Occidentul romanesc nr 106 decembrie 2019

occidentul

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania

ZIAR

GRATUIT

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!

PREȘEDINTELE IOHANNIS

SOLICITĂ SPORIREA NUMĂRULUI

REPREZENTANȚILOR LEGITIMI AI

ROMÂNILOR DE PESTE HOTARE

„Diaspora noastră rămâne nu doar cu gândul, dar și cu fapta, puternic ancorată în viața societății românești.

Acest devotament față de țară trebuie recunoscut și în mod instituțional...”

Drepturile pasagerilor în

cazul călătoriei cu avionul

„În funcţie de durata

întârzierii şi distanţa zborului,

aveţi dreptul la asistenţă, la

rambursarea sumei achitate

pentru biletul de avion şi la

un zbor de întoarcere. Dacă

ajungeţi la destinaţia finală...”

Pagina 06

Anul IX

Nr. 106 / 24 pagini

DECEMBRIE 2019

Summitul asupra

schimbărilor climatice,

COP25, la Madrid

„Conferința Națiunilor Unite

privind schimbările climatice

(COP25) se va desfășura în

încinta IFEMA Madrid și

va dura până pe data de 13

decembrie a.c. Evenimentul...”

Pagina 08

„A reușit o veritabilă cursă

contra cronometru în

carieră”

„Ioana Brătuleanu a intrat în

2017 în baroul din Madrid și

și-a deschis propriul cabinet de

avocatură în capitala iberică.

Face o paralelă între felul în...”

Pagina 17

Congreso Internacional:

FTV4.0 Tecnología y

turismo

„En su cuarta edición

mantiene el compromiso

de seguir convirtiendo a

Fuerteventura en un referente

de la innovación y...”

Página 18

Pagina 16

Ziua Națională a României

sărbătorită și la Madrid

„Ambasada României în

Regatul Spaniei a sărbătorit

Ziua Națională alături de

reprezentanți ai autorităților

centrale, regionale și locale, ai

corpului diplomatic și...”

Pagina 23


02 DECEMBRIE

2019

Adrese şi informaţii utile

REPREZENTAREA

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@

embajadaderumania.es

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:

Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de

deces sau accidente rutiere)

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza

Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,

Vizcaya), Navarra, La Rioja

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla

Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de

Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429

•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare.

ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere

solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de

urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente,

decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel)

Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera

Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950

625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail:

almeria@mae.ro

„Clinica virtuală de

psihologie și psihoterapie”

primește internauți cu diverse

probleme (personale,

de decizie, sexuale, de

cuplu, de învățare, de carieră

etc.), care manifestă

interes pentru serviciile

online. Un serviciu dedicat

în special, românilor

din străinătate.

Vă așteptăm pe:

ciberpsihoterapie.wordpress.com

Publicație lunară gratuită

Produs și editat de:

EL OCCIDENTE RUMANO

Depósito Legal: M-30588-2013

COORDONATOR PROIECT:

Michael Harrison Cronkite

CLINICA VIRTUALĂ

DE PSIHOLOGIE ȘI

FONDATORI:

Kasandra Kalmann Năsăudean

Florin Valentin Barbu

CO-FONDATORI:

Răzvan Ionescu

Dan Aurelian Pătrașcu

Michael Harrison Cronkite

DIRECTOR EDITORIAL:

Kasandra Kalmann-Năsăudean

PSIHOTERAPIE

DIRECTOR COMERCIAL:

Răzvan Ionescu

MARKETING-PUBLICITATE:

Dan Aurelian Pătrașcu

Alina Marinescu Ortiz

SECRETAR DE REDACȚIE:

Andra Costandache

REDACTOR-ȘEF:

Dan Caragea

SENIORI EDITORI:

Letiţia Coza

Gabriela Căluțiu Sonnenberg

Vavila Popovici

Zoe Stoleru Martí

CONTACT:

redactia@occidentul-romanesc.com

kasandranasaudean@occidentulromanesc.com

www.occidentul-romanesc.com


Cuvânt înainte DECEMBRIE

2019 03

„Să nu gândești e cea

mai dulce viață”

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Director editorial - OR

Jurnalist investigații, membru CCNMA

Pentru a înțelege ce se întâmplă

într-o societate, care

este mersul ei şi ce şanse are

s-o cârmească spre viitor, ori

să se înfunde într-unul dintre

trecuturile negre prin care a

mai rătăcit şi altă dată, cred

că ar fi cât se poate de util să

calculăm şi un alt fel de PIB,

mai precis unul pe prostie.

Cel care a înţeles contribuţia

prostiei, în toate formele ei de

manifestare, la starea comunităţilor

umane, a fost Erasmus

din Rotterdam (teolog și erudit

olandez, catalogat drept „primul

european conștient”).

Într-o vară, pe când călătorea

prin Europa anului 1508,

s-a gândit că ar putea să-i

facă o plăcere bunului şi înţeleptului

său prieten Thomas

Morus, dedicând-i aceste

gânduri, sistematic orânduite,

asupra unui subiect rareori

atins de pana filosofilor,

a sociologilor, ca să nu mai

spun de cea a economiștilor.

În textul lui Erasmus, Prostia

ţine un discurs, lăudându-se

pe sine, mai precis contribuţiile

sale, ce nu pot fi nicicum

tăgăduite, la mersul lucrurilor

omeneşti, de la filosofie şi religie,

până la politică şi artă,

fără să ignore nici treburile

zilnice ale omului de rând.

Ce dimensiune și culoare

are criza noastră, a imigranților?

Depinde unde ne

aflăm pe mapamond! Cam tot

atât, dacă nu mai mult încă, depinde

de resursele de care dispunem

(mărime/structură), de

mecanismele care ne sunt accesibile

pentru a reînnoi aceste

resurse (sau a dobândi altele)

pentru a ne duce traiul la un

anume standard de consum şi

confort. Acest lucru este valabil

atât pentru indivizi, luaţi

separat, cât şi pentru societăţi,

în ansamblu. Variabilele din

această propoziţie condiţională

sunt suficient de multe pentru

a justifica, fără dificultăţi, concluzia

că singularul crizei nu

este legitim, dacă vrei să spui

ceva cu miez despre fenomenul

în cauză.

Criza nu este, la origini, de

un singur fel. Singularul mai

mult ascunde decât dezvăluie

natura problemelor. Criza financiară

nu a putut fi separată

de cea economică, cea economică

de consecinţele sociale,

iar în curând cea socială de

cea politică, poate chiar mai

profund, de criza modelelor de

funcţionare societală ale civilizaţiei

pe care am articulat-o.

Pe de altă parte, percepţiile

şi modul în care sunt resimţite

dimensiunile, culorile şi

consecinţele crizelor nu sunt

deloc aceleaşi, să spunem în

America, cu cele din China.

Chiar dacă nenumăratele interdependenţe

justifică ideea

că o parte dintre aspecte se

reproduc pe ambele maluri ale

Pacificului. Nimeni, în afară

de americani, însă, nu are o

percepţie suficient de precisă

şi acută cu privire la ceea ce

înseamnă, acum, prăbuşirea

gigantului GM.

În ciuda faptului că este

o societate ale cărei fundaţii

stau pe apa mereu curgătoare a

schimbării, în ciuda faptului că

a încorporat la nivel cultural,

cel mai profund, ideea schimbării

ca o condiţie necesară şi

favorabilă a realizării destinelor

individuale şi colective, de

un an şi jumătate, America se

confruntă cu schimbări care

seamănă mai degrabă cu un

şir neîntrerupt de cutremure

de gradul 8 pe scara Richter şi

prea puţin cu blânda şi comoda

schimbare a anotimpurilor, ori

a epocilor culturale.

Reacţiile restului lumii la

ceea ce se întâmplă în epicentrul

crizelor sunt încă şi mai

deconcertante. Majoritatea tinţesc

tăierea punţilor şi blocarea

transferului consecinţelor de la

centru, către periferie. Globalizarea

s-a transformat, aprope

instantaneu, într-o acerbă

competiţie pentru deglobalizare.

Prima grijă a Germaniei,

urmând modelul francez, este

să-şi salveze fabricile de automobile

de pe teritoriul propriu,

dar nu înainte de a pune miliarde

de euro la bătaie, pentru

a opera decuplarea faţă de gigantul

mamă.

Cade valoarea dolarului,

la el acasă? China, care este

cel mai mare deţinător de rezerve

în dolari, se străduie

din răsputeri să-l menţină pe

linia de plutire, pentru a nu

încasa consecinţele devalorizării.

Drept urmare, investeşte

aproape un triliard de dolari în

orice vede cu ochii, din Africa

până în America Latină, adică

în periferie.

Cu cât te depărtezi de epicentrul

crizelor, cu atât mai

bizare, mai decuplate, sunt

percepţiile şi reacţiile la ceea

ce am putea numi fructele din

„pomul otrăvit”. Luaţi, bunăoară,

România şi o să aveţi o

imagine cât se poate de convingătoare

şi de precisă. Dincolo

de câteva rânduri, printre

ştirile rubricilor economice,

prăbuşirea GM nu contează

în România nici cât trunchiul

de copac doborât de furtună în

mijlocul drumului! Nici pentru

cetăţeanul de rând, nici pentru

cei care, se presupune, se îndeletnicesc

cu treburile guvernării.

Cam tot atât cât a contat şi

prăbuşirea marilor bănci, ori a

burselor din lume.

Periferizarea economiei şi

a societăţii româneşti, poate fi

înfăţişată astăzi ca un atu. Nu

pentru trecerea cu bine a crizei,

cum spun din neştiinţă sau

din prostie unii, ci pentru că ne

creează privilegiul de a nu suferi

cea mai mare parte a consecinţelor

directe ale crizelor,

generate de uriaşul cutremur

din centrul sistemului internaţional.

Avem, în schimb, şi

asta nu o spune nimeni, o uriaşă

„salată” de crize specifice

societeţii româneşti, majoritatea

agravate de impactul, fie şi

indirect, întârziat, al marilor

crize globale.

În timp ce societăţile din

centrul sistemului economic

şi politic internaţional se ocupă

de salvarea, prin restructurare,

a marilor domenii de activităţi

industriale, cu cheltuieli

ale statului fără precedent în

istoria economiilor moderne,

România nu are nicio criză

industrială, pentru că aceste

activităţi abia mai contează

în structura produsului intern

brut. Singurul domeniu de activităţi

economice aflat în criză,

la noi, este cel parazitar, al

speculaţiilor imobiliare.

În timp ce responsabilii

guvernărilor din ţările aflate

în epicentrul crizei se preocupă

intens de protejarea şi

chiar dezvoltarea resurselor

de cercetare şi inovaţie tehnologică,

România cunoaște

cel mai drastic fenomen de

migraţie a creierelor, din ultima

sută de ani, iar bruma de

infrastructură a cercetării a fost

demolată, la propriu, pentru a

face jocul speculatorilor imobiliari.

În timp ce societăţile

din epicentrul crizelor redescoperă

importanţa educaţiei,

la toate nivelurile, de la studiul

elementar la cel doctoral, şi

investesc masiv în domeniu,

iresponsabilii guvernărilor din

România se întrec în aşa-zise

reforme prin care au demolat

şi bruma de competitivitate a

educaţiei, la care au pus umărul

câteva minţi luminate ale

secolului XIX şi XX.

Pe scurt, degeaba vă uitaţi

la televizor! De acolo nu o să

aflaţi niciodată despre ce este

vorba în propoziţia cu crizele,

şi consecinţele care ne privesc

pe noi şi societatea din ce în ce

mai puţin coerentă în care trăiesc

prietenii și familiile noastre.

După cum nu veţi afla nici

despre pericolul care ameniţă

existenţa României, cel creat

de decuplarea dintre stat şi societate,

pe care au desăvârșit-o

elitele „prădătoare” ale guvernărilor

post-decembriste,

continuând opera înaintaşilor

„socialismului real”.

Culoarea crizelor care ne

bântuie astăzi o vor vedea urmaşii

noştri, peste o altă jumătate

de secol, când, poate

pentru o nouă scurtă perioadă

de timp, dacă are noroc să supravieţuiască,

România ar putea

beneficia de un „interval

de refacere”, post-criză. „Să

nu gândești e cea mai dulce

viaţă”, spunea Erasmus din

Rotterdam, citându-l pe Sofocle.

Nimic mai adevărat în

România eternelor şi fascinantelor

guvernări de criză,

de care s-a născut bolnavă şi

de care nu dă semne că ar putea

să se însănătoșească prea

curând.

O PAGINĂ DEDICATĂ ANALIZEI

GRAMATICALE

Pagina vă propune o abordare diferită a faptelor de limbă, abordare care să ofere nu

neapărat soluții perfecte, ci prilejul de a înțelege mai bine „problemele limbii”, pentru a

descoperi noi reguli care să permită îmbunătățirea pe viitor a analizei gramaticale automate.

Vă așteptăm pe:

www.analiza-gramaticala.ro


04 DECEMBRIE

2019

Actualitate

Preşedintele Klaus Iohannis

a participat la şedinţa PNL

din Parlament

Preşedintele Klaus

I ohannis, prezent luni, 2 decembrie

la Parlament, unde a

participat la şedinţa Biroului

Politic Naţional al PNL, a declarat

că urmează să discute

cu liberalii, printre altele, despre

aspecte legate de campania

electorală. Klaus Iohannis

dorește ca PNL să meargă pe

cont propriu la alegerile locale,

iar alianțele cu alte partide,

precum USR-PLUS, să fie

făcute doar punctual, acolo

unde nu se poate altfel.

Președintele a mai transmis

liberalilor că trebuie să

preia conducerea Camerei

Deputaților și a Senatului. Momentan

regulamentul Camerei

Deputaților nu permite schimbarea

lui Marcel Ciolacu de la

șefia Camerei Deputaților, dar

la șefia Senatului este luată în

calcul Alina Gorghiu, în con-

textul în care există o sesizare

la CCR în privința lui Teodor

Meleșcanu.

Klaus Iohannis a apreciat

că noul Guvern „face o treabă

foarte bună”, dar a menţionat

că urmează un nou scrutin şi

că se aşteaptă din partea PNL

„la o implicare totală”, astfel

încât la finele anului reprezentanţii

PSD să nu se mai afle la

conducerea instituţiilor statului,

scrie Agerpres. „Avem în

continuare alegeri şi aştept de

la PNL şi de la noul Guvern

Ludovic Orban, care face o

treabă foarte bună deja, mă

aştept la o implicare totală, în

aşa fel încât la sfârşitul anului

2020 să putem să oferim românilor

ceea ce îşi doresc: o

Românie fără PSD. Ca să fiu

bine înţeles: o Românie fără

PSD în conducerea statului,

în conducerile entităţilor po-

litice. Nu vrem să trimitem pe

nimeni altundeva decât îi este

locul, dar în conducerea instituţiilor

statului nu mai este locul

PSD şi această chestiune

vreau să fie foarte bine înţeleasă.

Am spus-o de multe ori

în campanie şi o repet: PSD a

inhibat dezvoltarea României

în ultimii 30 de ani şi românii

au dovedit pe parcursul acestui

an – începând cu europarlamentare,

referendum şi

alegeri prezidenţiale – că îşi

doresc conducerea României

fără PSD”, a arătat Iohannis.

Preşedintele le-a mai spus

liberalilor că aşteaptă de la

ei puncte de vedere privind

campania de la locale, dar şi

subiecte de actualitate. „Aştept

să îmi spuneţi cum aţi

perceput această campanie.

Dacă doriţi să îmi spuneţi cum

percepeţi situaţi actuală, fiind-

Dezastru pentru Digi

Communications

că avem foarte multe solicitări

de la români, de la societatea

civilă, de la partenerii politici

ai PNL. Se discută în spaţiul

public despre legile Justiţiei,

despre alegerea primarilor în

două tururi, despre recursul

compensatoriu, despre bugetul

pentru anul viitor şi toate

aceste lucruri trebuie rezolvate

de dvs. sprijinind Guvernul

Ludovic Orban, care este

dornic să rezolve toate aceste

chestiuni”, a mai precizat

președintele.

Avertismentul premierului

Orban: Există riscul dispariţiei

din sistemul de justiţie a 2.700

de magistraţi

Vești deloc bune pentru

Digi Communications. Compania,

care până nu demult

se numea RCS&RDS a fost

exclusă de la procedura de

licitație pentru spectrul mobil

de mare viteză 5G din

Ungaria. Patronul Zoltan

Teszari primește astfel o lovitură

la care nu se aștepta,

mai ales că avea planuri mari

în această direcție.

Organul național de reglementare

a telecomunicațiilor

este cel care a anunțat excluderea

DIGI. Măsura urmează

unei decizii preliminare din

septembrie care excludea

Digi și menționa participanții

înregistrați la licitație:

Magyar Telekom (subsidiara

damentate. Această decizie

se adaugă unei liste de alte

hotărâri nefavorabile și controversate

pe care NMHH

le-a adoptat în relația cu

societățile din cadrul Grupului

Digi, de-a lungul timpului,

în contextul altor licitații

pentru radiofrecvențe. Societatea

va contesta această

hotărâre, cu toate mijloacele

afl ate la dispoziția sa, conform

legislației maghiare și

europene. Grupul rămâne

hotărât să continue punerea

în practică a proiectelor sale

pe această piață, în folosul

clienților săi”, a declarat

Serghei Bulgac, directorul general

al Digi Communications

N.V, citat de Digi24.ro.

Ludovic Orban a anunţat

că Guvernul îşi va asuma

răspunderea pentru abrogarea

Legii recursului compensatoriu.

Totodată, Guvernul îşi va

asuma răspunderea pentru

prorogarea termenului de intrare

în vigoare a pensionării

anticipate a magistraţilor.

„Am cerut acordul

Biroului Politic Naţional al

PNL pentru angajarea răspunderii

Guvernului pe două

teme importante. O temă este

legată de justiţie şi cealaltă

locală a Deutsche Telekom),

Vodafone și Telenor. NMHH

a declarat că Digi nu a fost înregistrată

fiindcă nu întrunea

cerințele de participare, dar

nu a oferit alte detalii, scrie

Reuters.

Conducerea companiei

Digi a reacționat imediat și

a transmis că va contesta decizia.

„Considerăm că decizia

NMHH este incorectă și lipsită

de temei real. În opinia

noastră, hotărârea NMHH

este în afara condițiilor prevăzute

de caietul de sarcini,

bazându-se pe supoziții și

fapte care se presupune că

se vor întâmpla, iar nu pe

date concrete și analize funtemă

este legată de abrogarea

prevederilor nocive pentru

economie din OUG 114.

În ceea ce priveşte angajarea

răspunderii pe domeniul justiţiei

am cerut acordul pentru

a cuprinde în proiectul de

lege pe care ar urmă să ne

angajăm răspunderea câteva

elemente extrem de importante,

prorogarea termenului de

intrare în vigoare a pensionării

anticipate a magistraţilor.

De asemenea, prorogarea termenului

de intare în vigoare

care cresc de la doi la patru

ani vechime necesară pentru

intrarea în magistratură

şi prorogarea termenului de

intrare în vigoare a prevederii

care trece de la complete

de doi la complete de trei”,

a spus Ludovic Orban, la finalul

şedinţei Biroului Politic

Naţional al PNL.

Şeful Executivului susţine

că dacă nu vor fi luate măsuri,

atunci există riscul dispariţiei

din sistemul de justiţie a 2.700

de magistraţi.



06 DECEMBRIE

2019

Juridic

Drepturile

pasagerilor în

cazul călătoriei

Ioana Brătuleanu

Avocat (Madrid – Spania)

cu avionul

Pentru că se apropie

sărbătorile de iarnă, iar o

mare parte dintre cetăţenii

români aflaţi pe teritoriul

Spaniei vor călători spre

România pentru a petrece

sărbătorile alături de familie,

considerăm de interes

acest subiect. Ce drepturi

aveţi atunci când călătoriţi

cu avionul? Ce indemnizaţie

puteţi solicita

în cazul în care zborul

are o întârziere sau a fost

anulat şi în ce condiţii?

Pe parcursul acestui articol

vom încerca să vă răspundem

la aceste întrebări.

Ce drepturi aveţi dacă

se anulează zborul? Anularea

unui zbor poate apărea

în două situaţii: atunci

când se modifică orarul iniţial

de zbor şi sunteţi transferat

către un alt zbor sau

atunci când avionul a decolat,

însă a fost obligat să se

reîntoarcă pe aeroportul de

plecare şi aţi fost transferat

către alt zbor. Dacă zborul

se anulează, aveţi dreptul la

rambursarea sumei achitate

pentru biletul de avion, redirecţionare

(oferirea unei

alte opţiuni de zbor) sau

revenire pe aeroportul de

plecare, precum şi dreptul

la asistenţă şi despăgubiri.

Compania vă datorează

despăgubiri doar dacă aţi

fost informat cu privire la

anularea zborului cu 14 zile

înainte de decolare, cu excepţia

situaţiei în care anularea

este cauzată de circumstanţe

extraordinare. În

orice caz, compania trebuie

să vă informeze imediat

despre anularea zborului şi

drepturile dumneavoastră.

Ce drepturi aveţi dacă

zborul suferă o întârziere?

În funcţie de durata întârzierii

şi distanţa zborului,

aveţi dreptul la asistenţă, la

rambursarea sumei achitate

pentru biletul de avion şi la

un zbor de întoarcere. Dacă

ajungeţi la destinaţia finală

cu o întârziere de peste 3

ore, pasagerii au dreptul la

despăgubiri între 250 euro

şi 600 euro, în funcţie de

distanţa zborului. Nu există

dreptul la despăgubiri în

cazul în care întârzierea s-a

datorat unor circumstanţe

extraordinare cum ar fi

condiţiile meteorologice

nefavorabile.

