28.10.2020 Views

caiet sală 2018

Festivalului-concurs naţional de interpretare şi creaţie a romanţei „Crizantema de Aur“ – Târgovişte, România ediţia a 51-a, 18-20 octombrie 2018

Festivalului-concurs naţional de interpretare şi creaţie a romanţei „Crizantema de Aur“ – Târgovişte, România ediţia a 51-a, 18-20 octombrie 2018

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Festivalul Național de Romanțe

CRIZANTEMA

Coproducător:

Transmisiune în direct

Partener:

DE AUR

Romanța ne unește.

Celebrăm Centenarul Marii Uniri.

Organizatori:

Consiliul Local al Municipiului Târgoviște

Primăria Municipiului Târgoviște

Consiliul Județean Dâmbovița

Centrul Județean de Cultură Dâmbovița

Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște

În colaborare cu:

Ministerul Culturii și Identității Naționale

Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România

Uniunea Muzicienilor din Moldova

Centrul Cultural pentru UNESCO ”Cetatea Romanței“ Târgoviște

Ediția a 51-a

18-20 octombrie 2018

Sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO


Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO

Semicentenarul Romanței la Târgoviște

În acest an cu multiple semnificații istorice

pentru poporul român, municipiul nostru

celebrează Centenarul Marii Uniri și prin

marcarea festivă a unei jumătăți de secol de la

înființarea, la Târgoviște, a unuia dintre cele

mai mari evenimente muzicale naționale din

țara noastră: Festivalul Național de Romanțe

„Crizantema de aur”. Inițiatorii săi, mari

oameni de cultură, au îngrijit ani de-a rândul,

cu multă prețuire, gingașa Crizantemă din Târgoviște, încât destinul ei

artistic nu a fost de nimeni și niciodată întrerupt în istoria sa de 50 de ani.

Este o performanță de referință în România, iar pe noi, ca organizatori

tradiționali ai acestui mare eveniment, ne-a determinat să facem toate

eforturile pentru ca, an de an, Crizantema de aur să strălucească și mai

intens pe plan național și internațional, să slujească, plină de dăruire,

Romanța ca gen muzical de patrimoniu al culturii românești și să

reconfirme în fiecare an că municipiul Târgoviște își merită statutul de

„Cetate a Romanței”. Nu în ultimul rând, ne-am străduit, ca organizatori, să

îi omagiem pe cei care ne-au lăsat la Târgoviște un patrimoniu muzical și

poetic cu valoare de testament cultural, recunoscut și apreciat ca atare în

țară și în afara granițelor ei. Tocmai de aceea, sunt încântat că Institutul

Național al Patrimoniului din România a declarat Festivalul „Crizantema de

aur” ca fiind „eveniment reprezentativ pentru Anul European al

Patrimoniului Cultural”, statut deosebit de onorant pentru noi, pe care îl

datorăm, însă, și tuturor celor care, timp de 50 de ani, au slujit cu credință,

uneori și cu jertfă, marea scenă a Romanței de la Târgoviște.

Consider că este foarte important faptul că și în acest an, Festivalul se

desfășoară sub înaltul patronaj al CNR UNESCO și că va fi transmis în direct

de TVR 3. De asemenea, apreciez în mod deosebit implicarea Federației

Europene a Asociațiilor, Cluburilor și Centrelor pentru UNESCO pentru a

susține înscrierea Romanței în Patrimoniul cultural imaterial mondial

protejat de UNESCO și prin includerea „Casei Romanței” din Târgoviște –

spațiu muzeal unic în România – în programul evenimentelor

internaționale de mare vizibilitate. În final, sper ca istoria Festivalului

„Crizantema de aur” să consemneze și pe viitor alte 50 de ediții de succes

în Cetatea Romanței - Târgoviște!

Primarul municipiului Târgoviște,

Jr. Daniel Cristian Stan

Apel internațional

pentru includerea

r o m a n ț e i î n

Patrimoniul mondial

UNESCO

Î n c a l i t a t e d e

preşedintă a Federaţie

Europene a Asociaţiilor,

Centrelor şi Cluburilor

pentru UNESCO(FEACU),

alături de participanţii la ediția a 3-a a Congresului

Intermediar al FEACU și la ediția a 10-a a Conferinței

Internaționale „Tineretul și muzeele”, desfășurate

în România în perioada iunie-iulie 2018 la Bucureşti,

Goleşti şi Târgovişte, lansăm și în cadrul

Festivalului Naţional „Crizantema de Aur” un Apel

public cu privire la introducerea Romanței în Lista

Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al

Umanității UNESCO către forurile naționale din

România, precum și către cele internaționale, care

au competențe în salvgardarea patrimoniului

cultural imaterial.

Susținem prin prezentul Apel demersurile inițiate în

acest sens de Centrul Cultural pentru UNESCO

„Cetatea Romanței” Târgoviște, de Primăria și

Consiliul Local al Municipiului Târgoviște și de

Comisia Națională a României pentru UNESCO, care

au documentat la Ministerul Culturii și Identității

Naționale faptul că Romanța este un gen muzical de

patrimoniu al culturii naționale în România, inclus

în „Repertoriul naţional de patrimoniu cultural

i m a t e r i a l ” a l C o m i s i e i N a ţ i o n a l e p e n t r u

Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial,

(Bucureşti: CIMEC, 2009, p. 24).

Dr. Daniela Popescu

Expert CNR UNESCO, Președintă Federația

Europeană a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor

pentru UNESCO

Romanța ne unește la

Târgoviște

Festivalul „Crizantema de aur”,

a c e a s t ă n e s t e m a t ă a

p a t r i m o n i u l u i n a ț i o n a l ,

strălucește de 50 de ani la

Târgoviște și oferă județului

Dâmbovița un statut cultural

privilegiat prin statornicia cu

c a r e a f o s t o r g a n i z a t .

Argumentele artistice, adăugate an de an la prețioasa

istorie a „Crizantemei de aur”, i-au oferit județului

Dâmbovița șansa de a avea, la Târgoviște, un spațiu muzeal

unic în România, sugestiv intitulat „Casa Romanței”.

Aceasta a fost realizată de Centrul Cultural pentru UNESCO

„Cetatea Romanței” Târgoviște, la inițiativa jurnalistului și

omului de cultură dr. Teodor Vasiliu, într-un imobil de

referință al Consiliului Județean Dâmbovița, în care s-a

semnat actul de naștere al Festivalului Național de

Romanțe „Crizantema de aur”.

Este un motiv în plus de satisfacție pentru noi faptul că, în

acest an celebrăm la Târgoviște Centenarul Marii Uniri,

printr-o suită de manifestări remarcabile, printre care ne

dorim să strălucească și ediția a 51-a a Festivalului Național

de Romanțe „Crizantema de aur”, cu generoasa temă

„Romanța ne unește”, dedicată aniversării celor 50 de ani

de romanță la Târgoviște.

Ne străduim, astfel, să aducem un omagiu și celor care au

slujit cu dragoste și profesionalism patrimoniul cultural

imaterial românesc din județul Dâmbovița, în care Romanța

și marea poezie românească au adus pentru cultura

dâmbovițeană recunoaștere și prețuire pe plan național și

internațional. În acest context, suntem deosebit de onorați

că festivalul se desfășoară sub patronajul CNR UNESCO și

sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural, iar TVR

îl va transmite integral în direct, spre bucuria românilor din

țară și de pretutindeni. La mulți ani, Crizantema de aur!

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița,

Dr. ing. Daniel Comănescu


Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural

Romanța Imnului Național

La „Casa Romanței” din Târgoviște, în „Sala

Compozitorilor”, se află planşa intitulată „Romanţa

imnului naţional". În lucrarea „Cântecul popular

romanesc", scrisă de profesorul universitar Mihail

Vulpescu în anul 1930 şi prefaţată de academicianul

Nicolae Iorga, sunt prezentate istoria şi partitura uneia

dintre cele mai vechi romanţe româneşti, „Din sânul

maicii mele", care a fost compusă în anul 1836 de Anton

Pann pe versurile poetului Grigore Alexandrescu. Linia

melodică a acestei vechi romanţe a fost aleasă de

Andrei Mureşanu, în anul 1848, pentru poezia „Un

răsunet", ce avea să devină Imnul Naţional al României -

„Deşteaptă-te, române!".

