Occidentul romanesc nr 104 - octombrie 2019

occidentul romanesc
www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania
ZIAR
GRATUIT
Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!
«FAC PARTE DIN
CONTINGENTUL DE
SAȘI „VÂNDUȚI” DE
CEAUȘESCU GERMANIEI»
„Un artist nu este diferit de cineva care coace pâine, sau de un cizmar, de pildă. Confruntarea din fiecare zi
cu pânza albă este necesitatea mea naturală de bază, iar procesul creativ este adevărata atracție a muncii
mele, un farmec care mă va însoți până la moarte...”
Lansarea volumului
„EU.RO – Un dialog
deschis despre Europa”
„Dacă o bună parte dintre
românii care au plecat din varii
motive s-ar întoarce în țară,
ar fi o enormă bogăție pentru
România. Oameni care sunt
bine calificați, oameni care...”
Pagina 04
Anul IX
Nr. 104 / 24 pagini
OCTOMBRIE 2019
Prezumția de paternitate și
stabilirea filiației paterne în
România
„În cazul în care tatăl biologic
doreşte ulterior să recunoască
copilul ca fiind al său, iar
în certificatul de naştere al
acestuia nu apare ca având alt
tată, recunoaşterea...”
Pagina 06
La primul semnal de abuz,
sună la 016!
„ Femeile victime ale violenței
de gen care fac obiectul
oricărui act de violență fizică
și psihologică, inclusiv care
suferă atacuri asupra libertății
sexuale, amenințărilor...”
Pagina 09
Cum putem achiziționa un
bun imobil în Spania
„Vânzătorul poate vă oferă să
treceți în contract un preț mai
mic și să plătiți o parte în bani
lichizi. Este corect? Răspunsul
este unul simplu: NU! Sub nici
o formă nu acceptați...”
Pagina 14
Pagina 12-13
Málaga, urbea natală a lui
Picasso
„Există un loc în preajma
Mediteranei, unde pământul
îşi pierde valoarea de element
iar apa se converteşte în sclavă
lichidă, îmbrăcând forma unei
oglinzi sclipitoare...”
Pagina 19

02 OCTOMBRIE
2019
Adrese şi informaţii utile
REPREZENTAREA
DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI
ÎN REGATUL SPANIEI
Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso
XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5
linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:
secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.
com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:
agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare
economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@
embajadaderumania.es
Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:
Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/
917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@
informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-
17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,
Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,
Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)
•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de
deces sau accidente rutiere)
Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la
Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:
10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915
590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro
Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:
Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare
pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,
Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:
0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,
consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://
barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00
(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,
între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)
•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,
Lerida, Tarragona), Insulele Baleare
Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza
Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177
•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.
ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se
primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-
17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:
0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)
•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,
Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,
Vizcaya), Navarra, La Rioja
Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida
Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la
Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964
212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964
257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:
0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau
alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:
de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte
notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),
de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare
documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,
fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),
14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,
cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei
de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis
în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:
Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)
Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,
13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226
825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926
231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere
documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea
actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,
oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)
•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de
arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea
Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,
Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)
Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@
informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954
230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,
orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-
16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:
0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,
accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,
Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea
Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla
Această publicație a fost tipărită cu sprijinul Ministerului pentru Românii
de Pretutindeni!
www.mprp.gov.ro
Conținutul acestei publicații nu reprezintă poziția oficială a Ministerului
pentru Românii de Pretutindeni.
„365 de lămuriri în compania
lui Laurenţiu-Ciprian Tudor”
Duminică, 29 septembrie
a.c., în incinta Ambasadei
R omâniei la Madrid a avut loc
lansarea cărții „365 de lămuriri
în compania lui Laurenţiu-
Ciprian Tudor”, în prezența
autorilor, Teodor Baconschi şi
Laurenţiu-Ciprian Tudor.
La eveniment a participat
Gabriela Dancău, Ambasadorul
României în Regatul Spaniei,
precum și invitați din comunitatea
românească din Spania.
Cu această ocazie, ambasadorul
României a mulțumit scriitorilor
pentru oportunitatea de
a intra în dialog cu cei prezenți
pe teme de interes, care se re-
Publicație lunară gratuită
Produs și editat de:
EL OCCIDENTE RUMANO
Depósito Legal: M-30588-2013
COORDONATOR PROIECT:
Michael Harrison Cronkite
găsesc și în volumul lansat,
precum rolul educației în dezvoltarea
tinerilor, importanța
conservării limbii române în diaspora,
istorie sau spiritualitate.
Diplomatul și scriitorul
T eodor Baconschi a menționat
în intervenția sa, importanța
formării de tip clasic în rândul
tinerilor, în paralel cu dezvoltarea
aptitudinilor necesare unei
epoci digitalizate, conectate la
noile tehnologii.
Lansarea de carte a fost organizată
de către „Sava Bien
Events”, Editura „Polirom”
și Ambasada României în
Regatul Spaniei.
FONDATORI:
Kasandra Kalmann Năsăudean
Florin Valentin Barbu
CO-FONDATORI:
Răzvan Ionescu
Dan Aurelian Pătrașcu
Michael Harrison Cronkite
DIRECTOR EDITORIAL:
Kasandra Kalmann-Năsăudean
DIRECTOR COMERCIAL:
Răzvan Ionescu
MARKETING-PUBLICITATE:
Dan Aurelian Pătrașcu
Alina Marinescu Ortiz
SECRETAR DE REDACȚIE:
Andra Costandache
REDACTOR ȘEF:
Dan Caragea
SENIORI EDITORI:
Letiţia Coza
Gabriela Căluțiu Sonnenberg
Vavila Popovici
Zoe Stoleru Martí
CONTACT:
redactia@occidentul-romanesc.com
kasandranasaudean@occidentulromanesc.com
www.occidentul-romanesc.com

Cuvânt înainte OCTOMBRIE
2019 03
Kasandra Kalmann-Năsăudean
Director editorial - OR
Jurnalist investigații, membru CCNMA
Despre trecutul democraţiei
române nu este cazul să vorbim
prea mult. El este tulbure,
diluat calitativ şi cât se poate
de rău prevestitor când este
vorba despre ceea ce am fost
în stare să facem în materie de
conducere a treburilor publice,
de promovare şi realizare a
elementelor fundamentale ale
Interesului Naţional. Pe scurt,
trecutul nu este un referenţial
care să ne folosească prea
mult. Ştiu, vor fi înţelepţi care
să spună că se poate învăţa şi
din greşeli. Ale trecutului, ale
prezentului. De data aceasta,
dacă ne interesează, nu cred
că mai este cazul să pierdem
vremea cu trecutul.
În niciun moment decisiv al
istoriei moderne a R omâniei,
clasa politică, cei care au avut
deciziile în mână, nu au dat
nici cel mai mic semn că ar
avea capacitatea, ori dorinţa
să înveţe ceva din trecut. Dimpotrivă!
Cu ochii pe interesele
imediate, „câştigătorii istoriei”
s-au năpustit de fiecare dată să
îşi blindeze privilegiile, să îşi
mărească veniturile şi averile,
ignorând orice alte consideraţii,
învăţăminte, avertismente,
ori preziceri oraculare!
Din 1989 şi până astăzi,
acelaşi tablou! Nici un motiv,
aşadar, pentru a crede că am
putea avea parte prea curând,
de altceva. Suntem reduşi să
ne ocupăm doar de viitorul
„democraţiei româneşti”. Iar
acest potenţial viitor, pentru
ca să ne fie de vreun folos
nouă şi democraţiei, ar trebui
să părăsească în mod hotărât
soluţiile aşa ziselor democraţii
reprezentative ale secolelor
XIX şi XX.
Este clar pentru toată lumea,
nu doar în România, ci
şi în societăţile din nucleul
dur al civilizaţiei euro-atlantice,
că soluţiile cu care operăm
nu mai sunt decât periferic
democratice, iar reprezentative
deloc. În cea mai deschisă
democraţie a lumii, Statele
Unite, preşedintele în exerciţiu
le-a spus-o verde în faţă
milioanelor de americani: nu
îl interesează să fie „reprezentativ”
decât pentru cei care
vor să îl voteze. Ceilalţi, n-au
decât să plece de unde au venit!
În Franţa, reprezentativitatea
mandatului prezidenţial
Macron este contestată de la
dreapta, de la stânga şi din fieful
de centru.
În Marea Britanie nimeni
nu mai crede că vreun guvern
ales, desigur, cât se poate de
democratic, fie el al conservatorilor
sau al laburiştilor, ar
mai putea avea ceva de a face
cu reprezentarea electoratului
britanic în general. Toată
lumea este resemnată, democraţia
britanică nu mai poate
produce guverne reprezentative
decât pentru interesele unor
nişe de putere relativ înguste,
nicidecum pentru interesele
generale ale populaţiei.
În Italia, dacă ar fi să luăm
în serios „reprezentativitatea”
actualei formule de guvernare,
ar trebui să admitem că democraţia
italiană a făcut translaţia
către o guvernare populistă,
pronunţată şi asumată inspiraţie
neo-fascistă, care foloseşte
democraţia doar pentru acreditarea
şi securizarea mandatului
de guvernare. S-a mai întâmplat
în Europa pe la început
de secol XX, nu doar în Italia,
ci şi în Germania, Spania,
Grecia, România etc. Şi nici
America sau Marea Britanie
nu au rămas imune la tentaţia
„Democraţia
este puterea poporului
bine informat”
soluţiilor, nu doar pseudo, ci
de-a dreptul anti-democratice.
Nici atunci şi nici acum!
Soluţia radicală, recurgerea
la un alt tip de democraţie
directă ţine mai degrabă
de utopie. Prea multe necunoscute,
atât la nivelul teoriei,
cât şi al practicii politice
şi instituţionale. Mult mai realist
pare traseul unei tranziţii
populată cu soluţii eclectice,
cu paleative menite să „cârpească”
pe ici pe colo, prin
părţile esenţiale, găurile din
ţesătura aproape destrămată a
democraţiilor reprezentative.
În ceea ce priveşte România,
în mod special, orice soluţii
ar fi promovate la nivelul
arhitecturii instituţional-constituţionale,
ele trebuie precedate
de schimbări radicale
la nivelul definirii, exercitării
şi controlului asupra puterilor
deţinute de stat şi de instituţiile
sale de putere.
Dacă ar fi să spunem lucrurilor
pe nume, atunci România
trăieşte astăzi într-o formulă
de guvernare al cărui conţinut
este rezumat de formula:
„stat maximal şi despotic,
folosit exclusiv şi intensiv
pentru interesele deţinătorilor
puterii, respectiv, intensiv şi
permanent, împotriva intereselor
publice, ale cetăţeanului
redus la statutul de sclav postmodern”.
Ca să ieşim din fundătura
în care ne găsim, orice formulă
alternativă de guvernare
democratică trebuie să reaşeze
din temelii raporturile cetăţean-putere
statal-administrativă.
Unealta, care astăzi şi-a
supus întru totul stăpânul, trebuie
redusă la statutul ei firesc,
iar cetăţeanul scos din sclavie,
reîmputernicit şi ajutat să redevină
stăpân al uneltelor sale
de guvernare. Dacă luăm ca
referenţial constituţia actuală,
toate „drepturile puterii de guvernare”,
democratice desigur,
trebuie masiv îngrădite, condiţionate
de performanţă socială
şi însoţite de instrumente ale
răspunderii administrative,
civile şi penale ca forme obligatorii
de control asupra celor
ce exercită „puteri reprezentative”.
În România, mai ales, arbitrariul
puterii de legiferare,
al puterii de impunere şi sancţionare
financiară, precum
şi puterea de restricţionare a
drepturilor cetăţeneşti fundamentale
de care se bucură
astăzi, neîngrădit, instituţiile
statului şi, desigur, cei care le
populează la nivelul funcţiilor
din vârful piramidei, trebuie
eliminate; în orice caz, drastic
şi masiv limitate. Aici stă sursa
formelor principale de corupţie,
aici este izvorul tuturor
tentaţiilor şi al tentativelor de
autoritarism şi dictat al bunului
plac care se răsfaţă astăzi,
deopotrivă, în aula parlamentară,
în birourile ministeriale
şi până jos, în instituţiile „descentralizate”.
Tot la condiţii preliminarii
aş trece şi de mult necesara
reformă administrativă care să
elibereze România din lanţurile
istoriei judeţean-medievale,
în care a fost ţintuită de interesele
şi obtuzitatea puterii autoritar-ceauşiste
şi din care nu a
fost eliberată nici până în ziua
de azi. Dacă nu sunt rezolvate
aceste probleme, orice soluţii
de renovare a democraţiei din
România, fie ele cât de avansate
şi îndrăzneţe, sunt sortite
unui inevitabil eşec.
În România, aşa zisa noastră
democraţie, nu este decât
un adjuvant, un apendice
necesar doar justificării exerciţiului
autoritar-despotic al
puterii de stat împotriva cetăţenilor.
„De-o vreme-ncoace-n România
Democraţia e stăpână
Şi merg minciuna şi hoţia
Pe drumul mare, mână-n mână.”
(Epigramă de Elis Râpeanu)

04 OCTOMBRIE
2019
Joi, 26 septembrie a.c.,
Președintele României, Klaus
Iohannis, a participat la
New York, Statele Unite ale
Americii, la evenimentul de
lansare a volumului „EU.RO
- Un dialog deschis despre
Europa”.
Moderator: O să încep dialogul
nostru cu o curiozitate,
domnule Preşedinte. Sunteți
primul Președinte, șef de stat,
al unei țări din Europa primit
de Președintele american
Donald Trump și singurul șef
de stat primit la Casa Albă
într-un mandat. Care este secretul?
Președintele României,
Klaus Iohannis: Cred că
sunt două componente aici,
nu este niciun secret. Prima
componentă este evident
P arteneriatul Strategic pe
care îl avem noi, România,
cu Statele Unite ale Americii,
dar, a doua componentă, cu
siguranță are de a face și cu
faptul că și Președintele Trump
și eu luăm acest Parteneriat
foarte în serios și așa s-a ajuns
la, sigur, o intensitate deosebită
a dialogului nostru.
Am fost acum, într-adevăr,
deja, a doua oară în acest mandat
la Casa Albă. Și prima dată
și acum am avut discuții de
foarte bună substanță, discuții
aplicate și, dacă prima dată,
sigur, fiind prima vizită, a fost
un pic mai formal, ca să spun
așa, acum a doua oară deja a
fost o discuție mult mai aplicată
și am fost foarte bucuros să
constat că practic la discuția
cu mine a participat întreg
Guvernul Statelor Unite. Și, în
acest fel, am reușit să punem
pe tapet cam toate problemele
importante în această etapă și
cred că este un rezultat care dă
foarte mult curaj și românilor
din România, dar sper că și
dumneavoastră.
Moderator: Vă mulțumim!
Am în mână volumul „EU.
RO – An open dialogue”, este
o carte pe care ați scris-o în
mai anul acesta, este un ghid
foarte util apărut în perioada
campaniei pentru alegerile
europarlamentare. A fost o
perioadă foarte tensionată, cu
multă bătălie, s-au dat bătălii
puternice pro și contra Europa.
Dumneavoastră ați venit cu
un argument, cu această carte.
Puteți să explicați de ce ați
scris această carte? Sau ce putem
să găsim în această carte?
Președintele României,
Klaus Iohannis: Tocmai de
aceea, este o carte pe care
am scris-o într-o perioadă un
pic mai lungă, cred că a durat
trei sau patru luni. România
se pregătea, când am început
să lucrez la această carte,
se pregătea pentru a prelua
Președinția Consiliului
Uniunii Europene. Prima
dată de când suntem stat
membru al Uniunii. Am con-
Actualitate
Evenimentul de lansare a volumului
„EU.RO – Un dialog deschis despre Europa”
statat atunci o creștere a interesului
pentru afaceri europene.
Oamenii au început să
mă întrebe și să se întrebe ce-i
cu Europa, ce-i cu procedurile
europene și, evident, care
este locul nostru în Europa și
am considerat că este foarte
bine să folosesc acest interes
crescut pentru a veni cu câteva
răspunsuri. Rezultatul
este această carte, unde EU
este evident de la Uniunea
Europeană și RO este, evident,
România noastră. Titlul
este și el cu o semnificație
puțin mai profundă, EU.RO,
înseamnă că Europa este
România și România este
Europa. Suntem indisolubili
legați și este bine așa. Eu,
personal, sunt pro-european,
sunt convins pro-european,
cum sunt, apropo, și convins
transatlantist. Și aceste lucruri
am vrut să le transmit
prin ce am scris în această
carte.
Având în vedere, totuși, că
substanța afacerilor europene
este un pic mai complicată
pentru o persoană care este
doar interesată în mare de
fenomen, sunt chestiuni foarte
sofisticate și nu am vrut să
scriu o carte de specializare
sau de specialitate. Am vrut
să scriu o carte pentru cineva
care este interesat de această
temă și sper să constatați
că așa este, am atins foarte
multe teme din zona afacerilor
europene, am încercat,
împreună cu editura, evident,
să folosim și să creăm o grafică
atractivă, care aduce
informațiile într-o formă ușor
digerabilă și, în afara de afacerile
europene, veți constata
probabil, dacă aveți răbdare
să citiți cartea, că am atins și
alte subiecte care sunt conexe
tematicii europene, sunt conexe
tematicii transatlantice și
veți găsi și teme legate, de
exemplu, de climă, teme legate
de mediu și alte teme, care
toate se conexează în lumea
noastră.
Moderator: (...) Noi, cei
de aici, urmărim cu interes
evenimentele din țară. Ce
am observat în ultimul timp,
domnule Președinte, am observat
proteste neobișnuit de
mari în ultimul timp, care ne
sugerează că oamenii sunt
nemulțumiți în țară. După
30 de ani de la căderea comunismului
și după 30 de
ani de democrație, de ce sunt
oamenii nemulțumiți în țară?
Este sistemul medical? Este
justiția? Este sistemul politic,
costul vieții, educația?
Președintele României,
Klaus Iohannis: Putem să
constatăm relativ ușor că
există o nemulțumire profundă
în societatea românească.
Toate sondajele care au fost
efectuate în ultimii ani și nu
doar în ultimii doi ani arată
o nemulțumire profundă.
Această nemulțumire are
două motive principale și
foarte multe motive secundare.
Primul motiv este proasta
guvernare și trebuie să o spun,
fiindcă asta este, proasta guvernare
care a dus, probabil
ați urmărit ce se întâmplă în
țară, în ultimii doi ani și ceva,
la atacuri instituţionalizate
ale majorității guvernamentale
asupra justiției, o delăsare
totală în instituţiile publice.
Foarte multe neamuri, pile,
cunoştinţe și așa mai departe
au ajuns în poziţii cheie fiindcă
au avut carnetul de partid
potrivit şi toate aceste lucruri
au dus la o degradare vizibilă
şi profundă a serviciilor
publice şi a performanţei guvernamentale.
Aceste lucruri
s-au văzut cu foarte mare claritate
la alegerile europarlamentare,
când partidul de guvernământ
a obţinut un scor
foarte slab, cam jumătate din
scorul pe care îl obținuse la
alegerile parlamentare.
Al doilea motiv este legat
de evoluția noastră, a
societății românești, după
Revoluția din Decembrie
`89, când au apărut așteptări
foarte mari, românii și-au dorit
o viață bună, și-au dorit să
fie europeni ca toți europeni,
și-au dorit o creștere semnifi
cativă a nivelului de trai
și pentru foarte mulți aceste
așteptări nu au fost împlinite
și atunci pe fundalul unei
oarecare nemulțumiri, fiindcă
lucrurile au evoluat mult mai
încet decât ne-am așteptat
noi, în România, cu toții. A
venit și o guvernare nu doar
inefi cientă, ci o guvernare
care a început să demoleze
sisteme mari, publice, în acest
fel nemulțumirea este extrem,
extrem de mare și, totuși, în
această nemulțumire eu văd
câteva semne foarte frumoase
şi pe care le consider în
esenţă pozitive. Societatea
românească şi-a depășit
faza amorfă, societatea este
vie, participă, verbalizează
așteptările şi atunci când
lucrurile merg deosebit de
prost oamenii sunt dispuși
să iasă în stradă şi cred că
toate acestea sunt semnale
foarte bune. Societatea este
vie, participă la evenimente,
la viața publică şi românii
au înțeles că e important să
spună ce vor.
Așa am văzut, poate vă
amintiți, chiar la începutul
anului 2017, când apăruse un
zvon că noul guvern vrea să
dea o ordonanță să elibereze
tot felul de hoți și bandiți și
să spele dosarele unor politicieni
care au fost dovediți sau
aproape dovediți cu acte de
corupție ș.a.m.d. Au ieșit în
Piața Victoriei un număr impresionant
de români şi acele
proteste enorme şi de lungă
durată chiar au adus un rezultat,
fiindcă acea ordonanță
care se dăduse a fost şi retrasă.
Dar, din păcate, oamenii
au învățat să protesteze, dar
guvernanții nu au învățat să
se poarte frumos.
Moderator: Am multe
cunoștințe în diasporă. Oameni
tineri care au venit aici
ar dori să se întoarcă în țară,
oameni care doresc să se pensioneze
în România, de exemplu.
Credeți că e posibil să te
reîntorci în țară? Credeți că ar
avea ajutor?
Președintele României,
Klaus Iohannis: Eu m-aș
bucura foarte mult dacă
mulți români ar reveni acasă.
Este țara noastră, este
patria noastră. Știu că foarte
mulți au plecat fiindcă nu
s-au mai descurcat în țară
sau că au fost persecutați
politic în timpul regimului de
tristă amintire comunist. Dar
foarte mulţi români, trebuie
să recunoaștem, au plecat şi
după Revoluție, nemulțumiți
fi ind de evoluţia lucrurilor
în România. Unii au plecat
probabil fiindcă acasă nu şiau
găsit de lucru sau nu şi-au
găsit de lucru ce şi-au dorit.
Avem, după unele statistici,
peste 4 milioane de români
trăiesc în afara țării, deci o
Diasporă foarte mare. Și cred
că trebuie să vedem, este un
potențial enorm şi pentru
România. Dacă o bună parte
dintre românii care au plecat
din varii motive s-ar întoarce
în țară, ar fi o enormă bogăție
pentru România. Oameni
care sunt bine calificați, oameni
care cunosc lumea şi ar
fi o evoluție senzațional de
pozitivă pentru noi.
Moderator: Se apropie
alegerile prezidențiale în noiembrie.
Ați scris în carte despre
importanța votului. Diaspora,
istoric, și în trecut știm
că a participat la vot masiv.
Dar, din câte am auzit aici,
sunt români în afara țării care
nu au avut posibilitatea să
își exercite acest drept. Cum
vedeți și cum credeți că o să
se întâmple în noiembrie?
Președintele României,
Klaus Iohannis: Dacă vă
amintiți, a fost în noiembrie
2014, acum 5 ani, un scandal
enorm, din cauza condițiilor
de vot din Diaspora. Atunci
foarte mulți români efectiv
nu au ajuns să voteze și acest
scandal a dus, după alegeri,
la o inițiativă pe care am
avut-o eu și mulți parlamentari,
partide care au înțeles
că aici lucrurile trebuie
îmbunătățite, am ameliorat
atunci legislația în vigoare.
Dar, am văzut că la europarlamentare,
unde participarea
a fost senzațional de bună,
poate și datorită referendumul
pe care l-am convocat în paralel
cu europarlamentarele,
lucrurile nu au funcționat așa
cum ar fi trebuit și cum neam
imaginat că vor funcționa.
După care, folosind rezultatul
referendumului, iar s-a
lucrat pe legislația specifică
şi s-au găsit câteva soluții.
Am promisiunea fermă de la
doamna ministru al afacerilor
externe, care este aici, în
sală, că lucrurile vor fi mult,
mult mai bine organizate de
această dată în secțiile de vot
din Diaspora. Sper să fie aşa,
fiindcă altfel s-ar crea impresia
în diasporă că nu se poate
vota şi ar fi foarte păcat. Sunt
voturi extrem de importante,
orice vot e important. Vedeți
că oamenii de multe ori au
impresia că nu au ce face, știți
vorba aia: „așa merg lucrurile,
nu avem ce face”. Ba avem
ce face, atunci când sunt alegeri.
Votul reprezintă cea
mai importantă contribuție a
cetățeanului la viața politică
a țării și cred că orice vot care
nu se exprimă este un vot și o
șansă pierdută pentru viitorul
României. E imposibil să
construim un viitor aşa cum
ni-l dorim fără să votăm. Şi
avem un exemplu de ce se
întâmplă dacă nu votăm. În
decembrie 2016 foarte mulţi
români au spus că nu au ce
vota şi că lucrurile, oricum,
nu se pot îmbunătăţi şi am
avut o participare foarte slabă.
Rezultatul îl știm: guverne
foarte slabe care sunt până şi
în acest moment în funcțiune.
Moderator: Mulțumesc,
domnule Președinte! O
să încheiem această seară
într-un spirit optimist și vă
mulțumesc din nou pentru
prezență! O concluzie
foarte simplă: drumul spre
democrație al țării, singurul
drum spre democrație al țării
este drumul european pe care
oamenii câteodată trebuie
să îl înțeleagă și din cartea
dumneavoastră cred că mulți
dintre noi care suntem departe
de țară, ar putea să înțeleagă
mult mai bine despre Europa
și ce înseamnă Europa pentru
România.

