caiet sală 2018
Festivalului-concurs naţional de interpretare şi creaţie a romanţei „Crizantema de Aur“ – Târgovişte, România ediţia a 51-a, 18-20 octombrie 2018
Festivalului-concurs naţional de interpretare şi creaţie a romanţei „Crizantema de Aur“ – Târgovişte, România ediţia a 51-a, 18-20 octombrie 2018
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Festivalul Național de Romanțe
CRIZANTEMA
Coproducător:
Transmisiune în direct
Partener:
DE AUR
Romanța ne unește.
Celebrăm Centenarul Marii Uniri.
Organizatori:
Consiliul Local al Municipiului Târgoviște
Primăria Municipiului Târgoviște
Consiliul Județean Dâmbovița
Centrul Județean de Cultură Dâmbovița
Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște
În colaborare cu:
Ministerul Culturii și Identității Naționale
Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România
Uniunea Muzicienilor din Moldova
Centrul Cultural pentru UNESCO ”Cetatea Romanței“ Târgoviște
Ediția a 51-a
18-20 octombrie 2018
Sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO
Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO
Semicentenarul Romanței la Târgoviște
În acest an cu multiple semnificații istorice
pentru poporul român, municipiul nostru
celebrează Centenarul Marii Uniri și prin
marcarea festivă a unei jumătăți de secol de la
înființarea, la Târgoviște, a unuia dintre cele
mai mari evenimente muzicale naționale din
țara noastră: Festivalul Național de Romanțe
„Crizantema de aur”. Inițiatorii săi, mari
oameni de cultură, au îngrijit ani de-a rândul,
cu multă prețuire, gingașa Crizantemă din Târgoviște, încât destinul ei
artistic nu a fost de nimeni și niciodată întrerupt în istoria sa de 50 de ani.
Este o performanță de referință în România, iar pe noi, ca organizatori
tradiționali ai acestui mare eveniment, ne-a determinat să facem toate
eforturile pentru ca, an de an, Crizantema de aur să strălucească și mai
intens pe plan național și internațional, să slujească, plină de dăruire,
Romanța ca gen muzical de patrimoniu al culturii românești și să
reconfirme în fiecare an că municipiul Târgoviște își merită statutul de
„Cetate a Romanței”. Nu în ultimul rând, ne-am străduit, ca organizatori, să
îi omagiem pe cei care ne-au lăsat la Târgoviște un patrimoniu muzical și
poetic cu valoare de testament cultural, recunoscut și apreciat ca atare în
țară și în afara granițelor ei. Tocmai de aceea, sunt încântat că Institutul
Național al Patrimoniului din România a declarat Festivalul „Crizantema de
aur” ca fiind „eveniment reprezentativ pentru Anul European al
Patrimoniului Cultural”, statut deosebit de onorant pentru noi, pe care îl
datorăm, însă, și tuturor celor care, timp de 50 de ani, au slujit cu credință,
uneori și cu jertfă, marea scenă a Romanței de la Târgoviște.
Consider că este foarte important faptul că și în acest an, Festivalul se
desfășoară sub înaltul patronaj al CNR UNESCO și că va fi transmis în direct
de TVR 3. De asemenea, apreciez în mod deosebit implicarea Federației
Europene a Asociațiilor, Cluburilor și Centrelor pentru UNESCO pentru a
susține înscrierea Romanței în Patrimoniul cultural imaterial mondial
protejat de UNESCO și prin includerea „Casei Romanței” din Târgoviște –
spațiu muzeal unic în România – în programul evenimentelor
internaționale de mare vizibilitate. În final, sper ca istoria Festivalului
„Crizantema de aur” să consemneze și pe viitor alte 50 de ediții de succes
în Cetatea Romanței - Târgoviște!
Primarul municipiului Târgoviște,
Jr. Daniel Cristian Stan
Apel internațional
pentru includerea
r o m a n ț e i î n
Patrimoniul mondial
UNESCO
Î n c a l i t a t e d e
preşedintă a Federaţie
Europene a Asociaţiilor,
Centrelor şi Cluburilor
pentru UNESCO(FEACU),
alături de participanţii la ediția a 3-a a Congresului
Intermediar al FEACU și la ediția a 10-a a Conferinței
Internaționale „Tineretul și muzeele”, desfășurate
în România în perioada iunie-iulie 2018 la Bucureşti,
Goleşti şi Târgovişte, lansăm și în cadrul
Festivalului Naţional „Crizantema de Aur” un Apel
public cu privire la introducerea Romanței în Lista
Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al
Umanității UNESCO către forurile naționale din
România, precum și către cele internaționale, care
au competențe în salvgardarea patrimoniului
cultural imaterial.
Susținem prin prezentul Apel demersurile inițiate în
acest sens de Centrul Cultural pentru UNESCO
„Cetatea Romanței” Târgoviște, de Primăria și
Consiliul Local al Municipiului Târgoviște și de
Comisia Națională a României pentru UNESCO, care
au documentat la Ministerul Culturii și Identității
Naționale faptul că Romanța este un gen muzical de
patrimoniu al culturii naționale în România, inclus
în „Repertoriul naţional de patrimoniu cultural
i m a t e r i a l ” a l C o m i s i e i N a ţ i o n a l e p e n t r u
Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial,
(Bucureşti: CIMEC, 2009, p. 24).
Dr. Daniela Popescu
Expert CNR UNESCO, Președintă Federația
Europeană a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor
pentru UNESCO
Romanța ne unește la
Târgoviște
Festivalul „Crizantema de aur”,
a c e a s t ă n e s t e m a t ă a
p a t r i m o n i u l u i n a ț i o n a l ,
strălucește de 50 de ani la
Târgoviște și oferă județului
Dâmbovița un statut cultural
privilegiat prin statornicia cu
c a r e a f o s t o r g a n i z a t .
Argumentele artistice, adăugate an de an la prețioasa
istorie a „Crizantemei de aur”, i-au oferit județului
Dâmbovița șansa de a avea, la Târgoviște, un spațiu muzeal
unic în România, sugestiv intitulat „Casa Romanței”.
Aceasta a fost realizată de Centrul Cultural pentru UNESCO
„Cetatea Romanței” Târgoviște, la inițiativa jurnalistului și
omului de cultură dr. Teodor Vasiliu, într-un imobil de
referință al Consiliului Județean Dâmbovița, în care s-a
semnat actul de naștere al Festivalului Național de
Romanțe „Crizantema de aur”.
Este un motiv în plus de satisfacție pentru noi faptul că, în
acest an celebrăm la Târgoviște Centenarul Marii Uniri,
printr-o suită de manifestări remarcabile, printre care ne
dorim să strălucească și ediția a 51-a a Festivalului Național
de Romanțe „Crizantema de aur”, cu generoasa temă
„Romanța ne unește”, dedicată aniversării celor 50 de ani
de romanță la Târgoviște.
Ne străduim, astfel, să aducem un omagiu și celor care au
slujit cu dragoste și profesionalism patrimoniul cultural
imaterial românesc din județul Dâmbovița, în care Romanța
și marea poezie românească au adus pentru cultura
dâmbovițeană recunoaștere și prețuire pe plan național și
internațional. În acest context, suntem deosebit de onorați
că festivalul se desfășoară sub patronajul CNR UNESCO și
sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural, iar TVR
îl va transmite integral în direct, spre bucuria românilor din
țară și de pretutindeni. La mulți ani, Crizantema de aur!
Președintele Consiliului Județean Dâmbovița,
Dr. ing. Daniel Comănescu
Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural
Romanța Imnului Național
La „Casa Romanței” din Târgoviște, în „Sala
Compozitorilor”, se află planşa intitulată „Romanţa
imnului naţional". În lucrarea „Cântecul popular
romanesc", scrisă de profesorul universitar Mihail
Vulpescu în anul 1930 şi prefaţată de academicianul
Nicolae Iorga, sunt prezentate istoria şi partitura uneia
dintre cele mai vechi romanţe româneşti, „Din sânul
maicii mele", care a fost compusă în anul 1836 de Anton
Pann pe versurile poetului Grigore Alexandrescu. Linia
melodică a acestei vechi romanţe a fost aleasă de
Andrei Mureşanu, în anul 1848, pentru poezia „Un
răsunet", ce avea să devină Imnul Naţional al României -
„Deşteaptă-te, române!".
