br />
Soțul a găsit repede un<br />
serviciu, bineînțeles ca geolog.<br />
Eu am fost ani de zile casnică.<br />
Mai lucram câte trei, patru ore<br />
pe zi, pentru că, altfel, aveam<br />
senzația că-mi cade acoperișul<br />
în cap. Trebuia să fac ceva. A<br />
fost greu. A fost foarte greu.<br />
Am reușit. Soțul mergea chiar<br />
la congrese afară din țară. Era<br />
apreciat. Rolurile s-au schimbat.<br />
Eu nu mai eram decât<br />
mamă și soție. Nimic altceva.<br />
Asta m-a ros teribil. Scriam pe<br />
ascuns, pentru că nu doream<br />
să mă vadă soțul. Promisesem<br />
că mă voi simți acasă acolo.<br />
Nu am fost niciodată acasă în<br />
alte locuri. Era țara în care<br />
trăiam. Acasă era satul meu<br />
și Bucureștiul. Nici acum nu<br />
sunt acasă. Am pierdut absolut<br />
totul, m-am pierdut pe mine<br />
căutând un loc al meu. Nu l-am<br />
găsit. Poate sunt prea sensibilă,<br />
nu știu…<br />
Ani Bradea: Povestindumi<br />
despre problemele întâmpinate<br />
cu autoritățile comuniste,<br />
despre incidentul în care ați<br />
fost agresată odată cu obținerea<br />
ultimului document necesar<br />
ieșirii din țară, ați amintit de<br />
„cei mici”. „Și eu eram cu cei<br />
mici” – ați spus. Înțeleg că este<br />
vorba despre copiii dvs. Ei cum<br />
s-au adaptat acestei schimbări,<br />
cum au perceput ei mutarea definitivă,<br />
erau de vârstă școlară,<br />
sau mai mici?<br />
Letiția Vladislav: Copiii<br />
erau mici. Fetița mergea<br />
deja la școala germană, iar<br />
băiețelul la grădinița germană.<br />
Mult contact cu alți copii<br />
nu au avut. Deci vorbeau stricat<br />
românește. În Germania<br />
totul a fost perfect. Prieteni,<br />
activități, schimbarea a fost<br />
numai de loc. Limba o știau.<br />
Ani Bradea: Ați afirmat<br />
că rolurile s-au schimbat în<br />
Germania, între dvs. și soțul<br />
dvs., că de data asta el era<br />
cel care avea succes, iar dvs.<br />
tânjeați după viața împlinită<br />
profesional la care ați renunțat<br />
plecând din România. Spuneți,<br />
de asemenea, că v-a fost foarte<br />
greu, dar ați reușit. La ce anume<br />
vă referiți? Povestiți-mi<br />
puțin despre parcursul dvs.<br />
profesional în Germania.<br />
Letiția Vladislav: Eu nu<br />
am putut lucra imediat. Copiii<br />
fiind mai mici, noi nu am<br />
vrut să le agățăm cheile la gât<br />
și să-i lăsăm să se hrănească<br />
numai cu mezeluri. Deci,<br />
mama lor gătea, se ocupa de<br />
casă, de copii, citea, dar nu<br />
avea serviciu. Când cei mici<br />
au crescut, și aș fi putut munci,<br />
s-a îmbolnăvit soțul. Chiar<br />
în anul extrem de dureros al<br />
bolii lui am început să lucrez<br />
la o școală din orășelul vecin.<br />
Aveam 38 de ani și doream<br />
să fiu sigură că-mi voi putea<br />
hrănii copiii. Soțul a murit.<br />
Eu am împietrit. Devenisem<br />
un robot. Casă – școală - cimitir.<br />
Nimic altceva. Toți iepurii<br />
de pe câmpul ce ducea spre<br />
cimitir mă cunoșteau. Nu mai<br />
fugeau de mine. Și așa au trecut<br />
anii. Când nu ne ajungeau<br />
banii lucram la un magazin de<br />
încălțăminte, apoi am făcut trei<br />
luni curățenie la o expoziție.<br />
Două joburi, durerea și stresul<br />
m-au ucis. Mi-am pierdut un<br />
rinichi. Și am înțeles că trebuie<br />
să schimb ceva. Altfel... poate<br />
muream. Am vândut casa. Ea<br />
îmi lua toți banii. Trebuia s-o<br />
plătesc. Era cu împrumut de la<br />
bancă. Nimeni nu se gândise<br />
la moarte cu zece ani în urmă.<br />
Copiii și-au făcut drumul lor în<br />
viață. Ba chiar un drum excelent.<br />
Am luptat. Carieră n-am<br />
făcut. Dar nici nu am trăit pe<br />
banii statului. Tot ce am, a fost<br />
realizat cu banii mei, munca și<br />
oboseala mea. Nimeni nu mă<br />
poate arăta cu degetul. Abia<br />
acum văd clar. Și sunt mândră<br />
de mine. Se poate și de una singură.<br />
Dacă vrei cu adevărat.<br />
Ani Bradea: Într-un răspuns<br />
anterior mi-ați spus<br />
că, odată ajunși în Germania,<br />
ați stat într-un fel de<br />
„Lagăr pentru cei întorși<br />
în țara lor”. Ce anume presupunea<br />
această măsură a<br />
autorităților germane, ce<br />
obligații sau constrângeri<br />
vi se impuneau?
Interviu AUGUST<br />
<strong>2019</strong> 13<br />
în altă limbă nu<br />
simt nimic<br />
Letiția Vladislav: Nu era<br />
o cazemată. Erau blocuri<br />
unde locuiau oameni. Veniți<br />
de afară, ca noi. Pentru că<br />
abia venisem și nimeni nu știa<br />
unde va rămâne, în ce sat sau<br />
oraș, pentru că mulți aveau<br />
rude în alte locuri, am rămas<br />
scurtă vreme în acest cartier.<br />
Ni se făceau documentele<br />
noi, germane. Apoi am plecat<br />
unde am dorit noi. Nu aveam<br />
constrângeri. Undeva trebuia<br />
să dormim. Nimic dur. Absolut<br />
normal. Aveam tot ce ne<br />
trebuia. Cumva trebuia să<br />
ne facem documente noi, să<br />
aparținem acelui loc. Puteam<br />
merge unde doream. Nimeni<br />
nu ne forța să stăm în casă.<br />
Nu se chema „Lagăr”. Așa<br />
îl numeam noi. Pentru că în<br />
acele blocuri locuiau numai<br />
etnicii repatriați. Da, cred că<br />
trebuie să explic mai bine asta<br />
cu „Lagărul”. Noi, cei noi<br />
veniți, numeam acest centru<br />
„Lagăr”. Nu avea nici ziduri,<br />
nici lacăte pe uși. Era centrul<br />
de î<strong>nr</strong>egistrare a noilor repatriați,<br />
pentru a putea primi<br />
documente noi. Aveam documente<br />
străine. Nu puteam pleca<br />
de nebuni să lucrăm cu acte<br />
românești, poloneze, rusești,<br />
ungurești. Odată ce am fost<br />
î<strong>nr</strong>egistrați și ne-am căpătat<br />
noile acte, am plecat unde am<br />
dorit să ne stabilim, ori unde<br />
am găsit de lucru.<br />
Ani Bradea: Statul german<br />
v-a oferit atunci un ajutor de<br />
integrare, existau anumite<br />
măsuri de protecție socială<br />
menite să-i susțină pe noii<br />
veniți până la găsirea unui loc<br />
de muncă? Dar în prezent, din<br />
ceea ce cunoașteți dvs., cum<br />
sunt ajutați imigranții? (Din<br />
discuțiile cu alți români stabiliți<br />
în Spania, sau Portugalia,<br />
am aflat că aceștia numesc<br />
Germania, alături de alte state<br />
vestice, „paradisuri sociale”).<br />
Letiția Vladislav: Sigur că<br />
am fost ajutați. Am primit un<br />
fel de ajutor în bani, pentru<br />
mâncare și îmbrăcăminte, destul<br />
să ne putem plăti și chiria.<br />
Nu am ales o vilă, ci un apartament<br />
modest, cu trei camere,<br />
pe care îl puteam plăti. Nu am<br />
abuzat de bunătatea legilor și<br />
nici de a oamenilor. Soțul meu<br />
a găsit destul de repede o slujbă<br />
și nu am mai avut nevoie<br />
de ajutor. Nu am avut contacte<br />
cu imigranții români. Ceea ce<br />
știu, de la prietenii germani,<br />
este că acum vin o grămadă<br />
de români acolo, abuzează de<br />
generozitatea legilor, care sunt<br />
foarte umane, unii se declară<br />
bolnavi, prin urmare nu pot<br />
munci, alții stau prin R omânia<br />
și merg acolo din trei în trei<br />
luni, ca să nu piardă ajutorul<br />
social. Nimeni nu-i cunoaște.<br />
Iar ei nu se trădează între ei.<br />
Cei cinstiți lucrează din greu.<br />
Copiii lor vorbesc nemțește.<br />
Sunt perfect integrați. Deci,<br />
ca peste tot, sunt oameni și<br />
oameni.<br />
Ani Bradea: Ați lucrat doi<br />
ani în învățământ în România<br />
și, mai târziu, ați fost profesoară<br />
în Germania, probabil<br />
mai multă vreme. V-aș ruga să<br />
faceți o comparație între cele<br />
două sisteme de învățământ,<br />
ce deosebiri majore ați constatat<br />
la cel german, față de<br />
ceea ce știați că se practică în<br />
învățământul românesc?<br />
Letiția Vladislav: Deosebirile<br />
sunt de la cer la pământ.<br />
Pe vremea aceea (când eu<br />
eram acolo), în țară nu era<br />
nimic nou. Material didactic<br />
mi-am făcut singură. Totul<br />
era cumva șters și plictisitor.<br />
Dar copiii doreau să învețe,<br />
erau ascultători, respectuoși,<br />
harnici. Și săraci. Cu clasa<br />
mea am fost și la cinematograf,<br />
apoi la o cofetărie. Le<br />
plăcea mult înghețata. Majoritatea<br />
erau țigani. M-au iubit.<br />
Și i-am iubit. În Germania<br />
totul mergea strună. Copiii, în<br />
general, își doresc să meargă<br />
înainte. Cei de aici aveau mai<br />
multă încredere în ei. Cu unii<br />
sunt și acum prietenă, deși au<br />
aproape 40 de ani. Alții nu<br />
aveau încredere. Eu veneam<br />
din Ost-Block. Deși, cu mâna<br />
pe inimă spun, noi, amărâții<br />
ăștia avem o super cultură<br />
generală. Poate suntem, ori<br />
eram, mai slabi într-o anumită<br />
direcție, dar putem rămâne<br />
cu capul sus în fața celorlalți.<br />
Până și unii profesori credeau<br />
că sunt mai proastă ca<br />
ei. M-am impus. Dar a rămas<br />
gustul amar. Până azi. Nu miar<br />
plăcea s-o iau de la capăt.<br />
Nici aici și nici dincolo. Nu<br />
cred că am fost destinată să<br />
fiu dăscăliță. De fapt, aveam<br />
numai cursul de spaniolă. În<br />
rest conduceam, împreună cu<br />
alți patru profesori, biblioteca<br />
școlii. Să lucrezi printre cărți<br />
este o binefacere cerească.<br />
Ani Bradea: Ați atins un<br />
subiect delicat cu acest răspuns.<br />
Mă refer la trimiterea<br />
spre cărți, lectură, bibliotecă.<br />
În România se citește tot mai<br />
puțin, spre deloc aș zice. Scriitorii<br />
nu mai au cititori, cel mult<br />
se citesc între ei, editurile nu<br />
mai au desfacere, librăriile acceptă<br />
tot mai puține cărți, iar,<br />
în acest caz, editurile mici nu<br />
au nicio șansă. La modă este<br />
subiectul privind analfabeții<br />
funcționali, oameni care termină<br />
studii, chiar universitare, dar<br />
nu sunt capabili să înțeleagă<br />
un text. Cum stau lucrurile în<br />
străinătate? Având în vedere că<br />
sunt trei țări în care dumneavoastră<br />
locuiți, ce se întâmplă<br />
în Germania, Spania, Brazilia,<br />
din acest punct de vedere?<br />
Cartea este un produs vandabil<br />
acolo?<br />
Letiția Vladislav: DA !!!<br />
Până și în Brazilia se citește<br />
mai mult decât în țara noastră.<br />
Idea că au numai samba și femei<br />
aproape goale, este falsă.<br />
Lumea citește. Nu știu ce fac<br />
cei de la „favela”, cartierele<br />
extrem de sărace, cu probleme<br />
de droguri si criminalitate.<br />
Poate că și acolo, niște copii<br />
săraci visează să iasă afară la<br />
lumina zilei. De asta sunt sigură.<br />
Mereu a fost așa. Și cel de<br />
jos are dreptul la o școală. Depinde<br />
de el. Se cumpără cărți.<br />
Eu comand mereu la o librărie.<br />
Și văd că și alții fac la fel.<br />
Biblioteca școlii noastre, unde<br />
lucram, avea peste 30.000 de<br />
volume.<br />
Ani Bradea: În acest an<br />
se împlinesc 38 de ani (dacă<br />
am socotit eu bine) de când ați<br />
părăsit România. În tot acest<br />
timp, ați mai fost în vreo călătorie<br />
în țară? Dacă da, cum vi<br />
s-a părut peste ani, România?<br />
Ce schimbări în bine, sau, dimpotrivă,<br />
în rău, ați remarcat?<br />
Letiția Vladislav: Singurul<br />
contact cu România au fost<br />
părinții mei. În țară am fost<br />
la doi ani după plecare. Tatăl<br />
meu era bolnav. La întoarcere<br />
am fost controlați ca bandiții,<br />
mașina ne-a fost întoarsă pe<br />
dos, până și roțile au fost<br />
scoase afară, control corporal<br />
și un milion de cuvinte<br />
urâte. Ne-au ajutat șoferii camioanelor<br />
ce așteptau acolo<br />
să montăm totul la loc. Străinii,<br />
revoltați, ne-au dat adrese<br />
și numere de telefon, să putem<br />
protesta. Iar grănicerii unguri,<br />
care au văzut totul, neau<br />
oferit un loc unde am poposit<br />
peste noapte. Controlul<br />
începuse la cinci seara și se<br />
terminase la miezul nopții. La<br />
moartea tatălui nu m-au lăsat<br />
să intru în țară. Am fost în<br />
1990, o săptămână, trei zile<br />
în sat, trei zile în București.<br />
Tata nu mai era. Casa mi se<br />
părea tristă fără el. Mama<br />
tare singură. Plângea mult.<br />
Bucureștiul devastat. Peste<br />
tot șantiere, unele abandonate,<br />
găuri pline de apă, flori<br />
și cruci la Universitate, o armată<br />
de copii cerșind agresiv<br />
pe bulevard, alții, drogați<br />
la Sfântu Gheorghe și Gara<br />
de Nord. Era o zi cu soare,<br />
dar rece. Lipit de un perete,<br />
un copilandru gol pușcă.<br />
Imaginea m-a cutremurat.<br />
Am alergat la Cocor și i-am<br />
cumpărat haine. Papuci nu.<br />
Mă gândeam să-i dau bani.<br />
Când m-am întors, dispăruse.<br />
L-am căutat peste tot. Un alt<br />
pui de om mi-a spus că este<br />
sub pământ și mi-a arătat pe<br />
unde intrau. I-am dat niște<br />
bani. A luat hainele și a intrat<br />
acolo. Mi-a spus că n-ar<br />
fi bine să intru, și am rămas<br />
afară. A doua zi am plecat.<br />
Nu înainte să hrănesc cinci<br />
copilași la Universitate. Erau<br />
abandonați. Copiii poate<br />
aveau zece ani, nu mai mult.<br />
Nu mai era acel altădată. Așa<br />
ceva nu am văzut înaintea<br />
plecării. Înseamnă că acești<br />
oameni, aceste familii, aveau<br />
sămânța criminalității în ei,<br />
dar o ascundeau perfect.<br />
Cine își abandonează copiii,<br />