De exemplu, în cazul

zborului de pe teritoriul

Spaniei spre România sau

invers, dacă ajungeţi la

destinaţie cu o întârziere

mai mare de trei (3)

ore din cauza companiei

aeriene, puteţi avea dreptul

la despăgubiri în valoare

de 400 euro. În această

situaţie puteţi fi dacă

zburaţi de exemplu de la

Bucureşti spre aeroportul

din Barcelona, zbor cu o

traiectorie mai mare de

1.500 km.

Ce drepturi aveţi dacă

vi se refuză îmbarcarea?

Îmbarcarea poate fi refuzată

din motive de siguranţă,

securitate sau sănătate ori

dacă documentele de călătorie

nu corespund, dacă nu

ați utilizat biletul de plecare

de pe o rezervare care a inclus

un zbor de întoarcere

ori dacă nu v-ați îmbarcat

pentru zborul precedent

inclus într-o rezervare cu

zboruri consecutive.

Dacă v-aţi prezentat la

timp cu rezervare valabilă şi

cu documentele de călătorie

corespunzătoare şi vi se

refuză îmbarcarea din motive

de suprarezervare ori din

alte motive şi nu doriţi să

renunţaţi în mod voluntar la

locul dumneavoastră, aveţi

dreptul la despăgubiri,

Atenţie însă la zborurile

cu escală, unde dreptul

la despăgubiri se acordă

doar în cazul în care aveţi

o singură rezervare pe toată

traiectoria, cu un singur

check-in.

De exemplu în cazul

în care călătoriţi cu aceeaşi

companie de zbor pe

traiectoria Iaşi-Bucureşti,

Bucureşti-Madrid, zbor

la care am făcut un singur

check-in, însă se refuză

îmbarcarea la zborul

Bucureşti-Madrid pe motiv

că aţi ajuns prea târziu, iar

întârzierea se datorează

zborului Iaşi-Bucureşti care

nu a ajuns la timp.

În acest caz aveţi dreptul

la despăgubiri, la rambursarea

biletului, redirecţionare

cu primul zbor

disponibil sau găsirea unui

zbor alternativ când doriţi

dumneavoastră şi la asistenţă

din partea companiei

de zbor (bauturi răcoritoare,

alimente, cazare dacă

este cazul, transport între

aeroport şi cazare, două (2)

apeluri telefonice).

Cum solicităm despăgubiri

în caz de anulare,

întârziere a zborului sau

refuz la îmbarcare? În

îndeplinirea dispoziţiilor

prevăzute în Regulamentul

(CE) NR. 261/2004 din 11

februarie 2004 de stabilire

a unor norme comune în

materie de compensare și

de asistență a pasagerilor,

în eventualitatea refuzului

la îmbarcare și anulării sau

întârzierii prelungite a zborurilor,

compania aeriană ar

trebui să ofere despăgubirile

în mod benevol, fără

alte demersuri. În realitate,

acest lucru nu se întâmplă

întotdeauna, companiile aeriene

refuză să ofere aceste

despăgubiri, iar pasagerii

se văd obligaţi de a face

demersurile necesare în

faţa instanţelor de judecată

pentru a obţine indemnizaţia

corespunzătoare.

Ce drepturi aveţi dacă

sunteţi plasat la o clasă

superioară sau inferioară?

Dacă sunteţi plasat la

o clasă de călătorie superioară,

compania de zbor nu

vă poate cere nicio sumă

suplimentară. Dacă sunteţi

plasat la o clasă inferioară,

aveţi dreptul la rambursarea

unui procent din preţul biletului

(şi poate fi de 30%,

50% sau 75%, în funcţie de

distanţa de zbor).

Ce drepturi aveţi dacă

bagajele s-au pierdut, s-au

deteriorat sau au ajuns cu

întârziere? În cazul bagajelor

de cală, răspunderea

revine companiei aeriene şi

aveţi dreptul la o despăgubire

de până la 1.300 euro.

Însă dacă daunele au fost

cauzate de un defect al bagajului,

nu aveţi dreptul la

despăgubiri. În cazul bagajelor

de mână, răspunderea

revine companiei aeriene

dacă deteriorarea s-a produs

din vina sa. Dacă doriți să

prezentaţi o plângere, tre-

buie să vă adresați în scris

companiei aeriene în termen

de șapte (7) zile pentru

pierderea sau deteriorarea

bagajelor sau în termen

de 21 de zile de la primirea

bagajelor, dacă acestea au

sosit cu întârziere.

În ceea ce priveşte politica

de bagaje, aceasta depinde

de fiecare companie

în parte şi recomandăm să

consultaţi informaţiile privind

bagajele permise înainte

de efectuarea zborului

şi să respectaţi dimensiunile,

numărul de bagaje şi

greutatea acestora, pentru a

nu avea surprize neplăcute

la îmbarcare.

***

Autor: Avocat Ioana

B ratuleanu (Madrid) Colaborator

voluntar la Occidentul

R omânesc

Avocat ICAM specializat în

Drept internațional

Telefon: 642.308.360, E-mail:

secretaria@brilawabogados.

es



08 DECEMBRIE

2019

Conferința Națiunilor

Unite privind schimbările climatice

(COP25) începe luni,

2 decembrie a.c., în încinta

IFEMA Madrid și va dura

până pe data de 13 decembrie

a.c. Evenimentul va aduna la

un loc peste 25.000 de persoane

și 1.500 de jurnaliști

din întreaga lume.

Inițial, acest important

eveniment internațional urma

să se desfășoare în Chile, dar

guvernul chilian condus de

către de Sebastián Piñera, a

fost nevoit să renunțe la a găzdui

această acțiune, datorită

Se dau masiv oameni

afară. Mii de oameni vor rămâne

fără locuri de muncă.

Este anunțul șocant făcut de

către marile companii auto.

Este semnalul conform căruia

Europa se îndreaptă spre o

mare recesiune economică.

Grupul german Daimler, care

deține și Mercedes-Benz, a

anunțat concedierea a 10.000

de angajați la nivel mondial,

pentru a face economii necesare

tranziției către producerea de

mașini electrice. Anunțul vine

la doar trei zile după ce compania

Audi, membră a grupului

Volkswagen, a anunțat că va

concedia 9.500 de oameni în

Germania din motive similare.

protestelor cetățenilor împotriva

politicilor lui Piñera. Din

cauza demonstrațiilor stradale,

Chile a pierdut și Forumul

de cooperare economică Asia-

Pacific (APEC) și finala Copa

Libertadores.

Potrivit estimărilor

vicepreședintelui Comunității

Madrid, Ignacio Aguado,

defășurarea summitului asupra

schimbările climatice la

IFEMA, va lăsa în jur de 200

de milioane de euro în regiunea

Madrid.

Trebuie menționat că evenimentul

va ocupa șapte pa-

Cei de la Daimler spun că

industria auto trece prin cea

mai mare transformare din

istorie. „Tranziția către mijloace

de mobilitate fără emisii

necesită investiții majore,

motiv pentru care Daimler a

anunțat la mijlocul lunii noiembrie

că va lansa un program

pentru a crește competitivitatea,

inovația și puterea

investițiilor”, a anunțat concernul

german.

În cadrul programului,

compania va reduce costurile

cu personalul cu 1,4 miliarde

de euro până în 2022, iar

numărul pozițiilor de management

va fi redus la nivel

mondial cu 10%. Daimler are

Internaţional

Începe la Madrid, summitul asupra

schimbărilor climatice, COP25

vilioane în incinta IFEMA

Madrid, care sunt de aproximativ

100.000 de metri

pătrați, precum și alți 13.000

de metri pătrați, care adăpostesc

săli de întâlnire, birouri și

centre pentru convenții.

Pentru desfășurarea în

bune condiții a summitului la

Madrid, au fost angajate peste

1.500 de persoane pentru

asamblare, și peste 4.000 care

vor face parte din personalul

tehnic. De asemenea, peste

2.000 de persoane voluntare

vor oferi asistență de specialitate

în fiecare zi.

Șoc total pe piața auto

peste 300.000 de angajați și

fabrici în 17 țări, iar planul de

restructurare a fost aprobat de

consiliul angajaților, care include

și membri ai sindicatelor.

Constructorii germani s-au

adaptat greu la noile trenduri

din industria auto, care pun

accent pe sistemele de condus

autonome și vehicule electrice,

conform BBC.

Constructorul german de

lux Audi a spus că reducerea

numărului de angajați va însemna

economii de 6 miliarde

de euro, iar restructurările

se vor face printr-un program

de pensionare anticipată. În

același timp, Audi a anunțat

că tranziția către producția de

mașini electrice va crea 2.000

de noi locuri de muncă.

Asemenea rivalilor săi,

Audi cheltuie miliarde de euro

pentru a dezvolta noi tehnologii,

inclusiv modele electrice și

hibride, sisteme de conectivitate

și sisteme de condus autonom.

Compania a fost nevoită

să achite anul trecut și o amendă

de 800 de milioane de euro

pentru rolul pe care l-a avut în

scandalul Dieselgate, pornit de

compania Volkswagen. Audi a

început să facă conversia către

modelele electrice, lansând

deja modelul E-tron, primul

dintr-o serie de 20 de modele

electrice care vor fi lansate

până în 2025.

Putin a propus

să înlocuiască

Wikipedia cu

o versiune

modernă

Rusia urmează să înfiinţeze

un nou site pentru Marea

Enciclopedia Naţională, după

ce preşedintele Vladimir

Putin a declarat că Wikipedia

nu este de încredere şi că trebuie

să fie înlocuită, potrivit

Reuters.

Prin această acţiune,

Rusia se asigură că oamenii

vor găsi „informaţii reale,

care sunt actualizate constant

şi verificate din punct de vedere

ştiinţific”, spune noua

rezoluţie guvernamentală.

Putin a propus luna trecută

să înlocuiască Wikipedia cu

o versiune modernă, electronică

a Marii Enciclopedii

Ruseşti.

În 2015, Rusia a blocat

pentru scurt timp versiunea

în limba rusă a Wikipedia

din cauza unui articol care

conţinea informaţii despre

canabis, în contextul în care

legislaţia rusă interzice siteurile

care publică materiale

legate de droguri.

Moscova a introdus, de

asemenea, măsuri importante

de securitate care împiedică

oprirea din exterior

a internetului local.


Despre invidie și răutate

„O persoană rea e ca

și o fereastră murdară, nu

lasă niciodată soarele să

pătrundă prin ea.” (William

Thackeray)

Răutatea este un păcat,

un viciu din care derivă alte

multe păcate precum invidia,

egoismul, ura, răzbunarea,

orgoliu, gelozia, uneori chiar

frica, suferința, mânia, nebunia.

Răul cel mai mare făcut

lumii este cel făcut de oamenii

invidioși care vor să se

simtă importanți, fără a avea

merite corespunzătoare. Răul

este un drog care-i hrănește

în lupta pentru putere, îi face

încrâncenați, dornici de răzbunare,

de a răni suflete, de

a ucide dragostea, de a ucide

vieți. Dar, ca un paradox, oamenii

răi la suflet susțin că

iubesc oamenii, le creează

satisfacții materiale pentru

a-i transforma în sclavii lor,

în scopul dobândirii de mari

câștiguri nemeritate.

Invidia sau pizma, conform

dicționarului este sentimentul

egoist de părere

de rău, de necaz, de ciudă,

provocat de succesele sau

de situația bună a altuia.

Invidia ignoră cinstea și

dreptatea, folosind minciuna

și înșelăciunea în locul

adevărului. „Vreau să

fi u...” și „Vreau să am...”

sunt expresiile însușite care

declanșează sentimentul invidiei.

Dacă cineva are ceva

deosebit, prețios, atunci poate

stârni acest sentiment de

invidie.

Invidia se concentrează

mai mult pe cantitate decât

pe calitate. Atunci când oamenii

simt că au mai puțin

decât alții se naște în sufletul

lor lăcomia. Este senzația pe

care o au pofticioșii în fața

unei mâncări, când fac ochii

mari și încep să saliveze.

Sigur că nu este bine a cântări

prea mult, a ne compara

tot timpul, fiindcă ne facem

nouă, în primul rând, rău.

Viața nu le oferă oamenilor

în mod egal anumite bunătăți

sau anumite calități. Variația

aceasta este, într-un fel, seducătoare,

își are farmecul

ei, fiindcă stimulează omul.

Stimularea însă trebuie făcută

cu măsură, cu bun simț.

Așa se naște competiția în

societate, acea luptă între

două sau mai multe persoane

care urmăresc același avantaj

sau aceleași rezultate și

care ar trebui să stârnească

ambiție, nu invidie.

Competiția aduce succesul,

bucuria, împlinirea. Dar

nu tuturor, fiindcă în ecuație

sunt mulți factori care se

introduc și rezultatele pot fi

Opinii DECEMBRIE

2019 09

diferite, cu plus sau cu minus.

Nimeni însă nu ajunge

la perfecțiune, și aceasta

ar trebui să fie unul dintre

motivele care să determine

competitorii să fie corecți și

să dea dovadă de umanitate

în acțiunile lor.

Banii constituie un criteriu

important de luat în

considerare pentru invidioși.

În ochii lor, banii au o strălucire

și un farmec aparte, în

fața cărora celelalte criterii

pălesc. Nespus de trist se

îmbracă aici verbul a avea.

Este adevărat, banii întrețin

existența noastră, dar adevăratele

avuții și valori care ne

oferă privilegiul de a ne trăi

frumos și util viața, sunt de

fapt altele: sănătatea, familia,

prietenii, cultura, arta și

credința.

De asemeni, dacă cineva

se află într-o poziție înaltă

sau are un talent, e posibil

să devină destul de ușor

ținta unor atacuri. Chiar și

calitățile fizice sunt invidiate,

uneori mai mult decât

cele morale cu toate că numai

acestea din urmă dăinuie

în timp. Invidia este rugina

sufletului, este „ulcerul sufletului”,

cum îl numea Socrate.

Oamenii drepți și puternici

nu invidiază, ci se

ambiționează să facă câte

ceva mai bun și mai folositor

pentru ei sau pentru cei

pe care au șansa să-i conducă.

Reușita unora trebuie

să constituie un exemplu, să

stârnească și să definească

motivația luptei pentru progres/înălțare,

cu riscul de a

întâmpina unele greutăți.

Fiindcă nimic nu se obține

fără luptă, fără sacrificii,

fără pasiune, fără timp dăruit

scopului. În vremurile noastre

sunt mulți care și-au atins

scopurile sfidând anumite

legi morale, neținând seamă

de demnitatea pe care trebuie

orice om să o aibă.

Omul invidios este

veșnic nesatisfăcut, agitat,

negăsindu-și liniștea sufletească.

Iar cel care culege

succesul trece și el prin momente

grele în lupta dusă împotriva

oamenilor invidioși,

orgolioși, incompetenți,

needucați, mincinoși. Lui,

câștigătorului, compozitorul

romantic francezul Hector

Berlioz i-a adresat sfatul:

„Trebuie să strângi pietrele

care ți se aruncă. Sunt începutul

unui piedestal”. Frumos

și adevărat! Răspunsul

cel mai bun al unui invidios

pentru o luptă pierdută ar

fi resemnarea cuviincioasă

și tragerea de învățăminte.

Dar aceasta ar necesita stingerea

flăcării orgoliului,

dobândirea unui dram de

înțelepciune.

Se întâmplă în viață ca la

un moment dat să fii invidiat

pentru ceea ce faci. Te întristezi,

simți o durere în suflet,

fiindcă ai depus un efort,

poate peste puterile tale; ai

sacrificat ceva din sănătatea

ta, poate... și te trezește

cineva din starea aceasta,

te îmbărbătează amintinduți

cuvintele poetului antic,

Pindar: „Mai bine să fi i invidiat,

decât compătimit!”

Realitatea tristă este, că până

la urmă, un procent destul

de mare din acești oameni

aflați în această situație ajung

totuși să fie compătimiți. De

aici se deduce „zgârcenia”

fericirii. Dar acesta este un

alt subiect de discutat.

Cât privește talentul,

acesta poate fi apreciat numai

de oamenii generoși,

și invidiat de cei meschini.

Puțini judecă și pot înțelege

cât efort depune un om cu o

fărâmă de talent, pentru a realiza

ceva care să placă mai

multora. Ne punem totuși

simpla întrebare: De ce sunt

biciuite talentele în loc să fie

mângâiate?

„Invidia este un fel de întristare

pentru fericirea de

care ni se pare că se bucură

egalii noștri”, spunea Aristotel.

Această boală cumplită

– invidia – poate dărâma

un om, din punct de vedere

psihic. Bine ar fi să rămână

numai la tristețe și să nu

treacă la răzbunare. Deseori

invidia conduce la calomnie

– una dintre fațetele răzbunării.

Individul simte nevoia

să arunce niște săgeți. Invidia

se folosește de această

armă, numită calomnie,

pentru a prejudicia statutul

sau valoarea unei persoane.

Omul invidios coboară trepte

umilitoare de care nu-și dă

seama, dar care sigur îl duc

la pierzanie, fiindcă sufletul

omului cuprins de invidie nu

lasă loc iubirii, singura care

l-ar putea salva. Durerosul

adevăr este că invidia e o

pedeapsă pentru suflet. Este

pedeapsa nemulțumirii de

sine și a lăcomiei.

Răutatea și invidia sunt

sentimente care determină

comportamente care

neliniștesc oamenii, aceștia

nu mai cunosc armonia necesară

traiului vieții. „Învățăm

bunătatea de la natură și

răutatea de la oameni”,

spunea Nicolae Iorga – personalitate

marcantă a culturii

românești. Foarte adevărat!

Nu cred că atunci când Dumnezeu

a creat omul, a turnat

răutate în sufletul lui, sau, să

mă exprim cu cuvintele lui

Petre Țuțea: „Nu pot să spun

că Dumnezeu a făcut un om

purtător de drac”. Cred că

ne naștem buni, dar mediul

existențial îmbibat cu energii

negative, malefice, corupe

mințile și inimile oamenilor,

bineînțeles a celor care se

lasă corupți. Ne putem păstra

bunătatea cu care am venit

pe lume, doar cu ajutorul

iubirii. A fi veșnic îndrăgostit

de cineva, de ceva în viață,

acesta cred că este secretul

alungării răutății.

Acum ne întrebăm: Până

când Dumnezeu va mai tolera

răutatea oamenilor? Până

când acești oameni se vor

mai avea nestăvilita poftă de

bogății, de arme sofisticate și

de sânge? Se spune că până

și șarpele doarme, dar răutatea

din om nu are somn! Vor

ajunge cândva oamenii să

recunoască greșelile și săși

ceară iertare pentru răul

făcut semenilor? Poate așa

cum a crescut răutatea să și

descrească, ar fi o lege care

ar confirma sinusoida vieții

în care cred, laolaltă cu mulți

alții.

Dă-ne Doamne puterea

dreptății, a echilibrului minții

pentru a ne trezi înainte de a

fi prea târziu, înainte de a fi

greu; prea greu de a repara

greșelile, de a anihila veninul

pe care-l împroșcăm zilnic,

continuu. Deschide-ne ochii

pentru a putea vedea că numai

spiritele drepte, iubitoare

pot aduce fericirea pe acest

pământ. Nenorocirea este,

după cum spunea și scriitorul

antic grec, cunoscut

pentru fabulele lui – Esop,

că „oamenii netrebnici din

fi re, chiar dacă își schimbă

starea, nu-și schimbă fi rea”.

Răutatea, invidia care au

rodit în ultimii ani, prostia,

incompetența, egoismul și

distanțarea față de ceilalți i-a

făcut pe unii să greșească,

iar orgoliu dobândit nu-i lasă

acum să recunoască, să ceară

iertare acestui popor blând,

inteligent și răbdător – poporul

român. Educația – cultura

și civilizația – ar trebui să ne

facă pe toți oameni buni, căci,

după cum spunea dramaturgul

Eugen Ionescu, „degeaba leam

avea pe toate: inteligența,

cultura, istețimea, supracultura,

doctoratele, supradoctoratele,

dacă suntem

răi, haini, mojici și vulgari,

proști și nerozi, doi bani nu

facem, se duc pe apa sâmbetei,

și inteligența, și erudiția,

și supra-doctoratele, și toate

congresele internaționale

la care luăm parte, și toate

bursele pentru studii pe care

le câștigăm prin concursuri

severe”.

Este suficient să urmărim

comentariile diferitelor articole

scrise în zilele noastre,

și ne va îngrozi răutatea oamenilor.

Ah, libertatea! Au

devenit dintr-o dată liberi la

răutate! Cât venin în acele

comentarii! Este ca un virus

care atacă mințile oamenilor

și cu care ne obișnuim, ba

mai mult, începe să ne și placă

și intrăm în hora încinsă a

invectivelor! „Răutatea începe

acolo unde se sfârșește

omenia”, spunea Victor

Hugo. Iată ce ne lipsește!

Și lipsa respectului între

oameni a făcut să se ajungă

aici. Lipsa respectului ierarhizat,

fiindcă într-un fel poți

vorbi cu prietenul și altfel cu

superiorul. Este un semn de

decădere, desigur!

Apoi, între conducător și

popor trebuie să existe dragoste

și respect. Chiar dacă

dragoste nu este, fiindcă nu

toți oamenii știu să iubească,

respectul trebuie să existe

atâta timp cât persoana respectivă

onorează o funcție.

Dar lipsa de respect izvorâtă

din răutate, sau din invidie

și răutate, s-a dovedit a fi

chiar o stare aproape patologică.

Invectivele au curs

cu nerușinare înainte de alegerea

președintelui țării din

data de 24 noiembrie 2019,

din partea contracandidatei la

funcția de președinte. Poate

prin educație vom reveni la

o atitudine normală – cunoscută

și folosită cândva. Se va

putea pune la punct persoana

cu comportament nerușinat,

aceasta însemnând a-i da o

lecție de bunăcuviință.

Răutatea are întotdeauna

un sfârșit tragic când este

nelipsită de dorința de răzbunare.