Iată doar câteva pagini şi nume ilustre care sunt scrise
cu litere de aur în cultura neamului românesc, oferind
Romanţei un loc privilegiat în istoria României şi în
patrimoniul naţional şi, sperăm cât mai curând, şi în
Patrimoniul Imaterial Mondial UNESCO.
Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO
Festivalul Naţional de Romanţe „Crizantema de aur” - ediţia a 51-a, 18-20 octombrie 2018
SEARA I, Joi 18 octombrie 2018
Partea I - Deschiderea festivă: 50 de ani de romanță la Târgoviște 1968-2018
T Concurs de Interpretare: 9 concurenţi
T Microrecital: Olguţa Berbec, Trofeul „Crizantema de aur” 2017
Acompaniază: Orchestra „Dor românesc”, dirijor Ştefan Cigu
Pauză: evenimente în foaier
T Deschiderea standului Casei de discuri „Eurostar”
T Lansare „Istoria Crizantemei de aur”, ediţie actualizată - Teodor Vasiliu
T Lansare album „Romanţe de aur” - Alina Mavrodin Vasiliu
Partea a II-a
T Concurs Creaţie - 7 concurenţi
T Medalion „Mari poeţi ai romanţei” (Mihai Eminescu, Octavian Goga, George Coşbuc) - interpret Bogdan Hrestic
T „Voci de aur” ale Romanţei:
- Tudor Bărbos (Premiul I „Crizantema de aur” 2016)
- Zorina Bălan (Trofeul „Crizantema de aur” 2016)
T „Romanţe printre stele” - recital Sergiu Cioiu
Acompaniază orchestra „Romanţa”, dirijor Lucian Vlădescu
T „De la Doină la Romanţă” - recital Constantin Lătăreţu şi taraful
Prezintă: Alexandra Velniciuc şi Octavian Ursulescu
Seara a II-a, Vineri, 19 octombrie 2018
Partea I
T Concurs de Interpretare: 10 concurenţi
T Microrecital: Jana Gherbovei, Trofeul „Crizantema de argint” 2018
Acompaniază: Orchestra „Dor românesc”, dirijor Ştefan Cigu
Pauză: evenimente în foaier
T Eveniment editorial: „Concert Brandenburgic”, autor: prof.univ.dr. Vasile Burlui, preşedinte Universitatea „Apollonia” din Iaşi
T Expoziţia „De la Doina la Romanță” - Paul Surugiu (Fuego)
Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural
Partea a II-a
T Concurs Creaţie - 6 concurenţi
T Premiul I Creaţie 2017 – „Voi nu vedeţi că deranjaţi?”, compozitor: Dumitru Lupu. Interpret şi autor versuri: Marian Stere
T Medalion componistic „Dan Mizrahy”, interpret: Lorand Cristian
T „Voci de aur ale Romanţei”:
- George Cojocărescu (Trofeul „Crizantema de argint” 2017)
- Domniţa Moroşanu (Trofeul „Crizantema de aur” 1993)
T „Romanţe printre stele”, recital de romanţe, canţonete, şansonete, fado. Interpret: Daniela Vlădescu
T Recital „De la Doină la Romanţă”, interpret: Paul Surugiu (Fuego)
Acompaniază orchestra „Romanţa”, dirijor Lucian Vlădescu
Prezintă: Alexandra Velniciuc şi Octavian Ursulescu
Seara a III-a, sâmbătă, 20 octombrie 2018
Partea I:
T Gala Laureaţilor Concursului de Creaţie şi a Concursului de Interpretare
Acompaniază orchestra „Romanţa”, dirijor Lucian Vlădescu şi orchestra „Dor românesc”, dirijor Ştefan Cigu
T „Poveste din Bucureştiul de altădată” (selecţiuni), cu Miruna Ionescu şi formaţia condusă de Valentin Albeşteanu
Pauză: evenimente în foaier
T Evenimente editoriale şi discografice „Marea Poezie a Romanţei”, dedicate celebrării Centenarului Marii Uniri
T „O viaţă închinată romanţei” - invitat interpretul Gheorghe Sărac
Partea a II-a:
T Concertul extraordinar „Romanţa ne uneşte” :
În program: *recitaluri susţinute de Matilda Pascal Cojocăriţa, Gheorghe Turda, Margareta Ivănuş (Rep. Moldova), Florin Georgescu,
Silvia Goncear (Rep. Moldova), Sorin Lupu, Alina Mavrodin Vasiliu
*recital „Poeme printre romanţe”, susţinut de actriţa Daniela Nane şi harpista Cristina Munteanu
„Boboci de Crizantemă”: Mihaela Beatrice Spiridon (Botoşani)
Andreea Tican (Chişinău)
Grupul bărbătesc „Doruleţul” condus de Mihail Vlădăreanu
Acompaniază orchestra „Dor românesc”, dirijor Ştefan Cigu
Prezintă: Alexandra Velniciuc şi Octavian Ursulescu
Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO
FESTIVALUL NAȚIONAL ”CRIZANTEMA DE AUR”
CONCURSUL DE INTERPRETARE
Ziua a II-a – 19 octombrie 2018
1. Lidia Bahnaru, 24 de ani, Chişinău (Rep. Moldova)
„În micul orăşel”, m: Ion Vasilescu, v: Eugen Mirea
Ziua I – 18 octombrie 2018
„Auzi cum cântă o vioară”, m: Paraschiv Oprea şi v: Aurel Felea
1. Theodora Manolache, 22 ani, Iaşi
2. Alina Ureche (Alla), 30 de ani, Cuhneşti-Bălţi (Rep. Moldova)
„N-ai să ştii niciodată”, m şi v:***
„Mi-e dor”, m: Nelu Danielescu, v: Gheorghe Preda şi Mircea Ionescu Quintus
„Nu mai veni dacă nu rămâi”, m: Constantin Bardan v: Angela Georgică
„Vioara”, m. şi v.: Mia Braia
2. Corina Florentina Vlada, 23 de ani, Craiova (Dolj)
3. Georgiana Maria Chiriţă, 20 de ani, Jurilovca, Tulcea
„Romanţa mea”, m: George Grigoriu, v: Mircea Block
„Mi-e dor de-o seară cu romanţe”, m: Alexei Agachi, v.: Galina Furdui
„Mai spune-mi că nu m-ai uitat”, m: Gherase Dendrino, v: Puiu Maximilian
„Vino pe aleea trandafirilor”, m: Aurel Giroveanu, v: Eugen Mirea
3. Gabriela Anca Şeicanu, 42 de ani, Braşov
4. Emilia Constantina Cristea (Ina Cristea), 31 de ani, Iaşi
„Bătrâne lăutar”, m: Dan Stoian, v: Mircea Block
„Îmi pare rău”, m. şi v.: Titel Popovici
„De-ai şti tu”, m. şi v.: Cornel Vântu
„Numai tu ai fost iubirea mea”, m: Gherase Dendrino, v: Puiu Maximilian
4. Mihaela Petronela Ionescu, 44 de ani, Constanţa
5. Cosmin Octavian Dinuţ, 43 de ani, Băileşti (Olt)
„Romanţa dragostei”, m: Aurel Giroveanu, v.: Aurel Felea
„Să treci prin lume fără dor”, m: Alexandru Leon, v.: I. Gr. Periețeanu
„În satu-n care m-am născut”, m: Gherase Dendrino, v: Ștefan Cristodulo
„Romanţa înstrăinării”, m: Paraschiv Oprea, v.: Eugen Rotaru
5. George Diaconu, 39 de ani, Râmnicu-Vâlcea (Vâlcea)
6. Ionuţ Cristinel Boancheş, 26 de ani, Constanţa
„Romanţa fiului rătăcitor”, m: Paraschiv Oprea, v.: Eugen Rotaru
„Romanţa inimii mele”, m: Paraschiv Oprea, v: Eugen Rotaru
„Am strâns toamnă după toamnă”, m.: Aurel Giroveanu, v.: Harry Negrin
„Car frumos cu patru boi”, m.: *** , v: George Coşbuc
6. Nicoleta Vlad Rădinciuc, 37 de ani, Slobozia (Ialomiţa)
7. Matei Tudose, 18 ani, Braşov
„Inimă, de ce nu vrei să-mbătrâneşti?”, m: Nicolae Kirculescu, v: Puiu Maximilian „De tine nu-mi mai este dor”, m: Florentin Delmar, v: Aurel Felea
„Ai revenit”, m: Ioan Tomescu, v: Stelian Filip
„Tu n-ai venit”, m: Dan Mizrahy, v: Nicolae Dumitru
7. Karina Anita Sasu, 24 de ani, Iaşi
8. Andrada Bogdan, 32 de ani, Alba-Iulia