motivând că pleacă afară<br />
pentru o viață mai bună,<br />
este un criminal. Copiii nu se<br />
abandonează! Atât de scârbită<br />
am fost, că 13 ani nu am<br />
mai intrat în țară. Apoi am<br />
venit tot pentru o săptămână.<br />
Și din nou o pauză mare.<br />
Acasă nu s-a schimbat nimic.<br />
Doar că unii oameni dragi<br />
mie au murit. Și satul fără ei<br />
nu mai avea farmecul din trecut.<br />
În București s-a schimbat<br />
totul. Și acolo mi-au murit<br />
oameni tare, tare dragi. Am<br />
crescut, pot spune, la redacția<br />
revistei „ Luceafărul”. Erau<br />
toți un acasă pentru mine.<br />
Cu ei împărțeam bucuriile<br />
scrisului și problemele personale.<br />
Unii plecaseră. Alții<br />
nu mai erau printre noi. A<br />
fost ultima dată când i-am<br />
văzut pe Laurențiu Ulici și<br />
pe Mircea Sântimbreanu.<br />
Din 2015 merg în fiecare an.<br />
Dacă în trecut am fost șocată<br />
de schimbările prea radicale,<br />
uneori chiar idioate, acum încerc<br />
să-mi descopăr tinerețea<br />
prin oraș. Cu durere și răbdare,<br />
înțelegere și multă iubire<br />
pentru cei rămași, m-am descoperit<br />
din nou. Sunt acolo.<br />
Este ceva ce nu-mi mai poate<br />
lua nimeni. Satul meu, orașul<br />
meu, viața mea. Unele lucruri<br />
nu mai sunt. Le-au aruncat la<br />
gunoi. Păcat. Erau frumoase.<br />
Chiar dacă veneau din<br />
trecut. Nu putem rade totul<br />
pentru a construi o nouă societate.<br />
Nu-mi place să mă<br />
plimb pe Magheru și să văd<br />
numai covrigării, farmacii,<br />
Sex S hopuri. Magheru era<br />
frumos altădată. Așa cum era.<br />
Nu-mi place să mă transform<br />
în dac, numai pentru că acum<br />
se poartă. Știu atât de puțin<br />
despre Dacia. Nu-mi plac exagerările.<br />
Goana după bani, o<br />
discuție unde nu poți zice nimic<br />
fără să nu vezi indignarea<br />
din ochii celorlalți: „Ce vrea<br />
baba asta, acum este tineretul<br />
la rând, nu cei de dinainte de<br />
revoluție”. Baba asta s-a întors<br />
acasă, pe ruinele propriei<br />
vieți. Și n-are de gând să-și<br />
părăsească locul. Acum este<br />
conștientă că nu străinătatea<br />
te face om, că este o rușine<br />
să-ți renegi familia, rădăcinile,<br />
gândurile și sentimentele.<br />
Iubesc satul meu și Bucureștiul<br />
fără margini. Nu sunt sentimentală.<br />
Am rădăcinile acolo<br />
și vreau să rămână acolo. Aici<br />
exist. Acolo trăiesc. Unii nu<br />
vor înțelege. Treaba lor. Însă<br />
eu simt așa.<br />
Ani Bradea: Ce credeți<br />
că îi lipsește României acum<br />
pentru a ajunge din urmă statele<br />
mai dezvoltate ale Europei?<br />
Și ce credeți că ar trebui să<br />
păstrăm din ceea ce avem și<br />
ne deosebește de celelalte țări?<br />
Letiția Vladislav: Ce-i<br />
lipsește României ? O să răspund<br />
punctual:<br />
1. Când eram la școala generală<br />
și mergeam la Orăștie<br />
cu ai mei, mama vânzând în<br />
fi ecare sâmbătă verdețuri la<br />
piață, mă uitam ca hipnotizată<br />
după străini. Erau altfel.<br />
Uneori îl trăgeam pe tata după<br />
mine și vorbeam cu ei. Așa am<br />
cunoscut fete și băieți de anii<br />
mei, cu care am corespondat<br />
apoi. Necunoscutul mă atrăgea.<br />
Ei veneau din altă lume,<br />
erau ca noi, dar gândeau altfel.<br />
Deci: fiți curioși, oameni<br />
buni, străinii nu mușcă, poate<br />
sunt și ei curioși în privința<br />
voastră.<br />
2. Pe vremuri eram închiși<br />
într-o colivie. Cei cu relații sus<br />
puse puteau vizita alte țări.<br />
Ceilalți stăteau acasă. Este important<br />
să-ți cunoști țara, dar<br />
trebuie să vezi și peste gardul<br />
vecinului. Nu ca să-l furi pe vecin.<br />
Să te poți compara cu el,<br />
să poți concura cu el, să înveți<br />
de la el, să impui respect și<br />
încredere. Prea ne credem buricul<br />
pământului. Nu suntem.<br />
Definitiv, nu suntem!<br />
3. Nu toți pot avea fi rmă<br />
proprie. Este o mentalitate<br />
balcanică. Uitați-o! Învățați o<br />
meserie, lucrați conștiincios,<br />
fi ți respectuoși cu voi și cu<br />
ceilalți!<br />
4. După revoluție au ieșit<br />
milionarii României afară ca<br />
ciupercile după ploaie. Unde<br />
și-au ascuns atâția ani averea?<br />
Cel fără bani, harnic, serios și<br />
corect lucrează, dar are puțin.<br />
Copilul lui visează la milioanele<br />
bogătașilor. Trebuie să le<br />
uitați! Și Becali, când își va<br />
lua rămas bun de la viață, va<br />
trebui să lase banii la bancă.<br />
Nu luăm nimic cu noi.<br />
5. Uitați mentalitatea „dă<br />
doamne să moară și capra<br />
vecinului”. Capra nu moare,<br />
doar cei care gândesc așa, fac<br />
infarct.<br />
6. Nu uitați: nu România<br />
trebuie să facă ceva pentru<br />
voi. Voi trebuie să faceți totul<br />
pentru România! Va dura<br />
mult această schimbare. Eu<br />
văd că și acum se gândește<br />
ca pe vremea strămoșilor. Că<br />
tot se poartă. Este un proces.<br />
Revoluția nu a schimbat absolut<br />
nimic. Hoția, minciuna,<br />
nepotismul, lăcomia, răutatea,<br />
invidia, prostia ridicată la nivel<br />
parlamentar, vulgaritatea<br />
ascunsă sub drapelul țării,<br />
sunt probleme imense la care<br />
toți ar trebui să lucrăm. Repet:<br />
NOI NU SUNTEM BURICUL<br />
PĂMÎNTULUI!<br />
7. Dacă faceți un pas înainte,<br />
lumea va face și ea un pas<br />
spre voi.<br />
Un interviu realizat de<br />
Ani Bradea - Revista de cultură<br />
Tribuna, colaborator al<br />
<strong>Occidentul</strong>ui Românesc.<br />
Text publicat în Revista de<br />
cultură Tribuna <strong>nr</strong>. 402/1-15<br />
iunie <strong>2019</strong>.<br />
Foto: Arhiva personală<br />
(Letiția Vladislav)
14 AUGUST<br />
<strong>2019</strong><br />
El complejo 5 estrellas alberga<br />
tres edificios, cada uno<br />
de ellos dirigido a un público<br />
específico: familias, solo<br />
adultos y la gama superior<br />
„Privilege”<br />
Medios internacionales<br />
explican que costumbres<br />
españolas como la siesta o la<br />
jornada partida son la mejor<br />
forma de “sobrevivir” a las<br />
altas temperaturas<br />
Durante esta semana se han<br />
disparado las temperaturas en<br />
el continente europeo por una<br />
ola de calor. En algunos países<br />
como Alemania, Países Bajos<br />
y Bélgica y en la ciudad de<br />
París (Francia) se han superado<br />
los registros históricos.<br />
Ante temperaturas por encima<br />
de los 40 grados a la que no<br />
están acostumbrados, los centroeuropeos<br />
ponen su vista en<br />
cómo los españoles soportan<br />
estas condiciones año tras año.<br />
Así, desde medios como<br />
Euronews destacan que seguir<br />
el modo de vida español es la<br />
mejor forma de garantizarse<br />
la supervivencia durante la ola<br />
de calor. De hecho, aporta una<br />
suerte de mandamientos que<br />
todo europeo debe aprender<br />
de los, hasta ahora, desdeñados<br />
españoles.<br />
Norma número 1: La mejor<br />
forma de mantenerse a la<br />
sombre es la siesta. Por todos<br />
es sabido que durante las horas<br />
centrales del día –cuando el sol<br />
aprieta más- no es buena idea<br />
merodear por las calles de cemento,<br />
trabajar al aire libre o<br />
hacer sobresfuerzos. Las costumbres<br />
de cerrar comercios<br />
y dormir la siesta son, según<br />
Español<br />
H10 Hotels abre las puertas del H10<br />
Atlantic Sunset en Tenerife<br />
La cadena hotelera H10<br />
Hotels ha inaugurado en<br />
Tenerife un nuevo resort 5 estrellas,<br />
el H10 Atlantic Sunset,<br />
ubicado en Playa Paraíso, al sur<br />
de la isla, escribe tourinews.<br />
El „Spanish way of life”, la<br />
solución contra la ola de calor<br />
Euronews, comprensibles bajo<br />
estas condiciones. Así, los españoles<br />
no son considerados<br />
ya unos vagos dormilones,<br />
sino unos supervivientes que<br />
han hallado la mejor forma<br />
para superar el ardiente verano.<br />
Todo pese a que un 60%<br />
de los ciudadanos admiten no<br />
practicar “el deporte nacional”.<br />
Norma número 2: No te<br />
cuezas bajo el sol. Pocas cosas<br />
horrorizan más a un español<br />
que ver cómo los turistas<br />
se tumban al sol durante horas<br />
o visitan los centros urbanos al<br />
mediodía. Lo mejor es buscar<br />
sombra en casa, bajo toldos o<br />
en terrazas con el fin de evitar<br />
una insolación. Asimismo, el<br />
propio desarrollo urbanístico<br />
español se ha amoldado durante<br />
siglos a su clima con sus<br />
calles estrechas y angostas que<br />
otorgan un respiro a los caminantes<br />
con su sombra.<br />
Norma número 3: La<br />
noche es larga. Si la ocasión<br />
lo permite, durante el verano<br />
la mejor ocurrencia es no salir<br />
de casa antes de las 18:00<br />
horas. Tras alcanzar los 40º<br />
El hotel cuenta con 291<br />
habitaciones y se divide en<br />
un cuerpo principal circular,<br />
donde se encuentran las zonas<br />
comunes como la recepción, el<br />
lobby, dos salones de reunioel<br />
ambiente es bochornoso y<br />
poco se puede disfrutar en la<br />
calle, algo que los europeos<br />
están aprendiendo ahora. Eso<br />
explica, en parte, por qué se<br />
cena tan tarde y los horarios<br />
para salir de fiesta.<br />
Norma número 4: el gazpacho<br />
es la mejor pócima<br />
contra el calor. Un guiso o<br />
potaje es poco apetecible en<br />
la temporada estival, cuando<br />
recetas como el gazpacho o el<br />
salmorejo se convierten en los<br />
platos estrellas. Su alta composición<br />
de agua (95%) y su<br />
frescura se convierten en los<br />
mejores aliados para no deshidratarse.<br />
Asimismo, las tapas y<br />
las comidas más ligeras ayudan<br />
a una digestión más fluida.<br />
En las recomendaciones<br />
también se cita la tan manida<br />
sangría, de la que aconsejan no<br />
abusar y también gana importancia<br />
el recipiente más cañí<br />
del país: el botijo que siempre<br />
garantiza agua bien fresquita<br />
(con una chispa de alcohol).<br />
Sin duda, toda una guía de supervivencia<br />
para los hermanos<br />
europeos.<br />
Un pueblo de Jaén, el mejor de España<br />
Escañuela, en Jaén, ha sido<br />
elegido, por 273.993 votos, el<br />
mejor pueblo de España con<br />
menos de 2.000 habitantes,<br />
bajo la campaña El mejor pueblo<br />
<strong>2019</strong>, impulsada por la empresa<br />
líder en soluciones de accesibilidad<br />
thyssenkrupp Home<br />
Solutions. Se trata de la primera<br />
edición de este reconocimiento,<br />
escribe tourinews.<br />
La segunda posición la<br />
ocupa Arbuniel, también en<br />
Jaén, mientras que Garciaz,<br />
en Cáceres, ha cerrado el podio<br />
con la medalla de bronce.<br />
Laguar (Álava) y Orellana<br />
(Sierra de Badajoz) se han hecho<br />
con el cuarto y el quinto<br />
puesto, respectivamente.<br />
Por su parte, Andalucía y<br />
Castilla y León han sido las comunidades<br />
autónomas con más<br />
pueblos entre los 25 primeros<br />
puestos, con un total de seis<br />
cada una. Le siguen Castilla<br />
La Mancha y Extremadura<br />
con tres; y el País Vasco, la<br />
Comunidad Valenciana y<br />
Cantabria con dos. Asturias, a<br />
su vez, cuenta con uno.<br />
Las votaciones se efectuaron<br />
en el período de tiempo<br />
comprendido entre el 10 de<br />
junio y el 10 julio hasta las<br />
23.59 horas, a través de la web<br />
www.elmejorpueblo.com. En<br />
ese intervalo de tiempo los<br />
ciudadanos de toda España<br />
pudieron votar a sus pueblos<br />
favoritos. Finalmente se llegaron<br />
a acumular más de un<br />
millón de votos. Asimismo en<br />
esta primera edición, participaron<br />
107 pueblos de Castilla y<br />
León; Andalucía; Comunidad<br />
Valenciana; Extremadura;<br />
Aragón; Castilla La Mancha;<br />
Asturias; Cantabria; Cataluña;<br />
Comunidad de Madrid;<br />
G alicia; País Vasco; y La Rioja.<br />
El próximo septiembre se<br />
celebrará una rueda de prensa<br />
junto al alcalde, Francisco Javier<br />
Sabalete, y la corporación<br />
municipal en el Ayuntamiento<br />
de Escañuela, donde se realizará<br />
la imposición del galardón<br />
El Mejor Pueblo <strong>2019</strong>. Además,<br />
recibirán una dotación de<br />
material para el centro social o<br />
cultural del municipio por valor<br />
de 800 euros, que les permitirá<br />
mejorar la calidad de vida y<br />
nes, el Dome Bar y restaurante<br />
principal, además de tres<br />
edificios donde se ubican las<br />
habitaciones y los restaurantes<br />
a la carta.<br />
El Edificio Paraíso, dirigido<br />
a familias con niños,<br />
cuenta con una Fun Area con<br />
piscina y parque acuático, un<br />
MiniClub y programa de animación<br />
infantil. Por su parte,<br />
el Edificio El Beso, dirigido<br />
al público adulto, cuenta con<br />
las Habitaciones Swim-Up en<br />
la planta baja que se comunican<br />
con una piscina con Pool<br />
Bar. Y, frente al mar se ubica<br />
el Edificio Privilege, para<br />
clientes que buscan un plus de<br />
exclusividad, con habitaciones<br />
superiores y una exclusiva terraza<br />
en la última planta con<br />
vistas al mar.<br />
El hotel dispone de habitaciones<br />