06 OCTOMBRIE
2019
Juridic
Ioana Brătuleanu
Avocat (Madrid – Spania)
Prezumția de
paternitate
și stabilirea
filiației paterne
în România
O problemă des întâlnită
mai ales la Consulatele româneşti
este imposibilitatea
de a întocmi Certificatul de
naştere al copilului minor cu
datele părinţilor biologici,
deoarece mama copilului
figureză încă în registrele
de stare civilă româneşti
ca fiind căsătorită cu o altă
persoană decât tatăl biologic
al copilului. De ce apare
această problemă? Pentru că
mama copilului nu a efectuat
demersurile referitoare la
divorţ, iar în favoarea soţului,
deşi în fapt nu mai au
nicio relaţie, operează totuşi
prezumţia legală de paternitate
pe care o voi explica în
rândurile următoare, alături
de alte situaţii care pot apărea
la stabilirea paternităţii
unui copil.
Când apare prezumţia
de paternitate? Prezumţia
de paternitate în România,
este prevăzută de articolul
414 alineatul 1 din Codul
civil românesc şi stabileşte
că ,,copilul născut sau conceput
în timpul căsătoriei îl
are ca tată pe soţul mamei”,
indiferent dacă acesta este
sau nu tatăl biologic al minorului.
Astfel, paternitatea
acestor copii nu se poate
stabili prin recunoaştere voluntară
de tatăl biologic (de
exemplu în faţa consulatului
la efectuarea certificatului
de naştere al minorului) şi
nici pe calea unei acţiuni
în instanţă în stabilirea paternităţii,
ci doar printr-o
acţiune în faţa instanţei de
judecată în tăgada paternităţii
(răsturnarea prezumţiei
de paternitate a soţului mamei),
urmată de o recunoaştere
voluntară.
Potrivit legislaţiei româneşti,
soţul mamei beneficiază
de prezumţia de
paternitate în următoarele
situaţii: dacă copilul s-a
născut în timpul căsătoriei,
dacă copilul s-a născut în
timpul căsătoriei însă a fost
conceput anterior căsătoriei
(în perioada legală) sau
copilul a fost conceput în
timpul căsătoriei şi s-a născut
după divorţ (în perioada
legală). Astfel, atunci când
la momentul concepţiei sau
al naşterii copilului mama
era căsătorită, soţul mamei
sau fostul soţ al mamei (depinzând
de perioada legală)
este prezumat ca fiind tatăl
copilului, tatăl biologic neputând
recunoaşte voluntar
copilul.
Cum spuneam şi în rândurile
de mai sus, aceaste
situaţii apar atunci când
mama copilului nu a făcut
demersurile de divorţ sau
le-a făcut când deja era prea
târziu, iar conform legislaţiei
româneşti se înţelege că
soţul (sau fostul soţ) este tatăl
copilului. Rezolvarea în
aceste cazuri o găsim doar
pe calea introducerii unei
cereri de chemare în judecată,
unde instanţa va decide
care este situaţia juridică
a minorului şi va pronunţa,
dacă se dovedeşte, o hotărâre
prin care se va răsturna
această prezumţie de paternitate.
Ce se întâmplă atunci
când copilul a fost recunoscut
de către o altă
persoană? Situaţii similare
întâlnim şi atunci când pe
minor l-a recunoscut voluntar
o altă persoană decât
tatăl biologic. De exemplu,
mama, fără a fi căsătorită,
a avut o relaţie de unde a
rezultat un copil, tatăl biologic
nu recunoaşte copilul,
iar mama intră într-o altă
relaţie unde concubinul
recunoaşte voluntar acest
copil. Deşi în aceste cazuri
nu operează o prezumţie
de paternitate, dat fiind că
mama nu s-a căsătorit cu
nici unul dintre cei doi pe
perioada conceperii/naşterii
copilului, totuşi şi această
situaţie trebuie rezolvată în
faţa instanţei de judecată,
unde judecătorul va decide
care este situaţia juridică a
minorului şi va pronunţa,
dacă se dovedeşte, o hotărâre
prin care se va anula
recunoaşterea voluntară a
paternităţii şi se vor dispune
modificările necesare în
certificatul de naştere.
Ce se întâmplă atunci
când copilul nu a fost recunoscut?
O altă situaţie
care poate apărea este atunci
când tatăl biologic nu doreşte
să recunoască copilul. În
aceste cazuri, mama poate
introduce o acţiune în faţa
instanţei de judecată în stabilirea
paternităţii sau inclusiv
copilul, atunci când va
împlini vârsta majoratului,
poate solicita în instanţă
stabilirea paternităţii faţă
de tatăl biologic. În cazul
în care tatăl biologic doreşte
ulterior să recunoască
copilul ca fiind al său, iar
în certificatul de naştere al
acestuia nu apare ca având
alt tată (nu a fost recunoscută
filiaţia paternă de către
o altă persoană), recunoaşterea
se poate face şi prin
declaraţie la serviciul public
comunitar local de evidenţă
a persoanelor, în faţa notarului
prin înscris autentic
sau inclusiv prin testament,
fără a fi nevoie de o acţiune
în faţa instanţei de judecată.
Observăm astfel că orice
modificare a certificatului
de naştere în ce priveşte filiaţia
unui copil, mai puţin
în cazurile în care recunoaşterea
voluntară se face pentru
prima dată, este necesară
introducerea unei cereri de
chemare în judecată în faţa
instanţei pentru a se verifica
sub supravegherea judecătorului
dacă sunt îndeplinite
condiţiile legale pentru a se
efectua această modificare
şi dacă ceea ce se solicită
este conform cu realitatea.
Chiar dacă cele trei persoane
implicate într-o astfel
de problemă (mama copilului,
tatăl biologic al copilului
şi soţul mamei) cad de
acord în rezolvarea amiabilă
a acestei situaţii, nu se poate
rezolva altfel decât prin
intermediul instanţei de
judecată. De ce? Pentru că
această modificare produce
efecte juridice importante
cum ar fi dreptul la pensia
de întreţinere sau alimente
(a minorului sau a părintelui
când va avea nevoie) ori
dreptul la moştenire, copilul
fiind moştenitor rezervatar,
ceea ce îi dă dreptul la o
cotă legală din moştenire
indiferent de situaţie (cu excepţiile
prevăzute de lege).
Pe cale de consecinţă, recomandăm
prevenirea acestor
probleme şi efectuarea
procedurilor de divorţ (şi
recunoaştere a sentinţei de
divorţ în România) atunci
când este cazul pentru a
evita aceste situaţii care nu
pot fi soluţionate altfel decât
prin intermediul instanţei de
judecată.
***
Autor: Avocat Ioana
Bratuleanu (Madrid) Colaborator
voluntar la Occidentul
R omânesc
Avocat ICAM specializat în
Drept internațional
Telefon: 642.308.360, E-mail:
secretaria@brilawabogados.es

08 OCTOMBRIE
2019
Noi informații
privind participarea
la alegerile pentru
Președintele României
A fost adoptată Ordonanța
de Urgență a Guvernului nr.
64/2019 privind modificarea
și completarea Legii nr.
370/2004 pentru alegerea Preşedintelui
României şi modificarea
Legii nr. 208/2015
privind alegerea Senatului şi a
Camerei Deputaţilor, precum
şi pentru organizarea şi funcţionarea
Autorităţii Electorale
Permanente, luarea unor măsuri
pentru buna organizare și
desfășurare a alegerilor pentru
Preşedintele României
din anul 2019, act normativ
ce aduce o serie de modifi-
De interes
mânii care au optat să-și deschidă
afaceri accesând aceste
fonduri s-au orientat către servicii
auto, restaurante, saloane
de coafură, fabricarea pâinii,
construcții, instalații electrice
etc.
Finanțat de Ministerul
Fondurilor Europene, prin
Programul Operațional
Capital Uman în actuala perioada
de programare, programul
a dispus de o alocare de
30 mil. euro.
Potrivit secretarului de stat
Ana-Maria Bușoniu, schema
de antreprenoriat Diaspora
Start-up și-a propus crearea
unor oportunități de întoarcere
în România a cetățenilor
stabiliți în străinătate care își
doresc acest lucru și valorificarea,
totodată, a abilităților
dobândite de aceștia, prin deschiderea
unei afaceri în regiutronic;
• pașaportul de serviciu;
• pașaportul de serviciu electronic;
• pașaportul simplu;
• pașaportul simplu electronic;
• pașaportul simplu temporar;
• carnetul de serviciu militar,
valabile în ziua votării,
în cazul elevilor din școlile
militare.
IMPORTANT!
• TITLUL DE CĂLĂTO-
RIE A FOST ELIMINAT din
categoria actelor de identitate
pe baza cărora se poate vota la
alegerile prezidențiale!
Românii din Spania, în topul
programului Diaspora Start-Up
Românii din Spania au
părut cei mai interesați de
Programul Diaspora Start-Up,
anunță Ministerul Fondurilor
Europene. Astfel, secretarul
de stat din cadrul Ministerul
Fondurilor Europene Ana-
Maria Bușoniu a prezentat,
la Madrid, într-o conferință
de presă, situația implementării
programului Diaspora
Start-Up.
Potrivit datelor oficialului
MFE, dintr-un total de 7.725
persoane, 2.093 au fost selectate
din Spania, din care 1.961
au beneficiat și de programul
de formare antreprenorială.
Totodată, au fost selectate 201
planuri de afaceri aparținând
persoanelor selectate din Spania.
Pe următoarele locuri
s-au clasat românii din Italia,
cu aproape 2.000 de proiecte
și cei din Marea Britanie. Rocări
ale cadrului legislativ ce
reglementează organizarea și
desfășurarea în străinătate a
alegerilor pentru Președintele
României din anul 2019.
În acest context, actele de
identitate în baza cărora se va
putea exercita dreptul de vot
sunt:
• cartea de identitate;
• cartea electronică de identitate;
• cartea de identitate provizorie;
• buletinul de identitate ori
pașaportul diplomatic;
• pașaportul diplomatic elec-
nile mai puțin dezvoltate din
țară – Centru, Sud-Est, Sud
Muntenia, Nord-Est, Nord-
Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia.
În cadrul vizitei întreprinse
în Regatul Spaniei, o delegație
a MFE, însoțită de un grup de
jurnaliști, au vizitat proiecte
de succes din zona socială și
de infrastructură rutieră, unde
Spania reprezintă un exemplu
de bună practică.
Vizita la Madrid a fost parte
a proiectului „Ce înseamnă
Coeziunea în UE?”, finanțat
prin Programul Operațional
Asistență Tehnică 2014-2020.
Acesta este implementat de
Direcția de Comunicare a
MFE, pentru a asigura, cu ajutorul
mass-media, o mai bună
vizibilitate a beneficiilor pe
care Politica de Coeziune le
generează în viața cetățenilor
din RO/UE.
Fii membru în secţie de vot!
Apel pentru înscrierea ca membri ai secțiilor de vot
din circumscripția Ambasadei
Ambasada României în Regatul Spaniei caută voluntari, cetățeni români, dispuși să contribuie la activitatea
birourilor secțiilor de vot organizate pentru alegerile pentru Președintele României din luna noiembrie 2019.
Pentru înscrierea pe lista cu persoane disponibile să completeze birourile secțiilor de vot din circumscripţia
Ambasadei (Comunitatea Madrid, Castilia şi León - fără provincia Burgos, Insulele Canare,
provincia Guadalajara) este necesară completarea formularului disponibil la următorul link:
http://bit.ly/membrusectievot
Conform legislației în vigoare, o secţie de vot trebuie să aibă în componență între 3 și 9 membri (în
cazuri deosebite, maximum 15 membri). Membrii unei secții de vot sunt preşedintele biroului secţiei
de vot, locţiitorul preşedintelui și persoanele desemnate de partidele politice din România ca membri.
Cetățenii români voluntari, înscriși pe listă, vor fi cooptați ca membri ai secțiilor de vot acolo unde va fi
necesară completarea acestora.

Alina Manuela Sasu
Avocat (Zaragoza)
Violența împotriva femeilor
este un act sexist care cauzează
orice fel de vătămare fizică,
psihologică sau emoțională și
duce la abuzuri verbale sau
fizice în orice context. Este
o problemă socială, care este
înrădăcinată în inegalitatea
dintre bărbați și femei care a
existat dintotdeauna și încă
persistă în societatea noastră.
Violența pe care bărbatul
o exercită asupra femeii este
menită să încerce să o țină
sub control și să-i ia puterea,
cu scopul de a obține supunerea
și dependența psihologică.
Devine o formă de dominație
directă, deoarece produce frică,
blocaj, control și vătămare.
Legea privind măsurile
cuprinzătoare de protecție
violenței garantează femeilor
care sunt sau au fost victime
ale violenței de gen o serie de
drepturi, astfel încât să poată
pună sfârșit relației violente.
Aceste drepturi sunt universale,
în sensul că toate femeile
care suferă sau au suferit un
act de violență de gen sunt garantate
la fel, indiferent de originea
lor, religie sau orice altă
condiție sau circumstanțelor
personale sau sociale.
Cine este victima violenței
de gen? Femeile victime
ale violenței de gen care
fac obiectul oricărui act de
violență fizică și psihologică,
inclusiv care suferă atacuri
asupra libertății sexuale,
amenințărilor, constrângerii
sau privarea arbitrară de libertate,
exercitate asupra ei de
către soțul, partenerul cu care
este sau a fost legată printr-o
relație similară de afectivitate,
chiar și în cazul în care nu au
locuit împreună. Acest tip de
violență este expresia cea mai
gravă a discriminării, situația
inegalităților și relațiile de
putere ale bărbaților asupra
femeilor. În plus, copiii minori
aflați în custodie sunt și
ei victime ale violenței de gen.
Se poate manifesta prin
următoarele comportamente:
a) abuzul fizic: pumni, împinsături,
bătăi; b) abuzul psihic:
amenințări, umilințe, cererea
de supunere, insulte, îndepărtarea
de familie și izolare social;
c) violența și abuzurile sexuale:
orice act de natură sexuală
forțat, impus de agresor și
neconsimțit de femeie pe calea
forței sau prin intimidare.
Vă confrunți cu violența de
gen în cazul în care partenerul.
soțul, sau fostul partener: vă
La primul semnal de ABUZ,
sună la 016!
controlează, hărțuiește și decide
pentru dumneavoastră;
vă interzice să vă vedeți familia,
prietenii tăi; vă limitează
sau interzice accesul la bani, la
învățătură sau muncă; vă obligă
să mențineți relații sexuale
împotriva voinței; vă descalifică
performanțele obținute;
vă controlează telefonul mobil,
rețelele de socializare;
vă pedepsește cu tăcerea sau
rămâne indiferent la solicitările
dumnevoastră; vă dezacreditează
în prezența copiii
dumneavoastră; vă amenință
că vă ia copiii dacă îl lăsați;
vă insultă, sperie, umileste;
vă lovește.
Cum se acreditează
violența de gen? În general,
situația violenței de gen
care duce la recunoașterea
drepturilor corespunzătoare
este acreditată cu hotărârea
de condamnare, ordinul de
protecție în favoarea victimei
și, în mod excepțional,
cu raportul P archetului care
să indice existența unor indicii
conform cărora reclamanta
este o victimă a violenței
de gen până când ordinul de
protecție este dictat.
Serviciul 016 de
informații și servicii consiliere
juridică. Victimele au la
dispoziție un serviciu gratuit
de telefonie prin intermediul
unui număr scurt de trei cifre:
016. În plus, consultațiile pot
fi realizate și prin intermediul
poștei electronice la următoarea
adresă: 016-online@
mscbs.es. De asemenea au
la dispoziție un serviciu de
video interpretare, disponibil
365 de zile pe an, în 52 de
limbi străine, printre care și în
limba română. Este asigurată
confidențialitatea datelor utilizatorilor
acestui serviciu.
Drepturile victimelor
violenței de gen: Dreptul la
asistență socială integrală.
Victimele violenței de gen
au dreptul la asistență socială
cuprinzătoare, care include
servicii de primire și recuperare
de urgență, de susținere,
care trebuie să răspundă principiilor
îngrijirii permanente,
acțiunilor urgente, specializării.
Scopul acestor servicii
este de a acoperi nevoile care
decurg din situația violenței,
de a restabili situația în care
victima se afla înainte de a suferi
sau cel puțin de a atenua
efectele acesteia.
Prin intermediul lor este
posibil ca femeile să:
• să primească consiliere cu
privire la acțiunile pe care le
pot întreprinde și drepturile lor;
• vor fi informate despre serviciile
de care dispun pentru a
căuta asistență materială, medicală,
psihologică și social;
• vor avea accesul la diferitele
tipuri de cazare (de urgență,
recepție temporară, centre de
adăpostire etc.) în cazul în care
siguranța lor este garantată și
nevoile lor de bază îndeplinite;
• vor beneficia de tratamente
de recupere a sănătății fizice
și/sau psihologice;
• se vor forma, în vederea
inserției sau reintegrării lor pe
piața muncii, și vor primi sprijin
psihosocial pe toată perioada
de redresare, având ca scop
evitarea dublei victimizări.
Dreptul la asistență socială
cuprinzătoare este, de asemenea,
recunoscut pentru minorii
care trăiesc în familiile în care
există violență de gen.
Dreptul la asistență juridică
liberă, imediată și specializată.
Dreptul la asistență judiciară
include, printre altele,
următoarele prestații: consiliere
și îndrumare gratuite înainte
de proces și, în special, la
momentul imediat înainte de
depunerea unei plângeri sau
libera apărare și reprezentare
de către avocat și procuror în
toate procesele și procedurile
administrative, scutirea de la
plata taxelor judiciare, precum
și plata depozitelor necesare
pentru depunerea recursurilor.
Asistență gratuită de specialitate
în proces de către personalul
tehnic atribuit instanțelor
judecătorești sau, în lipsa
acestora, de către funcționari,
organisme sau servicii tehnice
din cadrul administrațiilor
publice. o gratuitate sau reducerea
cu 80% a taxelor tarifare
pentru documentele notariale.
Dreptul muncii. Recunoașterea
drepturilor muncii
ale femeilor victime ale
violenței de gen este menită
să prevină, ca din cauza
violenței suferite, ca acestea
să părăsească piața muncii. În
acest scop, li se asigură dreptul
de reconciliere cu situația
de victimă de gen, protecția
acestora fiind garantată în cazul
în care sunt obligate să își
părăsească locurile de muncă,
temporar, fie în mod definitiv,
sau să încerce să își găsească
un loc de muncă în cazul în
care nu lucrau.
Drepturile de angajare și
de inserție a forței de muncă.
Programul de inserție pe
piața muncii pentru femeile
victime ale violenței de gen,
înscrise ca solicitante, individualizat
și realizat de personal
specializat; programe
specifice de formare pentru
promovarea inserției pe piața
muncii ca lucrător salariat;
acordarea de stimulente pentru
a încuraja începerea unei
noi activități pe cont propriu;
de asemenea li se acordă stimulente
companiilor care angajează
victime ale violenței
de gen; stimulente pentru
facilitarea mobilității geografice
și stimulente pentru compensarea
decalajelor salariale.
Drepturi economice.
Juridic OCTOMBRIE
2019 09
Asistența economică specifică
pentru femeile victime ale
violenței de gen cu dificultăți
deosebite în obținerea ocupării
forței de muncă. Normele
privind procedura de prelucrare
sunt normele aprobate în
această privință de Comunitate
Autonomă unde se solicită
ajutorul. Este vorba de un ajutor
economic care se acordă
femeilor victime ale violenței
de gen. Acest ajutor financiar
depinde de persoanele aflate
în îngrijire și dacă este cazul
membrilor familiei cărora le
este recunoscut un grad de
invaliditate.
Dreptul de a depune o
plângere. Femeile au dreptul
de a denunța situațiile de
violență de gen. Comiterea
unui fapt care poate constitui
o infracțiune și trebuie făcută
cunoscută autorităților competente
printr-o plângere. În
urma prezentării plângerii și
a sesizării sale către autoritatea
judiciară, în cazul în care
consideră că există dovezi ale
unui act penal, acesta inițiază
proceduri penale. Ordinul
de protecție este o hotărâre
judecătorească emisă de
organul judiciar competent
care înțelege că există indiciile
existenței unei infracțiuni,
acesta evaluează existența unei
situații obiective de risc pentru
victimă și care necesită adoptarea
unor măsuri de protecție
în timpul urmăririi penale a
procedurilor judiciare. Ordinul
de protecție prevede întrun
singur document măsuri
preventive de natură penală și
civilă în favoarea femeii care
este victimă a violenței de gen
și, dacă este cazul, a fiilor și
fiicelor sale; și activează în
același timp mecanismele de
protecție socială instituite în
favoarea victimei de către diferitele
administrații publice.
Ordinul de protecție certifică
situația violenței de gen, care
dă naștere recunoașterii drepturilor
instituite prin lege.
Măsurile de precauție de
natură penală pot fi una sau
mai multe dintre următoarele:
evacuarea infractorului
din casa familiei; interzicerea
reședinței într-o anumită localitate;
interzicerea apropierii
agresorului de victimă și/sau
membrii familiei sale sau alte
persoane la o distanță determinată;
interzicerea agresorului
de a comunica, cu victima și/
sau cu membrii familiei sale
sau cu alte persoane prin orice
mijloace: poșta electronică,
telefon, scrisori etc.; interzicerea
agresorului de a se apropia
de anumite locuri: locul de
muncă al victimei, unitățile de
învățământ ale copiilor, etc.;
omiterea datelor referitoare la
domiciliul victimei; protecția
judiciară a victimei; sechestrarea
armelor și interzicerea
posesiei lor.
Măsurile de natură civilă
pot include: atribuirea utilizării
locuințelor familiale;
determinarea regimului de autoritate
părintească și custodie
pentru copiii minori; stabilirea
regimului de vizite, comunicare
și ședere cu minori; fixarea
unei pensii pentru alimente;
orice alte măsuri necesare
pentru îndepărtarea minorilor
de pericole existente. Cererea
poate fi făcută chiar de victimă,
rudele sale apropiate, avocatul
său sau Parchet. Fără a
aduce atingere obligației de
denunțare, serviciile sociale
care au cunoștită de situația
lor informează organismul
judiciar sau Parchetul, astfel
încât procedura de adoptare a
ordinului de protecție să poată
fi deschisă imediat. În cazul în
care există minori, judecătorul
poate solicita, inclusiv din oficiu,
adoptarea măsurilor civile
pertinente. Este recomandabil
să se solicite ordinul de
protecție în același timp cu depunerea
plângerii, deși poate fi
solicitat și ulterior.
Nu uitați, nu sunteți singure,
suntem împreună cu
tine! Sunteți libere, aveți
dreptul să trăiți aşa cum
doriți!