„Mi-e tare dor”, m: Angela Moldova, v: Mircea Block
„Când ai albit, iubite?”, m: Constantin Bardan, v: Viorel Vaşuta
„Cântec de leagăn pentru mama”, m: Titel Popovici, v: Grigore Vieru
„Mi-e dor”, m.: Nelu Danielescu, v.: Gh. Preda şi Mircea Ionescu Quintus
8. Nicoleta Ciucioiu Vasile, 34 ani, Aninoasa (Dâmboviţa)
9. Ştefan Paşca, 21 de ani, com. Copalnic-Mănăştur (Maramureş)
„Bătrânul tei”, m: Dan Mizrahy, v: Mariana Ionescu
„De ce m-aţi dus de lângă voi?”, m: ***, v: Octavian Goga
„Viaţa-i joc de noroc”, m: Constantin Bardan, v: Angela Georgică
„Înserare”, m: Dan Mizrahy, v: Tania Lovinescu
9. Anuţa-Mădălina Arghiroi, 35 de ani, Bucureşti
10. Paula Rad, 30 de ani, com. Baciu (Cluj)
„Dor de răzbunare”, m: George Cavadia, v: Carol Scrob
„Îmi cântă o vioară dorul”, m.: Titel Popovici, v.: George Coandă
„Iubirea doare”, m: Mircea Vasilescu, v: Letiţia Gheorghe
„Îmbătrânesc şi tot mi-e dor de tine”, m: Gherase Dendrino, v: Puiu Maximilian
Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural
FESTIVALUL NAȚIONAL ”CRIZANTEMA DE AUR”
CONCURSUL DE CREAȚIE
Ziua I – 18 octombrie 2018
1. Rodica Voicu - Târgovişte
„În oraşul crizantemelor”,
versuri: Corin Bianu, interpretă: Rodica Voicu
2. Viorel Covaci - Bucureşti
„Romanţa pădurii”,
versuri: Marian Stere, interpret: Marian Stere
3. Ionel Croitoru - Bucureşti
„Ah, lăsaţi-mă în pace!”,
versuri: Ionel Croitoru, interpret: Marcel Roşca
4. Marian Stârcea – Rep. Moldova
„Oda vieţii”,
versuri: Lucreţia Catană, interpretă: Raisa Bârnaz
5. Marcel Iorga - Vaslui
„Romanţa inelului”,
versuri: Carmen Aldea Vlad, interpretă: Daniela Răduică
6. Adrian Burhală - Târgovişte
„Romanţa împlinirii”,
versuri: Mariana Eftimie Kabbout, interpret: Adrian Burhală
7. Nicolae Caragia - Ilfov
„Povestea mea”,
versuri: Sorina Bosoancă, interpret: Iordache Basalic
Ziua a II-a – 19 octombrie 2018
1. Constantin Bardan - Iaşi
„În povestea mea tu nu mai eşti”,
versuri: Viorel Vaşuta, interpretă: Theodora Manolache
2. Ovidiu Komornyik - Bucureşti
„Romanţa malului de mare”,
versuri: Carmen Aldea Vlad, interpret: Iulian Bratu
3. Gheorghiţa Burcea - Bucureşti
„De-ai şti să asculţi”,
versuri: Gheorghiţa Burcea, interpretă: Gheorghiţa Burcea
4. Ionel Bratu Voicescu - Bucureşti
„Amândoi”,
versuri: Ionel Bratu Voicescu, interpretă: Ina Dincă
5. Maricel Maxim - Iaşi
„De ce pleci? De ce-ai veni?”,
versuri: Viorel Vaşuta, interpret: Aurel Niamţu
6. Marcel Morărescu - Târgovişte
„Pe sub castanii înfloriţi”,
versuri: George Coandă, Marcel Morărescu, interpret: Cristi Petrescu
Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO
Juriul Concursului de Interpretare
Eugen Doga
Preşedinte de onoare
Artist al poporului, academician
Maestru emerit al artei
(Moldova)
Alexandru Pugna
Interpret de folclor
Ministru Secretar de Stat în
Ministerul Culturii şi Identităţii
Naţionale
Daniela Vlădescu
Artist liric
Director Teatrul de Operă
şi Balet „Oleg Danovski”
Constanţa
Florin Georgescu
Interpret de romanțe
Președintele Comisiei de cultură
a Consiliului Județean Dâmbovița
Matilda Pascal-Cojocăriţa
Interpretă de romanțe
Director al Ansamblului
Profesionist „Dor Românesc”
Antoniu Zamfir
Conf. univ. dr.,
Director Opera Română
Craiova
Florentina Satmari
Interpretă de romanțe
Realizator de emisiuni TV
Marian Stârcea
Compozitor
Director artistic Filarmonica
Naţională „Serghei Lunchevici”
din Chişinău
Alina Mavrodin Vasiliu
Interpretă de romanțe
Director artistic al
Festivalului „Crizantema de Aur”,
Director al Centrului
Cultural pentru UNESCO
„Cetatea Romanţei” Târgovişte
Petre Neamţu
Dirijor, Director artistic
Ansamblul „Folclor” al
Filarmonicii „Serghei Lunchevici”
din Chişinău
Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural
Juriul Concursului de Creație
Jolt Kerestely
Preşedintele juriului
Compozitor - membru UCMR
Marius Ţeicu
Compozitor - membru UCMR
Viorel Gavrilă
Compozitor - membru UCMR
Svetlana Bivol
Muzicolog
Preşedintele Uniunii Muzicienilor din Moldova
Director al Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici” din Chişinău
Mircea Drăgan
Compozitor - membru UCMR
Constantin Rusnac
Compozitor
Secretar general al Comisiei Naţionale
a Republicii Moldova pentru UNESCO
Aurelian Dănilă
Muzicolog
Vicepreşedintele Uniunii
Muzicienilor din Moldova
Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO
Prezentatori
Festival
Alexandra Velniciuc
Actriță, Prezentator TV
Octavian Ursulescu
Prezentator, Critic muzical
Dirijori
și Orchestre
Regie
și Scenografie
Ștefan Cigu
Dirijor al orchestrei „Dor românesc” Bistrița
Producător
TVR
Lucian Vlădescu
Dirijor al orchestrei „Romanța” București
Mihai Constantin RANIN
Director Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște
Maria Tănase Marin
Producător emisiuni TVR
Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural
Preselecțiile pentru Interpretare
Constanța - Teatrul de Operă și Balet
„Oleg Danovski” - 30 aprilie 2018
Craiova - Opera Română - 19 mai 2018
Cluj - Radio România Cluj - 23 mai 2018
Iași - Ateneul din Iași - 25 mai 2018
București - Radio România - 31 mai 2018
Preselecția pentru
Creație
București - UCMR-ADA
18 iunie 2018
Târgoviște - Casa Romanței - 2 iunie 2018
Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO
Concurenți secțiunea
Creație
Rodica Voicu, Târgoviște
Este solistă a Ansamblului Folcloric Chindia din Târgovişte şi a fost
lansată pe scena muzicii populare de concursul „Floarea din grădină”
al TVR, pe care l-a câştigat în 1977. Este laureată a numeroase
festivaluri naţionale de folclor şi a realizat de-a lungul anilor multe
înregistrări pentru TVR şi Radio România. A absolvit Facultatea de
Pedagogie Muzicală a Universităţii „Valahia” din Târgovişte. Este a
doua sa participare la Concursul de Creaţie, după debutul de anul
trecut.
Ionel Croitoru, Bucureşti
Este compozitor şi dirijor, membru al UCMR. A absolvit Universitatea
Naţională de Muzică. A fost premiat de Preşedinţia României pentru
„promovarea valorilor muzicale naţionale şi pentru contribuţia la
dezvoltarea muzicii de fanfară în ţara noastră”. Ca dirijor al muzicii
reprezentative a Armatei, a susţinut concerte importante, dirijând
orchestrele militare din ţările membre NATO. Este la prima participare
în Concursul de Creaţie al Festivalului „Crizantema de aur”.
