Buletin Parohial Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel, Melbourne - Decembrie 2019

P A T R I A R H I A
R O M A N A
EPISCOPIA ORTODOXA ROMANA A AUSTRALIEI SI NOII ZEELANDE
BISERICA ORTODOXA ROMANA
“Sfintii Petru si Pavel”
61-63 Queensberry Street, South Carlton, Victoria 3053, Australia
Telefon: (03) 9663 5120
www.romanianstpeterandpaul.com.au
stpeterandpaulparish@gmail.com
BULETIN PAROHIAL
ANUL 18 - NUMARUL 38 - Decembrie 2019

CUPRINS
pag 3
Urare a Prea Sfintitului Mihail
la Nasterea Domnului
pag 3
Rugaciune de Anul Nou
pag 4
Diacon profesor Orest Bucevschi
Nasterea Domnului
pag 6
Galeria Marilor Duhovnici
Parintele Arsenie Papacioc
Pag 7
Colinda Romaneasca la Betleem
pag 9
Tanarul Ortodox
pag 10
Poezii
pag 12
Din activitatile Parohiei
pag 18
Anunturi Parohiale

Va dorim tuturor un praznic luminos, cu bucurie si sanatate, pace
sufleteasca si spor binecuvantat in toata lucrarea cea buna, iar
Anul Nou in care intram sa fie binecuvantat de Domnul cu impliniri
in viata dumneavoastra si in familiile dumneavoastra.
La multi ani!
Al vostru catre Domnul rugator,
† M i h a i l
Episcopul Romanilor Ortodocsi
din Australia si Noua Zeelanda
Rugaciune de Anul Nou
Multumim Bunului Dumnezeu pentru anul care a trecut si pentru toate cele daruite noua.
Binecuvanteaza, Doamne, viata noastra si ne izbaveste in Anul cel Nou care vine si in toti
anii vietii noastre, de necazuri, de primejdii, de razboaie si de toata rautatea si nedreptatea,
daruindu-ne tuturor zile bune si indelungate, cu buna sporire si folos in munca noastra,
cu fericire si liniste, ca sa-Ti multumim pururea pentru toate si Tie marire sa inaltam,
impreuna si Parintelui Tau Celui fara de inceput si Preasfantului si Bunului si de viata
facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor.
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii.
Amin.
3