dobles, habitaciones<br />
Swim-Up (con acceso directo<br />
a la piscina desde la terraza de<br />
la estancia), habitaciones familiares,<br />
Junior Suites, Rooftop<br />
Suites (ubicadas en la última<br />
planta y con dos alturas, la<br />
planta principal para la habitación<br />
y el salón, y la planta<br />
superior con una terraza de excepcionales<br />
vistas y jacuzzi privado),<br />
habitaciones Privilege,<br />
Junior Suites, Privilege y Suites<br />
Privilege. Todas ellas son estancias<br />
amplias y completamente<br />
equipadas.<br />
El H10 Atlantic Sunset dispone<br />
de un restaurante buffet<br />
Central Market, concebido<br />
a base de pequeños puestos<br />
inspirados en un mercado,<br />
además de 5 restaurantes a la<br />
carta: el Sakura Teppanyaki,<br />
de cocina japonesa con planchas<br />
teppanyaki; el restaurante<br />
italiano ‘Stromboli’, un<br />
“Steak House”, el restaurante<br />
con show-dinner ‘La Boîte’ y<br />
el restaurante Privilege, para<br />
clientes de este servicio. Por<br />
otro lado, en el edificio principal,<br />
tiene dos Pool Bars, un<br />
Mike’s Coffee y el Dome Bar.<br />
Por último, el establecimiento<br />
también dispone de una<br />
sala wellness, el ‘ Despacio’<br />
Spa Centre, provisto de zona<br />
con chorros de agua, jacuzzi,<br />
sauna, baño turco y salas de<br />
tratamientos. Además, esta<br />
área cuenta con un gimnasio<br />
abierto 24 horas provisto con<br />
equipo de musculación, bicicletas<br />
estáticas y de spinning,<br />
elípticas y cintas de running,<br />
entre otros.<br />
Con este nuevo establecimiento,<br />
la compañía consolida<br />
su presencia en Tenerife,<br />
donde ya cuenta con otros 6<br />
hoteles, que en total suman<br />
2.634 habitaciones.<br />
bienestar de sus gentes.<br />
A este respecto, la directora<br />
de marketing y comunicación<br />
de thyssenkrupp Home Solutions,<br />
Belén Galán, manifestó:<br />
“Estamos entusiasmados con<br />
el seguimiento que ha tenido<br />
nuestra campaña El Mejor Pueblo<br />
<strong>2019</strong> en todo el país. Desde<br />
un principio, desde thyssenkrupp<br />
Home Solutions queríamos<br />
poner en valor a los pequeños<br />
pueblos de España, su cultura,<br />
sus gentes, su vida y todo lo<br />
que tienen que ofrecernos y<br />
creemos que hemos conseguido<br />
nuestro objetivo”.<br />
Ranking final de los 25 pueblos<br />
más votados:<br />
ESCAÑUELA, Jaén, Andalucía.<br />
ARBUNIEL, Jaén, Andalucía.<br />
GARCIAZ, Cáceres, Extremadura.<br />
LAGUARDIA, Álava, País Vasco.<br />
ORELLANA DE LA SIERRA, Badajoz, Extremadura.<br />
VALL DE ALMONACID, Castellón, Comunidad Valenciana.<br />
BACARES, Almería, Andalucía.<br />
HUERTA DE LA OBISPALIA, Cuenca, Castilla la Mancha.<br />
LANESTOSA, Vizcaya, País Vasco.<br />
AMPUDIA, Palencia, Castilla y León.<br />
VILLALBA DE LOS ALCORES, Valladolid, Castilla y León.<br />
ESPINOSO DE COMPLUDO, León, Castilla y León.<br />
LIENDO, Cantabria.<br />
BULNES, Asturias.<br />
TORRECAMPO, Córdoba, Andalucía.<br />
BÁRCENA MAYOR, Cantabria.<br />
FERMOSELLE, Zamora, Castilla y León.<br />
NAVALACRUZ, Ávila, Castilla y León.<br />
ALCALÁ DE JÚCAR, Albacete, Castilla la Mancha.<br />
SERRADILLA, Cáceres, Extremadura.<br />
ALMEDINA, Ciudad Real, Castilla la Mancha.<br />
PIEDRAHITA, Ávila, Castilla y León.<br />
MONTEJAQUE, Málaga, Andalucía.<br />
CASTELL DE CASTELLS, Alicante, Comunidad Valenciana.<br />
HIGUERA DE LA SIERRA, Huelva, Andalucía.
Opinii AUGUST<br />
<strong>2019</strong> 15<br />
Tragedia de la Caracal<br />
Informația marginală din<br />
tragedia de la Caracal este<br />
că o fetiță de 15 ani se întorcea<br />
de la „meditații”. Despre<br />
această parte știm foarte puțin.<br />
Era vorba, probabil, de un<br />
meditator cunoscut, apropiat<br />
al familiei sau recomandat de<br />
profesorii de la școală fetiței.<br />
Ajunsese la el prin cunoștințe,<br />
prin bunăvoința cuiva, cine<br />
știe. Trebuie să fi fost cineva<br />
cu totul deosebit ca să ajungă<br />
un copil să călătorească pe caniculă<br />
cu autostopul. Dar alta e<br />
întrebarea tulburătoare: ce fel<br />
de „meditații” (oribil cuvânt,<br />
mai ales în acest context) făcea<br />
această elevă de clasa a<br />
IX-a la sfârșitul lunii iulie? Ce<br />
fel de presiune puneau pe ea<br />
școală, familia, toți cei din jur,<br />
„Somnul școlii<br />
naște monștri”<br />
ce fel de mentalitate și ce fel de<br />
ambianță socială cultivă școala<br />
românească astfel încât o fetiță<br />
de 15 ani ajunge să-și sacrifice<br />
din zilele de vacanță în condiții<br />
de insecuritate și de oboseală<br />
doar ca să-și dovedească sieși,<br />
dar și celorlalți, că este un „elev<br />
model”?<br />
Moartea acestui copil adună<br />
la un loc, într-un ghem încâlcit<br />
de drame, toate falimentele<br />
României postcomuniste: nu<br />
doar al poliției și al STS, nu<br />
doar al procurorilor și politicienilor,<br />
ci și al iresponsabililor<br />
care au furat banii de infrastructuri.<br />
Este deopotrivă și falimentul<br />
familiei și al școlii. Cu<br />
tot respectul pentru suferința<br />
insuportabilă a părinților, cum<br />
să lași o fetiță de 15 ani să<br />
facă autostopul în plină vară<br />
pe o distanță atât de lungă? Cu<br />
tot respectul pentru profesorii<br />
și educatorii români, cum să<br />
„meditezi” un copil obligândul<br />
să facă asemenea navete periodice?<br />
Și, mai ales, ce școală e<br />
aceea care se răzbună pe niște<br />
copii în timpul anului școlar,<br />
forțându-i la acrobații disperate<br />
pentru a-și salva anul? Care e<br />
misiunea școlii, într-un asemenea<br />
context? Oricare ar fi ea,<br />
vedem cu ochiul liber că este<br />
o misiune ratată.<br />
Misiunea fundamentală a<br />
școlii este să-i smulgă pe copii,<br />
pe oamenii toți, din feluritele<br />
forme ale analfabetismului.<br />
Înțeleg aici prin analfabetism<br />
mai mult decât incapacitatea<br />
de a scrie, de a citi sau de a<br />
înțelege un text. Mai adânc<br />
și mai larg, analfabetismul<br />
este incapacitatea primatului<br />
numit om de a discerne semne<br />
și semnificații. Așa cum în<br />
sensul restrâns un analfabet nu<br />
deosebește un O de un M și nu<br />
știe să citească succesiunea de<br />
litere OM, tot așa, într-un sens<br />
mai larg, analfabetul nu știe<br />
să facă deosebirile esențiale<br />
pe care se întemeiază însăși<br />
viața: nu știe să distingă între<br />
siguranță și pericol, între diferitele<br />
niveluri de risc, între<br />
salvarea sinelui și ajutorarea<br />
celuilalt. După cum, în același<br />
fel, nu știe să distingă între termenii<br />
opozițiilor valorice pe<br />
care se clădește sensul vieții<br />
noastre individuale și comune:<br />
un analfabet nu poate să<br />
traseze aceeași linie între bine<br />
și rău pe care o trasează comunitatea<br />
din care aparține. El nu<br />
are sensul responsabilității, al<br />
solidarității, al sacrificiului,<br />
al respectului, al onoarei, al<br />
demnității și al tuturor celorlalte<br />
valori care țin împreună<br />
oamenii.<br />
Desigur, simplific la maximum<br />
această schemă și o<br />
explic în cuvinte insuficiente.<br />
Dar scopul ei este de a arăta<br />
că progresul uman, datorat<br />
școlii și educației, constă în a<br />
învăța discernământul în toate<br />
domeniile vieții, de la simplă<br />
supraviețuire până la cele mai<br />
rafinate preocupări umane,<br />
ce țin bunăoară de stil și artă.<br />
Înaintarea în educație ne dă<br />
acces la straturi din ce în ce<br />
mai fine de înțelesuri, de sens<br />
al propriei noastre existențe și<br />
al existenței colective. Ea ne<br />
ajută să depășim stadiul brut<br />
al pulsiunilor primare și să ne<br />
dezvoltăm ca ființe umane, să<br />
cultivăm pe deplin umanitatea<br />
din noi și să conviețuim pașnic.<br />
Nu este vorba doar de a ne distinge<br />
de animale, pentru că la<br />
numeroase specii de mamifere<br />
există un „spirit” al solidarității<br />
și sacrificiului, pe care omul<br />
analfabet nu îl cunoaște, pentru<br />
că el nu mai este animal, fără a<br />
fi devenit încă om.<br />
După ce anume recunoaștem<br />
o societate civilizată? După<br />
gradul de educație, formală sau<br />
informală, pe care o asimilăm.<br />
Adică după capacitatea pe care<br />
o au membrii unei societăți de<br />
a învăța discernământul care să<br />
le îngăduie să deosebească între<br />
bine și rău, între cruzime și<br />
ajutorare, între suferință și bucurie,<br />
între respect și umilință,<br />
între solidaritate și egoism.<br />
Dar și după disponibilitatea de<br />
a transmite generațiilor viitoare<br />
cunoașterea și sensibilitatea<br />
care să le permită să trăiască<br />
împreună într-o societate<br />
mai bună pe baza unor valori<br />
împărtășite.<br />
Să ne întoarcem acum la<br />
societatea românească. Regresul<br />
educației din ultimii<br />
treizeci de ani se traduce prin<br />
estomparea treptată a liniilor<br />
care trebuie să separe Binele<br />
de Rău (ca să rezumăm toate<br />
valorile prin această distincție).<br />
Analfabeții pe care i-a produs<br />
o școală eșuată au ajuns să fie<br />
atât de numeroși și atât de suspuși<br />
încât au devenit un fals<br />
model de reușită: iată, își spun<br />
toți acești oameni bogați și puternici,<br />
poți să reușești în viață<br />
și fără școală sau simulând<br />
școala, cumpărând diplome și<br />
furând doctorate și titluri. Iată,<br />
nu mai e nevoie ca părinții să-și<br />
educe copiii, nu mai e nevoie<br />
ca profesorii să-și dea viața<br />
pentru elevi, nu mai e nevoie<br />
ca elevii să ia școala în serios,<br />
câtă vreme toată partea superioară<br />
a piramidei puterii din<br />
țară este ocupată din oameni<br />
needucați și disprețuind orice<br />
educație. Pentru că au reușit să<br />
devină puternici, pot să traseze<br />
ei acum limita dintre dreptate<br />
și nedreptate, dintre bine și rău,<br />
dintre onoare și batjocură. Iar<br />
oamenii tot mai needucați din<br />
jurul lor își pierd și puținele<br />
repere pe care le aveau.<br />
Numai că această pierdere<br />
de repere, iată, e criminală. Aș<br />
spune mai mult: ea nu poate<br />
fi decât criminală, ea sfârșește<br />
inevitabil prin a ucide oameni.<br />
Pentru că masa critică de<br />
analfabeți care decide pentru<br />
viața noastră nu mai este capabilă<br />
să evalueze riscul sau să<br />
anticipeze pericolul. Pentru că<br />
nu știe, pur și simplu nu știe și<br />
nu-i pasă, adică nu vrea să știe,<br />
de pildă, cum se marchează o<br />
șosea și cum se pun semnele<br />
de circulație care salvează sau<br />
omoară zilnic oameni. Pentru<br />
că nu știe și nu poate să<br />
vadă venind răul, catastrofa,<br />
tragedia. Pentru că nu știe să<br />
asculte vocea unui copil care<br />
moare. Și pentru că habar nu<br />
are să gestioneze o asemenea<br />
situație, ucigând și mai mulți<br />
oameni.<br />
Toate acestea sunt răzbunarea<br />
prefăcătoriei care a devenit<br />
școala românească, de la<br />
grădinițe, trecând prin preuniversitarul<br />
infectat de meditații,<br />
până la universitarul-fabrică<br />
de diplome și mașina de spălat<br />
bani pentru politicieni. Toate<br />
pot fi simulate: toate examenele<br />
pot fi falsificate, toate<br />
diplomele pot fi contrafăcute,<br />
toți profesorii, directorii și<br />
rectorii se pot preface că sunt<br />
savanți internaționali. Doar că,<br />
la capătul drumului, în găurile<br />
acestui sistem eșuat, o copilă<br />
de 15 ani care vrea să-și salveze<br />
anul școlar își pierde viața.<br />
Și-o pierde într-un mod atât de<br />
atroce încât violența acestei<br />
morți ar trebui să smulgă de<br />
pe fețele schimonosite de putere<br />
toate straturile de creme și<br />
farduri care îi împiedică pe oameni<br />
să înțeleagă sensul vieții<br />
celorlalți și realitatea tragică<br />
a morții celor nevinovați. Iar<br />
dacă nu reușește să-i demaște<br />
drept ceea ce sunt, să le retragă<br />
definitiv dreptul și posibilitatea<br />
de a mai decide în vreun<br />
fel pentru alte vieți decât ale<br />
lor.<br />
Autor: Ciprian Mihali<br />
Ciprian Mihali a predat vreme<br />
de două decenii filosofia<br />
contemporană la Universitatea<br />
„Babeș-Bolyai” din<br />
Cluj-Napoca. Din anul 2000<br />
este doctor în filosofie al<br />
Universităților din Cluj și din<br />
Strasbourg. Între 2012 și 2016<br />
a fost ambasador al României<br />
în Senegal și în alte șapte state<br />
din Africa de Vest. Din 2016 lucrează<br />
în domeniul cooperării<br />
internaționale la Bruxelles.<br />
Sursa text: ziare-reviste.ziare.<br />
com<br />
Foto: George Călin
16 AUGUST<br />
<strong>2019</strong><br />
Sevilla este capitala regiunii<br />
autonome Andaluzia și a provinciei<br />
Sevilla din S pania. Este<br />
al patrulea oraș ca mărime din<br />
Spania după adrid, Barcelona<br />
și Valencia, și al 31-lea oraș din<br />
UE cu o populație de aproape<br />
689.434 de locuitori în orașul<br />
proporiu-zis și peste 1.535.379<br />
în zona metropolitană.<br />