Iar răzbunarea este

răutatea calculată, plănuită,

este cea mai sfredelitoare

dintre toate răutățile și care

chinuiește omul. Se știe

că răutatea naște răutate,

iar bunătatea naște bunătate,

căci viața este ca un

ecou, ce trimiți, vine înapoi

spre tine... Să facem primii

pași spre bună înțelegere

a situației, a termina cu

răutățile și a da o mână de

ajutor binelui!

Autor: Vavila Popovici

(Carolina de Nord - SUA)

Scriitor și jurnalist, poet, traducător

tehnic. Senior Editor

Occidentul Românesc.


10 DECEMBRIE

2019

Pagina copiilor

Bucuria lecturii

de Letiţia Coza

Tărâmul PiSiFiCat

Episodul III

Noaptea, cerul înstelat

S-a înnourat treptat,

Astfel că spre dimineață

Fulgii albi, ușori, de gheață

Au pornit înspre pământ

Purtați pe aripi de vânt.

Din culcușul călduros,

Un pisoi mai curios

Se ridică-n graba mare

Și privește cu mirare

Jocul fulgilor de nea;

Să îi prindă parc-ar vrea:

„Ce de fluturi minunați!”

„Stropi de apă înghețați,”

Mama sa l-a lămurit,

„Semn că iarna a sosit,

De-acum vom purta ghetuțe

Și călduroase hăinuțe,

Căciulițe și mănuși...”

Se deschid câteva uși

Și cu picioarele goale

Pășesc pe zăpada moale

Doi motani zdraveni de tot,

Ba chiar se mânjesc pe bot,

Căci e bună – nu-i așa? –

Frișca spumoasă de nea.

Invitație la cunoaștere

Voluntariatul

Voluntariatul este activitatea desfășurată din proprie

inițiativă de către orice persoană, prin care aceasta își oferă

timpul, talentele și energia în sprijinul altora, fără o recompensă

financiară. Activitatea de voluntariat se face în beneficiul

public (al unei comunități sau situații), nu urmărește

un câștig bănesc și, de regulă, are loc într-un cadru organizat

(sub tutela unei organizații sau a unui grup de inițiativă). Voluntariatul

este un mod de a-ți face prieteni noi, de a ajuta la

corectarea unor probleme sociale și de a te dezvolta ca individ.

Implicarea personală este esențială pentru a ne asigura

că participăm, cu tot ce putem, la rezolvarea problemelor din

comunitățile noastre. Sunt sute de cauze care merită timpul

nostru, fie că este vorba despre persoane care nu au adăpost,

despre victime ale violenţei domestice sau despre animale

aflate în situații critice. Iar voluntarii sunt o parte esenţială a

mecanismului de corectare a nedreptăţilor și de rezolvare a

problemelor.

Picii-atât au așteptat,

Au zbughit-o de sub pat

Și-i imită pe cei mari;

Doar cocoșul în clăpari

Cocoțat pe gard declară:

„Stau aici până la vară!”

Dar te pui cu Baba-Iarnă?!

Dintr-odată-n lume toarnă

Lapoviță în rafale...

Vai de picioarele goale!

Unde sunt vitejii oare?

S-au retras în dormitoare...

Au o poftă de mâncare!

Sunt poftiți curând la masă;

Focul arde-n sobă; în casă

Reîmpăduriri

Tășuleasa Social

E plăcut; au ațipit

Și-și torc somnul liniștit.

Somnu-i bun și la amiază;

Dar o minte este trează,

Un plan inedit creează.

Pe la ora trei cu toții

S-au și strâns în dreptul porții;

Planul „C” l-au acceptat,

Așa că s-au echipat

Cu bocanci și hanorace

Căci frigul nu prea le place.

Câte-un braț de fân și sare

Au primit – și fiecare

Ecologizare

Let’s Do It, Romania!

În ce acțiuni de voluntariat ai dori să te implici?

Se îndreaptă spre cărare;

Greu prin neauă își fac drum.

Când zăpada va fi mare,

Va fi vai de căprioare,

De aceea planu-i bun:

Hrană de pe-acum le pun

Voluntarii inimoși.

Căpriorii-s sperioși,

Dar Catifelin apare

Lângă stejarul cel mare:

„Tărâmul PiSiFiCat

Pentru noi e minunat,

Iar voi toți, vecini frumoși,

Sunteți foarte... omenoși!”

Exemple de acțiuni realizate cu ajutorul voluntarilor:

Social

O masă caldă


Dan Caragea - Critic literar

Portugalia, Redactor-șef OR

Pronunțarea mai intensă

sau pe un ton mai înalt

a silabei unui cuvânt poartă

numele de accent. Când sunt

rostite izolat, cuvintele monosilabice

sunt neaccentuate,

pentru că nu se poate stabili

un contrast între silabe accentuate

și neaccentuate. În

vorbire însă ele primesc accent,

în înlănțuirea cuvintelor:

pe mal, la deal, pălărie

de pai.

Nu au accent formele zise

neaccentuate ale pronumelor

personale și reflexive: l-, mi-,

s- etc., și nu pot forma singure

silabă: l-am văzut, mi-a

spus, s-a dus.

De asemenea, sunt considerate

neaccentuate, în

comunicarea orală sau în

versificație, unele părți de

vorbire monosilabice: articolele

nehotărâte (un, o); articolul

hotărât proclitic lui (lui

Ion), articolele posesiv-genitivale

(a, al, ai), prepozițiile

(a, cu, de, din, în, pe, prin,

sub etc.), conjuncțiile (și,

nici, dar, iar, sau, ori, deci,

că, să etc.).

În unele contexte când

nu sunt rostite izolat, acestea

pot totuși primi accent:

„articolul un”, „se folosește

prepoziția la”. Vezi, de asemenea,

accentul sintactic.

În limba română, accentul,

numit și accent de intensitate,

nu are o poziție fixă.

În funcție de silaba pe care

cade accentul, cuvintele se

împart în:

● cuvinte oxitone, care au

accentul de pe ultima silabă

(pal-ton, ma-ga-zin);

● cuvinte paroxitone, care

au accentul pe penultima silabă

(ca-să, co-li-vi-e);

● cuvinte proparoxitone,

care au accentul pe antepenultima

silabă (du-mi-ni-că,

mar-ti-e).

Cuvintele mai pot fi accentuate

pe a patra silabă

(co-bi-li-ță, fer-fe-ni-ță, gărgă-ri-ță,

go-go-ri-ță, la-povi-ță,

lu-be-ni-ță, pre-pe-liță,

pri-mă-va-ra, răz-me-riță,

șli-bo-vi-ță, ve-ve-ri-ță)

sau chiar pe a cincea silabă

(șap-te-spre-ze-ce).

În flexiunea substantivului,

adjectivului sau pronumelui,

accentul se menține

stabil, pe aceeași silaba

accentuată de la forma-tip

de nominativ și acuzativ,

singular, nearticulat (așa

cum apare în dicționar): teren,

terenuri; carte, cărți;

pasăre, păsări; veveriță,

veverițe. Accentul rămâne

stabil și la formele articulate:

terenul, terenului, terenurile,

terenurilor; cartea,

cărții, cărțile, cărților; pasărea,

păsării, păsările, păsărilor;

veverița, veveriței,

veverițele, veverițelor.

Fac excepție de la această

regulă, două substantive din

fondul vechi: soră, surori;

noră, nurori, precum și un

număr mic de substantive

neologice: zero, zerouri;

moto, motouri; radio, radiouri.

Nu același lucru se petrece

în flexiunea verbului,

unde deplasarea accentului

de pe radical pe desinență

este un fenomen obișnuit:

cânt, cântam, cântai, cântase,

(a) cânta, cântat, cântând

etc.

■ Reguli de ortoepie și

ortografie

La conjugările a II-a și

III-a, la indicativ prezent,

diferă modul de accentuare

la persoanele I și a II-a plural:

scădem, scădeți; tăcem,

tăceți, dar mergem, mergeți;

facem, faceți; zicem, ziceți

(nu mergem, mergeți; făcem,

făceți; zicem, ziceți).

La verbul a fi , la indicativ

prezent, accentuarea corectă

la persoanele I și a II-a plural

este suntem, sunteți (nu suntem,

sunteți).

Accentul de intensitate

are rol lexical atunci când

distinge omografe: adună și

adună; colonie și colonie;

copii și copii; haină și haină;

mobilă și mobilă; veselă

și veselă etc.

Educaţie şi cultură DECEMBRIE

2019 11

Dublete accentuale. La

o serie de cuvinte, sunt acceptate

două forme de accentuare,

una datorată etimologiei

și o alta care apare prin

evoluția limbii și a felului în

care vorbitorii „reașează”

accentul prin analogie cu

alte cuvinte: acatist și acatist;

antic și antic; agriș și

agriș; aripă și aripă; buldog

și buldog; candid și candid;

colaps și colaps; fi rav și fi -

rav; furie și furie; gingaș și

gingaș; intim și intim; jilav

și jilav; penurie și penurie;

picnic și picnic; ponei și

ponei; profesor și profesor;

precaut și precaut; regizor

și regizor; revizor și revizor;

simbol și simbol; trafi c

și trafi c. În toate cazurile de

mai sus, prima formă este și

cea recomandată.

În poezie, pot apărea variante

accentuale impuse de

ritm:

„Și de-aceea tot ce

mișcă-n țara asta, râul, ramul,

Mi-e prieten numai mie,

iară ție dușman este,

Dușmănit vei fi de toate,

far-a prinde chiar de veste”

(M. Eminescu, Scrisoarea

III)

Unele dintre aceste dublete

s-au specializat, din

punct de vedere semantic:

apendice (adaos) și apendice

(prelungire a intestinului);

companie (unitate militară)

și companie (tovărășie, societate,

întreprindere); corector

(persoană) și corector

(aparat); director (persoană)

și director (adj. care indică

direcția); vestibul (cavitate

a urechii) și vestibul (încăpere).

CHESTIUNI DE

GRAMATICĂ A LIMBII

ROMÂNE: ACCENTUL

■ Reguli de ortoepie și

ortografie

Substantivele proprii,

nume de persoane sau geografice,

cunosc și ele dublete

accentuale. Se aude des

Armand Călinescu, în loc de

Armand Călinescu; Balaci,

în loc de Balaci; Miron

Cozma, în loc de M iron

C ozma; Simona H alep, în loc

de Simona Halep, Pescariu,

în loc de Pescariu; Ștefan

cel Mare, în loc de Ștefan cel

Mare. La fel și unele numele

geografice: Budapesta, în loc

de Budapesta; Copenhaga,

în loc de Copenhaga; U-

crai-na, ca în rusă, în loc de

U-cra-i-na, ca în ucraineană.

O serie de cuvinte

sunt rostite greșit: acvilă

(pronunțat acvilă, în loc de

acvilă); alibi (pronunțat alibi,

în loc de alibi); amnistie

(pronunțat amnistie, în loc

amnistie); avarie (pronunțat

avarie, în loc de avarie,

deși forma avarie era considerată

corectă în secolul

trecut); bolnav (pronunțat

bolnav, în loc de bolnav);

butelie (pronunțat butelie,

în loc de butelie); caracter

(pronunțat caracter, în

loc de caracter); Carrefour

(pronunțat Carfur, în loc de

Carfur); capsula (pronunțat

capsulă, în loc de capsulă;

forma corectă capsulă

pare să fie evitată din motive

cacofonice); călugăriță

(pronunțat călugăriță, în

loc de călugăriță); conductor

(conductor, cu sensul de

„cablu” sau „corp prin care

trece curentul electric”, în

loc de conductor); doctoriță

(pronunțat doctoriță, în

loc de doctoriță); duminică

(pronunțat duminică,

cu accent pe a patra silabă,

în loc de duminică); editor

(pronunțat editor, în loc de

editor); fenomen (fenomen,

în loc de fenomen); New

York (pronunțat Niu Iorc, cu

accentul pe „i”, deși americanii

pronunță Niu Iorc);

(premiul) Nobel (pronunțat

Nobăl, în loc de Nobel, ca în

franțuzește, cu accentul pe

„e”); prevedere (pronunțat

prevedere, în loc de prevedere);

regizor (regizor, în loc de

regizor).

Accentul sintactic.

Pronunțarea mai intensă, pe

un ton mai ridicat sau prin

lungirea vocalei accentuate

etc. a unui anumit cuvânt

din propoziție sau din frază:

Acuuum să vii acasă!

Accentul grafic. În limba

română nu se folosesc accente

grafice: accent ascuțit

(´), accent grav (`) și accent

circumfl ex (^), ca în celelalte

limbi romanice.

■ Remarcă. În mod

convențional, majoritatea

dicționarelor limbii române

folosesc accentul ascuțit

pentru a indica locul accentului

în cuvântul de bază

sau în formele flexionate ale

acestuia.

REGÍZOR, -OÁRE,

regizori, -oare, s. m. și f. 1.

Specialist care regizează o

piesă de teatru, un film etc.

2. (Înv.) Administrator al

unei moșii; vechil. [Acc. și:

regizór] – Din fr. régisseur,

germ. Regisseur. (DEX,

2009)

De asemenea, se poate

folosi accentul ascuțit

pentru a aduce o lămurire

în pronunție: „Se pronunță

taxí, ca în franceză, de unde

l-am împrumutat, deși astăzi

cam toată lumea zice táxi și

maxitáxi.”

A consemnat: Dan

Caragea (Portugalia)

Critic literar, publicist,

eseist, critic de artă, critic

de teatru și traducător român.

Este lusitanist, specialist

în psihologie și lingvistică

computațională. Din

2011, Senior Editor, iar din

2019, redactor-șef în cadrul

redacției Occidentul

Românesc.


12 DECEMBRIE

2019

Interviu cu academician

Gheorghe Păun

Academicianul matematician

Gheorghe Păun

este unul dintre românii

cei mai cunoscuți în țară

și în străinătate, bucurându-se

de o excepțională

vizibilitate și recunoaștere

internațională. În calitate

de membru al Academiei

Europei, de matematician,

informatician și om de cultură,

membru al U niunii

Scriitorilor și membru titular

al Academiei Române,

autorul extrem de prolifi c

și de complex și-a creat

un renume incontestabil în

rândul colegilor din întreaga

lume. A ținut conferințe

în peste 100 de universități,

iar multe dintre cărțile sale

au fost traduse în limbile japoneză,

chineză, rusă, engleză,

maghiară, italiană.

Este inclus de Thompson

Institute for Scientific

I nformation, ISI, în categoria

„highly cited researcher”,

opera sa având peste

18.000 de citări.

Valoarea sa, ca personalitate

culturală, este dublată

în mod surprinzător de o

prezență fi zică neobișnuit

de proaspătă și de modernă,

vădit contrarie ideii

de severitate, răspândite

prin cercurile academice

ale trecutului marcat de

rigidități formale. Felul

de a fi natural, demn, caracteristic

oamenilor cu

adevărat excepționali, l-a

individualizat în rândul

contemporanilor de vârf,

atrăgându-i supranumele

de „academician în blue

jeans”. Calitățile acestea

se completează armonios

cu dragostea pentru adevărul

istoric și cu profundul

atașament față de valorile

pur românești, oriunde s-ar

afl a ele.

Spiritul treaz, deschis la

nou, stilul laconic, direct și

la subiect, umorul subtil,

de bună calitate, asociat

seriozității abordărilor,

și refuzul consecvent al

prețiozităților de orice fel

fac din Domnia Sa un partener

de discuție extrem de

interesant și de plăcut, gata

oricând să deschidă noi

perspective, adesea interdisciplinare,

asupra celor

mai variate subiecte.

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Sunteți inițiatorul modelelor

de calcul membranar

purtând numele de sisteme

P (engl. P Systems, cu P

de la Păun), pe care le-ați

inițiat în anul 1998. Natura

ambivalentă a acestor modele

este evidentă din start:

matematică și biologie.

Între timp s-a dovedit că

sprijiniți gândirea în afara

șabloanelor, studiul interdisciplinar

(informatică,

literatură, filosofie, politică

etc.). Caracterul acesta aș

zice renascentist v-a fost

sortit, sau este o alegere făcută

în mod conștient?

Acad. Gheorghe Păun:

Prin introducerea la

discuția noastră, aţi ridicat

stresant de sus ştacheta aşteptărilor

pe care cititorul

le are, iar întrebarea însăşi

este provocatoare, o capcană

chiar. Nu mă consider deloc

„renascentist”, sunt doar

un om normal şi norocos.

Normal, pentru că aşa sunt

oamenii la naştere, multilaterali,

o sumă de posibilităţi

(ca să nu spun talente) dintre

care se actualizează, firescinevitabil,

numai o parte, o

mică parte. De vreun secol

sau două, nu se mai poate

face performanţă în mai

multe direcţii, dusă-i vremea

renascentiştilor veritabili,

parcurgem, se spune, „civilizaţia

analfabetismului”

Interviu

„Fiți onești! Nimeni nu poate

(mai puţin gazetăresc: „civilizaţia

excesivei specializări”)

– am bibliografie, dar

nu insist. Dar atracția inter-,

multi-, trans-disciplinarităţii

rămâne în om – iar eu am

fost norocos să trăiesc-lucrez

în medii cu adevărat

multidisciplinare. Matematică,

informatică, ştiinţe

sociale, semiotică, biologie

în ultimele decenii, cultură.

E adevărat, relaţia dintre

noroc şi norocoşi este una

subtilă, cu un semnificativ

grad de simetrie, cine pe

cine caută/găseşte nu este

totdeauna evident, privind

în urmă, uneori nu este evident

nici în cazul meu. Cred

însă într-o combinaţie între

datul natural, poate şi cu o

componentă de predestinare,

şi şansele pe care ţi le scoate

apoi viaţa în cale – familie,

şcoală, mentori, colaboratori,

întâmplări favorizante

sau nu dintre cele mai variate.

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Ați publicat lucrări despre

gramatici contextuale,

gramatici matriciale, limbaje

formale. Sunt termeni

care se regăsesc atât în

literatură, cât și în matematică.

Dumneavoastră le

frecventați pe amândouă.

Ce v-a determinat să faceți

acest pas, de la cifre la litere?

În ce măsură se completează

ele reciproc?

Acad. Gheorghe Păun:

„Matematica s-o fi scriind

cu cifre, dar poezia nu

se scrie cu litere”, susţinea

Nichita Stănescu la finalul

unui poem dedicat lui Solomon

Marcus, replică la

cartea Poetica matematică

a acestuia. Dar susţinea

greşit-grăbit poetul, pentru

că matematica nu se scrie

cu cifre, cel puţin nu matematica

modernă, care se interesează

mai mult de structură

decât de cantitate (de

întindere, ca să ne referim la

geometrie). Iar informatica

teoretică este parte a matematicii

moderne. De aici,

literele – mai general, simbolurile.

În particular, teoria

limbajelor formale, în care

mi-am început cariera de

matematician-informatician,

a plecat la drum cu dorinţa

de a formaliza gramatica

limbajului natural, s-a dezvoltat

apoi mai ales în legătură

cu formalizarea sintaxei

limbajelor de programare, a

trecut apoi în toate domeniile

în care se pot identifica

cuvinte, fraze şi reguli de

bună formare a celor de pe

urmă. Cifre şi litere, fără a

însemna şi literatură… nu în

mod direct. Literatura e însă

un teritoriu al creaţiei, la fel

ca matematica – amintiţi-vă

de apropierea pe care o făcea

Ion Barbu-Dan Barbilian între

geometrie şi poezie. Ele

folosesc limbaje distincte,

dar nu sunt, în sine, atât de

diferite, de depărtate, pe cât

s-ar părea. Şi, da, se completează

de-a dreptul sănătos,

terapeutic chiar. Matematica

are rigori formale care

pot obosi, vieţuirea prea intensă

şi prea îndelungată în

„lumea de curăţii şi semne”

(Ion Barbu) poate, într-un

anume sens, „schizofreniza”

(iarăşi, am bibliografie, nu e

un diagnostic pus de mine) –

literatura este mai „umană”

din acest punct de vedere. La

fel pictura, sporturile, grădinăritul

– orice hobby luat în

serios este igienic, psihologii

au spus-o de mult timp.

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

L-ați avut ca mentor

pe celebrul matematician

Solomon Marcus, cunoscut

și pentru numeroasele sale

judecăți de valoare din afara

spațiului matematicii. Aveți

o idee, un citat sau un crez

primit de la Domnia-Sa,

care vă însoțește în mod

deosebit, ceva care poate fi

rezumat aici în doar câteva

cuvinte?

Acad. Gheorghe Păun:

Am preluat foarte multe

de la Domnul Profesor, că

aşa i se zicea în grupul nostru,

fără a-l mai numi. Unele

învăţăminte au formulări

explicite, mi le amintesc

cum ni/mi le spunea – de

exemplu, privind respectul

faţă de textul scris, faţă de

cititor, care „are totdeauna

dreptate”, deoarece pentru

el scriem, legate de onestitate

ştiinţifică (de la referinţe

la evaluarea propriilor

rezultate), de modestie

(„să nu ne lăudăm singuri,

să lăsăm să ne laude alţii”).

Multe lucruri mi-au intrat

probabil în obişnuinţă,

deprinderi preluate prin

imitare, fără a fi prinse în

cuvinte, unele neconştiente,

am mai mărit şi cu bună

ştiinţă „mitologia Marcus”,

punând uneori în seama lui

precepte pe care voiam să

le transmit studenţilor şi

colaboratorilor mei mai

tineri. Ca spuse de el, învăţămintele

aveau o altă

greutate… o formă de manipulare,

o mărturisesc cu

seninătate, bunele intenţii

fiind concretizate în sfaturi

care puteau foarte bine

emana de la Marcus…

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Informatica, jocurile –

sunteți cel care a adus în

România jocul japonez de

strategie GO – vă preocupă

în continuare? Creierul

uman mai are vreo șansă,

la concurență cu inteligența

artificială? Dar structurile

sociale, vor fi capabile să

absoarbă impactul digitalizării

universului uman?