10 OCTOMBRIE
2019
Pagina copiilor
Bucuria lecturii
de Letiţia Coza
Tărâmul PiSiFiCat
Întâmplări nenumărate
Cu pisici adevărate
Pentru tine-am adunat
Și o carte am creat.
Domeniul pisicilor
Nu-l poți situa ușor
Pe o hartă oarecare;
Întinderea lui nu-i mare,
Dar – să știi – în cartea mea,
Fără margini va părea,
Căci – fără-ndoială – este
Chiar tărâmul de poveste!
Curtea, nucul uriaș,
O mașină în garaj,
Casa ce n-are etaj,
Ci un pod destul de mare,
Numai bun de dormitoare.
Vișinii lângă fântână
Parcă s-au luat de mână;
În măr poame roșii ard
Ce te-ndeamnă peste gard
Să-ntinzi mâna să le iei;
Prunul, teiul rotofei,
Via cu strugurii ei
Ce se coc toamna târziu;
Murele pe gardul viu,
Ba și-un piersic voinicel
Cu-aromate fructe-n el.
Să tot stai și să te miri,
Nici nu știi ce să admiri:
Trandafirii, lămâița,
Stratul „doamnei” garofița,
Liliacul la fereastră
Ori hortensia albastră.
Patrupedele cu coadă
Sunt feline, drept dovadă
Au mirosul dezvoltat
Și sunt iuți la alergat.
Mici ori mari, sunt peste tot;
Au mustăți, urechi și bot,
Ochii-s galbeni sau căprui,
Dar și verzi, și albăstrui.
Blana albă e pătată
Cu mult negru, câteodată;
Altele-s portocalii,
Maronii ori cenușii.
Vreo trei au blana pestriță
Și coada de... veveriță!
Patru sunt negre de tot
(Inclusiv mustăți și bot!)
Numai unul – cel mai mic –
Este alb-portocaliu. Bea lăptic...
Ochii-albaștri mă privesc,
Parc-ar spune: „Mulțumesc!”
Dar deodată-a apărut
Înc-un pui – diferit mult!
Bea și el lapte, cuminte,
Pisicuț mi-o ia-nainte:
„Azi ne-am împrietenit,
Nu-i nimic că-i diferit,
Laptele și lui îi place,
Blană n-are, are... ace!!”
Invitație la
Descoperă în textul de mai sus și scrie în cele trei coloane
de mai jos câmpurile lexicale pentru copaci, flori și culori.
scris
Copaci
Flori
Culori
Ce este câmpul lexical?
Nuc
Lămâiță
Roșu
Câmpul lexical este format din toate cuvintele
care aparțin aceluiași domeniu și sunt înrudite
semantic. Cuvintele care alcătuiesc un
câmp lexical reprezintă, toate, aceeași parte
de vorbire (substantive sau adjective sau verbe).
De exemplu, câmpul lexical al culorilor
cuprinde cuvinte precum: roșu, verde, albastru,
verzui, albăstrui, sângeriu, verde-închis,
azuriu etc.

Dan Caragea - Critic literar
Portugalia, Editor Senior - OR
DIFTONGI
Diftongul este un grup de
sunete format dintr-o vocală
și o semivocală, care se
pronunță împreună în aceeași
silabă. În limba română există
două feluri de diftongi: diftongi
descendenți și diftongi
ascendenți.
Diftongii descendenți sunt
formați dintr-o vocală și o semivocală.
Vocala ocupă primul
loc, iar semivocala ocupă locul
al doilea (VS).
[aĭ] ca în spălai [spă-laĭ];
[ăĭ] ca în răi [răĭ]; [îĭ] ca în întâi
[în-tîĭ]; [eĭ] ca în lei [leĭ]; [oĭ]
ca în gunoi [gu-noĭ]; [uĭ] ca în
pui [puĭ]; [aŭ] ca în căutau [kău-taŭ];
[ăŭ] ca în rău [răŭ]; [îŭ]
ca în râu [rîŭ]; [eŭ] ca în mereu
[me-reŭ]; [iŭ] ca în viu [viŭ];
[oŭ] ca în platou [pla-toŭ].
■ Remarcă. În diftongii
descendenți nu pot apărea decât
semivocalele [ĭ] și [ŭ].
Diftongii ascendenți sunt
formați dintr-o semivocală și
o vocală. Semivocala ocupă
primul loc, iar vocala ocupă
locul al doilea (SV).
[ĕa] ca în pleacă [plĕa-kă];
[ĕo] ca în vreo [vrĕo]; [ĭa] ca
în piatră [pĭa-tră], câmpia
[kîm-pi-ĭa], pălăria [pă-lă-riĭa],
yală [ĭa-lă]; [ĭe] ca în fier
[fĭer]; [ĭo] ca în iolă [ĭo-lă]; [ĭu]
ca în fiu [fĭu]; [ŏa] ca în moară
[mŏa-ră]; [ŭa] ca în ziua [ziŭa],
oaie [ŭa-ĭe], oameni [ŭamen
i ]; [ŭă] ca în ziuă [zi-ŭă].
■ Remarcă. În diftongii
ascendenți nu pot apărea vocalele
[i] și [î].
Vocalele [ă] și [î] nu pot
forma diftongi ascendenți cu
semivocala [ĭ], fiind asimilate
la vocalele anterioare corespunzătoare:
încui + ă > încuie;
auzi + -înd > auzind.
Vocalele [e], [i], [î] și [o] nu
pot forma diftongi ascendenți
cu semivocala [ŭ].
Semivocalele [ĕ] și [ŏ] apar
numai în diftongii ascendenți.
Uneori, diftongul provine
din rostirea într-o silabă a două
cuvinte morfologic diferite, legate
în scris prin cratimă: te-a
văzut, ți-a zis, ți-e frig, ți-o păstrez,
nu-i spune etc.
■ Reguli de ortoepie și
ortografie
[ĕa] ̶ Se scrie și se pronunță
ea, nu a, după s, ț sau z, în rădăcina
cuvântului: seamă (nu
samă); țeapă (nu țapă); zeamă
(nu zamă);
Se scrie și se pronunță ea,
nu a, după j sau ș, în sufixele
-eală, -ean, -eață: greșeală (nu
greșală); doljean (nu doljan);
roșeață (nu roșață).
Aceeași regulă, la formele
de persoana a III-a a verbelor
terminate la indicativ prezent
în -ează sau la conjunctiv
prezent în -ească: aranjează
(nu aranjază); înfățișează (nu
înfățișază); să prăjească (nu să
prăjască); să roșească (nu să
roșască).
Se scrie și se pronunță ea,
nu a, la forma de persoana a
III-a, indicativ prezent, a verbelor
polisilabice de conjugarea
a II-a, terminate în -ea în
hiat: agreează (nu agrează);
creează (nu crează).
Se scrie și se pronunță ea,
nu ia, după:
● consoanele [č] și [ǧ]: acea
(nu acia); fugea (nu fugia).
● consoanele [ḱ] și [ģ]:
cheamă (nu chiamă); blochează
(nu blochiază); gheață (nu
ghiață).
[ĭe] ̶ Se scrie și se pronunță
ie, nu e, în unele cuvinte vechi:
boier (nu boer); fl uier (nu fl u-
er); rochie (nu roche).
Se scrie și se pronunță ie, nu
e, după vocală, la unele verbe
terminate la infinitiv în -ia sau
-i: ambreiez (nu ambreez);
bruiez (nu bruez); constituie
(nu constitue); substituie (nu
substitue).
TRIFTONGI
Triftongul este un grup de
sunete format dintr-o vocală
și două semivocale, care
se pronunță în aceeași silabă.
În limba română există
două feluri de triftongi: triftongi
descendenți și triftongi
ascendenți.
Triftongii descendenți sunt
formați dintr-o semivocală, o
vocală și o semivocală. Primul
și al treilea loc sunt ocupate de
semivocale, iar vocala ocupă
locul al doilea (SVS).
[ĕaĭ] ca în vorbeai [vorbĕaĭ];
[ĭaĭ] ca în trăiai [tră-ĭaĭ];
[ĭeĭ] ca în miei [mĭeĭ]; [ŏaĭ], ca
în leoaică [le-ŏaĭ-kă]; [ŭaĭ] ca
în Uruguay [u-ru-gŭaĭ]); [ĕaŭ]
ca în veneau [ve-nĕaŭ]; [ĭaŭ]
ca în trăiau [tră-ĭaŭ]; [ĭeŭ] ca
în maieu [ma-ĭeŭ]; [ŭaŭ] ca în
engl. wow [ŭaŭ].
Triftongii ascendenți sunt
formați din două semivocale și
o vocală. Primele două locuri
sunt ocupate de semivocale,
iar vocala ocupă locul al treilea
(SSV).
[ĕŏa] ca în pleoapă [plĕŏapă];
[ĭŏa] ca în inimioară [i-nimĭŏa-ră];
[ŭĕa] ca în înșeuează
[în-șe-ŭĕa-ză].
Uneori, triftongul provine
din rostirea într-o silabă a două
cuvinte morfologic diferite, legate
în scris prin cratimă: ne-ai
zis, le-au spus, mi-ai adus, miau
scris etc.
■ Remarcă. În triftongii
nu pot apărea decât vocalele
[a] și [e].
■ Reguli de ortoepie și
ortografie
Pronumele personale eu
și ei se pronunță cu triftongi:
Educaţie şi cultură OCTOMBRIE
2019 11
[ĭeŭ] și [ĭeĭ].
După consoanele [č], [ǧ] și
[ḱ], [ģ], pentru scrierea cărora
folosim literele e și i ajutătoare,
apar diftongi, nu triftongi:
treceau [tre-čaŭ], vegheau
[ve-ģaŭ].
HIAT
Hiatul reprezintă întâlnirea
a două vocale care fac parte din
silabe diferite, fie în același cuvânt,
fie între cuvinte alăturate,
dintre care unul se termină în
vocală, iar celălalt începe cu
vocală. Vocale în hiat:
[a-a] ca în contraataca;[ae]
ca în aer; [a-i] ca în aici;[ao]
ca în aortă; [a-u] ca aur;[ăi]
ca în șovăind;[ă-o] ca în
lăor;[ă-u] ca în hăulind; [î-i]
ca în gâfâind; [î-u] ca în râul;
[e-a] ca în ideal; [e-e] ca în
licee; [e-i] ca în poleit; [e-o]
ca în neon; [e-u] ca în european;
[i-a] ca în serial; [i-e] ca
în familie; [i-i] ca în fiindcă;
[i-î] ca în semiîntuneric; [i-o]
ca în avion; [i-u] ca în pariul;
[o-a] ca în aminoacid; [o-e]
ca în poem; [o-i] ca în boilor;
[o-î] ca în autoînsămânțare;
[o-o] ca în alcool; [o-u] ca în
noutate; [u-a] ca în actual; [uă]
ca în continuă; [u-e] ca în
duel; [u-i] ca în suind; [u-o]
ca în respectuos; [u-u] ca în
continuu.
Hiatul care apare între cuvinte
este, de obicei, eliminat
prin eliziune (nu am > n-am,
nu întreabă > nu-ntreabă,
între un > într-un, între o >
într-o etc.) sau prin contracție,
formând diftong (de abia > deabia,
pe afară > pe-afară).
■ Reguli de ortoepie și
ortografie
[e-e] ̶ Se scrie și se
pronunță e-e, nu cu e-ie: alee
(nu aleie); idee (nu ideie); licee
(nu liceie).
Se scrie și se pronunță e-e,
nu e-i: aceea (nu aceia, la feminin);
creează (nu creiază).
[i-i] ̶ Se scrie și se pronunță
i-i, nu i: cuviincios (nu cuvincios);
ființă (nu fință); știință
(nu ștință).
[o-o] ̶ Se scrie și se
pronunță o-o, nu o: alcool (nu
alcool); cooptează (nu coptează);
zoologie (nu zoologie).
[u-o] ̶ Se scrie și se
pronunță u-o, nu o: aspectuos
(nu aspectos); respectuos (nu
respectos).
ALTERNANȚE FONE-
TICE
Formele flexionate ale
părților de vorbire, dar și
cuvintele rezultate prin derivare
pot suferi modificări
ale vocalelor, diftongilor,
consoanelor sau grupurilor
consonantice prin influența
fonemelor care apar în
desinențe sau în sufixe.
Această influență se referă
la schimbări care modifică
sunetul precedent, dar și la
schimbări la distanță.
Astfel, la plural, prezența
unui i șoptit poate modifica
CHESTIUNI DE GRAMATICĂ A LIMBII
ROMÂNE (II): GRUPURI DE SUNETE
consoana anterioară: mac devine
maci (consoana [k] devine
[č]). Sub influența aceleiași vocale
scurte, consoana [t] devine
[ț]: frate – frați. Tot așa, vocala
[a] devine [ă], la distanță: carte
– cărți. Diftongul [ŏa] se reduce
la vocală în școală – școli,
prin influența lui i șoptit din
desinența de plural.
■ Remarcă. Desinențele
nu sunt alternanțe, ci morfeme
care fac posibilă flexiunea. De
exemplu: fluture, pl. fluturi. În
acest caz, -i este morfemul de
plural, care se alipește fără a
afecta restul fonemelor.
Vorbim de alternanțe atunci
când apar variații comparând
pluralul cu singularul, femininul
cu masculinul, persoana a
III-a a verbului cu persoana I
la indicativ prezent, perfectul
simplu cu prezentul etc., urmând,
așadar, ordinea morfologică
și excluzând desinențele
(morfemele de număr, gen,
persoană etc.).
Alternanțele privesc întotdeauna
schimbări la foneme
cu caracteristici asemănătoare.
Astfel, [a] nu va alterna niciodată
cu vocalele [i] sau [u].
Tot așa, [g] nu va alterna cu
[s]: parcurg și parcurs.
Alternanțe vocalice cu doi
termeni:
[a] − [ă]: gară − gări; scară
– scări (scăriță, scărișoară);
țigară − țigări; carte – cărți
(cărticea, cărticică, cărțulie);
parte – părți (părticică); realizare
− realizări; corabie –
corăbii (corăbioară); vrabie
– vrăbii (vrăbioară, vrăbiuță).
[a] − [e]: pară – pere
(perișoară); vară – veri; fată
– fete (fetiță, fetică, fetișoară);
pată – pete; vatră – vetre.
[ă] − [e]: băț – bețe (bețișor,
bețigaș); măr – meri (merișor);
număr –numere; umăr – umeri
(umeraș).
[î] − [i]: așezământ –
așezăminte; cuvânt – cuvinte
(cuvințel); mormânt – morminte;
tânăr – tineri (tinerel,
tineret, tinerime, tineresc, a
întineri); vânătă – vinete.
[î] − [îĭ]: mână – mâini.
[e] − [ĕa]: bleg – bleagă;
sterp – stearpă; leg – leagă;
încep – înceapă; tineresc
– tinerească; studențesc –
studențească.
[ĕa] − [e]: ceapă – cepe
(cepușoară); creastă – creste
(cresta); mea – mele; canapea
– canapele; teleagă – telegi
(teleguță); fereastră – ferestre
(ferestruică); seară – seri
(însera).
[o] − [ŏa]: om – oameni;
învingător – învingătoare;
muncitor – muncitoare; antrenor
– antrenoare; telefon –
telefoane; rod – roade; nostru
– noastre; vostru – voastre.
[ŏa] − [o]: școală – școli
(școlar, școlăresc, școlărime, a
școli); moară – mori (morișcă,
morar, din care: morăriță, a
morări); ploaie – ploi (ploiță,
ploicică); ninsoare – ninsori.
[o] − [u]: noră – nurori;
soră – surori.
[u] − Ø: usuc – uscăm.
[ĭa] − [ĭe]: piatră – pietre
(pietricea, pietricică, pietroi,
pietriș, a împietri); buruiană –
buruieni; viață – vieți (a viețui,
din care: viețuitor.)
[ĭe] − [ĭa]: fier – fiare.
Alternanțe vocalice cu trei
termeni:
[a] − [e] − [ă]: masă – mese
– măsuță; povară – poveri – a
împovăra; fată – fete – fătucă,
fătuță.
[ăŭ] − [ĕa] − [e]: rău – rea
– rele.
[î] − [a] − [ă]: rămân – rămase
– rămăsei.
[o] − [ŏa] − [u]: cos – coase
– cusui (cusător, din care:
cusătoreasă, cusătorie); joc –
joacă – jucăm; mor – moare
– murim; pot – poate – putem.
Alternanțe consonantice cu
doi termeni:
[k] − [č]: rac – raci; gândac
– gândaci; vacă – vaci; băltoacă
– băltoace; coc – coci.
[d] − [z]: acord – acorzi;
camarad – camarazi; brigadă
– brigăzi; oglindă – oglinzi;
verde – verzi.
[d] − [j]: veșted – veșteji.
[g] − [ǧ]: drag – dragi;
sparg – spargi; ciomag – ciomege;
targă – tărgi; cardiolog
– cardiologi.
[s] − [ș]: ananas – ananași;
cules – culeși; bucuros –
bucuroși; gros – groși; rus –
ruși; pus – puși.
[t] − [ț]: nepot – nepoți; patriot
– patrioți; carte – cărți;
roată – roți; pot – poți.
[t] − [č]: cârnat – cârnăcior;
căruț – cărucior; fi erbinte
– fierbincior; poliță –
policioară.
[z] − [j]: grumaz – grumaji;
viteaz – viteji; mânz – mânji;
boz – boji; franțuz – franțuji.
Alternanțe consonantice cu
trei termeni:
[k] − [č] − Ø: duc –duci –
duse.
[d] − [z] − [j]: repede – repezi
– repejor; limpede – limpezi
– limpejor; lespede – lespezi
– lespejoară.
[g] − [ǧ] − Ø: înfig –înfigi
– înfipse.
Alternanțe în grupuri consonantice:
[sk] − [șt]: avocățesc
– avocățești; românesc –
românești; casc – caști; părăsesc
– părăsești.
[st] − [șt]: entuziast –
entuziaști; gimnast – gimnaști;
trist – triști; prost – proști.
[ks] − [kș]: fix – ficși; linx
– lincși; ortodox – ortodocși.
■ Remarcă. Alternanțele
vocalice pot afecta vocale accentuate
(țară – țări), vocale
neaccentuate (număr – numere)
sau pot fi corelate cu deplasarea
accentului (soră – surori;
vin – venim).
Alternanțele vocalice apar
mai ales în interiorul radicalului,
pe când cele consonantice
apar la finalul radicalului înaintea
desinenței.
La unele cuvinte pot apărea,
în același timp, atât alternanțe
vocalice, cât și consonantice:
parte – părți; ierți – iartă.
Alternanțele cu trei termeni
nu apar în flexiunea substantivului.
În exemple de mai sus
cu substantive, al treilea element
este un derivat: oglindă
– oglinzi – oglinjoară.
O PAGINĂ ONLINE DEDICATĂ
ANALIZEI GRAMATICALE
Pagina online dedicată analizei gramaticale vă propune o abordare diferită a
faptelor de limbă, abordare care să ofere nu neapărat soluții perfecte, ci prilejul
de a înțelege mai bine „problemele limbii”, pentru a descoperi noi reguli care să
permită îmbunătățirea pe viitor a analizei gramaticale automate.
Astfel, deschidem o fereastră spre soluțiile
care ar putea sta la baza unor aplicații cum ar fi:
• analizatori semantici;
• asistenți de redactare etc.
Limba română ar putea deveni și ea obiectul unor proiecte interdisciplinare ale
generației de astăzi. Ne-am bucura, așadar, dacă propunerea ar fi acceptată și
sprijinită de voi.
www.analiza-gramaticala.ro