Despre Sevilla se spune<br />
că este cel mai spaniol oraș<br />
al Spaniei. Pentru atmosfera<br />
exuberantă, dragostea pentru<br />
coride și flamenco; pentru că<br />
aici s-au născut tapas-urile;<br />
pentru oamenii extrovertiți și<br />
plini de viață; pentru că aici<br />
a fost inima Spaniei, cel mai<br />
mare și cel mai important oraș<br />
al țării în timpul Secolului de<br />
Aur; pentru că Sevilla andaluză<br />
e ca o operă de artă născută<br />
din întâlnirea dintre Spania<br />
creștină și Spania veche, maură,<br />
iar aceasta se vede la fiecare<br />
colț de stradă și la fiecare<br />
clădire din acest oraș frumos.<br />
Capitala Andaluziei a fost<br />
fondată pe malurile râului<br />
Guadalquivir ca Hispalis, colonie<br />
romană, pe locul unei<br />
vechi așezări aparținând de<br />
cultura Tartessos și distrusă, se<br />
pare, de cartaginezi. La două<br />
secole și jumătate după căderea<br />
Imperiului Roman, în anul<br />
712, orașul Hispalis a trecut în<br />
mâinile arabilor și a devenit<br />
Ishbiliyia. În perioada maură,<br />
Sevilia a fost, după Cordoba,<br />
unul dintre cele mai importante<br />
și avansate orașe din Europa de<br />
Vest.<br />
Sevilla este recucerită de<br />
regii creștini ai Spaniei în timpul<br />
Reconquistei, mai exact<br />
în 1248, și cade, timp de două<br />
secole, într-un con de umbră<br />
din cauza declinului economic<br />
și demografic cauzat de<br />
epidemia de ciumă din 1348.<br />
Șansa Sevillei de a se redresa<br />
a fost, de fapt, și șansa Spaniei:<br />
descoperirea Americii de către<br />
Cristofor Columb, în 1492, înseamnă<br />
începutul unui Secol<br />
de Aur.<br />
Orașul devine inima noului<br />
imperiu colonial spaniol,<br />
obținând monopolul asupra<br />
tuturor transporturilor dinspre<br />
și către Americi. Astfel,<br />
toate bogățiile descoperite de<br />
conquistadori în America și trimise<br />
înapoi către Lumea Veche<br />
treceau obligatoriu prin portul<br />
de pe Guadalquivir. Această<br />
bunăstare prelungită a dus la<br />
o explozie a vieții culturale<br />
din Sevilia și la un mare val<br />
de construcții. Clădirile construite<br />
în acea perioadă, multe<br />
dintre ele în cel mai frumos<br />
stil mudéjar, sunt astăzi printre<br />
cele mai grandioase din oraș.<br />
Declinul a venit odată cu<br />
transformarea orașului Cádiz<br />
în principalul nod de legătură<br />
dintre metropolă și Imperiul<br />
colonial; pierzând locul<br />
fruntaș, Sevillla intră într-o<br />
lungă perioadă de decădere<br />
economică și demografică, din<br />
care-și revine abia în secolul al<br />
XIX-lea.<br />
Descoperirea Americii în<br />
1492 avea să schimbe lumea<br />
definitiv, dar primul loc care<br />
a resimțit din plin importanța<br />
acestui eveniment a fost<br />
Sevilla. Orașul a devenit principalul<br />
port de plecare către<br />
Americi și, odată fondate coloniile<br />
de peste Atlantic, inima<br />
comercială a Imperiul colonial<br />
spaniol. În anul 1503 Sevilla a<br />
obținut, prin decret regal, monopolul<br />
asupra legăturilor cu<br />
Americile, controlând așadar<br />
tot comerțul către/dinspre<br />
colonii. Pentru administrarea<br />
acestui comerț a fost fondată<br />
Casa de Contratación (Casa<br />
Comerțului), una dintre cele<br />
mai importante instituții din<br />
Spania, al cărei sediu a fost,<br />
bineînțeles, la Sevilla.<br />
Dezvoltarea a venit în mod<br />
natural: Sevilla a devenit rapid<br />
cel mai mare centru urban al<br />
Spaniei, cu peste 100.000 de<br />
locuitori și cel mai înalt grad<br />
de urbanizare dintre toate<br />
orașele țării, precum și un mare<br />
centru comercial și cultural.<br />
Atrăgând negustori din toate<br />
colțurile Europei, Sevilla s-a<br />
transformat și într-un foarte<br />
bogat oraș multicultural în care<br />
autoritățile sprijineau din plin<br />
dezvoltarea artelor. Capitala<br />
andaluză s-a aflat, așadar, la<br />
originile Secolului de Aur al<br />
culturii spaniole, când Spania<br />
a cunoscut cea mai importantă<br />
dezvoltare a arhitecturii, picturii,<br />
sculpturii și literaturii din<br />
istoria sa.<br />
Nu e de mirare, așadar,<br />
că în acei ani a fost finalizată<br />
Catedrala din Sevilla, la momentul<br />
respectiv cea mai mare<br />
biserică creștină din întreaga<br />
lume. Construcția catedralei a<br />
început în 1401 pe locul unei<br />
vechi biserici (fostă moschee)<br />
distrusă într-un cutremur din<br />
1356 și a fost terminată în<br />
1506. Catedrala Santa Maria<br />
este o capodoperă a stilului<br />
Istorie<br />
Epoca de Aur a Sevillei și a Spaniei<br />
gotic (la exterior) și a celui renascentist<br />
(la interior), ambele<br />
de o frumusețe aparte, dar impresionează<br />
mai ales prin mărime,<br />
egalată în Europa doar de<br />
Basilica San Pietro din Roma și<br />
Catedrala St. Paul din Londra.<br />
Santa Maria este locul de veci<br />
al lui Cristofor Columb, aici fiind<br />
depuse rămășițele marelui<br />
explorator care a adus atâtea<br />
bogății Sevillei.<br />
Turnul La Giralda, integrat<br />
astăzi Catedralei, este un vechi<br />
minaret ridicat în secolul XII<br />
pentru marea moschee din<br />
oraș. După transformarea acestei<br />
moschei în biserică, minaretul<br />
a devenit turn-clopotniță<br />
și a fost integrat în complextul<br />
catedralei, păstrând totuși<br />
decorațiile în stil maur. Înalt de<br />
peste 100 de metri, La Giralda<br />
oferă o panoramă spectaculoasă<br />
asupra Sevillei.<br />
Atât Catedrala și La Giralda<br />
fac parte din patrimoniul mondial<br />
UNESCO, în care au fost<br />
incluse în 1987 alături de palatul<br />
Alcázar. Renumit în întreaga<br />
lume, palatul regal Alcázar<br />
este un exemplu remarcabil al<br />
artei mudéjare, tipice Spaniei,<br />
care incorporează elemente<br />
din arta maură în arhitectura<br />
creștină.<br />
Alcázar a fost ridicat pe<br />
locul unui vechi palat maur<br />
construit în vremea dinastiei<br />
Almohad, dar construcția pe<br />
care o admirăm astăzi datează<br />
din timpul Regelui catholic<br />
Pedro I (a doua jumătate<br />
a secolului al XIV-lea) care,<br />
îndrăgostit de arta maură, și-a<br />
dorit o reședință care să pună<br />
în valoare moștenirea trecutul<br />
maur al Spaniei. Palatul este<br />
folosit, parțial, ca reședință regală<br />
și în zilele noastre, fiind<br />
cel mai vechi palat regal încă<br />
în uz din Europa.<br />
Din patrimoniul mondial<br />
UNESCO de la Sevilla mai<br />
face parte și Archivo general<br />
de Indias (Arhiva Generală a<br />
Indiilor), adăpostitiă în Casa<br />
Longa de Mercaderas, operă a<br />
lui Juan Herrera. Această arhivă<br />
este cea mai mare colecție<br />
de documente cu privire la<br />
Imperiul colonial spaniol, cele<br />
mai vechi acte păstrate datând<br />
chiar din vremea primilor<br />
conquistadores.<br />
Barrio de Santa Cruz, astăzi<br />
inima turistică a Sevillei,<br />
este vechiul cartier evreiesc<br />
din Evul Mediu. Aici au locuit,<br />
timp de două secole – din<br />
1248, anul Reconquistei, și<br />
până în 1492, anul expulzării<br />
lor – evreii din oraș. Cartierul<br />
este un fermecător labirint de<br />
străduțe înguste, întortocheate,<br />
pline-ochi de restaurante, cafenele<br />
și, bineînețeles, de turiști.<br />
Cartierul ascunde însă și multe<br />
oaze de liniște și prospețime în<br />
zecile de patio pe care trebuile<br />
să le descoperiți singuri.<br />
Impunătoarea Plaza de<br />
España (pe care fanii Star Wars<br />
s-ar putea să o recunoască din<br />
episoadele I și II) a fost construită<br />
în perioada interbelică<br />
special pentru marea Expoziție<br />
Ibero-Americană din 1929.<br />
Operă a arhitectul Aníbal<br />
González, Plaza de España se<br />
numără printre capodoperele<br />
stilului neo-renascentist.<br />
Orașul Sevilla și localnicii,<br />
los sevillanos, iau petrecerile<br />
foarte în serios, fie că<br />
vorbim de procesiunile religioase<br />
solemne din Semana<br />
Santa dinainte de Paști, fie<br />
că vorbim de cele din timpul<br />
Feria de abril, cel mai important<br />
festival din oraș, pentru<br />
care oamenii se pregătesc cu<br />
luni înainte. Este unul dintre<br />
cele mai frumoase festivaluri<br />
tradiționale din Spania,<br />
un adevărat spectacol al<br />
culturii spaniole, cu porturi<br />
tradiționale, flamenco pe<br />
străzi, tapas și vin, artificii,<br />
dansuri și costume.<br />
Material realizat de Zoe<br />
Stoleru Martí (Valencia)
Bucuria lecturii<br />
de Letiţia Coza<br />
Pagina copiilor AUGUST<br />
<strong>2019</strong> 17<br />
Când luna lucește<br />
Este-o noapte luminoasă.<br />
Mema a plecat de-acasă<br />
Pe furiș, fără să spună<br />
Mamei sale „noapte bună!”<br />
Unde-ajunge, nu-i departe,<br />
Doar livada o desparte<br />
De tufișul des de-alun,<br />
Unde-adesea cuibu-și pun<br />
Păsări mici, dar și fazani,<br />
Astfel că de mai mulți ani<br />
Glasuri nemelodioase<br />
Îi scot pe copii din case<br />
Curioși să vadă cum<br />
E-un fazan; eu pot să spun<br />
Că are-un penaj frumos<br />
Și zboară destul de jos,<br />
Fiind o pasăre mare;<br />
Bărbătușu-o coadă are,<br />
Încovoiată, dar frumoasă;<br />
Iar „doamna” fazan e... grasă.<br />
Face ouă și pui scoate,<br />
Îi hrănește cu de toate<br />
Și-ntâmplări adevărate<br />
Cu glas mic le povestește<br />
Noaptea, când luna lucește.<br />
Mema are-un ascunziș<br />
Chiar aproape de tufiș;<br />
Ea e numai ochi și-urechi:<br />
Îi plac... poveștile vechi.<br />
Mama puii și-a hrănit<br />
Și povestea a pornit:<br />
S-a întâmplat într-o vară,<br />
Când luna sta să răsară.<br />
Pe atunci bunica mea<br />
Doi pui guralivi avea.<br />
Se-ntorcea la ei cu hrana,<br />
Dar n-o părăsise teama<br />
Că simțise o mișcare,<br />
Un pas de om pe cărare.<br />
(V-am mai spus că omul are<br />
Poftă să ne pună pe frigare!)<br />
Putea fi prevăzătoare,<br />
Dar cu gândul doar la pui<br />
Zboară drept prin fața lui<br />
Spre creanga copacului;<br />
Insul – omul dracului!<br />
C-un pistol era-narmat,<br />
Pistol cu aer comprimat,<br />
Imediat l-a descărcat,<br />
Dar un lucru prea ciudat<br />
Pe moment s-a întâmplat:<br />
Între mamă și pistol<br />
A făcut un salt și-atât,<br />
I s-a oprit alica-n gât.<br />
„Vai de mine! Dracul gol!!”<br />
A strigat omu-ngrozit<br />
Și-a fugit, a tot fugit...<br />
Iar în urma lui, motanul<br />
(Ce-abia împlinise anul)<br />
A rămas pe pământ, lat,<br />
Poate chiar paralizat...<br />
Doi copii l-au căutat,<br />
Era numai leșinat;<br />
Medicul l-a operat<br />
Și cu grijă l-a tratat,<br />
Însă nici acum, săracul,<br />
Nu mai poate-ntoarce capul...<br />
Mema asculta uimită,<br />
Întâmplarea povestită<br />
O știa atât de bine!<br />
Vă întrebați oare cine<br />
A fost motanul salvator?<br />
Pentru Mema e ușor,<br />
Că-i foarte mândră de el:<br />
Este unchiul ei, Săndel!<br />
Audio-book-ul creat<br />
De Mika Blu m-a fermecat.<br />
Ascult povestea înc-o dată<br />
Și apoi o transcriu toată,<br />
Astfel că poți s-o citești<br />
Orișiunde locuiești.<br />
Invitație la joc<br />
Să jucăm „Fazan”!<br />
„Fazan” este un joc foarte cunoscut<br />
și răspândit, care dezvoltă<br />
vocabularul și memoria. Se joacă<br />
în cel puțin două persoane, dar<br />
este cu atât mai distractiv și mai<br />
interesant cu cât sunt mai mulți<br />
jucători. Jocul începe cu unul din<br />
participanți spunând în gând alfabetul,<br />
după ce a dat startul cu<br />
litera „A” rostită cu voce tare.<br />
Un alt jucător spune „stop”,<br />
iar cel care rostea în gând alfabetul<br />
trebuie să spună cu voce<br />
tare la ce literă a ajuns. Apoi, cu<br />
acea literă, el va spune un cuvânt<br />
format din cel puțin trei litere.<br />
Următorul jucător trebuie să<br />
găsească un alt cuvânt care să înceapă<br />
cu ultimele două litere ale<br />
cuvântului rostit de primul jucător<br />
– și tot așa, de la un jucător la<br />
altul, cuvintele trebuie să înceapă<br />
mereu cu ultimele două litere ale<br />
cuvântului anterior spus în joc.<br />
Dacă un jucător nu găsește<br />
un cuvânt care să respecte regulile<br />
jocului, acesta este „închis”<br />
și primește litera F. De fiecare<br />
dată când un jucător e „închis”,<br />
primește una din literele care<br />
compun cuvântul „fazan”. După<br />
cinci greșeli, un jucător va avea<br />
toate cele cinci litere ale cuvântului<br />
„fazan” și va fi eliminat din<br />
joc. Rând pe rând, jucătorii care<br />
ajung „fazan” sunt eliminați,<br />
iar cel care rămâne ultimul este<br />
câștigătorul.<br />
În cadrul jocului nu se folosesc<br />
nume proprii, nici cuvinte de legătură,<br />
nici cuvinte formate din<br />
doar două litere. De asemenea, nu<br />
este voie să se repete cuvinte deja<br />
folosite de către același jucător<br />
sau de către ceilalți participanți<br />
la joc. Dacă jocul se derulează<br />
în limba română, atunci nu sunt<br />
permise cuvinte aparținând altor<br />
limbi. Dar jocul se poate juca și<br />
în alte limbi, unde pot fi utilizate<br />
doar cuvintele limbii respective.