Iată doar câteva pagini şi nume ilustre care sunt scrise

cu litere de aur în cultura neamului românesc, oferind

Romanţei un loc privilegiat în istoria României şi în

patrimoniul naţional şi, sperăm cât mai curând, şi în

Patrimoniul Imaterial Mondial UNESCO.


Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO

Festivalul Naţional de Romanţe „Crizantema de aur” - ediţia a 51-a, 18-20 octombrie 2018

SEARA I, Joi 18 octombrie 2018

Partea I - Deschiderea festivă: 50 de ani de romanță la Târgoviște 1968-2018

T Concurs de Interpretare: 9 concurenţi

T Microrecital: Olguţa Berbec, Trofeul „Crizantema de aur” 2017

Acompaniază: Orchestra „Dor românesc”, dirijor Ştefan Cigu

Pauză: evenimente în foaier

T Deschiderea standului Casei de discuri „Eurostar”

T Lansare „Istoria Crizantemei de aur”, ediţie actualizată - Teodor Vasiliu

T Lansare album „Romanţe de aur” - Alina Mavrodin Vasiliu

Partea a II-a

T Concurs Creaţie - 7 concurenţi

T Medalion „Mari poeţi ai romanţei” (Mihai Eminescu, Octavian Goga, George Coşbuc) - interpret Bogdan Hrestic

T „Voci de aur” ale Romanţei:

- Tudor Bărbos (Premiul I „Crizantema de aur” 2016)

- Zorina Bălan (Trofeul „Crizantema de aur” 2016)

T „Romanţe printre stele” - recital Sergiu Cioiu

Acompaniază orchestra „Romanţa”, dirijor Lucian Vlădescu

T „De la Doină la Romanţă” - recital Constantin Lătăreţu şi taraful

Prezintă: Alexandra Velniciuc şi Octavian Ursulescu

Seara a II-a, Vineri, 19 octombrie 2018

Partea I

T Concurs de Interpretare: 10 concurenţi

T Microrecital: Jana Gherbovei, Trofeul „Crizantema de argint” 2018

Acompaniază: Orchestra „Dor românesc”, dirijor Ştefan Cigu

Pauză: evenimente în foaier

T Eveniment editorial: „Concert Brandenburgic”, autor: prof.univ.dr. Vasile Burlui, preşedinte Universitatea „Apollonia” din Iaşi

T Expoziţia „De la Doina la Romanță” - Paul Surugiu (Fuego)


Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural

Partea a II-a

T Concurs Creaţie - 6 concurenţi

T Premiul I Creaţie 2017 – „Voi nu vedeţi că deranjaţi?”, compozitor: Dumitru Lupu. Interpret şi autor versuri: Marian Stere

T Medalion componistic „Dan Mizrahy”, interpret: Lorand Cristian

T „Voci de aur ale Romanţei”:

- George Cojocărescu (Trofeul „Crizantema de argint” 2017)

- Domniţa Moroşanu (Trofeul „Crizantema de aur” 1993)

T „Romanţe printre stele”, recital de romanţe, canţonete, şansonete, fado. Interpret: Daniela Vlădescu

T Recital „De la Doină la Romanţă”, interpret: Paul Surugiu (Fuego)

Acompaniază orchestra „Romanţa”, dirijor Lucian Vlădescu

Prezintă: Alexandra Velniciuc şi Octavian Ursulescu

Seara a III-a, sâmbătă, 20 octombrie 2018

Partea I:

T Gala Laureaţilor Concursului de Creaţie şi a Concursului de Interpretare

Acompaniază orchestra „Romanţa”, dirijor Lucian Vlădescu şi orchestra „Dor românesc”, dirijor Ştefan Cigu

T „Poveste din Bucureştiul de altădată” (selecţiuni), cu Miruna Ionescu şi formaţia condusă de Valentin Albeşteanu

Pauză: evenimente în foaier

T Evenimente editoriale şi discografice „Marea Poezie a Romanţei”, dedicate celebrării Centenarului Marii Uniri

T „O viaţă închinată romanţei” - invitat interpretul Gheorghe Sărac

Partea a II-a:

T Concertul extraordinar „Romanţa ne uneşte” :

În program: *recitaluri susţinute de Matilda Pascal Cojocăriţa, Gheorghe Turda, Margareta Ivănuş (Rep. Moldova), Florin Georgescu,

Silvia Goncear (Rep. Moldova), Sorin Lupu, Alina Mavrodin Vasiliu

*recital „Poeme printre romanţe”, susţinut de actriţa Daniela Nane şi harpista Cristina Munteanu

„Boboci de Crizantemă”: Mihaela Beatrice Spiridon (Botoşani)

Andreea Tican (Chişinău)

Grupul bărbătesc „Doruleţul” condus de Mihail Vlădăreanu

Acompaniază orchestra „Dor românesc”, dirijor Ştefan Cigu

Prezintă: Alexandra Velniciuc şi Octavian Ursulescu


Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO

FESTIVALUL NAȚIONAL ”CRIZANTEMA DE AUR”

CONCURSUL DE INTERPRETARE

Ziua a II-a – 19 octombrie 2018

1. Lidia Bahnaru, 24 de ani, Chişinău (Rep. Moldova)

„În micul orăşel”, m: Ion Vasilescu, v: Eugen Mirea

Ziua I – 18 octombrie 2018

„Auzi cum cântă o vioară”, m: Paraschiv Oprea şi v: Aurel Felea

1. Theodora Manolache, 22 ani, Iaşi

2. Alina Ureche (Alla), 30 de ani, Cuhneşti-Bălţi (Rep. Moldova)

„N-ai să ştii niciodată”, m şi v:***

„Mi-e dor”, m: Nelu Danielescu, v: Gheorghe Preda şi Mircea Ionescu Quintus

„Nu mai veni dacă nu rămâi”, m: Constantin Bardan v: Angela Georgică

„Vioara”, m. şi v.: Mia Braia

2. Corina Florentina Vlada, 23 de ani, Craiova (Dolj)

3. Georgiana Maria Chiriţă, 20 de ani, Jurilovca, Tulcea

„Romanţa mea”, m: George Grigoriu, v: Mircea Block

„Mi-e dor de-o seară cu romanţe”, m: Alexei Agachi, v.: Galina Furdui

„Mai spune-mi că nu m-ai uitat”, m: Gherase Dendrino, v: Puiu Maximilian

„Vino pe aleea trandafirilor”, m: Aurel Giroveanu, v: Eugen Mirea

3. Gabriela Anca Şeicanu, 42 de ani, Braşov

4. Emilia Constantina Cristea (Ina Cristea), 31 de ani, Iaşi

„Bătrâne lăutar”, m: Dan Stoian, v: Mircea Block

„Îmi pare rău”, m. şi v.: Titel Popovici

„De-ai şti tu”, m. şi v.: Cornel Vântu

„Numai tu ai fost iubirea mea”, m: Gherase Dendrino, v: Puiu Maximilian

4. Mihaela Petronela Ionescu, 44 de ani, Constanţa

5. Cosmin Octavian Dinuţ, 43 de ani, Băileşti (Olt)

„Romanţa dragostei”, m: Aurel Giroveanu, v.: Aurel Felea

„Să treci prin lume fără dor”, m: Alexandru Leon, v.: I. Gr. Periețeanu

„În satu-n care m-am născut”, m: Gherase Dendrino, v: Ștefan Cristodulo

„Romanţa înstrăinării”, m: Paraschiv Oprea, v.: Eugen Rotaru

5. George Diaconu, 39 de ani, Râmnicu-Vâlcea (Vâlcea)

6. Ionuţ Cristinel Boancheş, 26 de ani, Constanţa

„Romanţa fiului rătăcitor”, m: Paraschiv Oprea, v.: Eugen Rotaru

„Romanţa inimii mele”, m: Paraschiv Oprea, v: Eugen Rotaru

„Am strâns toamnă după toamnă”, m.: Aurel Giroveanu, v.: Harry Negrin

„Car frumos cu patru boi”, m.: *** , v: George Coşbuc

6. Nicoleta Vlad Rădinciuc, 37 de ani, Slobozia (Ialomiţa)

7. Matei Tudose, 18 ani, Braşov

„Inimă, de ce nu vrei să-mbătrâneşti?”, m: Nicolae Kirculescu, v: Puiu Maximilian „De tine nu-mi mai este dor”, m: Florentin Delmar, v: Aurel Felea

„Ai revenit”, m: Ioan Tomescu, v: Stelian Filip

„Tu n-ai venit”, m: Dan Mizrahy, v: Nicolae Dumitru

7. Karina Anita Sasu, 24 de ani, Iaşi

8. Andrada Bogdan, 32 de ani, Alba-Iulia

„Mi-e tare dor”, m: Angela Moldova, v: Mircea Block

„Când ai albit, iubite?”, m: Constantin Bardan, v: Viorel Vaşuta

„Cântec de leagăn pentru mama”, m: Titel Popovici, v: Grigore Vieru

„Mi-e dor”, m.: Nelu Danielescu, v.: Gh. Preda şi Mircea Ionescu Quintus

8. Nicoleta Ciucioiu Vasile, 34 ani, Aninoasa (Dâmboviţa)

9. Ştefan Paşca, 21 de ani, com. Copalnic-Mănăştur (Maramureş)

„Bătrânul tei”, m: Dan Mizrahy, v: Mariana Ionescu

„De ce m-aţi dus de lângă voi?”, m: ***, v: Octavian Goga

„Viaţa-i joc de noroc”, m: Constantin Bardan, v: Angela Georgică

„Înserare”, m: Dan Mizrahy, v: Tania Lovinescu

9. Anuţa-Mădălina Arghiroi, 35 de ani, Bucureşti

10. Paula Rad, 30 de ani, com. Baciu (Cluj)

„Dor de răzbunare”, m: George Cavadia, v: Carol Scrob

„Îmi cântă o vioară dorul”, m.: Titel Popovici, v.: George Coandă

„Iubirea doare”, m: Mircea Vasilescu, v: Letiţia Gheorghe

„Îmbătrânesc şi tot mi-e dor de tine”, m: Gherase Dendrino, v: Puiu Maximilian


Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural

FESTIVALUL NAȚIONAL ”CRIZANTEMA DE AUR”

CONCURSUL DE CREAȚIE

Ziua I – 18 octombrie 2018

1. Rodica Voicu - Târgovişte

„În oraşul crizantemelor”,

versuri: Corin Bianu, interpretă: Rodica Voicu

2. Viorel Covaci - Bucureşti

„Romanţa pădurii”,

versuri: Marian Stere, interpret: Marian Stere

3. Ionel Croitoru - Bucureşti

„Ah, lăsaţi-mă în pace!”,

versuri: Ionel Croitoru, interpret: Marcel Roşca

4. Marian Stârcea – Rep. Moldova

„Oda vieţii”,

versuri: Lucreţia Catană, interpretă: Raisa Bârnaz

5. Marcel Iorga - Vaslui

„Romanţa inelului”,

versuri: Carmen Aldea Vlad, interpretă: Daniela Răduică

6. Adrian Burhală - Târgovişte

„Romanţa împlinirii”,

versuri: Mariana Eftimie Kabbout, interpret: Adrian Burhală

7. Nicolae Caragia - Ilfov

„Povestea mea”,

versuri: Sorina Bosoancă, interpret: Iordache Basalic

Ziua a II-a – 19 octombrie 2018

1. Constantin Bardan - Iaşi

„În povestea mea tu nu mai eşti”,

versuri: Viorel Vaşuta, interpretă: Theodora Manolache

2. Ovidiu Komornyik - Bucureşti

„Romanţa malului de mare”,

versuri: Carmen Aldea Vlad, interpret: Iulian Bratu

3. Gheorghiţa Burcea - Bucureşti

„De-ai şti să asculţi”,

versuri: Gheorghiţa Burcea, interpretă: Gheorghiţa Burcea

4. Ionel Bratu Voicescu - Bucureşti

„Amândoi”,

versuri: Ionel Bratu Voicescu, interpretă: Ina Dincă

5. Maricel Maxim - Iaşi

„De ce pleci? De ce-ai veni?”,

versuri: Viorel Vaşuta, interpret: Aurel Niamţu

6. Marcel Morărescu - Târgovişte

„Pe sub castanii înfloriţi”,

versuri: George Coandă, Marcel Morărescu, interpret: Cristi Petrescu


Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO

Juriul Concursului de Interpretare

Eugen Doga

Preşedinte de onoare

Artist al poporului, academician

Maestru emerit al artei

(Moldova)

Alexandru Pugna

Interpret de folclor

Ministru Secretar de Stat în

Ministerul Culturii şi Identităţii

Naţionale

Daniela Vlădescu

Artist liric

Director Teatrul de Operă

şi Balet „Oleg Danovski”

Constanţa

Florin Georgescu

Interpret de romanțe

Președintele Comisiei de cultură

a Consiliului Județean Dâmbovița

Matilda Pascal-Cojocăriţa

Interpretă de romanțe

Director al Ansamblului

Profesionist „Dor Românesc”

Antoniu Zamfir

Conf. univ. dr.,

Director Opera Română

Craiova

Florentina Satmari

Interpretă de romanțe

Realizator de emisiuni TV

Marian Stârcea

Compozitor

Director artistic Filarmonica

Naţională „Serghei Lunchevici”

din Chişinău

Alina Mavrodin Vasiliu

Interpretă de romanțe

Director artistic al

Festivalului „Crizantema de Aur”,

Director al Centrului

Cultural pentru UNESCO

„Cetatea Romanţei” Târgovişte

Petre Neamţu

Dirijor, Director artistic

Ansamblul „Folclor” al

Filarmonicii „Serghei Lunchevici”

din Chişinău


Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural

Juriul Concursului de Creație

Jolt Kerestely

Preşedintele juriului

Compozitor - membru UCMR

Marius Ţeicu

Compozitor - membru UCMR

Viorel Gavrilă

Compozitor - membru UCMR

Svetlana Bivol

Muzicolog

Preşedintele Uniunii Muzicienilor din Moldova

Director al Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici” din Chişinău

Mircea Drăgan

Compozitor - membru UCMR

Constantin Rusnac

Compozitor

Secretar general al Comisiei Naţionale

a Republicii Moldova pentru UNESCO

Aurelian Dănilă

Muzicolog

Vicepreşedintele Uniunii

Muzicienilor din Moldova


Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO

Prezentatori

Festival

Alexandra Velniciuc

Actriță, Prezentator TV

Octavian Ursulescu

Prezentator, Critic muzical

Dirijori

și Orchestre

Regie

și Scenografie

Ștefan Cigu

Dirijor al orchestrei „Dor românesc” Bistrița

Producător

TVR

Lucian Vlădescu

Dirijor al orchestrei „Romanța” București

Mihai Constantin RANIN

Director Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște

Maria Tănase Marin

Producător emisiuni TVR


Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural

Preselecțiile pentru Interpretare

Constanța - Teatrul de Operă și Balet

„Oleg Danovski” - 30 aprilie 2018

Craiova - Opera Română - 19 mai 2018

Cluj - Radio România Cluj - 23 mai 2018

Iași - Ateneul din Iași - 25 mai 2018

București - Radio România - 31 mai 2018

Preselecția pentru

Creație

București - UCMR-ADA

18 iunie 2018

Târgoviște - Casa Romanței - 2 iunie 2018


Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO

Concurenți secțiunea

Creație

Rodica Voicu, Târgoviște

Este solistă a Ansamblului Folcloric Chindia din Târgovişte şi a fost

lansată pe scena muzicii populare de concursul „Floarea din grădină”

al TVR, pe care l-a câştigat în 1977. Este laureată a numeroase

festivaluri naţionale de folclor şi a realizat de-a lungul anilor multe

înregistrări pentru TVR şi Radio România. A absolvit Facultatea de

Pedagogie Muzicală a Universităţii „Valahia” din Târgovişte. Este a

doua sa participare la Concursul de Creaţie, după debutul de anul

trecut.

Ionel Croitoru, Bucureşti

Este compozitor şi dirijor, membru al UCMR. A absolvit Universitatea

Naţională de Muzică. A fost premiat de Preşedinţia României pentru

„promovarea valorilor muzicale naţionale şi pentru contribuţia la

dezvoltarea muzicii de fanfară în ţara noastră”. Ca dirijor al muzicii

reprezentative a Armatei, a susţinut concerte importante, dirijând

orchestrele militare din ţările membre NATO. Este la prima participare

în Concursul de Creaţie al Festivalului „Crizantema de aur”.

Marcel Iorga, Vaslui

Poate fi numit „omul orchestră”, întrucât cântă la pian, acordeon,

chitară, flaut, saxofon, percuţie, studiind muzica în particular cu

maeştrii Nicolae Breban şi Marin Constantin. Este un compozitor

apreciat de muzică pentru tineret şi pentru copii, dar s-a ataşat şi de

romanţă, reuşind să fie laureat al ediţiei de anul trecut, încă de la

prima participare, cu romanţa „Un buchet de crizanteme”.

Viorel Covaci, Bucureşti

Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România,

având în palmares multe premii la festivaluri naţionale, precum şi

participări în juriile acestora. Prima participare la Concursul de

Creaţie în anul 2016 a fost şi un succes, obţinând premiul al II-lea, cu

romanţa „Din scrisori facem palate”.

Marian Stârcea, Chişinău

A absolvit în anul 1988 Conservatorul de Stat „G.Musicescu” din

Chişinău, secţia compoziţie şi a urmat studii post-universitare la

Conservatorul de Stat „P.I.Ceaikovski” din Moscova. Este conferenţiar

universitar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice şi este

director artistic la Filarmonica Naţională „S.Lunchevici”. Are un

portofoliu impunător de creaţii simfonice şi de cameră. Lui îi aparţine

muzica de la 30 de spectacole, montate de teatrele din Moldova,

România, Japonia. Are o activitate discografică impresionantă şi este

laureatul unor mari festivaluri naţionale şi internaţionale din peste 10

ţări. Pentru merite considerabile în dezvoltarea artei muzicale în anul

1999, compozitorului Marian Stârcea i-a fost conferit titlul onorific

Maestru în Artă, iar în 2011 - Artist al Poporului.

Adrian Burhală, Târgovişte

Este absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă (2002) şi al Facultăţii

de Arte (2011) de la Universitatea „Valahia” din Târgovişte. Are un

Master în Teologie şi, în prezent, este diacon la Mănăstirea Viforâta din

judeţul Dâmboviţa. Este îndrăgostit de romanţă şi s-a remarcat cu

prime audiţii sensibile şi la alte ediţii ale Concursului de Creaţie al

festivalului.


Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural

Ovidiu Komornyik, Bucureşti

Cantautor român de o mare sensibilitate artistică, a devenit în timp

foarte iubit pentru şlagărele sale de muzică uşoară „Eşti mireasa

vieţii mele”, „Te-am trădat”, „Maria, Maria” şi multe altele. Este

multiplu laureat al concursurilor de interpretare şi de creaţie ale

Festivalului de muzică uşoară de la Mamaia. Are o intensă activitate

artistică şi discografică. Conduce cu succes studioul „Ovo Music”

din Bucureşti. Participă pentru prima dată la Concursul de Creaţie al

Festivalului „Crizantema de Aur”, cu o romanţă dedicată Mării Negre

de care este iremediabil îndrăgostit.

Constantin Bardan, Iaşi

Este unul dintre cei mai prolifici compozitori de romanţă şi multiplu

laureat al Concursului de Creaţie la multe dintre ediţiile Festivalului

„Crizantema de Aur” şi „Crizantema de argint”. Romanţele sale sunt

apreciate atât de tineri interpreţi, cât şi de artişti consacraţi. A absolvit

Academia Militară de Muzică „Iacob Mureşianu” din Bucureşti.

Maricel Maxim, Holboca, Iaşi

Este profesor la Şcoala Populară de Arte „Titel Popovici” din Iaşi.

Provine dintr-o familie de artişti. A absolvit Universitatea „George

Enescu” din Iaşi, secţia compoziţie – jazz - muzică uşoară. La 14 ani

cânta deja în formaţii, alături de mari instrumentişti, dar a şi înfiinţat

apoi propriile trupe cu care a cântat în ţară şi în străinătate.

Participarea la Concursul de Creaţie al „Crizantemei de Aur” se poate

spune că i-o datorează regretatului mare violonist Cornel Panţiru, la

ale cărui insistenţe a început să compună romanţe.

Marcel Morărescu, Târgovişte

A condus Orchestra de Estradă a Casei Armatei din Târgovişte. A

participat, începând cu anul 2003, la multe dintre ediţiile Festivalurilor

surori „Crizantema de Aur” şi „Crizantema de Argint”, multe dintre

creaţiile sale fiind compuse pe versurile poetului târgoviştean George

Coandă. Este laureat la câteva dintre edițiile festivalului, fiindu-i

apreciate creațiile dedicate Cetății Romanței - Târgoviște.

Gheorghiţa Burcea, Bucureşti

Este absolventă a Liceului de Arte „George Enescu” din Bucureşti –

secţia flaut şi din 2007 lucrează ca personal civil în cadrul Institutului

de Studii şi Ordine Publică al MAI. Dragostea pentru romanţă a adus-o

de multe ori pe scena Festivalului „Rapsodii de Toamnă” de la

Câmpulung, iar anul acesta, pentru prima dată, participă la Concursul

de Creaţie al „Crizantemei de Aur.

Nicolae Caragia, Pipera, Ilfov

Este originar din Nisporeni, Republica Moldova şi a absolvit Facultatea

de Muzică a Institutului de Stat al Artelor din Chişinău. S-a stabilit în

România în 1998 şi are o activitate concertistică foarte bogată în ţară şi

în străinătate. A participat cu mare succes în numeroase festivaluri

internaţionale, culegând trofeele acestora. Anul acesta a revenit la

Concursul de Creaţie, încurajat fiind de premiul al II-lea pe care l-a

câştigat anul trecut cu romanţa „Să nu-ţi doreşti singurătate”.

Ionel Bratu Voicescu, Bucureşti

Compozitor cu suflet de romanţă, este în mod cert preocupat de

evoluţia acestui gen muzical de patrimoniu, pe care îl slujeşte cu

multă sensibilitate. Meritele i-au fost recunoscute prin numeroase

premii obţinute la Concursul de Creaţie al Festivalului „Crizantema de

aur”. Este absolvent al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din

Bucureşti, secţia compoziţie dirijat pedagogie.


Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO

APEL pentru introducerea Romanței în Lista Reprezentativă UNESCO

Noi, participanții la cel de-al III-lea Congres Intermediar al Federației Europene

Asociațiilor, Cluburilor și Centrelor pentru UNESCO, intitulat „Patrimoniul Cultural

European – O invitație la dialog și colaborare”, și la cea de-a X-a ediție a Conferinței

Internaționale „Tineretul și muzeele”, desfășurate în România în perioada 28 iunie - 1 iulie

2018, adresăm astăzi, 30 iunie 2018, un Apel către forurile din România care au

competențe în salvgardarea patrimoniului cultural imaterial și care pot decide cu privire

la introducerea Romanței în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural

Imaterial al Umanității.

Susținem prin prezentul Apel demersurile inițiate în acest sens de Centrul Cultural pentru

UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște, de Primăria și Consiliul Local al Municipiului

Târgoviște, de Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște și de Comisia Națională a României

pentru UNESCO, prin care promovează faptul că Romanța este un gen muzical inclus în

„Repertoriul naţional de patrimoniu cultural imaterial”. Totodată, este documentat istoric

faptul că Romanța este un gen muzical care oferă identitate creației muzicale românești,

precum o fac în alte țări europene genuri muzicale de patrimoniu înrudite cu Romanța:

Șansoneta în Franța, Canțoneta în Italia, Liedul în Germania și Fadoul în Portugalia.

Este încurajator pentru noi faptul că Fadoul a fost inclus recent în Lista Reprezentativă

UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, unul dintre argumentele

esențiale fiind existența Muzeului Fadoului în Lisabona. Apreciem astfel că și înființarea,

anul trecut, la Târgoviște a Casei Romanței - ca spațiu muzeal unic în Europa dedicat

Romanței, aflat sub patronajul Federației Europene a Asociațiilor, Cluburilor și Centrelor

pentru UNESCO – constituie un argument foarte important în susținerea acestui apel.