12 OCTOMBRIE
2019
Interviu
„Fac parte din contingentul de sași
„Confruntarea din fiecare
zi cu pânza albă este necesitatea
mea naturală de bază, iar
procesul creativ este adevărata
atracție a muncii mele, un
farmec care mă va însoți până
la moarte” (Michael Lassel -
Germania).
Ani Bradea: Sunteți al
doilea intervievat al meu care
a părăsit România în timpul
regimului comunist. Mă bucur
să am ocazia de a afla mai multe,
prin această nouă discuție,
despre dificultățile întâmpinate
de cei care au hotărât să emigreze
într-o perioadă atât de
puțin prielnică unor inițiative
de acest fel. Vă rog, pentru
început, să-mi spuneți câteva
cuvinte despre dumneavoastră,
pentru a putea pătrunde apoi în
miezul temei despre care vom
discuta în cele ce urmează.
Michael Lassel: Mă numesc
Michael Lassel. În Logig,
satul transilvănean în care
m-am născut în anul 1948, purtau
mai mulți numele de Lassel.
Eu sunt Michael, fiul lui Mihai
Lassel, zis „Boldașu”. Al doilea
din șase băieți ai tatălui meu,
sunt singurul devenit pictor,
ocupație care m-a atras de când
eram mic copil. Acum, trecut
de vârsta de 70 de ani, pot să
spun că decizia de a deveni
pictor a fost cea mai influentă
în viața mea. Ea m-a călăuzit
permanent, aducându-mă în
Germania, unde am emigrat în
anul 1986 împreună cu familia,
și purtându-mă în numeroase
metropole ale lumii, cu
expozițiile pe care le-am avut
în decursul anilor trecuți. Am
rămas orfan de mamă la vârsta
de șase luni, poate de aceea
am devenit un copil ciudat.
Mi-am făurit o lume aparte,
trăind în adevărul meu propriu
în care mi-am urmărit libertatea
interioară. Pot să afirm că
am petrecut o copilărie și o
tinerețe fericite. Problemele au
început cam prin anii ˈ80, când
am constatat o tot mai mare
neconcordanță între lumea exterioară
și viața mea interioară.
Lipsa materialelor de lucru
și a literaturii de specialitate
(în profesia mea), precum și
greutățile legate de organizarea
expozițiilor în străinătate m-au
convins că România nu mai
este locul potrivit pentru mine.
Ani Bradea: Mi-a plăcut
foa rte mult prezentarea, într-un
fel tradițională, pe care v-ați făcut-o:
„Eu sunt Michael, fiul lui
Mihai Lassel, zis „Boldașu.”
Spuneți-mi, vă rog, cum ați
reușit să plecați din România
comunistă? Cât de greu a fost
să obțineți documentele necesare?
Michael Lassel: Aflasem
că în județu l Bistrița-Năsăud
s-a înlesnit eliberarea vizelor
de ieșire definitivă din țară
pentru cetățenii de etnie germană.
Întâmplarea a făcut ca
Oficiul Județean de Turism
din Bistrița tocmai să fi anunțat
un concurs pentru ocuparea
postului de grafician și m-am
decis să-mi încerc norocul. Pe
atunci făceam multă grafică,
în consecință m-am prezentat
la concurs cu un afiș. La câteva
ore după depunerea lucrărilor
am fost chemat la director pentru
a mi se comunica rezultatul.
Într-un birou impozant m-a
întâmpinat domnul Alexandru
Misiuga, anunțându-mă pe un
ton jovial că am fost desemnat
câștigătorul concursului.
Acest om, care m-a cucerit de
la prima vedere, nu numai datorită
asemănării sale frapante
cu Goethe, avea să devină, pe
parcursul anilor petrecuți în
Bistrița, un mentor generos și,
la urma urmelor, un bun prieten.
Alexandru Misiuga, o legendă
a Bistriței, un înverșunat
al rigorii, dar de un profesionalism
desăvârșit, m-a implicat
în realizarea marelui său vis,
hotelul „Dracula”, unde am
realizat, la cererea sa, lucrări
de decorație interioară, fresce,
precum și lucrări de ulei pe
pânză. Din câte am aflat, unele
dintre ele dăinuie și azi. Îmi
pusese la dispoziție un atelier în
hotelul „Coroana de Aur”, unde
de altfel am și locuit un timp
până am obținut o locuință în
Bistrița, având astfel prilejul să
întâlnesc acolo oameni remarcabili
din țară și din străinătate.
Aceste întâlniri au recompensat
greutățile și lipsurile pe
care le-am avut de îndurat cu
toții în viața cotidiană, făcând
să treacă mai ușor cei aproape
patru ani de așteptare până la
acordarea vizei de plecare din
tară. În zorii zilei de sâmbătă,
26 aprilie 1986, am urcat în
tren cu destinația Nürnberg,
lăsând în urmă o țară jalnică,
în catastrofă, nebănuind că la
sosirea în vest prima știre pe
care o vom afla va fi tot despre
un dezastru: Cernobîl. Sfârșitul
de săptămână m-a prins pe un
peron de gară. Fără un ban în
buzunar, de mână cu fiul meu
de zece ani, și soția mea, care
o ținea pe Trinchen (cățelușa
noastră) de zgardă, am pornit
la drum cărând după noi cele
două valize în care ne-am îngrămădit
puținul ce ne-a fost
permis să luăm cu noi. De luni,
începeam o viață nouă.
Ani Bradea: Aveați rude în
străinătate? Știați spre ce vă
îndreptați, aveați stabilite minimele
condiții ale existenței de
după emigrare?
Michael Lassel: Da, aveam,
dar intenția mea de a trăi din
artă și pentru artă nu a fost
împărtășită nici de familia mea
din România și nici de rudele
din Germania. Așa că am ales
să mă stabilesc în Nürnberg,
unde cunoșteam două nume:
Dürer și Ammon. Bunicul meu
a fost negustor de cai. Iubirea
pentru aceste creaturi nobile
am moștenit-o de la el. Bóxerul
m-a cucerit cu asemănarea, nu
numai fizică, pe care o are cu
acest animal grațios, iar eu am
devenit cu timpul un chinolog
pasionat. De doamna Irmgard
Ammon citisem în revistele
de specialitate pe care le mai
primeam la expozițiile canine.
Era crescătoarea cea mai apreciată
a timpului și am contactat-o
îndată ce a fost posibil.
Prin dânsa am devenit membru
al Clubului de Bóxer din
Nürnberg, am înființat canișa
„von Siebenbürgen”, și am avut
bucuria să particip la expoziții
cu câini proveniți din propriami
canișă. După obținerea actelor
de cetățenie am luat un
credit de la bancă, am închiriat
un apartament și m-am pus pe
treabă. Ziua lucram ca grafician
pentru o firmă de heraldică,
seara și noaptea pictam. Când
îmi permitea timpul, vizitam
galeriile de artă, mai ales
Muzeul Național German din
Nürnberg, pentru a-i vedea, în
sfârșit, cu ochii mei pe marii
maeștri: Rembrandt, Rubens,
Dürer. Oricât de mari mi-ar fi
fost aspirațiile pe atunci, tot nu
aș fi îndrăznit să-mi închipui
că am să ajung să fiu numit întro
suflare cu Dürer, așa cum
s-a întâmplat în cartea „Dürer
und die offenen Türen” („Dürer
și ușile deschise”) sau chiar mai
mult, că lucrările mele să fie
prezentate alături de Dürer,
Rembrandt, Rubens, în aceeași
expoziție, așa cum s-a petrecut
în 2008/2009 când British
Museum din Londra a organizat
expoziția „ Babylon: Myth
and Reality”.
Ani Bradea: Ce carte este
aceasta pe care o amintiți și ce
înseamnă că, în paginile ei, ați
fost „numit într-o suflare cu
Dürer”, după cum spuneți?
Michael Lassel: M-am referit
la cartea „A nyitott ajtók és
Dürer und die offenen Türen“,
apărută în 2008 la Gyula. În
stema familiei Dürer există o
ușă deschisă. Puțini îi cunosc
semnificația. Povestea acestei
familii începe în satul maghiar
Ajtó, în apropierea orașului
Gyula, nu departe de Oradea.
Cuvântul maghiar „ajtó” înseamnă
ușă (în germana Tür),
unele variante regăsindu-se în
numele de familie Dürer. Türer
s-a semnat tatăl lui Dürer, stema
sa, ca și sigiliul de călătorie, reprezentând
o ușă deschisă. Cu
ocazia aniversarii a 480 de ani
de la moartea lui Dürer, orașele
Nürnberg și Gyula au editat, în
anul 2008, o carte în care sunt
prezentat și eu, ca un urmaș al
lui Dürer, plecat din est și sosit
în vest prin ușile deschise ale
primitorului oraș Nürnberg.
Ani Bradea: Frumoasă
întâmplare în viața dumneavoastră
de artist, dar vom reveni,
puțin mai târziu, să vorbim
despre felul în care v-ați
construit cariera și viața acolo
în străinătate. Până atunci, vă
rog să ne întoarcem puțin la
perioada de dinainte de a pleca
din România. Spuneați că
ați reușit să obțineți o viză de
emigrare, pe care ați așteptat-o
aproape patru ani. În această
perioadă ați avut probleme cu
autoritățile comuniste, au fost
anumite acțiuni de intimidare,
sau menite să vă convingă să
renunțați la a mai pleca din
țară?
Aveați susținere totală din
partea familiei? Fiul dvs., în
vârstă de zece ani la momentul
în care ați emigrat, după
cum ați povestit, care avea, cu
siguranță, prieteni aici, colegi
de școală, precum și soția dvs.,
vă împărtășeau ei întru totul
această dorință?
Michael Lassel: La 20 de
ani de la sfârșitul misiunii sale,
Heinz Günther Hüsch a dezvăluit
opiniei publice informațiile
despre negocierile sale cu
România pentru repatrierea
sașilor. Acordul prevedea ca
România să permită anual unui
număr de 3.000 de sași să părăsească
țara, Germania plătind
pentru fiecare cetățean o anumită
sumă. Și eu fac parte din
contingentul de sași „vânduți”
de Ceaușescu Germaniei.
Suma plătită se stabilea în
funcție de calificarea profesională
și varia între 1.700 și
10.000 de mărci. Pri n anii ˈ80,
economia României era într-o
situație extrem de fragilă, poate
că și din această cauză nu s-au
exercitat presiuni asupra mea
pentru a-mi schimba intenția
de a pleca din țară. După primirea
aprobării, au trecut încă
nouă luni până am obținut numărul
de intrare în Germania,
așa numitul „RU-Nummer”. A
fost o perioadă foarte grea pentru
noi. Am fost concediați, eu
și soția mea, am fost obligați
să predăm locuința, băiatul
nostru nu a mai fost înscris la
școală, am rămas fără asigurare
medicală și am fost declarați
fără cetățenie. Renunțarea la
cetățenie a fost obligatorie și
ne-a costat câte 3.000 de lei de
persoană. Am fost șicanați la
predarea locuinței, cerându-nise
o plată de restanță nejustificată
de 3.500 de lei. Am primit
și o amendă de 800 de lei de
la Sanepid, pe motiv că s-a
găsit pe jos, lângă containerul
de gunoi, o scrisoare cu adresa
mea. Toate aceste șicane ne-au
unit ca familie și ne-au înlesnit
ruperea de România. Nici unul
dintre noi trei nu a avut vreo
clipă îndoieli că plecarea este
cea mai înțeleaptă decizie.
Ani Bradea: Cred că istoria
se scrie și cu detalii, chiar dacă
specialiștii judecă întâmplările
la scară mare. Informațiile
pe care tocmai mi le-ați oferit
completează interesant o pagină
din trecutul României. O
pagină despre care toți știm
câte ceva, dar doar cei care au
fost implicați direct pot spune
cu adevărat cum s-au întâmplat
lucrurile. În țară v-au
rămas restul rudelor, părinți,
frați, probabil. Ați menținut legătura
cu ei? Au avut ei posibilitatea
aceasta, din interiorul
unui regim opresiv, cum a fost
comunismul?
Michael Lassel: Ne-am luat
rămas bun de la rude, prieteni și
colegi, neștiind dacă despărțirea
va fi pentru timp îndelungat sau
poate chiar pentru totdeauna.
Ca un fel de autoapărare, cred,
ne-am despărțit de ei în fiecare
zi câte un pic, în decursul celor
patru ani de așteptare a vizei
de plecare. Motivația noastră
interioară de a trăi și de a
supraviețui în acele condiții aspre,
a fost alta decât cea a lor,
fapt ce ne-a îndepărtat unii de
alții în pofida apropierii fizice.
Despărțirea geografică a accentuat
doar și mai mult distanța
dintre noi. Unele legături s-au
rupt definitiv, altele au rămas la
fel de vii ca acum 30 de ani.
La început am scris multe scrisori,
relatând euforic despre
trăirile noastre inedite în vest.
Cu timpul însă am realizat că
mulți dintre ei nu doreau acest
lucru. Chiar ni s-a transmis, pe
căi indirecte, că ar fi mai bine
să încetăm corespondența.
Bineînțeles că le-am respectat
dorința, nedorind să dăunăm
nimănui în vreun fel sau altul.
Din păcate, multe dintre aceste
legături nu s-au mai reînnodat
după 1989.

Interviu OCTOMBRIE
2019 13
«vânduți» de Ceaușescu Germaniei”
Ani Bradea: Cum s-a văzut
din străinătate căderea regimului
comunist din România?
Cum ați trăit dumneavoastră
această veste, în decembrie
1989, având în vedere că se
întâmpla la mai puțin de patru
ani de când ați plecat? V-ați
gândit, în acel moment, că ați
putea să vă întoarceți în țară?
Michael Lassel: În seara zilei
de 15 decembrie 1989, am
pornit cu familia spre România,
dorind să-mi sărbătoresc acolo
ziua de naștere. Dimineața următoare
am oprit în Ungaria,
să bem o cafea la un prieten
chinolog, care locuiește lângă
Budapesta. Acolo am aflat
că granițele spre România au
fost închise și am decis să rămânem,
urmărind la televizor
și la radio desfășurarea evenimentelor.
În 17 decembrie
1989, Radio Budapesta relata
despre o demonstrație, care
s-a transformat într-un protest
anti Ceaușescu. Evenimentele
s-au precipitat, culminând cu
execuția soților Ceaușescu.
Acele zile dramatice din istoria
României le-am petrecut
cu ochii pe ecran și oamenilor
închiși înăuntrul granițelor țării,
dar fericit că am trăit ceea ce
nu sperasem să ajung a trăi:
sfârșitul regimului Ceaușescu.
Evenimentele din 1989, văzute
retrospectiv, își au rădăcinile,
cred eu, în diferitele experiențe
pre-revoluționare. Așa de
exemplu răscoala populară din
RDG, în 17 iunie 1953, revolta
poloneză din octombrie și rebeliunea
maghiară din 1956, primăvara
de la Praga din 1968 și
mișcarea sindicală poloneză din
1981. Politica lui Gorbaciov,
care se rupsese de doctrina lui
Brejnev, a înlesnit într-adevăr
mișcările subversive, dar motorul
schimbărilor a fost dorința
de independență a popoarelor.
Ea a dus la declanșarea, ca o
reacție în lanț, a revoluțiilor,
care în ciuda asemănărilor
în cauze, sunt amestecate cu
diferențe în trăsături, istorie
și rezultate: în Polonia a avut
loc o revoluție îndelungată, în
Ungaria una rapidă și liniștită,
în RDG una ordonată, în
Cehoslovacia o revoluție blândă,
iar în România o revoluție
tardivă și violentă. 1989 a fost
un an de cumpănă nu numai
pentru întreaga Europă dar și
pentru mine personal: tocmai
descoperisem drumul spre
Paris. O întoarcere în România
nici nu intra în discuție.
Ani Bradea: Ce vreți să
spuneți prin afirmația: „tocmai
descoperisem drumul spre
Paris”?
Michael Lassel: De când
mă știu m-au interesat texturile
și umbrele profunde ale
realității. Ca tânăr artist am pictat
întâi abstract, apoi suprarealist,
dar am simțit întotdeauna
dorința de a aduce pictura mea
într-o formă tridimensională.
După primii ani de tatonări
prin galeriile germane, am hotărât
să-mi iau inima în dinți și
să bat la marile porți ale artei
în centrul Parisului, și anume
la „Salonul de toamnă”, fondat
în 1903 cu participarea lui
Paul Cézanne și a lui Auguste
Renoir. Prima expoziție a avut
loc în Petit Palais, mutându-se
din 1904 în Grand Palais, unde
se organizează și acum, în fiecare
toamnă. Renumitul salon
își deschide porțile anual, în
lunile octombrie/noiembrie,
prezentând publicului interesat
tendințele internaționale în pictura
contemporană. De-a lungul
timpului au expus aici nume sonore
precum Matisse, Signac,
Paul Cézanne, Paul Gauguin,
Guillaume Appollinaire,
Robert Delaunay, Fernand
Léger, Marc Chagall, Amedeo
Modigliani și Georges Braque.
A fost considerat unul dintre
cele mai importante locuri de
întâlnire pentru lumea artei de
avangardă și rămâne una dintre
cele mai prestigioase saloane
pentru arta contemporană. În
anul 1993, Editura „Arts et
images du monde” a publicat
istoria acestei ilustre societăți,
al cărui membru am avut onoarea
să devin din anul 1990. Astfel,
în volumul „Quand l’Art du
XXe siècle est conçu par des
inconnus L’histoire du Salon
d’Automme, de 1903 à nos jours”,
scris de Barrer, P.-F., am
avut bucuria să-mi văd numele
pe lista acestor nume eminente.
Prima mea participare la
acest salon a fost în anul 1989.
Atunci am avut primul contact
cu artiștii grupului francez
Trompe-l’oeil / Réalité , format
în jurul lui Pierre Gilou.
A fost un moment copleșitor
în care am simțit că am ajuns
la destinație, că mi-am găsit
limbajul artistic propriu. M-am
întors acasă și m-am închis în
atelier, muncind din zori până
noaptea târziu. Eu mereu am
muncit. Termenul „artist” este
oarecum complex în opinia
mea. Eu cred că arta este o decizie
și un stil de viață, desigur,
dar în primul rând este o chemare.
De fapt, nu mă simt deloc
ca un „artist adevărat”, ci mai
degrabă ca un lucrător care caută
calea lui de a supraviețui în
această lume. Un artist nu este
diferit de cineva care coace pâine,
sau de un cizmar, de pildă.
Confruntarea din fiecare zi cu
pânza albă este necesitatea mea
naturală de bază, iar procesul
creativ este adevărata atracție
a muncii mele, un farmec care
mă va însoți până la moarte.
Ani Bradea: Vorbiți atât
de pasional, aș spune, despre
munca dumneavoastră, despre
rezultatele ei, care, iată,
au devenit cunoscute în toată
lumea, încât nu-mi rămâne
decât să constat că sunteți un
artist împlinit, al cărui destin
a fost construit pas cu pas,
ca un plan stabilit și urmat
apoi în cele mai mici detalii.
Ce turnură credeți că ar fi
avut lucrurile, ce evoluție ați
fi avut, profesional vorbind,
desigur, dacă ați fi rămas în
România? Mai exact, dacă
nu ați fi reușit să plecați în
perioada aceea, de dinainte
de 1989.
Michael Lassel: Mintea
mea refuză să construiască
orice scenariu în acest sens. În
momentul în care am hotărât să
plec, am pus punct vieții mele
în România, simțind că acolo
mi s-au închis drumurile. Ca
elev, cu prilejul unei excursii
la mănăstirile din Moldova,
am avut ocazia să admir albastrul
de Voroneț. Dacă ai văzut
odată acest albastru cu ochii tăi,
nu te va mai satisface albastrul
de Voroneț al nici unei reproduceri.
Dacă nu reușeam să văd
vermilionul lui Grünewald, albastrul
limpede al lui Vermeer
sau van Eyck, profundul seinna-maron
al lui Rembrandt
sau legendarul verde rusesc, cu
care Albrecht Dürer și-a colorat
gravurile, cred că aș fi murit de
dorul lor.
Ani Bradea: Se spune mereu,
mai ales la noi în țară, că
artiștii sunt lipsiți de posibilități
fi nanciare, că nu reușesc să
vândă, că nu există piață pentru
arta lor. Poate de aceea cei
mai mulți dintre ei sunt boemi,
supraviețuind cu greu uneori.
Ce credeți că ar trebui să facă
un artist pentru a se putea
întreține din munca lui? Ce
părere aveți despre compromisuri,
acele abateri de la drumul
ales pentru a realiza ceva comercial,
ceva ce poate fi mai
ușor valorificat?
Michael Lassel: Cred că
nici o altă profesie nu este
atât de greșit înțeleasă și, în
același timp atât de mistificată,
ca aceea de artist. Că un
artist este o persoană sensibilă
ce își urmărește abilitățile și
înclinațiile înnăscute, este cu
siguranță adevărat. Dar acest
lucru este valabil și în cazul
celorlalte profesii, fără a se
face, totuși, atâta mistificare.
Decizia de a deveni artist este
ca și alegerea carierei de inginer,
medic sau învățător. Și în
aceste meserii există oameni
care nu știu să-și organizeze
finanțele. Dar asta din cauză
că nimeni nu i-a învățat acest
lucru. Așadar, ar trebui mai
degrabă revizuit sistemul nostru
educațional. Eu personal
sunt adânc recunoscător profesorilor
mei pentru pregătirea
temeinică de care am avut
parte. Ea mi-a dat siguranța că
voi reuși pe calea mea. Fără
compromisuri, deoarece compromisurile
se fac în politică,
dar nu în artă.
Ani Bradea: Cine au fost
profesorii dvs.? Ce nume aveți
în minte atunci când vorbiți
despre recunoștință?
Michael Lassel: Incze
István, Piskolti Gábor sau
Barabás István în anii petrecuți
la Liceul de Artă din Târgu
Mureș, Ion Sălișteanu la
București, dar mai ales timpul
petrecut vara în atelierul
maestrului Baba m-au marcat
indiscutabil. De la ei am învățat
să fiu un comunicator bun, capabil
să-mi exprim punctul de
vedere personal într-un mod
care poate fi înțeles de către
alții. Lor le sunt recunoscător
că m-au obișnuit să fiu receptiv
dar și reflectiv, să-mi
asum riscuri și să nu mă tem
de schimbări radicale. Nici
unul dintre ei nu mi-a spus
vreodată că scopul unui artist
este să atingă un anumit stil.
A avea un stil propriu este,
câteodată, o închisoare. Ceea
ce oamenii numesc un stil
este de fapt rezultatul multor
parametri, precum deciziile
artistice, condițiile politice
și economice, interesul personal.
Un stil se formează în
timp.
Ani Bradea: Munciți de
o viață, asta am înțeles din
discuția noastră, și ați cunoscut
succesul după stabilirea în
Germania. Unde sunt lucrările
dvs. acum? Unde au ajuns
ele?
Michael Lassel: Lucrările
mele sunt împrăștiate în muzee
sau colecții particulare din toată
lumea: în România, ( Palatul
Bruckenthal din Sibiu), în
T okio (Bunkamura Muzeum),
prin Anglia (Tate Gallery),
America și Europa.
Ani Bradea: Într-o simplă
căutare a numelui dvs. pe internet,
apare informația conform
căreia ați fost supranumit
Salvador Dali al Germaniei.
Când și de ce s-a făcut această
afirmație?
Michael Lassel: Asta
este o găselniță a criticilor de
artă, căreia eu nu i-am iscodit
proveniența.
Ani Bradea: Obișnuiesc,
la finalul discuțiilor cu
intervievații mei, să-i întreb
dacă mai văd posibilă întoarcerea
în țară, dacă undeva, în
planurile lor de viitor, există
această variantă. În cazul dvs.
este evidentă inutilitatea unei
asemenea întrebări. Așa că am
să vă întreb altceva. Și anume:
care este imaginea păstrată,
nu pe o pânză, ci în amintirea
dvs., cu titlul România? Când
vă gândiți la țara de unde ați
plecat, care este prima amintire
care vă vine în minte?
Michael Lassel: Adesea
sunt întâmplări aparent neînsemnate
cele care ne însoțesc
cu îndărătnicie o viață întreagă.
Uite, de exemplu, o
secvență cu mine, mergând
la școală într-o dimineață însorită
de mai. Cer albastru,
păsări și în aerul răcoros un
miros de iarbă proaspăt cosită.
Un miros volatil, ce mi s-a
cuibărit adânc în memorie. O
amintire ce persistă în mine,
ca o relicvă a vremii în care
eram fericit fără motiv.
Autor: Ani Bradea –
Revista de Cultură Tribuna din
Cluj-Napoca.
Text publicat în Revista de
Cultură Tribuna, nr. 407/16-31
august 2019, (Colaborator al
Occidentului Românesc).
Ani Bradea: Atunci când am început „călătoria” mea prin
lume, în căutare de români care au reușit să-și facă un rost printre
străini, să biruiască în lupta cu prejudecățile, de tot felul, ba chiar
să se impună, uneori, în societățile din care au ajuns să facă
parte, nu m-am gândit că voi întâlni personaje atât de interesante.
Pentru că o carte, ce stă gata să se împlinească, această carte a
lor, a celor ce au răspuns întrebărilor mele, este, aș putea spune,
un roman (un roman al exilului românesc), cu multe personaje
și toate principale. Pe unul dintre ele (următorul din seria celor
prezentate deja) îl puteți cunoaște din rândurile care urmează.
O simplă căutare a numelui său pe Google, vă va lămuri foarte
bine, dar asta doar în ceea ce privește artistul, foarte cunoscut
în toată lumea. Pe el, omul, cu experiența sa de emigrant, îl veți
descoperi în acest interviu, diferit de altele, multe, pe care le-a
dat în cariera sa artistică de succes.
România și oamenii săi din lume (IX)