18 AUGUST<br />
<strong>2019</strong><br />
Sănătate<br />
Sara Gottfried:<br />
Care sunt cauzele pentru care<br />
nu poți slăbi<br />
Sara Gottfried este doctor<br />
în științe și expert hormonal.<br />
Iată ce spune ea despre problema<br />
slăbitului din punct de<br />
vedere endocrinologic. Pe parcursul<br />
carierei mele, primesc<br />
în principal aceleași mesaje<br />
de la pacienți: „Respect toate<br />
regulile, dar așa și nu pot slăbi.”<br />
„Cu vârsta metabolismul<br />
meu încetinește și nu mai pot<br />
da jos kilograme.” „Nu pot să<br />
renunța la anumite produse,<br />
deși îmi dau seama că îmi fac<br />
rău.” „Puteți să-mi prescrieți<br />
un medicament de slăbire?”<br />
„Am slăbit 2 kilograme și am<br />
pus 5 înapoi.” Probabil nu există<br />
om, căruia să-i pese de cum<br />
arată și cum se simte, care să<br />
nu fi spus una dintre afirmațiile<br />
de mai sus.<br />
Fiind doctor, specialist<br />
în ginecologie, am trecut și<br />
eu prin această problemă.<br />
Fiind cândva dolofană, am<br />
fost nevoită să aplic toate<br />
cunoștințele mele din ginecologie<br />
pentru a putea slăbi.<br />
Astfel, am ajuns la concluzia<br />
că există 4 cauze hormonale<br />
în cazul femeilor, care nu ne<br />
permit să slăbim.<br />
1. Excesul de estrogen.<br />
Estrogenul este un hormon feminin<br />
care îi oferă femeii sâni<br />
și coapse. El este prezent și în<br />
organismul masculin, dar în<br />
proporții mult mai mici. Însă<br />
pentru ambele sexe există riscul<br />
excesului de estrogen. Plus<br />
la toate, estrogenul este produs<br />
în organism chiar și după menopauză,<br />
la femei. Estrogenul,<br />
ca și alți hormoni, răspunde de<br />
reacția organismului la mâncare.<br />
Din cauza lui, femeilor,<br />
odată cu vârsta, le este mai<br />
greu să slăbească.<br />
Pentru a micșora nivelul<br />
de estrogen din organism, eu<br />
recomand a se consuma câte<br />
jumătate de kilogram de legume<br />
pe zi. Fibrele din legume<br />
ajută la eliminarea estrogenului<br />
din organism. Astfel, veți<br />
limita și consumul de carne pe<br />
timp de zi, aliment care contribuie<br />
la creșterea nivelului<br />
de estrogen.<br />
2. Excesul de insulină. În<br />
societatea actuală, o mare<br />
parte din populație suferă de<br />
diabet, boală care este însoțită<br />
și de obezitate. Atunci când<br />
organismul are prea multă<br />
grăsime, nivelul de insulină se<br />
dereglează, iar celulele nu mai<br />
reacționează la acest hormon.<br />
În rezultat, reglatorul de glucoză<br />
nu mai funcționează cum<br />
trebuie, iar zahărul în sânge oscilează<br />
în jos și în sus, astfel,<br />
acumulându-se grăsimea.<br />
Pentru a rezolva această<br />
problemă eu recomand consumul<br />
a 2 lingurițe de oțet de<br />
mere împreună cu apă plată.<br />
Un studiu desfășurat în 2004<br />
a demonstrat că 2 lingurițe de<br />
acest oțet consumat înainte de<br />
o masă plină de carbohidrați,<br />
reduce nivelul de glucoză în<br />
sânge la oamenii cu rezistență<br />
la insulină. Pe lângă asta, e<br />
necesar să nu mâncați dulciuri<br />
în exces și să fiți atenți la metabolism,<br />
în caz că e dereglat,<br />
atunci cel mai probabil aveți<br />
probleme cu nivelul de insulină.<br />
3. Excesul de corizol.<br />
Cortizolul este hormonul<br />
produs ca reacție la situațiile<br />
de stres, asta ce în timp mulți<br />
dintre noi sunt stresați permanent.<br />
În viziunea mea, cortizolul<br />
este cea mai importantă<br />
cauză a eșecului în slăbire.<br />
Atât timp cât organismul este<br />
stresat, el va tinde să producă<br />
grăsime, mai ales în zona abdomenului.<br />
Unde mai pui că noi<br />
îl ajutăm cu dulciuri pentru a<br />
simți un pic de plăcere pe fonul<br />
stresului.<br />
Prima mea recomandare<br />
în acest sens, este excluderea<br />
consumului de cafea. Încercați<br />
să renunțați pentru început<br />
timp de o săptămână la ea și<br />
veți vedea că veți dormi mai<br />
bine și veți fi mai calm. Ulterior,<br />
înlocuiți cafeaua cu ceaiul<br />
verde, apoi cu ceaiul alb, iar<br />
după care, treceți la apă fierbinte<br />
cu lămâie. Cea din urmă<br />
va stimula și sistemul digestiv,<br />
precum va contribui și la eliminarea<br />
hormonilor toxici din<br />
organism.<br />
4. Insuficiența de adiponectină.<br />
Adiponectina este<br />
un hormon care indică organismului<br />
necesitatea de a<br />
arde grăsimile. El este necesar<br />
pentru a regla nivelul<br />
de glucoză și procesul de<br />
scindare a acizilor grași. În<br />
cazul unor persoane acesta<br />
este prezent într-o cantiate<br />
mică, lucru care este determinat<br />
genetic, astfel există<br />
tendința de a acumula grăsimile.<br />
Acestor persoane eu le<br />
recomand să consume fistic,<br />
cât nu ar părea de incredibil,<br />
dar această alună este capabilă<br />
să mărească nivelul de<br />
adiponectină în organism.<br />
Un ajutor la sporirea acestui<br />
hormon este și înfometarea.<br />
Cea mai potrivită e cea înainte<br />
de culcare, fiindcă va include și<br />
orele de somn. Astfel bărbații<br />
ar trebui să se înfometeze 16<br />
ore, iar femeile 18 ore. De<br />
asemenea, nu uitați și despre<br />
efortul fizic și alimentația sănătoasă.<br />
Documentare:<br />
www.saragottfriedmd.com<br />
www.mindbodygreen.com<br />
Deficitul de magneziu<br />
Dacă vă simțiți obosit în<br />
permanență, ochii dvs. se mișcă<br />
și aveți spasme musculare, cel<br />
mai probabil există o lipsă de<br />
magneziu în corpul vostru. Un<br />
deficit de magneziu poate cauza<br />
o boală gravă deoarece prea<br />
multe procese din organism<br />
depind de acesta. De aceea,<br />
ar trebui să rămâneți atenți și<br />
să fiți capabili să observați o<br />
deficiență în timp.<br />
• Dorinţă arzătoare pentru<br />
dulciuri. O dorință arzătoare<br />
de a mânca ceva dulce arată<br />
că există o lipsă de anumite<br />
minerale în organism, în special<br />
magneziu. Pierderea de<br />
magneziu la femei este adesea<br />
legată de menstruație, iar<br />
la sportivi de antrenamentele<br />
intense.<br />
• Durere şi spasme musculare.<br />
Crampele musculare<br />
pot fi foarte dureroase. Dacă<br />
suferiți de ele în mod regulat,<br />
poate fi un semn al nivelurilor<br />
scăzute de magneziu.<br />
Magneziul și vitaminele D,<br />
E și B pot preveni crampele<br />
musculare. De aceea, vizitațivă<br />
medicul pentru a verifica<br />
nivelurile acestor vitamine și<br />
asigurați-vă că obțineți doza<br />
zilnică recomandată. De asemenea,<br />
puteți încerca să vă<br />
amelioraţi suferința prin masarea<br />
mușchilor afectați într-o<br />
mișcare circulară.<br />
• Insomnie. Deficitul de magneziu<br />
poate provoca insomnie.<br />
Magneziul este vital pentru o<br />
funcție numită „relaxare a<br />
creierului”. Această capacitate<br />
a creierului ne ajută să ne<br />
relaxăm și să adormim calm.<br />
Așa cum am menționat mai<br />
devreme, nivelurile scăzute de<br />
magneziu pot duce la crampe<br />
musculare. Acest lucru pro-<br />
voacă sindromul picioarelor<br />
neliniștite, o afecțiune care determină<br />
picioarele să se scuture<br />
noaptea. Ca urmare, calitatea<br />
somnului scade.<br />
• Boala osoasă. Deficitul de<br />
magneziu poate crește riscul<br />
apariției problemelor osoase.<br />
Acest lucru poate duce la<br />
creșterea riscului de fractură.<br />
Ideea este că deficitul de magneziu<br />
poate reduce nivelul de<br />
calciu din sânge, iar calciul este<br />
esențial pentru menținerea oaselor<br />
sănătoase.<br />
• Reflux gastro-esofagian.<br />
Dacă aveți deficit de magneziu,<br />
alimentele și acidul gastric se<br />
întorc în esofag. Acesta duce<br />
la o senzație de arsură numită<br />
reflux gastro-esofagian sau<br />
arsuri la stomac.<br />
• Stres și apatie. Magneziul<br />
este un element esențial pentru<br />
construirea unui sistem<br />
nervos puternic. Acest element<br />
este responsabil pentru relaxare.<br />
Cu o lipsă de magneziu în<br />
organism, o persoană simte<br />
anxietate și stres fără cauză.<br />
Astfel, riscul depresiei crește<br />
dramatic.<br />
• Constipaţie. Există multe<br />
motive pentru care se poate<br />
să aveți constipație, de la stres<br />
la un consum redus de fibre.<br />
Magneziul are un efect relaxant<br />
asupra multor părți ale<br />
corpului, inclusiv a tractului<br />
digestiv. Datorită lipsei acestui<br />
mineral, funcțiile intestinale<br />
nu funcționează corect, ceea ce<br />
duce la constipație.<br />
• Oboseala. Magneziul este<br />
necesar pentru reacțiile care<br />
creează energie în celule. Fără<br />
magneziu, nu veți avea suficientă<br />
energie la nivel celular.<br />
Acest lucru se poate manifesta<br />
ca oboseală, energie scăzută și<br />
lipsă de mobilitate.<br />
• Cefalee severă. Deficitul de<br />
magneziu poate determina<br />
migrene și dureri de cap frecvente.<br />
Cu o deficiență a acestui<br />
mineral, vasele de sânge din<br />
creier se îngustează rapid și se<br />
extind, ceea ce este cauza unei<br />
migrene.<br />
O cantitate suficientă de<br />
magneziu în organism reduce<br />
riscul de modificări ale<br />
vaselor de sânge și elimină<br />
durerile de cap.<br />
Documentare:<br />
www.gq.com<br />
www.ods.od.nih.gov
Călător prin lume AUGUST<br />
<strong>2019</strong> 19<br />
Dr. Gabriela Căluţiu Sonnenberg<br />
(Benissa-Spania), Editor Senior OR<br />
„Spaniola o vorbesc cu<br />
Dumnezeu, italiana cu femeile,<br />
franceza cu bărbații, iar germana<br />
cu calul meu”, este un<br />
dicton atribuit regelui Carlos al<br />
V-lea, faimosul suveran habsburg<br />
al Spaniei, care a dominat<br />
mare parte din Europa în secolul<br />
al XVII-lea. Se înțelege de<br />
la sine că suveranul își respecta<br />
calul ca pe un prieten prețios,<br />
căci germana era limba sa maternă.<br />
Caii și Spania, o simbioză<br />
la care aproape că te simți tentat<br />
să te întrebi ce-a fost mai<br />
întâi. Datorită ceremonialelor<br />
fastuoase care se practicau pe<br />
la curțile regale ale Europei,<br />
tradiția cavalerească a înflorit<br />
în Peninsula Iberică mai ales în<br />
perioada medievală. Nu exista<br />
pe atunci nicio casă nobiliară<br />
care să nu dispună de dotări<br />
grandioase pentru călărie, de<br />
grajduri pe măsură, cu personal<br />
numeros și cu instructori<br />
renumiți. Erau la modă vestitele<br />
„palate de călărie”, edificii<br />
care își meritau pe deplin numele<br />
și renumele.<br />
Mergând însă înapoi în istorie<br />
dăm peste conchistadorii<br />
călări. V-ați întrebat vreodată,<br />
în timp ce vizionați filmele<br />
americane cu cowboy, de unde<br />
aveau coloniștii și indienii acei<br />
mândri bidivii, din moment ce<br />
rasa cabalină n-a existat anterior<br />
pe continentul american? Ei<br />
bine, evident că de la conchistadori,<br />
deci din Spania și din<br />
Portugalia! În fapt, majoritatea<br />
raselor create în America au la<br />
bază calul spaniol. Lipițanii,<br />
Lusitano și Paso Fino sunt<br />
obținuți prin combinații de<br />
rase central-europene, toate<br />
încrucișate cu calul andaluz.<br />
Calul de rasă pură face parte<br />
din tradiția Spaniei, fiind privit<br />
ca un legământ cultural, un<br />
simbol ce sporește renumele<br />
patrimoniului iberic. Înseși picturile<br />
rupestre de pe teritoriul<br />
Peninsulei Iberice demonstrează<br />
vechimea și originile calului<br />
spaniol.<br />
Din perioada preistorică,<br />
din cele mai îndepărtate timpuri,<br />
calul a fost prezent în<br />
bătăliile care au decis soarta<br />
țării și i-au marcat istoria. Călare,<br />
cartaginezii au câștigat<br />
multe războaie iar mai târziu,<br />
la descinderea lui Hanibal în<br />
Peninsula Iberică, elefanții și<br />
caii le-au fost de mare folos la<br />
traversarea Alpilor, ajutându-i<br />
să-i învingă pe romani. Mândrii<br />
armăsari au contribuit decisiv<br />
la reușita expediției legendare<br />
care a intrat în anale drept<br />
episodul cel mai glorios din<br />
istoria războaielor punice dintre<br />
Roma Antică și Cartagina.<br />
Ulterior, autorii romani<br />
Plutarh, Pliniu cel Bătrân și<br />
Seneca vorbesc despre calul<br />
hispanic ca despre un animal<br />
deosebit de frumos, docil, curajos<br />
și mândru, ideal în război<br />
și în jocurile care se celebrau<br />
prin arenele acelor vremi. Numai<br />
aristocrații foarte bogați și<br />
patricienii puteau să-și permită<br />
să țină unul și doar o mână de<br />
norocoși aveau privilegiul de<br />
a-i încăleca.<br />
Calul andaluz a fost martor<br />
și protagonist al Conquistei<br />
arabe, purtând pe spate agilii<br />
călăreți berberi. La acea vreme<br />
era adulat de califi, de nobilime<br />
și de regi. Simboliza distincție<br />
și era enorm de scump (vă<br />
amintiți de El Zorab?).<br />
Rasa cabalină spaniolă pură<br />
supranumită „cal andaluz”,<br />
este una dintre cele mai vechi<br />
din lume. Se caracterizează<br />
printr-o deosebită sensibilitate<br />