Marcel Iorga, Vaslui
Poate fi numit „omul orchestră”, întrucât cântă la pian, acordeon,
chitară, flaut, saxofon, percuţie, studiind muzica în particular cu
maeştrii Nicolae Breban şi Marin Constantin. Este un compozitor
apreciat de muzică pentru tineret şi pentru copii, dar s-a ataşat şi de
romanţă, reuşind să fie laureat al ediţiei de anul trecut, încă de la
prima participare, cu romanţa „Un buchet de crizanteme”.
Viorel Covaci, Bucureşti
Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România,
având în palmares multe premii la festivaluri naţionale, precum şi
participări în juriile acestora. Prima participare la Concursul de
Creaţie în anul 2016 a fost şi un succes, obţinând premiul al II-lea, cu
romanţa „Din scrisori facem palate”.
Marian Stârcea, Chişinău
A absolvit în anul 1988 Conservatorul de Stat „G.Musicescu” din
Chişinău, secţia compoziţie şi a urmat studii post-universitare la
Conservatorul de Stat „P.I.Ceaikovski” din Moscova. Este conferenţiar
universitar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice şi este
director artistic la Filarmonica Naţională „S.Lunchevici”. Are un
portofoliu impunător de creaţii simfonice şi de cameră. Lui îi aparţine
muzica de la 30 de spectacole, montate de teatrele din Moldova,
România, Japonia. Are o activitate discografică impresionantă şi este
laureatul unor mari festivaluri naţionale şi internaţionale din peste 10
ţări. Pentru merite considerabile în dezvoltarea artei muzicale în anul
1999, compozitorului Marian Stârcea i-a fost conferit titlul onorific
Maestru în Artă, iar în 2011 - Artist al Poporului.
Adrian Burhală, Târgovişte
Este absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă (2002) şi al Facultăţii
de Arte (2011) de la Universitatea „Valahia” din Târgovişte. Are un
Master în Teologie şi, în prezent, este diacon la Mănăstirea Viforâta din
judeţul Dâmboviţa. Este îndrăgostit de romanţă şi s-a remarcat cu
prime audiţii sensibile şi la alte ediţii ale Concursului de Creaţie al
festivalului.
Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural
Ovidiu Komornyik, Bucureşti
Cantautor român de o mare sensibilitate artistică, a devenit în timp
foarte iubit pentru şlagărele sale de muzică uşoară „Eşti mireasa
vieţii mele”, „Te-am trădat”, „Maria, Maria” şi multe altele. Este
multiplu laureat al concursurilor de interpretare şi de creaţie ale
Festivalului de muzică uşoară de la Mamaia. Are o intensă activitate
artistică şi discografică. Conduce cu succes studioul „Ovo Music”
din Bucureşti. Participă pentru prima dată la Concursul de Creaţie al
Festivalului „Crizantema de Aur”, cu o romanţă dedicată Mării Negre
de care este iremediabil îndrăgostit.
Constantin Bardan, Iaşi
Este unul dintre cei mai prolifici compozitori de romanţă şi multiplu
laureat al Concursului de Creaţie la multe dintre ediţiile Festivalului
„Crizantema de Aur” şi „Crizantema de argint”. Romanţele sale sunt
apreciate atât de tineri interpreţi, cât şi de artişti consacraţi. A absolvit
Academia Militară de Muzică „Iacob Mureşianu” din Bucureşti.
Maricel Maxim, Holboca, Iaşi
Este profesor la Şcoala Populară de Arte „Titel Popovici” din Iaşi.
Provine dintr-o familie de artişti. A absolvit Universitatea „George
Enescu” din Iaşi, secţia compoziţie – jazz - muzică uşoară. La 14 ani
cânta deja în formaţii, alături de mari instrumentişti, dar a şi înfiinţat
apoi propriile trupe cu care a cântat în ţară şi în străinătate.
Participarea la Concursul de Creaţie al „Crizantemei de Aur” se poate
spune că i-o datorează regretatului mare violonist Cornel Panţiru, la
ale cărui insistenţe a început să compună romanţe.
Marcel Morărescu, Târgovişte
A condus Orchestra de Estradă a Casei Armatei din Târgovişte. A
participat, începând cu anul 2003, la multe dintre ediţiile Festivalurilor
surori „Crizantema de Aur” şi „Crizantema de Argint”, multe dintre
creaţiile sale fiind compuse pe versurile poetului târgoviştean George
Coandă. Este laureat la câteva dintre edițiile festivalului, fiindu-i
apreciate creațiile dedicate Cetății Romanței - Târgoviște.
Gheorghiţa Burcea, Bucureşti
Este absolventă a Liceului de Arte „George Enescu” din Bucureşti –
secţia flaut şi din 2007 lucrează ca personal civil în cadrul Institutului
de Studii şi Ordine Publică al MAI. Dragostea pentru romanţă a adus-o
de multe ori pe scena Festivalului „Rapsodii de Toamnă” de la
Câmpulung, iar anul acesta, pentru prima dată, participă la Concursul
de Creaţie al „Crizantemei de Aur.
Nicolae Caragia, Pipera, Ilfov
Este originar din Nisporeni, Republica Moldova şi a absolvit Facultatea
de Muzică a Institutului de Stat al Artelor din Chişinău. S-a stabilit în
România în 1998 şi are o activitate concertistică foarte bogată în ţară şi
în străinătate. A participat cu mare succes în numeroase festivaluri
internaţionale, culegând trofeele acestora. Anul acesta a revenit la
Concursul de Creaţie, încurajat fiind de premiul al II-lea pe care l-a
câştigat anul trecut cu romanţa „Să nu-ţi doreşti singurătate”.
Ionel Bratu Voicescu, Bucureşti
Compozitor cu suflet de romanţă, este în mod cert preocupat de
evoluţia acestui gen muzical de patrimoniu, pe care îl slujeşte cu
multă sensibilitate. Meritele i-au fost recunoscute prin numeroase
premii obţinute la Concursul de Creaţie al Festivalului „Crizantema de
aur”. Este absolvent al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din
Bucureşti, secţia compoziţie dirijat pedagogie.
Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO
APEL pentru introducerea Romanței în Lista Reprezentativă UNESCO
Noi, participanții la cel de-al III-lea Congres Intermediar al Federației Europene
Asociațiilor, Cluburilor și Centrelor pentru UNESCO, intitulat „Patrimoniul Cultural
European – O invitație la dialog și colaborare”, și la cea de-a X-a ediție a Conferinței
Internaționale „Tineretul și muzeele”, desfășurate în România în perioada 28 iunie - 1 iulie
2018, adresăm astăzi, 30 iunie 2018, un Apel către forurile din România care au
competențe în salvgardarea patrimoniului cultural imaterial și care pot decide cu privire
la introducerea Romanței în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural
Imaterial al Umanității.
Susținem prin prezentul Apel demersurile inițiate în acest sens de Centrul Cultural pentru
UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște, de Primăria și Consiliul Local al Municipiului
Târgoviște, de Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște și de Comisia Națională a României
pentru UNESCO, prin care promovează faptul că Romanța este un gen muzical inclus în
„Repertoriul naţional de patrimoniu cultural imaterial”. Totodată, este documentat istoric
faptul că Romanța este un gen muzical care oferă identitate creației muzicale românești,
precum o fac în alte țări europene genuri muzicale de patrimoniu înrudite cu Romanța:
Șansoneta în Franța, Canțoneta în Italia, Liedul în Germania și Fadoul în Portugalia.
Este încurajator pentru noi faptul că Fadoul a fost inclus recent în Lista Reprezentativă
UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, unul dintre argumentele
esențiale fiind existența Muzeului Fadoului în Lisabona. Apreciem astfel că și înființarea,
anul trecut, la Târgoviște a Casei Romanței - ca spațiu muzeal unic în Europa dedicat
Romanței, aflat sub patronajul Federației Europene a Asociațiilor, Cluburilor și Centrelor
pentru UNESCO – constituie un argument foarte important în susținerea acestui apel.