Nasterea Domnului
Diacon profesor Orest Bucevschi
Scumpa si mareata virtute este smerenia, caci a innobilat-o Mantuitorul. Ea este podoaba de
pret a crestinului si-i este necesara pentru insusirea si pastrarea celorlalte virtuti. Da, credinta
este suportul virtutilor crestine, dar fara smerenie ea este lipsita de consistenta, dupa cum iubirea
crestina autentica nu poate fi lipsita de podoaba smereniei, care este ocrotitoarea si a nadejdii si a tuturor
celorlalte virtuti.
Craciunul - ziua Nasterii Domnului si Mantuitorului
nostru Iisus Hristos ziua pe care cu aproape 2000 de ani
in » urma corul ingerilor a salutat-o cu cantarea cereasca:
„Marire intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace,
intre oameni binevoire ” si in care ingerul Domnului bine
vestea pastorilor de pe campia Vitleemului: „bucurie
mare, care va fi pentru tot poporul, caci, in orasul lui
David, astazi voua S-a nascut Mantuitor, care este Hristos
Domnul”, indicandu-le totodata si semnul de recunoastere
al celui nascut: „ veti gasi un prunc infasat, culcat in iesle”
(Luca II, 10-14).
„Un prunc infasat, culcat in iesle”... Cine este acesta?
Este „Cuvantul cel vesnic”, persoana a doua a Sfintei
Treimi, Fiul lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos,
care a luat firea omeneasca, s-a intrupat din Sfanta Fecioara
Maria si a trait ca om intre oameni.
„Cuvantul S-a facut trup si S-a salasluit intru noi...” (Ioan
I, 14)
. In ce conditii? Pe cand primul Adam in rai a iesit din
mana Creatorului in plenitudinea frumusetii si puterii
barbatului matur, al doilea Adam, Mantuitorul, intra in
lume ca un copil slab, neajutorat, asemenea unui nounascut,
care-si poate exprima dorintele numai prin lacrimi,
avand trebuinta de ingrijire totala din partea mamei
iubitoare. Si nu se naste in cadru de splendori exterioare,
ci in saracie, ieslea unui subred adapost de animale
servindu-i de leagan, alaturi stand Maria si Iosif, amandoi
bogati in virtuti ceresti, dar saraci in bunuri pamantesti.
Dupa ce terminase maretul templu, aducandu-si aminte
de fagaduinta ca Dumnezeu va locui in el, Solomon
exclama: „Oare adevarat sa fie ca Domnul va locui cu
oamenii pe pamant? Dar daca cerul si cerul cerurilor nu
Te incap, cu atat mai putin aceasta casa pe care am zidit-o
numelui Tau ” (III Regi VIII, 27) . Si ce-ar fi spus Solomon daca l-ar
fi vazut pe Domnul nu intr-un templu splendid, impodobit
cu aur si pietre scumpe, ci in iesle, alaturi de animale?
Desigur, pentru a aprecia corect saracia unui om nu-i
suficient a considera numai lipsurile sale momentane, ci
trebuie considerate si pretentiile la care ar avea drept dupa
situatia sa. Cel obisnuit din tinerete cu lipsurile simte
mult mai putin saracia decat cel crescut in abundenta.
Dar „copilul din iesle” este Fiul lui Dumnezeu, „Domnul
cerului si al pamantului”, dupa cuvantul psalmistului: „Al
(Ps. XXIII,
Domnului este pamantul si toate cele de pe el... ”
1)
. Si cum a aparut Fiul lui Dumnezeu pe pamant? „intru
ale Sale a venit, dar ai Sai nu L-au primit” (Ioan I, 11) . „Vulpile
au vizuini si pasarile cerului cuiburi, Fiul Omului insa nu
are unde sa-si plece capul” (Matei VIII, 20) . Cel care a creat totul
renunta de bunavoie la orice splendoare, bogatie, lux si
onoare pamanteasca.
Motivul? Sa fi pretins Acesta mantuirea noastra?
Nicidecum. Caci orice act al Mantuitorului ar fi fost suficient
sa mantuiasca lumea de toate pacatele. Deci? Motivul
pentru care Mantuitorul a renuntat la orice splendoare
este nemarginita Sa iubire de om, care il determina ca in
zilele copilariei, cand gura Sa inca nu rostea cuvinte, sa ne
invete, prin exemplul Sau, la smerenie.
Astfel, „ieslea din Vitleem” este primul amvon al
Mantuitorului pe pamant - s-ar putea spune primul amvon
crestin, de pe care nu s-au rostit cuvinte, din care insa s-a
invatat cu pilda vietii.
Smerenia este virtutea specific crestina prin care crestinul
recunoaste ca toate darurile si insusirile sale bune nu sunt
roadele vredniciei sale, ci sunt primite de la Dumnezeu si
deci nu trebuie sa se mandreasca cu ele. ,Nu ca prin noi
insine suntem destoinici sa socotim ceva ca venind de la
noi, ci destoinicia noastra este de la Dumnezeu” (II Cor. III, 5) .
Si Mantuitorul a utilizat orice ocazie pentru a starui asupra
smereniei, dandu-se pe Sine ca pilda: „invatati de la mine
ca sunt bland si smerit cu inima ” (Matei XI, 29) .
Dupa relatarile evanghelistilor, Mantuitorul se straduia
totdeauna sa evite senzatia produsa de minunile Sale.
Astfel, dupa minunea inmultirii painilor, cand multimea
voia sa-I faca mari onoruri, se retrage in munte (Ioan VI, 15) .
Caci „oricine se inalta pe sine se va smeri, iar cel ce se
smereste pe sine se va inalta ” (Luca XIV, 11) . Mai citim in Sfanta
Scriptura ca Mantuitorul nu s-a socotit injosit spaland
picioarele ucenicilor Sai, inclusiv lui Iuda (Ioan XIII, 5) . Si cu ce
masura s-ar putea aprecia smerenia de care a dat dovada
Mantuitorul in Patimile Sale? „S-a smerit pe Sine, facanduse
ascultator pana la moarte” (Filip. II, 8) . Este tradat de unul
dintre ucenici (Iuda), renegat de altul (Petru) si parasit de
toti - in smerenia Sa, tace; fiinte umane, demne de mila, il
judeca si il condamna la moarte pe Creatorul - si smerenia
Sa tace: multimea il batjocoreste - si smerenia Sa tace; „ca
un miel fara slas inaintea celui ce-L tunde, asa nu si-a
deschis sura Sa” (Isaia L, 7) .
Scumpa si mareata virtute este smerenia, caci a
innobilat-o Mantuitorul. Ea este podoaba de pret a
crestinului si-i este necesara pentru insusirea si pastrarea
4