14 OCTOMBRIE
2019
Doriți să achiziționați un
bun imobil în Spania. După ce
luați această decizie vă puneți
întrebarea: care sunt pașii ce
trebuie urmați? Ce să fac să
nu fiu păcălit? Am nevoie de
avocat?
PAȘII PE CARE TRE-
BUIE SĂ-I URMAȚI
În primul rând: nu semnați
nimic unde nu înțelegeți
100%. Dacă este o clauză
pe care nu o înțelegeți, NU
SEMNAȚI! Procesul de
achiziție poate fi împărțit în
trei faze:
(a) precontractuală;
(b) contractuală;
(c) post-contractuală.
Faza precontractuală este,
probabil, cea mai importantă.
Aici cumpărătorul trebuie să
se asigure că bunul ales are
calitățile descrise de către
vânzător și că prețul oferit
corespunde cu valoarea reală
a bunului. Se semnează contractul
de REZERVĂ (cum
se numește frecvent colocvial
în piață). Din punct de
vedere tehnic este contractul
în virtutea căruia cumpărătorul
își rezervă dreptul de a
Sfaturi juridice
Achiziție de bun imobil în Spania
achiziționa bunul, iar rezerva
se face pentru o perioadă de
aproximativ o lună și poate fi
de mai multe tipuri:
(i) arras penitenciales:
dacă cumpărătorul decide
să nu cumpere, pierde suma
oferită în garanție, iar dacă
vânzătorul decide să nu mai
vândă, trebuie să înapoieze
dublul sumei oferite în
garanție;
(ii) arras confirmatorioas
(sau cunoscute ca paga
y señal): părțile nu pot să
se răzgândească, iar dacă o
face una dintre părți cealaltă
poate cere instanței să oblige
cealaltă parte să îndeplinească
obligația de vânzare/
cumpărare, după caz, și/sau
de asemenea poate cere o
indemnizație;
(iii) opción de compra
(opțiune de cumpărare):
aici cumpărătorul nu are o
obligație de a cumpăra ci doar
vânzătorul are obligația de a
vinde în perioada stabilită de
către părți. Este des întâlnită
în contractele de închiriere,
astfel chiriașul are opțiunea
de a achiziționa casa într-o
perioadă determinată de la
semnarea contractului de închiriere.
Am semnat contractul de
rezervă și acum semnez direct
contractul de vânzare-cumpărare?
ATENȚIE: răspunsul
este NU! După ce se execută
contractul de rezervă TRE-
BUIE să solicitați informații
și documente vânzătorului,
ce vă vor ajuta să decideți
dacă bunul corespunde cu
informația oferită.
Ce documente/informații
trebuie să cer? Trebuie să
obțineți minim următoarele
documente/informații principale:
(1) Titlul de proprietate
și Certificat de la Registrul
Proprietății (nota simple del
Registro de la Propiedad);
(2) Confirmați că informația
din Certificatul de la
Registrul Proprietății corespunde
cu realitatea (de exemplu
dacă se cumpără o casă, să
verificați că nu are anexe ce
nu sunt înscrise în RP);
(3) lista cu orice drept ce
poate afecta proprietatea (servitute,
uzufruct, ipotecă etc.);
(4) confirmați că nu există
contract de închiriere și că bunul
nu are chiriași și/sau persoane
care să ocupe imobilul;
(5) certificate ce să ateste
că toate taxele sunt plătite și,
de asemenea, că nu s-a primit
amendă de la primărie legată
de o activitate ce a avut loc
în imobil;
(6) certificat emis de către
președintele asociației de
locatari ce să ateste că toate
cotele lunare la comunitatea
de proprietari sunt plătite și că
nu se prevede să se efectueze
reparații în bloc;
(7) copia statutului și a
regulamentului asociației de
locatari;
(8) certificat de la cadastru
și certificat energetic;
(9) certificat de urbanism
de la primărie;
(10) orice alt contract ce
are legătură cu bunul (asigurări,
telefon, gaz, apă, lumină)
și dovada plății la zi a contractelor
respective.
După ce ați analizat documentele
și decideți că totul
este corect puteți trece
la pasul următor: Faza contractuală.
În această fază,
părțile merg în fața notarului
public și semnează contractul
de vânzare cumpărare. Se
plătește prețul total, după caz.
Dacă cumpărătorul are nevoie
de finanțare, va fi prezentă
și o a treia parte: finanțatorul
(poate fi o instituție bancară
sau nebancară). În acest ultim
caz se va cere, cu siguranță, si
executarea unei garanții reale,
ce va cădea asupra bunului, în
favoarea finanțatorului: ipoteca.
ATENȚIE: cereți în mod
expres notarului să realizeze
acțiunea de REBAJE EN EL
TITULO DE PROPIEDAD:
adică, colocvial vorbind, notarul
scrie pe originalul titlului
de proprietate al vânzătorului
că bunul a fost vândut
în virtutea înscrisului public
de vânzare-cumpărare. De ce
se face acest lucru? Ca fostul
proprietar să nu meargă, ulterior,
la alt notar și să vândă
bunul imobil unei terțe persoane
profitând că vânzarea
inițială încă nu a avut timp să
fie înscrisă la Registru.
Faza post-contractuală:
aici va trebui să achitați impozitele
și taxele și să prezentați
înscrisul public la RP și ulterior
la cadastru. De asemenea,
va trebui să trimiteți
adrese către toate companiile
de utilități ca să anunțați că
sunteți noul proprietar.
ATENȚIE: Vânzătorul
poate vă oferă să treceți în
contract un preț mai mic și
să plătiți o parte în bani lichizi.
Este corect? Răspunsul
este unul simplu: NU! Nu
acceptați astfel de acorduri,
nu numai că sunt ilegale,
participați la o fraudă fiscală,
ci și pot fi împotriva intereselor
dumneavoastră. Spre
exemplu dacă, eventual, veți
reclama responsabilitate vânzătorului
și cereți nulitatea actului
și/sau restituirea sumei,
dacă în contract ați declarat,
spre exemplu, că ați pățit
80 (deși în realitate ați plătit
120), vânzătorul vă va înapoia
doar 80. Va fi dificil să probați
în instanță că ați plătit restul
sumei în bani lichizi.
Pe toata durata achiziției,
începând de la faza precontractuală,
recomandăm
să solicitați serviciile unui
avocat deoarece condițiile
din toate contractele ce vor
fi semnate, documentele,
informațiile și negocierile,
trebuie să vă asigure că vor
corespunde dorințelor și intereselor
dumneavoastră.
Autor: Drd. Alexandru
Lazar, Lawyer/Abogado,
Partner/Socio
Aribau, 175, Pral. 1B - 08036
Barcelona
Mobil +34 655 83 72 61 / Fax
+34 936 112 019
Tel. +34 931 125 423
E-mail: al@intlaw.eu
Web: www.intlaw.eu
Miembro de la Real Academia
de Jurisprudencia y Legislación,
Colaborador Asociado
Medalla de Oro al Mérito en el
Trabajo, Asociación Española
de Economía y Competitividad
2018
Premio del Jurado Asociación
Española de Escuelas de
Negocios 2017
Premio en Excelencia para
Abogacía Business en España
O.R. 2016
Premio Jurídico Internacional
I.S.D.E. 2014
Premio Jurídico Internacional
I.S.D.E.- I.A.B.A. (Inter
American Bar Association) 2010

România OCTOMBRIE
2019 15
Cel mai mare investitor privat
în energie din România vinde
Compania italiană Enel,
cel mai mare investitor privat
în energie din România,
unde activează din 2005 cu
operaţiuni de distribuţie şi
furnizare a energiei electrice,
precum şi producţie de
energie regenerabilă, a scos
la vânzare toate operațiunile
din țara noastră. Enel se
aşteaptă ca activele să fie
evaluate la aproximativ un
miliard de euro, au declarat,
pentru Reuters, surse
din apropierea acestui do-
tot și pleacă
sar. Procesul este condus de
banca franceză BNP Paribas.
Enel deserveşte peste trei
milioane de clienţi în România
şi vrea să relanseze
eforturile destinate vânzării
participaţiilor sale după ce
precedentul plan de a ieşi de
pe piaţa românească a fost
abandonat în 2015. Procesul
de vânzare a activelor Enel,
aflat deocamdată în primele
faze, vine într-un context în
care alte companii internaţionale
de utilităţi, precum
CEZ, E.ON şi Engie, îşi
revizuiesc opţiunile cu privire
la prezenţa pe această
piaţă, deoarece se chinuie să
concureze cu firma de stat
Hidroelectrica, cel mai mare
producător de electricitate
din România, a declarat una
din surse.
Enel îşi revizuieşte în
fiecare an operaţiunile globale
în cadrul unui program
destinat vânzării unor active
şi cumpărării altora care
oferă randamente mai mari.
În ultimii ani, grupul italian
a făcut investiţii mari în reţelele
pe piaţa sa cheie din
America Latină şi în prezent
analizează preluarea
activelor companiei Sempra
Energy din Peru şi Chile.
Sursele susţin că aceste active
sunt evaluate la aproximativ
trei miliarde dolari, iar
Enel a ajuns în faza finală a
procesului de vânzare.
Directorul general de la
Enel, Francesco Starace,
ar putea profita de ambiţia
Hidroelectrica de a cumpăra
noi active în România
pentru a vinde o parte din
subsidiare, inclusiv Enel
Energie şi Enel Energie
Muntenia. Reuters a anunţat
anterior că Hidroelectrica
este interesată să angajeze
consilieri care să se ocupe
de o posibilă ofertă pentru
activele din România ale
Enel şi CEZ.
Afacerile Enel din
România au realizat venituri
de 1,3 miliarde de euro anul
trecut, în creştere cu peste
20% faţă de 2017, graţie
creşterii vânzărilor de electricitate
odată cu liberalizarea
treptată a pieţei.
Sursa:
stiriletransilvaniei.ro
Preţurile
locuinţelor
au urcat cu
5,6% în 2018
Preţurile la locuinţe, în
ţara noastră, înregistrau în
2010 şi în 2011, o scădere
anuală cu 7,5% şi, respectiv,
cu 12,3%, urcând apoi
cu 5,6% în 2018, potrivit
datelor publicate de Oficiul
European de Statistică
(Eurostat). În Uniunea
Europeană, preţurile locuinţelor
s-au majorat cu 16%,
în perioada 2010-2018.
În rândul statelor membre
UE, în perioada 2010
- 2018, cel mai semnificativ
avans s-a înregistrat
în Estonia (83%),
Letonia (61%), Austria
(56%), Suedia (55%) şi
Luxemburg (50%), iar cel
mai mare declin în Italia
(minus 17%), Spania (minus
12%) şi Cipru (minus
8%).
Guvernul vrea să investească 2,5
miliarde euro în infrastructura bazei
americane Mihail Kogălniceanu
Potrivit unei note de fundamentare
semnate de ministrul
Apărării Gabriel Leş, Guvernul
vrea să aloce 2,5 miliarde euro
pentru investiţia în infrastructura
bazei militare americane
de la Mihail Kogălniceanu.
Investiţia presupune şi construcţia
de hangare, ateliere şi
clădiri administrative.
Potrivit documentului, investiţia
presupune realizarea
noii infrastructuri şi a unor
construcţii noi, care să permită
funcţionarea în condiţii optime
a zonei operaţionale, precum şi
integrarea şi dezvoltarea celor
existente la Baza Aeriană 57
Mihail Kogălniceanu pentru
forţele aeriene naţionale şi
partenerii strategici.
Din investiţia de 2,5 miliarde
de lei se vor mai construi şi
piste de decolare-aterizare pentru
avioanele militare, hangare
pentru aeronave şi platforme
pentru elicoptere. Totodată, în
urma investiţiei se vor mai realiza
drumuri, zone de instruire
terestre, reţele de monitorizare,
dar şi un parc fotovoltaic.
Investiţia de 2,5 miliarde
de lei va fi eşalonată pe o perioadă
de douăzeci de ani, fiind
avizată favorabil de ministrul
Finanţelor, Eugen Teodorovici,
ministrul Apărării, Gabriel Leş,
de prim-ministrul Viorica Dăncilă
şi ministrul Dezvoltării,
Vasile Daniel Suciu.
Finanţarea obiectivului de
investiţii se face de la bugetul de
stat, prin bugetul Ministerului
Apărării Naţionale, în limita sumelor
aprobate anual cu această
destinaţie, precum şi din alte
surse de finanţare legal constituite,
conform programelor
de investiţii publice aprobate
potrivit legii.

16 OCTOMBRIE
2019
„Despre bolile morale
Românul de Nobel alungat
din ţară pentru că a îndrăznit
să-i critice sistemul
medical. Toate universităţile
româneşti i-au trântit uşa în
nas lui Constantin Levaditi,
care a fost nevoit să-şi continue
cariera în Franţa, acolo
unde era recunoscut deja ca
unul dintre cei mai mari savanţi
ai medicinei. Numele
românului este legat de realizarea
vaccinului antipoliomielitic,
de punerea bazelor
chimioterapiei şi de dezvoltarea
antibioticelor.
Povestea vieţii lui
Constantin Levaditi, românul
genial care a influenţat
major medicina mondială,
arată că România a fost mai
mereu predispusă să-şi devoreze
viitorul. Nu de alta dar
eminentul savant a fost pur
şi simplu alungat din propria
ţară, după ce a fost declarat
indezirabil în toată cercetarea
românească pentru că a
îndrăznit să critice deschis
clasa politică, administraţia
şi sistemul sanitar.
Deşi a fost unul dintre
cei mai importanţi savanţi
români din medicină,
Constantin Levaditi este în
zilele noastre aproape anonim.
Este necunoscut până
şi pentru locuitorii de pe
strada ce-i poartă numele în
Galaţiul natal: o străduţă banală,
care se strecoară gropiş
printre câteva blocuri anoste,
cenuşii, dar care poartă cu
ale românilor”
mândrie nume de flori. Calea
de acces, care este sufocată
de maşinile parcate de-a stânga
şi de-a dreapta, dă ocol cimitirului
Sfântul Lazăr, apoi
coteşte brusc printre blocuri
şi se termină anonim - înghiţită
fiind de strada Combinatului
- chiar la poarta locului
pentru odihnă veşnică.
Oamenii nu mai ştiu cine
a fost savantul Constantin
Levaditi şi nici măcar nu
poţi să-i judeci pentru
asta, căci păstrarea memoriei
înaintaşilor nu-i tocmai
punctul forte al naţiei
noastre. Dar să rememorăm
povestea vieţii unuia
dintre cei mai mari oameni
pe care i-a dat România.
Orfanul cu origini greceşti
Constantin Levaditi
s-a născut la Galaţi, pe 19
iulie 1874, într-o familie
modestă, fără avere. Tatăl
său, emigrant grec (se născuse
în Livadia), muncea
ca salahor în portul Galaţi,
iar mama lui era dintr-un
sat din apropiere de Galaţi.
N-a avut un destin deloc
simplu. Pe când avea doar
şase ani şi începea şcoala
primară, ambii părinţi i
s-au îmbolnăvit grav (posibil
de tuberculoză; sursele
istorice nu sunt prea clare),
iar el a fost nevoit să lucreze,
pentru supravieţuire, ca
băiat de prăvălie. Ducea la
domiciliul clienţilor diverse
comenzi de la băcănia unui
unchi de-al său.
După doi ani, în anul 1882
(pe când avea opt ani), îşi
pierde ambii părinţi, la doar
câteva luni unul de altul,
fiind luat în grija unei rude
din Bucureşti, care lucra
ca infirmieră într-un spital.
Aceasta îi remarcă potenţialul
intelectual şi îl dă la
şcoală. A urmat liceul şi,
apoi, facultatea de medicină
la Bucureşti, unde l-a avut
ca îndrumător pe celebrul
Victor Babeş. Specializarea,
cu un interesant proiect de
cercetare despre tuberculoză
(deloc întâmplător dacă ne
gândim la împrejurările în
care au murit părinţii săi) şi-a
făcut-o la Paris, la Institutul
Louis Pasteur şi Laboratorul
de Patologie Generală, dar şi
la Frankfurt, la Institutul de
Terapie Experimentală.
În 1902, a obţinut titlul de
doctor în medicină în capitala
Franţei, după care a continuat
să lucreze la Paris, la Institutul
Pasteur şi Institutul Fournier,
fiind unul dintre cei mai
apreciaţi cercetători de acolo.
Studiile sale despre poliomielită,
herpes şi encefalita
letargică au fost considerate
de mare interes practic şi teoretic.
În 1913, a reuşit, pentru
prima dată în lume, să cultive
virusul poliomielitic pe alte
celule decât cele nervoase,
contribuind astfel decisiv la
crearea vaccinului antipoliomielitic.
Istorie
Levaditi a revenit în ţară
în 1919 (la vârsta de 45 de
ani, în plină carieră de cercetător),
pentru a preda la
facultăţile de medicină, dar
Iaşiul şi Bucureştiul l-au
respins, iar Clujul l-a declarat
„indezirabil”, după ce
savantul criticase dur sistemul
sanitar românesc, clasa
politică şi, în general, grija
statului faţă de starea socială
a poporului. „Nu este de
acceptat ca zone întinse din
teritoriul ţării să fi e lipsite
cu desăvârşire de medici şi
de spitale, pentru că toate
guvernele aşteaptă să se
ocupe de sănătatea naţiei
străinii şi oamenii cu stare.
Nu este de acceptat nici ca
românii fără stare materială
să fi e lăsaţi să moară pentru
că nu au cu ce plăti doctorii
şi doctoriile”, scria Levaditi
despre „bolile morale ale
românilor”, în anul 1926,
rememorând încercarea lui
de a se întoarce în România.
Ca urmare a ostilităţii
administraţiei, dar şi pe
fondul invidiei unor colegi,
care fac „eforturi” (mai ales
pe canale politice) pentru a
compromite ambiţiosul program
derulat de profesor în
combaterea sifilisului, alege
să se întoarcă în Franţa, la
cercetare. În 1920 este invitat
să preia conducerea
Institutului Rockfeller din
New York, însă refuză. În
1926, devine membru titular
al Academiei Române,
al cărei membru corespondent
era încă din 1910. Este
considerat decanul incontestabil
al şcolii franceze
de bacteriologie, iar ultimii
ani au coincis cu studii importante
asupra antibioticelor:
penicilină, streptomicină,
bacitracină, subtilin,
polymyxin, aureomycin,
cloramfenicol.
Savantul român este considerat
unul dintre fondatorii
virusologiei, imunologiei şi
inframicrobiologiei moderne,
studiile sale asupra
sifilisului, poliomielitei,
encefalitei, rabiei sau chi-
mioterapiei fiind printre
cele mai valoroase la nivel
mondial. Munca lui a primit
fireasca recunoaşterea
internaţională. A fost premiat
de Academia franceză
de Ştiinţe şi de universităţi
celebre din Marea Britanie,
Germania şi SUA. A primit
patru nominalizări la Premiul
Nobel, evident pentru
medicină, însă, din păcate,
nu a câştigat niciodată prestigiosul
premiu. Lucrările
şi activitatea lui Constantin
Levaditi sunt încă puncte de
referinţă în cursurile unor
universităţi şi în dezbaterile
din cadrul congreselor de
virusologie şi imunologie. A
murit pe 5 septembrie 1953,
la Paris, având marele regret
că nu a fost lăsat să ajute la
dezvoltarea cercetării româneşti.
„Am fost forţat să
lucrez printre străini pentru
că nu m-au vrut cârmuitorii
românilor mei”, scria
Levaditi, în anul 1951, în
autobiografia sa.
Autor: Costel Crangan
La aniversarea unui nemuritor
În urmă cu opt decenii apărea
pe lume un copil care va
schimba felul de a scrie literatură,
un copil ce va deveni
un mare prozator. În ţinutul
întemeietorilor Moldovei,
în anul 1938 şi în ziua de 22
septembrie Augustin Buzura
apare pe lume într-o perioadă
agitată a istoriei noastre. De
fapt o mare parte din viaţa sa
va trăi într-o perioadă tulbure
şi ciudată, plină de lucruri
aparent inexplicabile.
Pasionat de tânăr de ştiinţe
reale dar şi de ştiinţele naturii
Augustin Buzura alege să
studieze medicina, dar dorinţa
de a vorbi despre sentimentele
şi viaţa oamenilor prevalează.
Augustin Buzura nu va părăsi
total psihiatria ci se va dedica
ei în opera sa literară, va descrie
toate patologiile sociale
şi devianţele comportamentale
în marile sale romane.
Opera sa a fost împărţită de
anumiţi critici în două, eu o
văd ca pe un tot unitar ce se
completează, o operă egală şi
rotundă care descrie tortura
sufletului românesc în ultimele
decenii ale comunismului
dar şi în primele decenii ale
tranziţiei.
Romanele sale au o forţă
a scriiturii nemaiîntâlnită în
literatura română. Putem afirma
că Augustin Buzura este
unul dintre cei mai profunzi
prozatori români, unul care
sondează mintea şi sufletului
omului. În fapt psihiatria l-a
ajutat pe Augustin Buzura să
realizeze o operă ce a zguduit
minţi şi a îndreptat anumite
idei greşite despre evenimente
diferite din vieţile noastre.
Tragedia omenească întâlnită
în Feţele tăcerii o compar cu
lupta mitologică din Război
şi Pace de Tolstoi, din Un
veac de singurătate de García
Marquez dar şi din Războiul
Sfârşitului Lumii de Vargas
Llosa.
Romanul luptei împotriva
colectivizării este un roman
ce ne arată că eroii adevăraţi
sunt anonimi, în fapt adevăratul
eroism este unul ascuns
nu unul trâmbiţat peste tot.
Cea mai abisală creaţie a lui
Augustin Buzura este romanul
Absenţii, romanul unei
minţi acaparată de adevărul
crud în care trăieşte. Romanul
unui intelectual revoltat este
Orgolii, unde omul de ştiinţă
intră în coliziune directă cu
omul ce doreşte să trăiască
conştient de condiţia sa.
Romanele pe care Augustin
Buzura le-a scris sunt o
manifestare a voinţei sale de a
descrie complet realitatea prin
care a trecut poporul român.
Romancier profund şi abisal
Augustin Buzura lasă o moştenire
care va rămâne în literatura
noastră drept cea mai
abisală creaţie a unui prozator
român, opera care a sondat
cel mai mult mintea omului.
Augustin Buzura a fost considerat
de unii, în mod nedrept,
ca un scriitor prolix şi greu
de citit, lucrurile profunde nu
sunt simple şi nu pot fi explicate
simplu şi îmbrăcate în
banalitate.
Academicienii francezi
sunt supranumiţi Les
Immortelles-Nemuritorii.
Augustin Buzura este nemuritor
prin profunzimea operei
sale dar şi prin statutul de
Academician, membru titular
al Academiei Române din
anul 1992, pot spune fără a
exagera că Augustin Buzura
este un dublu nemuritor.
A ugustin Buzura va rămâne
o conştiinţă a ceea ce a fost şi
ceea ce nu trebuie să mai fie,
o afirmare a adevărului crud
şi fără ocolişuri.
Autor: Alexandru Cristian

Joseph Stiglitz: „Nu urmează o criză
ca în 2008, ci o serie de falimente”
Chiar dacă nu se aşteaptă în
prezent la o criză economică
similară cu cea din 2008, laureatul
premiului Nobel pentru
Economie, Joseph Stiglitz, se
aşteaptă la falimente în serie şi
se miră că băncile centrale îşi
irosesc încă de pe acum muniţia,
potrivit unui interviu acordat
AFP, citat de argerpres.ro.
„Pe baza a ceea ce ştim, aş spune
că nu mă aştept la o criză”,
afirmă economistul american
cu ocazia apariţiei în Franţa a
cărţii sale „People, Power, and
Profits”.
Chiar dacă se declară „preocupat”
de recenta injecţie de
zeci de miliarde de dolari făcută
de Banca Centrală a SUA
(Fed) pe piaţa interbancară
americană, Stiglitz observă
pentru moment o „încetinire
semnificativă a creşterii (...)
care va antrena mai multe falimente”,
o aluzie la colapsul
recent al touroperatorului britanic
Thomas Cook.
„Proasta gestiune a unei
companii nu are în mod neapărat
consecinţe în perioade
de creştere, dar atunci când
economia încetineşte aceasta
dă faliment”, constată Joseph
Stiglitz, care se aşteaptă ca şi
alte companii să urmeze acelaşi
drum, fără a declanşa însă
un cataclism financiar comparabil
cu cel din 2008. „Este
adevărat că această situaţie îi
face nervoşi pe oameni, dar
este nevoie de perturbări mai
ample pentru a provoca o criză
mondială”, a apreciat Stiglitz,
care nu a exclus însă ipoteza
ca unele state emergente, cum
este Argentina, să intre în criză.
„Însă nu cred că acesta este
Internaţional OCTOMBRIE
2019 17
cazul în Europa sau SUA”, a
subliniat economistul.
De asemenea, Joseph
Stiglitz s-a declarat surprins de
decizia Rezervei Federale americane
de a reduce dobânda de
referinţă precum şi de decizia
Băncii Centrale Europene de a
relua programul de achiziţie de
obligaţiuni, fiind preocupat de
posibilitatea ca aceste măsuri,
adoptate pentru a relansa creşterea,
să se dovedească la final
ca având consecinţe minime.
„Cred că băncile centrale sunt
pe cale să îşi irosească muniţia
care le-ar fi utilă în cazul în care
situaţia se va înrăutăţi”, a regretat
Joseph Stiglitz. În schimb,
Joseph Stiglitz a constatat existenţa
unor probleme în primele
trei economii mondiale (China,
zone euro şi SUA).
„China traversează un mo-
ment prost în tranziţia de la o
creştere susţinută de exporturi
manufacturate la una bazată
mai mult pe consumul intern”,
subliniază Stiglitz. În cazul zonei
euro, economistul se alătură
celor care cer Germaniei,
prima economie europeană, să
investească mai mult pentru a
stimula o creştere care ar ajuta
Europa. În cazul SUA, Stiglitz
crede că problema nu este răz-
boiul comercial ci preşedintele
Donald Trump. „A generat un
nivel atât de mare de incertitudine
şi de haos încât a şters o
parte din creşterea economică
a SUA”, susţine Stiglitz.
„Aceste trei situaţii dau naştere
unei încetiniri economice
iar războiul comercial nu face
decât să agraveze lucrurile”, a
apreciat Stiglitz, care pledează
în cartea sa pentru un „capitalism
progresiv” şi o revenire
a statului şi a reglementării
pieţelor.
În anul 2001, premiul
Nobel pentru Economie a fost
împărţit de cercetătorii George
Akerlof, Michael Spence şi
J oseph Stiglitz, pentru contribuţia
adusă în dinamica fluxurilor
de informaţii şi dezvoltarea
pieţei.
Editor web: Vlad Mironescu
Ukrainegate: săptămâna care a aruncat America într-un coşmar
America se confruntă cu
realitatea unui nou coşmar
naţional de durată având legătură
cu o preşedinţie potenţial
coruptă, scrie CNN. La 45 de
ani după Watergate şi la 20 de
ani după scandalul izbucnit
în jurul lui Bill Clinton, me-
canismul punerii sub acuzare
a unui preşedinte american
s-a pus din nou în mişcare.
Încercarea democraţilor de a
demite un preşedinte Donald
Trump sfidător va fi probabil
şi mai dramatică decât celelalte
eforturi de punere sub acuzare
a unui preşedinte. Spre deosebire
de imaginea complicată
şi confuză a relaţiilor cu ruşii,
întrebările formulate în cazul
anchetei de punere sub acuzare
a lui Trump sunt clare, un factor
ce sporeşte vulnerabilitatea
politică a preşedintelui.
A abuzat Trump de puterea
sa folosindu-se de sutele de
milioane de dolari sub formă
de ajutor militar pentru a pune
presiune pe o ţară străină pentru
a ataca imaginea unui oponent
politic? S-a angajat mai
apoi Casa Albă într-un efort
de muşamalizare? După o
săptămână de publicare a unor
informaţii secrete, de conflict
între Trump şi preşedintele
Camerei Reprezentanţilor
Nancy Pelosi, revelaţii dramatice,
elementele cheie ale
cazului încep să se contureze.
Trump este acuzat de a se fi
folosit de ajutor militar de 400
mil. dolari pentru a pune presi-
une asupra Ucrainei, care luptă
pentru securitatea sa împotriva
preşedintelui rus Vladimir
Putin, să-l ancheteze pe potenţialul
său oponent în alegerile
prezidenţiale din 2020 Joe
Biden. Preşedintele a părut să
creadă că va scăpa basma curată
publicând stenograma unei
convorbiri telefonice cu preşedintele
ucrainean, dar lucrurile
s-au înrăutăţit.
Cazul a luat şi mai multă
amploare după publicarea
raportului unui denunţător pe
care Casa Albă a încercat să-l
ţină sub tăcere pentru a ţine sub
control criza. Persoana încă
necunoscută care a redactat
raportul acuză preşedintele de
inutilizarea puterii sale pentru
a socilita implicarea unei ţări
străine în alegerile americane
din 2020.
Ca alt detaliu care va avea
implicaţii majore, denunţătorul
a acuzat Casa Albă că a
încercat să ascundă dovezile
privind comportamentul lui
Trump. Ulterior, se pare că
preşedintele l-a luat direct
în vizor pe denunţător cu
o sugestie de violenţă. The
New York Times, Washington
Post şi agenţia de ştiri
Reuters l-au identificat pe
denunţător ca fiind un ofiţer
CIA, scrie BBC.
Încă un gigant auto opreşte vânzările de maşini cu motoare diesel în Europa
Honda Motor Co Ltd a
anunţat că va elimina treptat
toate automobilele cu motoare
diesel din oferta sa până în
2021, în favoarea modelelor cu
propulsie electrică, în condiţiile
în care producătorul auto
japonez vrea să electrifice toate
automobilele sale europene
până în 2025, potrivit Reuters
Honda este ultimul producător
care decide să reducă
producţia de maşini diesel
pentru a respecta reglementările
privind emisiile poluante.
Planul companiei vizează un
obiectiv pe teren lung conform
căruia automobilele electrice ar
urma să reprezinte două treimi
din linia sa de produse în anul
2030 faţă de mai puţin de 10%
în prezent.
Până anul viitor, în confirmitate
cu ţintele stabilite de
Uniunea Europeană, emisiile
de CO2 trebuie reduse la 95
de grame per kilometru pentru
95% din autoturisme faţă
de media actuală de 120,5
grame per kilometru, o valoare
care a crescut recent ca
urmare a preferinţei consumatorilor
pentru SUV-uri. Toate
automobilele noi din UE trebuie
să respecte această ţintă
în 2021.
Pentru Honda, cererea aflată
în scădere pentru vehiculele
cu motoare diesel şi noile reglementări
mai stricte privind
emisiile poluante i-au redus
perspectivele de producţie în
Europa. Honda a declarat, în
februarie, că în 2021 îşi va
închide singura uzină auto
britanică, ceea ce va duce la
pierderea a 3.500 de locuri de
muncă.

18 OCTOMBRIE
2019
Blau Hotels gestionará un
nuevo establecimiento en Cuba
La cadena Blau Hotels for
Holidays asumirá la gestión
del hotel Club Arenal, ubicado
en Playas del Este (La
Habana, Cuba). Se trata del
segundo establecimiento que
administra la hotelera en Cuba,
en colaboración con el Grupo
Cubanacán, siendo el primero
el Blau Varadero. Según ha
informado BuenViaje a Cuba,
el objetivo de la compañía es
trasladar el modelo de éxito del
Blau Varadero al Club Arenal,
para conseguir los mismos
índices de rentabilidad. Blau
Hotels espera implementar la
marca y sus estándares en el
establecimiento antes de que
finalice 2019.
A este respecto, Pablo
Suárez, CEO de la hotelera,
manifestó: “La propuesta de
valor del hotel es la playa espectacular
de Santa María del
Mar, sumado a la oferta cultural
de La Habana”. Suárez considera
que esta playa se convertirá
en una de las preferidas del
turismo internacional, debido
a su cercanía a la ciudad (a 20
kilómetros de distancia). Esta
proximidad también supone
Español
una ventaja por las conexiones
aéreas (con Canadá, Europa y
Sudamérica) con las que cuenta
el Aeropuerto Internacional
José Martí.
El hotel Club Arenal, que
opera bajo el régimen ‘todo
incluido’, dispone de 149 habitaciones,
así como de diferentes
puntos de buceo, piscinas,
salas de eventos, restautantes y
sala de fiestas, entre otros. La
cadena hotelera, por su parte,
cuenta con hoteles en Mallorca
(3); Asturias (2); Playa de
Varadero (1); y Punta Cana (1).
El pasado domingo, la
cúpula directiva de Thomas
Cook luchó en una jornada
contrarreloj para lograr la financiación
requerida con el
fin de garantizar la recapitalización
de la empresa, sin embargo,
no lo consiguió terminando
todo con el colapso del
gigante turístico.
Con el fin de que sus bancos
acreedores aprobaran su
plan de rescate (que suponía
la inyección de 990 millones
de euros) necesitaba un préstamo
226 millones, una cantidad
que, según desvela el diario especializado
FVW, casi consiguió,
escribir tourinews.
El medio alemán explica
que los hoteleros de Baleares y
Canarias, liderados por Miguel
Fluxá de Iberostar Hotels &
Resorts, ofrecieron convertir
100 millones de deuda en capital.
A esa ayuda se sumaban las
últimas reservas de liquidez de
las divisiones subsidiarias y de
Condor, así como la llegada de
inversiones adicionales. “Nos
las arreglamos para juntar la
suma”, aseguró una fuente de
Thomas Cook a FVW.
Sin embargo, todo dependía
de que el Gobierno Británico
aportase un préstamo puente
El actor George Clooney
se ha dejado ver paseando en
burro por Navalcarnero, localidad
del sur de la Comunidad
de Madrid, acompañado de su
colega Brie Larson. Según ha
informado El Mundo, los actores
están rodando escenas
para un anuncio de Nespresso,
que en esta ocasión ha elegido
España como escenario. El
rodaje se convirtió en todo un
acontecimiento en Navalcarnero,
por lo que decenas de vecinos
se lanzaron a la calle para
ver cómo se producía.
Lo cierto es que el spot cuenta
con diferentes escenarios.
Tal es así, que antes de trasladarse
a esta localidad del sur
de Madrid, se filmó a Clooney
en el interior de una tienda de
café de esta marca, subido en
una bicicleta, en la madrileña
El motivo por el que falló el
rescate de Thomas Cook
similar al que Alemania ha
aprobado para la aerolínea
Condor. Algo a lo que el
Ejecutivo de Reino Unido se
negó precipitando el fin de la
firma turística con 178 años de
antigüedad. Desde la industria
británica de viajes se especula
con que la negativa se debió a
que el Primer Ministro, Boris
Johnson, quería presentarse
como una suerte de salvador
calle de Velázquez.
El actor parece haberle cogido
gusto a España y es que,
hace unos meses visitó Tenerife
para los turistas varados.
No obstante, el Secretario
de Transporte, Grant Shapps,
ha explicado que dar un préstamo
habría supuesto “tirar el
dinero” en un “negocio mal
administrado que iba en la dirección
equivocada en el momento
equivocado”.
De hecho, desde el
Parlamento Británico han
abierto una investigación para
para buscar localizaciones para
su última producción, Good
morning, midnight, en la que
está trabajando junto con
determinar la responsabilidad
de la Alta Dirección de
Thomas Cook en su debacle y
sobre las prácticas contables en
la empresa.
En la declaración oficial
de quiebra se estima que la
compañía tiene una deuda de
más de 2.134 millones de euros
y adeuda a los proveedores, especialmente
hoteles, otros 561
millones.
George Clooney se pasea en burro por Madrid
Netflix. Clooney aseguró que
volvería a esta isla canaria en
octubre para continuar con su
labor de producción.
Los hoteleros de
Canarias enfrentan la
quiebra de Cook con
descuentos del 40%
Los hoteleros de Canarias
han optado por reducir los precios
para captar turistas para la
temporada de invierno, después
de la quiebra del gigante turístico
Thomas Cook. De hecho,
ya están ofreciendo descuentos
de hasta el 40% para el mes de
octubre. Según ha informado
La Provincia, los hoteleros
mantendrán esta estrategia durante
los últimos meses del año
y en los primeros de 2020, si
la ocupación cae de forma significativa
en caso de que otros
operadores no ocupen el lugar
dejado por Thomas Cook.
Cabe destacar, que los establecimientos
más afectados
por la insolvencia de Cook se
verán obligados a lanzar ofertas
más agresivas. Y es que la ocupación
peligra, pudiendo pasar
de entre un 80 o 90% a un 30%
este invierno, tal y como explicó
a Tourinews José María
Mañaricúa, presidente de la
Federación de Empresarios
de Hostelería y Turismo de
Las Palmas (FEHT). Sin embargo,
desde el propio sector
han aclarado que ya se estaban
aplicando descuentos, debido
a la caída de visitantes que se
viene dando desde 2018. Así,
la reducción de las tarifas rondó
entre el 10 y el 20% después
de la pasada Semana Santa y
verano.
La situación, no obstante,
podría complicarse aún más
para los hoteleros, que tienen
los ojos puestos en la división
alemana de Cook, que se declaró
insolvente como paso
previo para poder reorganizarse
e independizarse del grupo.
Una acción que debe ser aprobada
por los administradores
de la insolvencia.
A este respecto, el director
general de Grupo Cordial,
Nicolás Villalobos, manifestó
que la quiebra de Cook es solo
la “puntilla” para la industria
turística, a la que se suman otros
fenómenos como el Brexit, la
recuperación de Egipto, el precio
del petróleo, la situación financiera
de Alemania y la tasa
al queroseno, entre otros. „Lo
de Thomas Cook es un factor
que se añade a estas especies de
plagas bíblicas que hay sobre
el sector, por lo que el invierno
será duro”, aseveró.
Por su parte, el presidente
del Círculo de Empresarios de
Gran Canaria, Mario Romero
Mur, se opuso a que el sector
turístico canario “tire los precios”,
porque Canarias es un
“destino seguro” y el mercado
terminará reajustándose en
unos meses. Mientras, Ángel
Luis Tadeo, del Grupo Dunas,
reparó en que se tendrán que
adaptar los precios al nuevo
escenario hasta que se reajuste
la conectividad aérea. El presidente
de la Confederación
Canaria de Empresarios
(CCE), Agustín Manrique de
Lara, indicó: “Los ajustes en
los precios son inevitables
pero el problema no son las
tarifas sino la demanda y para
eso lo esencial es recuperar la
conectividad aérea”.
Mientras tanto, en el archipiélago
canario se está desarrollando
la repatriación ordenada
de los turistas británicos
que se encontraban disfrutando
de sus vacaciones. Para ello, se
está utilizando un Airbus A380
de la compañía Hi Fly. Cabe
destacar que es la primera vez
que la aeronave comercial más
grande del mundo, con capacidad
para 486 pasajeros, ha operado
en el aeropuerto de Gran
Canaria. Su tamaño ha llamado
la atención tanto de los usuarios
como de los trabajadores
de la terminal, ya que parecía
un auténtico mastodonte junto
a los otros aeroplanos.