și inteligență, fapt pentru<br />
care este considerată ca fiind<br />
una dintre cele mai bune rase<br />
la nivel global. În zilele noastre,<br />
calul de rasă andaluză pur<br />
sânge continuă să culeagă<br />
premiile cele mai de soi pe<br />
la competițiile și olimpiadele<br />
modernității.<br />
În catalogul iepelor spaniole<br />
Pur sânge spaniol<br />
intră varietățile cu păr sur, brun<br />
și negru, iar din anul 2003 au<br />
fost incluse și nuanțele roșcat<br />
și cafeniu, precum și foarte rarele<br />
exemplare de Palominos,<br />
Perlinos, Cremellos, Perlas<br />
și Champagne. Dar atenție,<br />
combinațiile de culori (tărcat)<br />
nu sunt admise!<br />
Pornind de la locuțiunea engleză<br />
purebred sau purebreed<br />
s-a creat în anul 1912 denumirea<br />
de nomenclatură Pura Raza<br />
Española (prescurtat PRE), categorie<br />
în cadrul căreia este rezervată<br />
o secțiune pentru calul<br />
cel mai nobil, Cartujano (care<br />
provine din hergheliile călugărilor<br />
mânăstirilor Ordinului<br />
Iezuit Cartusian). Unele exemplare<br />
au originea documentată<br />
încă din Evul Mediu, cu o linie<br />
genealogică fără încrucișări,<br />
neîntreruptă, nepătată.<br />
Grație inițiativei Regelui<br />
Felipe al II-lea, care a ordonat<br />
crearea Hergheliilor Regale în<br />
secolul al XVII-lea, transformate<br />
mai apoi în Herghelie<br />
Națională, rasa pură a calului<br />
spaniol și-a atins apogeul în<br />
momentul extinderii spre continentul<br />
american.<br />
În anul 1973, Àlvaro<br />
Domenecq, un dresor din<br />
orașul Jerez de la Frontera,<br />
compune cea dintâi coregrafie<br />
de dans pentru caii andaluzi.<br />
Inaugurată atunci, ea devine<br />
program standard și oficial<br />
al Școlii Regale Andaluze de<br />
Artă Ecvestră (Real Escuela<br />
Andaluza de Arte Ecuestre),<br />
spectacol care poartă faima<br />
cailor andaluzi peste tot în<br />
lume. În același an, Principele<br />
Spaniei Juan Carlos, devenit<br />
ulterior rege, îi înmânează lui<br />
Domenecq Medalia de Aur,<br />
distincția cea mai râvnită din<br />
domeniul echitației.<br />
Asociația Națională de<br />
Crescători de Cai din Rasă<br />
Pură Spaniolă ( Asociación<br />
Nacional de Criadores de<br />
Caballos de Pura Raza<br />
Española - ANCCE), constituită<br />
în 1972, cu sediul la Sevilla,<br />
este recunoscută la nivel<br />
internațional. Numai ea este<br />
îndreptățită să țină evidența<br />
cailor în nomenclatorul genealogic<br />
al rasei pur sânge. Tot<br />
ea este și cea care organizează<br />
Salonul Internațional Anual al<br />
Cailor de la Sevilla (SICAB),<br />
manifestare care se ține începând<br />
din anul 1991.<br />
La ora actuală, efectivul<br />
mondial de cai din rasa<br />
pură spaniolă atinge cifra de<br />
180.000 de exemplare, repartizate<br />
pe herghelii din peste<br />
cincizeci de țări.<br />
De-a lungul timpului,<br />
frumusețea și noblețea unor<br />
exemplare superbe a fascinat<br />
numeroși scriitori și pictori. Inspirându-le<br />
creația ei au dat lumii,<br />
indirect, multe capodopere<br />
de artă. Cine n-a auzit de simpatica<br />
și docila iapă a lui Don<br />
Quijote, blânda Rosinante?<br />
Sau de bidiviul arab Babieca,<br />
intrat în legendă în rând cu cei<br />
mai vestiți cai din istoria lumii,<br />
completând povestea eroului<br />
național El Cid Campeador și<br />
conferindu-i acea tușă finală<br />
specială, indispensabilă oricărei<br />
epopei de neuitat?<br />
Dintre toate imaginile întipărite<br />
pe veci în memoria colectivă,<br />
cea mai durabilă este<br />
viziunea fantasmagorică a trupului<br />
neînsuflețit al Cidului,<br />
călare pe calul său credincios,<br />
conducându-și vitejii în ultima<br />
sa luptă. Sprijinit prin proptele<br />
ascunse pe sub veștmânt şi armură,<br />
Cidul iese victorios din<br />
ultima sa bătălie, deși în fapt<br />
este deja mort. „Ca un zeu<br />
nemuritor/ cel viteaz era călare”,<br />
se spune, în alt context, în<br />
vestitul poem al lui Alecsandri.<br />
Dar și în Spania se potrivește<br />
poezia. Tot ca acolo, barbarii<br />
speriați „fug potop, potop cu<br />
toții”.<br />
Multe portrete și statui<br />
de personalități reprezintă<br />
comandanți de armate, împărați<br />
și împărătese, regi, regine, nobili<br />
și eroi în postură ecvestră,<br />
călare pe cai de rasă andaluză.<br />
Se poate spune așadar, fără teama<br />
de a exagera, că avem de-a<br />
face cu o rasă legendară.<br />
Calul spaniol este considerat<br />
un cal baroc, pentru că<br />
are caracteristicile care erau la<br />
modă în acea epocă. Mai ales<br />
inconfundabila coamă bogată<br />
și coada stufoasă, ușor vălurită,<br />
fără să stea țeapănă ca la caii<br />
de rasă arabă le conferă maiestuozitate.<br />
Între timp, s-au dezvoltat<br />
însă și alte trăsături, mai<br />
utile în competițiile sportive.<br />
Pentru călătorii care vizitează<br />
azi Andaluzia, spectacolul pe<br />
care-l oferă multe distilerii din<br />
zonă include numere de călărie<br />
deosebit de frumoase. Tradiția<br />
dresurii acestor superbe animale<br />
dăinuie așadar peste veacuri.<br />
Bizar este însă faptul că,<br />
grație î<strong>nr</strong>udirii dintre casele regale<br />
spaniole, italiene, germane<br />
și austriece, nu în Spania ci prin<br />
alte locuri s-au consacrat cele<br />
mai avansate școli de echitație<br />
specializate pe cai spanioli.<br />
Cea mai renumită se află în<br />
Austria, la Viena (a) și a fost<br />
inclusă recent, în anul 2015, în<br />
patrimoniul cultural imaterial<br />
recunoscut de UNESCO.<br />
Totuși, nici caii ținuți la casa<br />
omului nu sunt o raritate. Ei<br />
continuă să facă parte din peisajul<br />
cotidian rural spaniol. Se<br />
mai întâmplă să apară semne<br />
indicatoare cu simboluri cvasi-hipice<br />
iar pe alocuri se mai<br />
vede și astăzi câte un cal priponit<br />
de stâlpul vreunei bodegi, ca<br />
o imagine încremenită-n timp.<br />
Nouă, românilor, ne amintește<br />
de căruțele deloc rare din peisajul<br />
mioritic actual.<br />
Și, totuși, oare de ce i-a<br />
fost sortit celui mai frumos<br />
cal din lume să fie acasă tocmai<br />
în Andaluzia? Să aibă<br />
acest lucru vreo legătură cu<br />
faptul că tot acolo s-a format<br />
melancolicul stil muzical<br />
numit „flamenco”, însoțit de<br />
dansul grațios și nărăvaș care<br />
amintește de pasul mândru al<br />
cailor de paradă, ținuți în frâu<br />
doar în aparență?<br />
Nu știm, dar cert este<br />
că destinul țiganilor, hoți și<br />
comercianți pricepuți, dar și<br />
artiști flamenco neastâmpărați,<br />
rămâne strâns legat de cel al cailor.<br />
Se șoptește pe la colțuri că<br />
aurul gitanilor ar mai străluci<br />
încă în umbră și ar necheza<br />
noaptea...<br />
Autor: Gabriela Căluțiu<br />
Sonnenberg (Benissa –<br />
Spania)<br />
Economist, scriitor și jurnalist,<br />
promotor de cultură,<br />
traducător. Senior Editor în<br />
cadrul redacției <strong>Occidentul</strong><br />
Românesc.
20 AUGUST<br />
<strong>2019</strong><br />
Terapia verde<br />
Beneficiile apei sărate de mare<br />
Corina Simionescu Hudgens<br />
Medic terapeut – Norwich/ Anglia<br />
Toată lumea cunoaște efectele<br />
benefice ale mării asupra<br />
stării de bine. Dar, mai puțini<br />
cunosc calitățile curative ale<br />
apei de mare și ale climatului<br />
marin. Pentru a beneficia<br />
cât mai eficient de acestea, se<br />
impune ca serviciile oferite în<br />
centrele de talasoterapie să fie<br />
de înaltă calitate.<br />
Talasoterapia provine<br />
din cuvântul grecesc pentru<br />
,,mare” și se referă la utilizarea<br />
medicală a proprietăților<br />
benefice ale mării (printre<br />
care se numără climatul de<br />
coastă, apa de mare, nămolul<br />
marin, algele marine, nisipul<br />
și alte substanțe extrase din<br />
mare) într-un scop preventiv<br />
și de remediere.<br />
Calitățile curative ale apei<br />
de mare și ale climatului marin<br />
au fost folosite în scopuri<br />
terapeutice încă din vremurile<br />
romane; în prezent, talasoterapia<br />
este văzută ca un veritabil<br />
ajutor pentru starea de<br />
sănătate. Pe lângă refacerea<br />
forțelor, grija de sine și reducerea<br />
stresului, talasoterapia<br />
ajută la găsirea unei stări de<br />
armonie între corp și spirit.<br />
Talasoterapia include<br />
aplicarea în scopuri terapeutice<br />
a tuturor elementelor ce<br />
ţin de mare, respectiv apă,<br />
soare, nămol, briză (are multiple<br />
beneficii pentru piele,<br />
sterilizează şi cicatrizează rănile,<br />
îmbunătăţeşte circulaţia<br />
sanguină şi reduce inflamaţia<br />
articulaţiilor). Este deosebit<br />
de eficientă în prevenirea şi<br />
tratarea afecţiunilor respiratorii,<br />
a rinitelor, sinuzitelor şi<br />
chiar astmului, în special în<br />
cazul celor mici.<br />
Tratamente externe cu<br />
apă de mare<br />
• Candida genitală se vindecă<br />
foarte rapid, dacă se fac<br />
irigaţii vaginale (la femei) şi<br />
spălături ale zonei balanoprepuţiale<br />
(la bărbaţi), cu apă<br />
de mare, de două-trei ori pe zi.<br />
Apa de mare este foarte bogată<br />
în iod, în sare, în alte substanţe<br />
cu efect antifungic, care<br />
echilibrează flora genitală.<br />
• Acneea se retrage în urma<br />
băilor în mare şi a expunerii<br />
repetate la soare (dar nu la<br />
ore de insolaţie maximă şi nu<br />
pentru perioade foarte lungi<br />
de timp), dacă este foarte<br />
bine respectată şi igiena. Apa<br />
de mare are efecte reglatoare<br />
endocrine, ajutând la eliminarea<br />
din rădăcină a acestei<br />
afecţiuni. Apoi, apa de mare<br />
are efect antiinflamator şi, împreună<br />
cu nisipul, curăţă pielea<br />
şi desfundă porii, reglează<br />
secreţia de sebum.<br />
• Alergia cutanată se ameliorează<br />
în timpul curei marine,<br />
în primul rând datorită<br />
apei şi a aerosolilor marini,<br />
care au efect uşor imunosupresor<br />
şi diminuează intensitatea<br />
reacţiilor alergice. În<br />
eczemele alergice, apa are<br />
şi efect antiinflamator direct.<br />
Baia în mare, spălările feţei cu<br />
apă de mare şi tratamentul cu<br />
aerosoli sunt recomandate şi<br />
în conjunctivita alergică.<br />
• Rinita cronică (alergică şi<br />
infecţioasă). Se ia apa de mare<br />
în pumn, se duce în dreptul<br />
uneia dintre nări (cealaltă fiind<br />
obturată cu degetul) şi se<br />
aspiră (se trage pe nas) cu putere,<br />
de mai multe ori, până se<br />
obţine o drenare şi o curăţare<br />
satisfăcătoare. Se repetă procedeul<br />
şi cu cealaltă nară. Un<br />
tratament durează minimum<br />
12 zile.<br />
• Zgârieturi, răni superficiale.<br />
Simpla baie în mare este<br />
de natură să reducă timpul de<br />
vindecare de 2-3 ori, precum<br />
şi să împiedice eventualele<br />
infecţii sau cicatrizările inestetice.<br />
• Gingivite, stomatite. Se<br />
fac de 2-3 ore pe zi clătiri ale<br />
gurii cu apă de mare, care<br />
apoi se scuipă integral (nu se<br />
înghite). Are efect puternic<br />
anti-infecţioase şi, în plus,<br />
ajută la refacerea epiteliilor<br />
lezate, fiind printre puţinele<br />
remedii care au această acţiune<br />
regenerativă.<br />
Talasoterapia, eficientă şi în:<br />
• Întărirea sistemului imunitar.<br />
• Lipsa poftei de mâncare.<br />
• Baia de nisip cald, recunoscută<br />
ca terapie în Spania,<br />
Franţa şi Italia, combate retenţia<br />
de apă din organism,<br />
atenuează durerile reumatice,<br />
elimină toxinele şi creşte<br />
rezistenţa la infecţii. Stări<br />
depressive.<br />
• Persoanele care suferă de<br />
hipotiroidie, insuficienţă ovariană,<br />
reumatism, tuberculoză<br />
osoasă, boli de piele e bine săşi<br />
petreacă vacanţa la mare.<br />
• Atent folosite ca durată şi<br />
moment al zilei, ultravioletele<br />
previn osteoporoza, depresia,<br />
insomnia, meteosensibilitatea,<br />
atenuează simptomele<br />
bolilor autoimune.<br />
• Anumite boli endocrine,<br />
precum hipertiroidismul.<br />
• Îmbunătăţirea calităţii<br />
somnului.<br />
• Îmbunătăţirea funcţiilor<br />
cardiace.<br />
• Îmbunătaţirea metabolismului<br />
şi, implicit, slăbire.<br />
• Componentele apei de<br />
mare (magneziul, potasiul,<br />
calciul, diferiţi sulfaţi şi sodiul)<br />
sunt absorbite de pori şi<br />
revigorează corpul obosit.<br />
• Cura heliomarină are<br />
indicaţii majore în bolile reumatice<br />
inflamatorii cronice<br />
şi mai ales în poliartrita cronică<br />
evolutivă, ce afectează<br />
mai ales articulaţiile mici ale<br />
mâinilor şi picioarelor, precum<br />
şi aşa-numita spondilită<br />
anchilopoetică, boală ce se<br />
caracterizează prin anchilozarea<br />
coloanei vertebrale şi<br />
prin incubarea ei progresivă.<br />
Contraindicaţiile privesc<br />
bolile infecţioase în perioadă<br />
acută, tulburările cardiovasculare,<br />
hipertiroidia sau<br />
alergia la iod, hipertensiunea<br />
arterială, afecţiunile otorinolaringologice<br />
(ex. otită, sinuzită,<br />
laringită etc.), cancerele<br />
şi unele boli ale pielii.
