Occidentul romanesc nr 113 - editia septembrie 2020

occidentul

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania

ZIAR

GRATUIT

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!

Anul X

Nr. 113 / 24 pagini

SEPTEMBRIE 2020

„NE-AM CLĂDIT

AICI STATUTUL

PROFESIONAL”

„Visul nostru inocent, de copii naivi, de a salva vieți, se pierdea prin colțuri de spitale reci, printre adevăruri

crude. Ne îndepărtam din ce în ce mai mult de idealul de a deschide un centru balnear. Visurile noastre

boeme, de capitală, începeau să se destrame...”

O nouă campanie derulată

de DRP – „Fii responsabil!”

„Campania derulată de DRP,

alături de IGPF, oferă lămuriri

privind riscurile la care se pot

expune românii și cum pot să se

protejeze în contextul actual al

pandemiei cu noul coronavirus,

fie că este vorba despre...”

Pagina 04

Sesizarea Inspecției Muncii

în Spania

„Cazurile cele mai comune

unde se apelează la sesizarea

Inspecției Muncii sunt

inexistența unui contract

de muncă, nerespectarea

programului de muncă...”

Pagina 07

Grupul elvețian Roche

va lansa la sfârșitul lunii

un test rapid pentru

coronavirus

„La lansare, 40 de milioane de

teste rapide SARS-CoV-2 vor

fi disponibile în fiecare lună.

Această capacitate va fi...”

Pagina 08

Ministerul Educației, în

parteneriat cu Google

și Microsoft, pune la

dispoziție, în mod gratuit,

platforme educaționale

„Cadrele didactice și unitățile

de învățământ au acces, în mod

gratuit, la toate platformele...”

Pagina 09

Pagina 12-13

El Camino de Santiago a

bordo del „Al Andalus”

„Realizar el Camino de

Santiago a bordo del tren Al

Andalus es una mezcla entre

pasado y presente que regala

al viajero lo más selecto del

paisaje, la cultura, el arte...”

Página 16


02 SEPTEMBRIE

2020

Adrese şi informaţii utile

REPREZENTAREA

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@

embajadaderumania.es

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:

Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de

deces sau accidente rutiere)

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza

Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,

Vizcaya), Navarra, La Rioja

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla

Această ediție a fost tipărită cu sprijinul Secretariatului General al

Guvernului - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Conţinutul acestei ediţii nu reprezintă poziţia oficială a Secretariatului

General al Guvernului - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

CLINICA VIRTUALĂ

DE PSIHOLOGIE ȘI

PSIHOTERAPIE

„Clinica virtuală de psihologie și

psihoterapie” primește internauți cu

diverse probleme (personale, de decizie,

sexuale, de cuplu, de învățare, de carieră

etc.), care manifestă interes pentru

serviciile online. Un serviciu dedicat în

special, românilor din străinătate.

Vă așteptăm pe:

ciberpsihoterapie.wordpress.com

Publicație lunară gratuită

Produs și editat de:

EL OCCIDENTE RUMANO

Depósito Legal: M-30588-2013

COORDONATOR PROIECT:

Michael Harrison Cronkite

FONDATORI:

Kasandra Kalmann Năsăudean

Florin Valentin Barbu

CO-FONDATORI:

Răzvan Ionescu

Dan Aurelian Pătrașcu

Michael Harrison Cronkite

DIRECTOR EDITORIAL:

Kasandra Kalmann-Năsăudean

MARKETING-PUBLICITATE:

Dan Aurelian Pătrașcu

Alina Marinescu Ortiz

SECRETAR DE REDACȚIE:

Andra Costandache

REDACTOR-ȘEF:

Dan Caragea

REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:

Ilinca Fodor Van Scheyk

SENIORI EDITORI:

Letiţia Coza

Gabriela Căluțiu Sonnenberg

Vavila Popovici

Zoe Stoleru Martí

CONTACT:

redactia@occidentul-romanesc.com

kasandranasaudean@occidentulromanesc.com

www.occidentul-romanesc.com


Kasandra Kalmann-Năsăudean

Director editorial - OR

Jurnalist investigații,

membru CCNMA

Cuvânt înainte SEPTEMBRIE

2020 03

„Caută respectul, nu atenția”

Un dicţionar defineşte demnitatea

drept „calitatea sau starea

de a fi demn, respectat sau

stimat”. Aşadar, prin demnitate

umană se înţelege atât felul

în care ne privim noi, cât şi

felul în care ne tratează alţii.

Deşi există diverşi factori care

ne pot influenţa sentimentele

cu privire la noi înşine, felul în

care ne privesc sau ne tratează

alţii are un rol important în ce

priveşte simţul propriei valori.

În fiecare ţară există oameni

săraci, lipsiţi de apărare sau

vulnerabili. Cu toate acestea,

cineva aflat într-o asemenea

situaţie nu ar trebui să se simtă

mai puţin demn. De fapt,

atitudinea sau reacţia altora

este cea care ar putea face pe

cineva să-şi piardă simţul propriei

valori. Realitatea tristă

este că de multe ori dreptul la

demnitate al oamenilor aflaţi în

situaţii nefericite este desconsiderat

sau ignorat. Cât de des

auzim cuvinte depreciative de

felul „boşorog”, „handicapat”

adresate vârstnicilor, săracilor,

bolnavilor sau celor infirmi!?

Demnitatea se leagă foarte

mult de sentimentul onoarei.

Un om demn inspiră respect.

Ţine de fire, de felul în care

acţionezi şi reacţionezi, de

felul în care ştii sau nu să fii

consecvent în principii şi atitudine.

Dacă ai anumite idei

în ceea ce priveşte aspectele

tale fundamentale, dacă preţuieşti

anumite valori şi le

respecţi indiferent de situaţie,

vorbim despre demnitate.

Fiecare decide pentru sine

ce este demn şi ce nu, dar o

limită există. Demnitatea înseamnă

respect, să te respecţi

pe tine şi pe cei din jurul tău.

Demnitatea nu reprezintă

inflexibilitate. Înseamnă

doar că, atâta timp cât crezi

în ceva, să fii consecvent în

practicarea acelei idei. Poţi

considera că este demn să ai

un anumit limbaj şi să eviţi

alte cuvinte, cum ar fi argoul

sau injuriile. Sau că e demn

să nu răspunzi cu aceeaşi monedă

unei ofense, ori, dimpotrivă,

să nu laşi jignirile neplătite.

Mândria este o oarecare extindere

a demnităţii. Nu doar

că nu accepţi anumite lucruri,

nu doar că nu le consideri

demne, ci le iei de-a dreptul ca

pe o ofensă personală. Există

aspecte bine delimitate între ce

permiţi şi ce nu, iar ce nu accepţi

este văzut ca o adevărată

degradare.

O persoană mândră are o

anumită viziune în proprii ochi

faţă de persoana sa şi nu admite

sub nicio formă să facă altfel

decât crede de cuviinţă, pentru

a-şi păstra imaginea nealterată.

Un om mândru nu va accepta

ceea ce el consideră degradare,

indiferent ce ar însemna această

degradare.

Mândria acceptă mai greu

un compromis. Dacă demnitatea

se înclină în faţă raţiunii,

mândria îngăduie mai greu

ideea eşecului. O persoană

mândră îşi va schimba mai

greu concepţiile despre drept

şi nedrept, bun şi rău, permis

şi nepermis, decât una demnă.

Prin urmare, mândria ar trebui

să impună, pe lângă stricteţea

regulilor, alegerea foarte

selectivă a motivelor pentru

stricteţe. Dacă eşti mândru,

gândeşte-te bine care îţi sunt

concepţiile! Şi, mai ales, dacă

sunt realiste…

Orgoliul seamănă foarte

bine cu mândria. O persoană

orgolioasă impune limite

de dragul imaginii sale, însă

e mai degrabă îngrijorată de

părerea pe care o vor avea cei

din jur decât de mândrie, de

propria părere despre sine.

Dacă demnitatea şi mândria

pot fi educative, despre orgoliu

nu se poate spune chiar

acelaşi lucru. Primele două

pot influenţa, mai mult sau

mai puţin, propria ta fire, în

funcţie de ceea ce doreşti şi

crezi că este bine, demn, normal

sau anormal. Orgoliul se

bazează, în cea mai mare parte,

pe părerile celorlalţi sau pe

ceea ce crezi tu că gândesc

ceilalţi. Iar o personalitate

bazată doar pe ideile altora nu

este cu adevărat o personalitate,

ci doar un simulacru...

Demnitatea este ceva necesar

oricărui om. Ea îţi impune

limite şi te învaţă ce înseamnă

să te respecţi, să-i respecţi pe

alţii, să ai o anumită conduită,

un stil de viaţă al tău, în armonie

cu ceilalţi. Mândria cere o

oarecare superioritate şi, din

acest motiv, ceva mai multă

atenţie.

Orgoliul însă, nu este absolut

necesar unui om. Nu

este automat adevărat faptul

că unui om demn nu-i pasă

de părerea celorlalţi, că unul

mândru nu va face decât aşa

cum crede el de cuviinţă sau

că unul orgolios nu are principii.

Toţi avem nevoie de

repere! Toţi avem nevoie să

credem în ceva! Toţi avem

nevoie să credem în noi! Şi

în acelaşi timp toţi ar trebui să

luăm în calcul şi lumea din jur,

pentru că nu suntem insule, ci

interacţionăm permanent cu

ceilalţi. Dacă nu am accepta

şi părerile lor, nu am învăţa, ci

am stagna.

Respect înseamnă să iei

în considerare existenţa, ideile

şi părerile altor oameni. A

respecta pe alţii înseamnă a-i

trata cu demnitate şi onoare.

Cuvântul respect provine din

cuvântul latin respectus, care

înseamnă a privi la, a lua în

considerare. Consimţirea respectului

reprezintă poarta de

intrare spre creşterea şi dezvoltarea

unor relaţii sănătoase.

Dacă dorim să încurajăm

pe cineva, spre exemplu, mai

întâi trebuie să recunoaştem şi

să admitem că acea persoană

există şi are valoare.

Respectul stă la baza relaţiilor

de politeţe dintr-un grup

sau din societate. El este un

ingredient major în creşterea

calităţii relaţiilor şi a calităţii

vieţii. Lipsa de respect, nu oferă

o imagine plăcută. Ea este

caracterizată de indiferenţă,

umilire, lipsa atenţiei, lipsa

consideraţiei.

Oamenii au tendinţa de a se

ignora unii pe alții, acţionând

uneori ca şi când ceilalți nu ar

exista. Interacţiunile care sunt

necesare între ei nu sunt uşoare,

provoacă stres şi uneori

duc la confruntări. Grosolănia

este ceva comun. Amabilitatea

este neglijată. Şi, din nefericire,

acesta poate deveni un mod

de a fi pentru unii oameni. Ei

ştiu foarte puţin despre respect

şi doar foarte rar l-au văzut

pus în practică. Oamenii vor

să fie respectaţi pentru că doresc

să simtă că sunt importanţi,

că au însemnătate şi valoare.

Noi toţi avem nevoie de

atenţie, care este o altă latură a

respectului.

Este interesant cum cuvântul

demnitate poate provoca

astăzi mirare, multă lume pare

să nu-i ştie sensul exact, încercând

să-l înnobileze cu semnificaţii

aproape supraomeneşti,

ca şi cum oamenii demni ar fi

o specie dispărută, sau pe cale

de dispariţie. Nu e aşa!

Un om demn îl recunoşti

din prima, poate chiar înainte

să deschidă gura. Un asemenea

om este acela căruia, dacăl

întâlneşti fără să-l fi cunoscut

niciodată înainte, nu i te poţi

adresa decât respectuos. Nu

are nicio importanță câtă şcoală

are sau câte ţări a străbătut.

Doar că pur şi simplu nu-l poţi

privi de sus nicicum, şi nici el

n-o face, tratându-te la rândul

său tot cu respect.

„Nimic nu-mi inspiră mai

multă veneraţie şi respect ca

o persoană în vârstă capabilă

să-şi schimbe părerea.”

( Santiago Ramón y Cajal)


04 SEPTEMBRIE

2020

O nouă campanie derulată de DRP

„Fii responsabil!”

Printre prioritățile

Departamentului pentru

Românii de Pretutindeni se

numără buna informare a

cetățenilor români din străinătate.

Campania „Fii responsabil!”,

derulată în parteneriat

cu Inspectoratul General al

Poliției de Frontieră își propune

să crească nivelul de

conștientizare al românilor în

legătură cu riscurile la care se

expun odată cu plecarea în străinătate

la muncă și nu numai.

Activitățile care urmează

să fie derulate în cadrul campaniei

presupun oferirea de

broșuri informative la punctele

terestre de trecere a frontierei,

dar și în cele mai circulate ae-

Guvernul României a

adoptat proiectul de Hotărâre

privind privind suplimentarea

bugetului Secretariatului

General al Guvernului din

Fondul de rezervă bugetară la

dispoziția Guvernului, prevăzut

în bugetul de stat pe anul

2020 pentru acordarea de

către Departamentul pentru

Românii de Pretutindeni de

burse de studiu elevilor etnici

români înscriși în clasa I, a II-a

și a III-a în anul școlar 2019-

2020, care studiază în școlile

cu predare în limba română sau

cu studiul unor materii în limba

română ca limbă maternă din

Ucraina.

Executivul a decis alocarea

a încă 6.000.000 de lei pentru

suplimentarea numărului de

Agenția pentru Finanțarea

Investițiilor Rurale anunță că

tinerii români din străinătate,

care vor să revină în România

și să înceapă o activitate în

mediul rural, pot depune cereri

pentru sprijin de până

la 50.000 de euro, pentru

activități în domeniul agricol,

precizează Ambasada

României în Spania într-un

comunicat.

roporturi din România. Afișul

„Fii responsabil!” va fi vizibil

în toate zonele tranzitate de

românii care se reîntorc peste

hotare. Vor exista, de asemenea,

și standuri expoziționale

care vor conține materialele

campaniei, pe care toți cei

interesați le vor putea lua.

Broșura „Fii responsabil!”

conține informații cu privire

la posibilele situații cu care

românii se pot confrunta în

momentul în care încheie

un contract de muncă și

soluții pentru rezolvarea

acestor probleme, cum ar

fi: care este instituția abilitată

să le ofere ajutor, care

sunt pașii de urmat pentru

S-a suplimentat bugetul DRP pentru

bursele acordate elevilor etnici

români din Ucraina

burse pe care Departamentul

le acordă elevilor care studiază

în școlile cu predare în limba

română sau cu studiul unor materii

în limba română ca limbă

maternă din Ucraina.

Prin suplimentarea numărului

de burse vor putea fi

sprijiniți elevii înscriși în clasele

I, a II-a și a III-a, în anul

Sprijin de 50.000

de euro cu alocare

distinctă pentru

românii din afara

granițelor

Depunerea cererilor se

face online, la http://afir.info

în perioada 15 iulie - 15 octombrie

2020 (până la ora 16,

ora României).

Ghidul Beneficiarului

se regăsește aici: https://

portal.afir.info/informatii_

generale_pndr_ investitii_

prin_pndr_sm_6_1_ sprijin_

pentru_instalarea_tinerilor_

fermieri

Actualitate

soluționarea unor conflicte

de muncă, dar și o serie de

sfaturi și date de contact

utile.

În plus, campania derulată

de DRP, alături de IGPF,

oferă lămuriri privind riscurile

la care se pot expune

românii și cum pot să se protejeze

în contextul actual al

pandemiei cu noul coronavirus,

fie că este vorba despre

condițiile de angajare sau

măsurile de protecție oferite

de angajator sau propriile

măsuri de siguranță, menite

să-i țină în siguranță pe ei

și pe cei dragi. De asemenea,

una dintre recomandările

principale ale campașcolar

2019-2020.

Această inițiativă a statului

român a contribuit în mod semnificativ

la creșterea numărului

de etnici români care doresc să

își înscrie copiii în unitățile de

învățământ cu predare în limba

română sau cu studiul unor materii

în limba română ca limbă

maternă din Ucraina.

Guvernul încurajează firmele românești

să folosească forța de muncă

reprezentată de românii de peste hotare

Firmele românești care

angajează în țară români care

și-au pierdut locul de muncă

în străinătate primesc de la

Guvern fonduri ce acoperă

jumătate din salariile acestora,

până la 2.500 de lei.

Pot primi acești bani angajatorii

care în perioada 1 iunie

2020 – 31 decembrie 2020 încadrează

în muncă români cu

vârste cuprinse între 19 și 29

de ani, dar și peste 50 de ani,

care au fost disponibilizați în

străinătate.

Guvernul încurajează firmele

românești să folosească

forța de muncă extrem de

importantă reprezentată de

românii de peste hotare și, în

același timp, îi încurajează pe

aceștia să se întoarcă acasă.

Angajatorii pot primi

acest sprijin financiar în

baza unei cereri depuse la

niei „Fii responsabil!” este

încheierea unei asigurări în

momentul părăsirii teritoriului

României.

Astfel, în perioada următoare

vor fi distribuite peste

150.000 de pliante, în toate

punctele de trecere a frontierei,

terestre și aeriene, contribuind

în acest fel la informarea

românilor care aleg să plece

peste hotare.

Departamentul pentru

Românii de Pretutindeni, alături

de Inspectoratul General al

Poliției de Frontieră, recomandă

tuturor românilor care se întorc

în străinătate, să consulte

această broșură, să ceară, dacă

este nevoie, informații suplimentare

organelor abilitate din

punctele de trecere a frontierei

și, cel mai important, să aibă

grijă de ei și de cei dragi lor.

agențiile pentru ocuparea

forței de muncă în raza cărora

au sediul social.




Juridic SEPTEMBRIE

2020 07

Ioana Brătuleanu

Avocat (Madrid – Spania)

Sesizarea

Inspecției Muncii

în Spania

În articolele din edițiile

anterioare am explicat

importanța existenței unui

contract de muncă care

este conform cu realitatea

în ceea ce privește orele

lucrate și remunerația,

consecințele muncii „la

negru” afectându-vă grav

drepturile în cazul accidentelor

de muncă, a problemelor

de sănătate sau

în cazul solicitării pensiei

corespunzătoare.

În cazul în care întâmpinați

probleme la locul de

muncă pentru că nu vi se

respectă drepturile, trebuie

să cunoașteți dreptul de a

sesiza Inspecția Muncii,

soluție recomandată în

anumite cazuri, inclusiv

înainte de a reclama în fața

instanței de judecată, pentru

a dispune de un raport

de constatare a infracțiunii

comise, care vă va ajuta

în dovedirea solicitărilor

dumneavoastră în fața

instanței de judecată.

Cazurile cele mai comune

unde se apelează la

sesizarea Inspecției Muncii

sunt inexistența unui contract

de muncă (munca

„la negru”), nerespectarea

programului de muncă trecut

în contractul de muncă

(contract de muncă cu jumătate

de normă, când de

fapt se lucrează cu normă

întreagă), neplata salariului

conform contractului

de muncă și a orarului,

nerespectarea condițiilor

de siguranță și sănătate la

locul de muncă, etc.

Cu ce se ocupă Inspecția

Muncii? Inspecția Muncii

se ocupă cu verificarea

aplicării reglementărilor

legale în materie de securitate

socială și muncă,

interferând cât mai puțin

posibil în activitatea celor

inspecționați. Așadar, în activitatea

de inspecție, se va

respecta confidențialitatea

datelor pe care le iau la

cunoștință în desfășurarea

inspecției. Cum afectează

această îndatorire? De

exemplu, dacă o persoană

care nu este angajat la societatea

inspecționată observă

o activitate ilegală,

poate sesiza Inspecția muncii,

însă după desfășurarea

anchetei și impunerea

sancțiunilor corespunzătoare

nu va fi informat despre

rezultat pentru că nu este

persoană afectată. Singurii

care vor lua la cunoștință

despre măsurile luate sunt

persoanele afectate în mod

direct, în acest caz angajații

afectați și societatea.

Așadar, Inspecția Muncii

se ocupă cu supravegherea

îndeplinirii prevederilor

legale:

• privind relațiile de

muncă – respectarea normelor

în materie de relații

de muncă individuale și

colective (contract, salariu,

program), protecția

drepturilor și garanțiilor

reprezentanților angajaților

(reprezentanții sindicali),

egalitatea de tratament

și oportunități și combaterea

discriminării la

locul de muncă, deplasarea

angajaților în prestarea

serviciilor la nivel

internațional;

• privind prevenirea riscurilor

la locul de muncă

– respectarea normelor de

prevenire a riscurilor la

locul de muncă (protecția

muncii) și investigarea accidentelor

de muncă și a

bolilor profesionale;

• privind securitatea socială

– respectarea normelor

în materie de încheiere

și desfacere a contractului

de muncă, a cotizațiilor și

plății acestora, a normelor

de obținere a drepturilor de

Securitate socială;

• privind locurile de

muncă – a normelor în materie

de încadrare în muncă,

a aplicării subvențiilor

și ajutoare acordate pentru

dezvoltarea locurilor de

muncă, formarea profesională

la locurile de muncă,

activitatea firmelor de gestionare

a forței de muncă

temporare (ETT).

Activitatea Comisiilor

de Inspecție teritorială de

muncă se extinde atât asupra

persoanelor juridice,

cât și asupra persoanelor

fizice, publice sau private,

comunități de bunuri și

alte persoane fără personalitate

juridică. Așadar,

un/o angajat/ă în domeniul

domestic fără contract de

muncă poate depune plângere

împotriva angajatorului,

în cazul în care acesta

nu dorește să încheie contract

de muncă și nu achită

contribuțiile sociale, chiar

dacă angajatorul este persoană

fizică.