celorlalte virtuti. Da, credinta este suportul virtutilor crestine, dar fara smerenie ea este lipsita de consistenta, dupa
cum iubirea crestina autentica nu poate fi lipsita de podoaba smereniei, care este ocrotitoarea si a nadejdii si a tuturor
celorlalte virtuti.
Si „copilul Iisus” este adus de parinti la Templu „ca sa se faca pentru El dupa datina legii”. La vederea „copilului”,
Simeon, un om din Ierusalim, drept si temator de Dumnezeu, care astepta mangaierea lui Israil si caruia Duhul
Sfant ii vestise ca nu va muri pana nu va vedea pe Domnul, exclama: „Acum slobozeste pe robul Tau, Stapane, dupa
cuvantul Tau, in pace, ca ochii mei vazura mantuirea Ta, pe care ai gatit-o inaintea fetei tuturor popoarelor, lumina spre
descoperirea neamurilor si slava poporului Tau Israel. ” (Luca II, 29-32) .
Acesta, inaintat in varsta si simtind apropierea mortii - singurul fapt din viata despre care omul are certitudine
deplina ca se va intampla - nadajduia, asemenea intregului popor, in izbavirea de sub apasarea straina, desi unora li se
parea nadejde zadarnica. Dar batranul Simeon avea nadejdea tare ca odata va veni totusi mantuirea, caci asa-i vestise
Duhul Sfant. Si, iata, in pruncul Iisus adus de parinti la Templu batranul recunoaste pe purtatorul .si implinitorul
nadejdii sale. Pentru el viata a ajuns acum la punctul culminant, caci si-a vazut cu ochii mantuirea. In „copilul din
Vitleem” si-a vazut implinite toate nadejdile, ochii credintei des coperindui aceasta - fapt ce-l determina sa rosteasca, cu
deplina bucurie si multumire sufleteasca, „rugaciunea funerara”: „Acum slobozeste pe robul Tau...”.
Pentru cei obisnuiti a aprecia posibilitatile istoriei dupa relatiile de forta, de influenta economica, de prestigiu social
etc. poate parea inexplicabil faptul ca „vederea unul copil” l-a determinat pe batranul Simeon sa-si vada implinite toate
dorintele vietii si deci cu deplina multumire sufleteasca sa poata parasi viata pamanteasca.
Dar „copilul din Templu” era Fiul lui Dumnezeu intrupat pentru mantuirea noastra. in El recunoscuse batranul
Simeon pe „Unsul Domnului”, de care-i vestise Duhul Sfant. Si „vazand cu ochii mantuirea”, el putea acum sa-si incheie
„in pace” viata pamanteasca, in deplina multumire sufleteasca.
Dar „Pace pe pamant” vestesc si ingerii in cantarea lor la Nasterea Mantuitorului si pace dorea poporul din tara in
care s-a nascut Iisus. Si pace aduce Acesta, dar nu una de ordin politic, national, economic, ci „pacea lui Dumnezeu”,
infaptuita prin mantuirea obiectiva a lumii de pacatul originar, generand pacea credinciosului cu Dumnezeu, pace in
interiorul sau sufletesc, pace cu semenii si care, insusita de credincios, duce la implinirea dorintelor si aspiratiilor sale
bune.
Praznuim Nasterea Domnului dar praznuirea noastra sa nu se rezume la anumite datini: braduleti cu lumanari si
obiecte diferite, la daruri reciproce s.a., ci sa ne interiorizam continutul acestei sarbatori, cu suflet curat sa meditam
asupra mantuirii aduse de Cel ce astazi S-a nascut si care a spus despre Sine ca este „Calea, Adevarul si Viata” (Ioan
XIV, 6) si sa ne ducem viata dupa invatatura Sa si dupa pilda vietii Sale, spre binele nostru individual si social. Atunci
va fi „marea bucurie” de care vorbesc ingerii la Nasterea Domnului”.
„Cel Vesnic a devenit vremelnic”
„Cel Atotputernic - slab”
„Cel Invizibil - vizibil”
„Cel Infinit bogat - sarman!” Amin.
sursa: doxologia.ro
5