Casa Romanței - ambasadă a culturii la Târgoviște


a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității

Merită subliniat că, în anul 1968, la Târgoviște, în imobilul în care funcționează astăzi Casa Romanței, a

fost semnat certificatul de naștere al Festivalului Național de Romanțe „Crizantema de aur”, eveniment

cultural și muzical unic în România prin amploarea și longevitatea sa, dedicat interpretării, creației și

promovării Romanței.

Casa Romanței din Târgoviște deține singura arhivă de documente originale, partituri vechi, fotografii,

înregistrări audio și video, instrumente muzicale vechi și ținute vestimentare, ce constituie mărturii

prețioase ale istoriei și evoluției Romanței în România.

Valoarea fondului documentar și a celui de bunuri specifice asigură un suport esențial pentru

conservarea tradițiilor autentice și includerea acestora în creația contemporană.

Prin acest Apel, semnat de specialiști în patrimoniu cultural din 12 țări, susținem propunerea de includere

a Romanței în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO.

Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural

Târgoviște, 30 iunie 2018


Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO

Concurenți secțiunea

Interpretare

Theodora Manolache, 22 de ani, Iași

Este absolventă a Universității de Arte „George Enescu” din Iași, secția canto clasic, și

realizatoare de emisiuni muzicale la postul local de televiziune al Trustului Apollonia din Iași. A

câștigat numeroase trofee, participând la zeci de festivaluri naționale și internaționale din

România, Ungaria, Moldova, Ucraina și Germania. La „Crizantema de Aur” este dublu premiată:

în 2016 cu Premiul al II-lea și în 2017 cu Premiul special „Ioana Radu”. În 2018 a câștigat Premiul

I la Festivalul de Romanțe „Crizantema de Argint” din Chișinău.

Corina Florentina Vlada, 23 ani, Craiova (Dolj)

A absolvit în anul 2017 Universitatea din Craiova, specializarea canto clasic. Este laureată a mai

multor concursuri naționale de interpretare muzicală din România. În prezent este artist liric și

participă la activitatea concertistică locală.

Gabriela Anca Șeicanu, 42 ani, Brașov

Este artist liric la Opera din Brașov și profesor de canto tradițional la Liceul de Muzică „Tudor

Ciortea” din Brașov. A absolvit Liceul de Muzică „Sigismund Toduță” și Academia de Muzică

„Gheorghe Dima” din Cluj. A câștigat Marele Premiu la: Festivalul de romanțe „Poveste de

Toamnă” din 2017 – Baia Mare și Rapsodii de Toamnă – 2017, Câmpulung Muscel. Anul trecut a

câștigat Premiul I la Festivalul de Romanțe „Te-aștept pe-același drum” de la Zlatna.

Mihaela Petronela Ionescu, 44 de ani, Constanța

Este licențiată în canto la Universitatea de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București (1998),

iar în 2010 a obținut Masterul în Arta spectacolului liric la Universitatea „Ovidius” din Constanța

- Facultatea de Arte - Interpretare Muzicală. Este artist liric și a participat la numeroase turnee

cu spectacole de operă în țară și în străinătate.

George Diaconu, 39 de ani, Râmnicu Vâlcea

A absolvit în anul 2003 Facultatea de Teologie a Universității București, iar apoi a urmat

cursurile Conservatorului de Muzică „Arrigo Boita” din Parma, pe care l-a absolvit în anul 2008.

Din 2015, este doctor în muzică bisericească al Facultății de Teologie a Universității „Lucian

Blaga” din Sibiu. Activitatea sa artistică, desfășurată cu precădere în Italia, este impresionantă

și ca urmare a faptului că a câștigat Premiul I la Concursul de canto „Franco Corelli” din Parma

(2007) și apoi Premiul „Gioseffo Zarlino” la Concursul „Citta di Luca” (2008). A fost distribuit în

mari spectacole de operă în Italia în perioada 2007-2016. În repertoriul său de suflet se află,

însă, și Romanța, alături de muzica de cameră, de canțonete și, mai ales, de muzica sacră.

Nicoleta Vlad Rădinciuc, 37 de ani, Slobozia (Ialomița)

Este solist vocal al Ansamblului „Doina Bărăganului” din Slobozia și profesor la catedra de

muzică vocală tradițională a Liceului de Arte „Ionel Perlea” din Slobozia. A absolvit Facultatea

de Muzică, specializarea Pedagogie Muzicală, a Universității „Spiru Haret” și are o intensă

activitate concertistică și discografică.

Karina Anita Sasu, 24 de ani, Iași

A studiat pian și canto clasic la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași, în prezent

este studentă a Universității de Arte „George Enescu” din Iași, secția dirijat cor academic.În

anul 2017, a câștigat Trofeul Festivalului „Angela Moldovan” din Iași. A colaborat câțiva ani cu

Opera Comică pentru Copii din București și este preocupată de organizarea spectacolelor de

operă.

Nicoleta Vasile Ciucioiu, 34 de ani, Aninoasa (Dâmbovița)

Este economist, absolventă a Universității „Valahia” din Târgoviște, dar dragostea pentru

folclorul românesc și pentru Romanță a determinat-o să urmeze și cursurile de canto ale Școlii

Populare de Artă din București. Are o intensă activitate artistică, colaborând în acest sens cu

orchestre prestigioase de muzică populară.

Anuța-Mădălina Arghiroi, 35 de ani, București

Este originară din Bragadiru, Teleorman, dar s-a stabilit în București și este profesoară de

muzică. Este absolventă a Facultății de Muzică, secțiunea Canto Popular, din București, a

câștigat marele premiu la Festivalul „Zavaidoc” în 2007 și Premiul I la Festivalul Național al

Cântecului Popular „Mamaia” 2011. Cântă din fragedă pruncie și ne-a mărturisit că-și dorește

să aducă lumina romanței în sufletele oamenilor.

Lidia Bahnaru, 24 de ani, Chișinău (Republica Moldova)

Este profesor de engleză-germană la Chișinău, a absolvit în 2016 Facultatea de Arte Frumoase -

secția Regie și Teatru de Revistă, precum și specializarea Germană-Engleză a Universității de

Stat Moldova din Chișinău. Este laureată cu Premiul Special la Concursul Internațional „Ion și

Doina Teodorovici”, a câștigat Premiul I la Concursul Internațional „Steaua Adigheyei” (2014),

Premiul II la Concursul „Steaua Chișinăului” (2015) și Premiul I la Festivalul „Crizantema de

argint” (2018).


Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural

Alina Ureche (Alla), 30 de ani, Cuhnești-Bălți (Rep.

Moldova)

A studiat canto la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău și, în prezent, este

profesor de canto. A câștigat Premiul al II-lea la Festivalul Doinei (2015) și Premiul I la

Festivalul „Crizantema de argint”, Chișinău (2017). Este interpretă de muzică populară în

Republica Moldova.

Georgiana Maria Chiriță, 20 de ani, Jurilovca (Tulcea)

Este studentă în anul al II-lea la Facultatea de Arte a Universității „Ovidius” din Constanța. A

participat cu succes la emisiunea „Românii au talent” și a câștigat Premiul I la Festivalul

Internațional de la Kamcia - Bulgaria. A participat și anul trecut la Concursul de Interpretare al

Festivalului „Crizantema de aur”, remarcându-se prin firea sensibilă și romantică.

Octavian Cosmin Dinuț, 43 de ani, Băilești (Olt)

Este profesor de educație fizică la Școala din Băilești, fiind absolvent al Academiei Naționale

de Educație Fizică și Sport. Este îndrăgostit deopotrivă de muzica populară și muzica ușoară,

însă pentru Romanță a făcut o adevărată pasiune, iubind-o încă din vremea copilăriei. A

câștigat în 2017 Trofeul Festivalului de romanțe și cântece de petrecere „George Hazgan” de la

Botoșani.

Ionuț Cristinel Boancheș, 26 de ani, Constanța

Este originar din Vatra Dornei, județul Suceava. A absolvit, în 2014, Facultatea de Teologie a

Universității „Ovidius” Constanța și a obținut un Master în canto. Este arhidiacon în

Arhiepiscopia Tomisului și are o activitate artistică frumoasă atât ca tenor în Corala

„Armonia” din Constanța, cât și colaborări artistice cu Opera din Constanța și din Craiova. A

obținut Premiul „Dan Iordăchescu” și Premiul Special „Victoria Ștefănescu” la Festivalul

Liedului „Ionel Perlea” de la Slobozia, dar și Premiul al II-lea în 2015 la Festivalul Național de

Romanțe „Crizantema de aur” de la Târgoviște.

Matei Tudose, 18 ani, Brașov

Este laureat cu Premiul I la ediția 2018 a Concursului Național de Interpretare Vocală „Crai

nou” din Brașov. Studiază muzica de la 6 ani și este elev în clasa a XII-a la Colegiul Național

„Dr. Ioan Meșotă” din Brașov. Participarea la Festivalul Național de Romanțe „Crizantema de

aur” reprezintă o provocare, deoarece a descoperit de curând Romanța pe care o consideră

„un gen muzical minunat”. Dragostea pentru Romanță i-a insuflat-o și maestrul său, Lorand

Cristian - solist al Operei din Brașov și câștigător al Trofeului „Crizantema de Aur” în anul 1989.

Andrada Bogdan, 32 de ani, Alba-Iulia

Este artist liber-profesionist şi predă pian. Ne-a mărturisit că încă din grădiniţă a iubit

cântecul şi tot atunci s-a lansat cu primul său "concert"… de Crăciun. Este absolventă a

Liceului de Muzică şi Arte Plastice din Alba Iulia, unde a studiat pian şi canto clasic,

participând la diferite concursuri. Tot în liceu s-a îndrăgostit de romanţă, datorită profesorului

său, regretatul artist Valer Ponoran, cel care a iniţiat la Zlatna Festivalul de romanţe „Te-aştept

pe-acelaşi drum”, continuat cu acribie de fiul său, Silviu Ponoran, primarul oraşului Zlatna.

Ștefan Pașca, 21 de ani, com. Copalnic-Mănăștur

(Maramureș)

A absolvit, în anul 2016, Seminarul Teologic „Sfântul Ioan Mărturisitorul” din Baia Mare și, în

prezent, este student în anul III al Facultății de Teologie din Baia Mare. Ne-a mărturisit că

interesul și dragostea pentru Romanță i le-a insuflat profesorul său de muzică, cel care l-a

îndemnat să participe, în acest an, la Preselecția Regională de la Cluj pentru Concursul de

Interpretare al Festivalului „Crizantema de aur”.

Paula Rad, 30 de ani, com. Baciu (Cluj)

Este licențiată în canto la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și

masterandă a Universității de Arte „George Enescu” din Iași. Este implicată în multe proiecte

artistice și concertistice în Cluj și în Iași. În 2017 a fost finalistă, cu succes, în show-ul de

televiziune „Românii au talent”.

Constantina Emilia Cristea (Ina Cristea), 31 de ani, Iași

A studiat pianul la Colegiul Național de Arte „Octav Băncilă” din Iași și a absolvit Facultatea de

Interpretare Muzicală, secția Pian, a Universității de Arte „George Enescu”, unde este în

prezent asistent universitar doctorand. Are o activitate artistică și concertistică bogată, fiind

pasionată în egală măsură de lied, gen muzical înrudit cu romanța, al cărei farmec l-a

descoperit grație colaborării cu regretatul compozitor ieșean Titel Popovici. Acestuia îi

datorează participarea la Festivalul „Crizantema de aur”, unde a câștigat premii importante

atât la Concursul de Interpretare, cât și la Concursul de Creație.


Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO

Concertul „Romanța ne unește”

Matilda Pascal Cojocăriţa

Florin Georgescu

Gheorghe Turda

Silvia Goncear


Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural

Margareta Ivănuş

Sorin Lupu

Alina Mavrodin Vasiliu

Poeme

printre Romanțe

Daniela Nane

Cristina Munteanu (harpă)


Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO

Microrecitaluri

Olguţa Berbec

Marian Stere

Jana Gherbovei

George Cojocărescu

Zorina Bălan

Tudor Bărbos


Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural

Recitaluri

Paul Surugiu (Fuego)

E

Daniela Vlădescu

E

Sergiu Cioiu

Lorand Cristian

Domniţa Moroşanu

Bogdan Hrestic


Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO

Constantin Lătăreţu cu taraful Miruna Ionescu şi formaţia Valentin Albeşteanu

Boboci

de Crizantemă

Mihaela Beatrice Spiridon

11 ani, Botoșani

Andreea Tican

12 ani, Chişinău


Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural

Programul Naţional de Concerte „Romanţa ne uneşte”

Programul Naţional de Concerte „Romanţa ne uneşte” este iniţiat de Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanţei” Târgovişte şi se desfăşoară, ca eveniment asociat Festivalului

Naţional de Romanţe „Crizantema de aur”, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO şi sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural, în contextul celebrării

Centenarului Marii Uniri de la 1918. Concertele se desfăşoară în zone istorice ale României şi Republicii Moldova şi sunt susţinute de laureaţi ai Festivalului Naţional de Romanţe

„Crizantema de aur”, alături de mari artişti români în ale căror repertorii Romanţa ocupă un loc privilegiat. Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanţei” Târgovişte a fost înfiinţat cu

scopul declarat de a promova Romanţa în ţară şi în străinătate, alături de alte valori ale patrimoniului naţional material şi imaterial. Totodată, şi-a propus să readucă în atenţia marelui

public Romanţa - ca gen muzical de patrimoniu al culturii naţionale, iniţiind demersurile oficiale la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi la Comisia Naţională a României pentru

UNESCO pentru includerea Romanţei pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO. În acest context, Programul Naţional de Concerte „Romanţa ne

uneşte” şi-a propus să unească marile spirite naţionale pentru susţinerea muzicii şi a poeziei româneşti care slujesc dragostea de ţară, de locurile natale, de valorile creştine, morale şi

spirituale ale poporului român. Programul Naţional de Concerte „Romanţa ne uneşte” este menit să trezească în conştiinţa publică respectul pentru valorile de patrimoniu ale culturii

noastre naţionale, precum şi apartenenţa la un spaţiu cultural care a oferit constelaţiei mondiale a cântecului poetic una dintre cele mai strălucitoare stele: Romanţa. Acest gen muzical

îi uneşte, de peste 170 de ani, pe românii din ţară şi de pretutindeni în jurul valorilor naţionale morale şi spirituale. Dorim să relevăm prin acest proiect că Romanţa a rezistat în competiţia

cu alte genuri muzicale cu graţie şi gingăşie, într-o discreţie impusă de posturile TV şi de radio pe care ne dorim să o compensăm prin concertele pe care le aşteaptă marele public de

toate vârstele din România. Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanţei” Târgovişte a realizat în anul 2017 „Casa Romanţei” - spaţiu muzeal unic în România aflat sub patronajul

Federaţiei Europene a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO şi care a fost inaugurat cu prilejul ediţiei a 50-a, jubiliară, a Festivalului Naţional de Romanţe „Crizantema de aur”,

oferind astfel publicului posibilitatea să intre în lumea fascinantă a Romanţei pe care au slujit-o mari compozitori, interpreţi, actori şi personalităţi remarcabile ale culturii naţionale. De

asemenea, dorim ca şi prin Programul Naţional de Concerte „Romanţa ne uneşte” să determinăm o schimbare majoră de mentalitate şi de percepţie cu privire la Romanţa Românească

şi să retrezim interesul faţă de acest gen muzical de patrimoniu care merită din plin să fie inclus în programa şcolară, academică, în stagiunile de concerte ale instituţiilor muzicale

profesioniste, în programele de evenimente ale centrelor judeţene de cultură, ale instituţiilor publice locale şi naţionale, şi, nu în ultimul rând, în programele TV şi Radio.

Mulţumim Primăriei şi Consiliului Local Municipal Târgovişte, Teatrului

Municipal „Tony Bulandra” Târgovişte, precum şi tuturor instituţiilor

partenere pentru realizarea Programului Naţional de Concerte „Romanţa ne

uneşte”, în contextul celebrării Centenarului Marii Uniri de la 1918 şi a Anului

European al Patrimoniului Cultural.

Instituţii partenere: Opera Română Craiova, Teatrul Naţional de Operă şi Balet

„Oleg Danovski” din Constanţa, Consiliul Judeţean Alba, Centrul Cultural

Judeţean „Augustin Bena” din Alba-Iulia şi Primăria Zlatna, Centrul Judeţean

pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi

Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj şi Opera Project Group Cluj,

Universitatea „Apollonia” din Iaşi, Filarmonica Naţională „Serghei

Lunchevici” din Chişinău. Şi parteneriatele vor continua...

Alina Mavrodin Vasiliu

Director Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanţei” Târgovişte


Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO

A „Mă simt extrem de fericit că voi, târgoviştenii, aţi luat A „Romanţa trebuie privită cu dragoste sinceră, pentru

frumoasa iniţiativă de a urca romanţa pe podiumul ce i se că este un gen nemuritor şi răspunde unor cerinţe fireşti

cuvine“ - Victor Eftimiu,

academician

de solitudine a omului într-o lume aflată în continuă

A „Romanţa se revendică din doină, această comoară prefacere şi tumult“

eternă a folclorului nostru“ - Ioana Radu, artist al - Florentin Delmar, compozitor

poporului

A „Departe de a fi un gen istovit, romanţa continuă să

A „Cred că la începutul începutului, în muzica îmbrace aspecte contemporane, încât se poate urmări o

românească, a fost romanţa. Căci ce este doina? O linie evolutivă în neîntreruptă schimbare, modificare,

splendidă romanţă!“ - Mia Braia, artist emerit

adaptare, de la cântecele de lume ale lui Anton Pann -

A „Crizantema de aur va trăi veşnic dacă vom şti să

romanţe şi ele în mare parte - la Ion Vasilescu“ - George

atragem la organizarea ei oameni de cultură,

Sbârcea, compozitor şi muzicolog

profesionişti“ - Florentina Stamari, realizator TVR A „Crizantema de aur, festivalul romanţei, adică al

A „Prin ineditul şi originalitatea sa, Festivalul a suscitat

cântecului nemachiat ce gândeşte şi-şi potoleşte

un interes viu în toată ţara“

dorurile la un izvor limpede“ - Ion Vasiliu, scriitor şi

publicist

- Ludovic Paceag, compozitor şi folclorist

A „Romanţa este, poate, necesitatea orăşeanului de a

A „Simt în romanţă ceva din profunda sensibilitate a doini. Şi o doină ascunde o amintire, o dorinţă, o speranţă

doinei străvechi“ - Lizeta Chirculescu, artist liric

cuibărită adânc în suflet...“ - Dorel Oprea, profesor de

A „ROMANŢA trebuie respectată pentru că poartă muzică

însemnul de nobleţe al melodiei într-o lume care pare a se A „Crizantema de aur este o manifestare de artă profund

îndepărta de aceasta“ - Laurenţiu Profeta, compozitor educativă, cu atât mai mult cu cât romanţa este atât de

A „Romanţa e a noastră, a românilor, este o oază de românească“ - Prof.dr. Mihai Florea

linişte şi reculegere, un gând trimis departe şi în adânc, în A „Acest festival ar merita mai multă recunoaştere şi

noi înşine“

atenţie pe plan naţional, pentru că este o mină de aur ce

- Emil Gavriş, compozitor şi interpret de romanţe

trebuie exploatată“ - Dan Ardelean, dirijor

A „Romanţa s-a născut din spiritualitatea profund A „Festivalul Crizantema de aur este în viaţa artistică a

originală a poporului român şi reflectă caracterul său“ ţării o prezenţă cu totul deosebită, are o certă

- Octav Enigărescu, artist emerit

personalitate, sunt impresionată“

A „Romanţa este o şcoală a sensibilităţii, a unei

- Magda Ianculescu, artistă emerită

autentice sensibilităţi româneşti“ - Petre Codreanu, A „Romanţa, pe care Crizantema de aur o aduce în faţa

muzicolog

noastră în fiecare toamnă, la ceasul copacilor despletiţi,

A „Locul de renaştere al romanţei este întotdeauna

fie lăutărească, fie populară, fie cultă, reprezintă o

Târgoviştea... Şi locul ei de acasă este tot aici“ - Eusebiu

părticică din cultura română“

Ştefănescu, actor

- David Ohanesian, artist emerit

50 de ani de Romanţă

A „Crizantema de aur este, fără rezerve, o realizare

demnă de toată lauda, este cert originală prin unicitatea

ei, o aplecare sfioasă asupra unui cântec de esenţă pur

românească“ - Elly Roman, compozitor

A „Romanţa pe care târgoviştenii au resuscitat-o în plină

vraişte componistică de import nu şi-a îngăduit niciodată

vulgarităţi, ea rămânând cântecul încheiat decent la toţi

nasturii vorbelor“ - Ion Vasiliu, scriitor şi publicist

A „Lumea romanţei semnifică glorificarea muzicii

autentice, în care melodia fermecătoare şi poetica de o

delicată muzicalitate se îmbină armonios, generând o

ambianţă nostalgică, evocatoare, emoţionantă“ - Doru

Popovici, compozitor

A „Am convingerea că romanţa, căreia m-am dăruit cu

toată fiinţa mea, nu va muri niciodată, iar noi, slujitorii ei

vremelnici, nu vom obosi să o onorăm“

- Paraschiv Oprea, dirijor şi compozitor

A „Crizantema de aur va trăi cât lumea, pentru că

romanţa aparţine fiecăruia

dintre noi. În cele trei minute de romanţă, cânţi o viaţă cu

tot ce are ea bun şi rău, zâmbet şi lacrimă“ - Margareta

Ivănuş, artist emerit

A „Festivalul Crizantema de aur este prea frumos ca să

nu dăinuiască. El a dat un nou impuls romanţei. Poate că

este cel mai emoţionant festival românesc“ - Gică

Petrescu, artist emerit

A „Târgoviştea este şi trebuie să rămână capitala

romanţei româneşti, acest cântec de suflet al poporului

român“

- Teodor Vasiliu, jurnalist

A „În peisajul trepidant al vieţii cotidiene, cântecul liric şi

romanţa - acest gen atât de specific muzicii româneşti -

rămân parcă balsamul romantic veşnic amintirilor de

dragoste, de tinereţe al omului contemporan“

- Viorel Cosma, muzicolor, critic muzical


în 50 de mesaje de aur

A „Dacă n-ar fi existat, romanţa ar fi trebuit inventată, şi

nicăieri altunde decât aici, la Târgovişte, căci parfumul

altui veac revarsă către noi acorduri de cântece

lăutăreşti de prin mahalale şi de pe la hanuri“

- Revista „Doina“, noiembrie 1995

A „Salut cu mare bucurie sărbătoarea unui patrimoniu de

mare preţ al muzicii româneşti şi regret că n-am să pot

participa la aniversarea a 50 de ani“ - Henry Mălineanu,

compozitor

A „Romanţa şi-a dobândit un loc distinct în muzica

românească şi-n conştiinţa artistică a publicului!“

- Vasile Donose, muzicolog

A „Romanţa românească este cântecul de suflet al

poporului român“ - Ştefan Cigu, dirijor şi violonist

A „Pentru mine, anul calendaristic începe şi se sfârşeşte

aici, la Târgovişte. Îmi număr anii odată cu ediţiile

Crizantemei de aur“ - Florin Georgescu, artist liric

A „Crizantema de aur este deja un patrimoniu care ne

aparţine... Ce ar fi toamna fără Crizantema de aur?“ -

George Obrocea, directorul festivalurilor Maria Tănase şi

Ioana Radu

A „Romanţa de azi păstrează linia tradiţională a romanţei

de ieri, evident cu îmbunătăţirile şi contribuţiile de creaţie

de rigoare, moderne, care cred că sunt inerente“

- Voicu Enăchescu, dirijorul Corului „Preludiu“

A „Romanţa a creat un univers al nobleţei, al duioşiei, al

stării de vis, contribuind din plin la îmbogăţirea spirituală

a creaţiei româneşti“ - Ludovic Spiess, artist liric

A „Romanţa este cântecul sufletului românesc! Am

pătruns cu sfială în această minunată poveste a

c â n t e c u l u i p u r r o m â n e s c n u m i t : R O M A N ŢA ! “

- Lucian Vlădescu, dirijor şi compozitor

A „Pentru mine, romanţa înseamnă trăire. Trăire în

dragoste, în suferinţă, în frumuseţe“

- Matilda Pascal Cojocăriţa, interpretă de romanţe

A „Romanţa este un gen muzical atât de drag sufletului

românului, unul liric prin excelenţă, cu care se

cumulează toate sentimentele şi amintirile frumoase“ -

Niculina Merceanu, realizator TVR

A „Romanţa este un bun autentic românesc. Romanţa

este cântecul românesc, după cum şansoneta este

cântecul franţuzesc, iar canţoneta - fala italienilor“

- Dan Mizrahy, compozitoir

A „O, romanţă! Cântec poezie al intelectualului român

din perioada interbelică... Cântec destăinuire... Cântec

murmurat în ceasuri târzii, încărcate de amintiri şi

nostalgii... Cine se poate ruşina de trecutul tău boieresc,

ori nu te ştie, ori nu te cunoaşte, ori nu te merită“

- Tudor Gheorghe, actor

A „Romanţa românească este unică. Ea poartă în

versurile şi acordurile sale sensibilităţile şi trăirile

adevărate ale sufletului românesc“ - Bianca Ionescu,

artist liric

A „Crizantema de aur a rămas unul dintre puţinele

festivaluri de suflet ale muzicii româneşti. Romanţa este

reprezentativă pentru suflet, dar şi pentru muzica

românească“ - Titel Popovici, compozitor

A „Ce e romanţa? E, desigur, melodie, melodie izvorâtă

din doina şi baladele noastre străbune. Este apoi poezie,

poezie de dragoste, dar şi pastel, cu versuri generoase

şi... muzicale. Dar, mai presus de toate, este trăire,

expresie a sufletului, acel sentiment numit DOR, cuvânt

de negăsit în alte graiuri ale lumii“ - Felicia Filip, artist liric

A „Festivalul Crizantema de aur de la Târgovişte este o

mare manifestare a culturii româneşti, unică pentru

acest gen muzical, dezvoltat cu influenţe din folclor, dar

şi din muzica cultă“ - Cornel Panţir, violonist

A „Romanţa este o chemare a sufletului, un oftat de dor,

care nu poate să dispară şi cel care a ascultat-o măcar o

singură dată, nu mai poate trăi fără ea“ - Petre Neamţu,

dirijor

Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural

A „Romanţa, gen muzical pur românesc, ridicat la

acelaşi rang cu şansoneta, liedul sau canţoneta, mai

presus chiar decât acestea, pentru că numai romanţa

poartă în ea DORUL, nemaiîntâlnit pe alte meleaguri“ -

Daniela Vlădescu, artist liric

A „ROMANŢA este dragostea prin cântec la orice vârstă,

din fragedă copilărie şi până la senectute, a oricărui om

care nu trece întâmplător prin viaţă. Numai cel ce nu

iubeşte viaţa, nu iubeşte romanţa“ - Gheorghe Turda,

interpret de romanţe

A „Romanţa românească, acest cântec dedicat poeziei,

de o rară gingăşie, este un gen muzical binecuvântat de

Dumnezeu tocmai pentru că şi-a purtat cu smerenie

coroana de regină într-o lume debusolată artistic, care

pare să-şi fi pierdut raţiunea culturală, morală, estetică şi

naţională“

- Alina Mavrodin Vasiliu, interpretă de romanţe

A „Festivalul Crizantema de aur, ajuns la vârsta

maturităţii depline, ar fi mai sărac cu o lacrimă şi mai

bogat cu un cânt, dacă am reuşi să aducem acest gen

muzical în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO al

Umanităţii“

- Daniela Popescu, expert CNR UNESCO, preşedintele

Federaţiei Europene a Asociaţiilor şi Centrelor pentru

UNESCO (FEACU)

A „Sunt foarte încântat să fiu la Târgovişte, alături

Crizantema de aur şi de romanţă, să mă bucur de acest

gen muzical de patrimoniu“

- George Christophides, preşedintele de onoare al

Federaţiei Mondiale a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor

pentru UNESCO


Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO

Alte evenimente asociate

T „Marea Poezie a Romanţei” - omagierea, prin micro-recitaluri de romanţe, precum şi prin lansări discografice şi editoriale, a creaţiilor

marilor poeţi români : Mihai Eminescu, George Coşbuc, Octavian Goga, Vasile Alecsandri. În program, evenimentul omagial „O viaţă închinată

Romanţei”, realizat cu participarea reputatului interpret de romanţe Gheorghe Sărac şi a operei sale:

A culegerea muzicală de romanţe pe versurile poetului Mihai Eminescu,

A triplu CD tricolor cu integrala romanţelor româneşti pe versurile poetului Octavian Goga (de la a cărui

moarte se împlinesc 80 de ani).

A triplu CD cu integrala romanţelor româneşti pe versurile poetului Mihai Eminescu.

A CD cu integrala romanţelor româneşti pe versurile poetului George Coşbuc (de la a cărui moarte se

împlinesc 100 de ani).

A CD cu integrala romanţelor româneşti pe versurile poetului Vasile Alecsandri.

A CD „A venit aseară mama”, cu romanţe româneşti celebre.

T 50 de ani de Romanţă la Târgovişte – celebrarea semicentenarului de la înfiinţarea, în 1968, a Festivalului Naţional de Romanţe

„Crizantema de aur”. Evenimentul se va desfăşura vineri, 19 octombrie 2018, ora 10.00, la „Casa Romanţei” din Târgovişte, spaţiu muzeal

unic în România dedicat istoriei şi promovării Romanţei ca gen muzical de patrimoniu şi a Festivalului Naţional „Crizantema de aur”. Participă reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi

Identităţii Naţionale, Institutului Naţional al Patrimoniului, Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, Federaţiei Europene şi Federaţiei Române a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor

UNESCO, invitaţi speciali ai centrelor culturale şi instituţiilor muzicale din ţară care organizează festivaluri şi concerte de romanţe, membrii juriilor, compozitori şi interpreţi de romanţe

din ţară şi din străinătate, reprezentanţi ai organizatorilor festivalului. Organizator: Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanţei” Târgovişte.

T Omagiu corifeilor romanţei – eveniment

realizat cu sprijinul Fundaţiei „Henry

Mălineanu” cu scopul promovării creaţiei

celebrului compozitor român Henry Mălineanu,

precum şi a altor mari compozitori ai generaţiei

sale; Eveniment realizat la Teatrul „Tony

Bulandra” şi la „Casa Romanţei” din Târgovişte.

T Eurostar - casa de discuri a romanţei

româneşti - participă cu stand permanent la

festival pentru lansări de CD-uri de romanţe şi

de muzică românească.


Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural

Coproducător:

Parteneri:

Echipa tehnică

Direcția artistică:

Centrul Cultural pentru UNESCO

„Cetatea Romanței” Târgoviște

Director: Alina Mavrodin Vasiliu

Director economic - Teodora Macarie

Contabilitate - Silvia Mărgărit, Raluca Antofie

Juridic, Resurse Umane - Alina Hack,

Violeta Scarlat

Secretariat - Mihaela Ene, Teodora Negoi

Marketing și IT - Vera Ștefan, Dragoș Asan

Achiziții publice: Irina Bobeică

Coordonator tehnic - Iulian Scarlat

Coordonator logistică - Mircea Macarie

Coordonator eveniment: Ionuț Lica

Tehnic - Radu Ilicea, Alexandru Sandu,

Gheorghe Butcă, Adrian Dragomir,

Andrei Enache, Oana Caibăr, Cătălin Buzea,

Nicolae Cobianu, Gheorghe Dima,

Teofil Diaconeasa, Liviu Dobrescu,

Florin Necșoiu, Dan Georgescu

Atelier costume - Georgeta Brânzea

Ateliere - Florin Duțan, Ion Tudorache,

Adrian Stoichiță, Florin Dițescu

Administrativ - Lucian Codreanu, Doina

Onea, Nina Sandu, Georgeta Rusu,

Elena Marcu, Elena Badea, Veronica Ștefan,

Florina Duțan, Cătălin Andi Voicu

Costume, Recuzită - Georgeta Pleșa,

Maria Miu, Radu Mihaela, Eduard Ștefan

Transport - Aurel Vereșmortean


Sponsor oficial:

Sponsori:

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!