Călător prin lume OCTOMBRIE
2019 19
Dr. Gabriela Căluţiu Sonnenberg
(Benissa-Spania), Editor Senior OR
„Există un loc în preajma
Mediteranei, unde pământul
îşi pierde valoarea de element
iar apa se converteşte în sclavă
lichidă, îmbrăcând forma unei
oglinzi sclipitoare, pentru a reflecta
singurul lucru palpabil:
lumina” - aşa descria cândva
filozoful spaniol Ortega y
Gasset oraşul Málaga.
Nu e uşor să transpui în
cuvinte Málaga. Capcanele
pândesc la orice pas. Tocmai
faptul ca avem de-a face cu
un oraş andaluz până la prăsele
îngreunează receptarea
profilului său atât de deosebit
de surorile lui. Încep aşadar
caracterizarea oraşului
Málaga cu pomenirea paradoxală
a acelor elemente pe
care nu le are, sau, mai bine
zis, le are, dar sunt altfel decât
prin alte părți.
În primul rând arhitectura
catedralei. Mai toate catedralele
au ceva deosebit: un turn
înalt, cripta unui rege, un tratat
care a schimbat cursul istoriei,
moaşte de sfinţi sau giuvaere
împărătești. În cazul Catedralei
din Málaga, însăşi porecla cu
care o alintă drăgăstos localnicii
ne-o apropie. O cheamă
„manguita” („ciunga”), pentru
că are doar un turn, finalizat
destul de brusc. Dar ce maiestate,
în ciuda, sau poate tocmai
datorită asimetriei!
Nu e singurul lucru care o
individualizează. Spre deosebire
de alte locuri de cult, tavanul
catedralei malagueze e la fel de
înalt peste tot, nu are o boltă
supremă și nici nişe laterale.
Înălţimea covârşitoare şi constantă
în toate colţurile, lipsa de
unghere îi conferă un caracter
copleşitor. O construcţie fără
ascunzişuri!
Ansamblul a avut nevoie de
peste o sută de ani pentru a fi
finalizat. Arhitectul Diego de
Siloé, un fel de star al Evului
Mediu, care a proiectat numeroase
construcţii profane,
şi-a pus amprenta doar pe
două construcţii sacrale: vestita
Catedrală din Granada, şi
cea din Málaga, dar din cauza
morţii sale premature, atât
Granada, cât şi Málaga au
rămas cu schelele suspendate
în timp, dar aşa „neterminate”
cum sunt, nimic nu umbreşte
impresia zdrobitoare pe care
ambele o lasă vizitatorilor.
Catedrala este completată
armonios de învecinatul complex
episcopal şi, bineînţeles,
de citadela Alcazaba, care
veghează oraşul de la înălţime.
În prelungirea Alcazabei
veghează castelul Gibralfaro,
fosta reşedinţă a ocupanţilor
mauri, ansamblu care-şi datorează
numele unui far dispărut.
Micile curţi interioare ale
castelului, pavate minuţios cu
mozaicuri din pietre rotunde în
diferite culori, precum şi „ascunzătorile”,
care ies în cale
prin nişele zidurilor sau prin
gardul viu al grădinilor fac deliciul
plimbărilor în incinta castelului.
Localnicii vin adesea
aici ca să se reculeagă, contopindu-se
cu peisajul odihnitor.
Iar amfiteatrul roman, situat la
baza cetăţii, parcă abia aşteaptă
să înceapă spectacolul, după
atâtea mii de ani.
Dar altul e locul în care se
adună azi lumea: zidurile rotunde
ale „arenei de corrida”,
cum suntem tentaţi să spunem
noi, românii. Eronat, căci arena
înseamnă nisip, iar corrida
alergare. Corect este „Plaza de
Toros” (piața taurilor), în cazul
Malagăi vestita „Malagueta”.
În faţa ei se revarsă apele
Fântânii Celor Trei Graţii. Bogăţia
artezienelor ei sugerează
atracţia irezistibilă a apelor,
farmecul care i-a hipnotizat pe
cotropitorii arabi uluiţi de verdele
abundent. Pentru ochii lor,
obişnuiţi cu nisipurile nesfârşite
ale deşertului african, Iberia
era „țara râurilor”. Peste drum
se împletesc armonios aleile
grădinilor maure, îngrijite cu
migală, până-n cel mai mic
detaliu.
La stânga se aşterne monden,
invitând parcă la plimbări
pe faleză, pasajul maritim, flancat
de copaci neobişnuit de înalţi
pentru standardul Spaniei.
Aici poposesc şi vasele răsărite
parcă din romanele ştiinţificofantastice,
navele de croazieră
de lux, adevărate oraşe plutitoare.
Din ele, zilnic, se revarsă
turiştii peste Alameda – artera
pietonală flancată de magazine
selecte şi de lanţuri comericale
renumite. Poporul pestriț înveseleşte
şi îmbogățește peisajul
oraşului, dealtfel de dimensiuni
destul de modeste.
De cealaltă parte a bulevardului
maritim se-ntinde
covorul parcului primăriei, un
labirint de straturi cu arabescuri
multicolore şi garduri vii, întreţinute
constant, de-a lungul
sutelor de ani, după un model
unic, niciodată modificat.
Primăria însăşi, cu arhitectura
ei bogată, este obiectiv
turistic. Pe funcţionarii care-şi
văd imperturbabili de treabă nu
par să-i deranjeze gură-cască şi
vizitatorii care fac fotografii.
Málaga, urbea natală a lui
Picasso atrage iubitorii de artă
cu muzeul dedicat memoriei
artistului. Nu doar exponatele
ci şi clădirea sunt prilej de
încântare.
Revenind la artele mai profane,
bucatăria andaluză e numai
bună pentru a ne readuce
cu picioarele pe pământ. Un
platou combinat de gustări,
vestitele tapas, servit împreună
cu un vino tinto (nu rojo, cum
am fi tentaţi să spunem noi, românii)
sunt capabile să scoale
şi morţii din somn.
La origine, cuvântul „tapa”
desemna o feliuţă de pâine cu
o mică gustare pe ea, un simplu
produs de bucătărie rapidă care
se plasa deasupra paharelor în
loc de capac, pentru a evita
impurităţile sau picajul vreunei
insecte natânge. Cu timpul,
Tapasurile au evoluat la rang
de opere culinare în miniatură.
„Capacele” comestibile fac
Málaga,
urbea natală a lui Picasso
faima bucătăriei şi inventivităţii
spaniolilor. Azi se servesc
în farfurioare separate, lângă
pahar.
Gama tapasurilor se extinde
de la simple măsline sau
alune americane până la porţii
consistente de omletă, sardele
în oţet, cârnăciori, tartine cu
şuncă, salate cu maioneză,
murături sau cartofi cu sos picant
(patatas bravas, „cartofi
viteji”). Fructele de mare, dar
şi peştele sau vestitul jamón
iberico îşi dau mâna cu cu
aluaturile dulci. Vrei-nu vrei,
primeşti automat cu fiecare
comandă câte o minidelicatesă
culinară, pentru că andaluzii
se ghidează strict după regula
impusă de secole: „niciodată să
nu bei fără să mănânci şi nici să
nu mănânci fără bei”.
Vinul sec, cu gust de pământ
reavăn, învineţeşte limbile,
ca zaibărul oltenesc. Moda
vinurilor dulci de Málaga,
adevărat bestseller al Evului
Mediu, a apus de secole, Provincia
Málaga a rămas însă
patria soiului de viţă de vie
Pedro Jimenez, cel care a dus
vestea vinurilor sale până peste
hotare. Gurile rele spun că
Pedro Jimenez ar fi fost la origine
un talentat om de afaceri
german, pe numele său Peter
Siemens, de unde şi asemănarea
de nume. Se presupune că
el ar fi descoperit soiul de viţă
de vie din care a produs vinul
cu gust inconfundabil, exportat
în toată Europa.
Mai în glumă, mai în serios,
malaguezii sunt porecliţi
„boquerones”, de la fileurile
de peşte marinat cu acelaşi
nume, care ocupă locul întâi
în ierarhia tapasurilor locale,
alături de sardelele întregi,
prăjite la grătar. Un fotomotiv
reprodus la infinit pe cărţile
poştale este grătarul pe care
sfârâie sardelele la proţap, pe
fundalul unei plaje animate.
Plaja fără sfârşit, care se întinde
până hăt departe, spre
Torremolinos şi Marbella, e-
ntocmai ca tabloul vacanțelor
perfecte, numai bune de pus
în ramă.
Autor: Gabriela Căluțiu
Sonnenberg (Benissa –
Spania)
Economist, scriitor și jurnalist,
promotor de cultură,
traducător. Senior Editor în
cadrul redacției Occidentul
Românesc.

20 OCTOMBRIE
2019
Corina Simionescu Hudgens
Medic terapeut – Norwich/ Anglia
Corpul are nevoie să
mâncăm bine, pentru a
funcționa corect. Avem nevoie
de hrană atât pentru sănătatea
fizică cât și pentru
cea psihică. Așa cum inima,
mușchii și plămânii necesită
nutrienți, așa și creierul necesită
hrană. Mulți oameni
încă nu știu ce mâncare este
bună pentru creier. Creierul
va îmbătrâni automat
mai repede, își va pierde
amintirile pe termen scurt
și lung și se va micșora,
dacă nu este bine „hrănit”
cu nutrienți adecvați și
relevanți. Iată opt din alimentele
care servesc drept
hrană pentru creier:
Peștele gras. Acest tip
de pește include somon,
păstrăv și sardine, care
sunt toate surse bogate de
acizi grași omega-3. Știați
că aproximativ 60% din
creierul dvs. este format
din grăsimi, iar jumătate din
acea grăsime este omega-3?
Creierul dvs. folosește
omega-3 pentru a construi
celulele creierului și nervilor,
iar aceste grăsimi sunt
esențiale pentru învățare și
memorie. Omega 3 are, de
asemenea, câteva beneficii
suplimentare pentru creier.
Peștele gras poate încetini
declinul mental legat de
vârstă și poate ajuta persoanele
afectate de Alzheimer.
Cafeaua poate ajuta la
stimularea vigilenței și stării
de spirit. Cele două componente
principale din cafea
– cofeina și antioxidanții, vă
ajută creierul. Cofeina din
cafea are o serie de efecte
pozitive asupra creierului,
inclusiv:
• Atenție sporită: cofeina
vă menține alerta creierului
blocând adenozina, un mesager
chimic care vă face
somn;
• Îmbunătățirea stării de
spirit: cofeina poate stimula,
de asemenea, unii dintre
neurotransmițătorii, cum ar
fi serotonina, care ne dau o
stare de bine;
• Concentrație accentuată:
Consumul de cafea
pe termen lung, dar nu
în cantități mari, este, de
asemenea, legat de un risc
redus de boli neurologice,
cum ar fi Parkinson și
Alzheimer.
Afinele oferă numeroase
beneficii pentru sănătate, inclusiv
unele care au în prim
plan creierul. Unii dintre
antioxidanții din afine s-au
descoperit că se acumulează
în creier și contribuie la
îmbunătățirea comunicării
între celulele creierului.
Studiile au arătat că afinele
ajută la îmbunătățirea memoriei
și pot chiar amâna
pierderea de memorie pe
termen scurt.
Turmericul. Acest condiment
galben este un ingredient
cheie în pudra de
curry și are o serie de beneficii
pentru creier. Curcumina,
ingredientul activ din
turmeric, s-a dovedit a traversa
bariera sânge-creier,
ceea ce înseamnă că poate
fi eficient. Este un puternic
compus antioxidant și antiinflamator
care a fost legat
de următoarele beneficii ale
creierului:
Curcumina poate ajuta
la îmbunătățirea memoriei
la persoanele cu Alzheimer.
Stimulează serotonina și
dopamina, care ameliorează
depresia. Poate ajuta la întârzierea
declinului mental
legat de vârstă.
Broccoli conține o serie
de compuși care au efecte
antioxidante și antiinfla-
Terapia verde
Cele mai bune alimente
pentru a vă îmbunătăți creierul
și memoria
matorii puternice, inclusiv
vitamina K.
Semințele de dovleac
conțin antioxidanți puternici
care protejează corpul
și creierul de deteriorarea
radicalilor liberi. De asemenea,
sunt o sursă excelentă
de magneziu, fier, zinc și
cupru. Fiecare dintre acești
nutrienți este important
pentru sănătatea creierului.
Zincul: acest element este
crucial pentru semnalizarea
nervilor.
Deficitul de zinc a fost
legat de multe afecțiuni
neurologice, inclusiv boala
Alzheimer, depresia și boa-
la Parkinson. Magneziul:
este esențial pentru învățare
și memorie. Nivelul scăzut
de magneziu este legat de
multe boli neurologice, inclusiv
migrene, depresie și
epilepsie. Cupru: Creierul
folosește cupru pentru a
ajuta la controlul semnalelor
nervoase. Iar atunci
când nivelul de cupru este
în afara cazurilor, există
un risc mai mare de tulburări
neurodegenerative,
cum ar fi Alzheimer. Fier:
Deficiența de fier este adesea
caracterizată de ceața
creierului și funcția creierului
afectată.
Nucile. Cercetările au
arătat că consumul de nuci
poate îmbunătăți cogniția
(procesul mental prin care
se realizează cunoașterea.
Include percepția, judecata,
creativitatea și, posibil,
intuiția.) și chiar pot ajuta
la prevenirea bolilor neuro-degenerative.
Mai mulți
nutrienți din nuci, precum
grăsimile sănătoase,
antioxidanții și vitamina E,
pot explica beneficiile pentru
sănătatea creierului.
Portocalele. Puteți
obține toată vitamina C de
care aveți nevoie într-o zi,
consumând o portocală me-
die. A face acest lucru este
important pentru sănătatea
creierului, deoarece vitamina
C este un factor cheie
în prevenirea declinului
mental. Vitamina C este un
puternic antioxidant care
ajută la combaterea radicalilor
liberi care pot dăuna
celulelor creierului. În plus,
vitamina C susține sănătatea
creierului pe măsură ce
îmbătrânim.
Documentare:
www.healthline.com/
nutrition
www.bbcgoodfood.com/
howto/guide
www.alternascript.com
Alcoolul distruge sistemul nervos
Alcoolurile tari și tutunul
consumate în mod constant
și în cantități mari, afectează
întreg organismul, provocând
tulburări morfo-funcționale
neuroendocrine, cardiovasculare,
renale, musculare și
în special hepatice. Se pro-
duc tulburări complexe, cu
scăderea capacității fizice și
intelectuale și scăderea duratei
de viață. Semnele clinice
sunt, la început, moderate, ca:
oboseală, amețeli, cefalee, insomnii,
tulburări de echilibru,
de memorie, dureri la mers
forțat. Treptat, fenomenele se
agravează, cu riscul apariției
anginei pectorale și a infarctului
de miocard, ramolismentul,
hemoragia cerebrală, arteriopatia
periferică a membrelor inferioare,
până la cangrenă.
La femei, abuzul de alcool
duce la deteriorarea pielii,
prin vasodilatație cutanata,
până la îmbătrânirea prematură
a tenului, ce devine ofilit,
ridat, zbârcit. Alcoolurile tari
dăunează asupra sistemului
nervos, distrug trupul, memoria
și creierul. Nu poate fi neglijat
faptul că alcoolul bagă
în ospiciu circa 40% dintre
persoanele cu boli psihice, iar
în închisori – 30-40% dintre
criminalii și delincvenții juvenili.
Tutunul, prin substanțele toxice
pe care le conține, produce
o uzură prematură și îmbătrânire
precoce, fumatul fiind
considerat una dintre cele mai
periculoase toxicomanii, prin
caracterul sau de masă. Dacă
fumatul începe din perioada de
creștere, produce o scădere în
dezvoltarea corpului.
Trebuie să rețineți că nu numai
alcoolul și tutunul au efecte
grave asupra organismului,
ci și băuturile răcoritoare sintetice,
cu mult zahăr și aditivi
sintetici (E-uri). De aceea, este
recomandată înlocuirea lor cu
sucuri naturale, preparate în
casă, eventual fără zahăr. Cu
mare efect se recomandă ca
dimineața și seara să se consume
o limonadă cu multă lămâie
și cu 1-2 lingurițe de miere.
Respectarea acestor diete
ar asigura o întinerire cu 10-15
ani, mărind potențialul energetic,
vitalitatea, păstrarea memoriei
și rezistența la boli. Sunt
concludente statisticile care
arată că restricțiile calorice și
controlul diurn al alimentației
la japonezi reduc substanțial
mortalitatea în comparație cu
SUA, și anume de 16 ori la bolile
cardiovasculare, de 5 ori la
cancerele mamare și de 3 ori la
cancerele de colon.

Gulaș de vită
Reţetele Annei OCTOMBRIE
2019 21
Gulașul de vită este unul
dintre cele mai iubite preparate
din Bihor, pe care sigur
l-ați gustat măcar odată.
Dacă nu știați să îl pregătiți,
vă ajutăm noi. Așa că, împrumutând
de la vecinii noștri
maghiari această delicatesă,
vă oferim o rețetă simplă și
iubită de mulți dintre noi:
Gulașul de vită.
Ingrediente:
• 600 g carne de vită
• 2 cepe
• 3 morcovi
• 2 ardei grași
• 2 roșii
• 1 legătură pătrunjel
• 400 g cartofi
• pastă de tomate
• 6 lingurițe chimen
• sare și piper
Modul de preparare:
Ceapa, ardeii și roșiile se taie
mărunt și se călesc in ulei.
Tai carnea cubulețe, pe care
le adaugi peste legume (le lași
pe foc până se rumenesc), apoi
adaugi apă caldă cât să acopere
carnea și le lași să fiarbă.
Când carnea este aproape fiartă,
pui chimenul în cratiță peste
ingrediente. Adaugi pasta de
tomate, morcovii tăiați feliuțe
și cartofii cubulețe. După ce
totul este fiert adaugi verdeața
mărunțită.
Te bucuri de capodopera
culinară împreună cu cei
dragi.
Ardei umpluți de toamnă
Gomboți cu prune
Ingredientele:
• 12 ardei potriviți
• 1 ceapă (mijlocie) sau 2
cepe mai mici
• 1/2 kg carne tocată de vită
• Sare, piper
• 100 g orez
• 1 ou
• 1 linguriță boia dulce
• pătrunjel, țelină
Mod de preparare: Ceapa
tăiată mărunt se călește în
ulei.
Se adaugă carnea tocată și
condimentele. La final se pun
verdețurile tăiate mărunt, oul
bătut și orezul. Asamblarea și
prepararea ardeilor: După ce
ardeii au fost spălați, următorul
pas este să le scoateți
cotoarele și să îi umpleți cu
compoziția de mai sus. Ardeii
urmează să fie așezați întro
cratiță. Umpleți cratița cu
apă până ardeii sunt complet
acoperiți și lăsați-i la fiert.
Vă dorim poftă bună!
Ce ingrediente sunt necesare
pentru gomboți cu
prune?
• 300 g cartofi
• sare
• 30ml ulei
• 1 ou
• 100 g făină
• 300 g de prune
• 50 g pesmet
• zahăr
• 50 g nucă pisată
Mod de preparare: Cartofii
fierţi se curăţă de coajă,
se zdrobesc. După, se adaugă
ou, făină și ulei. Se amestecă
până când se obţine un aluat
omogen. Se frământă bine,
se întinde aluatul și se împarte
în pătrate. Pe fiecare pătrat
se pune o prună fără sâmbure,
după care le învârtiți sub
formă de chiftea.
Se pune pe foc o oală cu
2 l de apă, în care se adaugă
sare. Găluștele se pun la fiert
și se lasă să fiarbă la foc mic,
până se ridică la suprafață.
Între timp, puneți pesmetul
într-o tigaie adâncă pe foc
cu o linguriță de ulei, și zahăr.
Amestecați până prinde
o culoarea mai închisă și
adăugați la final și nuca pisată.
Gomboții fierți îi dați prin
pesmet, cât sunt calzi.
Prăjitură cu mere
Toamna a venit, iar odată
cu ea aduce un deliciu culinar
pe care cu siguranță toată
lumea l-a gustat la un moment
dat. Fie că l-a făcut bunica,
vreo mătușă sau mama,
toți am gustat din vestita
prăjitură cu mere. Așadar, să
începem cu ingredientele de
care avem nevoie pentru prăjitura
cu mere:
Pentru umplutură:
• 200 g zahăr
• 2 kg mere dulci-acrișoare
• 60 g nuci
• 1 linguriță scorțișoară
Pentru aluat fraged:
• 500 g făină albă
• 250 g unt
• 2 pachete zahăr vanilat
• 2 ouă + 2 gălbenușuri
• 2 linguri smântână
• coajă de lămâie
• 125 g zahăr praf
• un praf de sare
Modul de preparare:
Pentru aluat se frământă bine
ingredientele. Eu prefer să
lucrez cu mâna, după cum
făcea bunica, dar puteți și cu
aparatul. Dacă se frământă
cu mâna se pun făina și untul,
se amestecă și doar apoi
se pun celălalte ingrediente
și se frământă rapid. Aluatul
se împarte în două, (una ușor
mai mare decât cealaltă), se
pune în folie transparentă și
se lasă în frigider timp de o
oră. Pentru umplutură se rad
merele pe răzătoarea mare.
Nucile se prăjesc un pic, apoi
se toacă mărunt. Se scoate
bucata de aluat mai mare din
frigider și se întinde pe foaia
de copt direct, fără faină. Se
întinde să fie atât de mare încât
să ajungă și pe marginile
tăvii. Se mută aluatul cu hârtie
cu tot în tavă și se înțeapă
bine cu furculița.
Deasupra foii de aluat
se pun nucă și scorțișoară.
Merele se iau în pumn și
se storc bine de tot de zeamă.
Apoi se așează și ele în
tavă și se nivelează. Peste
stratul de mere se pune zahărul
(se pot pune între 100
și 200 g zahăr, depinde cât
de dulce vă place să fie prăjitura)
și apoi se pune din
nou scortișoară deasupra.
Se scoate blatul celălalt și
se întinde tot pe o foaie de
copt. Se ia apoi cu sucitoarea
și se așează peste mere.
Se nivelează ușor. Prăjitura
cu mere se coace la 170°C
timp de 50 de minute. Când
este gata se pudrează cu zahăr
și se porționează.

NELU BÂRSAN
www.barsantrans.com
PROGRAM
DISTRIBUIRE PACHETE
Zona ZARAGOZA
TEL: 673 810 857 ; 642 773 763
LOCALITATEA ORA LOC
RUTA SÂMBĂTĂ
TAUSTE 9:00 AMBULATORIU
EJEA 9:55 LIDL
TUDELA 10:45 LA GARĂ
CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN
R OMÂNESC)
PRADEJON 12:35 LA COLEGIU
LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS
MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU)
EBRO
VITORIA 15:50 MC DONALD’S
ARRASTE 16:55 MAXI DIA
M ONDRAGON
BERGARA 17:20 EROSKY
EIBAR 17:50 LIDL
IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ)
SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066)
RUTA DUMINICĂ
LOCALITATEA ORA LOC
TOLOSA 8:00 EROSKY
ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ
BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ
ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ
PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3
(M AGAZIN ROMÂNESC)
NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT)
JACA 13:40 PISTA DE HIELO
SABINANINGO 14:15 LA GARĂ
FRAGA - AVIZ TELEFONIC
Zona LERIDA
TEL: 618 266 341; 664 108 325
RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325)
LOCALITATEA ORA LOC
ALPICAT 7:50 PECO CEPSA
ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL
BINEFAR 9:10 MAXI DIA
MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA
BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI
HUESCA 11:25 PARCARE LIDL
GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI)
BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL
AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA
SOLSONA 15:45 PARCARE POD
GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT
CERVERA 17:40 LA BASCULĂ
TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL
BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR
MOLLERUSA 19:10 LA LIDL
BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ
BELLVIS 20:10 LA SPLAI
RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325)
LOCALITATEA ORA LOC
BENABARE 8:00 PARCARE
PUENTE DE
8:35 RESTAURANT FONDA
MONTANA
PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS
VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ
VIELHA 11:00 PARCAREA MARE
ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC
SORT 14:30 STAȚIE BUS
POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS
TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA
Zona TARRAGONA
TEL: 651 563 065; 629 104 133
RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA
LOCALITATEA ORA LOC
MONTBLANC 9:00 REPSOL
VALLS 9:30 LIDL
ALCOVER 10:00 PARC
LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA
REUS 11:00 AUTOGARĂ
RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ
CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL
SALOU 12:30 PLAZA EUROPA
VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI
LA PINEDA 13:30 SHELL
RUTA DUMINICĂ BARCELONA
LOCALITATEA ORA LOC
TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR
VENDRELL 8:30 MAXI DIA
L’ARBOC 9:00 SCHLECKER
VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL
VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL
CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ
GAVA 11:15 LA GARĂ
VILADECANS 11:45 CARREFOUR
BELLVITGE 12:00 LA GALP
Zona BARCELONA
TEL: 642 227 838; 642 979 132
RUTA SÂMBĂTĂ
LOCALITATEA ORA LOC
ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU
MARTORELL 8:45 LIDL
CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA
RUBI 9:50 LIDL
SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL
CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ
RIPOLLET 11:25 LIDL
BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA
CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO
GRANOLLERS 13:15 LIDL
LA GARRIGA 13:45 MERCADONA
TONA 14:15 MAXI DIA
VIC 14:50 ALDI
TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic)
OLOT 16:00 CARREFOUR
RIPOLL 17:00 CAPRABO
BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA)
GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC
PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC
NAVAS 19:20 LA TREN
SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC
RUTA DUMINICĂ
LOCALITATEA ORA LOC
IGUALADA 8:00 CARREFOUR
SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO
MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO
SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI
L’HOSPITALET DE
LLOBREGAT
L’HOSPITALET DE
LLOBREGAT
10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA
CASES)
10:35 C. COMERCIAL “LA
FARGA”
CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL
CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI
SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL
BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA
MATARO 13:30 LIDL
GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE
FIGUERES 16:00 LIDL
ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA
AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC
SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA
TERRASSA 18:50 ESTACION BUS
MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS
CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC
Zona CASTELLON
TEL: 618 759 883; 642 248 476
ORAR SEDIU CASTELLON
C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8/2 (LANGA CONSULATUL ROMAN)
LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI:
I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ:
10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00
RUTA SÂMBĂTĂ
LOCALITATEA ORA LOC
CULLERA - AVIZ TELEFONIC
ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC)
ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL)
ALCOY 13:00 EROSKY
ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL
POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC
BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC
TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/
FRANCISCO ROSELLO, NR. 11)
MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO
IBANEZN, NR. 4)
VALENCIA - ACASĂ ALIMENTACIÓN (C/ RODRIGO
DE PERTEGAS 22, BAJO)
PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL
SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP
AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL
TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY
GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR)
RUTA DUMINICĂ
LOCALITATEA ORA LOC
CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL
ALCORISA 07:30 BAR GOYA
ANDORRA 08:00 EL ARBOL
ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN
CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA
FABARA 10:00 BAR SPORT
MAELLA - AVIZ TELEFONIC
VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA”
MORELLA 12:45 PATISERIA LILI
VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ)
BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP”
TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC
RUTA SÂMBĂTĂ
LOCALITATEA ORA LOC
REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN,
NR. 35)
UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA
JESUS)
CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/
HERMANOS VALDES, NR. 13)
TERUEL 14:00 PARCARE LIDL
SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI
DIA)
LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL
BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ
BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA
OROPESA DEL
MAR
- AVIZ TELEFONIC
RUTA DUMINICĂ
LOCALITATEA ORA LOC
BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9)
ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO
CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL
BENISSA 11:45 PARCARE FRAU
DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL
OLIVA - AVIZ TELEFONIC
GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S
TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC
VANDINGA
CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU
CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL

Mica publicitate OCTOMBRIE
2019 23
Important pentru cititori!
• Vă rugăm să verificaţi textul
anunţului şi numărul de telefon
înainte de a fi trimis spre publicare
redacţiei noastre!
• Publicaţia Occidentul Românesc
nu îşi asumă răspunderea pentru
numerele de telefon greşite
sau conţinutul anunţurilor de la
mica publicitate!
MUNCĂ - OFERTE
Se caută internă pentru
curățenie, călcat rufe, gătit, pentru
o familie cu 2 copii școlari, într-un
apartament din Madrid. Telefon:
670 326 883.
Avem nevoie de o externă cu
vârsta până în 40 de ani, care să
îngrijească o persoană cu probleme
de sănătate, de luni până sâmbătă,
între orele 15:30 și 16:30, în
Alicante. Mai multe informații la
telefon: 650 923 395.
Se caută tânără cu experiență și
rezidență în Crevillente ( Alicante),
care să îngrijească o persoană în
vârstă, 4 ore pe zi. Detalii la telefon:
679 838 503.
Căutăm ajutor de luni până vineri,
între 15:30 și 19:30, pentru
călcat rufe și curățenie. Mai multe
informații pe WhatsApp: 630 606
525.
MUNCĂ - CERERI
Doamnă serioasă, responsabilă,
harnică, caut de muncă ca și internă,
ajutor de bucătar sau portar
(la bloc), în Zaragoza, provincia
Aragon. Am referințe foarte bune.
Telefon: 642 342 807.
Doamnă, 50 de ani, rezidentă
în comunitatea Madrid, cu multă
experiență în îngrijirea persoanelor
în vârstă și foarte bune recomandări,
caut de muncă în acest
domeniu, 6-7 ore pe zi (ca externă)
în următoarele zone: Alcalá de
Henares, Azuqueca de Henares,
Meco, Torrejón de Ardoz, Santa
Eugenia. Mai multe detalii, la
telefon: 642 527 466.
Șofer cu experiență de peste
25 de ani și mașină proprie, din
comunitatea Madrid, oferă servicii
de transport pentru oricine are nevoie
(transport persoane, înlocuire
șofer etc.). Telefon: 616 544 565
(Nelu).
Persoană serioasă, 45 de ani,
specialist în vânzări, experiență
în condus autovehicule cu carnet
B, aptitudini manageriale, idei
novatoare caut de muncă oriunde
în Spania sau în Europa. Cristi,
telefon 606 750 991.
Doamnă, din comunitatea
Madrid, caut de muncă ca și ajutor
de bucătar, pentru un restaurant cu
bucătărie românească. Am multă
experienţă în domeniu. Telefon:
642 124 140.
Caut de muncă ca şofer
categoria B: distribuitor, taxi,
transport persoane etc. Oriunde
în Europa. Multă experienţă.
Mobil: 606 750 991.
Doamnă serioasă 46 de ani cu
expierență în serviciul domestic,
caut loc de muncă ca şi externă
în comunitatea Madrid. Disponibilitate
imediată. Telefon: 642
087 102.
Caut de muncă ca și internă
în Comunitatea Madrid. Am
experiență și bune recomandări.
Telefon: 632 547 527.
Doamnă 43 de ani, curată,
gospodină, caut de muncă în
Comunitatea Madrid, ca externă,
în curățenie, îngrijit copii sau
persoane în vârstă, sau în domeniul
confecțiilor. Am experiență
și referințe foarte bune. Telefon:
625 736 494.
Doamnă serioasă, cu experiență
în domeniul curățeniei, caut
de muncă ca și externă, cu ora, în
Coslada sau zone apropiate. Telefon:
642 859 842.
VÂNZĂRI
Vând apartament cu 2 camere
în Alba Iulia, zona Cetate
Bulevard, parter, cu suprafața de
39 m², finisat și utilat complet.
Apartamentul este compus din 2
camere, bucătărie mobilată, baie,
hol. Dispune de centrală termică,
geamuri termopan, uși interioare
noi, gresie, faianță. Preț 37.000 €.
Mai multe detalii, la telefon: 671
490 785.
Vând apartament 3 camere,
50m², semi-decomandat, etaj 2,
în Bacău, zona Milcov. Apartamentul
are izolație exterioară, ușă
metalică, gresie, faianță, necesită
îmbunătățiri. Relații la telefon:
0034/656 923 673.
Vând apartament cu 2 camere
în Timișoara, zonă rezidențială.
Apartamentul este situat la etajul
3, este decomandat, renovat și
izolat. E dotat cu centrală proprie
pe gaz. Preț negociabil 66.000€.
Telefon: 0034/ 642 335 643.
Vând teren intravilan, în
Amara, județul Ialomița, pe drumul
Fermei. Suprafața: 1600 m²,
preț 18.000 €. Mai multe detalii, la
telefon: 669 194 121.
Particular, vând fabrică de cărămidă
în satul Siminoc, județul
Constanța, cu acte și autorizații în
regulă. Fabrica este în funcțiune și
are personal angajat. Cei interesați,
puteți suna la telefon: 0040/766
398 906 sau 0040/767 593 324;
e-mail: officeceramicasiminoc@
gmail.com
Se vinde apartament în Calle
de la Libertad 8, etaj 4 A, localitatea
Móstoles (provincia Madrid).
Apartamentul este complet renovat
în 2013, exterior cu terasă.
Are 71 mp, 3 camere, sufragerie
și 1 baie. Puteți vizita. Investiția
e foarte bună. Baia are cabină de
hidromasaj, camera de zi este cu
mural de lemn, camera principală
cu șifonier încorporat cu oglindă.
Terasa este închisă cu alumniu și
copertină. Încălzire centrală, aer
ondiționat, lift. Preț: 160.000 €.
Mai multe detalii la telefon: 687
471 219 (Francisco).
Vând apartament cu 3 camere
în Botoșani, Bulevardul
Eminescu, Aleea Nouă nr. 8,
izolație exterioară, geamuri termopan,
CT etaj intermediar și
mobilat. 666 915 835.
Vând apartament în Baia-Mare
(Aleea Neptun) cu 2 camere, baie,
bucătărie, hol, centrală proprie și
calorifere noi, geamuri termopan,
izolat în exterior. Preț: 28
mii euro, negociabil. Mai multe
informații la telefon: 0040/746
371 260 (RO), 680 126 525 (ES).
Vând în Botoșani, strada
Popăuți 104, casă construită în
2014, P+M, compusă din 6 camere,
două băi, două bucătarii, încălzire
centrală prin sol și calorifere,
parter locuibil, 1305 mp, gradină,
pomi, fântână, beci. Preț 88.000€.
Relații la telefon: 0040 / 771 905
144 sau 0034 / 666 299 144.
Vând casă la țară, în satul
Moșteni, județul Teleorman, la 20
km de Alexandria. Casa este în stil
rustic, cu fântână în curte, electricitate,
300mp casa, plus 1500mp
curte. Preț negociabil, 15.000€.
Mai multe informații la telefon:
642 694 285.
Vând casă în Amara, județul
Ialomița, (la roșu) la cinci minute
de plajă. Pentru informații sunați
la numărul de telefon: 643 086
970.
Vând casă la țară, în județul
Buzău. Renovată, stil vechi, rustic,
baie, fântână în curte, hidrofor,
fosă septică, 2.500 mp curte, drum
de 6 km neasfaltat. Zonă de deal/
munte superbă, liniștită, la 50 km
de oraș. Preț 21.000 € negociabil.
Mai multe informații, la telefon:
678 804 997.
Vând apartament la cheie, în
Ploiești, cu 3 camere, centrală
proprie, utilat cu mobilă nouă.
Preț informativ: 50.000€. Detalii
suplimentare la telefon: 0034/642
925 210 (Spania); 0040/772 929
916 (România).
Vând teren intravilan pentru
construcții în zona de vile, sat
Frățești, județul Giurgiu, la 50 km
de București și 10 km de Giurgiu,
cu suprafața totală de 1.012 mp.
Preț negociabil: 13.500 €. Terenul
se poate vinde și parcela, fiecare
parcelă având 506 metri pătrați,
preț 7.000 € ușor negociabil. Mai
multe relații la telefon: 663 385
792. Pentru cei interesați, pot trimit
poze cu terenul, pe WhatsApp.
Vând 600 mp teren construcții
case utilat cu apă, gaz, curent la
130 m, în Stupini, județul Brașov,
Str. Nicovalei. Se vinde și în doua
rate pe perioada unui an, prin
contract notarial. Exclus agenții
si intermediari. Preț: 15.000€.
Relații la email: panalucian77@
gmail.com sau la telefon 0034/
642 686 552.
MATRIMONIALE
Tânăr, 33 de ani, caut o fată
pentru o relație serioasă, eventual
căsătorie. Telefon: 642 311 768.
Doamnă, 47 de ani, doresc să
cunosc un domn de vârstă apropiată
din comunitatea Madrid,
serios, fără vicii. Rog seriozitate!
Telefon: 642 089 264.
Tânăr 41 de ani, fără obligații
familiare, doresc să cunosc o fată
cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de
ani, fără obligații, educată, responsabilă,
pentru o relație frumoasă,
serioasă, eventual căsătorie. Telefon/WhatsApp
642 240 140.
Am 35 de ani. Caut o fată pentru
prietenie/căsătorie. Ofer și cer
sinceritate. Telefon: 631 715 038.
Am 51 de ani. Sunt un bărbat
normal, cu calități și defecte, însă
am multe de oferit, motiv pentru
care aș dori să cunosc o doamnă
din zona Madridului, cu vârsta
până în 55-56 de ani. Telefon:
643 110 286.
Bărbat, 45 de ani, divorțat, din
comunitatea Madrid, caut o doamnă
sinceră și corectă într-o relație
serioasă. Telefon: 677 720 181.
Doamnă serioasă, 65 de ani,
fără obligații, doresc să cunosc un
domn de vârstă apropiată, pentru
prietenie/căsătorie. Telefon: 642
239 369.
Bărbat, 55 de ani, divorțat,
fără obligații, fără vicii, doresc să
cunosc o doamnă cu vârsta între
45 și 60 de ani, sinceră, pentru o
relație serioasă de prietenie/căsătorie.
Telefon: 642 811 265. Nu
sunați inutil dacă nu corespundeți
profilului și nu dați beep!
Tânăr, 35 de ani, caut o fată de
vârstă apropiată pentru o relație
serioasă. Mai multe detalii, la telefon:
642 644 829.
Tânăr, 37 de ani, singur, fără
obligații, aș dori să cunosc o fată
de vârstă apropiată, 30 -37 de ani,
pentru prietenie, eventual căsătorie.
Nu am mai fost căsătorit și
nu am obligații! Telefon: 642 939
318.
Bărbat din comunitatea
Madrid, caută o doamnă pentru o
relație serioasă, de lungă durată.
Sună pentru detalii suplimentare
la telefon: 642 635 661.
Bărbat, 46 de ani, caut o doamnă
de aceeași vârstă, sau apropiată,
cu locul de muncă stabil, fără
vicii, pentru o relație serioasă și
de lungă durată. Telefon: 642 629
980.
Tânăr de 35ani, din comunitatea
Madrid, simpatic, zvelt,
fără vicii, sociabil, aș dori să cunosc
o fată cu aceleași calități,
fără copii, cu vârsta până în 34
ani, pentru o relație serioasă. Nu
sunați inutil! Telefon: 643 061 858
( WhatsApp).
Tânăr 37 ani, caut fată /femeie
de vârstă apropiată pentru o relație
serioasă. Telefon: 642 532 245.
Tânăr de 34 ani, fără vicii,
înalt, sincer, simpatic, sociabil,
aș dori să cunosc o fată sociabilă,
fără copii, până în 34 ani, similare
caracteristici, din comunitatea
Madrid, pentru o relație serioasă.
Curioasele să nu sune inutil! Rog
seriozitate maximă! Telefon: 643
061 858 (WhatsApp).
Tânăr, 37 de ani, fără vicii, cu
situație economică stabilă, fără
obligații, caut o fată cu aceleași
calități, pentru o relație serioasă,
din comunitatea Madrid. Telefon:
643 694 395.
Doamnă 46 ani, doresc să cunosc
un bărbat serios, educat, fără
vicii, fără obligații (de preferat să
nu aibă copii), de vârstă apropiată
pentru o relație serioasă, din
comunitatea Madrid. Rog maximă
seriozitate! Raspund doar la
mesaje. Nu sunați ! Telefon: 642
068 227.
Domn 46 de ani, divorțat,
doresc să cunosc o doamnă de
vârstă apropiată pentru o relație
de prietenie, respectiv căsătorie.
Mă puteți suna la telefon: 642
264 868.
Bărbat de 40 de ani, din
Barcelona, caut o doamnă de vârstă
apropiată, pentru o relație serioasă.
Ofer și aștept seriozitate!
Telefon: 676 272 617.
Doamnă, 59 de ani, divorțată,
160/58, fără obligații, din
Comunitatea Madrid, doresc să
cunosc un domn de vârstă apropiată,
pentru prietenie/căsătorie.
Telefon: 603 842 980.
Domn, 48 de ani, doresc să cunosc
o doamnă până în 45 de ani,
din comunitatea Madrid pentru o
relație serioasă/căsătorie. Aventurierele
să se abțină! Telefon: 642
502 842.
Anunţurile de mică publicitate sunt
GRATUITE!
E-mail: redactia@
occidentul-romanesc.com
Prin SMS sau Whatsapp:
643 015 676
Şomajul în Uniunea Europeană
a ajuns la cel mai redus nivel
din ultimul deceniu
Şomajul a scăzut în UE
în august 2019, la 6,3%, cel
mai redus nivel din ianuarie
2000, dată la care au început
înregistrările în uniune, informează
Eurostat.În zona euro
şomajul a fost în august 7,4%,
în scădere de la 7,5% în iulie
şi 8% în august 2018. Aceasta
este cea mai redusă rată a şomajului
din mai 2008.
Estămările indică 15,432
milioane persoane în UE
care nu au loc de muncă. Cea
mai redusă rată a şomajului se
înegistrează în Cehia (2%) şi
Germania (3,1%), iar cele mai
ridicate sunt în Grecia (17%)
şi Spania (13,8%).
România se află, cu 3,8%,
pe locul 7 în UE, după Olanda
(3,5%) şi înaintea Marii
Britanii (3,8%).Creşteri ale
ratei şomajului, în comparaţie
cu perioada similară a
anului trecut, s-au înregistrat
în D anemarca, Lituania şi
Suedia, iar scăderi s-au înregistrat
în 24 de state.
Şomajul în rândul tinerilor,
sub 25 de ani, era 14,2% în
UE28 şi 15,4% în zona euro.