Casa Romanței - ambasadă a culturii la Târgoviște
a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității
Merită subliniat că, în anul 1968, la Târgoviște, în imobilul în care funcționează astăzi Casa Romanței, a
fost semnat certificatul de naștere al Festivalului Național de Romanțe „Crizantema de aur”, eveniment
cultural și muzical unic în România prin amploarea și longevitatea sa, dedicat interpretării, creației și
promovării Romanței.
Casa Romanței din Târgoviște deține singura arhivă de documente originale, partituri vechi, fotografii,
înregistrări audio și video, instrumente muzicale vechi și ținute vestimentare, ce constituie mărturii
prețioase ale istoriei și evoluției Romanței în România.
Valoarea fondului documentar și a celui de bunuri specifice asigură un suport esențial pentru
conservarea tradițiilor autentice și includerea acestora în creația contemporană.
Prin acest Apel, semnat de specialiști în patrimoniu cultural din 12 țări, susținem propunerea de includere
a Romanței în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO.
Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural
Târgoviște, 30 iunie 2018
Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO
Concurenți secțiunea
Interpretare
Theodora Manolache, 22 de ani, Iași
Este absolventă a Universității de Arte „George Enescu” din Iași, secția canto clasic, și
realizatoare de emisiuni muzicale la postul local de televiziune al Trustului Apollonia din Iași. A
câștigat numeroase trofee, participând la zeci de festivaluri naționale și internaționale din
România, Ungaria, Moldova, Ucraina și Germania. La „Crizantema de Aur” este dublu premiată:
în 2016 cu Premiul al II-lea și în 2017 cu Premiul special „Ioana Radu”. În 2018 a câștigat Premiul
I la Festivalul de Romanțe „Crizantema de Argint” din Chișinău.
Corina Florentina Vlada, 23 ani, Craiova (Dolj)
A absolvit în anul 2017 Universitatea din Craiova, specializarea canto clasic. Este laureată a mai
multor concursuri naționale de interpretare muzicală din România. În prezent este artist liric și
participă la activitatea concertistică locală.
Gabriela Anca Șeicanu, 42 ani, Brașov
Este artist liric la Opera din Brașov și profesor de canto tradițional la Liceul de Muzică „Tudor
Ciortea” din Brașov. A absolvit Liceul de Muzică „Sigismund Toduță” și Academia de Muzică
„Gheorghe Dima” din Cluj. A câștigat Marele Premiu la: Festivalul de romanțe „Poveste de
Toamnă” din 2017 – Baia Mare și Rapsodii de Toamnă – 2017, Câmpulung Muscel. Anul trecut a
câștigat Premiul I la Festivalul de Romanțe „Te-aștept pe-același drum” de la Zlatna.
Mihaela Petronela Ionescu, 44 de ani, Constanța
Este licențiată în canto la Universitatea de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București (1998),
iar în 2010 a obținut Masterul în Arta spectacolului liric la Universitatea „Ovidius” din Constanța
- Facultatea de Arte - Interpretare Muzicală. Este artist liric și a participat la numeroase turnee
cu spectacole de operă în țară și în străinătate.
George Diaconu, 39 de ani, Râmnicu Vâlcea
A absolvit în anul 2003 Facultatea de Teologie a Universității București, iar apoi a urmat
cursurile Conservatorului de Muzică „Arrigo Boita” din Parma, pe care l-a absolvit în anul 2008.
Din 2015, este doctor în muzică bisericească al Facultății de Teologie a Universității „Lucian
Blaga” din Sibiu. Activitatea sa artistică, desfășurată cu precădere în Italia, este impresionantă
și ca urmare a faptului că a câștigat Premiul I la Concursul de canto „Franco Corelli” din Parma
(2007) și apoi Premiul „Gioseffo Zarlino” la Concursul „Citta di Luca” (2008). A fost distribuit în
mari spectacole de operă în Italia în perioada 2007-2016. În repertoriul său de suflet se află,
însă, și Romanța, alături de muzica de cameră, de canțonete și, mai ales, de muzica sacră.
Nicoleta Vlad Rădinciuc, 37 de ani, Slobozia (Ialomița)
Este solist vocal al Ansamblului „Doina Bărăganului” din Slobozia și profesor la catedra de
muzică vocală tradițională a Liceului de Arte „Ionel Perlea” din Slobozia. A absolvit Facultatea
de Muzică, specializarea Pedagogie Muzicală, a Universității „Spiru Haret” și are o intensă
activitate concertistică și discografică.
Karina Anita Sasu, 24 de ani, Iași
A studiat pian și canto clasic la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași, în prezent
este studentă a Universității de Arte „George Enescu” din Iași, secția dirijat cor academic.În
anul 2017, a câștigat Trofeul Festivalului „Angela Moldovan” din Iași. A colaborat câțiva ani cu
Opera Comică pentru Copii din București și este preocupată de organizarea spectacolelor de
operă.
Nicoleta Vasile Ciucioiu, 34 de ani, Aninoasa (Dâmbovița)
Este economist, absolventă a Universității „Valahia” din Târgoviște, dar dragostea pentru
folclorul românesc și pentru Romanță a determinat-o să urmeze și cursurile de canto ale Școlii
Populare de Artă din București. Are o intensă activitate artistică, colaborând în acest sens cu
orchestre prestigioase de muzică populară.
Anuța-Mădălina Arghiroi, 35 de ani, București
Este originară din Bragadiru, Teleorman, dar s-a stabilit în București și este profesoară de
muzică. Este absolventă a Facultății de Muzică, secțiunea Canto Popular, din București, a
câștigat marele premiu la Festivalul „Zavaidoc” în 2007 și Premiul I la Festivalul Național al
Cântecului Popular „Mamaia” 2011. Cântă din fragedă pruncie și ne-a mărturisit că-și dorește
să aducă lumina romanței în sufletele oamenilor.
Lidia Bahnaru, 24 de ani, Chișinău (Republica Moldova)
Este profesor de engleză-germană la Chișinău, a absolvit în 2016 Facultatea de Arte Frumoase -
secția Regie și Teatru de Revistă, precum și specializarea Germană-Engleză a Universității de
Stat Moldova din Chișinău. Este laureată cu Premiul Special la Concursul Internațional „Ion și
Doina Teodorovici”, a câștigat Premiul I la Concursul Internațional „Steaua Adigheyei” (2014),
Premiul II la Concursul „Steaua Chișinăului” (2015) și Premiul I la Festivalul „Crizantema de
argint” (2018).
Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural
Alina Ureche (Alla), 30 de ani, Cuhnești-Bălți (Rep.
Moldova)
A studiat canto la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău și, în prezent, este
profesor de canto. A câștigat Premiul al II-lea la Festivalul Doinei (2015) și Premiul I la
Festivalul „Crizantema de argint”, Chișinău (2017). Este interpretă de muzică populară în
Republica Moldova.
Georgiana Maria Chiriță, 20 de ani, Jurilovca (Tulcea)
Este studentă în anul al II-lea la Facultatea de Arte a Universității „Ovidius” din Constanța. A
participat cu succes la emisiunea „Românii au talent” și a câștigat Premiul I la Festivalul
Internațional de la Kamcia - Bulgaria. A participat și anul trecut la Concursul de Interpretare al
Festivalului „Crizantema de aur”, remarcându-se prin firea sensibilă și romantică.
Octavian Cosmin Dinuț, 43 de ani, Băilești (Olt)
Este profesor de educație fizică la Școala din Băilești, fiind absolvent al Academiei Naționale
de Educație Fizică și Sport. Este îndrăgostit deopotrivă de muzica populară și muzica ușoară,
însă pentru Romanță a făcut o adevărată pasiune, iubind-o încă din vremea copilăriei. A
câștigat în 2017 Trofeul Festivalului de romanțe și cântece de petrecere „George Hazgan” de la
Botoșani.
Ionuț Cristinel Boancheș, 26 de ani, Constanța
Este originar din Vatra Dornei, județul Suceava. A absolvit, în 2014, Facultatea de Teologie a
Universității „Ovidius” Constanța și a obținut un Master în canto. Este arhidiacon în
Arhiepiscopia Tomisului și are o activitate artistică frumoasă atât ca tenor în Corala
„Armonia” din Constanța, cât și colaborări artistice cu Opera din Constanța și din Craiova. A
obținut Premiul „Dan Iordăchescu” și Premiul Special „Victoria Ștefănescu” la Festivalul
Liedului „Ionel Perlea” de la Slobozia, dar și Premiul al II-lea în 2015 la Festivalul Național de
Romanțe „Crizantema de aur” de la Târgoviște.