Activitatea de inspecție

începe din oficiu, ca

consecință a ordinului unui

superior, a unui ordin de serviciu

derivat dintr-un plan

sau program de inspecție,

din propria inițiativă a

Comisiei, consecință a cererii

motivate a organelor

judiciare sau administrative

ori, ca urmare a unei

plângeri, în acest ultim caz,

întocmindu-se un raport cu

rezultatul inspecției odată

finalizată inspecția, raport

care va fi comunicat și

afectaților direcți.

Cine poate prezenta

o plângere la Inspecția

Muncii? Orice persoană

care are cunoștință de fapte

care ar putea constitui

infracțiune în materiile

de competența Inspecției

(muncă, Securitate socială,

sănătate la locul de

muncă). Plângerea se poate

prezenta în scris în limba

spaniolă sau română,

personal la Inspecțiile de

muncă și Securitate socială,

pe internet cu semnătura

electronică sau prin poștă

(caz în care trebuie trimisă

împreună cu plângerea și

o copie autentificată a documentului

de identitate) și

trebuie să conțină: date de

identificare ale persoanei

care formulează plângerea

și semnătura, faptele care

por constitui infracțiune,

data și locul infracțiunii,

indentificarea posibililor

contravenienți și alte date

relevante. Nu vor fi admise

plângerile anonime. Pe

pagina web a instituției

se poate găsi un model de

plângere.

Cum se desfășoară

activitatea de inspecție?

Inspecția poate presupune

o vizită la locul de muncă

(mai ales în cazul în care

există angajați fără contract

de muncă), solicitarea

scrisă de a se prezenta

la sediul instituției sau

deschiderea unui dosar administrativ,

când Comisia

dispune deja de documentele

necesare.

Vizita Inspecției

Muncii la locul de muncă.

La această vizită se solicită

informații angajatorului și

angajaților asupra oricăror

aspecte privind aplicarea

dispozițiilor legale și asupra

identității persoanelor

care se află la centrul de

muncă inspecționat, pentru

a determina relația acestora

cu centrul de muncă.

Se poate solicita prezența

angajatorului sau a reprezentantului

angajaților și a

angajaților pentru a le adresa

întrebări și se examinea-

ză toate documentele importante

pentru îndeplinirea

legislației în materie de securitate

socială. La această

inspecție se pot face fotografii,

înrăgistrări video, se

pot realiza măsurători și se

pot lua mostre din materialele

și substanțele manipulate.

Deasemenea, se pot

lua măsuri preventive pentru

a împiedica distrugerea

de probe, atâta timp cât nu

afectează iremediabil activitatea

societății.

Ce măsuri se pot adopta

de către Inspecția

Muncii? Comisia poate

emite un avertisment sau

poate solicita îndeplinirea

unei măsuri, poate

paraliza activitatea în cazul

în care există un risc

grav sau iminent la locul

de muncă, poate emite

un proces-verbal de propunere

de sancționare a

infracțiunilor descoperite,

poate promova din oficiu

proceduri de înscriere a

contractului de muncă, de

desfacere a contractului

de muncă, de modificare

a contractului de muncă,

poate suspenda sau anula

prestații și poate solicita

înapoierea prestațiilor primite

ilegal, în colaborare

cu Securitatea Socială.

Odată întocmit dosarul

de inspecție se emite

un raport al infracțiunilor

constatate, iar față de acesta

societatea sau persoana

fizică poate prezenta un

înscris prin care să facă

cunoscut punctul său de

vedere cu privire la cele

constatate în termen de 15

zile lucrătoare. Comisia

de inspecție poate adăuga

și alte infracțiuni, la cele

inițial constatate, dacă se

constată comiterea altor

infracțiuni. Organul competent

va emite o Încheiere

confirmând, anulând sau

modificând propunerea de

sancțiune. Față de acest

document se poate prezenta

un recurs administrativ în

termenul de o lună sau se

poate merge direct pe cale

judiciară, cu recurs în fața

instanței de judecată.

***

Autor: Avocat Ioana

B ratuleanu (Madrid)

Colaborator voluntar la

Occidentul R omânesc

Avocat ICAM specializat în

Drept internațional

Telefon: 642.308.360, E-

mail:

secretaria@ brilawabogados.

es


08 SEPTEMBRIE

2020

Dirijorul român Cristian

Măcelaru, director

muzical al Orchestrei

Naţionale a Franţei

Mandatul dirijorului român

Cristian Măcelaru în funcția de

director muzical al Orchestrei

Naționale a Franței a început

marți, 1 septembrie, informează

francemusique.fr, care

notează că mandatul acestuia

debutează anticipat după ce

Emmanuel Krivine și-a anunțat

demisia în luna mai.

Cristian Măcelaru a fost

numit în noiembrie 2019 pentru

a-i succeda în 2021 francezului

Emmanuel Krivine în

fruntea Orchestrei Naţionale

a Franţei (ONF), unul dintre

cele mai prestigioase ansambluri

simfonice din ţară, scrie

caleaeuropeana.ro.

În vârstă de 40 de ani, di-

Ştiri externe

rijorul român are o dublă misiune:

să evidențieze calitățile

orchestrei din repertoriul francez

și să consolideze influența

și locul orchestrei atât la

Paris și în regiunile din restul

Franței, cât și în întreaga

lume.

Cristian Măcelaru se va

prezenta publicului în cali-

Populația părăsește în valuri

San Francisco, cel mai scump

oraș din Silicon Valley

tate de director al Orchestrei

Naționale a Franței pe 24 septembrie

la Auditoriul Radio

France.

Dirijorul român Cristian

Măcelaru a dirijat Orchestra

națională al Franței pentru

prima dată în 2018, ca parte

a unui concert-portret al lui

Claude Vivier. Pe 23 iulie a

susținut unul dintre primele

concerte cu audiență la auditoriul

Radio France, după închidere,

în care a dirijat Barber,

Bizet și Grie.

Mandatul lui Cristian

Măcelaru în fruntea Orchestrei

Naționale a Franței va avea o

durată de patru ani.

Cristian Măcelaru (n.

15 martie 1980, Timișoara,

România) este un dirijor român,

director muzical și dirijor

al Festivalului de Muzică

C ontemporană Cabrillo,

California și dirijor principal

al Orchestrei Simfonice

a R adiodifuziunii din Köln.

S-a format ca violonist în

România, la Timișoara.

SUA refuză să facă parte din

grupul internațional OMS

pentru găsirea unui vaccin

Munca la distanță, restricțiile

sanitare impuse din

cauza COVID-19 și protestele

care au dus la spargeri

de magazine fac ca locuitorii

să părăsească în valuri orașul

american San Francisco, una

dintre cele mai mari aglomerări

urbane din Statele Unite,

parte a Silicon Valley.

Orașul în sine are doar

880.000 de locuitori, dar

dacă sunt luate în calcul și

localitățile-satelit, se ajunge

la 4,7 milioane de locuitori

în zona metropolitană. Până

să lovească noul coronavirus,

San Francisco era unul

dintre cele mai bogate orașe

din SUA, în special datorită

giganților IT din Silicon

Valley și miliardarilor care

locuiesc în zonă.

Pandemiei de COVID-19

i-a urmat un alt fenomen: un

adevărat exod al populației din

San Francisco, potrivit San

Francisco Gate. Publicația

îl numește „istoric”. Potrivit

datelor publicate pe platforma

de anunțuri imobiliare Zillow

– una dintre cele mai mari din

SUA -, numărul de locuințe

scoase la vânzare în San Francisco

a crescut cu 96% față

de aceeași perioadă a anului

trecut, creștere care nu există

în niciuna dintre celelalte

metropole analizate, respectiv

Boston, Los Angeles, Miami,

Seattle sau Washington.

„Exodul” este cauzat de o

combinație de factori. În primul

rând, prețul locuințelor

din San Francisco este astronomic

de zece ani, de la cel

mai nou boom din domeniul

IT. Al doilea motiv pentru

care oamenii pleacă este faptul

că mai toate marile centre

de divertisment, restaurantele,

cafenelele, saloanele și barurile

sunt închise din cauza

măsurilor anti-Covid luate de

autorități. Din această cauză,

oamenii preferă să lucreze din

orășele mai spațioase și relaxante,

precum Palm Springs.

În acest moment, în San

Francisco sunt 193.000 de

șomeri, de patru ori mai mulți

decât în timpul crizei financiare

declanșate în 2008.

Administrația Trump a

anunțat că nu se va alătura

efortului global de dezvoltare,

fabricare și distribuire a unui

vaccin împotriva noului coronavirus,

în principal pentru

că în acest proces este implicată

Organizația Mondială a

Sănătății. Potrivit Washington

Post, această decizie ar putea

modela cursul pandemiei și

rolul SUA în diplomația din

domeniul sănătății.

Peste 170 de țări sunt în

discuții pentru a participa la

așa numita inițitivă Covax,

care are ca scop accelerarea

dezvoltării vaccinurilor, asigurarea

dozelor pentru toate

țările și distribuirea acestora

către segmentul cu cel mai

mare risc al fiecărei populații.

Planul, care este condus

de către OMS și Coaliția

pentru Inovații în Pregătirea

Epidemică și Gavi (o alianță

„vaccinală”), a fost la un moment

dat în atenția unor mem-

bri ai administrației Trump

și este susținut de aliații

tradiționali ai SUA, inclusiv

Japonia, Germania și Comisia

Europeană, brațul executiv al

Uniunii Europene.

Dar Statele Unite nu vor

participa, parțial pentru că

cei de la Casa Albă nu vor

să colaboreze cu OMS, pe

care președintele Trump a

criticat-o pentru răspunsul

său „centrat pe China” la

pandemie.

Grupul elvețian Roche va lansa la sfârșitul

lunii un test rapid pentru coronavirus

Grupul farmaceutic elveţian

Roche a anunţat marţi, 1

septembrie, lansarea, la sfârşitul

lunii, a unui test de depistare

a noului coronavirus,

care va da rezultatele în 15

minute, relatează AFP, citată

de Agerpres. Acest test pentru

antigenele SARS-CoV-2,

virus la originea pandemiei

de COVID -19, care a ucis

peste 851.000 de oameni în

întreaga lume de la sfârşitul

lunii decembrie, va fi disponibil

mai întâi în ţările care

recunosc „marcajul CE”, o

etichetă obligatorie pentru

produsele care urmează să

fie comercializate în Uniunea

Europeană.

Dar grupul intenţionează,

de asemenea, să depună „o

cerere de autorizare de urgenţă”

la Agenţia americană

pentru medicamente (FDA).

„La lansare, 40 de milioane

de teste rapide SARS-CoV-2

vor fi disponibile în fi ecare

lună. Această capacitate va

fi mai mult decât dublă la

sfârşitul acestui an pentru

a răspunde la cererea de

teste a sistemelor de sănătate

din întreaga lume”, a

indicat grupul Roche întrun

comunicat.

Testul urmează să fie

lansat în parteneriat cu

compania sud-coreeană

SD Biosensor Inc, care are

deja multe teste de depistare

şi cu care Roche are un

acord de distribuţie la nivel

mondial.


România SEPTEMBRIE

2020 09

Ministerul Educației, în parteneriat cu

Google și Microsoft, pune la dispoziție,

în mod gratuit, platforme educaționale

Ministerul Educației și

Cercetării a semnat un parteneriat

cu companiile Google

Și Microsoft în vederea asigurării

resurselor tehnologice

necesare pentru educația digitală,

în contextul desfășurării

cursurilor în scenariile hibrid

sau online.

Potrivit unui comunicat

al MEC, prin acest memorandum,

„cadrele didactice

și unitățile de învățământ au

acces, în mod gratuit, la toate

platformele educaționale dezvoltate

de cele două companii,

inclusiv la programele-suport

și la resursele educaționale

dezvoltate de acestea”.

Astfel, platformele G Suite

for Education și Microsoft

Office 365 A1 pot fi utilizate

în procesul de predare, cu

interfață în limba română. Ambele

licențe se activează în mod

gratuit, prin intermediul portalului

de activare clasaviitorului.ro

și pot fi utilizate, tot gratuit,

pe durata de funcționare

a unității de învățământ, scrie

caleaeuropeana.ro.

Aplicațiile le oferă profesorilor

posiblitatea de a

gestiona fluxul de lucru la

clasă cu ajutorul Google

Classroom sau Microsoft

Teams (distribuire materiale

suport de curs, distribuire

teme, acordare de feedback

personalizat, notare), de a

organiza videoconferințe cu

ajutorul Meet sau Teams, de

a folosi tabla virtuală cu ajutorul

Google Jamboard sau

Microsoft Whiteboard și de

a avea acces la tot ceea ce

este necesar pentru a derula

activitatea didactică prin

aplicațiile online.

„Formarea cadrelor didactice

în vederea utilizării platformelor

digitale de predare

este un alt obiectiv al acestui

parteneriat, în cadrul căruia

vor fi dezvoltate şi implementate

programe de formare şi

alte tipuri de resurse-suport.

Totodată, parteneriatul oferă

resurse-suport atât elevilor,

cât şi studenţilor, pentru ca

aceştia să înveţe să folosească

mai eficient tehnologia digitală”,

conchide MEC.

LSRS a semnat un protocol de

colaborare cu MTS

LSRS, Liga Studenților

Români din Străinătate,

a semnat la 2 septembrie,

protocolul de colaborare

cu Ministerul Tineretului și

Sportului, fiind al doilea protocol

semnat cu o instituție

guvernamentală din România.

Ministrul Tineretului și

Sportului, Ionuț Stroe, s-a

întâlnit cu reprezentanții

Ligii Studentilor Români din

Strainatate, Robert S tredie

– președinte și Decebal

Mohîrţă – secretar general,

pentru a semna protocolul

de colaborare cu scopul de a

promova imaginea României

și a identității românești către

studenții români din străinătate,

potrivit comunicatului oficial,

remis Calea Europeană.

Protocolul presupune,

printre altele, promovarea internship-urilor

din România

către studenții români din străinătate,

creșterea implicării

lor în comunitățile românești

și crearea de oportunități profesionale

pentru aceștia în țara

noastră.

În vederea creării unei

piețe de muncă românești

mai tentante, mai primitoare,

Robert și Decebal au venit cu

propuneri punctuale precum

crearea unor poziții de internship

în cadrul Ministerul

Tineretului și Sportului și

recunoașterea și valorificarea

sportivilor români formați în

străinătate.

Un alt subiect de discuție

a vizat Consiliul National

Pentru Tineret, familiarizarea

studenților români din

străinătate cu politicile publice

de tineret din România și

modul în care ei pot participa

la crearea lor, aceasta fiind

o prioritate a ministerului în

momentul de față.

Ministrul și-a mai manifestat

disponibilitatea și

deschiderea permanente de a

asculta, analiza și de a pune în

practică propunerile tinerilor,

ideile lor de proiecte, subliniind

faptul că acest lucru

este o normalitate, nu doar o

obligație instituțională care se

va respecta de acum înainte.

Electrolux a donat mașini de

spălat și uscătoare Spitalului

Județean din Satu Mare

Electrolux România a donat

Spitalului Județean din

Satu Mare patru mașini de

spălat și uscătoare de rufe,

pentru a veni în sprijinul spitalului

și a personalului medical,

în lupta împotriva răspândirii

virusului Covid-19.

Aparatele electrocasnice

vor fi utilizate pentru igienizarea

în deplină siguranță a

hainelor și uniformelor personalului

medical din cadrul

Spitalului Județean din Satu

Mare, reducând astfel, riscul

de contaminare cu virusul Covid-19

și venind în sprijinul

medicilor în sporirea măsurilor

de protecție necesare în

acest context.

„În această perioadă, este

vital să fim solidari și atenți la

nevoile celor din jur și suntem

conștienți că este și responsabilitatea

noastră să ne implicăm

în comunitate și să venim

în sprijinul celor care au nevoie

de ajutor. De aceea, am

ales să donăm patru mașini

de spălat și uscătoare care să

fie folosite de către personalul

medical din Satu Mare, pentru

igienizarea echipamentelor

și hainelor, facilitând

astfel, protecția lor în spital,

dar și acasă, în cadrul familiei.

Contribuția noastră este

una firească, având în vedere

că fabrica Electrolux din Satu

Mare are o istorie de peste

100 de ani în România și a

fost mereu responsabilă față

de comunitatea locală” a declarat

Ferenc Szenpeteri, directorul

interimar al fabricii.

Uzina Dacia revine la producţia de şase zile pe săptămână

Pentru prima dată în 2020,

Uzina Dacia revine la producţia

de şase zile pe săptămână,

pentru a creşte producţia

dar şi pentru a asigura noile

măsuri de siguranţă, iar Ford

România revine la producţia

în trei schimburi şi în uzina

de motoare, alături de cea de

automobile.

Industria auto locală accelerează

pe măsură ce revine

şi cererea pe piaţa europeană,

motiv pentru care atât Dacia

cât şi Ford majorează producţia

de maşini şi motoare începând

cu luna septembrie.

„În prezent, pe platforma

industrială de la Mioveni, activităţile

se derulează normal.

Ca în fiecare an, producţia în

cele două uzine s-a reluat

după o pauză în care au avut

loc lucrări de mentenanţă şi

modernizări necesare pentru

noile proiecte. Toate măsurile

implementate pentru protejarea

sănătăţii angajaţilor,

dialogul permanent cu autorităţile

locale şi partenerul

social, ne-au permis reluarea

producţiei în condiţii de

securitate. Cadenţa uzinei

este de 1313 vehicule/zi, iar

din această săptămână se va

lucra şi sâmbăta pentru a asigura

măsuri de protecţie consolidate

împotriva virusului

COVID-19. Nu avem angajaţi

în şomaj tehnic”, au declarat

oficialii Automobile Dacia.

Planul companiei este de a

ajunge la 1.400 de maşini pe

zi în cursul lunii septembrie.


10 SEPTEMBRIE

2020

Pagina copiilor

„Roata proverbelor”

Versuri pentru copii de Petre Ghelmez

Pagină și selecție realizate de

Letiția Coza

Roata proverbelor

Drumul

Cine se scoală de dimineață

Departe ajunge.

Mergi întotdeauna cu soarele-n față

Și umbra sub picioare nu-ți va ajunge!

Fruct și altoi –

Drumul crește fără zăbavă din noi.

Miezul

La un car de-nvățătură

Trebuie și-un dram de minte.

Gândul bun e cu măsură,

Sarea dulce e-n cuvinte.

Dintr-un deal de piatră seacă

Aur scoți doar un grăunte,

Când ai cap e bine dacă

Porți pe osul lui și-o frunte.

Stau de-o viață și visez

Că și lumea are-un miez!

Pietrele

Apa trece pietrele rămân...

Tot ce-i trecător n-o să mai vie,

Doar pe pietre omul e stăpân,

Piatra-i vatră și statornicie.

Apa fuge, parcă nici n-ar fi,

Pietrele rămân să povestească...

Cine-ar fi crezut că într-o zi,

Piatra prinde voce omenească!

Îndemn

Fiecare pasăre pe limba ei piere.

În fiecare sămânță zace un pom,

Laptele acru nu se-ndulcește cu miere,

Morarul își macină grâul și-n somn.

Nu urni stânca, dacă nu poți s-o ridici,

Dacă ochii te dor, nu privi la soare,

Învață hărnicia de la furnici!

Cântecul? De la privighetoare!

Nu schimba anul pe-o săptămână,

Nu da ziua pe-o clipă,

La pagubă ia-te cu omul harnic de mână,

Și fă, doar de înțelepciune, risipă!

Așezare

Lucrul bine început

Este pe jumătate făcut.

În pomul temeinic sădit

Se strâng toamnele la nuntit.

Nici luceafărul, nici luna, și nicio stea

Nu-ntârzie pe-o nuia.

Decât într-un ciripit de lăstun,

Mai bine-n aripa unui vultur s-apun.

Muntele e greu când m-apasă,

Dar numai din piatra lui îmi fac o casă.

Doar după un drum lung,

Mă-nțeleg și m-ajung,

Doar după o noapte de smoală și de furtună,

Gust mierea luminii de lună.

Dacă și-ar sări copacul propriile-i cercuri,

Aș încurca pe vineri cu miercuri.

Toate au câte-o lumină și-o așteptare...

Și râul nu izvorăște din mare,

Și nucul nu face pere,

Chiar și-n cântec e o tăcere.

Lumea-i făcută din cercuri și sfere.

În oglindă

Pe unde mergi, pe unde colinzi,

În lume sunt numai oglinzi.

Mai mici, mai luminoase, mai mari,

După cum crede fiecare că e necesar.

Cunosc undeva o lăcustă

Care se privește numai într-o oglindă îngustă

De teamă ca nu cumva o altă

Oglindă s-o arate mai înaltă!

Un pitpalac în haina lui cea nouă

Se privește într-o oglindă de rouă

De aceea el, o viață,

Trebuie să se scoale de dimineață.

Zi de zi, an după an

Soarele se privește în mare și în ocean

Adică într-o imensă oglindă curată

Pentru că n-are nicio pată.

Numai peștii din apă nu-și pot lămuri misterul:

Ei își au ca oglindă cerul.

Privesc în sus, cu ochii mari, de mărgele,

Și se cred stele.


Educaţie şi cultură SEPTEMBRIE

2020 11

Dan Caragea (Portugalia)

Critic literar, publicist, eseist,

critic de artă, critic de teatru și

traducător român. Este lusitanist,

specialist în psihologie și

lingvistică computațională. Din

2011, Senior Editor în cadrul

redacției Occidentul Românesc,

iar din 2019, redactor-șef.

ABATE

(engl. abbot, germ. Abt, fr.

abbé, it. abbate, sp. abad, pg.

abade)

Dicționarul românesc care

ne oferă cea mai actualizată

definiție este DEXI (2007):

„abate s.m. (bis.) 1 Titlu

dat superiorului unei abații. ♦

Persoană care are acest titlu. ♦

Spec. Superiorul unor ordine

monahale catolice, precum

benedictinii. 2 (mai ales în sec.

18) Titlu onorific acordat unor

preoți catolici, unor seminariști

și chiar unor laici autorizați să

poarte haina preoțească. ♦ Persoană

care poartă acest titlu.”

Originea o găsim în cuvântul

arameic ab („tată”) sau aba

(„tatăl meu”), după cum spune

Encyclopaedia Britannica, și

pe care îl întâlnim în versiunea

greacă a Noului Testament sub

forma abbas. Așa se explică

faptul că Iisus, invocându-l

pe Dumnezeu, în rugăciunea

sa din grădina Ghetsimani, i

se adresează cu abba (avva).

(„Avva Părinte, toate sunt

Ție cu putință. Depărtează

paharul acesta de la Mine.

Dar nu ce voiesc Eu, ci ceea

ce voiești Tu.”, Marcu, 14:36)

Sfântul Pavel, în epistolele sale

către romani și către galateni,

folosește, de asemenea, acest

apelativ („Pentru că n-ați

primit iarăși un duh al robiei,

spre temere, ci ați primit Duhul

înfierii, prin care strigăm:

Avva! Părinte!”, Epistola către

R omani a Sfântului Apostol

Pavel, 8:15).

Se pare că cei ce au introdus

cuvântul în limbajul religios au

fost creștinii greci, numindu-i

pe călugării de seamă abbas,

adică părinții lor spirituali.

Deși Sfântul Ieronim le interzice

călugărilor să folosească

această termen pentru a-și

numi superiorii, întrucât în

textul sfânt acesta se referă la

Dumnezeu, obiceiul va dăinui

și cuvântul va ajunge să denumească,

oficial, pe superiorul

unei comunități monastice, al

unei abații.

Cu vremea însă titlul de

abate va fi acordat cu o tot mai

mare ușurință încât, în secolul

al XVIII-lea, în Franța, de pildă,

un număr mare de indivizi

purtau titlul de abate, ceea ce

a stârnit indignarea lui Voltaire,

în celebrul său Dicționar filozofic:

„Vous avez raison, messieurs,

envahissez la terre ; elle

appartient au fort ou à l’habile

qui s’en empare ; vous avez

profité des temps d’ignorance,

de superstition, de démence,

pour nous dépouiller de nos

héritages et pour nous fouler

à vos pieds, pour vous engraisser

de la substance des

malheureux : tremblez que le

jour de la raison n’arrive.”

Erau vremurile premergătoare

Revoluției franceze, vremuri

de abuzuri și libertinaj. Să nu-l

uităm nici pe abatele Prevost,

un scriitor de notabil, și care

publică scandalosul său roman

Histoire du chevalier des

Grieux et de Manon Lescaut

(Istoria cavalerului des Grieux

și a lui Manon Lescaut), mai

cunoscut ca Manon Lescaut

(1730).

Iată acum și itinerariul istoric

al acestui termen cult, al cărui

corespondent în ortodoxism

este „stareț” (din sl. starici),

„egumen” (din ngr. igúmenos):

aram. aba „tată” > gr. bis.

abbάs „Tată (Dumnezeu), în

Noul Testament; apoi, părinte

spiritual” > lat. bis. abbátem

acuzativul de la abbas, -átis

„abate, superiorul unei mânăstiri”

> it. abbate „idem” >

rom. abate.

În limba română, abate

este un neologism, a cărui

primă atestare o găsim la Ion

Budai-Deleanu în Țiganiada,

1812:

„După dânsul, (în cât știu),

au scris Tassòni italienește,

un poemă La sèchìa rapìta,

adecă Vadra răpită și, precum

înțălesăi, în ceste zile, un abate

Càsti, acum pe vremile noastre,

încă au alcătuit o asemene istorie,

ce au numit-o Li animali

parlanti, adecă Jivinele vorbitoare.”

(Ion Budai-Deleanu,

Țiganiada)

Familia:

abatesă, s.f., it. (a)badessa,

lat.bis. abbatissa. ► „Opera

a fost dedicată fiicei lui Otto

I, Mathilde (966-999), abatesă

la Quedlinburg.” (Aurelia

Felea, Europa Est-centrală în

secolele IX-XII, Editura Limes,

2007)

abație, s.f., it. ab(b)azia, lat.

bis. abbatia. ► „Meseriașii,

cari locuiau pe teritoriul ce

aparținea mănăstirii, munciau

și ei din greu pentru abație.”

(Ioan Russu-Şirianu, Iobăgia,

până la fi nea secolului XV,

Arad, Tiparul tipografiei diecezane,1908)

abațial, adj.

fr. abbatial, lat.bis. abbatialis.

►„Pe o tăblie a unui altar

abațial din Klostenburg, secolul

XII, preotul e îmbrăcat

în episcop, iar într-o miniatură

la o Biblie franceză din secolul

XV, circumcizia este executată

de... o femeie.” (Viorica S.

Constantinescu, Evreul stereotip:

schiță de istorie culturală,

Editura Eminescu, 1996)

ABECEDAR

(engl. abecedarium, germ.

Abecedarium, fr. abécédaire,

it. abbecedario, sp. abecedario,

pg. abecedário)

Ne vom ocupa aici doar de

sensul principal al acestui cuvânt,

urmând definiția dată de

DEXI, 2007:

„abecedár s.n. Manual elementar

pentru învățarea scrisului

și a cititului. Era un abecedar

cu slove de un palmac de

mari (C. NEGR.)”

Spune Academia Română

că prima atestarea o găsim la

Costache Negruzzi, în Cum

am învățat românește, 1840

(citat mai sus de DEXI). Prin

urmare, termenul ar fi apărut

la noi în prima jumătate a secolului

al XIX-lea. Heliade,

care ne-a oferit un asemenea

manual, îi spunea „silabariu”,

după sinonimul italienesc. Termenii

românești anteriori erau:

azbucoavnă, bucoavnă, bucvariu,

astăzi cu toții învechiți și

pomeniți doar pentru culoare

istorică.

Iată ce ne mărturisea Nicolae

Iorga:

„Oricum, eu n-am avut în

mâni niciodată pentru însăși

limba neamului meu sau pentru

cea franceză, care nu-mi

prezintă greutăți la cinci ani –

și franceză de carte cum se va

vedea, nu mizerabila franceză

de guvernantă! –, acele urâte

cărți de învățat pe de rost care

se cheamă abecedar și gramatică.

Ci cartea mi-a stat înainte,

cartea întreagă, cartea pe care

un om o scrie pentru oameni,

iar nu îngânarea cu glas supțire

a învățătorului sistematic pentru

copii, ceva ca glasul falș

cu care se vorbește cânilor de

manșon și pisicilor de cultuce.”

(N. Iorga, O viață de om așa

cum a fost)

Este incontestabil faptul că

generații întregi au învățat scrisul

și cititul folosind abecedarul.

La noi, cuvântul se impune

în epoca de tranziție de la scrierea

cu slove chirilice la cea cu

litere latinești.

La originea termenului se

află latinescul abecedarium,

atestat după 337, dar cu sensul

de „alfabet”. De remarcat

că în portugheză nu apare și

sensul de manual, pentru care

ei spun cartilha. În schimb,

Dicționarul Academiei spaniole

(RAE) reține sensul de

„Cartel o libro con las letras

del abecedario, que sirve para

enseñar a leer.” Italienii îl au

și ei în limbă: „Libretto contenente

le regole elementari

per imparare a leggere e a

scrivere”. În franceză, de unde

am preluat (cel mai) probabil

termenul, cu sensul de carte

Noua poveste

a vorbelor (3)

școlară, este atestat cam pe la

1533. Astăzi însă acest sens

este, în franceză, învechit.

În concluzie, acesta ar fi parcursul

etimologic:

lat. târ. abecedariu-, fie din

abecedarìum, -ìi „alfabet”, fie

din abecedarìus, -a, -um, „alfabetic”

> fr. (1533) abécédaire,

„manual” > rom. abecedar.

Am putea conchide că, dintre

toate limbile romanice, la

noi cuvântul este încă viu, cu

înțelesul de „manual elementar”.

Sensul de „alfabet” nu

a pătruns în română datorită

scrierii îndelungate cu alfabet

chirilic. Abecedar s-a zămislit

din primele litere ale alfabetului

latin (a, b, c, d), în timp ce

alfabet vine de la litere grecești

alfa și beta. Arabii zic alifato,

evreii alefato, de la prima literă,

alef. În lumea romanică,

dar și în cea germanică, baza

a fost abc…

ABILITATE

(engl. ability, germ. Ability,

fr. habileté/habilité, it. abilità,

sp. habilidad, pg. habilidade)

În limba română, cel mai

bun tratament lexicografic îl

găsim în DEXI (2007):

abilitáte s.f. 1 (Capacitatea

de a acționa cu) agerime,

pricepere, iscusință, îndemânare,

dibăcie. Lucrează cu

multă abilitate. ♦ (peior.; la

pl.) Șmecherii. Folosește tot

felul de abilități avocățești. 2

(psih.) Termen care desemnează

substratul constituțional

sau dobândit al unor însușiri

psihice de mare randament de

care dispune cineva. • pl. -ăți.

/

-atis.

La sensul 1, există un mare

număr de sinonime: „destoinicie,

dexteritate, dibăcie, ingeniozitate,

iscusință, isteție,

istețime, îndemânare, pricepere,

știință, talent, ușurință,

(pop.) meșteșug, meșteșugire,

(înv. și reg.) meșterie, (reg.)

apucătură, pricepuție, (înv.)

iscusire, marafet, practică. (Demonstra

o mare ~ în mânuirea...)”,

conform Dicționarului

de sinonime (1982). Oricum, o

anume ambiguitate semantică

persistă din pricina faptului că

sensul pozitiv se intersectează

cu cel negativ: „șmecherii,

șiretlicuri”. Ca și în cazul adjectivului

abil, folosirea termenului

abilitate, mai ales la

plural, în domeniul social, intelectual

sau artistic, implică o

judecată depreciativă sau peiorativă

întrucât în aceste situații

sunt apreciate calități cum ar fi:

sinceritatea, onestitatea, originalitatea

etc. (cf. TLFi)

Observăm că DEXI (2007)

introduce și un al doilea sens,

specializat, din psihologie.

Deși auzim frecvent acest uz

(„abilități cognitive”), e vorba

mai degrabă o preluare din engleză,

motiv pentru care ability

(abilities = talents; special

skills or aptitudes) ar fi trebuit

trecut și el la etimologie.

Așadar, în psihologie, nu este

ușor de depășit confuzia terminologică

atunci când dorim

să distingem între aptitudini,

capacități și abilități.

Parcursul istoric este, așadar,

scurt:

fr. habileté (din adj. habile

+ suf. -eté) > rom. abilitate

(etimologii mai au în vedere

și lat. habilĭtas, -atis, prin care

explicăm fr. habilité, atestat

la ca 1370, cu sensul de „aptitudine”,

dar considerat azi

învechit)

O veche atestare o găsim la

Nicolae Filimon, în Ciocoii

vechi și noi, 1863: „Vizitiul,

după ce plesni de câteva ori

din bici și mai făcu câteva marafeturi

prin care voia să arate

abilitatea ce avea în meseria

O PAGINĂ DEDICATĂ ANALIZEI

GRAMATICALE

Pagina vă propune o abordare diferită a faptelor de limbă, abordare care să ofere nu

neapărat soluții perfecte, ci prilejul de a înțelege mai bine „problemele limbii”, pentru a

descoperi noi reguli care să permită îmbunătățirea pe viitor a analizei gramaticale automate.

Vă așteptăm pe:

sa, trase butca la scară.”

Familia:

abil, adj., fr. habile, lat. habilis

(de la habere, a avea). ► „A

fost o lovitură abilă, genială,

asemănătoare cu cea de acum a

junilor turci.” (C. Dobrogeanu-

Gherea, Neoiobăgia)

abilita, vb., germ. habilitieren,

fr. habiliter, cf. lat. habilitare.

►„În loc să se abiliteze

în teoria cunoștinței C.

Rădulescu-Motru s-a abilitat

în istoria filosofiei pe când

se aflau în activitate alți doi

profesori, iar în psihologie

s-a abilitat la fel.” (Constantin

Schifirneț, C. Rădulescu-

Motru: viața și faptele sale,

Editura Albatros, 2003)

abilitare, s.f., V. abilita. ►

„La ora actuală, pe net, sunt

postate doar fișa de verificare

referitoare la susținerea tezei

de abilitare și aceasta fără detalii

privind sursa punctajului

pe diferitele capitole.” (Walter

Stahli, Summa cum fraude,

Banat Media Verlag, 2020)

abilitat, adj. V. abilita. ►

„Istoricul nu este abilitat să

exprime puncte de vedere

profesioniste privind conservarea,

restaurarea și punerea

în valoare a monumentelor

și zonelor istorice protejate

din România.” (Ioan Scurtu,

Politică și viață cotidiană în

România: în secolul al XXlea

și începutul celui de-al

XXI-lea; București, Editura

Mica Valahie, 2011)

abilitațiune, s.f., fr. habilitation,

lat. habilitatio, -onis.

Termen învechit. ► „Staca

G.: Teza de abilitatiune intitulată:

«Întrebuințarea sintactică

a conjunctivului în

dialectul macedoromân»”

(Vasile Dimandi-Aminceanul,

Românii din Peninsula

Balcanică, București, Institutul

de Arte Grafice „Tiparul

Universitar”, 1938)

www.analiza-gramaticala.ro


12 SEPTEMBRIE

2020

Noi susţinem excelenţa!

Doctor Oana Mihaela

Munteanu este medic nefrolog

în cadrul Spitalului

„H ospital Marina Salud” din

Denia și „Vithas Nisa Virgen

de Consuelo” din Valencia.

Este primul român nominalizat

în Sezonul III (2020 –

2021) al Campaniei românilor

de excelență din străinătate,

care prin profesionalismul,

comportamentul și poziția socială,

aduc un plus de valoare

imaginii României.

Oana Mihaela Munteanu

provine din pitorescul oraș

Huși și trăiește în Spania

din anul 2001. Și-a început

studiile la Universitatea din

Iași, fi ind prima candidată

din Huși admisă la medicină.

S-a transferat ulterior la

București, obținând unul dintre

drămuitele 30 de locuri de

studiu disponibile anual pentru

întreaga țară, pentru mult

râvnitul domeniu de studiu

al balneofi ziokinetoterapiei.

După terminarea primilor patru

ani de studiu s-a mutat în

Spania împreună cu soțul, originar

din R epublica Moldova,

de asemenea, student la medicină.

În timp record a învățat

limba spaniolă și a absolvit

facultatea, distingându-se

prin note care au calificat-o

pentru burse de studiu succesive.

După absolvire a urmat

rezidențiatul de patru ani la

Spitalul General Universitar

din Valencia și alți 12 ani ca

medic adjunct specializat în

nefrologie la diverse clinici

private. Cu începere din luna

martie 2020 este angajată ca

medic nefrolog la Hospital

Marina Salud din Denia,

unde face naveta de trei ori

pe săptămână. Locuiește de

16 ani în Valencia, împreună

cu soțul și cu cei trei copii.

„Ne-am clădit aici

tă la socrii mei, care locuiau

în Santander, m-am înscris la

Academia de Limbi Străine

Magallanes din Sardinero,

ca să obțin viza de studii.

Totodată am depus amândoi

dosarele de transfer de matriculă

la facultatea de medicină

din cadrul Universității

Cantabria. Nu ne făceam

prea mari speranțe...

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Înțeleg că dosarele s-au aprobat?

Dr. Oana Munteanu: Da.

Spre surpriza noastră, pe 11

septembrie 2001, cu o oră

înainte de tragicul eveniment

terorist din New York, decanul

de la Universitatea din

Cantabria ne-a anunțat că cererea

noastră a fost acceptată.

A fost o explozie de bucurie,

chiar dacă euforia ne-a fost

umbrită de evenimentul nefast

din SUA.

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Bănuiesc că notele și califi -

cativele din foaia matriculă

din România și-au spus și ele

cuvântul...

Dr. Oana Munteanu: Posibil.

Nu pot spune că mi-a

fost greu vreodată să învăț.

Învățatul a fost partea cea mai

ușoară. Efortul a fost necesar

și a meritat!

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Ce a urmat după înmatriculare?

Dr. Oana Munteanu: A

urmat o altă realitate. Confortul

nu mai era același ca

în România. Părinții ne ajutau

în continuare, dar nu era

suficient. Eu mai am și un

frățior, care pe atunci era

student în București. Am

început să muncesc, făcând

curat prin case; apoi de „camarera”,

când începusem

să înnod câteva cuvinte în

spaniolă. Uneori aveam gri-

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Din prima clipă am simțit că

vă iubiți profesia și că vă

dedicați cu trup și suflet binelui

pacienților, fără a aștepta

vreo recompensă. Când v-ați

decis să optați pentru meseria

de medic?

Dr. Oana Munteanu: A

fost un concurs de împrejurări.

Când eram mică, voiam

să fiu jurnalistă, dar se vede că

viața avea alte planuri pentru

mine. Huși este un oraș mic,

dar cu școli excelente și cu

tradiție pentru învățământul

de calitate. De asemenea,

părinții mei - tata ofițer, iar

mama educatoare -, m-au

încurajat în această direcție,

susținându-mă neabătut, inclusiv

financiar, pe parcursul

anilor de studenție. Nu

pot decât să vă dau dreptate:

îmi iubesc profesiunea, mă

împlinește și mă recompensează

din plin!

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Când și din ce motive ați

ajuns în Spania? Ați planificat

de la bun început să vă

stabiliți aici?

Dr. Oana Munteanu: Au

fost circumstanțe de viață,

motive de ordin mai mult

sentimental și familial. Am

venit când împlinisem 21

de ani, cu soțul meu (pe

atunci prieteni din liceu).

Era anul 2001, prinsesem

încă peseta. Tocmai terminasem

anul al patrulea de

studii în România, când,

împreună cu soțul, mi-am

propus să obțin statutul de

student european, pentru a

putea călători fără restricții.

El vorbea bine spaniola, locuise

în Cuba împreună cu

părinții, angajați ai corpului

diplomatic al R epublicii

Moldova. Profitând de o vizijă

de copiii familiilor din

Madrid, care veneau vara în

vacanță. Îmi amintesc cum

adesea plecam de la cursuri

direct la muncă, servind în

câte un local până în orele

târzii ale dimineții, iar apoi

mă duceam iarăși la facultate,

sărind practic peste orele

de somn. Ușor nu a fost. Am

învățat multe.

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Dar idealul de a vedea cât

mai mult și de a cunoaște

străinătatea s-a materializat?

Dr. Oana Munteanu: Da,

în privința aceasta am fost

privilegiați. Ca studenți într-o

țară din UE am cunoscut lumea,

călătorind pe toate continentele

(aproape). Facem asta

în continuare cu mare drag și

pasiune, mai nou împreună cu

copiii noștri.

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Au mai fost și alte motive pentru

care ați părăsit România?

Dr. Oana Munteanu:

Așa cum precizam, nu cred

că mă încadrez în tiparul

emigrantului care a fugit de

rău la bine. Ca studentă la

București începusem să fac

stagii clinice prin spitale și

nu-mi plăcea deloc ce vedeam.

Visul nostru inocent,

de copii naivi, de a salva

vieți, se pierdea prin colțuri

de spitale reci, printre adevăruri

crude. Ne îndepărtam

din ce în ce mai mult de idealul

de a deschide un centru

balnear. Visurile noastre boeme,

de capitală, începeau

să se destrame.

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Privit din perspectiva actuală,

după ce s-au schimbat atâtea

lucruri în decursul ultimelor

două decenii, vă puteți imagina

o întoarcere acasă, pentru

a profesa și trăi în România?

Dr. Oana Munteanu:

Sinceră să fiu, nu. Știu că

unii dintre colegii de breaslă

câștigă la ora actuală în

România mai mult decât eu

aici, dar partea materială nu

este totul. Doar doi dintre

foștii mei colegi de la medicină

au rămas în țară. Lupt să

nu uit niciodată unde m-am

născut și am crescut, dar

doresc să îmbătrânesc aici,

unde mă simt foarte bine. Vizităm

România cam o dată la

doi ani, dar ne place în continuare

să călătorim și prin

alte părți. Aici viața s-a arătat

generoasă cu noi, din multe

perspective. Acum avem trei

copiii frumoși și veseli: de

11, 10 și opt ani. Deschiderea

pe care ne-o dă patria adoptivă

este mare. Ne-am clădit

aici statutul profesional.

Soțul meu se specializează

acum într-o tehnică unică în

Spania și în lume, a chirurgiei

minim invazive de rahis

(pe măduva spinării). Copiii

merg aici la școală. Iar acasă,

desigur, vorbim româna,

chiar dacă ei o mai stâlcesc.


Noi susţinem excelenţa! SEPTEMBRIE

2020 13

statutul profesional”

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Dacă ar fi să comparați

sistemul de învățământ

românesc cu cel spaniol,

privit din perspectiva copiilor

Dumneavoastră, ce deosebiri

remarcați?

Dr. Oana Munteanu: Există

câteva puncte cu care ne

luptăm. Moda predării în dialect

valencian a înregistrat

în ultimii ani cote nebănuite.

Dacă în trecut clasele în castiliană

erau cele mai bune,

acum elita are limba de

predare valenciană. Șansele

copiilor de a-și continua studiile

într-o limbă cu extindere

mai mare, la universitate,

sunt astfel diminuate considerabil.

Absurdul merge

mai departe: fără acordul

părinților, clasele de castiliană

introduc limba valenciană.

Iar limbile străine

sunt rare în programă. Așa

că facem meditații particulare.

Fiica cea mare trece

acum în clasa a șaptea, la

etapa Secundaria, de la colegiu

la institut, dar punctajul

pentru înscrierea la cursuri

în castiliană e greu de întrunit.

Pur și simplu, salariile

noastre sunt peste baremul

pentru „săraci”, și nici nu

putem dovedi că am avea

o constelație socială dificilă

acasă (de regulă părinți

divorțați sau monoparental).

Este o întreagă epopee...

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Dar în spital v-ați confruntat

cu discriminări de limbă sau

de naționalitate?

Dr. Oana Munteanu:

Nici pe departe. Personalul

este divers, faptul că sunt

româncă nu iese în evidență.

Oricum nu ar conta. Am fost

surprinsă să constat că există

foarte mulți români aici.

Spaniolii sunt prietenoși

și ospitalieri. Dar am un

„of”: familiaritatea cu care

tratează personalul este uneori

exagerată. Stilul direct,

per tu, tendința de a se purta

cu medicii și cu asistentele

de parcă ar fi subordonate

pacientului îmi dă de furcă.

Respectul acela față de medic,

pe care-l cunoșteam din

România, îmi lipsește aici,

uneori.

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Ca medici, bănuiesc că ați

muncit amândoi în perioada

critică a pandemiei. Cum

ați rezolvat problema supravegherii

copiilor în faza de

carantină?

Dr. Oana Munteanu:

Am avut norocul de a o avea

în vizită pe mama chiar în

perioada premergătoare.

Deși și-ar fi dorit să se întoarcă

acasă, în România,

împrejurările au forțat-o

să rămână aici. Educatoare

severă fiind, a încercat să-i

strunească pe copii. Ei au

mai și necăjit-o, năzdrăvani

și liberi cum sunt obișnuiți

să fie cu noi. În final a fost

bine.

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Vorbind despre SARS CoV-2,

în ce măsură v-a afectat viața?

Ce schimbări au avut loc în

mediul medical? Unii medici

s-au plâns că mass-media ar

informa incomplet, defectuos,

părtinitor. Cum și ce ați fi

scris despre Covid, dacă ați

fi fost jurnalistă, așa cum vă

doreați în copilărie?

Dr. Oana Munteanu: Eu

nu găsesc că mass-media ar

fi procedat greșit. Jurnaliștii

au datoria să informeze societatea

cu date reale, verificate,

nu cu prezumții sau

păreri. E firesc să se publice

numai acele date pe care ei le

primesc de la surse autorizate,

verificate. Și pentru noi,

perioada de început a fost

foarte haotică. Nu se știa

mai nimic despre virus, echipamentul

de protecție lipsea.

Purtam același halat cu colegii

de pe alte secții. Când

intram la câte un pacient,

doar dezinfectam puțin echipamentul

și-l scuturam. Treptat,

ne-am rutinat. O măsură

utilă a fost cea a separării

personalului pe două echipe

perfect sincronizate, care

nu se întâlneau niciodată.

Rulând astfel în ture de câte

o săptămână sau chiar două,

aveam șansa de a rămâne

neinfectați, chiar dacă una

dintre echipe se molipsea.

Pot spune că acum suntem

infinit mai bine pregătiți.

Dacă vom avea un nou val

de contagieri, nu mai există

nicio scuză, va trebui să

funcționeze totul ca la carte.

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Ați avut contact direct cu

virusul sau cu pacienți

afectați de Covid?

Dr. Oana Munteanu: E

foarte posibil să fi fost în

contact cu boala înainte ca

ea să intre în atenția noastră.

În ianuarie, când șefa noastră

s-a întors de la Madrid cu

o gripă extrem de agresivă,

am luat-o mai toți, ducând-o

și acasă. E greu de detectat

acum, după atâta vreme, ce

a fost exact. Testele dau un

rezultat incert, ele nu detectează

virusul, ci răspunsul de

apărare al organismului. Iar

după circa 45 de zile se pare

că reacția sistemului imunitar

dispare. Eu personal mă

ocup de bolnavii de rinichi,

în schimb soțul meu, ca internist

a fost în prima linie

și a fost profund tulburat de

tragismul unor destine din

spitalul de la Valencia.

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Ce părere aveți despre viitor?

Cum vom evolua, ce se va

întâmpla cu societatea afectată

de Covid?

Dr. Oana Munteanu:

Nu sunt virolog, pot spune

doar ce cred la general, ca

medic. Probabil vom avea

mai departe de tras de pe

urma virusului. Ne vom

confrunta cu el pe termen

lung, așa cum omenirea

s-a bătut cu tuberculoza.

Un licăr de speranță ar fi

posibilitatea ca virusul să

se adapteze, devenind din

ce în ce mai puțin agresiv,

suferind mutații succesive.

În fond, ca orice organism

parazit, virusul tinde să-și

mențină în viață organismul-gazdă,

nu are niciun

interes să-l anihileze, atunci

ar trebui să-și caute alt

purtător. Nu atât virusul

este problema noastră principală,

ci sistemul nostru

imunitar, care reacționează

excesiv de sensibil, atacând

și distrugând și organe și

celule sănătoase.

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Ce dorințe și planuri de viitor

aveți?

Dr. Oana Munteanu:

M-aș concentra în viitor

numai pe munca la spitalul

Denia, care îmi aduce satisfacții,

permițând colaborarea

cu specialiștii din alte

domenii. Avem zilnic situații

complexe, cazuri noi. Chiar

azi a fost internat un pacient

cu pancreatită, care întâmplător

este român. A făcut

blocaj renal așa că... mă

bucur dacă pot ajuta. Dar,

desigur, prioritatea este a

bolnavilor cronici, avem

90 de cazuri dependente de

dializă, pe care le tratăm

în ture de 25 de locuri, cu

5 medici nefrologi. Vara

lucrăm și noaptea, în ture

suplimentare, pentru turiștii

ocazionali. Anul acesta nu a

fost cazul; rar mai vine cineva

din afară, în vremuri de

restricții.

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Vreo doleanță care vă stă la

inimă, pe care ați dori s-o

faceți publică?

Dr. Oana Munteanu:

Alături de restul colegilor

angajați la Spitalul Public

din Denia, ne dorim rezolvarea

cât mai rapidă a situației

echivalării vechimii noastre

în câmpul muncii. Discriminarea

formală față de colegii

care tratează aceiași pa-

cienți ca noi, dar sunt angajați

direct la stat este o mare

nedreptate. Recunoașterea

anilor de experiență ne-ar

ajuta mult. O firmă interesată

de profit deține concesiunea

formală pentru toată

zona Comunității Valencia,

iar noi figurăm pe statele

lor de plată... E o experiență

amară să vedem cum

personalul medical, atât de

lăudat și de ridicat în slăvi

în perioada pandemiei, continuă

să fie tratat ca o resursă

neglijabilă, marginalizată

din interese meschine, pur

materiale, instrumentalizată

pentru maximizarea profitului

unor firme terțe.

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

Și proiecte în plan privat?

Dr. Oana Munteanu:

Mi-aș dori să ne reușească

rocada în familie, în sensul

ca soțul meu să preia de la

mine ștafeta salariului principal

al familiei, finalizând

cu bine specializarea de

chirurg. Atunci aș avea mai

mult timp liber pentru copii,

pentru pasiuni, de pildă pentru

lectură. Am descoperit

azi că la chioșcul spitalului

se vând cărți foarte bune.

Am cumpărat un stoc pe care

tare mult mi-aș dori să-l citesc.

Romanele Juliei Navarro

mă captivează. Din ele aflu

atât de multe despre istoria

Spaniei, despre convulsiile

istoriei acestei țări, despre

teribilul Război Civil! Cum

bine spune titlul „Dime

quién soy” („Spune-mi cine

sunt”) aflu și lucruri despre

mine, despre noi, despre

istorie, de unde venim și

încotro ne îndreptăm. Mai

avem atât de multe de învățat!

A consemnat:

Gabriela Căluțiu Sonnenberg:

(Benissa – Spania). Economist,

scriitor și jurnalist, promotor

de cultură, traducător.

Senior Editor în cadrul redacției

Occidentul Românesc.

Foto: Arhiva personală

Oana Munteanu


14 SEPTEMBRIE

2020

Prof. Irina Georgescu Şova

- California/USA

Familia, în orice societate,

joacă rolul cel mai important

în formarea şi socializarea copilului

deoarece ea reprezintă

cadrul fundamental în interiorul

căruia sunt satisfăcute

nevoile sale psihologice şi

sociale şi împlinite etapele întregului

său ciclu de creştere şi

dezvoltare fiind astfel primul

său intermediar în relaţiile cu

societatea şi, de asemenea,

constituie matricea care îi imprimă

primele şi cele mai importante

trăsături caracteriale

şi morale.

Privită ca nucleu social,

familia este prima care influenţează

dezvoltarea copilului

deoarece îşi pune amprenta

pe întreaga sa personalitate iar

trăinicia edificiului depinde

de calitatea temeliei. În altă

ordine de idei, rolul familiei

este acela de a pregăti copilul

pentru viaţă oferindu-i cel mai

potrivit cadru în care să îşi formeze

principalele deprinderi,

pentru transmiterea principalelor

cunoştinţe asupra realităţii

şi pentru formarea primelor

principii de viaţă.

În primii ani copilul este

dependent de membrii care

formează familia, în special

de părinţi, fapt care reprezintă

o etapă importantă în ciclul

său de viaţă deoarece acum

sunt dobândite principalele

motivaţii şi deprinderi ale viitorului

adult.

Importanţa acestora constă

în capacitatea individului

de a răspunde cerinţelor sociale

şi în integrarea activă în

viaţa societăţii din care face

parte. Astfel, orice experienţă

de viaţă, orice reacţie afectivă

sau comportamentală vor fi

resimţite în funcţie de bazele

oferite de familie.

Familia reprezintă pentru

copil structura socio-afectivă

securizantă, principala structură

protectoare, oricând şi

întotdeauna primitoare absolut

necesară existenţei lui. În

familie copilul are parte de

primele lecţii de viaţă, părinţii

sunt cei care îi oferă un prim

model de învăţare.

În cadrul familiei, copilul

îşi însuşeşte normele şi valorile

sociale devenind apt să

relaţioneze cu ceilalţi membrii

ai societăţii. Relaţia părinţicopii

are o deosebită importanţă

atât în fixarea celor mai

adecvate deprinderi comportamentale,

cât şi în asigurarea

unor condiţii psihologice normale.

Temelia bunei desfăşurări

a acestei relaţii constă în

norme precise care corespund

următoarelor obiective:

• dragostea p ărintească

concretizată în asigurarea protecţiei,

securităţii şi orientării

copilului, în formarea unor

aptitudini şi atitudini pozitive

presupune încredere şi siguranţă

din partea copilului,

afecţiune şi înţelegere din partea

părinţilor;

• asigurarea unor raporturi

relaţionale, juste şi echilibrate

care se concretizează datorită

modelelor de conduită adecvată

oferită copiilor de către

părinţi deoarece calităţile şi

atitudinile lor au o influenţă

formativă decisivă;

• complementaritatea rolurilor

parentale presupune ca

părinţii să formeze în raport

cu copilul o unitate inseparabilă

care-şi împarte rolurile

şi sarcinile, care trebuie să se

completeze reciproc astfel încât

tatăl să reprezinte autoritatea

supremă iar mama, afectivitatea

căminului.

Sentimentul de siguranţă,

pentru copil, se întemeiază pe

sentimentul de a fi acceptat aşa

cum este şi drept ceea ce este

de către anturajul său imedi-

Părinţi şi copii

Copiii noştri, cei mai severi judecători

at, dar mai cu seamă de către

părinţi iar pentru a se simţi acceptat

înseamnă mai înainte de

orice a se simţi iubit.

Sentimentul de iubire nu

poate fi pentru copil un sentiment

abstract motiv pentru

care dragostea trebuie să fie

simţită de către copil, să fie

exprimată prin acordarea unor

satisfacţii concrete. Dovada

acestei iubiri constă în atât

tandreţea părinţilor faţă de

copil cât şi în calitatea hranei

şi a îngrijirilor, în gingăşia

contactelor sale cu mama, în

duioşia micilor sale jocuri cu

mama şi tata.

De asemenea, în timp, copilul

va simţi dragostea părinţilor

şi din bunăvoinţa ce i se

arată, din bucuriile ce i se oferă,

şi, în special, din interesul

pe care părinţii îl acordă faptelor

lui şi din timpul pe care

i-l consacră.

Un copil nu se va simţi

iubit dacă nu are posibilitatea

ca, la rândul lui, să exprime

sentimente de afecţiune prin

gesturi ca: se agaţă de gâtul

mamei, povesteşte ceva, când

îmbrăţişează şi sarută, oferă

părinţilor o mâzgâlitură fără

pretenţii sau un desen frumos,

ajută pe mama la pusul mesei

sau pe tata la treaba din grădină

dovedind astfel dorinţa de

a contribui la bunăstarea familiei,

de a participa prin aporturi

reale la viaţa anturajului.

Aceasta este modalitatea lui

de a-şi confirma apartenenţa

la grup.

Este binecunoscut faptul

că foarte mulţi părinţi îşi copleşesc

copiii cu tot felul de

cadouri în locul sentimentelor

vizibile de duioşie. În această

situaţie copilul trăieşte intens

sentimentul îndoielii de a fi

iubit. El are nevoie să ştie, să

simtă că este un izvor de bucurie

şi de mulţumire pentru

părinţi, că sunt bucuroşi că îl

au şi că reprezintă un element

de fericire pentru cei apropiaţi.

În caz contrar, dacă copilul

simte că este în plus, dacă

părinţii îl minimalizează, îl

neglijează şi nu îi oferă ocazia

de a-şi da seama ce mult

înseamnă pentru ei atunci vor

apărea tulburări caracteriale în

dezvoltarea personalităţii lui.

După cum am precizat

deja, dragostea părintească

presupune încredere şi siguranţă,

afecţiune şi înţelegere

din partea părinţilor. Cu alte

cuvinte, dragostea părinţilor

este un element securizant

pentru copil. Atunci când

acesta este lipsit de dragostea

părintească el devine timid,

instabil, interiorizat şi complexat.

Importanţa prezenţei

familiei în viaţa copilului constă

în faptul că acesta se identifică

cu ei motic pentru care ei

trebuie să fie atenţi atât la ceea

ce spun cât şi la ceea ce fac deoarece

eventualele divergenţe

sau neconcordanţe provoacă

dezorientare şi derută cu efecte

negative asupra dezvoltării

personalităţii copilului.

Părinţii, pe lângă sentimentul

de securitate, sentimentul

de iubire şi acceptare,

au câteva responsabilităţi faţă

de copil necesare în procesul

de creştere şi educare:

• asigurarea subzistenţei şi

educaţiei;

• educarea şi dirijarea trebuinţelor

fiziologice în raport

cu oportunităţile familiale şi

cu standardele sociale şi culturale

ale vieţii;

• dezvoltarea aptitudinilor,

a limbajului şi stimularea

exersării capacităţilor practice,

cognitive, tehnice şi sociale

care au rolul de a facilita

securitatea personală, şi comportamentul

autonom;

• orientarea spre lumea

imediată a universului familial,

spre comunitatea mai largă,

spre societate, în aşa fel încât

adolescentul să fie pregătit să

se confrunte cu marea varietate

de situaţii şi poziţii sociale

care vor interveni în viaţa de

adult.


Depresia - Boala secolului

Peste 350 de milioane de

persoane din întreaga lume şi

peste 2 milioane de români

suferă de depresie, iar numărul

persoanele care intră în

depresie este într-o creştere

alarmantă, se arată într-un raport

al Organizaţiei Mondiale

a Sănătăţii.

Factorii declanşatori ai

„bolii secolului”, în opinia

specialiştilor, sunt diferiţi în

prezent faţă de acum câteva

decenii. La ora actuală, dificultăţile

economice, şomajul,

catastrofele şi conflictele pot

creşte semnificativ riscul de

depresie.

Netratată la timp, depresia

poate duce la sinucidere, iar

anual numărul persoanelor

care au ales să-şi pună capăt

zilelor ajunge la un million,

în lume. În acest context, psihologii

trag un puternic semnal

de alarmă şi consideră că

un tratament aplicat din timp

poate opri boala să escaladeze

în forma sa cea mai gravă -

dorinţa de sinucidere sau chiar

sinuciderea.

Tinerii de azi, mai depresivi

decât tinerii de ieri

Specialiştii afirmă că tinerii

din ziua de azi sunt mai depresivi

faţă de tinerii din generaţiile

trecute, deoarece factorii

declanşatori din actualitate

sunt mai mulţi, mai variaţi şi

mai elevaţi (ţin de satisfacerea

unor nevoi mai sofisticate).

„Tinerii de azi se confruntă

cu efectul unei rate crescute

a divorţurilor, cu efectul

plecării părinţilor la muncă

în străinătate, cu încercarea

aproape disperată câteodată

de a fi la înălţimea cerinţelor

societăţii de consum - haine

de firmă, telefoane deştepte,

tot ce acum este apreciat şi

înainte nici măcar nu exista”,

afirmă psihologul Mihaela

Sârbu, preşedintele Centrului

de consiliere şi educare pentru

sănătate.

Alţi factori declanşatori ai

depresiei în rândul tinerilor, pe

care specialiştii i-au identificat

sunt explozia de tehnologie şi

de concepţii exportate, coroborate

cu timpul din ce în ce

mai puţin pe care părintele îl

acordă copilului, lipsa de mişcare

şi de activităţi sănătoase,

monotonia etc. – „toate acestea

duc inevitabil la stres, anorexie,

comportamente bizare,

consum de droguri şi alcool

şi, evident, la depresie, iar numărul

de sinucideri în rândul

tinerilor a crescut alarmant

şi numărul celor care intenţionează

să întreprindă acţiuni

pentru combaterea fenomenului

nu acoperă nevoile reale.

De asemenea, lipsa unui mediu

stabil si sănătos în familie,

lipsa de comunicare directă

(nu prin intermediul mijloacelor

indirecte- Facebook, etc),

slaba acoperire a nevoilor de

bază - alimentaţie sănătoasă,

mişcare, chiar şi micile

articole vestimentare care ne

oferă mici bucurii, lipsa sau

slaba exprimare afectivă -

prin gesturi ale apropiaţilor,

duc inevitabil la nemulţumiri

şi acumulează frustrări care

dacă nu sunt manifestate sau

conştientizate se transformă

în simptome fizice, comportamentale

şi instabilitate emoţională”,

adaugă psihologul

Mihaela Sârbu.

Cum ne dăm seama când

Obiceiuri care pot dăuna relaţiei tale

Crize de gelozie, prea multe

bârfe, posesivitatea excesivă

a unuia dintre parteneri.

Iată doar câteva dintre greşelile

care pot duce la destrămarea

unei frumoase poveşti de

iubire.

Prea multe critici

Fiecare îşi doreşte de la

partenerul său tot ce e mai

bun, însă nu este bine să îţi

critici mereu jumătatea. Aceste

comentarii nu fac altceva

decât să îi erodeze mândria de

sine şi personalitatea şi să îi

spună că nu este îndeajuns de

bun(ă) pentru tine. Dacă totuşi

e un dezastru ce trebuie reparat,

este indicat să petreceţi

foarte mult timp împreună,

iar în 80% din cauze să aduci

laude. Cele 20% formate din

critici nu vor mai fi astfel atât

de evidente.

Schimbări bruşte de

stare

Acum râzi, acum suspini.

Te recunoşti? Chiar dacă

aceste lucruri sunt rezultatul

Sfaturi utile SEPTEMBRIE

2020 15

Un român din zece suferă de depresie

Tinerii de azi, mult mai depresivi decât tinerii de ieri

cineva intră în depresie şi ce

trebuie să facem?

Semnele unei depresii sunt

vizibile şi se împart pe categorii.

“Principalele simptome

- uşor de observat, dacă

suntem atenţi sunt: modificări

în dispoziţia afectivă - apare

tristeţea, apatia, iritabilitatea,

izolarea socială, pierderea

interesului pentru orice activitate,

pierderea interesului pentru

activitatea sexuală, nimic

nu ne mai bucură şi nu ne mai

produce placere sau stârneşte

interes. Dacă suntem atenţi

unul la celălalt se vede, se simte.

Persoana care se apropie

de depresie sau are deja una,

nu se mai îngrijeşte, nu îşi mai

schimbă hainele, nu mai face

duş, mănâncă mai mult decât

de obicei, sau nu are poftă de

teaptă momentul potrivit şi

mai bine poartă o discuţie cu

jumătatea.

Purtare melodramatică

Ţipi la el/ea ori de câte ori

te superi, îl/o ameninţi că pleci

şi nu te mai întorci, îi ştergi

numărul de telefon din agendă

şi alte asemenea scene?

Dacă da, atunci ar fi bine ca,

înainte de a te avânta în astfel

de purtări teatrale, să evaluezi

situaţia, să vezi dacă într-adevăr

merită scandalul. Dacă o

faci doar ca să te descarci de

tensiunea acumulată, mai bine

petreci un moment de singurătate,

faci exerciţii de respiraţie

şi apoi te desfăşori. Totuşi,

este indicat să o faci cu mult

tact. Nimeni nu este obligat să

îţi suporte ieşirile.

Comportament mămos

Îţi cocoloşeşti mereu partenerul

de viaţă şi nu îl laşi

să aibă iniţiative? Nu e bine

deloc. Atunci când nu îi laşi

spaţiu pentru pasiunile sale,

pentru a ieşi din când în când

mâncare, apare insomnia sau

hipersomnia. În majoritatea

cazurilor, oamenii neavând

informaţiile necesare, încep sa

meargă pe la toţi medicii, crezând

ca sunt bolnavi - pentru

că apar simptome fizice - somatizări

noi le spunem. Nu îşi

dau seama că au depresie, iar

dacă au norocul să întâlnească

un medic care să-i trimită la

psiholog, zic că nu sunt nebuni

sau că depresia este un fason.

Este un cerc vicos”, explică

psihologul Mihaela Sârbu.

Primii paşi pe care trebuie

să îi urmăm pentru a ajuta o

persoană care a intrat în depresie

este să îi asigurăm că

nu sunt singuri în tot acest

proces, să îi acceptăm fără să

îi criticăm, să le oferim afecţiune

şi atenţie, să petrecem

cu prietenii, îi spui să nu doarmă

sau să mănânce când are

chef şi, în general, când eşti

posesiv(ă), îl/o poţi pierde definitiv.

Nimeni nu vrea să se întoarcă

la mama. Dacă totuşi

nu poţi rezista unui astfel de

comportament este bine să îi

oferi dreptul de a alege. În loc

să îi spui ce să facă şi ce nu,

este mai bine să îi sugerezi că

tu ai vrea un anumit lucru, dar

fără a folosi un ton autoritar.

Prea mult timp împreună

A fi cât mai mult timp împreună

cu jumătatea este un

lucru cât se poate de plăcut.

Dar, prea mult? Dependenţa

nu este bună, asta e clar, în

special în cazul bărbaţilor, care

au nevoie de mai mult spaţiu

decât femeile şi nu le place să

aibă pe cineva „agăţat” de ei.

Rămâi bărbatul independent

sau rămâi femeia puternică de

dinainte de relaţie, iar el/ea te

va aprecia. Acest lucru nu înseamnă

să îţi neglijezi familia,

vieţii agitate pe care o trăim în

fiecare zi, nu-i aşa că te deranjează

şi pe tine? Ia gândeştete

la partenerul de viaţă. Este

un calvar să trăieşti alături de

o persoană care este mai tot

timpul tristă. Dacă te înscrii

în această descriere, ia repede

măsuri - fii o persoană veselă,

chiar dacă nu ai tot timpul motive

şi astfel vei deveni o companie

plăcută, a cărei prezenţă

va fi dorită.

Prea multe bârfe

A împărtăşi din când în

când prietenilor amănunte

din viaţa ta sentimentală nu

este un lucru rău, însă dacă

faci asta foarte des este o problemă.

De asemenea, nu este

bine nici dacă îţi implici rudele

în certurile voastre din cuplu.

Cum se spune, rufele trebuie

spălate în familie. Data

viitoare când ai o presimţire

că, de exemplu, te înşală sau

te minte, nu pune mâna pe

telefon să îţi suni amicii sau

mama. Rezistă tentaţiei, aştimp

cu ei, cu multă răbdare şi

blândeţe, ne sfătuiesc specialiştii.

„Este nevoie şi de ajutorul

unui specialist, câteodată

chiar de tratament medicamentos.

Este foarte important

să îi motivăm, să fim sportivi,

pozitivi, prezenţi, disponibili

şi deschişi. Este foarte important

să ştie că depresia se vindecă,

se ameliorează, se tratează”,

afirmă Mihaela Sârbu,

psiholog - psihoterapeut.

Nu există niciun program

guvernamental care să prevină

şi să combată depresia

„Deocamdată nu cred că

există un program guvernamental

care să combată acest

îngrijorător flagel, deşi este

mare nevoie de el”, declară

psihologul Mihaela Sârbu.

Specialiştii sunt de părere că

dar vă oferă şansa de a nu vă

plictisi niciodată unul de altul.

Crize de gelozie

Cine le doreşte? Te surprinzi

căutându-i prin buzunare,

prin telefon, în portofel şi

vrei să ştii tot ce face în timpul

cât nu e cu tine? În acest caz te

afli pe o pantă foarte abruptă

şi periculoasă, care nu duce

la nimic bun. Dacă partenerul

tău de viaţă nu a făcut sau nu

a spus nimic ce poate fi interpretat

drept o dovadă clară, renunţă

la suspiciuni şi poartă-te

cât mai normal. Dacă observă

că bănuieşti mereu ceva, se va

ascunde de tine. Arată-i cât de

aceste proiecte naţionale menite

să lupte împotriva depresiei

trebuie să pornească cât

mai urgent, prin ample campanii

de informare în massmedia,

în şcoli şi în licee,

accesibile sau chiar gratuite.

Psihologii din toată ţara ar trebui

să ia parte la aceste acţiuni

de responsabilizare socială şi

să îi înveţe pe copii şi părinţi

cum să recunoască, cum să

prevină, cum să trateze şi cum

să ajute persoanele care, din

varii motive, intră în depresie.

***

Persoană de contact:

Mihaela Sârbu - Psiholog

Telefon: 0040/745053342

E-mail: mihasir@yahoo.com

Transmite:

Drd. Tănase Tasenţe - Director

General/Plus Communication

mult îl/o iubeşti, asigură-te că

are tot ce îi trebuie în căminul

vostru şi discutaţi cât mai

mult.

Te laşi pe-o ureche

I-ai câştigat inima, ţi-ai

atins scopul de a fi cu el/ea,

şi acum laşi totul să vină de

la sine, spunându-ţi că nu mai

ai de ce să mai faci eforturi?

Este o atitudine greşită, pentru

că partenerului tău de viaţă sigur

îi place în continuare să fie

„agăţat” şi cucerit prin diverse

metode, chiar dacă sunteţi

împreună sau chiar căsătoriţi.

Aşadar, nu fi leneş/ă în relaţie

şi menţine flacăra aprinsă.


16 SEPTEMBRIE

2020

Lorena G. Borrero - Málaga

Realizar el Camino de

S antiago a bordo del tren Al

Andalus es una mezcla entre

pasado y presente que regala

al viajero lo más selecto del

paisaje, la cultura, el arte, la

religión, la gastronomía y los

caldos. Los viajeros de este

tren, creado para los reyes ingleses,

recorren un espiritual

Camino de Santiago desde

León hasta A Coruña, a cuerpo

de rey.

Uno de los trenes más lujosos

del mundo, el Al Andalus,

visita los más hermosos y

exclusivos lugares jacobeos.

La magia de León, Astorga,

Castrillo de los Polvazares,

Monforte de Lemos, Doade,

Amandi, Santo Estevo

de R ivas de Sil, Ourense,

Santiago de Compostela, O

Grove, Cambados, Vigo y A

Coruña, envuelto todo en un

ambiente de la belle époque.

Los coches de este tren se

fabricaron con ricos y nobles

materiales a principios de

1900 para los desplazamientos

de reyes y pasajeros de alta

alcurnia. Hoy, junto a su atenta

tripulación de quince personas,

hacen del Al Andalus una

joya única.

De romanos y maragatos, el

camino empieza en León

La estación de León reluce

con el Al Andalus en sus vías,

donde la primera toma de contacto

con el magnífico convoy

hace intuir que será el Camino

de Santiago más deslumbrante

que se haya podido soñar.

Su tripulación es muy atenta y

durante seis días el ritmo del

viaje es exquisito, todo un deleite

para los sentidos.

El Camino de Santiago

empieza en León, y antes de

que el Al Andalus comience

su andadura, hay que perderse

por su calle Ancha, el antiguo

trazado de la Legión VII, para

llegar a la Catedral, del siglo

XIII, dedicada a Santa María

de Regla y que posee una de

las mayores colecciones de vidrieras

medievales del mundo.

Hay que callejear por el barrio

Húmedo y llegar a la Plaza

Mayor disfrutando del tapeo,

y por el barrio romántico hasta

la Real C olegiata de San

Isidro. Y no hay que perderse

el Convento de San Marcos, la

Casa de los Botines, el puente

de los Leones y las murallas.

Ya en el tren, tras la bienvenida

a bordo se dirige hacia

la estación de Astorga. Desde

allí, a bordo de un confortable

autobús se visita Castrillo

de los Polvazares, uno de los

pueblos más bonitos de la maragatería.

Construido en piedra,

lleva a gala ser Conjunto

Histórico Artístico. Castrillo

ofrece además el mejor cocido

maragato, y degustarlo en

Casa Maruja es un lujo. La

casa de Maruja ha sido centro

de reunión de presidentes de

Gobierno, políticos, periodistas,

empresarios... y solo se

come por encargo si se es cercano

al entorno de la leonesa

o de sus conocidos. Para ella,

sus cocidos maragatos, más

que un negocio, son un estilo

de vida.

De vuelta a Astorga, antes

de subir al tren se impone una

dulce visita por el rico legado

medieval, cruce de caminos

del Camino de Santiago y la

Vía de la Plata. Astorga nació

como campamento militar

romano y fue muy próspera

por sus minas de oro. Dentro

de sus murallas hay conventos,

iglesias y hospitales de

la más pura tradición jacobea.

Entre su rico patrimonio

histórico artístico destaca la

Catedral de Santa María, el

Palacio Episcopal del modernista

Gaudí, el Ayuntamiento,

la Ergástula romana y, cómo

no, sus famosos chocolates

y ricas mantecadas. Tras las

delicias astorganas, cena en el

tren de camino a Ponferrada,

donde hace noche.

Hacia el interior, un paseo

por la Roboira sacrata

Se desayuna a bordo mientras

el tren entra en Lugo y

llega a Monforte de Lemos,

singular ejemplo de ciudad-fortaleza

feudal, alrededor

de un monasterio, con su

castillo situado sobre el estratégico

Monte de San Vicente,

Español

Tren de reyes: el Camino de

Santiago a bordo del “Al Andalus”

y rodeado por un recinto amurallado

salpicado de torres

defensivas. La familia Lemos,

emparentada con los Alba,

ha dado nombre a esta villa

medieval donde no hay que

perderse el Monasterio de San

Vicente Do Pino, la Torre del

Homenaje y el Palacio Condal

de los Lemos. De Monforte se

va a la pequeña localidad lucense

de Doade para visitar

la impresionante viticultura

heroica, dispuesta en bancales

de pizarra que sujetan la tierra

de las pendientes superiores al

45 por ciento, y que conservan

el calor de la vid por la noche.

De esta herencia romana, cultivada

a mano en su totalidad,

ha quedado la deliciosa uva

mecía para elaborar los tintos,

y la godella para los blancos.

Observar el cultivo desde

las alturas es impresionante,

pero contemplarla circulando

entre los cañones del río Sil

es un espectáculo magnífico.

Dejando atrás el cañón del

Sil se llega Santo Estevo de

Rivas, donde el paisaje de robles

confirma que su Ribeira

Sacra proviene de Roboira

Sacrata, Roble Sagrado, el

árbol sagrado de los celtas. A

través de bosques de robles,

castaños, abedules y lauros,

aparece el Monasterio Santo

Estevo de Rivas de Sil, magnífico

con sus tres claustros: el

de los caballeros, el de Viveiro

y el de los obispos. Aquí los

monjes llevaban una vida de

oración y trabajo.

Tras su torno de las limosnas

estaba la despensa, desde

donde ofrecían alimentos

a los mendigos, y la botica,

donde elaboraban fármacos y

ungüentos. Cuando en el XIX

los monjes abandonaron la

abadía tras la desamortización

de Mendizábal, pasó a ser un

colegio nacional donde niños

y niñas estudiaban por separado.

La Iglesia de Santo Estevo

es uno de los más bellos ejemplos

del románico gallego. De

vuelta al tren, un delicioso

paseo y cena a bordo hasta

Ourense para descansar en su

estación.

Ourense, la ciudad del agua

Ourense es una caja de

sorpresas. Su casco antiguo

combina un patrimonio exuberante

con callejuelas casi

medievales y termas como

As Burgas, hasta donde llegaban

los peregrinos para

descansar y curar sus llagas y

venerar al Santo Cristo de la

Catedral. Bajando por la calle

Desengaño se encuentra la

fuente termal, utilizada por los

orensanos por sus propiedades

curativas. Impresiona su caudal

de 300 litros por minuto a

una temperatura de 67 ºC. A

escasos metros, los ciudadanos

disfrutan con naturalidad

de la piscina termal ubicada

en plena calle. Más arriba está

el área arqueológica romana y

su centro de interpretación.

La Plaza Mayor con sus pequeños

soportales casi traslada

al medioevo. Cerca, la Iglesia

Santa María la Mayor, y unos

metros más arriba, la impresionante

Catedral Basílica de

San Martín, de románico tardío

y con un bellísimo Pórtico

del Paraíso. Ourense tiene

innumerables y hermosas

iglesias, capillas, santuarios,

señoriales edificios civiles y

uno de los puentes romanos

más interesantes. No se puede

abandonar O urense sin disfrutar

de las termas a orillas

del Miño. Cruzando el puente

están ubicadas las de Outariz,

Chavasqueira y Muiño, donde

disfrutar de un circuito Celta o

uno Zen, sensacional para la

vista y los sentidos en este exclusivo

Camino de Santiago.

Santiago: Indescriptible

Con las aguas termales aun

acariciando la piel, un relajante

trayecto y almuerzo a bordo,

el viajero del Al Andalus

llega a la deseada Santiago

de C ompostela, epicentro

de peregrinos. La Plaza del

Obradoiro es de las más bellas

y cautivadoras del mundo. La

Catedral, con su imponente

fachada, el Pazo de Raxoi, el

Colegio de San Xerome, y el

Hostal de los Reyes Católicos,

el actual Parador, acogen el

bullicio de gaitas, visitantes,

peregrinos... todos fascinados

por la plaza.

Detrás de la Catedral, la

pequeña plaza de las Platerías

es un punto de encuentro

de compostelanos y visitantes,

y la de Quintana de

Mortos recoge la esencia de

Santiago. Pasear por Santiago

de Compostela es descubrir

historia y sentimiento en cada

rincón, es música y recogimiento.

La cena de los peregrinos

del Al Andalus tiene

lugar en el Parador, que sirve

los mejores productos de la

tierra.

Peregrinar hasta la ría

Mientras se desayuna a

bordo, el tren se dirige hacia

Vilagarcía de Arousa, desde

donde en autobús se llega a

O Grove para embarcar en

uno de los muchos barcos

que cruzan la ría a través de

un inmenso huerto de bateas,

donde se cultiva mejillón, ostra

y vieiras. El barco atraca

en Cambados, villa marinera

y vinícola, la tierra de los caldos,

donde están las mejores

bodegas de albariño. El señorial

Pazo de Fefiñans abre

sus puertas para los viajeros

del Al Andalus, y el exclusivo

restaurante Yayo Daporta

despliega su increíble cocina

de vanguardia con la mejor

materia prima gallega.

De vuelta al tren, la ría

acaricia desde las ventanillas

hasta llegar a Vigo, uno de los

mejores puertos de Europa.

En el Casco Vello, impres-

cindible visitar el mercado

de A Pedra, donde se sirven

excelentes ostras, además de

la Praza da Constitución y la

Concatedral de Santa María.

Y de nuevo hacia el tren para

cenar y descansar.

A Coruña, la ciudad de de

cristal

Este singular Camino de

Santiago en tren llega finalmente

hasta A Coruña, la

ciudad de cristal construida

en una península que mira a

las rías altas. Impactan sus

cristaleras, sus edificios y su

sabor marinero. Un paseo

por su caso antiguo lleva hacia

la Plaza de María Pita, la

Colegiata de Santa María, la

Iglesia de Santiago y la de San

Jorge. Y algo más alejados, su

paseo marítimo de once kilómetros

de extensión, hacia la

Torre de Hércules.

Cuenta la leyenda que

Hércules persiguió al gigante

Gerión hasta el Atlántico, y

después de tres días y noches

de lucha lo venció. En el lugar

de la lucha mandó construir

un poblado, y la primera persona

que hasta allí se acercó

fue una mujer que se llamaba

Coruña. La Torre de Hércules

es el único faro romano que

sigue funcionando como tal.

Desde A Coruña, este tren de

reyes regresa a León, aunque

sus viajeros y peregrinos desearían

seguir el camino.


Prof. Tiberiu Grădişteanu

- Timişoara

O poieniţă în formă de

inimă, apărută în mijlocul

unei păduri de stejar, ar putea

transforma un loc de poveste

din judeţul Alba într-o zonă

turistică de succes.

Autorităţile vor să o transforme

în arie protejată şi să fo-

losească simbolul ca imagine

a judeţului.

Sătenii ştiu din tată în fiu că

inima a apărut în mijlocul celor

260 de hectare de pădure,

în urmă cu câteva sute de ani.

Locul pare încremenit

în timp. Stejarii seculari au

văzut de-a lungul veacurilor

cete de haiduci trăgând

din flinte dar şi perechi de

îndrăgostiţi din poveşti iubire

de mult apuse. Localnicii

din Bucerdea Vinoasã, localitatea

aflată la 3 kilometri

de minunea din pădure, îşi

amintesc că pe vremuri se întâlneau

cu fetele în poieniţă

şi încingeau hore de răsuna

tot codrul. ”De aia i-a rămas

numele de Poiana Dragostei.

Cum au lăsat-o bătrânii, aşa

am găsit-o şi noi” spun localnicii.

Redescoperă România SEPTEMBRIE

2020 17

În apropierea poieniţei se

află stâncile numite Piatra

Craivii unde legenda spune

că ar fi ascunse comori de pe

vremea dacilor. Iarna, la gura

sobei, pe când afară şuieră viscolul,

bătrânii vorbesc despre

cei care au încercat să găsească

aceste bogaţii din adâncurile

stâncii. N-au mai fost

văzuţi, dar strigătele lor se aud

din când în când în pădurea cu

inima. ”Cică piatra i-ar fi înghiţit

şi noaptea se aud gemete

din interiorul stâncii.”

Pe internet, poieniţa poate

fi văzută din orice colţ al lumii.

Autorităţile din Bucerdea

Vinoasă vor să amenajeze

zona pentru ca turiştii să poată

admira peisajul şlefuit de

natură.

„Această poiană, care

devine reprezentativă pentru

Poiana inimii,

un loc desprins din basme

judeţ, va fi în viitorul apropiat

o arie naturală protejată

şi mai ales va fi un brand al

judeţului. Vom încerca pe viitor

să folosim această poiană

a inimii ca logo al judeţului”

spune Rareş Tileaga, Centrul

de Turism Consiliul Judeţean

Alba.

Dincolo de misterul apariţiei,

Poiana Inimii este cu

adevărat o minune pentru turismul

local. Locul pare la fel

de ciudat ca şi figurile apărute

în alte colţuri ale lumii şi ale

căror fotografii au devenit

deja celebre.

Pentru cei care doresc să

viziteze Poiana Inimii, aflată

în apropiere de cetatea dacică

Apoulon, e bine să ştie

că se poate ajunge uşor aici,

ea fiind localizată pe traseul

drumului judeţean 107 H,

pe ruta Ighiu-Cricău. La un

moment dat, drumul coteşte

la stânga spre satul Bucerdea

Vinoasă. Trebuie să continuaţi

să mergeţi pe acest drum

până ce ieşiţi din sat, cale de

3 km, de unde se desprinde

la stânga o potecă, ce străbate

o porţiune de pădure până

la intrarea în poiană...

Una dintre frumuseţile

rare ale României

despre care nu s-a auzit

Charlottenburg a fost conceput

şi clădit în secolul al

XVIII-lea, la fel ca majoritatea

satelor din comuna Bogda,

de către şvabii bănăţeni. Unicitatea

sa este dată de formă

circulară, nemaintâlnită în

zona vestică. Din acest motiv,

întreaga localitate a fost

declarată monument istoric

de către Ministerul Culturii şi

Cultelor.

Cu un diametru de 210

de metri, satul impresiona

printr-o simetrie perfectă,

după cum povestea şi meşterul

pantofar Johann C aspar

Steube, în scrisoarea a treia

din Timişoara: „Acest sat

este singurul sub forma circulară

(chorographie). În

mijlocul satului se găseşte

o fântână acoperită, cu apă

foarte bună. În jurul fântânii

se găseşte o plantaţie de

duzi în spatele căreia se găsesc

casele, acestea având

în curte grajdul şi sura.

Apoi urmează grădina unde

se găseşte plantată viţa de

vie. Nici o casă nu este nici

cu un deget mai înaltă ca

alta, şi nici cu un picior mai

distanţată una faţă de alta,

având un stil foarte frumos

simetric; la fel şi cele patru

la kilometri depărtare una de

alta. Deşi trăiesc ca pustnicii,

localnicii din Cruhla nu sunt

tentaţi de confortul civilizaţiei.

Nu este un sat cu bătrâni

care se încăpăţânează să aştepte,

acolo unde s-au născut,

trecerea la cei drepţi. În

Cruhla sunt familii tinere cu

prunci. Există chiar şi o şcoală

pentru copii până în clasa a

V-a. Nici măcar şcoala nu are

curent, deşi a primit de curând

un calculator de la Ministerul

Educaţiei.

Şcoala este o cabană din

lemn, curată lună, cu o singură

sală de curs. Cămăruţa are

o tablă, o sobă şi 6 băncuţe de

lemn, fiecare cu două locuri.

Pe una din bănci, un copil şi-a

uitat o păpuşă: un ghem de

lână cu un nod pe post de cap,

două împletituri drept mâini şi

alte două – picioarele.

În această şcoală învaţă în

prezent zece copii: 4 de grădiniţă

şi 6 de şcoală, amestecaţi

de la clasa I până la a IV-a. De

la casele lor până la şcoala-cabană,

prichindeii fac şi 5 kilometri

pe jos. Iarna le fac părinţii

pârtie, dar când e omătul

mare stau şi învaţă acasă.

Au învăţat în vârful muntelui

şi au ajuns la facultate

Când ştii că în Bucureşti tot

mai mulţi copii capătă mediintrări

în sat – au aceaşi distanţă

una faţă de alta”.

Sătenii se ocupau, în mare

parte, cu roadele pământului,

un număr foarte mic lucrau

în pădure sau „la oraş”. Zona

este îmbrăcată într-o haină de

tradiţie vânătorească, proprietatea

din apropierea satului

era frecventată de Curtea

Regală Românească, iar mai

apoi de cei de la conducerea

blocului comunist şi, în final,

de vânătorii amatori din toate

colţurile Europei.

Apogeul populaţiei l-a

atins în 1880, cu aproape 300

de locuitori, astăzi, doar prin

venele a doi dintre locuitori

mai curge sânge nemţesc,

Peter Trimper şi Maria Ana

Backin, ultimii şvabi ai satului.

Charlottenburg pare pustiit,

liniştea care învăluieşte

întreaga zonă fiind deranjată

doar de sunetul clopotelor

bisericii. A rămas o filă ruptă

din istoria Banatului ce

se îndreptă cu paşi molcomi

spre modernizare, mai multe

terenuri de aici fiind transformate

în case de vacanţă de

către proprietarii ce nu par a

avea vreo intenţie în păstrarea

autenticităţii de care abundă

locul.

O comună bucovineană mai mare decât Bucureştiul

O comună din Bucovina,

Moldova Suliţa, are o „lungime“

mai mare decât

Bucureştiul: din centrul până

în cătunul Cruhla sunt 40 de

kilometri. Comuna apare pe

hartă ca fiind străbătută de un

drum asfaltat‚ dar, în realitate,

asfaltul s-a topit de mult.

Iar de la Moldova Suliţa la

Cruhla nu mai poţi răzbate

decât cu un 4x4 sau cu o

căruţă. Există şi o scurtătură,

de numai 7 kilometri, care

taie munţii de-a dreptul, dar

trebuie să ştii cărarea.

Cu maşina, mai te afunzi

în pădurea de brazi, iar când

nu te mai aştepţi să vezi urmă

de om, dai peste Izvoarele

S ucevei şi Brodina. Sunt două

sate cu case aruncate departe

de drum, dar faţă de Cruhla

sunt în inima civilizaţiei: au

curent electric şi magazine.

După ce ieşi din B rodina, din

drumul forestier încep să se

desprindă cărări care duc la

casele din Cruhla.

Grădiniţă şi şcoală generală,

în aceeaşi clasă

Sat este o denumire improprie

pentru Cruhla. Probabil

că oamenii n-au ştiut cum să

le spună altfel celor 20 de gospodării

din munţi. Nu există o

vatră a satului, o zonă în care

să fie adunate casele. Fiecare

este aruncată în câte o poiană,

tator de când învaţă alfabetul,

nu le dai micuţilor din Cruhla

nici o şansă să ajungă la liceu.

Şi, totuşi, sunt copii care au

terminat 4 clase în Cruhla, au

mers apoi zilnic, ore în şir pe

jos, până în Brodina, unde au

terminat clasa a VIII-a şi au

ajuns la liceu în Câmpulung

Moldovenesc. Părinţii s-au

zbătut să-şi ţină copiii departe

de casă, la internat sau la

gazdă, şi, în final, au ajuns să-i

vadă la facultate.

Simona Creuco, de pildă,

este acum în clasa a XI-a

şi învaţă pe rupte ca să intre

la Facultatea de Medicină

V eterinară din Iaşi. Mai vine

în Cruhla doar în vacanţe. Are

mersul iute, dar tot face de

acasă până la cel mai apropiat

magazin jumătate de oră. O

întreb ce se întâmplă dacă se

îmbolnăveşte unul de-al casei.

Dă din umeri: „Nu se îmbolnăveşte

nimeni. Aşa, o răceală,

mai prindem, dar trece cu

ceaiuri“.

Acţiunea „Coruperea la liceu“

Ileana Belmega a ajuns învăţătoare

în Cruhla cu 12 ani

în urmă. Are casă în Brodina,

în satul cu lumină electrică, la

câţiva kilometri de şcoala-cabană.

Se mândreşte cu copiii

care i-au trecut prin mâini. La

început a fost greu. Povesteşte

că, până să înceapă să „modeleze“

copiii, a trebuit să „educe“

părinţii. A repetat „e păcat

să nu ajungă copilul la liceu“

fiecărei familii în parte, până a

convins tot satul. Şi-a botezat

mica epopee „coruperea la liceu“.

După ce a convins părinţii,

a trecut la copii. Lucrează cu

fiecare în parte până e sigură

că au prins, din clasa a IV-a,

noţiuni pe care le vor învăţa

mult mai târziu. „Să le fie uşor

când vor merge mai departe“,

explică ea. Nu se îngrijeşte

numai de buchia cărţii.

Pentru ca pruncii ei să nu

pară ciudaţi, când coboară

din munţi la oraş, le povesteşte

tot ce-ar trebui să ştie

un copil care are televizor

şi calculator. Când am intrat

în UE, de pildă, învăţătoarea

i-a instruit ce înseamnă

să fie european. „Din grupa

de atunci, unul singur avea

televizor acasă. Venea la

şcoală şi le povestea celorlalţi

ce văzuse. Le-am explicat

ce înseamnă UE, ce

instituţii are, le-am arătat

ţările pe hartă, i-am învăţat

câte steluţe sunt pe steag şi

ce semnificaţie au… Unul a

colorat steagul UE mov, dar

acum îi ştiu culoarea“, povesteşte

învăţătoarea. Întreb

dacă iarna nu coboară animalele

sălbatice în apropierea

cătunului. „Nu prea. O

dată a venit o fetiţă şi mi-a

spus că a văzut un lup – trecea

drumul în faţa ei. Dar

n-a atacat-o“, mă lămureşte

ea.

Încerc să înţeleg de ce familiile

tinere nu coboară din

munţi mai aproape de civilizaţie.

„Aşa le place. Şi fratele

meu are o casă în Cruhla.

Are doi copilaşi şi acum îl aşteaptă

pe al treilea. Ar avea

bani să-şi cumpere casă în

Brodina sau în Moldova Suliţa,

dar nu vrea. Din contră,

a tot cumpărat pădure şi păşuni

departe în munte. Îi place

acolo, aşa s-a născut. Zice

că într-un sat din vale s-ar

sufoca. Ar avea doar câţiva

metri în preajma casei. Aicea

are teren cât vezi cu ochii. Şi

crede că odată pământul va

avea şi aici valoare. Oricum,

preţul a crescut. Acum o casă

cu un hectar de pământ în

Brodina o iei cu 75.000 de

euro. Aici, în Cruhla, nu ştiu

cât e preţul, că nu vinde nimeni“,

spune învăţătoarea.


18 SEPTEMBRIE

2020

Andra Mateescu

Londra, UK

Zona Ţării Lăpuşului este

situată în partea de nord - vest

a României, făcând parte din

judeţul Maramureş, alături de

Ţara Chioarlui, a Codrului şi a

Maramureşului.

Străveche vatră de civilizaţie

şi cultură românească,

Maramureşul, acest irezistibil

„magnet” al nordului de ţară

reprezintă un univers spiritual

şi cultural cu profunde semnificaţii,

unde tradiţiile populare,

obiceiurile, folclorul

cu caracter de originalitate se

conservă încă în mod miraculos.

Maramureşul dispune de

o vastă reţea de arii protejate

în număr de aproxmativ 40 de

obiective naturale ocrotite, de

la monumente ale naturii, rezervaţii

naturale, la parc natural

şi parc naţional.

Cine a auzit de Ţara

Lăpuşului, a aflat de Munţii

Ţibleş şi de spectaculosul

Defileu al Lăpuşului, de

legendarul haiduc Pintea

Viteazu, de Grigore Leşe şi a

lui „hore cu noduri”, de mănăstirea

din Rohia şi de casele

spoite în albastru. Sunt poate

mai puţini aceia care ştiu că

dealurile domoale ale vechii

Terra Lapusensis, munţii ceva

mai îndrăzneţi şi satele cuibărite

sub aceştia oferă itinerarii

bune pentru amatorii de turism

pe două roţi. Călătorind

cu bicicleta, veţi putea descoperi

mult mai multe decât din

goana automobilului: biserici

şi mănăstiri izolate, lacuri, păduri

şi păşuni, uliţe de ţară şi

gospodării tradiţionale.

De dificultate medie,

Traseul Albastru parcurge peisaje

variate şi este marcat generos

cu simbolul „C”, vopsit

în culoarea albastră, precum

casele vechi lăpuşene.

Prea puţini călători

prin România cunosc Ţara

Lăpuşului aşa cum merită ea

Tradiţii

Mândra Ţară a Lăpuşului

cunoscută. Pare ruptă din realitatea

cu care cei mai mulţi

turişti sunt obişnuiţi, ruptă

de cotidian, de banal, de

haos, de agitaţie, de zgomot

şi de toate elementele care

distrag atenţia şi consumă

energia. Acest ţinut de poveste

pare să aibă propriile

graniţe ce îl transformă întrun

loc aparte în care timpul

se scurge mai lent, aerul este

mai curat, iar oamenii mai

răbdători.

Este bine de ştiut că pentru

a ajunge în Târgul Lăpuşului,

principalul oraş din zonă, drumul

este unul de peste 10 ore

atunci când se vine de oriunde

din sudul ţării.

Un week-end în Ţara

Lăpuşului trebuie să înceapă

neapărat de vineri, mai puţin

dacă se porneşte din nordul

ţării, pentru că drumul ocupă

o zi întreagă lăsând loc doar

pentru cazare şi cină.

În materie de cazare se

recomandă rezervările făcute

din timp pentru că în Târgul

Lăpuşului ca şi în întreagă regiune

opţiunile de cazare sunt

rare şi limitate.

Pensiunea Smarald din

Târgu Lăpuş se prezintă drept

o oază de linişte într-un peisaj

pitoresc, o descriere deloc

exagerată, aflându-se pe malul

unei ape, în mijlocul naturii.

Cele nouă camere sunt dotate

modern, după standarde rar

întâlnite în zonă, inclusiv cu

acces la internet, iar în grădină

oaspeţii au acces la foişor şi

facilităţi de grătar.

Biserica de lemn Sfinţii

Arhangheli Mihail şi Gavril

Aflată în satul Rogoz, la 6

km de Târgu Lăpuş, biserica

de lemn demonstrează faptul

că Ţara Lăpuşului pare doar

uitată de lume dar nu trece

neobservată de cei care caută

valorile autentice.

Biserica a fost ridicată în

anul 1663 şi se află în patrimoniul

UNESCO pentru stilul

arhitectural impresionant

cu turnul său neobişnuit de

înalt pentru bisericuţele de

lemn.

Lăcaşul îşi primeşte toţi

vizitatorii cu braţele deschise,

ghidul şi îngrijitorul fiind

întotdeauna gata să povestească

despre cum a fost ridicată

biserica pe locul unde, o alta,

ctitorită de Ştefan cel Mare a

fost arsă de tătari.

Impresionant la biserica

Sfinţii Arhangheli Mihail şi

Gavril este faptul că o structură

de lemn a rezistat mai bine

de trei secole fără a pierde din

complicatele detalii arhitecturale

precum caii aflaţi la capătul

grinzilor.

Interiorul bisericii este

fragil şi cu atât mai preţios

pentru că astfel de imagini

sunt greu de întâlnit în alte

zone din ţară iar ceea ce vede

călătorul este exact ce au văzut

drumeţii care au poposit

pentru a se ruga aici, de-a

lungul a sute de ani. Este un

spaţiu nealterat, lăsat în voia

timpului la fel ca întreaga

zonă a Ţării Lăpuşului.

Mănăstirea Rohia

Cei care susţin că raiul

s-a mutat în Ţara Lăpuşului

au vizitat cu siguranţă toată

zona. Pe vârful dealului între

păduri de fag şi stejar se află

Mănăstirea Rohia, locul unde

cei care caută linişte o găsesc

negreşit.

La intrarea în mănăstire,

după drumul ce urcă pe deal

oferind călătorilor peisaje de

neuitat, ne întâmpină o superbă

poartă maramureşeană mai

departe de care se întinde spaţiul

ecleziastic.

În complexul monahal

sunt înşirate un număr impresionant

de construcţii, fiecare

unică în felul său. Casa de Stejar,

Casa cu Paraclis, Casa Poetului,

Altarul de Vară, Casa

Albă sau Biblioteca sunt doar

câteva dintre locurile ce pot fi

vizitate în mănăstire şi contribuie

la motivul pentru care

acest loc este unic în ţară.

Muzeul mănăstirii adăposteşte

una dintre cele mai

bogate colecţii de cărţi vechi

bisericeşti, colecţii de icoane

pe sticlă şi pe lemn, o colecţie

de exponate de artă populară

specifice zonei şi una de flori

de mină.

Locuri de poveste

Fiecare loc din Ţara

Lăpuşului are o poveste de

spus. Când abia şoptită şi

îngânată, când cântată şi

descântată, când răspicată

şi prevestitoare, povestea

curge din pământ şi pietre,

urcând prin sângele oamenilor,

făcându-i să semene

cu locurile în care au răsărit

pe pâmânt.

Dar şi trecerea călătorului

ce-şi domoleşte paşii apropiindu-se

de aceste ţinuturi

se impregnează de spiritul

locului, atunci când ştie să

lase departe forfota cetăţilor

şi să trăiască aici după un alt

înţeles, ce i se dezvăluie pe

măsură ce pătrunde tainele

poveştilor. Acele poveşti pe

care sufletul călătorului le redescoperă

în adâncul lui, ca şi

cum ar fi fost scrise acolo încă

dintru începuturi.


Grădina SEPTEMBRIE

2020 19

Paradisul verde din balcon

Să fim realişti, cine nu şiar

dori o grădină mare, plină

de flori, pomi fructiferi şi legume?

Dar realist ar fi să vorbim

despre cei care vor să fie

înconjuraţi de viaţă, de natură,

de verdeaţă dar au la dispoziţie

un simplu balcon. Nu vă

uitaţi gol în razele soarelui,

pentru că e păcat să nu vă bucuraţi

inclusiv de legume eco

produse… acasă.

În primul rând, e indicat

să vopsiţi balconul cu o soluţie

lavabilă. După ce aţi spălat

geamurile, vă ocupaţi şi de aspectul,

dar şi de utilitatea acestui

spaţiu. Orice decorator recomandă

ca, la fiecare geam,

să puneţi un ghiveci mic, din

materiale naturale – argilă,

metal, sticlă, ceramică şi să

evitaţi ghivecele din plastic.

În fiecare ghiveci pe care

îl dispuneţi în linie dreaptă pe

lângă geamuri, plantaţi o singură

panseluţă. Sunt singurele

plante perfect pretabile pentru

balcon: înfloresc şi primăvara

şi vara şi toamna, deci veţi

avea flori până târziu în iarnă.

În plus, sunt şi cele mai ieftine

răsaduri din piaţă.

Dacă vă doriţi un aspect

cât mai curat, alegeţi pentru fiecare

geam o culoare diferită.

Spre exemplu, doar panseluţe

galbene la un geam, doar panseluţe

albe la următorul şi tot

aşa, în funcţie de spaţiu.

Cum fac grădină de legume

pe balcon?

Pe lângă flori, într-un balcon

chiar mic puteţi să aveţi şi

o mini grădină. Cresc perfect

plantele condimentare – busuioc,

cimbru, salvie, mărar,

pătrunjel, leuştean. Ideal ar

fi ca pentru leuştean să cumpăraţi

răsaduri şi nu să puneţi

seminţe. Celelalte plante condimentare

nu au nevoie de

răsad, deoarece vor răsări din

seminţe fără probleme. Astfel,

aveţi asigurate ingredientele

aromatice de bază care vor

transforma orice preparat întrunul

mai mult decât delicios.

Roşia de pe balcon

O altă plantă care se pretează

pentru balcon este roşia,

în varianta cherry. Este vorba

despre o plantă ultrarezistentă,

cu producţie mare şi care

e pretabilă într-un spaţiu restrâns.

Puneţi seminţele în

recipiente mici şi, când planta

atinge 10 centrimetri, schimbaţi-i

ghiveciul. Acesta se

ţine direct în soare. Odată ce

planta creşte, în ghiveci va fi

necesar un băţ subţire, de 1,5

metri.

Acesta se înfige în pământ

şi roşia se leagă în 4-5 puncte

cu şireturi groase sau cu fundiţe

de grădină. Nu folosiţi aţă

pentru că veţi deteriora struc-

tura plantei. Astfel, roşia nu

va ocupa spaţiul din balcon.

Va fi o plantă desfăşurată pe

lungime şi nu pe lăţime, care

vă va furniza salata zilnică

din iulie până în noiembrie,

aceasta dacă găsiţi soiul de roşii

cherry de grădină, adică cel

mai rezistent.

Producţia la fiecare fir de

roşie este atât de mare încât nu

veţi reuşi să o consumaţi. Veţi

putea să faceţi inclusiv conserve

din roşii sau să le puneţi

la congelator, pentru iarnă.

Spre exemplu, dacă aveţi suficient

spaţiu şi plantaţi 10 fire

de roşii, veţi face sigur suc de

roşii pentru iarnă din grădina

de pe balcon.

Plantele au nevoie doar de

soare puternic. Nu le inundaţi

cu apă, pentru că le reduceţi

producţia. De asemenea, nu

au nevoie să fie toaletate frecvent,

aşa cum se întâmplă cu

roşiile de dimensiuni mari. Şi

încă un detaliu. Ţin perfect

iarna la congelator, nu ocupă

spaţiu mult şi arată, firesc, preum

cireşele mari şi coapte.

Unde îmi beau cafeaua?

În prezent, aveţi la toate

magazinele mari de grădină,

mobilier foarte mic pentru

balcon. Este vorba de mese

şi scaune, dar şi de canapele

mici destinate grădinii. În felul

acesta, vă veţi bea cafeaua

dimineaţa, în aer liber, şi nu în

casă. Lângă acest tip de mobilier,

ar fi pretabil un coş mare

de metal plin cu pământ, în

care să plantaţi levănţică.

Miroase frumos, florile

pot fi uscate şi păstrate. Până

apar aceste plante, în coşul de

metal puneţi flori uscate, spice

de grâu uscate sau crenguţe de

pomi fructiferi. Veţi avea un

colţ în care să vă încărcaţi cu

energie înainte de a merge la

serviciu. Plasaţi şi un felinar

mare de grădină, pe care îl

puteţi aprinde seara şi astfel

să vă relaxaţi afară, înainte de

somn.

Pentru optimizarea spaţiului,

pe orice balcon agăţaţi

ghivece mari, din materiale

naturale, cu flori care vor curge.

Secretul este să renunţaţi

la ghivecele din plastic, deloc

aspectuoase şi care nu sunt

propice plantelor, în favoarea

celor din metal, din ceramică,

din pământ, din sticlă.

Sunt materiale care arată

spectaculos alături de plante.

Spectaculos arată şi câteva

pietre mari aduse de la munte,

de la deal, de la mare, pe care

să le plasaţi printre plante. Sau

umpleţi un ghiveci mare din

metal cu pietre de rău. În felul

acesta, vă apropiaţi de natură

chiar într-un banal balcon de

bloc.

Plante aromatice cultivate în bucătărie

Vă place să gătiţi, să condimentaţi

bine mâncarea şi

să încercaţi diverse arome?

Atunci, puteţi să cultivaţi ierburile

aromatice preferate în

ghivece şi să le aveţi tot anul

la dispoziţie, proaspete şi gustoase.

Iată care sunt plantele

care se adaptează bine la condiţiile

din apartament.

Leuşteanul iubeşte umbra

Este bine să ţineţi ghiveciul

cu leuştean la loc umbros,

planta fiind dependentă şi de

un sol umed, dar nu excesiv

de umed. Leuşteanul se înmulţeşte

prin seminţe, pe care

le puteţi cumpăra din magazinele

de specialitate sau din

hipermarketuri, dar şi prin răsad

sau rădăcină. Planta are o

rădăcină ce se poate dezvolta

foarte mult, astfel că este indicat

să-l cultivaţi într-un ghiveci

de dimensiuni mari.

Pătrunjelul creşte în pământ

cu nisip

Aveţi nevoie de seminţe

pe care le puteţi cumpăra din

magazinele de grădinărit sau

hipermarketuri, de un ghiveci

mai mare şi de un pământ de

flori (amestecat cu nisip), prin

care apa să se scurgă cu uşurinţă.

După ce aţi plantat seminţele,

trebuie să le acoperiţi cu

o folie transparentă de plastic

şi să îi faceţi câteva găuri

pentru a avea aer. Folia poate

fi îndepărtată în momentul în

care plantele încep să se vadă.

Ghiveciul trebuie ţinut într-un

loc luminos, cu o temperatură

constantă, de peste 20°C.

Rozmarinul are nevoie de

multă lumină

Planta are nevoie de multă

lumină pe toată perioada

anului. Rozmarinul nu are nevoie

de multă apă, ci doar de

puţină umezeală. Este indicat

să puneţi apă în farfuria ghiveciului,

pentru ca planta să-şi

poată trage cât are nevoie. Vă

trebuie pământ de flori cumpărat

de la magazine, amestecat

cu puţin nisip.

Busuiocul are şi efecte medicinale

Are proprietăţi aromatice,

dar şi medicinale, având un

efect antioxidant, anticancer,

antiviral şi antibacterian. Planta

are nevoie de un sol bine

drenat şi trebuie ţinut în permanenţă

la lumină. De aceea

este indicat să poziţionaţi

ghiveciul pe un pervaz al unui

geam orientat către sud. Frunzele

de busuioc sunt folosite

adesea la prepararea salatelor,

pastelor, fripturilor, a diferitelor

sosuri, dar şi în combinaţie

cu fructe.

Frunzele cimbrului se culeg

imediat după înflorire

Poate fi crescut în ghiveci

printr-un butaş lăsat să prindă

rădăcini. Cimbrul este o plantă

iubitoare de lumină. Este

indicat să culegeţi frunzele

imediat ce acesta a înflorit.

Cimbrul este utilizat pentru

a da savoare cărnii, salatelor,

supelor, sosurilor, pâinii, mâncărurilor

cu legume şi carne,

deserturilor.

Salvia se adaptează la aerul

uscat al casei

Ca să cultivaţi salvia în

ghivece puteţi să porniţi cu un

butaş de la o plantă din grădină.

Salvia tolerează bine aerul

uscat din interiorul casei şi are

nevoie de lumină puternică.

E folosită pentru a da aromă

fripturilor, brânzeturilor sau la

prepararea diverselor garnituri

de legume şi sosuri.

Oregano se înmulţeşte prin

butaşi

Cel mai bine este să plantaţi

în casă un butaş procurat

prin tăierea unei ramuri din

planta din curte sau din magazinele

de specialitate sau

hipermarketuri. Plantaţi-l întrun

ghiveci şi ţineţi-l lângă o

fereastră orientată spre sud.

Măghiranul se udă ponderat

Măghiranul creşte bine în

orice ghiveci, sub forma unei

tufe din care puteţi culege

frunzuliţele. Are nevoie de lumină

multă, se udă ponderat.

Mărarul se dezvoltă repede

la căldură

Ghiveciul în care aţi plantat

mărarul trebuie ţinut în locurile

calde şi luminoase ale

bucătăriei sau balconului. Este

recomandat să îl udaţi moderat,

pentru că rădăcinile sale

pot putrezi.

În caz că vreţi să puneţi la

păstrare plantele aromatice,

iată câteva metode simple:

În oţet

Busuiocul, mărarul, tarhonul,

feniculul sau cresonul

îi dau oţetului un gust aparte.

Aveţi grijă ca plantele să fie

curate, pentru ca în oţet să nu

pătrundă impurităţi şi să altereze

compoziţia. Oţetul din

vin de fructe pur are un gust

mai bun decât combinaţia oţet

de fructe cu oţet din vin. La fel

ca în cazul conservării în ulei,

puteţi să amestecaţi mai multe

soiuri de plante, realizând

amestecuri pentru salată, de

exemplu.

În ulei

Pentru această modalitate

de conservare sunt potrivite

lavanda, măghiranul, oregano,

rozmarinul, salvia şi cimbrişorul.

Puteţi utiliza orice tip

de ulei comestibil. Ca să folosiţi

mai târziu compoziţia rezultată,

la pizza, de exemplu,

puteţi să realizaţi un amestec

de plante pe care să-l conservaţi

în ulei. În funcţie de

preferinţele dumneavoastră,

amestecaţi şi usturoi, piper

sau ardei iute.

Cu sare aromată

Puteţi conserva plantele

şi cu sare: 100 g plante se taie

mărunt şi se amestecă bine cu

20 g sare. Păstraţi sarea aromată

la loc uscat şi împachetată

etanş. Atenţie la folosirea ei

în bucătărie, întrucât se comportă

precum plantele pe care

le conţine (cimbrişorul şi rozmarinul

pot fi combinate, însă

pătrunjelul cu mărarul, nu).

Prin uscare

Cimbrul, mărarul, tarhonul,

lavanda, leuşteanul,

măghiranul, oregano, pătrunjelul,

menta iute, rozmarinul,

salvia, ţelina şi cimbrişorul

sunt plante care pot fi conservate

prin uscare. Se aşază

plantele în mănunchiuri, întrun

loc umbros, cu frunzuliţele

în jos, până ce se usucă total şi

devin sfărâmicioase (timp de

două-trei săptămâni).

De asemenea, atunci când

vreţi să uscaţi plantele la

cuptor (la circa 40 de grade),

trebuie să lăsaţi uşa acestuia

întredeschisă, pentru a ieşi

vaporii de apă. E indicat să

nu faceţi mănunchiuri groase,

pentru că acestea nu se usucă

aşa cum trebuie şi pot apărea

ciuperci.

Prin congelare

Iată următoarele plante

care pot fi congelate: mărarul,

anasonul, coriandrul, roiniţa,

ţelina şi menta. Puteţi congela

plantele separat sau amestecate.

Cea mai simplă metodă

este de a le împacheta şi a le

pune în congelator. Le puteţi,

de asemenea, îngheţa rapid

pe o suprafaţă plată (o tavă,

de exemplu) şi introduse pur

şi simplu într-un recipient din

care le puteţi lua mai uşor la

nevoie. În plus, pentru congelare

puteţi să tăiaţi plantele

mărunt.

Important

• Se introduce un mănunchi

de plante într-o sticlă

în care se află ulei sau oţet.

Plantele trebuie să fie acoperite

cu lichid. Timp de opt zile

depozitaţi sticlele într-un loc

călduros înainte să le aşezaţi

într-un loc întunecat şi rece.

Astfel, amestecul păstrează

toate proprietăţile plantelor.

***

Materiale realizate de

Florentina Popa - Craiova

Documentare: Expert

în cultivarea plantelor de

interior / David G. Hessayon,

Plante aromatice - Cultivare,

gastronomie, cosmetică,

e fecte terapeutice / Andrea

R ausch, Am şi eu gradina

mea / Nela Vlad


20 SEPTEMBRIE

2020

De prin sate adunate

Reţete vechi de la bunica

Orice oaspete ce trece pragul unei case din Maramureş cu siguranţă nu va pleca cu stomacul

gol. Tradiţională este plăcinta creaţă făcută cu brănză dulce de vacă, cu brânza

iute de oaie sau ca desert pentru copii, plăcinta cu silvoriţă.

Horinca, băutura tradiţională este mândria fiecărui maramureşan care şi-o face singur

în cazanele amplasate pe malul văii satului.

Horinca de prune sau de mere însoţeste fiecare sărbătoare, este o licoare care face

oamenii mai fericiţi, trezeşte amintiri, te face să vorbeşti mai deschis dar de asemenea

câte un gât de horincă este cel mai bun remediu pentru a nu fi niciodată bolnav. Dar

nu trebuie uitat că după un pahar, două de horincă, picioarele se moaie ca pământul

după ploaie.

Reţetă oltenească:

Mâncarea

Pandurilor

Reţetele Annei

Plăcintă creaţă

din Hovrila/Maramureş,

cu brânză de oaie

Să vă spun şi vouă de ce

aveţi nevoie, în caz că vreţi să

încercaţi:

• 1 kg de făină

• un cub de drojdie proaspătă/25

g, şi o linguriţă de zahăr

pentru a face maiaua

• apă călduţă, sare

• brânză de oaie, la care puteţi

adăuga mărar, dacă vă place

• un “curpător” cum i se zice

pe la Maramureş la tocător -

rotund

• un sucitor din cel mai lung

• ulei de floarea soarelui

• bucată de material curat cu

care înfăşuraţi o furculiţă pentru

a unge mai bine tigaia, adică

lespedea cu ulei, dacă nu

aveţi o pană mare de gâscă

• lespede mare şi rotundă sau

o tigaie

Mai întâi faceţi maiaua,

adică amestecul din drojdie

cu o linguriţă de zahăr şi cu 50

ml apă călduţă. Se amestecă şi

se lasă până “creşte” drojdia,

apoi se adaugă într-un castron

mai mare, peste făina amestecată

cu sare.

Se amestecă bine, apoi se

adaugă şi cei 600 ml de apă

călduţă rămasă, frământând

aluatul. Acesta trebuie să fie

atât de moale cât să puteţi lucra

cu el. La final se adaugă şi

uleiul şi se mai frământă puţin,

până când aluatul se desprinde

de pe vas şi de pe mâini.

Se acoperă cu un prosop şi

se lasă într-un loc mai cald, la

dospit, timp de o oră, o oră şi

jumătate.

Aluatul va creşte, timp în

care puteţi pregăti compoziţia

pentru plăcinte: brânza cu mărar,

varza (care se dă pe răzătoare

şi se sărează), sau, dacă

vă place şi e sezonul, urzici

sau lobodă.

După ce aluatul pentru plăcinte

a crescut, pregătiţi masa

de lucru pe care presăraţi făină.

Luaţi aluat cam cât o portocală

de mare, şi îl suciţi cu

sucitorul, întinzându-l cât de

mare, şi cât de subţire. Pătura

de aluat întinsă se ia apoi şi se

pune pe tocătorul rotund, lăsând

o margine de aluat cam

de trei, patru degete.

Se pune compoziţia în mijloc,

să fie cât tigaia de mare,

apoi se ia o margine şi se aduce

în centru, ţinând-o cu cealaltă

mână acolo. Se ia apoi

marginea de lângă şi se întinde

iar pânâ în mijloc, unind-o

cu cealaltă. Şi tot aşa până o

adunaţi pe toată, încercând să

o faceţi cât mai rotundă.

Tigaia se pune la încins,

şi când e încinsă se unge cu

ulei, cu ajutorul furculiţei pe

care aţi înfăşurat acea bucată

de material curat. Se pune plăcinta,

se lasă cam 3 minute, se

unge cu ulei şi pe deasupra, se

mai lasă cam un minut, două,

după care o întoarceţi pe cealaltă

parte, cu o paletă.

Se mai lasă încă câteva

minute, după care o puneţi

pe farfurie, apoi treceţi la următoarea.

Pentru plăcinta cu

varză, după ce varza a stat cu

sare, o stoarceţi bine de apa

lăsată, o întindeţi peste plăcintă,

puneţi piper şi-apoi treceţi

la împăturat. Se serveşte cu

smântână, iar bărbaţii o preferă

cu un pahar de. . . horincă.

Ingrediente

• 80 g cârnaţi olteneşti

• 80 g cârnaţi de porc

• 70 g tobă

• 100 g muşchi ţigănesc

• 150 g pulpă de porc

• 200 g ceapă

• 100 ml ulei

• 3 linguri bulion

• 100 ml supă de oase

• 100 ml vin

• 10 g pătrunjel

• sare, piper, după gust

Mod de preparare

Pulpa de porc, cârnaţii,

muşchiul ţigănesc şi toba se

taie în cuburi mari şi se călesc

în ulei. La început pulpa şi

apoi restul ingredientelor.

În uleiul rămas se prăjeşte

ceapa, apoi se toarnă bulionul

şi se stinge cu supa de oase. Se

adaugă astfel, în sosul obţinut

carnea şi vinul şi se condimentează

după gust. Când e aproape

gata, se presară deasupra

pătrunjelul tocat mărunt.

Reţetă moldovenească:

Bulz ciobănesc tradiţional

Ingrediente:

• mămăligă, apă şi sare

• brânză de burduf

• Kaiser sau costiţă afumată

• ulei

• slăninuţă

• smântână

• unt

Mod de preparare (varianta

tradiţională)

Se pregăteşte o mămăligă

din mălai, apă şi sare. Se lasă

să se răcească, o zi.

Brânza de burduf se scoate

de la frigider şi se sfărâmă

puţin. Kaiserul şi slăninuţa

se taie feliuţe subţiri, iar untul

se scoate şi se lasă să se

înmoaie.

Mămăliga rece se împarte

în 3 părţi, pentru 3 porţii. Fiecare

bucată de mămăligă se

modelează în mână, se turteşte,

se face în mijlocul ei

căuş, în care se pune brânză,

o bucăţică de unt, kaiserul

cu slăninuţa, apoi se modelează

bulzul ca pe o găluşcă

mai mare bine închisă.

Boţurile de mămăligă

astfel pregătite se pun pe

grătar până s-a topit brânza

înăuntru şi a făcut mămăliga

crustă pe dinafară. Se servesc

calde la cină cu smântână

deasupra.


Corina Simionescu Hudgens

Medic terapeut – Norwich/ Anglia

Foto: Dan Gherman

Pe vremea romanilor, lavanda

se folosea pentru parfumarea

apei de baie şi a lenjeriei

proaspăt spălate, de aici

şi numele lavare, care semnifică

a spăla. În Evul Mediu,

lavanda şi-a legat numele de

vindecarea bolilor infecţioase,

parfumul ei fiind asociat

cu, curăţenia. În acele timpuri

se credea că mirosurile urâte

favorizează transmiterea bolilor.

Alungă depresiile şi stările

de insomnie

Ceaiul de lavandă este un

calmant perfect, fiind recomandat

şi pentru afecţiuni cardiace

pe fond nervos, dar ajută

şi în cazul durerilor musculare

şi osoase. Dacă anxietatea,

tensiunea psihică sau atacurile

de panică vă sunt familiare,

înseamnă că trei căni cu ceai

de lavandă pe zi vă ajută să

obţineţi o stare de calmitate.

De asemenea, depresiile şi

insomniile pot fi alungate cu

această plantă.

Atât ceaiul, cât şi florile

proaspete puse în dormitor

sunt utile în cazul acestor

stări, deoarece lavanda oferă

o delicată încântare pentru

privire, movul ei fiind relaxant,

dar şi pentru simţurile

olfactive pe care le învăluie

cu parfumul ei.

Şi dacă tot am amintit de

parfum, trebuie să ştiţi că

acesta are puterea de a induce

somnolenţa. O picătură de

ulei de lavandă pusă pe faţa

de pernă sau într-o candelă de

aromoterapie ori un săculeţ

Terapia verde SEPTEMBRIE

2020 21

Lavanda rezolvă afecţiunile

cardiace pe fond de stres

mic din pânză cu lavandă creează

linişte psihică şi vă ajută

să aveţi un somn liniştitor,

odihnitor.

Reface echilibrul presiunii

sangvine scăzute

Remediul ideal pentru in-

Aromat şi cu efecte calmante,

busuiocul a fost adus în

Europa de Carol cel Mare şi

cultivat ca iarbă medicinală în

grădinile de pe lângă mănăstiri.

În culturile vechi precreştine

din Orientul Apropiat, dar mai

ales în Palestina, era considerat

o plantă sfântă, fiind folosit în

scopuri religioase şi păstrat

până în vremurile creştinării

Europei. Astăzi este folosit în

principal pentru tratarea bolilor

digestive, nevrozelor atonice

şi tulburărilor cauzate de stres.

Ieromonahul Gamaliil, de la

Schitul Mischii, are câteva leacuri

cu busuioc pe care le preţuieşte

foarte mult şi a căror eficienţă

a cunoscut-o personal.

Iarba miraculoasă de origine

divină

Atât busuiocul verde, cât şi

cel roşu şi cel alimentar sunt

originare din subcontinentul

indian, fiind cultivate şi în Italia

în timpul Imperiului Roman. O

legendă de origine greacă ne

transmite mesajul că planta vindeca

orice rană în urma atacului

unui monstru, care era jumătate

şopârlă, jumătate dragon. Toate

aceste poveşti sau legende au la

originea lor apartenenţa divină

şi proprietăţile miraculoase ale

busuiocului, care vin din vremuri

îndepărtate.

Preţuit de-a lungul timpului

de mai toate popoarele europene,

busuiocul este o plantă

sfântă, o plantă a sufletului,

care, pe lângă faptul că aduce

noroc, aduce şi sănătate. Originea

cuvântului busuioc se regăseşte

în grecescul basileus (care

înseamnă rege, regal). Miraculoasa

plantă creşte atât în zona

tropicală, cât şi în cea temperată,

iar la noi în ţară poate fi găsită

în zonele de luncă şi de câmpie,

dar în egală măsură şi în pămânsomnii,

nevroze şi stări de

stres este să ţineţi picioarele

timp de 30 de minute în apă

caldă cu 10 ml tinctură de

lavandă. Cele mai bune rezultate

se obţin dacă faceţi

băi calde cu ulei de lavandă

tul fertil al dealurilor şi al regiunilor

submontane. Aroma sa

este cu atât mai puternică, cu cât

este mai expusă razelor solare.

Stimulează producţia lactică

a tinerelor mame

Busuiocul este considerat

un antidepresiv sigur, având

puternice efecte sedative. Este

şi o sursă importantă de fier,

calciu şi vitamina A, conţinând

şi vitamina B6, magneziu şi

potasiu. Datorită acestor proprietăţi

calmează tulburările de

stomac, balonarea şi anorexia

şi stimulează producţia lactică

a tinerelor mame. Pentru toate

aceste afecţiuni, dar în principal

pentru vindecarea bolilor

digestive, esenţa de busuioc

este cel mai eficient tratament,

folosit încă din vremurile monahismului

timpuriu.

Se iau 50 g de frunze şi 50 g

flori de busuioc, se spală şi se

zvântă bine, apoi se trec prin

mixer timp de trei minute. Se

strecoară totul printr-un tifon

dublu, după care se depozitează

într-o sticluţă care se închide

ermetic şi se păstrează la

frigider. Din această esenţă se

iau câte cinci picături dizolvate

în ceai, cu 20 de minute înaintea

celor trei mese principale

ale zilei, timp de 14 zile. Tratamentul

se poate repeta din

două în două luni şi are un rol

benefic împotriva spasmelor

gastrice, a durerilor de cap de

origine atonă digestivă şi contra

nevrozelor atonice.

Macerat pentru problemele

„vârstei critice”

Din cauza dereglărilor hormonale

generate de perioadele

critice ale vârstei atât la femei,

cât şi la bărbaţi, organismul

reacţionează în cele mai nebănuite

moduri. Pentru păstrarea

unui tonus pozitiv şi a unei recu

jumătate de oră înainte de

culcare. Ce poate fi mai plăcut

decât o baie în miresme minunate?

Lavanda este un sedativ

unanim recunoscut, care face

minuni în cazurile de nervozitate

excesivă, nevralgii sau

durere de dinţi.

În ceea ce priveşte revitalizarea

organismului uman,

ceaiul de lavandă stimulează

sistemul nervos, reface echilibrul

presiunii sangvine scăzute

şi readuce optimismul.

Lavanda este încă un cadou al

naturii ce merită fructificat.

• Pentru a preveni stările de

anxietate şi a diminua efectele

stresului în organism puteţi

bea o cană cu ceai de lavandă

seara, înainte de culcare, de

două ori pe săptămână.

• Ceaiul de lavandă vă poate

salva şi de problema căderii

părului. După fiecare spălare

a părului, clătiţi-l cu infuzie

concentrată obţinută din 50 g

plantă la un litru de apă.

Alimente sănătoase cu care

nu trebuie să exagerezi

Unele alimente sunt foarte

sănătoase şi/sau dietetice,

dar asta nu înseamnă că

putem să mâncăm câteva

kilograme zilnic. Nu te lăsa

păcălită de etichetă şi alege

să le consumi în cantitatea

corectă, ca să nu ai surprize

neplăcute mai târziu. Vezi

care sunt acele alimente sănătoase

cu care sigur exagerezi.

Cereale integrale

Mănânci cereale la micul

dejun? Ştiai cât înseamnă

acea DZR (doză zilnică recomandată)

de 40 de grame?

Ia uită-te în castronul tău!

Nu cumva e pe jumătate plin

în fiecare dimineaţă, pentru

că „sunt sănătoase şi scrie

diet pe pungă”?

Cerealele integrale sau

fulgii de ovăz, grâu integral,

orz, etc. au destul de

multe calorii atunci când

mănânci câteva sute de

grame în fiecare zi. Doar

pentru că nu conţin zahăr

adăugat şi au fructe uscate

în loc de ciocolată, nu

înseamnă că slăbeşti mâncând

multe.

Nuci şi seminţe

Doar pentru că sunt pline

de vitamine, minerale şi alţi

nutrienţi esenţiali, nu înseamnă

că nu te îngraşi dacă

mănânci nuci şi seminţe cu

pumnul, în fiecare zi.

Doza recomandată de specialiştii

în nutriţie este de un

sfert de ceaşcă sau 18 bucăţi

pe zi de alune, migdale, nuci

şi alte produse din această

familie.

Cu alte cuvinte, dacă teai

apucat să ronţăi o pungă

întreagă de migdale la film,

pentru că „sunt mai sănătoase

decât chipsurile şi mai

bune decât popcornul”, nu

înseamnă că trebuie să devorezi

cantităţi industriale.

Busuiocul, util în tulburări de menopauză şi andropauză

generări considerabile se recomandă

tratamentul cu macerat

rece, obţinut dintr-o combinaţie

de frunze şi flori de busuioc

verde, în amestec cu busuioc

roşu.

Se pun într-un vas de sticlă

200 g frunze şi flori de busuioc

verde, 200 g frunze şi flori de

busuioc roşu şi 200 ml alcool

de 60 de grade. După 48 de ore

se amestecă energic totul, apoi

se strecoară şi se depozitează la

întuneric. Din acest macerat se

iau trei linguriţe pe zi înaintea

meselor de dimineaţă, prânz

şi seară, timp de 30 de zile. Se

recomandă două astfel de cure,

de preferinţă în lunile octombrie

şi aprilie.

Acest remediu este considerat

un adevărat elixir al tinereţii,

recomandat în cazurile de îmbătrânire

prematură, frigiditate,

în tulburări de menopauză, andropauză,

sterilitate masculină

şi feminină, fiind un regenerator

rapid, care opreşte procesele

de degenerare a organismului.

• Mirosul puternic şi gustul

deosebit al busuiocului se datorează

uleiurilor esenţiale pe

care acesta le conţine.

Cataplasmele alungă ţânţarii

În perioadele cu căldură şi

umiditate sporită, ţânţarii apar

în cele mai diverse locuri, mai

ales în aer liber, acolo unde nu

există plase de protecţie. Pentru

a ţine departe aceste insecte

se recomandă folosirea cataplasmelor

obţinute din frunze

proaspete, zdrobite şi aplicate

pe piele. Acestea calmează

durerile generate de înţepăturile

ţânţarilor, dar şi mâncărimea

cauzată de insecte. De

asemenea, frunzele proaspete

de busuioc, aplicate pe frunte,

calmează durerea şi migrenele.


NELU BÂRSAN

www.barsantrans.com

PROGRAM

DISTRIBUIRE PACHETE

LOCALITATEA ORA LOC

RUTA SÂMBĂTĂ

TAUSTE 9:00 AMBULATORIU

EJEA 9:55 LIDL

Zona ZARAGOZA

TEL: 618 266 341

TUDELA 10:45 LA GARĂ

CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN

R OMÂNESC)

PRADEJON 12:35 LA COLEGIU

LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS

MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU)

EBRO

VITORIA 15:50 MC DONALD’S

ARRASTE 16:55 MAXI DIA

M ONDRAGON

BERGARA 17:20 EROSKY

EIBAR 17:50 LIDL

IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ)

SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066)

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

TOLOSA 8:00 EROSKY

ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ

BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ

ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ

PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3

(M AGAZIN ROMÂNESC)

NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT)

JACA 13:40 PISTA DE HIELO

SABINANINGO 14:15 LA GARĂ

FRAGA - AVIZ TELEFONIC

Zona LERIDA

TEL: 618 266 341, 664 108 325, 608 625 964

RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325)

LOCALITATEA ORA LOC

ALPICAT 7:50 PECO CEPSA

ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL

BINEFAR 9:10 MAXI DIA

MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA

BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI

HUESCA 11:25 PARCARE LIDL

GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI)

BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL

AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA

SOLSONA 15:45 PARCARE POD

GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT

CERVERA 17:40 LA BASCULĂ

TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL

BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR

MOLLERUSA 19:10 LA LIDL

BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ

BELLVIS 20:10 LA SPLAI

RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325)

LOCALITATEA ORA LOC

BENABARE 8:00 PARCARE

PUENTE DE

8:35 RESTAURANT FONDA

MONTANA

PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS

VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ

VIELHA 11:00 PARCAREA MARE

ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC

SORT 14:30 STAȚIE BUS

POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS

TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA

Zona TARRAGONA

TEL: 629 104 133, 651 563 065

RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA

LOCALITATEA ORA LOC

MONTBLANC 9:00 REPSOL

VALLS 9:30 LIDL

ALCOVER 10:00 PARC

LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA

REUS 11:00 AUTOGARĂ

RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ

CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL

SALOU 12:30 PLAZA EUROPA

VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI

LA PINEDA 13:30 SHELL

RUTA DUMINICĂ BARCELONA

LOCALITATEA ORA LOC

TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR

VENDRELL 8:30 MAXI DIA

L’ARBOC 9:00 SCHLECKER

VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL

VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL

CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ

GAVA 11:15 LA GARĂ

VILADECANS 11:45 CARREFOUR

BELLVITGE 12:00 LA GALP

Zona BARCELONA

TEL: 608 625 964, 618 266 341

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU

MARTORELL 8:45 LIDL

CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA

RUBI 9:50 LIDL

SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL

CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ

RIPOLLET 11:25 LIDL

BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA

CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO

GRANOLLERS 13:15 LIDL

LA GARRIGA 13:45 MERCADONA

TONA 14:15 MAXI DIA

VIC 14:50 ALDI

TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic)

OLOT 16:00 CARREFOUR

RIPOLL 17:00 CAPRABO

BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA)

GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC

PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC

NAVAS 19:20 LA TREN

SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

IGUALADA 8:00 CARREFOUR

SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO

MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO

SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI

L’HOSPITALET DE

LLOBREGAT

L’HOSPITALET DE

LLOBREGAT

10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA

CASES)

10:35 C. COMERCIAL “LA

FARGA”

CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL

CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI

SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL

BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA

MATARO 13:30 LIDL

GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE

FIGUERES 16:00 LIDL

ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA

AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC

SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA

TERRASSA 18:50 ESTACION BUS

MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS

CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC

Zona CASTELLON

TEL: 618 759 883, 642 255 081

ORAR SEDIU CASTELLON

C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8-2 (LANGA CONSULATUL ROMAN)

LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI:

I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ:

10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

CULLERA - AVIZ TELEFONIC

ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC)

ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL)

ALCOY 13:00 EROSKY

ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL

POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC

BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC

TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/

FRANCISCO ROSELLO, NR. 11)

MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO

IBANEZN, NR. 4)

VALENCIA - ACASĂ ALIMENTACIÓN (C/ RODRIGO

DE PERTEGAS 22, BAJO)

PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL

SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP

AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL

TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY

GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR)

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL

ALCORISA 07:30 BAR GOYA

ANDORRA 08:00 EL ARBOL

ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN

CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA

FABARA 10:00 BAR SPORT

MAELLA - AVIZ TELEFONIC

VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA”

MORELLA 12:45 PATISERIA LILI

VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ)

BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP”

TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN,

NR. 35)

UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA

JESUS)

CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/

HERMANOS VALDES, NR. 13)

TERUEL 14:00 PARCARE LIDL

SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI

DIA)

LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL

BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ

BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA

OROPESA DEL

MAR

- AVIZ TELEFONIC

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9)

ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO

CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL

BENISSA 11:45 PARCARE FRAU

DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL

OLIVA - AVIZ TELEFONIC

GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S

TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC

VANDINGA

CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU

CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL


Mica publicitate SEPTEMBRIE

2020 23

Important pentru cititori!

• Vă rugăm să verificaţi textul

anunţului şi numărul de telefon

înainte de a fi trimis spre publicare

redacţiei noastre!

• Publicaţia Occidentul Românesc

nu îşi asumă răspunderea pentru

numerele de telefon greşite

sau conţinutul anunţurilor de la

mica publicitate!

MUNCĂ - OFERTE

Ne-am mutat în Sitges la începutul

lunii septembrie. Avem

o fetiță de 3 ani și așteptăm un

bebeluș în octombrie. Locul de

muncă include curățenia casei,

călcat rufe, gătit și îngrijirea copilului.

Casa nu este foarte mare. 2

dormitoare, 3 băi, grădină și piscină

într-o zonă comună, în Sitges

(Barcelona). Mai multe informații

la telefon: 667 971 840.

Căutăm o persoană externă

pentru treburile casnice și îngrijirea

a 3 copii (8, 4 și 3 ani) într-un

apartament din San Sebastián de

los Reyes (Madrid). Programul

este de la 9:00 la 20:00 de luni

până vineri. Cerințe: permis de

conducere, documente în ordine

și nivel înalt de bucătărie spaniolă.

Experiență demonstrabilă și

bune referințe. Detalii la telefon:

665 263 607.

Se caută matrimonio cu

experiență pentru a lucra într-o

fermă din Tarancón (Cuenca).

Detalii mai multe la telefon: 914

490 291.

Avem nevoie de menajeră pentru

curățenie, gătit, care să aibă

grijă și de copii, în Valdemoro

(Madrid). Condiții: experiență

demonstrabilă, bune referințe,

carnet de conducere și rezidență în

Valdemoro. Informații la telefon:

655 279 267.

Angajăm tânără fără obligații

familiare, care să lucreze într-un

bar-restaurant dintr-un oraș din

afara Barcelonei. Trimiteți CV

sau detalii cu foto actualizată, la

WhatsApp Messenger: 602 134

621.

Căutăm externă cu carnet de

conducere, din Madrid, care să

știe să gătească și să îngrijească

persoane bolnave. Aflați mai multe

informații, la telefon: 689 402

069, 913 191 582.

MUNCĂ - CERERI

Doamnă responsabilă, 52

de ani, caut de muncă în comunitatea

Madrid ca externă. Am

rezidență în Spania, acte în regulă,

experiență și recomandări foarte

bune în îngrijirea persoanelor în

vârstă și îngrijirea copiilor. Telefon:

641 460 783.

Doamnă serioasă, responsabilă,

harnică, caut de muncă ca și internă,

ajutor de bucătar sau portar

(la bloc), în Zaragoza, provincia

Aragon. Am referințe foarte bune.

Telefon: 642 342 807.

Doamnă rezidentă în Spania,

52 de ani, serioasă și responsabilă,

caut de muncă în comunitatea

Madrid, ca ajutor de bucătar.

Am experiență de peste 2 ani și

referințe foarte bune. Telefon: 642

342 807.

Doamnă, 50 de ani, rezidentă

în comunitatea Madrid, cu multă

experiență în îngrijirea persoanelor

în vârstă și foarte bune recomandări,

caut de muncă în acest

domeniu, 6-7 ore pe zi (ca externă)

în următoarele zone: Alcalá de

Henares, Azuqueca de Henares,

Meco, Torrejón de Ardoz, Santa

Eugenia. Mai multe detalii, la

telefon: 642 527 466.

Șofer cu experiență de peste

25 de ani și mașină proprie, din

comunitatea Madrid, oferă servicii

de transport pentru oricine are nevoie

(transport persoane, înlocuire

șofer etc.). Telefon: 616 544 565

(Nelu).

Persoană serioasă, 45 de ani,

specialist în vânzări, experiență

în condus autovehicule cu carnet

B, aptitudini manageriale, idei

novatoare caut de muncă oriunde

în Spania sau în Europa. Cristi,

telefon 606 750 991.

Doamnă, din comunitatea

Madrid, caut de muncă ca și ajutor

de bucătar, pentru un restaurant cu

bucătărie românească. Am multă

experienţă în domeniu. Telefon:

642 124 140.

Caut de muncă ca şofer

categoria B: distribuitor, taxi,

transport persoane etc. Oriunde

în Europa. Multă experienţă.

Mobil: 606 750 991.

Doamnă serioasă 46 de ani cu

expierență în serviciul domestic,

caut loc de muncă ca şi externă

în comunitatea Madrid. Disponibilitate

imediată. Telefon: 642

087 102.

Caut de muncă ca și internă

în Comunitatea Madrid. Am

experiență și bune recomandări.

Telefon: 632 547 527.

Doamnă 43 de ani, curată,

gospodină, caut de muncă în

Comunitatea Madrid, ca externă,

în curățenie, îngrijit copii sau

persoane în vârstă, sau în domeniul

confecțiilor. Am experiență

și referințe foarte bune. Telefon:

625 736 494.

Doamnă serioasă, cu experiență

în domeniul curățeniei, caut

de muncă ca și externă, cu ora, în

Coslada sau zone apropiate. Telefon:

642 859 842.

VÂNZĂRI

Vând în zona rustică Chinchón

(Madrid), 1.500 m2 tren arabil,

fertil, cu sursă de apă (zonă irigabilă),

gard nou, acces la șosea, 200

m; vecini români. Preț negociabil:

14 euro/ m2. Mai multe detalii la

telefon: 642 937 177 sau 0040/

762 693 115.

Vând apartament cu 2 camere

în Alba Iulia, zona Cetate

Bulevard, parter, cu suprafața de

39 m², finisat și utilat complet.

Apartamentul este compus din 2

camere, bucătărie mobilată, baie,

hol. Dispune de centrală termică,

geamuri termopan, uși interioare

noi, gresie, faianță. Preț 37.000 €.

Mai multe detalii, la telefon: 671

490 785.

Vând apartament 3 camere,

50m², semi-decomandat, etaj 2,

în Bacău, zona Milcov. Apartamentul

are izolație exterioară, ușă

metalică, gresie, faianță, necesită

îmbunătățiri. Relații la telefon:

0034/656 923 673.

Vând apartament cu 2 camere

în Timișoara, zonă rezidențială.

Apartamentul este situat la etajul

3, este decomandat, renovat și

izolat. E dotat cu centrală proprie

pe gaz. Preț negociabil 66.000€.

Telefon: 0034/ 642 335 643.

Vând teren intravilan, în

Amara, județul Ialomița, pe drumul

Fermei. Suprafața: 1600 m²,

preț 18.000 €. Mai multe detalii, la

telefon: 669 194 121.

Particular, vând fabrică de cărămidă

în satul Siminoc, județul

Constanța, cu acte și autorizații în

regulă. Fabrica este în funcțiune și

are personal angajat. Cei interesați,

puteți suna la telefon: 0040/766

398 906 sau 0040/767 593 324;

e-mail: officeceramicasiminoc@

gmail.com

Se vinde apartament în Calle

de la Libertad 8, etaj 4 A, localitatea

Móstoles (provincia Madrid).

Apartamentul este complet renovat

în 2013, exterior cu terasă.

Are 71 mp, 3 camere, sufragerie

și 1 baie. Puteți vizita. Investiția

e foarte bună. Baia are cabină de

hidromasaj, camera de zi este cu

mural de lemn, camera principală

cu șifonier încorporat cu oglindă.

Terasa este închisă cu alumniu și

copertină. Încălzire centrală, aer

ondiționat, lift. Preț: 160.000 €.

Mai multe detalii la telefon: 687

471 219 (Francisco).

Vând apartament cu 3 camere

în Botoșani, Bulevardul

Eminescu, Aleea Nouă nr. 8,

izolație exterioară, geamuri termopan,

CT etaj intermediar și

mobilat. 666 915 835.

Vând apartament în Baia-Mare

(Aleea Neptun) cu 2 camere, baie,

bucătărie, hol, centrală proprie și

calorifere noi, geamuri termopan,

izolat în exterior. Preț: 28

mii euro, negociabil. Mai multe

informații la telefon: 0040/746

371 260 (RO), 680 126 525 (ES).

Vând în Botoșani, strada

Popăuți 104, casă construită în

2014, P+M, compusă din 6 camere,

două băi, două bucătarii, încălzire

centrală prin sol și calorifere,

parter locuibil, 1305 mp, gradină,

pomi, fântână, beci. Preț 88.000€.

Relații la telefon: 0040 / 771 905

144 sau 0034 / 666 299 144.

Spania: Numărul de infecţii a

înregistrat cea mai mare creştere

din ultimele cinci luni

Rata de incidenţă din

Spania a ajuns la 221 de

infecţii cu coronavirus per

100.000 de locuitori, aproape

de şase ori peste media europeană,

arată Datele Centrului

European pentru Prevenirea

şi Controlul Bolilor (ECDC).

Numărul de cazuri raportate

pe 1 septembrie a sărit

la 8.115, cea mai mare creştere

zilnică de la sfârşitul lunii

martie încoace, notează

Euronews. Totuşi, numărul

include şi cazurile confirmate

prin intermediul testelor

anticorpi COVID-19, care

arată dacă o persoană a contactat

virusul şi a reuşit să se

vindece.

Autorităţile spaniole au

raportat până acum 470.900

de cazuri şi 29.152 de decese

cauzate de coronavirus.

În ultimele şapte zile, au

fost confirmate peste 50.000

de infecţii şi, raportându-ne

la populaţie, virusul se răspândeşte

mai repede decât în

Statele Unite.

Totuşi, ultimele cazuri

sunt mai puţin mortale comparativ

cu perioada în care a

început pandemia. Rata de

mortalitate din Spania ajungea

la sfârşitul lunii august la

6,6%, aproape jumătate din

recordul înregistrat în luna

mai – 12%. Atunci, vârsta

medie de infecţie era de 60

de ani, comparativ cu 37 de

ani în prezent.

În ceea ce priveşte rata de

incidenţă din ultimele două

săptămâni, Franţa se clasează

pe locul al doilea, cu 92,5

cazuri per suta de mii de locuitori.

Totodată, Institutul Robert

Koch din Germania (RKI)

subliniază faptul că transmiterea

virusului de la tineri

către grupurile vârstnice

trebuie prevenită sub orice

formă. În Spania, de când

autorităţile au început să ridice

restricţiile de circulaţie

în luna iunie, evenimentele

familiale, cluburile de noapte

şi activităţile turistice au

fost învinuite constant pentru

reapariţia coronavirusului.

„Imediat după ce numărul

de infecţii va creşte în rândul

cetăţenilor vârstnici, spitalizările

şi decesele vor creşte

din nou”, spune RKI.

Între timp, Statele Unite

au rămas cea mai afectată

ţară, cu aproape 185.000 de

morţi şi circa 6 milioane de

cazuri.

Vând casă la țară, în satul

Moșteni, județul Teleorman, la 20

km de Alexandria. Casa este în stil

rustic, cu fântână în curte, electricitate,

300mp casa, plus 1500mp

curte. Preț negociabil, 15.000€.

Mai multe informații la telefon:

642 694 285.

Vând casă în Amara, județul

Ialomița, (la roșu) la cinci minute

de plajă. Pentru informații sunați

la numărul de telefon: 643 086

970.

Vând casă la țară, în județul

Buzău. Renovată, stil vechi, rustic,

baie, fântână în curte, hidrofor,

fosă septică, 2.500 mp curte, drum

de 6 km neasfaltat. Zonă de deal/

munte superbă, liniștită, la 50 km

de oraș. Preț 21.000 € negociabil.

Mai multe informații, la telefon:

678 804 997.

Vând apartament la cheie, în

Ploiești, cu 3 camere, centrală

proprie, utilat cu mobilă nouă.

Preț informativ: 50.000€. Detalii

suplimentare la telefon: 0034/642

925 210 (Spania); 0040/772 929

916 (România).

Vând teren intravilan pentru

construcții în zona de vile, sat

Frățești, județul Giurgiu, la 50 km

de București și 10 km de Giurgiu,

cu suprafața totală de 1.012 mp.

Preț negociabil: 13.500 €. Terenul

se poate vinde și parcela, fiecare

parcelă având 506 metri pătrați,

preț 7.000 € ușor negociabil. Mai

multe relații la telefon: 663 385

792. Pentru cei interesați, pot trimit

poze cu terenul, pe WhatsApp.

Vând 600 mp teren construcții

case utilat cu apă, gaz, curent la

130 m, în Stupini, județul Brașov,

Str. Nicovalei. Se vinde și în doua

rate pe perioada unui an, prin

contract notarial. Exclus agenții

si intermediari. Preț: 15.000€.

Relații la email: panalucian77@

gmail.com sau la telefon 0034/

642 686 552.

MATRIMONIALE

Domn, 51 de ani, din Zaragoza,

doresc să cunosc o doamnă de

vârstă apropiată, pentru o relație

de prietenie. Telefon: 642 359

856.

Doamnă, 52 de ani, 1,67/66,

mi-ar face plăcere să cunosc pe

cineva decent, din Madrid sau împrejurimi.

Telefon sau WhatsApp:

641 114 522, doar după ora 20.

Văduv serios, caut o doamnă

cu vârsta între 59-63 de ani, serioasă,

fără obligații, pentru o relație

de prietenie, eventual căsătorie.

Telefon: 642 293 381.

Domn serios, familist, fără

obligații, divorțat, doresc să cunosc

o doamnă serioasă pentru o

relație serioasă. Telefon: 642 689

539.

Domn din Madrid, caut o

doamnă din comunitatea Madrid

pentru prietenie, eventual căsătorie.

Telefon: 642 510 373.

Tânăr 42 de ani fără obligații

familiare, doresc să cunosc o

doamnă/domnișoară cu vârsta între

30-40 de ani pentru o frumoasă

prietenie, eventual căsătorie. Cer

și ofer seriozitate. Telefon: 642

240 140, sau cristivalahu1881@

gmail.com

Doamnă, fără obligații, doresc

să cunosc un domn cu vârsta între

50 și 55 de ani, serios și educat,

din Comunitatea Aragón, pentru

o relație de prietenie și sinceritate.

Persoanele fără educație, să se

abțină. Rog seriozitate! Telefon:

655 140 120.

Domn, 48 de ani, sincer,

divorțat, din zona Madridului, doresc

să cunosc o doamnă de vârstă

apropiată, pentru o relație de prietenie.

Mă puteți suna la telefon:

642 264 868.

Doamnă, 60 de ani, fără vicii,

doresc să cunosc un domn

fără vicii (nefumător) respectos,

cu situație financiară stabilă, de

vârstă apropiată, din Comunitatea

Madrid. Cei care nu se regăsesc în

cerințele mele îi rog să nu deranjeze.

Telefon: 642 232 174.

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com

Prin SMS sau Whatsapp:

643 015 676


More magazines by this user
Similar magazines