GALERIA MARILOR DUHOVNICI
Parintele Arsenie Papacioc
„Nasteti-L mereu pe Hristos in inimile voastre”
„Cum am mai spus, dupa mine, Nasterea Domnului este cel mai mare
eveniment al Crestinatatii: caci Dumnezeu s-a coborat in trup omenesc spre
a mantui omenirea. Iisus Hristos ne-a incredintat ca suntem vesnici, nu in
materie, ci in duh. Si ca sufletele noastre au portile Raiului deschise, doar
sa ne ostenim sa ajungem pana la ele. Prin post, rugaciune, nevointa, fapta
buna… Dragii mei, nu e putin lucru sa ai sentimentul vesniciei in tine…
Cati insa mai constientizeaza aceasta? Daca am fi convinsi si constienti
permanent ca suntem vesnici si ca prin faptele noastre ne hotaram locul in
vesnicie – ori in chinurile iadului, ori in dulceata Raiului, adica in unirea
deplina cu Dumnezeu -, atunci am fi mult mai chibzuiti. Nu poti fura, omori,
uri, daca stii ca prin aceasta viata ta de dupa pragul mortii va fi numai
lacrima si suferinta. Si nici nu te poti teme de moarte daca stii ca aceasta
nu este decat adormirea trupului, pentru intoarcerea sufletului in Sanurile
Domnului. Omul crestin stie ca trebuie sa faca doar ceea ce-l mantuieste,
dar face si altele, care-l osandesc.
Va dati seama ce-ar fi fost lumea fara Hristos? Bucurati-va ca S-a nascut si nasteti-L mereu in inimile
voastre. Cu El putem totul, fara Hristos nu putem nimic. Repetati-va asta intreaga viata si veti gresi mai
putin, nu va veti mai teme si veti putea birui.
Traiti pe Hristos in orice moment. Mai inainte de
toate, sa dati slava milostivirii si bunatatii celei negraite
a Mantuitorului nostru Iisus Hristos si Preacuratei si
Preasfintei Fecioare Maria, care a slujit la Nasterea Lui,
ca ne-a invrednicit pe toti sa mai ajungem inca o data
Nasterea Domnului si sa praznuim innoirea neamului
omenesc, prin taina venirii cea in trup a lui Dumnezeu-
Cuvantul. Amin!”
„Du-te gandule mai iute,
Du-te si colinda-n lume.
Mergi pe unde-a fost Hristos,
Ca sa-ti fie de folos.
De folos sa-ti fie-n duh,
Trairea Lui de Om Sfant,
De Om Sfant si Dumnezeu,
Ca sa ma-ndumnezeiesc si eu.
Naste-n mine, naste-acum,
Nasterea Domnului Sfant,
Ca s-a nascut Domnu-n lume
Pentru-a noastra mantuire.
Amin!
6

Colinda romaneasca la Betleem
Monahia Theodora Videscu
Colindele traditionale romanesti umplu intotdeauna de bucurie sfanta sufletele celor care le asculta,
dimpreuna cu cei care le canta. De mii de ani, poporul roman a pastrat in traditia vietii sale crestine colindul,
aceasta cantare plina de bucuria Nasterii Pruncului Iisus Hristos. Diferite de la o zona la alta a Romaniei,
colindele reunesc in esenta lor aceleasi mesaje care vestesc toata simbolistica Nasterii Domnului nostru
Iisus Hristos. Caci undeva, in centrul pamantului, tocmai la Betleem, Mesia cel mult dorit, Mesia Cel vestit
de proorocii Vechiului Testament, avea sa Se nasca intr-o noapte sfanta, pe paiele umede ale unei smerite
pesteri din Orientul Mijlociu. De atunci si pana astazi, Betleemul cheama la vizitate si inchinare milioane
de oameni de pe planeta, indiferent de credinta, religie ori pregatire intelectuala. An de an, pe 7 Ianurie, de
Craciunul pe stil vechi, la Betleem, colindele romanilor vestesc si ele sarbatoarea aflata in inimile tuturor
ortodocsilor din acele locuri.
Betleemul Pruncului Iisus
Betleemul Iudeii se afla la 7 km de Sfanta Cetate
a Ierusalimului. In limba ebraica, cuvantul Betleem
se traduce ca fiin casa a painii (beit – casa, lehem –
paine). Orasul-cetate, construit pe stancile Muntilor
Iudeii, este un conglomerat de cladiri cu arhitectura
monotona – case cu 3-4 niveluri, fara acoperisuri, cu
strazi in panta si uneori atat de inguste incat chiar si
fara automobil abia te poti strecura. Cladirea cea ma
impunatoare ete turla Bisericii Nasterii Domnului,
care care toate indicatoarele rutiere converg ”TO
NATIVITY CHURCH”, scris in limbile araba si
engleza, fiind cel mai vizitat obiectiv din oras.
Dincolo de baraje militare, de ziduri inalte si groase
de beton armat, dincolo de o populatie majoritar de
religie islamica, sub pavimentul bisericii Nasterii
Domnului, sa si astazi smerita asezare Pestera, ieslea
cea mult cantata in colindele romanesti. Peste locul
ieslei, o stea de argint cu paisprezece raze, scrie in
limba latina si aminteste lumii: „Hic de Virgine Maria
Jesus Christus natur est” (Aici a nascut Fecioara Maria
pe Iisus Hristos). Cle 14 raze semnifica
cele paisprezece neamuri ale casei lui
David, de la Iesei si pana la nasterea
lui Iisus, din Fecioara Maria.
Venind la Betleem, ne intoarcem
in timp, cu doua milenii in urma
si pare ca aievea, din frigul noptii
betleemite, urca si invaluie inimile
noastre dulcea si sfanta cantare:
„Slava intru cei de sus lui Dumnezeu
si pe pamant pace, intre oameni
bunavoire! (Luca 2,14). Praznicul
Nasterii Domnului are doua date de
celebrare: pe 25 Decembrie pentru
noi, ortodocsii, si pe 7 Ianuarie pentru
crestinii ortodocsi de stil vechi. In
noaptea Ajunului Nasterii Domnului de pe data
de 24 Decembrie, Patriarhia Latina de Ierusalim
televizeaza in direct, de la Betleem, Missa Solemna
de Craciun. Orasul sta invesmantat in luminile
multicolore ale stelutelor, pomii naturali de pe drum
sunt impodobiti cu ghirlande luminoase si globuri,
iar multime de crestini traiesc la unison Nasterea
Domnului. Dupa aceasta noapte sfanta a crestinatatii,
pentru doua saptamani, orasul Betleem se cufunda
in linistea-i cotidiana sfasiata doar, de cinci ori pe zi,
de muezinul de la moscheile orasului chemand la
rugaciune cu glas ragusit: „Allah – Bar” (lb. Araba
„Mare este Dumnezeu!”)... Vanzatorii ambulanti
vand suvenirurile prelucrate hand-made din lemn de
maslin, singurul lemn disponibil din belsug in aceste
locuri, ori frumoase alcatuiri din sidef, materie prima
extrasa din Marea Moarta. Calatorul plecat de acasa,
departe de casa, pentru a se intalni cu Pruncul Iisus
in ieslea de la Betleem, va face o incursiune a rabdarii
printre atatea suveniruri si siraguri de margele din
turcoise, coral, chihlimbar si lapis-lazuli, pliante
si postere cu orasul Betleem. Totul pare ametitor
si epuizant in duhul marketingului, insa cand
7

pasesti prin usa sapata in stanca a Bisericii Nasterii
Domnului, nevoit fiind sa te apleci cu trupul destul
de mult pentru a nu da cu capul de pragul de sus,
simti dintr-o data ca lumea de afara cu zgomotele si
interesele ei mercantile se prabuseste la picioarele
Celui ce a venit sa mantuiasca tot neamul omenesc,
Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, nascut din Fecioara
Maria.
Pentru crestinii ortodocsi, Praznicul Nasterii
Domnului se celebreaza pe 7 Ianuarie, cu savarsirea
Sfintei Liturghii in noaptea dintre 6-7 Ianurie.
Patriarhul Ierusalimului si a toata Palestina,
dimpreuna cu membrii Sfintei Fratii a Sfantului
Mormant savarsesc Sfanta si dumnezeiasca Liturghie,
atat in biserica mare cat si in pestera in care S-a
nascut Iisus Hristos, aflata sub Sfantul Altar al celei
dintai. In marea biserica zidita de Sfintii Imparati
cei intocmai cu Apostolii - Constantin si mama sa
Elena, rasuna cantarile preotilor. Pe pavimentul din
blocuri mari de piatra stau ingenunchiati miile de
pelerini sositi de pretutindeni: greci, romani, rusi,
etiopieni, crestini si necrestini care cu totii impreuna,
fac un tablou deprins parca din veacurile primare
ale crestinatatii, pe cand crestinii nu descoperisera
tehnica si comoditatea zilelor noastre. Asezati direct
pe piatra, toti acesti calatori cu fete trase de nesomn,
dar cu lumina in priviri, amintesc de vremurile pe
cand Iisus Hristos trecea, aratandu-se multimilor, de
cele mai multe ori in mod neasteptat.
Minunea Betleemului pe care multi o cauta cu
ardoare in aceste zile, este aceea de a vedea pe cerul
Tarii Sfinte Steaua de la Betleem. Aceeasi stea care
i-a calauzit pe magii plecati din Persia sa se inchine
Pruncului, aceeasi stea pe care o vazusera si pastorii
aflati pe camp, incalzindu-se la foc. Minunea Stelei
de la Betleem este o certitudine! Multi locuitori
din aceasta parte a lumii au vazut-o, si poate ca si
pelerinii-inchinatori. Nu dupa vrednicie, ci dupa
credinta, Steaua poate fi vazuta. Cei care au avut
bucuria de a o vedea, au marturisit cu adevarat ca
Iisus este „Rasaritul cel de Sus”, pentru ca o mare si
stralucitoare Stea S-a aratat pe cerul lumii, aducand
cu ea impacarea omului cu Dumnezeu si iubirea cea
sfanta.
8

TANARUL ORTODOX
piersica, a fost buna? – l-a intrebat taranul si pe cel
de-al treilea fiu al sau.
– Nu stiu.
– Cum nu stii, da’ ce-ai facut cu ea?
– Am vandut-o. M-am dus cu ea in targ si am dat-o
cu zece bani. Uite-i!
– Fiule, tu sigur o sa ajungi mare negustor, dar ai
grija ca nu toate sunt de vanzare in viata; mai ales, nu
ceea ce ai primit de la parinti.
In sfarsit, taranul l-a intrebat si pe ultimul baiat, cel
mai mic dintre toti.
– Dar tie ti-a placut piersica?
– Nici eu nu stiu, tatuca.
– Cum, si tu ai vandut-o?
O
data, un taran a vrut sa-i incerce pe cei patru
fii ai sai. I-a chemat dimineata la el si i-a dat
fiecaruia cate o piersica. A plecat apoi la camp,
lasandu-i sa-si vada de treburi si sa-si imparta ziua
cum cred ei de cuviinta. Seara insa, cand s-a intors,
i-a chemat pe toti patru in tinda si l-a intrebat pe cel
mai mare:
– Nu, tata. Eu m-am dus in vizita la prietenul meu
de peste drum, care e bolnav, si i-am dus-o lui. S-a
bucurat mult pentru ea si mi-a multumit din suflet.
Cu lacrimi in ochi, tatal si-a luat copilasul pe
genunchi si i-a spus:
– Nu stiu ce te vei face tu in viata, dar stiu ca,
indiferent ce drum vei urma vei fi un bun crestin si
asta e tot ce conteaza!
– Spune-mi, ce-ai facut cu piersica ta?
– Ce sa fac, tatuca, am mancat-o si-ti multumesc. A
fost tare buna. Am luat apoi samburele, l-am plantat
in spatele casei, am udat locul si nadajduiesc sa
creasca acolo un piersic frumos si roditor.
– Bine ai facut baiatul tatii, sunt sigur ca tu o sa
ajungi un bun gospodar. Dar tu, ii zise celui de-al
doilea, ce-ai facut cu piersica ta?
– Am mancat-o. A fost atat de buna, coapta si
frageda…
– Si apoi?
– Pai, am aruncat samburele si m-am dus la mama
sa-i mai cer cateva, ca tare bune erau.
– Fiule, zise atunci omul cu intristare in glas, ai
grija sa nu ajungi un om lacom ca `lacomul mai mult
pierde si lenesul mai mult alearga`. Dar tie ti-a placut
9

Craciunul copiilor
Dragi copii din tara asta,
Va mirati voi cum se poate,
Mos-Craciun din cer de-acolo
De le stie toate-toate...
Uite cum, va spune badea...
Iarna-n noapte pe zapada
El trimite cate-un inger
La fereastra sa va vada...
Ingerii se uita-n casa
Vad si spun - Iar Mosul are
Colo-n ceriu la el in tinda,
Pe genunchi o carte mare...
Cu condei de-argint el scrie
Ce copil si ce purtare...
Si de-acolo stie Mosul
Ca-i siret el, lucru mare...
Octavian Goga
Colinde pentu Iisus
Afara vantul sa-ntetit
Si ninge nu stiu unde.
Pe ulite apar copii,
E vremea de colinde.
Din poarta-n poarta se opresc
Si canta pe la gazde,
Iar gospodinele roiesc
Cu nuci si mere coapte.
Si merg pe ulite razand
Si cad si se ridica,
Doar cate-un caine mai flamand
Le da prilej de frica.
Si cerul le trimite vesti
Si-ncepe ca sa cearna
Zapada alba, fulgi de nea,
O mantie de iarna.
Vasilica Tianu
Rasuna satul de colinde,
Nimic n-ar fi de spus,
Insa colindul de copil
Ajunge pana la Iisus.
Copii se intorc spre case
E noapte si e frig,
Au inceput sa simta asta,
Muscand cu greu dintr-un
covrig.
De sus din cer, Iisus Hristos
Priveste-ngandurat,
Copiii-acestia minunati
Pe El l-au colindat.
10

Scrisoare lui Mos Craciun
Draga Mos Craciune,
Eu nu pot sa-ti scriu,
Ca sunt inca mica
Si carte nu stiu.
Dar iti scrie acuma
Sora mea, Florica,
Noi in anul asta
Nu-ti cerem nimica,
Si de poate-n traista
N-ai daruri destule,
Din ce-avem noi, uite,
Iati-le si du-le
De le da prin case
De parinti sarmani,
Sau pe-acolo unde
Sunt copii orfani.
Elena Farago
E vremea colindelor,
Caci ghiata se'ntinde
Asemeni oglinzilor.
Si tremura brazii
Miscand ramurelele,
Caci noaptea de azi-i
Cand scanteie stelele.
Se bucur copiii,
Copiii si fetele,
De dragul Mariei
Isi piaptana pletele...
De dragul Mariei
Si-al Mantuitorului
Luceste pe ceruri
O stea calatorului.
Colinde, colinde
Mihai Eminescu
Si, de poti, pe urma,
Tare te rugam:
Sa ne spui si noua
Unde sa catam,
Ca sa le mai ducem,
Pana vii tu, iar,
In tot anul asta
Cate un mic dar.
11

DIN ACTIVITATILE PAROHIEI
Rusaliile 2019
12

Agapa comunitara, Iunie 2019
Ziua copilului
13

Participare la Hramul
Sfintei Manastiri “Izvorul
Tamaduirii”, 2019
Taina Sfintei Cununii, Iunie 2019
Pranz cu voluntarii participanti la
confectionarea lumanarilor pentru Biserica -
Septembrie 2019
14

Agapa comunitara
15

16

Doamna Ana
Tacacs la implinirea
frumoasei varste de
85 de ani. Ii uram
“La multi ani cu
sanatate!”
Domnul si Doamna Simion si Rodica Draghici la implinirea varstei de 65 de ani
Uram amandoura multi ani cu sanatatate si multe impliniri!
17

ANUNTURI PAROHIALE
Consiliul Parohial al Bisericii Ortodoxe Romane “Sfintii Apostoli Petru si Pavel” din Melbourne a reusit sa rezerveze
155 de locuri de veci la Cimitirul din Springvale – Springvale Botanical Cemetery.
Aceasta initiativa a fost luata in urma recentelor (neasteptate) decese din cadrul comunitatii noastre.
Un loc de veci costa $4700, dar se poate plati si in maxim 24 de rate lunare, cu un depozit de $1000.
Mentionam ca este pentru prima data cand vom avea o zona dedicata comunitatii romanesti in cadrul unui cimitir.
Rezervarea locului de veci din timp usureaza din stress-ul cauzat la pierderea celor dragi.
Va anuntam ca de la 1 Ianurie 2020 administratia cimitirului va ridica pretul unui loc de veci.
Pentru rezervari si informatii suplimentare va rugam sa contactati membrii Consiliului Parohial:
Iuliu Muntean - 0411 135 252
Ion Marghitan - 0437 837 274
Gheorghe Botezatu - 0432 028 948
18

Cautam profesori pentru scoala Duminicala, activitate care sa se desfasoare imediat dupa Sfanta Liturghie. Sunt
binevenite persoanele de orice varsta sau calificare.
Biserica Ortodoxa Romana “Sfintii Petru si Pavel”
CONTACT:
website: www.romanianstpeterandpaul.com.au
email - stpeterandpaulparish@gmail.com
Romanian Orthodox Youth Group
CONTACT
Facebook Group: Romanian Orthodox Youth Group Melbourne
Consiliul Parohial
Preot Paroh Dumitru Coman mobil: 0408 591 014
Domnul Iuliu Muntean - epitrop mobil: 0411 135 252
Domnul Ion Marghitan - casier mobil: 0437 837 948
Domnul Mircea Pop - secretar
Domnul Simion Draghici
Domnul Viorel Cocolea
Domnul Dorel Puiu
Domnul Gheorghe Botezatu
Domnul Dan Vatca
Membri supleanti:
Domnul Ion Petromaniant
Domnul Ioan Albis
Cenzori:
Domnul David Vasile
Domnul Octavian Ciociu
Domnul Leonard Uta
Comitetul de Doamne
Doamna Marioara Muntean mobil: 0438 524 794
Doamna Sanda Marghitan mobil: 0413 929 621
Doamna Rodica Draghici
Doamna Didi Moise
Doamna Ioana Vancea
Doamna Stela Cretu
Doamna Liliana Puiu
Doamna Luci Dumitriu
Doamna Ioana Ionescu
Doamna Dorina Cocolea
Doamna Geta Pop
Doamna Diana Vatca
Doamna Janina Botezatu
Doamna Floreana Coman mobil: 0400 233 747
RUGAM CALDUROS TOTI CREDINCIOSII SA FACA DONATII PENTRU SPRIJINIREA
BISERICII NOASTRE:
Detaliile contului bancar al Bisericii sunt:
Account name: Romanian Orthodox Church of Melbourne
BSB: 083170
Account Number: 515 292 049
Va multumim pentru sprijinul acordat pana acum si ne rugam ca Bunul Dumnezeu sa va
rasplateasca osteneala si dragostea pentru Biserica!
19

Consiliul Parohial impreuna cu
Parintele Dumitru Coman
si
Comitetul de Doamne
va ureaza
La Multi Ani, 2020!
Editat de Parohia Bisericii Ortodoxe Romane “Sfintii Petru si Pavel” Melbourne - Australia, Decembrie 2019