Matei Tudose, 18 ani, Brașov
Este laureat cu Premiul I la ediția 2018 a Concursului Național de Interpretare Vocală „Crai
nou” din Brașov. Studiază muzica de la 6 ani și este elev în clasa a XII-a la Colegiul Național
„Dr. Ioan Meșotă” din Brașov. Participarea la Festivalul Național de Romanțe „Crizantema de
aur” reprezintă o provocare, deoarece a descoperit de curând Romanța pe care o consideră
„un gen muzical minunat”. Dragostea pentru Romanță i-a insuflat-o și maestrul său, Lorand
Cristian - solist al Operei din Brașov și câștigător al Trofeului „Crizantema de Aur” în anul 1989.
Andrada Bogdan, 32 de ani, Alba-Iulia
Este artist liber-profesionist şi predă pian. Ne-a mărturisit că încă din grădiniţă a iubit
cântecul şi tot atunci s-a lansat cu primul său "concert"… de Crăciun. Este absolventă a
Liceului de Muzică şi Arte Plastice din Alba Iulia, unde a studiat pian şi canto clasic,
participând la diferite concursuri. Tot în liceu s-a îndrăgostit de romanţă, datorită profesorului
său, regretatul artist Valer Ponoran, cel care a iniţiat la Zlatna Festivalul de romanţe „Te-aştept
pe-acelaşi drum”, continuat cu acribie de fiul său, Silviu Ponoran, primarul oraşului Zlatna.
Ștefan Pașca, 21 de ani, com. Copalnic-Mănăștur
(Maramureș)
A absolvit, în anul 2016, Seminarul Teologic „Sfântul Ioan Mărturisitorul” din Baia Mare și, în
prezent, este student în anul III al Facultății de Teologie din Baia Mare. Ne-a mărturisit că
interesul și dragostea pentru Romanță i le-a insuflat profesorul său de muzică, cel care l-a
îndemnat să participe, în acest an, la Preselecția Regională de la Cluj pentru Concursul de
Interpretare al Festivalului „Crizantema de aur”.
Paula Rad, 30 de ani, com. Baciu (Cluj)
Este licențiată în canto la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și
masterandă a Universității de Arte „George Enescu” din Iași. Este implicată în multe proiecte
artistice și concertistice în Cluj și în Iași. În 2017 a fost finalistă, cu succes, în show-ul de
televiziune „Românii au talent”.
Constantina Emilia Cristea (Ina Cristea), 31 de ani, Iași
A studiat pianul la Colegiul Național de Arte „Octav Băncilă” din Iași și a absolvit Facultatea de
Interpretare Muzicală, secția Pian, a Universității de Arte „George Enescu”, unde este în
prezent asistent universitar doctorand. Are o activitate artistică și concertistică bogată, fiind
pasionată în egală măsură de lied, gen muzical înrudit cu romanța, al cărei farmec l-a
descoperit grație colaborării cu regretatul compozitor ieșean Titel Popovici. Acestuia îi
datorează participarea la Festivalul „Crizantema de aur”, unde a câștigat premii importante
atât la Concursul de Interpretare, cât și la Concursul de Creație.
Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO
Concertul „Romanța ne unește”
Matilda Pascal Cojocăriţa
Florin Georgescu
Gheorghe Turda
Silvia Goncear
Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural
Margareta Ivănuş
Sorin Lupu
Alina Mavrodin Vasiliu
Poeme
printre Romanțe
Daniela Nane
Cristina Munteanu (harpă)
Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO
Microrecitaluri
Olguţa Berbec
Marian Stere
Jana Gherbovei
George Cojocărescu
Zorina Bălan
Tudor Bărbos
Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural
Recitaluri
Paul Surugiu (Fuego)
E
Daniela Vlădescu
E
Sergiu Cioiu
Lorand Cristian
Domniţa Moroşanu
Bogdan Hrestic
Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO
Constantin Lătăreţu cu taraful Miruna Ionescu şi formaţia Valentin Albeşteanu
Boboci
de Crizantemă
Mihaela Beatrice Spiridon
11 ani, Botoșani
Andreea Tican
12 ani, Chişinău
Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural
Programul Naţional de Concerte „Romanţa ne uneşte”
Programul Naţional de Concerte „Romanţa ne uneşte” este iniţiat de Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanţei” Târgovişte şi se desfăşoară, ca eveniment asociat Festivalului
Naţional de Romanţe „Crizantema de aur”, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO şi sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural, în contextul celebrării
Centenarului Marii Uniri de la 1918. Concertele se desfăşoară în zone istorice ale României şi Republicii Moldova şi sunt susţinute de laureaţi ai Festivalului Naţional de Romanţe
„Crizantema de aur”, alături de mari artişti români în ale căror repertorii Romanţa ocupă un loc privilegiat. Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanţei” Târgovişte a fost înfiinţat cu
scopul declarat de a promova Romanţa în ţară şi în străinătate, alături de alte valori ale patrimoniului naţional material şi imaterial. Totodată, şi-a propus să readucă în atenţia marelui
public Romanţa - ca gen muzical de patrimoniu al culturii naţionale, iniţiind demersurile oficiale la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi la Comisia Naţională a României pentru
UNESCO pentru includerea Romanţei pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO. În acest context, Programul Naţional de Concerte „Romanţa ne
uneşte” şi-a propus să unească marile spirite naţionale pentru susţinerea muzicii şi a poeziei româneşti care slujesc dragostea de ţară, de locurile natale, de valorile creştine, morale şi
spirituale ale poporului român. Programul Naţional de Concerte „Romanţa ne uneşte” este menit să trezească în conştiinţa publică respectul pentru valorile de patrimoniu ale culturii
noastre naţionale, precum şi apartenenţa la un spaţiu cultural care a oferit constelaţiei mondiale a cântecului poetic una dintre cele mai strălucitoare stele: Romanţa. Acest gen muzical
îi uneşte, de peste 170 de ani, pe românii din ţară şi de pretutindeni în jurul valorilor naţionale morale şi spirituale. Dorim să relevăm prin acest proiect că Romanţa a rezistat în competiţia
cu alte genuri muzicale cu graţie şi gingăşie, într-o discreţie impusă de posturile TV şi de radio pe care ne dorim să o compensăm prin concertele pe care le aşteaptă marele public de
toate vârstele din România. Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanţei” Târgovişte a realizat în anul 2017 „Casa Romanţei” - spaţiu muzeal unic în România aflat sub patronajul
Federaţiei Europene a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO şi care a fost inaugurat cu prilejul ediţiei a 50-a, jubiliară, a Festivalului Naţional de Romanţe „Crizantema de aur”,
oferind astfel publicului posibilitatea să intre în lumea fascinantă a Romanţei pe care au slujit-o mari compozitori, interpreţi, actori şi personalităţi remarcabile ale culturii naţionale. De
asemenea, dorim ca şi prin Programul Naţional de Concerte „Romanţa ne uneşte” să determinăm o schimbare majoră de mentalitate şi de percepţie cu privire la Romanţa Românească
şi să retrezim interesul faţă de acest gen muzical de patrimoniu care merită din plin să fie inclus în programa şcolară, academică, în stagiunile de concerte ale instituţiilor muzicale
profesioniste, în programele de evenimente ale centrelor judeţene de cultură, ale instituţiilor publice locale şi naţionale, şi, nu în ultimul rând, în programele TV şi Radio.
Mulţumim Primăriei şi Consiliului Local Municipal Târgovişte, Teatrului
Municipal „Tony Bulandra” Târgovişte, precum şi tuturor instituţiilor
partenere pentru realizarea Programului Naţional de Concerte „Romanţa ne
uneşte”, în contextul celebrării Centenarului Marii Uniri de la 1918 şi a Anului
European al Patrimoniului Cultural.