Interviu DECEMBRIE

2019 13

sări peste umbra sa…”

Acad. Gheorghe Păun:

Joc tot mai rar GO, nu am

jucat niciodată în competiţii,

dar am încă legături cu GOul

românesc, urmăresc ce se

mai întâmplă, ajut când şi cât

pot. Acum doi ani am scos a

cincea ediţie a cărţii Iniţiere

în GO, la 35 de ani de la demararea

acestei extraordinare

aventuri – că o aventură era

pe la jumătatea anilor ’80 introducerea

unui joc oriental

în România, pornind aproape

de la zero şi ajungând până la

o federaţie naţională (constituită

în februarie 1990).

Aş putea vorbi mult despre

GO. Este un joc cu o

istorie fascinantă, uşor de

învăţat, dar adânc la nivelul

strategiei, cu conexiuni

strânse cu polemologia, concurenţa

economică, cu artele

şi filosofia. Se poate însă

scrie câte o carte, ba chiar

mai multe, ca răspuns la întrebarea

a doua şi a treia. Inteligenţa

artificială va schimba

lumea – deja o face, sub

ochii noştri. Societatea va

avea probleme serioase în

viitorul apropiat (cu şomajul,

săptămâna de lucru, legislaţia

aferentă roboţilor – includ

aici şi calculatoarele/programele

pentru conducerea

automată a automobilelor,

schimbarea nomenclatorului

de meserii, accesul echitabil

la tehnologie, manipularea şi

multe altele). Trăim începutul

celei de a patra Revoluţii

tehnologice, bazată pe conectivitate,

învăţare automată,

inteligenţă artificială. E foarte

greu de prezis ce noutăţi

vor apărea, ce schimbări, ce

provocări şi conflicte.

Personal, mă tem – nu de

algoritmi şi de calculatoare,

ci de algoritmii care produc

algoritmi şi de calculatoarele

„din nori”, interconectate pe

o scară foarte mare, necontrolabilă.

Nu pentru că toate

acestea vor dori să ne facă

rău, ci pentru că ne pot face

rău cu totală inocenţă, puse –

de noi! – să rezolve probleme

în care omul ar putea să fie

ignorat sau chiar considerat

„dăunător”.

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Din 2003 până în ianuarie

2013 ați lucrat și la

Universitatea din Sevilla.

Care dintre particularitățile

Spaniei v-a impresionat mai

mult? Avem noi, românii,

ceva de învățat de la poporul

spaniol? Sau, în general, de

la cultura răsăriteană, de la

occidentali? Dar ei de la noi?

Acad. Gheorghe Păun:

Pofta de viaţă şi participarea!

Sărbătorile, fiestele,

feriile, cântecele, dansurile

şi gastronomia, tradiţiile,

competiţiile – de la fotbal la

turnurile de oameni, mândria

de a fi andaluz, valencian,

catalan, basc (evident, cu

măsura de rigoare), fiind în

acelaşi timp spaniol. Toate

acestea, unele aparent superficiale,

în balanţă cu hărnicia

şi rigoarea, cu nivelul de cultură,

în sens general. Cred că

Spania este ţara europeană cu

cel mai ridicat nivel de zâmbet

stradal (prietenul nostru

comun, Johan Galtung, consideră

cantitatea de zâmbet

stradal ca fiind cel mai relevant

indicator de calitate a

vieţii). Poate idealizez puţin,

pe ici, pe acolo, dar un pic de

exaltare se potriveşte foarte

bine spiritului spaniol. Ole!

Orice popor are de învăţat

de la oricare alt popor – mă

rog, învăţare este şi atunci

când extragi învăţăminte din

exemple rele… România

are multe de învăţat, are şi

multe de oferit. Ilustrez numai

partea a doua: cuvântul

„omenie” este tipic românesc,

nu prea are traduceri

în alte limbi. Are legătură şi

cu „convieţuirea” (faceţi o

listă cu „naţionalităţile conlocuitoare”

din România şi

veţi fi uimită cât de multe

sunt), cu „ospitalitatea”. Nu

detaliez, aş contrazice sugestia

din introducere cum că

aş fi succint… Dar tot adaug

că Europa de vest ar beneficia

mult dacă ar privi spre

Europa de est cu mai multă

deschidere – spre tradiţiile

ei, culturale, sociologice, religioase,

de exemplu.

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Ați publicat în 1993 romanul

O mie nouă sute

nouăzeci și patru (sau 1994,

continuare a romanului

1984 de G. Orwell), care

s-a tradus ulterior în engleză

și în maghiară. Se știe că

preocupările și îngrijorarea

pentru viitorul omenirii, din

punct de vedere geostrategic,

politic și climatic nu vă sunt

străine. Unde vedeți Terra

în viitor, să zicem într-un

interval de 50 de ani? Dar

România?

Acad. Gheorghe Păun:

Se spune, nu fără temei,

că lumea se grăbeşte. O

jumătate de secol este o

mică eternitate dacă privim

spre viitor şi e imposibil de

făcut predicţii rezonabile. Să

sperăm că – şi asta s-a spus –

omenirea îşi pune probleme

pe care le poate rezolva ea

însăşi, deşi, multe şi grele

probleme, structurale aş zice,

şi-a tot creat omenirea. Mă

întreb uneori, mai în glumă,

mai în serios, dacă omenirea

îmbătrâneşte (cu „junghiurile”

specifice vârstei a treia),

sau e abia la pubertate, a

primit în dar un car cu patru

armăsari şi nu ştie să-l

strunească, va da cu oiştea-n

gard… Despiritualizare,

consumerism, superficializare,

post-adevăr, „uitarea”

tradiţiei, a istoriei, nivelarea,

anomia, abandonarea în

trăirea clipei, originalitatea

cu orice preţ – ca să nu

enumăr şi alte simptome mai

concrete, precum migraţia

ilegală, ignorarea dreptului

internaţional şi pierderea

de autoritate a organismelor

internaţionale, care păreau

a asigura echilibrul şi pacea

după monstruoasele două

războaie cu număr din secolul

de curând încheiat. Iar

România este parte a lumii,

nu se poate sustrage – dar

are un mare avantaj: este mai

conservatoare, mai ataşată

tradiţiei, mai „rurală”. „Am

ajuns în vremea în care progres

înseamnă a rezista progresului”

– am citit de curând

undeva o frază de genul acesta,

mi-a dat de gândit, subscriu…

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Sunteți editorul Revistei

Curtea de la Argeș și activați

neobosit ca punte de

legătură între românii din

țară și cei din zonele din

afara granițelor, în special

din Basarabia. Care ar fi

elementul unificator din

structura poporului nostru?

La ce se poate lua aminte,

învățând de la frații din

Republica Moldova? Dar

ei de la noi?

Acad. Gheorghe Păun:

Limba, istoria, datina.

Lângă toate, Eminescu.

Suntem români şi punctum,

cum spunea el. Rădăcinile

traco-geto-dace. Credinţa că

Dumnezeu-drăguţul umblă

printre noi. Cultura ca liant

– înaintea (re)unirii administrative,

trebuie să existe unirea

în cuget şi simţiri. Poduri

de flori, poduri de carte,

poduri de reviste. Curtea de

la Argeş a iniţiat un asemenea

pod, împreună cu Literatura

şi arta, celebra revistă de la

Chişinău, condusă de la fel

de celebrul scriitor Nicolae

Dabija. Basarabenii au oprit

tancurile citind poezii, asta

e o lecţie despre puterea

poeziei, a limbii, a culturii.

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

La Curtea de Argeș,

flancat pe de-o parte de

covârșitor de înțeleapta și

misterioasa Biserică Domnească

și, la celălalt capăt,

de mausoleul familiei regale

și de Mănăstirea lui Manole,

celebru pentru sacrificiul

său, desfășurați o activitate

culturală aș zice eu acerbă,

ancorată în însuși sâmburele

culturii românești, invitând

însă frecvent și personalități

din alte țări. Recompense

materiale nu aveți. Care este

motorul acestei asidue lucrări?

Acad. Gheorghe Păun:

Dificilă întrebare… Nu

mi-am pus niciodată problema

unei recompense, cu

atât mai puţin a uneia materiale.

(Îi contrariez uneori pe

amici spunându-le că „sunt

bogat, am cu cel puţin un

leu mai mult decât preţul a

orice doresc să cumpăr”… O

versiune a anticei observaţii

că „piaţa e plină de lucruri

de care n-am nevoie”.) Nu

mi-am pus nici întrebarea

de ce fac ceea ce fac. Pur şi

simplu, pentru că-mi place,

îmi aduce bucurie, mi se pare

firesc. Vorbeam mai devreme

de noroc. În general, fie am

făcut mai mereu ce mi-a

plăcut, fie ceea ce a trebuit

să fac (un verb nesuferit: a

trebui…) mi-a devenit plăcut.

Ţine asta şi de aplecarea

ludică pe care mi-au dat-o

părinţii din părinţi, pe care

mi-am conştientizat-o şi cultivat-o

în timp. A face ceva

cu bucuria de a face corespunde

uneia dintre cele mai

adânci definiţii ale jocului:

activitate cu recompensa intrinsecă.

Munciţi jucându-vă

şi nu va mai exista muncă,

cu atât mai puţin corvoadă,

ci lucru, firesc şi neobositor.

Pe de altă parte, cu întrebarea

dumneavoastră în faţă,

privind în urmă, aş putea

spune multe despre frisonul

intuirii unei teoreme, satisfacţia

completării unei

demonstraţii, despre nevoia

de a face ceva pentru cultura

oraşului Curtea de Argeş, despre

necesitatea unei reviste

de cultură precum Curtea

de la Argeş, decent-conservatoare

la vremurile noastre

globalizator-tropăitoare, şi

încă altele. Pe scurt, nu pot

altfel, simt că aşa e bine, să

fac ceea ce fac…

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Naveta la București,

printre altele pentru a participa

la Ședințele Academiei

Române, este fără îndoială

obositoare, dar și benefică. Ce

segment din omul Gheorghe

Păun se raportează la orașul

natal și care este cel afluent

capitalei?

Acad. Gheorghe Păun:

Suntem construiți pe

structura apei din copilărie,

drept care sunt argeşean până

la mijloc de celulă – în egală

măsură, român, iar mai mult

de 20 de ani am tot călătorit

prin lume, simţindu-mă bine

(dar „în trecere”) peste tot.

Am trăit vreo patru decenii

în Bucureşti, dar abia acum

descopăr cât este de frumos

(dacă e privit cu ochi de turist,

oraşul are foarte multe

lucruri splendide), dar şi cât

este de aglomerat, grăbit,

paralizat la nivelul traficului,

stresant. N-aş mai putea

acum locui în Bucureşti, nici

măcar ca pensionar, ca „turist”.

Asta probabil şi pentru

că România de la Argeş (sintagma

lui Iorga) este atât de

specială, iar Curtea de Argeş

este unul dintre locurile „cele

mai româneşti din România”

– afirmaţie care-mi aparţine,

pe care o pot demonstra (şi

care, desigur, se poate extinde

şi la alte locuri din ţară…).

Ca să fac lucrurile clare şi birocratic,

mi-am schimbat şi

adresa la Curtea de Argeş…

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

O întrebare din curiozitate:

cât dormiți în medie, pe

zi (sau noapte)?

Acad. Gheorghe Păun:

Întrebare cu substrat, dar

o iau la propriu: Cu siguranţă,

dorm suficient, fără

a putea spune câte ore. Am

însă câteva reguli-obişnuinţe:

seara, mă culc atunci când

mi se face somn, nu „trag de

mine”; totdeauna mă trezesc

în jurul orei 7, indiferent la

ce oră m-am culcat şi, peste

toate, obicei spaniol transformat

în ritual, dorm o oră

după-amiaza, zilnic, dacă

am posibilitatea. Siesta cea

sfântă la Sevilla, în toată

Andaluzia. Mi s-a recomandat

asta, recomand şi eu cu

mare convingere tuturor.

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Un gând, un mesaj pentru

tinerii de azi?

Acad. Gheorghe Păun:

Cred că mai toate răspunsurile

conţin, printre rânduri,

câte un sfat, c-aşa sunt

bătrânii, sfătoşi/sfătuitori…

Dar, pentru tinerii de orice

vârstă: suntem atât cât ne

amintim şi cât îşi amintesc

cei din jur despre noi – citiţi,

învăţaţi, miraţi-vă (Marcus

dixit), comunicaţi, faceţi bine

(şi daţi-l pe apă, că iese singur

la mal – vorbă populară),

zâmbiţi. Şi iadul, şi paradisul

sunt aici, în puterea noastră,

veştejiţi-l pe primul, faceţi-l

cât mai vizibil pe-al doilea.

Şi, fiţi oneşti: nimeni nu

poate sări peste umbra sa…

Autor: Gabriela Căluțiu

Sonnenberg (Benissa –

Spania)

Economist, scriitor și jurnalist,

promotor de cultură,

traducător. Senior Editor în

cadrul redacției Occidentul

Românesc.


14 DECEMBRIE

2019

Eveniment

Festivalul Internațional al Aforismului de la Tecuci (Partea a doua)

La Tecuci, ziua de 4 octombrie

2019 a fost foarte bogată

în evenimente culturale.

Dimineața, ne-am întâlnit la

Ateneu, unde ne-am organizat

și am pornit înspre școlile

incluse în program. Întâlnirea

cu elevii s-a dovedit a fi utilă,

interesantă și plăcută.

La Școala Gimnazială

„Ștefan Octavian Iosif” din

Tecuci, elevii clasei a VIII-a

B au fost deosebit de implicați

în realizarea acestei activități.

Programul, pregătit de profesoara

Palade Daniela, a fost

atractiv și variat, evidențiind

aptitudinile și talentul elevilor.

La rândul nostru, le-am oferit

câteva minute - unele pline de

lirism, altele încărcate de umor

– citind sau recitând din creațiile

noastre.

Păstrând în suflet ecoul

vocilor tinere și în priviri

neastâmpărul specific acestei

vârste, ne-am reîntâlnit după

prânz la Ateneu, unde au

avut loc două lansări de carte:

„Aphorismes Roumains d’aujourd’hui,”

editura Stellamaris

(Franța), coordonator Ionuț

Caragea, traducător Constantin

Frosin și „Identități”, editura

Art Creativ (București), coordonator

Daniela Toma.

Dezbaterea literară având

ca temă „aforismul”, moderată

de neobositul Vasile Ghica,

a atras câțiva specialiști în

domeniu: Mircea Coloșenco,

Elis Râpeanu, Constantin

Tudorache și Traian D. Lazăr.

„ Turnirul aforismelor” – noutatea

absolută a acestei ediții

– a creat o punte de legătură

între autorii finaliști și publicul

numeros prezent în sala

Ateneului. A urmat un recital

de pian susținut de pianista

Mădălina Pașol și de câțiva

învățăcei deosebit de talentați,

care au fost răsplătiți cu ropote

de aplauze.

Festivitatea de premiere

a încheiat această ultimă zi a

festivalului. Palmaresul este

deosebit de bogat, dovadă că

– vârstnici ori tineri – autorii

români de aforisme au aflat

despre acest festival și, an de

an, participarea este tot mai

largă.

A consemnat:

Letiția Coza, Senior Editor

Occidentul Românesc

Aforisme selectate din Antologia Festivalului

*Aforisme. Banditism la drumul mare, îți dezbracă cititorul

de toate convingerile.

(François Vaucluse)

* Telecom. Bine ați venit în imensa solitudine a rețelelor sociale!

(François Vaucluse)

* Bombardamentul mediatic, mai eficient decât cel aviatic.

( Valeriu Butulescu)

* Așteptăm politicianul perfect. Magicianul cinstit, care să

scoată iepuri de aur din pălăria roasă a bugetului de stat.

( Valeriu Butulescu)

* Dumnezeu nu se dă în spectacol. Nu are loc de măscăricii

acestei lumi. (Ionuț Caragea)

* Viața – un etern palimsest. Rescris cu patimă, distorsionat

de lacrimă. (Ionuț Caragea)

* Astăzi nu se mai dă cu piatra, e suficient un... clic. (Constantin

Tudorache)

* S-a sinucis cu... prostia din dotare. (Constantin Tudorache)

* În romanul vieții, clipa e un semn de carte. (N. Petrescu Redi)

* Există cerul gurii, dar și iadul ei. (N. Petrescu Redi)

* Îmi cad uneori în mână cărți atât de slabe, încât îi invidiez

pe analfabeți. (Vasile Ghica)

* Demnitatea este averea pentru care plătim încă prea multe

impozite. (Vasile Ghica)

* Azi NEAMPROSTIA sufocă România. (Nicolae Mareș)

* Dinăuntru n-ai cum vedea tot cercul. (Nicolae Mareș)

* Doi copii se jucau cu mingea. Îngrijorat, i-am întrebat dacă

le-a furat cineva telefoanele. (Pompiliu Comșa)

* Olimpicii de azi, americanii de mâine. (Pompiliu Comșa)

* Proletari din toate țările, școliți-vă! (Constantin Ardeleanu)

* Mâncăm kilograme (...), visăm holograme, vai de sufletul

nostru de câteva grame.

(Constantin Ardeleanu)

* Sunt un om obișnuit între zburători: îmi târăsc aripile în pas

cu ceilalți. (Mircea Oprea)

* Nu-l pune să lege noduri pe cel care va trebui și să le desfacă.

(Mircea Oprea).

* Vorbește permanent, când să mai gândească!? (Dorel Vidrașcu)

* Înțelepciunea este ca floarea de colț, e greu să ajungi la ea,

trebuie să fii un foarte bun alpinist. (Dorel Vidrașcu)

* Ironia înțeapă. Prostia înjunghie. (Viorel Vintilă)

* Dacă nu faci pace cu trecutul, vei fi într-un continuu război

cu prezentul. (Viorel Vintilă)

* Prin educație unele capete pătrate devin dreptunghiulare.

(Dan Movileanu)

* Adevărul iese din când în când la suprafață doar ca să tragă

o gură de aer. (Dan Movileanu)

* Norocul nu îl propulsează pe prost, îl remorchează. (Gabriel

Petru Băețan)

* Prostul nu visează să cunoască, ci să fie cunoscut! (Gabriel

Petru Băețan)

* Ascunși sub pseudonime pe Internet, lașii au un ”curaj” nebun.

(George Budoi)

* Invazia proștilor este mai periculoasă decât cea a extratereștrilor.

Măcar ultimii sunt dotați cu inteligență!... (George

Budoi)

* Cea mai înaltă formă de comunicare între doi oameni este

capacitatea de a înțelege tăcerea celuilalt. (Alina Breje)

* E inutil să închizi un capitol și să întorci pagina, dacă nu

schimbi cartea. (Alina Breje)

* Minciuna are picioare scurte; se alocă fonduri pentru... picioroange.

(Letiția Coza)

* Munca e brățară de aur; de la un timp se poartă tinichelele.

(Letiția Coza)

* Un păstor deștept întotdeauna va găsi limbă comună cu oile

pe care le paște. (Ion Cuzuioc)

* Și cu o lingură mare mâncând, ai șanse să rămâi flămând.

(Ion Cuzuioc)

* Prietenia nu se caută; prietenia o găsești căutându-te pe tine.

(George Drăghescu)

* E mai înțelept să-ți asumi un păcat decât o realizare. (George

Drăghescu)

* Dacă ai nevoie de un chibrit și o torță, le găsești într-o sală de

dans aglomerată. Se ard împreună sau în colectiv! (Constantin

Cotlarciuc)

* Mierea democrației a devenit mai acră decât oțetul dictaturii.

(Constantin Cotlarciuc)

*Canicula agită viperele. Politica le înnebunește. (George

Geafir)

* Diferența dintre isteț și deștept: istețul iese ușor din încurcătură,

deșteptul nu intră.

(George Geafir)

* Uneori, inima vede mai bine decât ochii. (Elis Râpeanu)

* Îngâmfatul se cațără pe vârful tot mai înalt, crescut din el

însuși. (Elis Râpeanu)

* În curând, toate acestea vor fi ale tale, spuse tatăl, arătându-i

fiului ipotecile.

(Mihai Batog-Bujeniță)

* Își dorea atât de mult să fie mereu tânăr, încât s-a bucurat

enorm când a dat în mintea copiilor. (Mihai Batog-Bujeniță)

* Dați-i vieții un sens! Dar nu unul interzis! (Florentina

Loredana Dalian)

* Cine vrea să-și afle salvarea își construiește singur o arcă.

( Florentina Loredana Dalian)

* Ai străbătut degeaba întreaga lume, dacă n-ai învățat nimic

din felul ei de a fi. (Daniela Toma)

* Trebuie să fii în același timp și prietenul, și dușmanul tău, să

te poți privi în ambele circumstanțe. (Daniela Toma)

* La intonarea Imnului, unii țin mâna la inimă, dar nu simt

pulsul Țării. (Liviu Zanfirescu)

* Meniul zilnic include obligatoriu niște... SMS-uri... (Liviu

Zanfirescu)

* Am învățat singurătatea fără sprijinul unui maestru. (Vasile

Ponea)

* Ne naștem și murim cu iluzia nemuririi. (Vasile Ponea)

* Masca expune estetica și acoperă etica. (Ștefan Mârzac)

* Modelul este lumina pe care o caută adolescentul, bâjbâind

în întuneric. Negăsind-o, nu-și poate aprinde propria lumină.

(Ștefan Mârzac)

* Așchia din ochi se pare că i-a sărit nu departe de trunchi.

( Cornelia Ursu)

* Prăbușirea rutinei este o cale de a ne elibera. (Cornelia Ursu)

(Selecție realizată de Letiția Coza, Senior Editor Occidentul

Românesc)


Valencia mea secretă

Călător prin lume DECEMBRIE

2019 15

„Ce faci după ce-ai vizitat

Valencia până ajungi să o

cunoști aproape pe de rost?”,

m-am întrebat la un moment

dat. Ei bine, m-am hotărât să

mă concentrez pe ungherele

mai puțin frecventate de turiștii

ambiționați. Dacă doriți, vă iau

cu mine!

Evit aeroportul și calea rutieră

clasică și iau trenul. Prin

ochii localnicilor, apropierea

de oraș se face firesc, fără emfază,

iar lentoarea deplasării pe

șine are și ea un efect de ralanti.

Trecând prin micile localitățisatelit,

care punctează zona

agricolă ce alimentează orașul

cu produse agricole proaspete,

nu pot să nu mă gândesc la ...

sectorul agricol Ilfov. Albufera

este însă un ținut inundabil, în

care se cultivă orezul, așa că

locul de naștere al vestitei

mâncări paella îmi amintește

mai degrabă de Delta Dunării.

Plimbarea cu barca pe lacul

flancat de stuf, la apus de

soare, urmată de obligatoriul

ospăț prin cherhanalele locale,

încununează escapadele

prin „țara” de la doar doi pași

de oraș. Renumita paella, dar

și alte specialități, cum sunt

țiparul în sos cu piper sau

gogoșile și plăcintele după

rețete moștenite de la ocupanții

medievali arabi atrag ca un

magnet. Celor care se decid

să cutreiere cordonul verde al

Valenciei pedalând pe îndrăgitele

vías verdes amenajate pe

terasamentul căii ferate dezafectate,

le recomand să ia vinul

vârtos mai bine la portbagaj.

În partea opusă a orașului,

spre nord, se întind alți nouă

kilometri de zonă verde,

interziși circulației motorizate,

incluzând Grădina Zoologică

Bioparc în care trăiesc în semilibertate

4000 de animale, din

250 de specii. Acolo este posibilă

o excursie de tip safari,

fără a părăsi Europa. „Parcul

zoologic de imersiune” se continuă

înspre oraș prin Parcul

Cabecera, un loc ideal pentru

o plimbare cu hidrobicicleta

sau pentru practicat canotajul

pe lac.

20.000 de hectare acoperite

de grădini și gospodării agricole

(alquerías) îmbrățișează

Valencia din toate părțile,

înglobând și suprafețele rezervate

culturilor de alune

de pământ (chufas), necesare

pregătirii răcoritoarei băuturi

valenciene horchata. O zonă

inegalabilă, când vine vorba de

aprovizionat orașul cu fructele

și legumele atât de bine înrădăcinate

în tradiția gastronomică

mediteraneană!

Gastronomia valenciană

este bazată pe materii prime

locale cum sunt portocalele,

orezul, legumele, fructele și

peștele. Nu întâmplător, renumita

Estación del Norte –

„Gara de Nord”, ca gara din

București! – este decorată cu

faianță reprezentând opulente

grădini de citrice.

Pe linia hranei sănătoase

se înscrie și vizitarea piețelor

orașului, în frunte cu vestitul

Mercado Central, supranumit

și „catedrala gastronomică a

orașului”. Puțini turiști știu că,

dacă ar zăbovi ceva mai mult

în incinta sa, ar putea gusta trufandale

și delicatese și ar afla

secrete ale gastronomiei de

înaltă clasă, direct prin glasul

unor șefi-bucătari renumiți.

Ricard Camarena, bunăoară,

investit cu titlul de „gastronom

al anului 2018”, deși este decorat

cu două stele Michelin

și cu trei sori Repsol, poate fi

găsit la standul său, la care-și

prezintă „creațiile inovatoare,

pline de nuanțe personale”.

Nu mai puțin atractiv este și

filigranul Mercado de Colón

(Piața lui Columb), fostă hală

alimentară în stil modernist,

transformată în spațiu gastronomic

indedit, cu 20 de localuri

exclusive.

După ce m-am lămurit îndeajuns

de valabilitatea primei

părți a dictonului „valencianul

mănâncă, bea și respiră muzică”,

trec la partea a doua, muzica,

despre care se spune că

ar face parte din însuși codul

genetic al valencienilor. Peste

jumătate din totalul efectivului

muzicienilor Spaniei este născută

pe teren valencian!

Genul clasic inundă

V alencia, gravitând în jurul

celor două bastioane din epicentru:

Palau del les Arts,

specializat pe muzica de operă

și Palau de la Música, cunoscut

pentru concertele sale

simfonice. Genurile experimentale,

moderne, se practică

atât la Conservator, cât și pe

esplanada din portul sportiv

sau prin localurile de muzică

indie, cu viață de noapte trepidantă,

purtând nume fistichii,

precum Loco Club, Sala Wah

Wah, Sala Moon, deschise

până la ora 6 dimineața. În

noua Music City și-a instalat

celebra Berklee College of

Music singurul campus din

afara SUA și tot aici a ales

să ființeze și vestita școală de

canto a nu mai puțin vestitului

Plácido Domingo.

Evitând clișeul vizitării pe

timp de zi a superbului Palau

de les Arts Reina Sofía, am

asistat pe viu la un spectacol

de flamenco, în sala decorată

cu faianță albastră, care imită

dibaci valurile mării. Pot

spune acum că vocile care au

criticat acustica sălii acestei

costisitoare construcții s-au

stins pe bună dreptate. Dealtfel

întregul „Oraș al Artelor și

Științelor” (Ciutat de les Arts

i les Ciències, în valenciană),

complex futurist de dimensiuni

hiperbolice, din care face

parte și Palatul Regina Sofía,

este recunoscut drept culme

a arhitecturii moderne. Plasat

în inima Valenciei, pe locul

creat după devierea cursului

râului care a provocat nenumărate

inundații catastrofale

în decursul istoriei, ”orașul

din oraș” contribuie covârșitor

la frumusețea urbei și la

îmbunătățirea calității vieții

locuitorilor ei.

Conceput de unul dintre

cei mai vestiți fii ai orașului,

celebrul arhitect avangardist

Santiago Calatrava, acest centru

cultural și artistic este unul

dintre cele mai importante la

nivel mondial, o feerie mai

ales seara, când luminile artificiale

îl transformă într-un

tărâm de vis. În incinta sa se

poate întreprinde o plimbare

prin oceanele planetei, dar

și o călătorie în timp, se pot

explora galaxiile, iar cine

dorește poate chiar jongla cu

electricitatea, sau prinde din

urmă propria sa umbră. Tot

aici a filmat George Clooney

producția cinematografică

„Tomorrowland”. Complexul

include orașul acvatic

O CEANOGRÁFICO, spațiul

multidisciplinar L´ÁGORA,

muzeul științific interactiv

PRÍNCIPE FELIPE, cinematograful

tridimensional

L´HEMISFÉRIC și mai sus

pomenitul PALAU DE LES

ARTS - REINA SOFÌA.

Deși menirea complexului

„Ciudat” este preponderent

culturală, pe mine mă atrage

la fel de mult vocația lui de

parc dedicat odihnei active.

Edilii orașului au știut să valorifice

ca nicăieri altundeva

în Spania fâșia de albie de râu

asanat, cunoscută în alte orașe

sub denumirea Rambla, nu

cumpărăturilor, ci sportului și

plimbării în mijlocul naturii.

Așa de face că, în prelungirea

Orașului Artelor

și Științelor, tăind practic

orașul pe din două, se întind

Grădinile Turiei: nouă kilometri

de natură și răsfăț, traversate

de 18 poduri, care de care mai

frumos. Nu este o întâmplare

că Valencia este una dintre capitalele

mondiale ale runningului

și locul de desfășurare al

unuia dintre cele mai importante

maratonuri.

Și tot în Valencia se poate

rula oricând pe asfaltul care

altundeva în lume este rezervat

numai contactului cu

cauciucurile mașinilor de curse,

căci traseul de Formula 1

trece direct prin port. Cine

preferă deplasarea per pedes,

poate concura la proba valenciană

de triatlon olimpic

sau poate vizita stadionul

Mestalla, patria faimosului

club fotbalistic CF València,

fruntaș în clasamentul campionatului

spaniol La Liga.

Concluzia mea este că ar trebui

actualizat proverbul localnicilor,

căci pentru mine e

evident că nu doar muzica, ci

și sportul este inclus în ADNul

valencienilor.

Fiindcă am vorbit despre

catedralele gastronomice și

muzicale, nu pot să nu pomenesc

și catedrala propriu-zisă

a Valènciei, cea care, deși

conduce detașat pe lista obiectivelor

turistice, are la rândul

ei „secrete”, pe care nu toți vizitatorii

ei le cunosc. În ea este

expus Sfântul Gral, singurul

pocal recunoscut de Vatican

ca fiind autentic, deci cel din

care se presupune că ar fi băut

Isus la Cina cea de Taină. Din

el au mai sorbit și doi Papi

(Ioan Paul al II-lea și Benedict

al XVI-lea).

Cine vizitează Catedrala,

probabil nu va mai avea energie

pentru a urca cele 207 de

trepte în spirală ale turnului

de clopotniță situat la doi pași,

simpaticul „Miguelete”. De la

înălțimea celor 51 de metri ai

săi se vede cel mai bine structura

concentrică în care a crescut

orașul în decursul anilor.

Deci merită efortul, măcar și

numai pentru descâlcirea mentală

a labirintului străzilor!

Și pentru că am pomenit

de suprapuneri arhitectonice,

Valencia nu are un stil unic.

Plimbarea pe străzile orașului

relevă succesiunea a 2000 de

ani de influență romană, vestgotică,

arabă și creștină. Catedrala

are elemente de baroc,

Lonja, în care se comercializau

cândva mătăsuri, este în

stil gotic, sediul Parlamentului

Valencian este în stil renascentist,

iar clasica arenă de coridă

(Plaza de Toros) amintește de

Colosseumul Roman. Întreg

orașul este un catalog vizitabil!

Anticipez întrebarea cea

mai frecvent auzită și vin direct

cu răspunsul: da, corida se

mai organizează, chiar dacă nu

așa de des, dar obligatoriu la

marile Sărbători anuale.

Nu doar muzeele lăudate,

în speță Catedrala și Institutul

de Artă Modernă (IVAM)

- care deține a doua colecție

ca mărime din rândul pinacotecilor

Spaniei, după galeriile

Prado din Madrid – ci și

cele inedite merită văzute. De

exemplu, la Colegiul-Seminar

Regal Corpus Christia (sau

„El P atriarca”) se păstrează

manuscrisul original al operei

postume a consilierului britanic,

martir al bisericii, Sir

Thomas More, dar și picturi

de Caravaggio, El Greco, Van

der Weyden, Benlliure, Ribalta

și Pinazo.

În multe muzee, intrarea

este gratuită, dar puțină lume

știe de ele. Intrarea în 21 de

muzee din orașul Valencia

este liberă în zilele de duminică

și sărbători legale! Cel mai

frumos, ca incintă și atmosferă,

mi s-a părut complexul muzeal

„Centre del Carme”, de pe

locul unei foste mânăstiri din

inima orașului. Știați că prin

Carmen se înțelege „grădină”,

sau „curte cu flori”?

O ultimă plecăciune face

Valencia, ca toate orașele

mari, și zeului Mamón, banul.

Centre de cumpărături sunt la

tot pasul, dar eu vin iarăși cu

îndemnul de a opta pentru drumuri

mai puțin bătătorite. Magazinele

de evantaie, unele la

prețuri de sute de euro lucrate

de mână în prețios stil filigran,

sunt o raritate, chiar și pentru

Spania.

Un alt exemplu este Piața

Circulară (Plaza Redonda) supranumită

și „Piața Spărturii”

sau „nodul” (el clot). Modernizarea

ei a fost întâmpinată

cu bombăneli din partea

puriștilor, care o preferau intactă,

ca pe vremea când servea

drept loc de joacă pentru

copii și spațiu de taclale și târguieli

mărunte pentru bunici.

Dar tot pitorească a rămas!

Dincolo de centrul istoric,

suburbiile cu nume fermecătoare,

precum Ruzafa, supranumit

„Soho-ul valencian”,

sau El Cabañal, cel cu colorit

local și ambianță alternativă,

sau Extramurs, Barrio

del Carmen, zona portuară

Marina, plaja Malvarrosa, locurile

cu atmosferă oceanică,

de unde se recomandă o ieșire

în catamaran, vin să completeze

farmecul Valenciei.

După o nouă vizită în al treilea

oraș ca mărime al Spaniei,

mă-ntorc acasă un pic nelămurită.

Parcă tot n-am văzut destul!

Pe cartea de vizită pe care

mi-a întins-o un Einstein local

pus pe șotii, purtând perucă

și baston, pesemne angajat al

Muzeului Științelor, citesc:

„Cel mai important lucru este

să nu te oprești niciodată din

întrebat”.

***

Autor: Gabriela Căluțiu

Sonnenberg (Benissa –

Spania)

Economist, scriitor și jurnalist,

promotor de cultură,

traducător. Senior Editor în

cadrul redacției Occidentul

Românesc.


16 DECEMBRIE

2019

România

Președintele Iohannis solicită sporirea

numărului reprezentanților legitimi ai românilor

de peste hotare

Președintele României,

Klaus Iohannis, a făcut un

apel public, de la tribuna

Parlamentului României,

pentru sporirea numărului

de parlamentari aleși pentru

românii din diaspora. „Diaspora

noastră rămâne nu

doar cu gândul, dar și cu

fapta, puternic ancorată în

viața societății românești.

Grupul german BOSCH

a inaugurat la Blaj, județul

Alba, o clădire de birouri

unică în România. 250 de

angajați vor munci într-un

spațiu foarte modern, cu

zone distincte pentru comunicare,

săli de ședințe

care pot fi folosite ad-hoc,

spații pentru conferințe pe

skype, încăperi în care se

poate munci în liniște deplină,

dar și spații de recreere

și pentru activități sociale.

Totul este reunit sub noul

concept al BOSCH la nivel

mondial: inspiring working

condition.

Compania a investit peste

șapte milioane de euro în

noua clădire. Lucrările de

construcție au început în

martie 2018 şi au fost finalizate

în septembrie 2019.

Clădirea are o suprafatață

totală de 5.700 de metri pătraţi,

dispuși într-un regim

de înățime cu parter și un

etaj și va găzdui aproximativ

250 de angajați, precum

şi laboratoarele de testare

Acest devotament față de țară

trebuie recunoscut și în mod

instituțional - de exemplu,

prin sporirea considerabilă

a numărului reprezentanților

legitimi ai românilor de peste

hotare”, a declarat Iohannis,

în cadrul unui discurs ținut

cu prilejul ședinței solemne a

Parlamentului, dedicate Zilei

Naționale a României.

BOSCH a inaugurat la Blaj

o clădire de birouri unică

în țară

din fabrică.

„Conceptul de amenajare

a clădirii, care oferă condiţii

de muncă inspiraţionale,

este extraordinar, pentru

că permite noi forme de

cooperare, mai deschise şi

mai conectate”, a declarat

Alexander Firsching, directorul

comercial al fabricii

Bosch din Blaj. Noua clădire

este rezultatul extinderii

activității de producție

la Blaj și un semn legat de

dezvoltarea pe termen lung

a fabricii.

Clădirea a fost proiectată

pe baza conceptului inspiring

working condition,

un nou concept al Bosch

la nivel mondial, menit să

crească flexibilitatea, să

încurajeze comunicarea și

colaborarea dintre echipe

și dintre membrii acestora.

Bosch își dorește o mai

mare flexibilitate prin introducerea

unor elemente cum

ar fi social area sau focus

rooms.

„Conceptul noii clădiri

Șeful statului a transmis

astfel „un gând bun” românilor

din diaspora „care au dovedit,

prin participarea uluitoare

la vot, că sunt parte integrantă

a națiunii noastre”. „Lăsăm în

urmă un an electoral încărcat.

Deși ne-am confruntat cu numeroase

tensiuni și conflicte,

cu instrumentalizarea politică

a unor teme sensibile și

de birouri oferă un nivel ridicat

de colaborare, având

în vedere condiţiile de muncă

dinamice pe care le oferă.

Interacţiunea rapidă accelerează

procesele, creşte

calitatea, designul atractiv

al spaţiului de lucru fiind un

plus pentru angajaţii noştri.

Această nouă clădire este un

pas important în dezvoltarea

fabricii Bosch din Blaj,

fiind un angajament pentru

viitorul Bosch în România

şi în Blaj”, a declarat Dirk

Arnold, directorul tehnic al

fabricii Bosch din Blaj.

Foarte interesant este

că, spre exemplu, în locul

unor numere, sălile birourilor

Bosch Blaj au primit

nume ale unor mari

sportivi români, cum ar fi

Gheorghe Hagi, Helmuth

Duckadam, Mircea Lucescu

sau Cătălina Ponor. Potrivit

reprezentanților companiei,

totul este conceput în sprijinul

angajaților.

Sursa:

stiriletransilvaniei.ro

cu încercări de adâncire a

faliilor din societate, marele

câștig al acestui an este faptul

că românii, prin votul lor, au

spus clar și răspicat că vor

o Românie pro-europeană,

puternic atașată valorilor

democrației și ale statului

de drept, o țară prosperă, cu

sisteme publice performante,

cu o justiție independentă,

Mocănița din Crișcior, atracție

pentru turiști în perioada

sărbătorilor de iarnă

Turiștii care ajung în

Țara Moților în perioada

sărbătorilor de iarnă trebuie

neapărat să treacă pe lista

de activități și o călătorie cu

mocănița. Celebrul tren care

circulă pe linia îngustă dintre

municipiul Brad și Crișcior

va fi pus în funcțiune zilele

acestea și va circula până în

data de 5 ianuarie 2020.

Veche de peste un secol,

locomotiva cu aburi care

pufăie și se opintește să tragă

după ea celebrul trenuleț

este, fără îndoială, o atracție

de neratat pentru orice copil,

dar și pentru părinți. Cu

atât mai mult, în perioada

sărbătorilor de iarnă când o

călătorie cu mocănița aduce

și șansa de a-l întâlni chiar

pe Moș Crăciun.

Conform programului,

mocănița va circula pe 6

decembrie 2019, cu plecări

din Crișcior, la orele 13:00 și

15:00, și din Brad, Biserica

Mare Ortodoxă -13:25-15:25

şi 14:15-16:15, şi din fața

Gării CFR Brad, la orele

14:00 și 16:00.

Cei care doresc să facă

o plimbare cu mocănița și

să-l aibă alături și pe Moș

Crăciun, vor putea face

acest lucru duminică, pe 08

decembrie, precum și în zilele

de 15 și 22 decembrie. De

pe 25 decembrie, mocănița

va circula zilnic până după

Revelion, pe 5 ianuarie

2020. Prețul unui bilet pentru

plimbarea dus-întors este

cu o clasă politică afl ată în

slujba cetățenilor”, a declarat

președintele Iohannis.

De asemenea, președintele

României a adăugat că „răsunătoarele

victorii de la alegerile

de la referendum, alegerile

europarlamentare și cele

prezidențiale au dovedit, fără

putință de tăgadă, că românii,

în ciuda împrejurărilor dificile,

sunt europeni autentici”.

de 20 de lei pentru adulți, și

10 lei pentru copii.

Calea ferată pe care circulă

mocănița a fost construită

în anul 1907, pentru

transportul de cărbune către

Uzina Electrică din Gura

Barza. În prezent, cei 7 kilometri

de cale ferată îngustă

sunt exploatați de o companie

privată condusă de un om

de afaceri austriac, Georg

Hocevar. Din păcate, este

imposibil ca acest tren să circule

pe toată perioada anului.

ărbătorile de iarnă, Paștele și

ziua de 1 iunie sunt singurele

momente când acest minunat

trenuleț circulă și plimbă

turiștii, așa că merită profitat.

Sursa:

stiriletranilvanei.ro


Ioana Brătuleanu, 31 de

ani, a intrat în 2017 în baroul

din Madrid și și-a deschis

propriul cabinet de avocatură

în capitala iberică. Face

o paralelă între felul în care

funcționează justiția în Spania

și în România, dar vorbește și

despre felul în care s-a schimbat

în ultimii ani percepția

despre imigranții din Carpați.

Înspre nordul Madridului,

la două stații de metrou de

celebrul stadion „Santiago

Bernabeu”, e biroul de avocatură

al Ioanei Brătuleanu, o

româncă de 31 de ani, care, din

2012 până în prezent, a reușit

o veritabilă cursă contra cronometru

în carieră. A trecut în

viteză de la statutul de masterandă

în Drept European la Iași

la cel de avocat plin în baroul

din capitala iberică, renumitul

Ilustre Colegio de Abogados.

În Plaza de Castilla, la o aruncătură

de băț de spectaculoasa

Puerta de Europa, clădirile de

birouri construite în V, cu o

înclinație de peste 14 grade,

are loc întâlnirea cu una dintre

figurile foarte prezente în

viața comunității românești

din Madrid.

Justin Gafiuc: Doamna

avocat, vă rog să ne povestiți,

în primul rând, cum ați ajuns

să profesați la Madrid și să

intrați în selectul barou din

capitala Spaniei?

Ioana Brătuleanu: După

ce am terminat Dreptul la

Iași, am continuat în țară cu

un Master în Drept European,

pe durata căruia am plecat cu

o bursă Erasmus la Universitatea

din Palma de Mallorca.

Atunci a fost primul meu contact

cu dreptul spaniol. Mi-a

plăcut, legile sunt ușor de

înțeles, bine structurate, iar de

acasă stăpâneam deja foarte

bine limba spaniolă. A urmat

o perioadă de practică la un

birou din Madrid, să intru în

contact cu diferite cazuri. Am

revenit un timp la Iași, dar am

continuat să lucrez și pentru

spanioli, fiindcă aveau dosare

și pe partea de România. Iar la

un moment dat s-a ivit oportunitatea

de a mă muta definitiv

la Madrid, pentru că era nevoie

de un om permanent.