Reţetele Annei AUGUST<br />
<strong>2019</strong> 21<br />
Supă de roșii<br />
Ingrediente: 1 bucată<br />
cârnat picant, 600g roşii în<br />
bulion, 200g năut, 1 ceapă<br />
medie, 2 căței usturoi, 1 legătură<br />
pătrunjel, 2 linguri<br />
ulei, 1 praf sare, piper.<br />
Mod de preparare:<br />
Într-o tigaie, se rumeneşte<br />
uşor cârnatul picant, tăiat<br />
felioare. În oala de fiert<br />
supa, se încinge o lingură<br />
de ulei şi se pun să se călească<br />
ceapa curățată și<br />
tocată mărunt şi usturoiul<br />
curățat și tăiat felioare.<br />
Apoi, se adaugă năutul, se<br />
lasă un minut să se călească<br />
şi se toarnă aproximativ<br />
un litru de apă şi roşiile.<br />
Se lasă să fiarbă în jur de<br />
45 de minute la foc mediu.<br />
Odată năutul fiert, se scoate<br />
un sfert din cantitate, iar<br />
restul conţinutului oalei<br />
se mixează, potrivindu-se<br />
de gust cu sare și piper.<br />
Se aduce supa la masă cu<br />
năutul păstrat, felioare de<br />
cârnat şi pătrunjel mărunt<br />
tăiat.<br />
Plăcintă cu carne de pui și<br />
ciuperci<br />
Salată mediteraneană cu<br />
paste<br />
Pentru aluat: 300g făină,<br />
100ml ulei, 1 praf de copt,<br />
200ml iaurt, chimen, sare,<br />
piper, 2 linguri ulei.<br />
Pentru umplutură: 500g<br />
piept de pui tocat, 2 ouă,<br />
100g ciuperci, 2 cepe, verdeaţă,<br />
după gust.<br />
Extra: 1 lingură ulei pen-<br />
tru uns tava, 1 gălbenuş și 1<br />
lingură apă pentru uns plăcinta.<br />
Pentru aluat: Iaurtul se<br />
amestecă cu uleiul, se adaugă<br />
făina amestecată cu praful<br />
de copt, chimenul și sare.<br />
Framântă bine și intinde<br />
două foi subţiri cu ajutorul<br />
unui sucitor.<br />
Pentru umplutură: Călește<br />
ceapa în ulei, se adaugă<br />
carnea și se călește. Presară<br />
condimentele, se amestecă<br />
și se pun și ciupercile. Lasă<br />
10 minute pe foc mic spre<br />
mediu. Ia de pe foc și adaugă<br />
verdeaţa tocată, ouale crude<br />
și amestecă bine. În tava<br />
unsă cu ulei se așază o primă<br />
foaie, se repartizează umplutura<br />
și se acoperă cu cea<br />
de-a doua foaie. Taie aluatul<br />
fâșii și se modelează, după<br />
imaginaţie. (Dacă nu vrei să<br />
îl tai, întinde o foaie simplă<br />
deasupra.) Unge plăcinta cu<br />
gălbenușul de la 1 ou amestecat<br />
cu puțină apă. Dă la<br />
copt în cuptorul preîncalzit<br />
timp de 40 de minute. Când<br />
este gata, lasă să se răcească<br />
aproape de tot, în tavă.<br />
Ingrediente: 500-600g<br />
friptură de pui, 300g paste<br />
scurte,1-2 castraveţi, 4-5 roşii,<br />
150-200g, brânză feta, 3 linguri<br />
ulei, 2 linguri zeamă de<br />
lămâie, sare, verdeaţă.<br />
Mod de preparare: Pastele<br />
se fierb în apă cu sare,<br />
respectând modul de prepa-<br />
rare indicat pe pachet. Se<br />
trec apoi printr-un jet de apă<br />
rece şi se lasă la scurs într-o<br />
strecurătoare. Friptura rece<br />
se taie fâşii şi se pune întrun<br />
castron mai mare, peste<br />
care se răstoarnă pastele<br />
fierte, bine scurse. Separat,<br />
într-o cană, se pune zeama<br />
de lămâie, uleiul, 2-3 linguri<br />
de apă şi un praf de sare. Se<br />
bate energic şi se răstoarnă în<br />
castronul cu paste. Se adaugă<br />
roşiile şi castraveţii tăiaţi<br />
felii, brânza tăiată cubuleţe<br />
şi verdeaţă după gust. Se<br />
amestecă uşor şi se serveşte<br />
imediat.<br />
Panna cotta cu<br />
căpșuni<br />
Ingrediente: 800ml frișcă<br />
lichidă, 120g zahăr, 100g ciocolată<br />
neagră, 10g gelatină,<br />
0,5 aromă de vanilie, 250g<br />
căpșuni, ½ lămâie, 1 lingură<br />
de zahăr, mentă.<br />
Mod de preparare: Se<br />
pune gelatina în apă rece 10<br />
minute. Într-o cratiță se pune<br />
frișca lichidă cu zahărul și vanilia<br />
și se lasă pe foc până încep<br />
să fiarbă. Se scurge gelatina,<br />
se adaugă în cratiță împreună<br />
cu vanilia și se amestecă până<br />
se topește. Se toană jumătate<br />
într-un contenitor, iar cealaltă<br />
jumătate se lasă în cratiță.<br />
Cantitatea de frișcă din contenitor<br />
se împarte iarăși în două.<br />
Cu una din jumătăți se toarnă<br />
în mod egal, în cele 5 pahare<br />
și se pune în congelator pentru<br />
20 de minute ca să se întărească<br />
primul strat. Între timp, se<br />
pune cratița cu frișca rămasă<br />
la foc mic, se adaugă bucățile<br />
de ciocolată, și se amestecă<br />
fără încetare până ciocolata se<br />
topește. Se scot paharele din<br />
congelator, se adaugă startul<br />
de ciocolată și se pune iarăși<br />
în congelator pentru 5 minute.<br />
Apoi se scot și se toarnă ultimul<br />
strat de frișcă cu gust de<br />
vanilie. Se pun paharele în frigider<br />
pentru 3 ore. Înainte de<br />
a se servi, se taie căpșunile și<br />
se amestecă cu zahăr și suc de<br />
lămâie. Se acoperă panna cotta<br />
cu căpșuni și mentă.
NELU BÂRSAN<br />
www.barsantrans.com<br />
PROGRAM<br />
DISTRIBUIRE PACHETE<br />
Zona ZARAGOZA<br />
TEL: 673 810 857 ; 642 773 763<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
RUTA SÂMBĂTĂ<br />
TAUSTE 9:00 AMBULATORIU<br />
EJEA 9:55 LIDL<br />
TUDELA 10:45 LA GARĂ<br />
CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN<br />
R OMÂNESC)<br />
PRADEJON 12:35 LA COLEGIU<br />
LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS<br />
MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU)<br />
EBRO<br />
VITORIA 15:50 MC DONALD’S<br />
ARRASTE 16:55 MAXI DIA<br />
M ONDRAGON<br />
BERGARA 17:20 EROSKY<br />
EIBAR 17:50 LIDL<br />
IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ)<br />
SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066)<br />
RUTA DUMINICĂ<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
TOLOSA 8:00 EROSKY<br />
ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ<br />
BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ<br />
ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ<br />
PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3<br />
(M AGAZIN ROMÂNESC)<br />
NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT)<br />
JACA 13:40 PISTA DE HIELO<br />
SABINANINGO 14:15 LA GARĂ<br />
FRAGA - AVIZ TELEFONIC<br />
Zona LERIDA<br />
TEL: 618 266 341; 664 108 325<br />
RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325)<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
ALPICAT 7:50 PECO CEPSA<br />
ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL<br />
BINEFAR 9:10 MAXI DIA<br />
MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA<br />
BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI<br />
HUESCA 11:25 PARCARE LIDL<br />
GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI)<br />
BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL<br />
AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA<br />
SOLSONA 15:45 PARCARE POD<br />
GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT<br />
CERVERA 17:40 LA BASCULĂ<br />
TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL<br />
BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR<br />
MOLLERUSA 19:10 LA LIDL<br />
BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ<br />
BELLVIS 20:10 LA SPLAI<br />
RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325)<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
BENABARE 8:00 PARCARE<br />
PUENTE DE<br />
8:35 RESTAURANT FONDA<br />
MONTANA<br />
PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS<br />
VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ<br />
VIELHA 11:00 PARCAREA MARE<br />
ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC<br />
SORT 14:30 STAȚIE BUS<br />
POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS<br />
TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA<br />
Zona TARRAGONA<br />
TEL: 651 563 065; 629 104 133<br />
RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
MONTBLANC 9:00 REPSOL<br />
VALLS 9:30 LIDL<br />
ALCOVER 10:00 PARC<br />
LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA<br />
REUS 11:00 AUTOGARĂ<br />
RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ<br />
CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL<br />
SALOU 12:30 PLAZA EUROPA<br />
VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI<br />
LA PINEDA 13:30 SHELL<br />
RUTA DUMINICĂ BARCELONA<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR<br />
VENDRELL 8:30 MAXI DIA<br />
L’ARBOC 9:00 SCHLECKER<br />
VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL<br />
VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL<br />
CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ<br />
GAVA 11:15 LA GARĂ<br />
VILADECANS 11:45 CARREFOUR<br />
BELLVITGE 12:00 LA GALP<br />
Zona BARCELONA<br />
TEL: 642 227 838; 642 979 132<br />
RUTA SÂMBĂTĂ<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU<br />
MARTORELL 8:45 LIDL<br />
CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA<br />
RUBI 9:50 LIDL<br />
SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL<br />
CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ<br />
RIPOLLET 11:25 LIDL<br />
BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA<br />
CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO<br />
GRANOLLERS 13:15 LIDL<br />
LA GARRIGA 13:45 MERCADONA<br />
TONA 14:15 MAXI DIA<br />
VIC 14:50 ALDI<br />
TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic)<br />
OLOT 16:00 CARREFOUR<br />
RIPOLL 17:00 CAPRABO<br />
BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA)<br />
GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC<br />
PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC<br />
NAVAS 19:20 LA TREN<br />
SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC<br />
RUTA DUMINICĂ<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
IGUALADA 8:00 CARREFOUR<br />
SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO<br />
MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO<br />
SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI<br />
L’HOSPITALET DE<br />
LLOBREGAT<br />
L’HOSPITALET DE<br />
LLOBREGAT<br />
10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA<br />
CASES)<br />
10:35 C. COMERCIAL “LA<br />
FARGA”<br />
CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL<br />
CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI<br />
SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL<br />
BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA<br />
MATARO 13:30 LIDL<br />
GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE<br />
FIGUERES 16:00 LIDL<br />
ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA<br />
AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC<br />
SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA<br />
TERRASSA 18:50 ESTACION BUS<br />
MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS<br />
CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC<br />
Zona CASTELLON<br />
TEL: 618 759 883; 642 248 476<br />
ORAR SEDIU CASTELLON<br />
C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8/2 (LANGA CONSULATUL ROMAN)<br />
LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI:<br />
I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ:<br />
10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00<br />
RUTA SÂMBĂTĂ<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
CULLERA - AVIZ TELEFONIC<br />
ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC)<br />
ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL)<br />
ALCOY 13:00 EROSKY<br />
ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL<br />
POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC<br />
BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC<br />
TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/<br />
FRANCISCO ROSELLO, NR. 11)<br />
MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO<br />
IBANEZN, NR. 4)<br />
VALENCIA - ACASĂ ALIMENTACIÓN (C/ RODRIGO<br />
DE PERTEGAS 22, BAJO)<br />
PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL<br />
SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP<br />
AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL<br />
TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY<br />
GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR)<br />
RUTA DUMINICĂ<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL<br />
ALCORISA 07:30 BAR GOYA<br />
ANDORRA 08:00 EL ARBOL<br />
ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN<br />
CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA<br />
FABARA 10:00 BAR SPORT<br />
MAELLA - AVIZ TELEFONIC<br />
VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA”<br />
MORELLA 12:45 PATISERIA LILI<br />
VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ)<br />
BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP”<br />
TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC<br />
RUTA SÂMBĂTĂ<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN,<br />
NR. 35)<br />
UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA<br />
JESUS)<br />
CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/<br />
HERMANOS VALDES, NR. 13)<br />
TERUEL 14:00 PARCARE LIDL<br />
SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI<br />
DIA)<br />
LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL<br />
BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ<br />
BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA<br />
OROPESA DEL<br />
MAR<br />
- AVIZ TELEFONIC<br />
RUTA DUMINICĂ<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9)<br />
ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO<br />
CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL<br />
BENISSA 11:45 PARCARE FRAU<br />
DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL<br />
OLIVA - AVIZ TELEFONIC<br />
GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S<br />
TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC<br />
VANDINGA<br />
CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU<br />
CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL
Mica publicitate AUGUST<br />
<strong>2019</strong> 23<br />
Important pentru cititori!<br />
• Vă rugăm să verificaţi textul<br />
anunţului şi numărul de telefon<br />
înainte de a fi trimis spre publicare<br />
redacţiei noastre!<br />
• Publicaţia <strong>Occidentul</strong> Românesc<br />
nu îşi asumă răspunderea pentru<br />
numerele de telefon greşite<br />
sau conţinutul anunţurilor de la<br />
mica publicitate!<br />
MUNCĂ - OFERTE<br />
Debesthome, Agenția de servicii:<br />
Se caută matrimonio cu vârsta<br />
înte 30 și 55 de ani, pentru a lucra<br />
într-o vilă din Ibiza ( Baleares).<br />
Femeia, pentru curățenie, gătit;<br />
bărbatul pentru îngrijirea grădinii,<br />
cumpărături, șofer. Condiții:<br />
experiență de cel puțin 1 an, recomandări<br />
bune, carnet de șofer,<br />
fără obligații, flexibilitate. Mai<br />
mlte detalii, la telefon: 918 312<br />
519, 686 313 401.<br />
Familie fără copii din Santa<br />
Cruz de Tenerife (SC Tenerife), cu<br />
2 câini, angajează internă pentru<br />
administrarea unei vile, pentru a<br />
avea grijă de câini; curățenie, călcat<br />
rufe etc. Este nevoie de o persoană<br />
independentă, cu inițiativă,<br />
curată, serioasă și cu rezidență în<br />
Tenerife. Telefon: 918 312 519,<br />
686 313 401.<br />
MUNCĂ - CERERI<br />
Doamnă, 50 de ani, rezidentă<br />
în comunitatea Madrid, cu multă<br />
experiență în îngrijirea persoanelor<br />
în vârstă și foarte bune recomandări,<br />
caut de muncă în acest<br />
domeniu, 6-7 ore pe zi (ca externă)<br />
în următoarele zone: Alcalá de<br />
Henares, Azuqueca de Henares,<br />
Meco, Torrejón de Ardoz, Santa<br />
Eugenia. Mai multe detalii, la<br />
telefon: 642 527 466.<br />
Șofer cu experiență de peste<br />
25 de ani și mașină proprie, din<br />
comunitatea Madrid, oferă servicii<br />
de transport pentru oricine are nevoie<br />
(transport persoane, înlocuire<br />
șofer etc.). Telefon: 616 544 565<br />
(Nelu).<br />
Persoană serioasă, 45 de ani,<br />
specialist în vânzări, experiență<br />
în condus autovehicule cu carnet<br />
B, aptitudini manageriale, idei<br />
novatoare caut de muncă oriunde<br />
în Spania sau în Europa. Cristi,<br />
telefon 606 750 991.<br />
Doamnă, din comunitatea<br />
Madrid, caut de muncă ca și ajutor<br />
de bucătar, pentru un restaurant cu<br />
bucătărie românească. Am multă<br />
experienţă în domeniu. Telefon:<br />
642 124 140.<br />
Caut de muncă ca şofer<br />
categoria B: distribuitor, taxi,<br />
transport persoane etc. Oriunde<br />
în Europa. Multă experienţă.<br />
Mobil: 606 750 991.<br />
Doamnă serioasă 46 de ani cu<br />
expierență în serviciul domestic,<br />
caut loc de muncă ca şi externă<br />
în comunitatea Madrid. Disponibilitate<br />
imediată. Telefon: 642<br />
087 <strong>102</strong>.<br />
Caut de muncă ca și internă<br />
în Comunitatea Madrid. Am<br />
experiență și bune recomandări.<br />
Telefon: 632 547 527.<br />
Doamnă 43 de ani, curată,<br />
gospodină, caut de muncă în<br />
Comunitatea Madrid, ca externă,<br />
în curățenie, îngrijit copii sau<br />
persoane în vârstă, sau în domeniul<br />
confecțiilor. Am experiență<br />
și referințe foarte bune. Telefon:<br />
625 736 494.<br />
Doamnă serioasă, cu experiență<br />
în domeniul curățeniei, caut<br />
de muncă ca și externă, cu ora, în<br />
Coslada sau zone apropiate. Telefon:<br />
642 859 842.<br />
VÂNZĂRI<br />
Particular, vând fabrică de cărămidă<br />
în satul Siminoc, județul<br />
Constanța, cu acte și autorizații în<br />
regulă. Fabrica este în funcțiune și<br />
are personal angajat. Cei interesați,<br />
puteți suna la telefon: 0040/766<br />
398 906 sau 0040/767 593 324;<br />
e-mail: officeceramicasiminoc@<br />
gmail.com<br />
Se vinde apartament în Calle<br />
de la Libertad 8, etaj 4 A, localitatea<br />
Móstoles (provincia Madrid).<br />
Apartamentul este complet renovat<br />
în 2013, exterior cu terasă.<br />
Are 71 mp, 3 camere, sufragerie<br />
și 1 baie. Puteți vizita. Investiția<br />
e foarte bună. Baia are cabină de<br />
hidromasaj, camera de zi este cu<br />
mural de lemn, camera principală<br />
cu șifonier încorporat cu oglindă.<br />
Terasa este închisă cu alumniu și<br />
copertină. Încălzire centrală, aer<br />
ondiționat, lift. Preț: 160.000 €.<br />
Mai multe detalii la telefon: 687<br />
471 219 (Francisco).<br />
Vând apartament cu 3 camere<br />
în Botoșani, Bulevardul<br />
Eminescu, Aleea Nouă <strong>nr</strong>. 8,<br />
izolație exterioară, geamuri termopan,<br />
CT etaj intermediar și<br />
mobilat. 666 915 835.<br />
Vând apartament în Baia-Mare<br />
(Aleea Neptun) cu 2 camere, baie,<br />
bucătărie, hol, centrală proprie și<br />
calorifere noi, geamuri termopan,<br />
izolat în exterior. Preț: 28<br />
mii euro, negociabil. Mai multe<br />
informații la telefon: 0040/746<br />
371 260 (RO), 680 126 525 (ES).<br />
Vând în Botoșani, strada<br />
Popăuți 104, casă construită în<br />
2014, P+M, compusă din 6 camere,<br />
două băi, două bucătarii, încălzire<br />
centrală prin sol și calorifere,<br />
parter locuibil, 1305 mp, gradină,<br />
pomi, fântână, beci. Preț 88.000€.<br />
Relații la telefon: 0040 / 771 905<br />
144 sau 0034 / 666 299 144.<br />
Vând casă la țară, în satul<br />
Moșteni, județul Teleorman, la 20<br />
km de Alexandria. Casa este în stil<br />
rustic, cu fântână în curte, electricitate,<br />
300mp casa, plus 1500mp<br />
curte. Preț negociabil, 15.000€.<br />
Mai multe informații la telefon:<br />
642 694 285.<br />
Vând casă în Amara, județul<br />
Ialomița, (la roșu) la cinci minute<br />
de plajă. Pentru informații sunați<br />
la numărul de telefon: 643 086<br />
970.<br />
Vând casă la țară, în județul<br />
Buzău. Renovată, stil vechi, rustic,<br />
baie, fântână în curte, hidrofor,<br />
fosă septică, 2.500 mp curte, drum<br />
de 6 km neasfaltat. Zonă de deal/<br />
munte superbă, liniștită, la 50 km<br />
de oraș. Preț 21.000 € negociabil.<br />
Mai multe informații, la telefon:<br />
678 804 997.<br />
Vând apartament la cheie, în<br />
Ploiești, cu 3 camere, centrală<br />
proprie, utilat cu mobilă nouă.<br />
Preț informativ: 50.000€. Detalii<br />
suplimentare la telefon: 0034/642<br />
925 210 (Spania); 0040/772 929<br />
916 (România).<br />
Vând teren intravilan pentru<br />
construcții în zona de vile, sat<br />
Frățești, județul Giurgiu, la 50 km<br />
de București și 10 km de Giurgiu,<br />
cu suprafața totală de 1.012 mp.<br />
Preț negociabil: 13.500 €. Terenul<br />
se poate vinde și parcela, fiecare<br />
parcelă având 506 metri pătrați,<br />
preț 7.000 € ușor negociabil. Mai<br />
multe relații la telefon: 663 385<br />
792. Pentru cei interesați, pot trimit<br />
poze cu terenul, pe WhatsApp.<br />
Vând 600 mp teren construcții<br />
case utilat cu apă, gaz, curent la<br />
130 m, în Stupini, județul Brașov,<br />
Str. Nicovalei. Se vinde și în doua<br />
rate pe perioada unui an, prin<br />
contract notarial. Exclus agenții<br />
si intermediari. Preț: 15.000€.<br />
Relații la email: panalucian77@<br />
gmail.com sau la telefon 0034/<br />
642 686 552.<br />
ÎNCHIRIERI<br />
Închiriez cameră în V aldemoro,<br />
Avenida Europa 127, pentru o<br />
singură persoană, nefumătoare.<br />
În apartament mai locuiesc<br />
doar două persoane. Preț, 250<br />
euro, cu utilități incluse (internet,<br />
gaz, lumină și apă). Mai multe<br />
informații, la telefon: 642960470.<br />
Se închiriază cameră de matrimoniu<br />
cu baie începând cu data de<br />
1 iunie, în Meco (Madrid). Relații<br />
la numărul de telefon: 640719886.<br />
Închiriez cameră mare, într-un<br />
apartament cu persoane puține,<br />
atmosferă plăcută, lângă gară, în<br />
Torrejón de Ardoz. Preț, 240€.<br />
Mai multe detalii, la telefon: 642<br />
754 628<br />
Se închiriază cameră pentru o<br />
doamnă/domnișoară nefumătoare<br />
și responsabilă, în Fuenlabrada,<br />
aproape de Gara Fuenlabrada<br />
Central, începând cu data de 1<br />
martie <strong>2019</strong>. Preț: 250€ cu cheltuieli<br />
incluse. Pentru detalii puteți<br />
suna la telefon: 677 720 281, 642<br />
658 411.<br />
MATRIMONIALE<br />
Am 35 de ani. Caut o fată pentru<br />
prietenie/căsătorie. Ofer și cer<br />
sinceritate. Telefon: 631 715 038.<br />
Am 51 de ani. Sunt un bărbat<br />
normal, cu calități și defecte, însă<br />
am multe de oferit, motiv pentru<br />
care aș dori să cunosc o doamnă<br />
din zona Madridului, cu vârsta<br />
până în 55-56 de ani. Telefon:<br />
643 110 286.<br />
Bărbat, 45 de ani, divorțat, din<br />
comunitatea Madrid, caut o doamnă<br />
sinceră și corectă într-o relație<br />
serioasă. Telefon: 677 720 181.<br />
Doamnă serioasă, 65 de ani,<br />
fără obligații, doresc să cunosc un<br />
domn de vârstă apropiată, pentru<br />
prietenie/căsătorie. Telefon: 642<br />
239 369.<br />
Bărbat, 55 de ani, divorțat,<br />
fără obligații, fără vicii, doresc să<br />
cunosc o doamnă cu vârsta între<br />
45 și 60 de ani, sinceră, pentru o<br />
relație serioasă de prietenie/căsătorie.<br />
Telefon: 642 811 265. Nu<br />
sunați inutil dacă nu corespundeți<br />
profilului și nu dați beep!<br />
Tânăr, 35 de ani, caut o fată de<br />
vârstă apropiată pentru o relație<br />
serioasă. Mai multe detalii, la telefon:<br />
642 644 829.<br />
Tânăr, 37 de ani, singur, fără<br />
obligații, aș dori să cunosc o fată<br />
de vârstă apropiată, 30 -37 de ani,<br />
pentru prietenie, eventual căsătorie.<br />
Nu am mai fost căsătorit și<br />
nu am obligații! Telefon: 642 939<br />
318.<br />
Bărbat din comunitatea<br />
Madrid, caută o doamnă pentru o<br />
relație serioasă, de lungă durată.<br />
Sună pentru detalii suplimentare<br />
la telefon: 642 635 661.<br />
Bărbat, 46 de ani, caut o doamnă<br />
de aceeași vârstă, sau apropiată,<br />
cu locul de muncă stabil, fără<br />
vicii, pentru o relație serioasă și<br />
de lungă durată. Telefon: 642 629<br />
980.<br />
Tânăr de 35ani, din comunitatea<br />
Madrid, simpatic, zvelt,<br />
fără vicii, sociabil, aș dori să cunosc<br />
o fată cu aceleași calități,<br />
fără copii, cu vârsta până în 34<br />
ani, pentru o relație serioasă. Nu<br />
sunați inutil! Telefon: 643 061 858<br />
( Whats App).<br />
Tânăr 37 ani, caut fată /femeie<br />
de vârstă apropiată pentru o relație<br />
serioasă. Telefon: 642 532 245.<br />
Tânăr de 34 ani, fără vicii,<br />
înalt, sincer, simpatic, sociabil,<br />
aș dori să cunosc o fată sociabilă,<br />
fără copii, până în 34 ani, similare<br />
caracteristici, din comunitatea<br />
Madrid, pentru o relație serioasă.<br />
Curioasele să nu sune inutil! Rog<br />
seriozitate maximă! Telefon: 643<br />
061 858 (WhatsApp).<br />
Tânăr, 37 de ani, fără vicii, cu<br />
situație economică stabilă, fără<br />
obligații, caut o fată cu aceleași<br />
calități, pentru o relație serioasă,<br />
din comunitatea Madrid. Telefon:<br />
643 694 395.<br />
Doamnă 46 ani, doresc să cunosc<br />
un bărbat serios, educat, fără<br />
vicii, fără obligații (de preferat să<br />
nu aibă copii), de vârstă apropiată<br />
pentru o relație serioasă, din<br />
comunitatea Madrid. Rog maximă<br />
seriozitate! Raspund doar la<br />
mesaje. Nu sunați ! Telefon: 642<br />
068 227.<br />
Domn 46 de ani, divorțat,<br />
doresc să cunosc o doamnă de<br />
vârstă apropiată pentru o relație<br />
de prietenie, respectiv căsătorie.<br />
Mă puteți suna la telefon: 642<br />
264 868.<br />
Anunţurile de mică publicitate sunt<br />
GRATUITE!<br />
E-mail: redactia@<br />
occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />
Prin SMS sau Whatsapp:<br />
643 015 676<br />
Populația din Calpe, un „oraș mic și liniștit”, crește cu 700% în fiecare vară<br />
Orașele de pe coastele<br />
S paniei sunt invadate de turiști<br />
în timpul verii. Mici locații<br />
care își înmulțesc locuitorii și<br />
a căror viață se complică zi de<br />
zi. Acesta este și cazul orașului<br />
Calpe, provincia Alicante din<br />
Spania, unde infrastructura<br />
și serviciile sunt copleșite de<br />
numeroși vizitatori pe perioada<br />
verii, conform SextaTv.<br />
Locuitorii din Calpe spun<br />
că în timpul iernii municipiul<br />
lor este un „oraș mic<br />
și liniștit”, care pe timp de<br />
vară, „crește într-un mod<br />
exorbitant”. În lunile iulie<br />
și <strong>august</strong> populația crește cu<br />
706%. „Ceea ce facem este să<br />
adaptăm serviciile pe care le<br />
avem la numărul de vizitatori<br />
pe care îi primim”, a declarat<br />
Ana Sala, primarul orașului<br />
Calpe, precizează aceeași<br />
sursă.<br />
Așadar, de la peste cei<br />
20.000 de locuitori, Calpe<br />
ajunge la aproape 170.000 de<br />
locuitori în iulie și <strong>august</strong>, cu<br />
baruri și restaurante care au<br />
o creștere zilnică a vânzărilor<br />
de 900%. „În perioada de iarnă<br />
facem vânzări de 1.000 de<br />
euro pe zi, iar în iulie și <strong>august</strong><br />
de peste 10.000 de euro<br />
pe zi.”, a declarat Nicolás<br />
Rivwero, de la restaurantul<br />
„Capri”.<br />
De asemenea, în iulie și<br />
<strong>august</strong>, sectorul hotelier din<br />
Calpe are o ocupație de peste<br />
la 95%, spune și Miguel<br />
March, directorul hotelului<br />
Sol y Mar.