Instituţii partenere: Opera Română Craiova, Teatrul Naţional de Operă şi Balet
„Oleg Danovski” din Constanţa, Consiliul Judeţean Alba, Centrul Cultural
Judeţean „Augustin Bena” din Alba-Iulia şi Primăria Zlatna, Centrul Judeţean
pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi
Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj şi Opera Project Group Cluj,
Universitatea „Apollonia” din Iaşi, Filarmonica Naţională „Serghei
Lunchevici” din Chişinău. Şi parteneriatele vor continua...
Alina Mavrodin Vasiliu
Director Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanţei” Târgovişte
Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO
A „Mă simt extrem de fericit că voi, târgoviştenii, aţi luat A „Romanţa trebuie privită cu dragoste sinceră, pentru
frumoasa iniţiativă de a urca romanţa pe podiumul ce i se că este un gen nemuritor şi răspunde unor cerinţe fireşti
cuvine“ - Victor Eftimiu,
academician
de solitudine a omului într-o lume aflată în continuă
A „Romanţa se revendică din doină, această comoară prefacere şi tumult“
eternă a folclorului nostru“ - Ioana Radu, artist al - Florentin Delmar, compozitor
poporului
A „Departe de a fi un gen istovit, romanţa continuă să
A „Cred că la începutul începutului, în muzica îmbrace aspecte contemporane, încât se poate urmări o
românească, a fost romanţa. Căci ce este doina? O linie evolutivă în neîntreruptă schimbare, modificare,
splendidă romanţă!“ - Mia Braia, artist emerit
adaptare, de la cântecele de lume ale lui Anton Pann -
A „Crizantema de aur va trăi veşnic dacă vom şti să
romanţe şi ele în mare parte - la Ion Vasilescu“ - George
atragem la organizarea ei oameni de cultură,
Sbârcea, compozitor şi muzicolog
profesionişti“ - Florentina Stamari, realizator TVR A „Crizantema de aur, festivalul romanţei, adică al
A „Prin ineditul şi originalitatea sa, Festivalul a suscitat
cântecului nemachiat ce gândeşte şi-şi potoleşte
un interes viu în toată ţara“
dorurile la un izvor limpede“ - Ion Vasiliu, scriitor şi
publicist
- Ludovic Paceag, compozitor şi folclorist
A „Romanţa este, poate, necesitatea orăşeanului de a
A „Simt în romanţă ceva din profunda sensibilitate a doini. Şi o doină ascunde o amintire, o dorinţă, o speranţă
doinei străvechi“ - Lizeta Chirculescu, artist liric
cuibărită adânc în suflet...“ - Dorel Oprea, profesor de
A „ROMANŢA trebuie respectată pentru că poartă muzică
însemnul de nobleţe al melodiei într-o lume care pare a se A „Crizantema de aur este o manifestare de artă profund
îndepărta de aceasta“ - Laurenţiu Profeta, compozitor educativă, cu atât mai mult cu cât romanţa este atât de
A „Romanţa e a noastră, a românilor, este o oază de românească“ - Prof.dr. Mihai Florea
linişte şi reculegere, un gând trimis departe şi în adânc, în A „Acest festival ar merita mai multă recunoaştere şi
noi înşine“
atenţie pe plan naţional, pentru că este o mină de aur ce
- Emil Gavriş, compozitor şi interpret de romanţe
trebuie exploatată“ - Dan Ardelean, dirijor
A „Romanţa s-a născut din spiritualitatea profund A „Festivalul Crizantema de aur este în viaţa artistică a
originală a poporului român şi reflectă caracterul său“ ţării o prezenţă cu totul deosebită, are o certă
- Octav Enigărescu, artist emerit
personalitate, sunt impresionată“
A „Romanţa este o şcoală a sensibilităţii, a unei
- Magda Ianculescu, artistă emerită
autentice sensibilităţi româneşti“ - Petre Codreanu, A „Romanţa, pe care Crizantema de aur o aduce în faţa
muzicolog
noastră în fiecare toamnă, la ceasul copacilor despletiţi,
A „Locul de renaştere al romanţei este întotdeauna
fie lăutărească, fie populară, fie cultă, reprezintă o
Târgoviştea... Şi locul ei de acasă este tot aici“ - Eusebiu
părticică din cultura română“
Ştefănescu, actor
- David Ohanesian, artist emerit
50 de ani de Romanţă
A „Crizantema de aur este, fără rezerve, o realizare
demnă de toată lauda, este cert originală prin unicitatea
ei, o aplecare sfioasă asupra unui cântec de esenţă pur
românească“ - Elly Roman, compozitor
A „Romanţa pe care târgoviştenii au resuscitat-o în plină
vraişte componistică de import nu şi-a îngăduit niciodată
vulgarităţi, ea rămânând cântecul încheiat decent la toţi
nasturii vorbelor“ - Ion Vasiliu, scriitor şi publicist
A „Lumea romanţei semnifică glorificarea muzicii
autentice, în care melodia fermecătoare şi poetica de o
delicată muzicalitate se îmbină armonios, generând o
ambianţă nostalgică, evocatoare, emoţionantă“ - Doru
Popovici, compozitor
A „Am convingerea că romanţa, căreia m-am dăruit cu
toată fiinţa mea, nu va muri niciodată, iar noi, slujitorii ei
vremelnici, nu vom obosi să o onorăm“
- Paraschiv Oprea, dirijor şi compozitor
A „Crizantema de aur va trăi cât lumea, pentru că
romanţa aparţine fiecăruia
dintre noi. În cele trei minute de romanţă, cânţi o viaţă cu
tot ce are ea bun şi rău, zâmbet şi lacrimă“ - Margareta
Ivănuş, artist emerit
A „Festivalul Crizantema de aur este prea frumos ca să
nu dăinuiască. El a dat un nou impuls romanţei. Poate că
este cel mai emoţionant festival românesc“ - Gică
Petrescu, artist emerit
A „Târgoviştea este şi trebuie să rămână capitala
romanţei româneşti, acest cântec de suflet al poporului
român“
- Teodor Vasiliu, jurnalist
A „În peisajul trepidant al vieţii cotidiene, cântecul liric şi
romanţa - acest gen atât de specific muzicii româneşti -
rămân parcă balsamul romantic veşnic amintirilor de
dragoste, de tinereţe al omului contemporan“
- Viorel Cosma, muzicolor, critic muzical
în 50 de mesaje de aur
A „Dacă n-ar fi existat, romanţa ar fi trebuit inventată, şi
nicăieri altunde decât aici, la Târgovişte, căci parfumul
altui veac revarsă către noi acorduri de cântece
lăutăreşti de prin mahalale şi de pe la hanuri“
- Revista „Doina“, noiembrie 1995
A „Salut cu mare bucurie sărbătoarea unui patrimoniu de
mare preţ al muzicii româneşti şi regret că n-am să pot
participa la aniversarea a 50 de ani“ - Henry Mălineanu,
compozitor
A „Romanţa şi-a dobândit un loc distinct în muzica
românească şi-n conştiinţa artistică a publicului!“
- Vasile Donose, muzicolog
A „Romanţa românească este cântecul de suflet al
poporului român“ - Ştefan Cigu, dirijor şi violonist
A „Pentru mine, anul calendaristic începe şi se sfârşeşte
aici, la Târgovişte. Îmi număr anii odată cu ediţiile
Crizantemei de aur“ - Florin Georgescu, artist liric
A „Crizantema de aur este deja un patrimoniu care ne
aparţine... Ce ar fi toamna fără Crizantema de aur?“ -
George Obrocea, directorul festivalurilor Maria Tănase şi
Ioana Radu
A „Romanţa de azi păstrează linia tradiţională a romanţei
de ieri, evident cu îmbunătăţirile şi contribuţiile de creaţie
de rigoare, moderne, care cred că sunt inerente“
- Voicu Enăchescu, dirijorul Corului „Preludiu“
A „Romanţa a creat un univers al nobleţei, al duioşiei, al
stării de vis, contribuind din plin la îmbogăţirea spirituală
a creaţiei româneşti“ - Ludovic Spiess, artist liric
A „Romanţa este cântecul sufletului românesc! Am
pătruns cu sfială în această minunată poveste a
c â n t e c u l u i p u r r o m â n e s c n u m i t : R O M A N ŢA ! “
- Lucian Vlădescu, dirijor şi compozitor
A „Pentru mine, romanţa înseamnă trăire. Trăire în