Justin Gafiuc: Înseamnă

că în țară ați profesat foarte

puțin, nu?

Ioana Brătuleanu: Doar

consilier juridic în România,

dar activitatea de avocat pledant,

la bară, am început-o

efectiv în Spania. Sigur, acum

am diferite proceduri și în

România, așa că intru în contact

și cu instanțele din țară.

Justin Gafiuc: E ceva ce

vă frapează în sistemul juridic

din țară raportat la

experiența pe care ați acumulat-o

în Spania?

Ioana Brătuleanu:

Nesiguranța juridică! Nu se

ține cont de jurisprudență,

Interviu DECEMBRIE

2019 17

„A reușit o veritabilă cursă contra

cronometru în carieră”

fiecare complet e cu propria

interpretare. Chiar dacă invoci

cazurile altor instanțe

de același grad, sentințele nu

sunt luate în considerare, fiindcă

judecătorii se consideră

mai importanți decât alții sau,

pur și simplu, vor să-și impună

propriul punct de vedere. De

exemplu, am acum cazul unui

minor fără documente. Mama

e româncă, locuiește în Spania

cu copilul, tata e în America

de Sud și nu-l mai interesează

familia. Instanța spaniolă i-a

acordat mamei autoritatea părintească

exclusivă, dar e nevoie

de recunoașterea sentinței

în România. Asta se face printr-o

procedură simplă, pe un

regulament european. De obicei,

instanțele se pronunță în

maximum trei luni. Mai puțin

însă Tribunalul București,

unde se întinde pelteaua cu tot

felul de notificări, de ce așa, de

ce pe dincolo, când lucrurile

sunt, de fapt, foarte limpezi.

Am pus la dispoziție inclusiv

jurisprudență relevantă, cazuri

chiar de la alte secții ale

Tribunalului București, dar

tot se continuă să se tragă de

timp, iar la mijloc e un copil

care trăiește în Spania fără

documente de identitate

Justin Gafiuc: Adică vi

se pare că instanțele din

R omânia complică foarte

mult dosarele?

Ioana Brătuleanu: Foarte

mult! Caută probleme, nu

soluții! Nu există o securitate

juridică, o comunicare fără

obstacole cu instanțele. Te

pomenești, de exemplu, de la

grefieri, cu răspunsuri foarte

scurte, nu înțelegi ce vor, dacă

pui mâna pe telefon să adresezi

o întrebare lămuritoare, te pun

să faci o corespondență pentru

un lucru simplu, banal, sau te

invită la tribunal, deși le spui

că ești tocmai la Madrid. Iar

în tot acest timp, dosarul, de

fapt, stă pe loc, iar clientul

rămâne în aer. În Spania, nu

te lovești de astfel de bariere

rigide. Oamenii din sistem caută

să te ajute, nu să te încurce,

să te obstrucționeze. Și mai e

chestiunea cu aglomerarea

incredibilă a instanțelor.

Justin Gafiuc: Vă referiți

la detaliul că există complete

care au pe ordinea de zi și

câte o sută de dosare?

Ioana Brătuleanu: Exact!

În Spania, o instanță are treicinci

procese zilnic, dar la noi

e îngrozitor, câte 50-60-70.

Asta se întâmplă și pentru că

dau termene pentru fiecare

chichiță, în loc să adune toate

documentele la dosar și apoi

să cheme părțile la judecată.

Pentru un dosar la care procedura

durează, să spunem,

un an și jumătate, ai în Spania

maximum două-trei termene,

iar în România te cheamă

lunar, să se asigure că nu te

plictisești. Mi s-a întâmplat și

să am citație pentru ora 8:30,

am intrat în instanță mult după

prânz și am stat fix 30 de secunde,

fiindcă s-a amânat din

nou, ceea ce e o mare fericire

pentru client, mai ales că trebuie

să suporte și cheltuielile

de deplasare. Eu am spus,

mai în glumă, mai în serios,

că avocații din România ar

trebui să primească și un spor

de stres!

Justin Gafiuc: Pe ce segmente

vă axați?

Ioana Brătuleanu: Pe

drept internațional privat, familie,

moșteniri, măsuri privind

minorii. Știu, toată lumea

s-ar aștepta să spun că lucrez

în penal, fiindcă românii fac și

dreg. Dar nu sunt românii cei

care creează probleme în mod

special. Nu e nici o diferență în

instanțele iberice între români,

spanioli sau alte naționalități.

Sigur, mai intru în penal pe

furturi sau tâlhării, pentru

că există și o parte civilă, cu

compensații de achitat, dar

am refuzat constant omoruri

sau violuri. E o zonă care numi

place. Nu mă atrage profesional.

Justin Gafiuc: Cum v-au

privit colegii spanioli când au

văzut că o româncă le face

concurență la Madrid?

Ioana Brătuleanu:

Avocații spanioli chiar m-au

felicitat pentru curaj și pentru

priceperea de a pleda în

limba spaniolă. Nu m-am

ciocnit de discriminări. Unii

sunt impresionați că am reușit

să-mi și deschid propriul birou

la Madrid și m-au susținut să

merg înainte. N-a fost ușor

la început, a trebuit să fac un

Master ca să-mi omologheze

studiile din România. A fost

apoi examen național și examen

de admitere în barou, a

trebuit să mă pun la punct și

cu limbajul tehnic mai complicat,

dar am trecut cu brio

peste toți acești pași. Sistemul

juridic spaniol e mai simplu și

mai clar decât cel din România.

Iar o mare importanță are

jurisprudența, pe care, dacă o

stăpânești, ai din start un mare

avantaj în instanțe.

Justin Gafiuc: Era o

vreme când, în Spania, a

fi român însemna a purta

un stigmat, toți fiind

identificați cu cazurile de

tâlhării, prostituție, omoruri,

cerșetorie ale conaționalilor.

Care mai e percepția la zi?

Ioana Brătuleanu: Complet

schimbată, pentru că,

de atâția ani, românii s-au

integrat, de fapt, foarte bine

în societate. Astăzi, sunt milioane

de spanioli care au

fie un coleg de muncă, fie un

angajat, fie un prieten, fie un

vecin român de bună-credință,

iar această rețea s-a extins în

timp. Probabil că mai există și

spanioli care continuă cu vechile

percepții, dar mă îndoiesc

de faptul că, în Madrid,

cel puțin, românii mai sunt

discriminați sau priviți cu

anumite prejudecăți. Cunosc

români extraordinari, care

performează în Spania și sunt

exemple în societate: actori,

medici, traducători, jurnaliști,

psihologi, avocați.

Justin Gafiuc: Mai sunt

avocați români în baroul

madrilen?

Ioana Brătuleanu: Mulți

cu naționalitate. Sunt familii

de români cu vechime în

Spania, au avut copii, care au

crescut, au studiat și acum au

început să profeseze avocatura

la Madrid. Sunt mai mult spanioli,

cu studii făcute aici, dar

români ca naționalitate.

Justin Gafiuc: În ce

direcție vi se pare că merge

România? Cum se vede de

la distanță?

Ioana Brătuleanu: Sper

că într-o direcție bună. Să știți

că nici în Spania nu e raiul pe

pământ, dar mișcările sociale

din România arată că există

încă multe probleme. Iar societatea

dă semne clare că vrea

să se schimbe. Tinerii sunt sătui

de ceea ce se întâmplă la nivel

politic, un domeniu despre care

n-aș vrea să vorbesc. În primul

rând, n-am timp să fiu la curent

cu tot ce se întâmplă la nivel

politic în România pentru a-mi

putea forma o părere avizată.

Mă uit mai cu atenție la politica

spaniolă, fiindcă există, de

exemplu, un partid de opoziție

care solicită măsuri împotriva

imigranților, iar asta mă interesează

direct pentru mine și

pentru clienții mei români din

Spania. Ce m-a deranjat însă

foarte mult din zona politică

românească în ultima vreme

e bombardamentul de fake

news-uri, care curge dinspre

toate partidele. Sunt foarte

multe articole care te induc în

eroare dacă nu ești un pic atent.

Există tentative de manipulare

incredibile. Iar omul simplu

poate fi ușor păcălit de astfel

de materiale, care ajung să fie

promovate masiv pe rețelele

de socializare, pe grupurile

comunității, de unde oamenii

își culeg des informații. E important

însă ca oamenii să-și

spună răspicat punctul de vedere,

să iasă la manifestații

într-un cadru legal și civilizat,

așa cum văd deseori în centrul

Madridului, în Plaza Mayor,

unde mai mereu e cineva cu

câte o pancartă, să ceară drepturi

în stradă dacă e nevoie.

Nu prea am la dispoziție timp

liber, dar, când mai găsesc un

moment de respiro, prefer să citesc,

să merg la un teatru sau la

înot. Sunt însă weekend-uri pe

care mi le dedic participării la

diferite acțiuni ale asociațiilor

din comunitatea românească

pentru a prezenta diferite teme

de interes.

Autor: Justin Gafiuc

Nota autorului:

• 1596 este anul fondării

baroului din Madrid, în care

activează în prezent 77.000 de

avocați.

• 25 de milioane de euro

este bugetul anual pe care-l

gestionează baroul madrilen,

unde există circa 200 de

angajați în structura sa administrativă.

Sursa text: libertatea.ro

Foto: Arhiva personală Ioana

Brătuleanu


18 DECEMBRIE

2019

El CEO será relevado provisionalmente

por Vicente

Fenollar, actual director económico

financiero de Ávoris,

mientras la CNMC estudia la

citada fusión

Gabriel Subías, director

ejecutivo de Ávoris, división

de viajes del Grupo Barceló,

ha anunciado su dimisión, tan

solo unas semanas después de

que se hiciera pública la fusión

de las divisiones minoristas

de Globalia y Barceló. Esta

operación está pendiente de

ser aprobada por la Comisión

Nacional de los Mercados y la

Competencia (CNMC), escribe

tourinews.es.

La operación pasa por fusionar

Halcón y Travelplan,

agencia de viaje y touroperador

de Globalia, con Ávoris,

dando lugar así a la mayor red

de agencias de viajes del país.

La entidad resultante será participada

al 50% por Barceló y

Globalia.

Subías ocupaba el cargo de

CEO de Ávoris desde 2011.

Ahora, será relevado provisionalmente

por Vicente Fenollar,

actual director económico financiero

de la división, mientras

la CNMC estudia la citada

fusión.

Subías, natural de Mallorca,

inició su andadura profesional

Español

Gabriel Subías abandona la división de

viajes de Barceló, tras la alianza con Globalia

Congreso Internacional:

FTV4.0 Tecnología y turismo

mación de esta división en

Orizona Corporación, donde

ejerció como consejero delegado.

Desde el Grupo Barceló

aseguraron que la salida de

Subías ha sido de „mutuo

acuerdo”, después de haber

realizado una „excelente labor,

gracias a la cual Ávoris

ha crecido en tamaño, facturación

y resultados”. Asimismo,

indicaron que, una vez

Competencia apruebe la operación

de fusión, se constituirá

el Consejo de Administración

de la nueva sociedad y se nombrará

al máximo ejecutivo de

la misma.

Fuerteventura durante los

días 4 y 5 de diciembre se celebra

el Congreso Internacional

Tecnología y Turismo 4.0

(FTV4.0) que girará en torno al

turismo sostenible. Este evento,

que comenzó a celebrarse

en 2016, tiene como objetivo

fomentar el uso de las tecnologías

en el principal motor económico

de la isla: el turismo.

En su cuarta edición mantiene

el compromiso de seguir convirtiendo

a Fuerteventura en un

referente de la innovación y las

tecnologías aplicadas al sector

turístico y, más concretamente,

a la sostenibilidad.

Ofrecerá a las empresas

y agentes del sector los conocimientos

y herramientas

necesarios para invertir en

tecnología y optimizar las iniciativas

de sus negocios y para

ello contará con más de veinte

expertos en tecnología, turismo

y sostenibilidad. Bajo el lema

“Creating Sustainability”, la

programación plantea ponencias

y mesas de debate sobe la

economía azul, sostenibilidad

y turismo o la economía circular,

entre otros temas de interés

y de máxima actualidad. Contaremos

con la participación

de:

• D. Blas Acosta Cabrera, Presidente

y Consejero de Turismo

del Cabildo de Fuerteventura

• D. Pau Quiles , Consejero de

Nuevas Tecnologías, Cabildo

de Fuerteventura

• D. Antonio V. Hormiga

Alonso, Presidente, ASOFUER.

COMPETUR, alianza en „la búsqueda de sinergias para apoyar al sector turístico” en España

Hostelería de España y

Cerveceros de España, asociaciones

que agrupan a los

hosteleros y a los productores

y distribuidores de cervezas,

respectivamente, se han unido

para constituir COMPETUR.

El objetivo de esta alianza es

impulsar el debate sobre la

competitividad del turismo en

España en un momento determinante

para su futuro.

Y es que la alianza considera

que se deben abordar los

desafíos que el sector tiene por

delante, mediante el diálogo

permanente entre empresas,

y de estas con las administraciones,

y reformas que dinamicen

los sectores turísticos

en España, en busca de una

oferta renovada y de calidad.

COMPETUR se constituyó

formalmente el pasado miércoles,

27 de noviembre, en un

encuentro entre el presidente

de Hostelería de España, José

Luis Yzuel Sanz; su homólogo

de Cerveceros de España,

Demetrio Carceller Arce; y la

ministra de Industria, Comercio

y Turismo, Reyes Maroto, en

la sede del Ministerio.

Tras la formalización de

la entidad, Yzuel manifestó:

“Desde el sector hostelero

creemos firmemente en la

búsqueda de sinergias para

apoyar al sector turístico de

nuestro país y es por ello que

creemos que COMPETUR

es la iniciativa que el turismo

necesita para seguir apostando

por valores tan importantes

como el empleo, la formación

y la estimulación económica”.

Carceller, por su parte, señaló:

“España es un país que

destaca por su seguridad y

amabilidad hacia el turista,

por nuestra variada oferta gastronómica

a través del binomio

caña-tapa y por la celebración

de variados eventos culturales

en 1987, cuando se incorporó

en la asesoría jurídica del

Grupo Iberostar, puesto que

abandonó en 1992. Ese mismo

año, pasó a las filas del touroperador

Sunworld en Londres.

Dos años después, en el 94, entró

a trabajar en Iberojet, donde

fue nombrado director general

en 1996.

Desde 1996 hasta 2006,

fue nombrado consejero delegado

de Iberojet, Iberworld

Airlines, Aerobalear, Viajes

Iberia, Turavia, Viva Tours

y Solplan, compañías que

formaban parte de la división

emisora de Iberostar.

En 2006, lideró la transfory

deportivos. Todos son valores

imprescindibles que, a través

de COMPETUR, aspiramos a

seguir desarrollando para que

la oferta turística en España

siga siendo de referencia”.

Lo cierto es que la hostelería

y la cerveza son dos pesos

pesados del turismo en España.

Tal es así, que la hostelería

abarca más de 300.000 establecimientos

de restaurantes,

bares y alojamientos en el país,

que crean más de 1,7 millones

de empleo y aportan el 6,2%

del PIB. Cerca del 40% de los

ingresos de los restaurantes

proviene de la cerveza.

El turismo, por su parte,

es un incuestionable motor

económico para la nación,

aportando el 11% del PIB con

más de 271.000 millones de

euros. Solo en 2018, además,

generó más de 2,3 millones de

empleos directos. Dentro de la

industria, defiende la alianza,

los sectores de la hostelería y

cervecero mantienen un estrecho

vínculo en materia económica,

ya que el 67% del total

de consumo de cerveza en el

país se realiza en la hostelería.

España, además, es el país

europeo, solo por detrás de

Alemania, donde la cerveza

crea más empleo en la hostelería.

Por cada empleo generado

en la industria cervecera,

se generan 55 en la hostelería.

En definitiva, COMPETUR

fomentará el debate sobre la

competitividad turística abordando

diferentes temas, como

es la importancia de la inversión

y apoyo al deporte. En este

sentido, considera vital aumentar

la notoriedad y el número

de eventos culturales y deportivos

celebrados en España, a

través del fomento del deporte

y culturas regionales, así como

mantener al país entre los más

seguros y diferenciar su marca

mediante la calidad.

Entre sus líneas de actuación,

figura el trabajo con los

actores institucionales y empresariales

para tratar cuestiones

relativas al incentivo de la

actividad económica y el emprendimiento,

a través de la

certidumbre legislativa, para lo

que considera que es imprescindible

mantener el tipo de

IVA reducido en la hostelería,

así como el statu quo de los impuestos

que gravan el consumo

de los productos que más peso

tienen en la misma.

Asimismo, considera que

no se puede actuar por la

competitividad sin buscar formas

de trabajo que apoyen el

empleo, profesionalización o

medioambiente. Hostelería de

España es la organización empresarial

que representa a los

restaurantes, bares, cafeterías

y pubs del país de Cervantes,

que nació en 1977. Cerveceros

de España, que nació en 1922,

representa a la producción de

cerveza.


Reportaj DECEMBRIE

2019 19

După 30 de ani:

De la comunism la capitalism, leul se depreciază de 7 ori

Industria și agricultura sunt

bazele economiei românești,

dar din lipsă de viziune, ani la

rând ne-am bătut joc de aceste

domenii. Pentru că n-am știut

ce să facem cu ele, 20 și ceva

de ani, am tot tăiat și trimis la

fier vechi combinate, fabrici

și uzine. În agricultură, din

dorința de a avea fiecare un

petec de teren, am fărâmițat pământurile

și ne-a luat și aici 20

și ceva de ani ca să înțelegem

că stăm pe o comoară.

După Revoluție, sutele de

fabrici și uzine s-au lovit imediat

de haosul creat în urma vidului

de putere. Gândită într-o

structură planificată, subordonată

direct statului, industria

românească a demonstrat repede

că nu era pregătită pentru

economia capitalistă. Marile

întreprinderi nu aveau comenzi

și nu aveau piețe de desfacere.

Iar lipsa de competiție și tehnologie

au grăbit dezastrul.

Criza economică atinge

proporții nebănuite. Leul se

devalorizează de 7 ori. Într-o

inflație de 300 la sută prețurile

explodează. Falimentele băteau

la ușă. Sărăcia pune stăpânire

pe țară. Încep privatizările

în masă. Guvernul Român

decide ca toate companiile de

stat să fie deschise privatizării.

Au urmat în total 100 de acte

normative care au stat la baza

privatizărilor din cei 22 de ani

cât a durat acest proces. Prima

etapă a avut loc între ’92 și

’95 și s-a bazat pe privatizările

spontane și MEBO.

Privatizările spontane presupuneau

asocierea dintre stat

și privați. Procesul e greoi.

În ’93, de abia se formaseră

721 de societăți mixte. În anii

care au urmat metoda și-a

demonstrat inutilitatea. Uzina

Republica a dispărut odată

cu renumele ei interbelic.

Înființată în 1939, de Nicolae

Malaxa, fabrica era în anii ’70

al cincilea mare producător de

țevi de oțel din lume. După ce

a fost privatizată pe nimic, uzina

a intrat în faliment. A fost

lichidată în timpul guvernării

Năstase și ulterior a căzut pradă

firmelor de recuperare a

fierului vechi.

Privatizarea de tip MEBO

s-a dovedit și ea ineficientă.

Prin acest proces, activele

unei companii erau vândute

salariaților. Din ’93 până ’96,

doar 837 de societăți au fost

privatizate astfel. În anii de

glorie, la Brașov un tractor

se fabrica la 9 minute. După

Revoluție, datoriile uzinei au

sufocat producția care a scăzut

la 8 tractoare pe lună. Platforma

a intrat într-un lent proces

de privatizare. Angajații uzinei

au ieșit deseori în stradă ca săși

exprime nemulțumirea față

de tergiversările guvernanților.

După eșuarea tuturor tentativelor

de privatizare, în februarie

2007, guvernul Tăriceanu a decis

lichidarea fabricii. Mândria

UTB a dispărut definitiv după

82 de ani.

Ne întoarcem în timp la cea

mai răsunătoare metodă din

istoria privatizării. Cuponiada

sau programul de privatizare în

masă, care a avut loc între ’95

și ’96. Milioane de oameni au

stat atunci la coadă să primească

gratuit tichetele de privatizare.

Valoarea cupoanelor se

ridica la 975.000 lei, în banii

de atunci. Dacă societățile ar

fi fost profitabile oamenii ar fi

avut de câștigat din dividende.

Cuponiada a sfârșit prost. Alte

5.500 de societăți de stat s-au

prăbușit în numele unei reforme

pe care nimeni nu a gândito

cu cap.

Marii mamuți industriali au

fost puși pe butuci. Cele mai

dureroase privatizări sunt cele

din orașele monoindustriale,

unde toți oamenii trăiau de pe

urma unui combinat. Oneștiul

este un exemplu. RAFO - cea

mai mare rafinărie românească

- a fost devalizată de personaje

controversate, grupări de

criminalitate transfrontalieră

și combinații financiare dubioase.

Și industria mineritului

a fost falimentată. În Valea

Jiului, producția scăzuse la jumătate

față de 1990. Guvernul

Radu Vasile propune în 1997

concedieri colective. 20.000 de

oameni acceptă să plece acasă

cu salarii compensatorii. Minerii

își cheltuiesc repede banii,

iar Valea Jiului devine un butoi

cu pulbere. România întră

în ’99 în cea mai mare criză

postdecembristă. Minerii vor

să înlăture Guvernul și pornesc

în marș spre București.

Președintele Emil

Constantinescu instituie starea

de urgență condiționată pe

întreg teritoriul țării. Armata

masează tancuri pe autostrada

București-Pitești. Prim-ministrul

Radu Vasile se duce personal

la Cozia să negocieze pacea

cu liderul Miron Cozma. Întreaga

lume a văzut atunci cât

de fragilă era România. Și cât

a lipsit ca un protest sindical să

arunce națiunea într-un război

civil, iar țara în incapacitate

de plată. Cu toate acestea, privatizările

și restructurările au

continuat până în 2014 - 78 la

sută dintre ele au eșuat, 22 la

sută încă trăiesc.

Construcția de vapoare

a rezistat, chiar dacă, după

Revoluție, flota a dispărut.

Investitorii din Olanda au preluat

rând pe rând șantierele

din Galați, Mangalia, Tulcea

și produc acum vase de croazieră

pentru piețele din vest.

În paralel, procurorii DNA au

cercetat cum a dispărut flota românească.

În ’89 eram pe locul

3 în lume cu pescadoarele și pe

locul 9 cu vapoarele comerciale.

În dosarul Flota, apare numele

fostului președinte Traian

Băsescu, alături de alte 79 de

persoane. O expertiză ulterioară

a arătat însă că prejudiciul

din dosar este inexistentă.

Chiar dacă ARO a dispărut,

după 50 de ani de istorie, venirea

francezilor de la Renault

a salvat Uzinele Dacia. Iar coreenii

de la Daewoo au ținut

în viață fabrică de la Craiova

până când a fost preluată de

Ford. Dacia a trecut treptat

de la modelul Nova - lansat

cu mândrie în ’95, la Dusterul

zilelor noastre - care reprezintă

70% din producţia actuală de

la Mioveni.

Vorbim așadar de involuție

și evoluție în cei 30 de ani

scurși de la Revoluție. Industria

românească a pierdut aproape

2,1 milioane de oameni. S-au

împuținat minerii, sondorii și

strungarii, dar a apărut nevoia

de informaticieni și specialiști

IT. Am căzut, fără să ne dăm

seama, în extrema cealaltă.

Asistăm, în prezent, la cea mai

gravă criză postdecembristă a

forței de muncă.

Și totuși, în cifre stăm bine.

Față de 1990, producția industrială

e de trei ori mai mare ca

valoare în dolari americani. Iar

asta reușim cu doar o treime

din numărul angajaților de altădată.

În plus, față de acum 30

de ani, sectorul privat este cel

care ține în spate industria. Peste

90 la sută dintre salariații de

astăzi lucrează în firme private.

Un alt domeniu important

este agricultura. România,

anilor 1988-89. Agricultura se

face pe aproape 15 milioane de

hectare de teren. Tot pământul

aparține statului care îl administrează

prin CAP-uri și IAS

-uri. 2 milioane de hectare de

teren sunt irigate. Există ferme

de animale, stațiuni de cercetare,

fabrici de utilije și tractoare.

Milioane de oameni lucrează

în CAP-uri pe salarii extrem

de mici și chiar dacă, la nivel

oficial, se raportează producții

record, oamenii primesc pâine

cu porția, țăranii trăiesc în sărăcie.

Toată producția agricolă

aparține statului. În 1989,

contribuția agriculturii la PIBul

țării este 14,4 la sută.

Imediat după Revoluția din

decembrie ’89, guvernul condus

de Petre Roman și mai apoi

Theodor Stolojan scapă agricultura

din mâna, iar țăranii încep

să-și facă dreptate singuri,

dornici să își recapete măcar o

parte din averile confiscate de

comuniști cu 40 și ceva de ani

în urmă. Sunt distruse aproape

toate CAP-urile din țară, iar

fermele de animale sunt dărâmate

și animalele împărțite

între oameni. Cu toate acestea,

în 1990, în condițiile în

care industria întră în blocaj,

contribuția agriculturii la PIBul

țării este 21,8 la sută. În anii

următori scade dramatic.

Din dorința de a retroceda

pământurile țăranilor, de unde

vin multe voturi, politicienii

dau legi care aduc haosul în

agricultură. În 1991 apare celebra

lege 18 care stabilește

retrocedarea pământului către

țărani, dar într-o suprafață de

maximum 10 hectare. Pământurile

sunt împărțite de comisiile

locale care fac o adevărată

harababură la nivel național, cu

multe abuzuri și procese întinse

pe ani de zile.

Suprafețele sunt fărâmițate,

iar oamenii încep să-și lucreze

fâșiile de teren, fiecare după

cum îl taie capul, cu plugul și

sapa, toți cu simțul proprietății

proaspăt redobândite. Pentru

mulți, pământul primit ajunge

singura sursă de existență.

Puțini sunt cei care reușesc să

înceapă mici afaceri în agricultură.

Între timp, stațiile și

instalațiile de pompare a apei

pe cele 2 milioane de hectare

de teren sunt distruse și furate

aproape în totalitate. Cu ele,

țăranii își amenajează cotețe

pentru animale.

Ba mai mult, în multe zone

își pun dalele furate din canale

prin grădini, ca să nu se murdărească

pe picioare de noroi. În

scurt timp, în lipsa instalațiilor

de irigații, suprafețe întinse

sunt parjolite de secetă. Ce

fac oamenii? Slujbe pentru

invocarea ploii. În primii ani

după Revoluție dispar livezile

și viile plantate pe timpul comunismului.

Dispare industria

care prelucra materia primă. Se

distruge mult. Nimănui nu-i

pasă.

În 1997, legea Lupu

stabilește că țăranii care au

avut pământ confiscat de

comuniști pot să primească

până la 50 de hectare și posibilitatea

să-l vândă. Doar se

stabilește, pentru că abia din

anul 2000 pot să intre și în

posesie. Retrocedarea se face

greu, cu multe abuzuri, mai

mulți proprietari pe același

teren.

Scad exporturile, scade

producția și românii încep să

aducă hrană din afara țării.

Sunt distruse stațiunile de cercetare,

iar fabrica Tractorul din

Brașov se desființează în ciuda

protestelor. Calul și boul rămân

baza în agricultură. 1998, pământul

devine valoare și legea

permite cumpărarea și vinderea

lui.

La sfârșitul anilor ’90,

statul încearcă susținerea

agriculturii. Se dau cupoane

valorice. Valoarea lor e mică

însă. Producția scade. Dacă

în 1989 s-au făcut aproape 8

milioane de tone de grâu, în

2000 producția este de doar 4

milioane de tone.

În 2002, apare o nouă lege

care complică și mai mult lucrurile:

restituirea proprietății

se face pe vechile amplasamente.

Fărâmițarea terenului

atinge cote maxime. În total

sunt 4.200.000 de explotatii

individuale pe 9.000.000

de hectare de teren. Fiecare

exploatație este împărțită la

randul ei, în medie în 3 parcele.

30 la sută din populația

țării lucrează în agricultură. O

agricultură de subzistență.

Țăranii încep să-și lase pământurile

pârloagă. La mijlocul

anilor 2000, aproape 4 milioane

de hectare de pământ sunt

nelucrate. La nivel național nu

există viziune și strategie pentru

acest domeniu.

În 2007 intrăm în Uniunea

Europeană care ne pune la

dispoziție 8 miliarde de euro

pentru dezvoltarea zonei rurale

până în 2013, din care se absorb

88 la sută. Încep să apară

plantății întinse pe suprafețe

mari de teren. Se dau subvenții.

Dar țăranul de rând nu vrea să

renunțe atât de ușor la fâșia lui

de pământ.

Continuă distrugerea sistemului

de irigații. În 2010 se fac

irigații pe doar o sută de mii de

hectare. Apar marii investitori

în agricultură. O bună parte din

sudul țării este controlat de firmele

unor libanezi, Moldova,

de celebrul Porumboiu, iar

Insula Mare a Brăilei de Culiță

Tărâță, care o cedează pe bani

grei unei rude. Apar utilaje

controlate pe computer, care

lucrează suprafețe uriașe.

Apar și primele informații

despre evaziunea și tunurile

din agricultură. Mai multe

firme venite din afara țării

cumpără masiv cereale și fac

prețurile în piață. În unele zone

se dezvoltă sectorul legumicol.

De multe ori, în zadar pentru că

legumele din import sunt mult

mai ieftine. În 2012, România

este lovită de secetă, dar mai

marii țării nu învață nimic.

Sitemul de irigații rămâne tot

distrus. Cresc importurile.

Din 2014, străinii au voie

să cumpere pământ agricol în

România. În 2017, Comisia

Europeană trage un semnal de

alarmă și ne avertizează că peste

40 la sută din terenul arabil

românesc, adică 5,3 milioane

de hectare, aparține străinilor.

Conducerea de la București nu

pare însă interesată și afectată.

Apar ferme de animale, dar

fermierii se revoltă pentru că

laptele adus din afara țării e

mai ieftin.

În ultimii ani, satul românesc

îmbătrânește, tinerii

pleacă la muncă peste graniță

și forța de muncă ajunge principala

problemă a agriculturii.

Chiar dacă se promite mult,

autoritățile nu au startegii care

să pună pe picioare domeniul.

Exportăm floarea soarelui și

importăm ulei, exportăm grâu

și porumb și importăm produse

de panificație.

Până în 2020, avem la

dispoziție alte 8 miliarde de

euro de la Uniune pentru agricultură

și pe fonduri europene

apar plantații de viță de vie și

pomi fructiferi. Legumicultorii

primesc subvenții pentru a

planta roșii românești, iar loturile

încep să fie comasate. În

anul Centenarului, țara e lovită

de pesta porcină. Cum era de

așteptat, nenorocirea ne prinde

total nepregătiți. 20 de județe

sunt afectate, sute de mii de

porci sunt uciși.

În 2018, vremea este execelentă

pentru agricultură.

Atingem cote record. Primul

loc la porumb în UE, locul

2 la soia. Avem însă aceeași

problemă. Trimitem produsele

peste graniță la prețuri mici și

aducem în țară produsele finite.

Dar, una peste alta lucrurile

au evoluat mult în agricultura

noastră. Dacă la intrarea în

Uniunea Europeană producția

agricolă era de aproape 7 milioane

de tone, în 2018 a ajuns

la peste 30 de milioane de tone.

Și cu toate astea, agricultura

rămâne un domeniu neglijat

de mai marii țări. Am putea să

producem hrană pentru 80 de

milioane de oameni.

Fărâmițarea terenurilor,

cercetarea românească și tehnologizarea,

resursa umană,

accesul la capital pentru micii

fermieri, sistemul de irigații și

protecția la boli, toate acestea

pot fi rezolvate printr-o politică

coerentă și o strategie

pe termen lung gândită de

profesioniști.

Autor: stirileprotv.ro


20 DECEMBRIE

2019

Cum ne place cel mai mult

să sărbătorim Crăciunul? Împreună

cu cei dragi, în jurul

mesei îmbelșugate, cu voie

bună și seninătate. Crăciunul

este un motiv de sărbătoare

pentru toată lumea, de la mic

la mare, este momentul care ne

aduce împreună și ne luminează

sufletele. Masa de Crăciun

este vedeta sărbătorii și, indiferent

de meniul ales, felul în

care o aranjăm merită o atenție

specială.

Mesele de Crăciun în familie

sunt pregătite cu drag,

de la preparatele delicioase și

până la cel mai mic detaliu de

pe masă. Aranjarea mesei de

Crăciun devine preocuparea

principală înainte ca toată familia

să se adune în jurul ei.

Pentru aranjarea mesei de

Crăciun ai nevoie de multă

imaginație, elemente specifice

acestei sărbători, veselă, tacâmuri,

pahare și decorațiuni care

să creeze împreună un tablou

de iarnă. O masă festivă diferă

de o cină normală din fiecare zi

prin multitudinea elementelor

și prin aranjarea lor.

Uneori, tindem să acordăm

mai multă importanță preparatelor

pe care le așezăm pe masă

decât modului în care aranjăm

masa. Este masa de Crăciun,

una dintre mesele festive din

an în care decorațiunile specifice

acestei sărbători ar trebui

să predomine.

Dacă până acum nu ai acordat

atenția cuvenită acestui aspect,

este timpul ca anul acesta

să faci o schimbare și să te

ocupi serios de aranjarea mesei

de Crăciun. Iată câteva idei de

decorare care să vă inspire în

crearea unei mese de Crăciun

pline de imaginație.

Combinația clasică de culori,

roșu până la mov închis și

auriu, este preferata Crăciunului.

Pentru aranjarea mesei în

acest stil, ai nevoie de o față

de masă ivory care să acopere

toată masa. Completează cu

suporturi pentru farfurii bej.

Clasicele șervețele de hârtie

sunt înlocuite cu șervete textile,

care contrastează cu fața de

masă și suporturile de farfurii.

Așază șervetele între farfuria

pentru antreu și cea pentru

felul principal. Setul de veselă

este esențial să fie decorat cu

auriu. Pentru că niciodată nu

este prea mult auriu, puteți alege

un set de tacâmuri tot aurii

sau un set de tacâmuri fine din

inox. Ultima tușă de auriu o

dau paharele de vin.

Decorațiunile pe care le

așezi pe masă, fie că vrei să creezi

un singur centru de interes

sau mai multe insule, țin doar

de imaginația ta. De exemplu,

poți opta pentru câteva sfeșnice

simple tot în nuanțe de auriu și

lumânări albe. În jurul acestora

poți crea mici aranjamente cu

crenguțe de brad, conuri, ilex,

folosind spray auriu.

Aranjarea mesei de Crăciun

în stil rustic. În stilul de aranjare

rustic, fața de masă lipsește

și este înlocuită de șervete de

bucătărie din bumbac ecologic.

Lemnul, de la masa în sine și

până la suporturile de farfurii

și decorațiuni, este elementul

principal. Vesela folosită

în acest stil este albă, simplă,

fără niciun fel de elemente decorative.

În aceeași notă alegem și

paharele: simple, de sticlă.

Cele mai potrivite tacâmuri

sunt cele aurii, în concordanță

cu câteva suporturi de lumânări

aurii. Completează tabloul cu

sfeșnice argintii de diferite

forme, lumânări albe și foarte

mult verde. Stilul rustic este

despre simplitate și elemente

naturale.

Aranjarea modernă. Un

stil de aranjare modern este

influențat de ceea ce a ajuns să

însemne un lifestyle modern:

neglijență, simplitate și rapiditate,

toate văzute prin lentilele

esteticii și ale bunului gust.

Ceea ce altă dată era privit critic

de doamnele stilate, astăzi

este considerat la modă.

Tot ce trebuie să faci este să

scoți din dulap o față de masă

albă, din bumbac, și să o așezi

pe masă fără să-ți faci probleme

că nu a fost călcată anterior.

Avem mai multe elemente textile

în acest stil de amenajare:

poți folosi o bucată de material

într-o nuanță de gri pe care s-o

decorezi cu crenguțe de brad ca

să creezi un punct de interes.

La fel, șervetele de masă

pot fi decorate cu crenguțe de

brad și legate împreună cu bandă

aurie. Partea de decor este

foarte simplă, alcătuită din

câteva elemente naturale și

sfeșnice aurii. Pentru aranjarea

mesei de Crăciun în acest stil,

alegem un set de farfurii albe

cu formă modernă, pătrate, cu

linii elegante. În aceeași linie

alegem și paharele, simple,

de sticlă, cu linii moderne. Ca

și în celelalte două stiluri de

aranjare, tacâmurile aurii sunt

vedetele mesei.

Decorațiuni de Crăciun și

Anul Nou

Crăciunul nu înseamnă

doar aranjamente cu brad –

decorațiunile florale cu albastru,

mov închis, liliachiu și roz

arată extrem de festiv pe o față

de masă bleumarin. Acest tip

de decorațiuni pot fi folosite de

la Crăciun până la Anul Nou,

și se asortează cu tacamuri cu

inserții și detalii aurii. Aranjamentele

florale așezate în

vase de porțelan arată extrem

de elegant, mai ales alături de

detalii aurii, bronz sau cupru,

ce emană un aer de sărbătoare.

Decorarea tacâmurilor cu

câte o crenguţă de brad consti-

Lifestyle

Idei

pentru decorul mesei de Crăciun

tuie o altă idee foarte elegantă

şi de efect în decorarea mesei

de sărbători. Crenguța va fi

prinsă într-o fundiţă asortată la

culoare şi stil cu faţa de masă şi

celelalte accesorii de pe masă.

Pur şi simplu va aduce un plus

de farmec acestui moment deosebit!

Iar dacă ataşaţi la această

fundiţă o etichetă cu numele

invitatului sau cu un anumit

mesaj, gestul va deveni şi mai

memorabil.

Decorarea mesei cu câte

o mini-crăciuniţă este o altă

idee inspirată pentru această

ocazie minunată. Elegantă şi

feminină, această frumoasă

floare-simbol a Crăciunului

va spori aerul festiv a acestui

eveniment. Asortată la o masă

decorată cu accesorii în culorile

Crăciunului, va aduce un

plus de stil şi de rafinament

întregului moment.

Aranjamentul mesei cu globuri

de Crăciun. Şi iată încă o

idee decorativă pentru masa

de sărbători! Ea se prezintă

ca o piesă centrală pe masa de

Crăciun sau de Revelion. Piesa

centrală constă într-un suport

etajat de prăjituri, preferabil

din sticlă sau cristal. Pe acest

suport stau aranjate globuri

asortate de diferite dimensiuni

şi modele. Iar pe raftul superior

al suportului stă o lumânare

aprinsă şi asortată cu globurile

de pe suport.

Aranjamentele cu globuri

roșii de pom şi fundiţe roşii

sau aurii, lumânările aşezate

în sfeşnice înalte sau ghirlandele

de brad colorate şi

strălucitoare. Toate acestea

sunt vedetele iernii atunci

când vorbim despre mesele

aranjate cu drag, pregătite

pentru cele mai frumoase

sărbători din an. Pe ele, aşezate

cu mult fast, traversele de

masă festive aduc eleganță și

culoare întregului decor. Traversele

de masă vor aștepta

să fie asortate cu platouri de

Crăciun întinse, pline cu bunătaţi

de iarnă îmbelşugată.

A consemnat: Ilinca Fodor

Van Scheyk


Reţetele Annei DECEMBRIE

2019 21

Aspic de pui cu legume

Rețetă pentru sărmăluțe tradiționale

Ingrediente:

• 300 g broccoli

• 2 morcovi

• 1 ţelină

• 1 dovlecel

• 500 g pui

• 1 ceapă

• 50 g porumb fiert

• 80 g gelatină

• 2 căţei usturoi zdrobiţi

• 2 albuşuri

• 1 foaie dafin

• piper boabe, sare

Mod de preparare:

Cureţi legumele şi le

fierbi întregi (în afară de

broccoli) în apă cu sare, cu

foaia de dafin şi boabele de

piper. Când legumele aproape

au fiert, adaugi broccoli,

2 minute, apoi le scoţi deoparte

să se răcească. În

zeama rămasă, fierbi puiul

30 de minute, apoi scoţi

carnea şi îndepărtezi oasele.

Strecori zeama. Pui gelatina

la înmuiat în apă rece, apoi

fierbi puţin în zeama de pui.

Laşi la răcit, adaugi usturoiul

zdrobit şi albuşurile bătute

uşor cu telul şi strecori

din nou. Aşezi în forme legumele

tăiate cubuleţe, bucăţi

de pui, torni aspicul şi

dai la frigider până a doua

zi.

Toți turiștii care trec pragul

țării noastre, vor să guste

cel puțin o dată sărmăluțe

tradiționale. Mai jos îți spunem,

pas cu pas, cum să faci

cele mai bune sărmăluțe

tradiționale.

Ingrediente:

• 2 kg varză acră

• 450 g carne tocată de porc

şi de vită

• 50 g orez

• 200 g ceapă

• ulei pentru prăjit

• 100 g costiţă afumată

• 2-3 linguri bulion

• 2 foi dafin

• sare, piper

Mod de preparare:

Se curăţă varza de frunzele

exterioare şi de cotoare

şi se aleg foile în care se va

împacheta carnea. Se curăţă

ceapa şi se spală, după care

se taie mărunt. Se pune într-o

cratiţă la călit cu ulei şi puţină

apă şi se lasă până devine

aurie. Se amestecă într-un

castron ceapa prăjită şi răcită,

cu carnea, piperul, sarea şi

orezul, care a fost şi el opărit

şi răcit. Se ia compoziţie

de mărimea unei nuci şi se

pune pe o frunză de varză,

care se rulează cu marginile

în interior. Frunzele de varză

mai mici se opresc şi se toacă

solzişori pentru a forma un

strat pentru sarmale. Într-o

cratiţă înaltă, peste varza tocată

se pun sarmalele şi costiţa,

iar deasupra un alt strat

de varză tocată. Peste ele se

toarnă bulionul înmuiat în

apă, se pun frunzele de dafin

şi câteva boabe de piper. Se

lasă la fiert, la foc mic, timp

de 2 ore. Din când în când,

se mai completează cu apă,

să nu se lipească. Când sarmalele

sunt gata, se presară

deasupra verdeață și sunt

numai bune de mâncat. Poți

mânca o porție de sărmăluțe

tradiționale și cu smântână

ori un ardei iute.

Carne de porc la cuptor cu bere

Friptura de porc capătă

un gust special atunci când

adaugi un ingredient în plus,

mai exact bere. Devine mult

mai fragedă, mai ușor de tăiat

și incredibil de gustoasă.

Iată cum poţi face cea mai

bună friptură de porc cu bere

la cuptor, după o reţetă simplă!

Ingrediente:

• 1 kg carne de porc

• 5 cepe

• 1 cățel usturoi

• 3 linguri miere

• 50 g unt

• 500 ml bere neagră

• cimbru

• 100 ml ulei

• sare, piper

Mod de preparare:

Într-un vas, se topeşte

untul şi se pun două cepe

tăiate peştişori şi usturoiul.

Se potriveşte de sare şi piper,

se toarnă berea şi se lasă

pe foc circa 10 minute, până

se reduce la jumătate. Între

timp, celelalte trei cepe se

taie şi ele peştişori şi se pun

în tava de copt. Carnea se

sărează şi se piperează şi se

unge din abundenţă cu ulei.

Se aşează carnea peste ceapă

şi se unge cu miere. Se

dă la cuptor pentru o oră.

După acest timp se adaugă

sosul de bere şi ceapă şi se

lasă din nou la cuptor până

ce şi ceapa şi carnea se rumenesc

frumos. După coacere,

se mai lasă 10 minute

înainte de a fi tăiată şi adusă

la masă.

Tort cu miere

și nuci

Ingrediente:

• 100 g unt

• 200 g zahăr

• 2 ouă

• 2 linguri miere

• 1 linguriță bicarbonat

• 450 g făină

Pentru umplutură:

• 250 ml frișcă lichidă

• Cacao

• 80 g nuci măcinate

Mod de preparare:

Se mixează ouăle cu zaharul

și apoi se pun la foc mic

adaugând untul tăiat cubuleţe.

Se ţine pe foc până ce

untul și zahărul s-au topit. Se

amestecă mierea cu bicarbonatul

până ce devine o pastă

limpede, care se lasă 20 de

minute deoparte. Apoi, se

pune crema de miere peste

cea cu ouă, zahăr și unt. Se

adaugă făina cernută, 50 g de

nuci și se amestecă. Aluatul

se împarte în două și se coace

fiecare foaie într-o tavă ușor

unsă. Se coace fiecare parte

câte 10 minute maximum.

Cele două foi bine răcite se

așează pe un platou cu frișca

între ele și se presară cu cacao

și nuci. Deasupra se ornează

cu frișcă.


NELU BÂRSAN

www.barsantrans.com

PROGRAM

DISTRIBUIRE PACHETE

Zona ZARAGOZA

TEL: 673 810 857 ; 642 773 763

LOCALITATEA ORA LOC

RUTA SÂMBĂTĂ

TAUSTE 9:00 AMBULATORIU

EJEA 9:55 LIDL

TUDELA 10:45 LA GARĂ

CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN

R OMÂNESC)

PRADEJON 12:35 LA COLEGIU

LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS

MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU)

EBRO

VITORIA 15:50 MC DONALD’S

ARRASTE 16:55 MAXI DIA

M ONDRAGON

BERGARA 17:20 EROSKY

EIBAR 17:50 LIDL

IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ)

SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066)

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

TOLOSA 8:00 EROSKY

ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ

BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ

ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ

PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3

(M AGAZIN ROMÂNESC)

NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT)

JACA 13:40 PISTA DE HIELO

SABINANINGO 14:15 LA GARĂ

FRAGA - AVIZ TELEFONIC

Zona LERIDA

TEL: 618 266 341; 664 108 325

RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325)

LOCALITATEA ORA LOC

ALPICAT 7:50 PECO CEPSA

ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL

BINEFAR 9:10 MAXI DIA

MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA

BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI

HUESCA 11:25 PARCARE LIDL

GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI)

BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL

AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA

SOLSONA 15:45 PARCARE POD

GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT

CERVERA 17:40 LA BASCULĂ

TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL

BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR

MOLLERUSA 19:10 LA LIDL

BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ

BELLVIS 20:10 LA SPLAI

RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325)

LOCALITATEA ORA LOC

BENABARE 8:00 PARCARE

PUENTE DE

8:35 RESTAURANT FONDA

MONTANA

PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS

VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ

VIELHA 11:00 PARCAREA MARE

ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC

SORT 14:30 STAȚIE BUS

POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS

TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA

Zona TARRAGONA

TEL: 651 563 065; 629 104 133

RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA

LOCALITATEA ORA LOC

MONTBLANC 9:00 REPSOL

VALLS 9:30 LIDL

ALCOVER 10:00 PARC

LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA

REUS 11:00 AUTOGARĂ

RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ

CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL

SALOU 12:30 PLAZA EUROPA

VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI

LA PINEDA 13:30 SHELL

RUTA DUMINICĂ BARCELONA

LOCALITATEA ORA LOC

TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR

VENDRELL 8:30 MAXI DIA

L’ARBOC 9:00 SCHLECKER

VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL

VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL

CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ

GAVA 11:15 LA GARĂ

VILADECANS 11:45 CARREFOUR

BELLVITGE 12:00 LA GALP

Zona BARCELONA

TEL: 642 227 838; 642 979 132

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU

MARTORELL 8:45 LIDL

CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA

RUBI 9:50 LIDL

SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL

CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ

RIPOLLET 11:25 LIDL

BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA

CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO

GRANOLLERS 13:15 LIDL

LA GARRIGA 13:45 MERCADONA

TONA 14:15 MAXI DIA

VIC 14:50 ALDI

TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic)

OLOT 16:00 CARREFOUR

RIPOLL 17:00 CAPRABO

BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA)

GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC

PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC

NAVAS 19:20 LA TREN

SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

IGUALADA 8:00 CARREFOUR

SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO

MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO

SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI

L’HOSPITALET DE

LLOBREGAT

L’HOSPITALET DE

LLOBREGAT

10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA

CASES)

10:35 C. COMERCIAL “LA

FARGA”

CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL

CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI

SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL

BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA

MATARO 13:30 LIDL

GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE

FIGUERES 16:00 LIDL

ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA

AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC

SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA

TERRASSA 18:50 ESTACION BUS

MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS

CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC

Zona CASTELLON

TEL: 618 759 883; 642 248 476

ORAR SEDIU CASTELLON

C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8/2 (LANGA CONSULATUL ROMAN)

LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI:

I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ:

10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

CULLERA - AVIZ TELEFONIC

ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC)

ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL)

ALCOY 13:00 EROSKY

ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL

POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC

BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC

TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/

FRANCISCO ROSELLO, NR. 11)

MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO

IBANEZN, NR. 4)

VALENCIA - ACASĂ ALIMENTACIÓN (C/ RODRIGO

DE PERTEGAS 22, BAJO)

PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL

SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP

AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL

TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY

GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR)

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL

ALCORISA 07:30 BAR GOYA

ANDORRA 08:00 EL ARBOL

ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN

CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA

FABARA 10:00 BAR SPORT

MAELLA - AVIZ TELEFONIC

VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA”

MORELLA 12:45 PATISERIA LILI

VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ)

BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP”

TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN,

NR. 35)

UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA

JESUS)

CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/

HERMANOS VALDES, NR. 13)

TERUEL 14:00 PARCARE LIDL

SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI

DIA)

LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL

BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ

BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA

OROPESA DEL

MAR

- AVIZ TELEFONIC

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9)

ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO

CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL

BENISSA 11:45 PARCARE FRAU

DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL

OLIVA - AVIZ TELEFONIC

GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S

TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC

VANDINGA

CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU

CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL


Mica publicitate DECEMBRIE

2019 23

Important pentru cititori!

• Vă rugăm să verificaţi textul

anunţului şi numărul de telefon

înainte de a fi trimis spre publicare

redacţiei noastre!

• Publicaţia Occidentul Românesc

nu îşi asumă răspunderea pentru

numerele de telefon greşite

sau conţinutul anunţurilor de la

mica publicitate!

MUNCĂ - OFERTE

Se angajează bucătar/particular

pentru o casă cu pretenții din

Terrassa (Barcelona). Cerințe:

bucătărie spaniolă, experiență,

seriozitate, rezidență în Spania.

Se lucrează de luni până vineri.

Telefon: 608 251 891.

Este nevoie de internă, cu

rezidență în Spania și experiență,

pentru a avea grijă de o persoană

în vârstă, treburi casnice,

în Caminomorisco (Cáceres/

Extrenadura). Telefon: 635 462

249.

Căutăm internă sau externă,

cu recomandări bune, experiență

și rezidență în Marbella, pentru

curățenie, călcat rufe și bucătărie,

într-o casă din San Pedro de

Alcántara/Marbella (Málaga).

Mai multe detalii, la telefon: 646

504 616. Nu sunați înainte de ora

17:30!

MUNCĂ - CERERI

Doamnă serioasă, responsabilă,

harnică, caut de muncă ca și internă,

ajutor de bucătar sau portar

(la bloc), în Zaragoza, provincia

Aragon. Am referințe foarte bune.

Telefon: 642 342 807.

Doamnă, 50 de ani, rezidentă

în comunitatea Madrid, cu multă

experiență în îngrijirea persoanelor

în vârstă și foarte bune recomandări,

caut de muncă în acest

domeniu, 6-7 ore pe zi (ca externă)

în următoarele zone: Alcalá de

Henares, Azuqueca de Henares,

Meco, Torrejón de Ardoz, Santa

Eugenia. Mai multe detalii, la

telefon: 642 527 466.

Șofer cu experiență de peste

25 de ani și mașină proprie, din

comunitatea Madrid, oferă servicii

de transport pentru oricine are nevoie

(transport persoane, înlocuire

șofer etc.). Telefon: 616 544 565

(Nelu).

Persoană serioasă, 45 de ani,

specialist în vânzări, experiență

în condus autovehicule cu carnet

B, aptitudini manageriale, idei

novatoare caut de muncă oriunde

în Spania sau în Europa. Cristi,

telefon 606 750 991.

Doamnă, din comunitatea

Madrid, caut de muncă ca și ajutor

de bucătar, pentru un restaurant cu

bucătărie românească. Am multă

experienţă în domeniu. Telefon:

642 124 140.

Caut de muncă ca şofer

categoria B: distribuitor, taxi,

transport persoane etc. Oriunde

în Europa. Multă experienţă.

Mobil: 606 750 991.

Doamnă serioasă 46 de ani cu

expierență în serviciul domestic,

caut loc de muncă ca şi externă

în comunitatea Madrid. Disponibilitate

imediată. Telefon: 642

087 102.

Caut de muncă ca și internă

în Comunitatea Madrid. Am

experiență și bune recomandări.

Telefon: 632 547 527.

Doamnă 43 de ani, curată,

gospodină, caut de muncă în

Comunitatea Madrid, ca externă,

în curățenie, îngrijit copii sau

persoane în vârstă, sau în domeniul

confecțiilor. Am experiență

și referințe foarte bune. Telefon:

625 736 494.

Doamnă serioasă, cu experiență

în domeniul curățeniei, caut

de muncă ca și externă, cu ora, în

Coslada sau zone apropiate. Telefon:

642 859 842.

VÂNZĂRI

Vând apartament cu 2 camere

în Alba Iulia, zona Cetate

Bulevard, parter, cu suprafața de

39 m², finisat și utilat complet.

Apartamentul este compus din 2

camere, bucătărie mobilată, baie,

hol. Dispune de centrală termică,

geamuri termopan, uși interioare

noi, gresie, faianță. Preț 37.000 €.

Mai multe detalii, la telefon: 671

490 785.

Vând apartament 3 camere,

50m², semi-decomandat, etaj 2,

în Bacău, zona Milcov. Apartamentul

are izolație exterioară, ușă

metalică, gresie, faianță, necesită

îmbunătățiri. Relații la telefon:

0034/656 923 673.

Vând apartament cu 2 camere

în Timișoara, zonă rezidențială.

Apartamentul este situat la etajul

3, este decomandat, renovat și

izolat. E dotat cu centrală proprie

pe gaz. Preț negociabil 66.000€.

Telefon: 0034/ 642 335 643.

Vând teren intravilan, în

Amara, județul Ialomița, pe drumul

Fermei. Suprafața: 1600 m²,

preț 18.000 €. Mai multe detalii, la

telefon: 669 194 121.

Particular, vând fabrică de cărămidă

în satul Siminoc, județul

Constanța, cu acte și autorizații în

regulă. Fabrica este în funcțiune și

are personal angajat. Cei interesați,

puteți suna la telefon: 0040/766

398 906 sau 0040/767 593 324;

e-mail: officeceramicasiminoc@

gmail.com

Se vinde apartament în Calle

de la Libertad 8, etaj 4 A, localitatea

Móstoles (provincia Madrid).

Apartamentul este complet renovat

în 2013, exterior cu terasă.

Are 71 mp, 3 camere, sufragerie

și 1 baie. Puteți vizita. Investiția

e foarte bună. Baia are cabină de

hidromasaj, camera de zi este cu

mural de lemn, camera principală

cu șifonier încorporat cu oglindă.

Terasa este închisă cu alumniu și

copertină. Încălzire centrală, aer

ondiționat, lift. Preț: 160.000 €.

Mai multe detalii la telefon: 687

471 219 (Francisco).

Vând apartament cu 3 camere

în Botoșani, Bulevardul

Eminescu, Aleea Nouă nr. 8,

izolație exterioară, geamuri termopan,

CT etaj intermediar și

mobilat. 666 915 835.

Vând apartament în Baia-Mare

(Aleea Neptun) cu 2 camere, baie,

bucătărie, hol, centrală proprie și

calorifere noi, geamuri termopan,

izolat în exterior. Preț: 28

mii euro, negociabil. Mai multe

informații la telefon: 0040/746

371 260 (RO), 680 126 525 (ES).

Vând în Botoșani, strada

Popăuți 104, casă construită în

2014, P+M, compusă din 6 camere,

două băi, două bucătarii, încălzire

centrală prin sol și calorifere,

parter locuibil, 1305 mp, gradină,

pomi, fântână, beci. Preț 88.000€.

Relații la telefon: 0040 / 771 905

144 sau 0034 / 666 299 144.

Vând casă la țară, în satul

Moșteni, județul Teleorman, la 20

km de Alexandria. Casa este în stil

rustic, cu fântână în curte, electricitate,

300mp casa, plus 1500mp

curte. Preț negociabil, 15.000€.

Mai multe informații la telefon:

642 694 285.

Vând casă în Amara, județul

Ialomița, (la roșu) la cinci minute

de plajă. Pentru informații sunați

la numărul de telefon: 643 086

970.

Vând casă la țară, în județul

Buzău. Renovată, stil vechi, rustic,

baie, fântână în curte, hidrofor,

fosă septică, 2.500 mp curte, drum

de 6 km neasfaltat. Zonă de deal/

munte superbă, liniștită, la 50 km

de oraș. Preț 21.000 € negociabil.

Mai multe informații, la telefon:

678 804 997.

Vând apartament la cheie, în

Ploiești, cu 3 camere, centrală

proprie, utilat cu mobilă nouă.

Preț informativ: 50.000€. Detalii

suplimentare la telefon: 0034/642

925 210 (Spania); 0040/772 929

916 (România).

Vând teren intravilan pentru

construcții în zona de vile, sat

Frățești, județul Giurgiu, la 50 km

de București și 10 km de Giurgiu,

cu suprafața totală de 1.012 mp.

Preț negociabil: 13.500 €. Terenul

se poate vinde și parcela, fiecare

parcelă având 506 metri pătrați,

preț 7.000 € ușor negociabil. Mai

multe relații la telefon: 663 385

792. Pentru cei interesați, pot trimit

poze cu terenul, pe WhatsApp.

Vând 600 mp teren construcții

case utilat cu apă, gaz, curent la

130 m, în Stupini, județul Brașov,

Str. Nicovalei. Se vinde și în doua

rate pe perioada unui an, prin

contract notarial. Exclus agenții

si intermediari. Preț: 15.000€.

Relații la email: panalucian77@

gmail.com sau la telefon 0034/

642 686 552.

SERVICII

Servicii funerare internaționale.

Organizăm repatrierea

decedaților din străinătate.

Asigurăm transport funerar

până la domiciliu, din toată

Europa, sicriu omologat UE.

Pass mortuar. Standarde europene

la prețuri mici, program

NON STOP. Telefon: 0040 / 747

932 082, www. funeralex.ro

MATRIMONIALE

Doamnă, doresc să cunosc

un bărbat de 48 – 50 de ani, din

comunitatea Madrid, fără vicii,

pentru o relație seriosă, bazată

pe respect reciproc. Telefon: 603

302 314.

Tânăr înalt, simpatic, fără

obligații familiare, cu cei „7 ani

de acasă”, doresc să cunosc o tânără

până în 35 de ani cu același

calități, pentru o relație bazată pe

respect și sinceritate, eventual

căsătorie. Locuiesc și lucrez în

Madrid. Nu contează din ce parte

a Spaniei este persoana. Telefon:

691 739 113.

Tânăr, 33 de ani, caut o fată

pentru o relație serioasă, eventual

căsătorie. Telefon: 642 311 768.

Doamnă, 47 de ani, doresc să

cunosc un domn de vârstă apropiată

din comunitatea Madrid,

serios, fără vicii. Rog seriozitate!

Telefon: 642 089 264.

Tânăr 41 de ani, fără obligații

familiare, doresc să cunosc o fată

cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de

ani, fără obligații, educată, responsabilă,

pentru o relație frumoasă,

serioasă, eventual căsătorie. Telefon/WhatsApp

642 240 140.

Am 35 de ani. Caut o fată pentru

prietenie/căsătorie. Ofer și cer

sinceritate. Telefon: 631 715 038.

Am 51 de ani. Sunt un bărbat

normal, cu calități și defecte, însă

am multe de oferit, motiv pentru

care aș dori să cunosc o doamnă

din zona Madridului, cu vârsta

până în 55-56 de ani. Telefon:

643 110 286.

Bărbat, 45 de ani, divorțat, din

comunitatea Madrid, caut o doamnă

sinceră și corectă într-o relație

serioasă. Telefon: 677 720 181.

Doamnă serioasă, 65 de ani,

fără obligații, doresc să cunosc un

domn de vârstă apropiată, pentru

prietenie/căsătorie. Telefon: 642

239 369.

Bărbat, 55 de ani, divorțat,

fără obligații, fără vicii, doresc să

cunosc o doamnă cu vârsta între

45 și 60 de ani, sinceră, pentru o

relație serioasă de prietenie/căsătorie.

Telefon: 642 811 265. Nu

sunați inutil dacă nu corespundeți

profilului și nu dați beep!

Tânăr, 35 de ani, caut o fată de

vârstă apropiată pentru o relație

serioasă. Mai multe detalii, la telefon:

642 644 829.

Tânăr, 37 de ani, singur, fără

obligații, aș dori să cunosc o fată

de vârstă apropiată, 30 -37 de ani,

pentru prietenie, eventual căsătorie.

Nu am mai fost căsătorit și

nu am obligații! Telefon: 642 939

318.

Bărbat din comunitatea

Madrid, caută o doamnă pentru o

relație serioasă, de lungă durată.

Sună pentru detalii suplimentare

la telefon: 642 635 661.

Bărbat, 46 de ani, caut o doamnă

de aceeași vârstă, sau apropiată,

cu locul de muncă stabil, fără

vicii, pentru o relație serioasă și

de lungă durată. Telefon: 642 629

980.

Tânăr de 35ani, din comunitatea

Madrid, simpatic, zvelt,

fără vicii, sociabil, aș dori să cunosc

o fată cu aceleași calități,

fără copii, cu vârsta până în 34

ani, pentru o relație serioasă. Nu

sunați inutil! Telefon: 643 061 858

( WhatsApp).

Tânăr 37 ani, caut fată /femeie

de vârstă apropiată pentru o relație

serioasă. Telefon: 642 532 245.

Tânăr de 34 ani, fără vicii,

înalt, sincer, simpatic, sociabil,

aș dori să cunosc o fată sociabilă,

fără copii, până în 34 ani, similare

caracteristici, din comunitatea

Madrid, pentru o relație serioasă.

Curioasele să nu sune inutil! Rog

seriozitate maximă! Telefon: 643

061 858 (WhatsApp).

Tânăr, 37 de ani, fără vicii, cu

situație economică stabilă, fără

obligații, caut o fată cu aceleași

calități, pentru o relație serioasă,

din comunitatea Madrid. Telefon:

643 694 395.

Doamnă 46 ani, doresc să cunosc

un bărbat serios, educat, fără

vicii, fără obligații (de preferat să

nu aibă copii), de vârstă apropiată

pentru o relație serioasă, din

comunitatea Madrid. Rog maximă

seriozitate! Raspund doar la

mesaje. Nu sunați ! Telefon: 642

068 227.

Domn 46 de ani, divorțat,

doresc să cunosc o doamnă de

vârstă apropiată pentru o relație

de prietenie, respectiv căsătorie.

Mă puteți suna la telefon: 642

264 868.

Bărbat, 40 de ani, din

Barcelona, caut o doamnă de

vârstă apropiată, pentru o relație

serioasă. Ofer și aștept seriozitate!

Telefon: 676 272 617.

Doamnă, 59 de ani, divorțată,

160/58, fără obligații, din

Comunitatea Madrid, doresc să

cunosc un domn de vârstă apropiată,

pentru prietenie/căsătorie.

Telefon: 603 842 980.

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com

Prin SMS sau Whatsapp:

643 015 676

Ziua Națională a României

sărbătorită la Madrid

Ambasada României în

Regatul Spaniei a sărbătorit

Ziua Națională alături de

reprezentanți ai autorităților

centrale, regionale și loca-

le, ai corpului diplomatic și

ai mediului de afaceri, academic

și cultural spaniol și

român.

În acest an, s ărbătoarea

noastră naţională a fost

marcată printr-un concert

extraordinar organizat în

colaborare cu Institutul

Cultural Român de la

Madrid, susținut în seara zilei

de 2 decembrie 2019, în

somptuosul Salon Regal al

Casino de Madrid, de către

Josu de Solaun Soto, pianist

de renume mondial, în compania

cunoscutei soprane române

Rodica Vică. Publicul

a fost încântat cu compoziţii

ale marelui George Enescu,

precum şi cu creaţii din opera

compozitorilor George

Grigoriu, Ruperto Chapi,

Agustin Lara, Enrique

Granados, Giacomo Puccini

şi Gianni Schicchi.

Cu această ocazie, ambasadorul

Gabriela Dancău

l-a decorat, în numele

Preşedintelui României, cu

Ordinul „Meritul Cultural”

în grad de Ofiţer, pe pianistul

Josu de Solaun, unicul

muzician spaniol care

a câștigat Premiul I la

Concursul Internațional de

Pian „ George Enescu” şi a

înregistrat opera completă

a marelui muzician român.


More magazines by this user
Similar magazines