dragoste, în suferinţă, în frumuseţe“
- Matilda Pascal Cojocăriţa, interpretă de romanţe
A „Romanţa este un gen muzical atât de drag sufletului
românului, unul liric prin excelenţă, cu care se
cumulează toate sentimentele şi amintirile frumoase“ -
Niculina Merceanu, realizator TVR
A „Romanţa este un bun autentic românesc. Romanţa
este cântecul românesc, după cum şansoneta este
cântecul franţuzesc, iar canţoneta - fala italienilor“
- Dan Mizrahy, compozitoir
A „O, romanţă! Cântec poezie al intelectualului român
din perioada interbelică... Cântec destăinuire... Cântec
murmurat în ceasuri târzii, încărcate de amintiri şi
nostalgii... Cine se poate ruşina de trecutul tău boieresc,
ori nu te ştie, ori nu te cunoaşte, ori nu te merită“
- Tudor Gheorghe, actor
A „Romanţa românească este unică. Ea poartă în
versurile şi acordurile sale sensibilităţile şi trăirile
adevărate ale sufletului românesc“ - Bianca Ionescu,
artist liric
A „Crizantema de aur a rămas unul dintre puţinele
festivaluri de suflet ale muzicii româneşti. Romanţa este
reprezentativă pentru suflet, dar şi pentru muzica
românească“ - Titel Popovici, compozitor
A „Ce e romanţa? E, desigur, melodie, melodie izvorâtă
din doina şi baladele noastre străbune. Este apoi poezie,
poezie de dragoste, dar şi pastel, cu versuri generoase
şi... muzicale. Dar, mai presus de toate, este trăire,
expresie a sufletului, acel sentiment numit DOR, cuvânt
de negăsit în alte graiuri ale lumii“ - Felicia Filip, artist liric
A „Festivalul Crizantema de aur de la Târgovişte este o
mare manifestare a culturii româneşti, unică pentru
acest gen muzical, dezvoltat cu influenţe din folclor, dar
şi din muzica cultă“ - Cornel Panţir, violonist
A „Romanţa este o chemare a sufletului, un oftat de dor,
care nu poate să dispară şi cel care a ascultat-o măcar o
singură dată, nu mai poate trăi fără ea“ - Petre Neamţu,
dirijor
Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural
A „Romanţa, gen muzical pur românesc, ridicat la
acelaşi rang cu şansoneta, liedul sau canţoneta, mai
presus chiar decât acestea, pentru că numai romanţa
poartă în ea DORUL, nemaiîntâlnit pe alte meleaguri“ -
Daniela Vlădescu, artist liric
A „ROMANŢA este dragostea prin cântec la orice vârstă,
din fragedă copilărie şi până la senectute, a oricărui om
care nu trece întâmplător prin viaţă. Numai cel ce nu
iubeşte viaţa, nu iubeşte romanţa“ - Gheorghe Turda,
interpret de romanţe
A „Romanţa românească, acest cântec dedicat poeziei,
de o rară gingăşie, este un gen muzical binecuvântat de
Dumnezeu tocmai pentru că şi-a purtat cu smerenie
coroana de regină într-o lume debusolată artistic, care
pare să-şi fi pierdut raţiunea culturală, morală, estetică şi
naţională“
- Alina Mavrodin Vasiliu, interpretă de romanţe
A „Festivalul Crizantema de aur, ajuns la vârsta
maturităţii depline, ar fi mai sărac cu o lacrimă şi mai
bogat cu un cânt, dacă am reuşi să aducem acest gen
muzical în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO al
Umanităţii“
- Daniela Popescu, expert CNR UNESCO, preşedintele
Federaţiei Europene a Asociaţiilor şi Centrelor pentru
UNESCO (FEACU)
A „Sunt foarte încântat să fiu la Târgovişte, alături
Crizantema de aur şi de romanţă, să mă bucur de acest
gen muzical de patrimoniu“
- George Christophides, preşedintele de onoare al
Federaţiei Mondiale a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor
pentru UNESCO
Ediţia a 51-a, 2018, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO
Alte evenimente asociate
T „Marea Poezie a Romanţei” - omagierea, prin micro-recitaluri de romanţe, precum şi prin lansări discografice şi editoriale, a creaţiilor
marilor poeţi români : Mihai Eminescu, George Coşbuc, Octavian Goga, Vasile Alecsandri. În program, evenimentul omagial „O viaţă închinată
Romanţei”, realizat cu participarea reputatului interpret de romanţe Gheorghe Sărac şi a operei sale:
A culegerea muzicală de romanţe pe versurile poetului Mihai Eminescu,
A triplu CD tricolor cu integrala romanţelor româneşti pe versurile poetului Octavian Goga (de la a cărui
moarte se împlinesc 80 de ani).
A triplu CD cu integrala romanţelor româneşti pe versurile poetului Mihai Eminescu.
A CD cu integrala romanţelor româneşti pe versurile poetului George Coşbuc (de la a cărui moarte se
împlinesc 100 de ani).
A CD cu integrala romanţelor româneşti pe versurile poetului Vasile Alecsandri.
A CD „A venit aseară mama”, cu romanţe româneşti celebre.
T 50 de ani de Romanţă la Târgovişte – celebrarea semicentenarului de la înfiinţarea, în 1968, a Festivalului Naţional de Romanţe
„Crizantema de aur”. Evenimentul se va desfăşura vineri, 19 octombrie 2018, ora 10.00, la „Casa Romanţei” din Târgovişte, spaţiu muzeal
unic în România dedicat istoriei şi promovării Romanţei ca gen muzical de patrimoniu şi a Festivalului Naţional „Crizantema de aur”. Participă reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi
Identităţii Naţionale, Institutului Naţional al Patrimoniului, Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, Federaţiei Europene şi Federaţiei Române a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor
UNESCO, invitaţi speciali ai centrelor culturale şi instituţiilor muzicale din ţară care organizează festivaluri şi concerte de romanţe, membrii juriilor, compozitori şi interpreţi de romanţe
din ţară şi din străinătate, reprezentanţi ai organizatorilor festivalului. Organizator: Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanţei” Târgovişte.
T Omagiu corifeilor romanţei – eveniment
realizat cu sprijinul Fundaţiei „Henry
Mălineanu” cu scopul promovării creaţiei
celebrului compozitor român Henry Mălineanu,
precum şi a altor mari compozitori ai generaţiei
sale; Eveniment realizat la Teatrul „Tony
Bulandra” şi la „Casa Romanţei” din Târgovişte.
T Eurostar - casa de discuri a romanţei
româneşti - participă cu stand permanent la
festival pentru lansări de CD-uri de romanţe şi
de muzică românească.
Eveniment desfăşurat sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural
Coproducător:
Parteneri:
Echipa tehnică
Direcția artistică:
Centrul Cultural pentru UNESCO
„Cetatea Romanței” Târgoviște
Director: Alina Mavrodin Vasiliu
Director economic - Teodora Macarie
Contabilitate - Silvia Mărgărit, Raluca Antofie
Juridic, Resurse Umane - Alina Hack,
Violeta Scarlat
Secretariat - Mihaela Ene, Teodora Negoi
Marketing și IT - Vera Ștefan, Dragoș Asan
Achiziții publice: Irina Bobeică
Coordonator tehnic - Iulian Scarlat
Coordonator logistică - Mircea Macarie
Coordonator eveniment: Ionuț Lica
Tehnic - Radu Ilicea, Alexandru Sandu,
Gheorghe Butcă, Adrian Dragomir,
Andrei Enache, Oana Caibăr, Cătălin Buzea,
Nicolae Cobianu, Gheorghe Dima,
Teofil Diaconeasa, Liviu Dobrescu,
Florin Necșoiu, Dan Georgescu
Atelier costume - Georgeta Brânzea
Ateliere - Florin Duțan, Ion Tudorache,
Adrian Stoichiță, Florin Dițescu
Administrativ - Lucian Codreanu, Doina
Onea, Nina Sandu, Georgeta Rusu,
Elena Marcu, Elena Badea, Veronica Ștefan,
Florina Duțan, Cătălin Andi Voicu
Costume, Recuzită - Georgeta Pleșa,
Maria Miu, Radu Mihaela, Eduard Ștefan
Transport - Aurel Vereșmortean
Sponsor oficial:
Sponsori: