caiet sală 2020

Organizatori:

Primăria Municipiului Târgoviște

Consiliul Local al Municipiului Târgoviște

Consiliul Județean Dâmbovița

Centrul Județean de Cultură Dâmbovița

Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște

În colaborare cu:

Ministerul Culturii

Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România

Uniunea Muzicienilor din Moldova

Centrul Cultural pentru UNESCO ”Cetatea Romanței“ Târgoviște

Crizantema

de

Au

Festivalul Național de Romanțe

Ediția a 53-a

Ediție cu restricții în pandemie

Coproducător:

Partener:

Sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO

Transmisiune TV în direct

Ediţia a 53-a, 2020, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO

File din istoria Romanței

d

George Sbârcea

Muzicolog

Romanța este dor

Romanţa se bucură de o largă audienţă în public și nu de azi, de ieri, ci de pe vremea poeţilor

Văcărescu și-a lui Anton Pann, care a și notat câteva romanţe în culegerea sa de cântece

„Spitalul amorului sau cântătorul dorului”.

Dorul, iată o stare de su et caracteristică romanţei noastre. Fie că-i declarată în titlu, ca

bunăoară în Mi-e dor de nopţi cu lună plină, Dorurile mele, Mai am un singur dor, Dor de

răzbunare, De tine nu-mi mai este dor, Mi-e tare dor, Să treci prin lume fără dor, e că e urzită în

text, starea aceasta iscă o dispoziţie prielnică pentru cântec.

Îmbinarea de cântec popular și muzică lăutărească, romanţa e o specie urbană „cultă” a

cântecului de lume. A avut, în secolul trecut, un rol cultural de cea mai mare importanţă: a

răspândit în masele largi poezia românească, de la Bolintineanu, Alecsandri și Eminescu, la

Coșbuc, St.O.Iosif și Goga. Piatra rară a cântecului cădea, cu ajutorul melodiei, pe un teren mai

fertil muzicii decât versului.

De multe ori, romanţele îndrăgite de ascultători nu au nici compozitor și nici autor de versuri.

Sunt, așadar, niște producţii anonime, așa cum îi șade de altfel bine unui gen de o atât de

largă răspândire în lume.

Cele mai frumoase romanţe de ieri și de azi, 1983

Romanţa asigură aplauzele

Către mijlocul secolului al XIX-lea când Nicolae Filimon își începea activitatea de culegere și notare a cântecului popular, de lume și satiric, romanţa

avea largă arie de răspândire în orașele și târgurile ţării, pătrunzând pe încetul și în unele sate. Ocupa un loc nu numai în repertoriul tarafurilor, ci și în

programul cântăreţilor de prin grădinile publice din hanurile, de pe terasele și din cafenelele timpului. Ba, până și artiștii dramatici, având de cântat

ceva din piesele pe care le interpretau, se socoteau datori să aleagă o romanţă cât mai agreiată de public, „la modă" așadar, deoarece ea le asigura

aplauzele și succesul râvnit.

Romanţa și povestea ei, 1980


File din istoria Romanței

d

Suntem ai Romanței

„... Printre alte nimicuri scumpe din albumul copilăriei mele se găsește rînduită și

amintirea unei romanţe pe care tatăl meu o cânta parcă numai pentru el însuși:

Cînd luna-n mai

Ne surîdea prin geamuri”...

Spunea că o știe încă din copilărie, de la cine, însă, nu-și aducea aminte, o romanţă

nescrisă de nimeni și de toţi în același timp, dusă mai departe din gură în gură,

răspîndită numai prin frumuseţea ei ademenitoare. Romanţa pe care o știu de la tata,

ca și multe altele, este încă vie, se cîntă și se ascultă și astăzi cu lacrima la colţul genelor.

Se pare că asta este incomparabil de minunata soartă a romanţei, să-și tragă seva

tinereţii veșnice din propria ei adîncă bătrîneţe. Căci de cînd lumea și pămîntul cîţi

dintre noi oare n-au avut nici măcar „o zi senină în douăzeci de toamne”, pe cîţi nu i-a

prins „dorul de răzbunare” la indifenenţa inţei iubite, cîţi oare au iubit „o Riţă fecioară

cu ochii sprinţari”, cîţi au scris seara povești „pentru ochii ei cei dulci” și cîţi și-au făurit

visuri „la umbra nucului bătrîn”?

Viaţa ne spune că ecare dintre noi am fost și sîntem, potrivit vîrstei pe care o purtăm pe

umeri, eroi, cu sau fără voie, ai romanţelor. Înainte cu multă vreme de inventarea

roţilor, romanţa a avut la îndemînă mijloace proprii de călătorie urcînd munţi, trecînd

ape, străbătînd cîmpii, pornind de la su et de om și ajungînd la su et de om, incă

ruptă era din su etul omului și dăruită su etului său. Romanţa a încins brîu împrejurul

pămîntului încă din adîncul veacurilor numai prin propriile puteri ale frumuseţii

sentimentelor profund omenești pe care le poartă cu ea: fără boabe și linii, fără creion și

cerneală, fără căruţă, fără tren, lipsindu-se de tehnica comunicării de la distanţă între

oameni...”

Ion Vasilescu

Maestu Emerit al Artei din R.P.R.

Laureat al Premiului de Stat

N


Vineri, 23 octombrie 2020 – Seara a I, ora 18:00

. Concursul de Creaţie – 14 concurenţi

. Omagiu Corifeilor Romanței - cu prilejul Centenarului Uniunii Compozitorilor și

Muzicologilor din România și împlinirii a 100 de ani de la nașterea

compozitorului Henry Mălineanu

- microrecital Alina Mavrodin Vasiliu

. DECERNAREA PREMIILOR CONCURSULUI DE CREAȚIE

Acompaniază orchestra „Romanța”, dirijor: Lucian Vlădescu

Sâmbătă, 24 octombrie 2020 – Seara a II-a, ora 18:00

. Concursul de interpretare - 13 concurenţi

. Microrecital „Tinerețea Romanței”

- Samuel Barani – Trofeu 2019

- Ana Maria Donose – Premiul I 2019

. Omagiu vestiților lăutari

- Ștefan Cigu - vioară

. DECERNAREA PREMIILOR CONCURSULUI DE INTERPRETARE

Acompaniază: Orchestra „Dor Românesc”, dirijor Ștefan Cigu

Programul

Festivalului

m

G

G

Prezintă: Alexandra Velniciuc și Octavian Ursulescu


Alexandra Velniciuc

Actriță, Prezentator TV

Prezentatori

Festival

V

Octavian Ursulescu

Prezentator, Critic muzical

Ștefan Cigu

Dirijor al orchestrei

„Dor românesc”

Bistrița

Dirijori

și Orchestre

Z

Lucian Vlădescu

Dirijor al orchestrei

„Romanța”

București


FESTIVALUL NAȚIONAL ”CRIZANTEMA DE AUR”

CONCURSUL DE INTERPRETARE

- în ordinea tragerii la sorți -

Octavian Popa, 38 de ani – Petreștii de jos, jud. Cluj

„Romanța ului rătăcitor”, m. Paraschiv Oprea, v. Eugen Rotaru

Cristina Moșuțan Beldean, 45 ani – Dej, jud. Cluj

„Ce fel de om ești tu”, m. Titel Popovici, v. Angela Georgică

Alina Huțu (Călinescu), 39 ani – Botoșani

„Romanța inimii mele”, m. Paraschiv Oprea, v. Eugen Rotaru

Maria Neag, 45 ani – Reghin, jud. Mureș

„Romanța mea”, m. George Grigoriu, v. Mircea Block

Ștefan Pașca, 22 ani – Baia Mare, jud. Maramureș

„Frumoasa mea cu ochii verzi”, m. Ion Mânzat, v. Cincinat Pavelescu

Ana-Maria Stănoia, 34 ani – Timișoara

„Mi-e tare dor”, m. Angela Moldovan, v. Mircea Block

Cristina Ionela Bugnar, 27 ani – Tiha Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud

„Și în chioșc fanfara cânta”, m. Aurel Giroveanu, v. Aurel Felea

Elena Sima, 42 ani - București

„Romanța înstrăinării”, m. Paraschiv Oprea, v. Eugen Rotaru

Măriuca Bursuc, 23 ani – Constanța

„De ce, Doamne?”, m. Titel Popovici, v. Angela Georgică

Jana Gherbovei, 25 ani – Chișinău, Rep. Moldova

„În satu-n care m-am născut”, m. Gherase Dendrino, v. Vasile Vasilache

g

Iulia Vătafu, 20 ani – Codrești, jud. Vrancea

„N-ai să știi niciodată”, m. Ioanin Lupescu, v. Mircea Block

g

Bianca Vlad, 18 ani – Teișani, jud. Prahova

„Liniște, dorm violetele”, m. Alexandru Corfescu, v. Mariana Dumitrescu

Darius Divian Iordănescu, 44 ani – Timișoara

„Să nu vorbim de amintiri”, m. Vasile Vasilache Jr., v. George Mihalache

Acompaniază Orchestra „Dor românesc”, Dirijor: Ștefan Cigu


FESTIVALUL NAȚIONAL ”CRIZANTEMA DE AUR”

CONCURSUL DE CREAȚIE

- în ordinea tragerii la sorți -

Adrian Burhală (Târgoviște) -„Cântec, lumină, speranță”, versuri: Mariana Eftimie Kabbout, interpret: Adrian Burhală și Ana-Maria Hangu (Târgoviște)

Marcel Iorga (Vaslui) -„Tu ești romanța”, versuri: Marcel Iorga, interpret: Doina Moroșanu (Vaslui)

Maricel Maxim (Iași) -„Ce mai vrei? ”, versuri: Maricel Maxim, Enea Patricia, interpret: Theodora Manolache (Iași)

Sabin Păutza (Iași) -„Copil sărman”, versuri: Marin Voican, interpret:Rodica Anghelescu (București)

Marian Stîrcea (Chișinău) -„Numai o clipă”, versuri: Matilda Cugler-Poni, interpret: Ana Maria Donose (Iași)

Petre Vârlan (Brașov) -„Flori albe”, versuri: Liviu Coman, interpret: George Dragomir (Brașov)

Ana Ghibea (Târgoviște) -„N-ai înțeles”, versuri: Flori Bungete, interpret: Cristache Bellu (Ploiești)

K

K

Andrasi Bela (Lupeni, Hunedoara) -„Nu e destulă vreme”, versuri: Camelia Florescu, interpret: Liliana Cornilă (Constanța)

Horia Făgărășanu (Timișoara) -„Mai cântă, vioară”, versuri: Magda Bălănescu, interpret: Viorica Rusu (Timișoara)

Constantin Bardan (Iași) -„Singură în noapte”, versuri: Angela Georgică, interpret: Theodora Manolache (Iași)

Pavel Păușan (Treznea, Sălaj) -„Cum să mă-ntorc”, versuri: Ileana Petrean Păușan, interpret: Pavel Păușan (Treznea, Sălaj)

Marcel Morărescu (Târgoviște) -„Pe tine nu te mai aștept”, versuri: Marian Ilie, interpret: Marius Bălan (Pitești)

Ionel Croitoru (București) -„Vioara îndrăgostită”, versuri: Marian Stere, interpret: Iulian Bratu (Constanța)

Viorel Covaci (București) -„Iubesc din nou”, versuri: Corneliu Vadim Tudor, interpret: Samuel Barani (Cluj)

Acompaniază Orchestra „Romanța”, Dirijor: Lucian Vlădescu


Juriul

Concursului de

Interpretare

Sabin Păutza

Președintele juriului

Compozitor, Dirijor,

Profesor universitar,

Doctor în muzică

L

Daniela Vlădescu

Artist liric

Interpretă de romanțe

Director Teatrul Național

de Operă şi Balet „Oleg Danovski”

Constanţa

Antoniu Zam r

Conf. univ. dr.,

Director Opera Română

Craiova

Matilda Pascal-

Cojocăriţa


Director al Ansamblului

Profesionist „Dor Românesc”

al Centrului Județean de

Cultură Bistrița

Valentin Marin

Etnomuzicolog, manager al

Radio România Antena Satelor

Adriana Irimieș

Interpret de folcor

și romanţe

Alexandru Pugna

Interpret de folclor

și romanţe

Alina Mavrodin

Vasiliu


Director artistic al

Festivalului „Crizantema de Aur”

Director al Centrului Cultural

pentru UNESCO

„Cetatea Romanţei” Târgovişte


Jolt Kerestely

Președintele juriului

Compozitor – membru

UCMR

Adrian Romcescu

Compozitor - membru

UCMR

Juriul

Concursului de

Creație

Y

Viorel Gavrilă

Compozitor - membru

UCMR

Mircea Drăgan

Compozitor - membru

UCMR

George Coandă

Poet, membru al

Uniunii Scriitorilor

din România


Romanța - un omagiu adus muzicii românești

Mesaj al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România

cu prilejul aniversării a 100 de ani de la în ințare

Anul 2020 ne-a adus în fața unei situații de criză pe care nimeni nu a anticipat-o, o situație cu care generația

noastră nu s-a mai confruntat. Au fost multe luni în care concertele şi festivalurile au fost anulate, luni în care

timpul părea că s-a oprit în loc.

Cu toate acestea, există oameni inimoși și cu respect pentru tradițiile culturale românești, oameni care au

depus eforturi considerabile pentru ca anumite evenimente muzicale importante să nu e trecute cu

vederea, chiar şi în condițiile vitrege dictate de criza pe care o traversăm. Este şi cazul organizatorilor

Festivalului Naţional de Romanţe “Crizantema de Aur” de la Târgovişte.

Anul acesta, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România împlinește 100 de ani de existență, 100

de ani de istorie vie, istoria unei elite a muzicii românești începând cu marele George Enescu.

Unul dintre evenimentele naţionale, care își propune să aducă un omagiu celor 100 de ani de existență a

U.C.M.R. este Festivalul Naţional de Romanțe “Crizantema de Aur” de la Târgovişte, a at anul acesta la cea

de-a 53-a ediție, acesta ind de altfel cel mai longeviv festival muzical românesc, cu o desfășurare

neîntreruptă începând din anul 1968. În tot acest timp, U.C.M.R a fost o prezență permanentă în cadrul

festivalului, prin compozitorii ale căror lucrări au fost interpretate pe scena romanţei de la Târgovişte.

Anul acesta, la un veac de existența a U.C.M.R., în cadrul festivalului vor omagiaţi compozitorii Henry

Malineanu şi Edmond Deda, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naștere. Dar vor celebraţi şi alţi mari

compozitori români, membri marcanți ai U.C.M.R. dintre care se cuvine să îi amintim pe: Gherase Dendrino,

Ion Vasilescu, Ionel Fernic, Nicolae Kirculescu, Temistocle Popa, Vasile V. Vasilache,Florentin Delmar, Vasile

Veselovschi, Aurel Giroveanu, Elly Roman, Dan Mizrahi, Dan Stoian, Laurenţiu Profeta, Camelia Dăscălescu,

Ion Cristinoiu, George Grigoriu, Titel Popovici,şi mulţi alţii, care prin creațiile lor au îmbogățit în mod

considerabil patrimoniul romanței românești.

Anul acesta, ca și în anii trecuți, U.C.M.R. este colaborator al Festivalului Naţional de Romanţe “Crizantema

de Aur”, prin desemnarea juriului de specialitate al secțiunii de creație, care a realizat şi selecţia romanţelor

în primă audiţie ce vor participa în concurs.

U.C.M.R. adresează felicitări organizatorilor Festivalului Naţional de Romanţe “Crizantema de Aur”, salută

desfășurarea ediției a 53-a a festivalului în Cetatea Romanţei – Târgovişte și urează succes tuturor

participanților.

George Natsis

Coordonator al Secţiei

pop/jazz a UCMR


Cluj, 20-05-2020

Iași, 22-05-2020

Craiova, 29-05-2020

București, 11-06-2020

Preselecțiile ONLINE

pentru Interpretare

d

Constanța, 12-06-2020 Târgoviște, 19-06-2020

G

Preselecția ONLINE

pentru Creație,

24 iunie 2020


Concurenți secțiunea Creație

- prezentări în ordinea intrării în concurs -

L

Sabin Păutza, Iași

O viaţă dedicată muzicii: dirijor, compozitor, orchestrator, cu

peste 300 de lucrări, se consideră onorat că participă la

„Crizantema de Aur” în acest an. „Penntru mine, nemuritoarea

Romanţă a fost și rămâne un „RĂSĂRIT DE SOARE” care încălzește

su etul și inima. Romanţa este o creaţie originală românească,

în care ne cântăm dorul și iubirea... „Crizantema de Aur” merge

înainte cu pași ai unei tinereţi permanente. O felicit pe doamna

Alina Mavrodin”.

Adrian Burhală, Târgoviște

Diacon la Mânăstirea Viforâta. A absolvit Facultatea de Teologie

Ortodoxă la Universitatea Valahia din Târgoviște, cu master în

Teologie. Pregătirea artistică a început-o în 1999 la Școala

Populară de Arte „Octav Enigărescu” din Târgoviște. A făcut o

pasiune pentru creaţia și interpretarea romanţelor. Este laureat

al Secţiunii Creaţie în 2019. „Romanţa este muzica su etului și a

poeziei. Anul acesta particip la festival cu o creaţie nouă care

pune în valoare dialogul părinte – copil, indcă romanţa din

vechime a fost cântată în familie”.

Marcel Iorga, Vaslui

Compozitor, poli-instrumentist, cu peste 200 de creaţii, cu multe

premii importante în palmares obţinute la concursurile de

creaţie ale Festivalurilor „Mamaia Copiilor” și „Crizantema de

Aur”. „Romanţa este cel mai sensibil gen muzical românesc.

Premiile câștigate la „Crizantema de Aur” m-au împlinit ca artist

creator și m-au adus mai aproape de mari nume ale muzicii

românești. Iubesc „Crizantema de Aur” și Târgoviștea – această

Cetate a Romanţei”.

Marian Stîrcea, Chișinău

Compozitor, Maestru în Artă, Artist al Poporului din Republica

Moldova, conf. univ.dr. la Academia de Muzică, Teatru și Arte

Plastice din Chișinău, director artistic al Filarmonicii Naţionale

„Serghei Lunchevici”. Activitatea sa componistică cuprinde sute

de creaţii: simfonice și de cameră, muzică de teatru și lm,

muzică ușoară și romanţe, ind multiplu premiat la festivaluri

naţionale și internaţionale, inclusiv la „Crizantema de Aur”, la

ediţiile din ultimii ani.

Petre Vârlan, Brașov

Conf. univ. dr la Facultatea de Muzică a Universităţii

„Transilvania” din Brașov, membru al UCMR și al Secţiei

Naţionale Române a Societăţii Internaţionale de Muzică

Contemporană. „Festivalul „Crizantema de Aur” este un fenomen

cultural în viaţa artistică muzicală a României, cultivă

sensibilitatea de bun simţ, îmbinând lirismul muzical cu cel

poetic. „Crizantema de Aur” onorează pe oricare contribuitor al

acestui orilegiu artistic muzical”.

Maricel Maxim, Holboca, Iași

Compozitor, șef de orchestră și profesor la Școala Populară de

Arte „Titel Popovici” din Iași. Dragostea pentru Romanţă i-a fost

insu ată de regretatul violonist Cornel Panţiru. A avut deja două

participări de succes în Concursul de Creaţie, obţinând Premiul I

în anul 2018 și Premiul special al juriului, anul trecut. Se

consideră împlinit pentru că face deja parte din marea familie a

romanţei românești.

Ana Ghibea, Târgoviște

Inspector de specialitate la Direcţia de Asistenţă Socială din

Târgoviște. A studiat canto și vioară la Școala Populară de Arte

din Sfântul Gheorghe și a absolvit Facultatea de Teologie și

Asistenţă Socială a Universităţii Valahia Târgoviște. „Romanţa

mi-a dăruit cele mai frumoase satisfacţii. Este terapie pentru

su et. Îmi doresc ca arta interpretării și creaţiei în domeniul

Romanţei să e studiate în liceele și facultăţile de muzică, pentru

ca tinerii să o poată cunoaște și aprecia”.


Andrași Bela, Lupeni, judeţul Hunedoara

Profesor de chitară, cu multe participări și premii în concertele de

muzică ușoară și folk, solist și chitarist în diverse trupe cu care a

cântat în străinătate, are și o activitate componistică apreciată

de soliști de muzică ușoară și de muzică pentru copii. „Sunt

îndrăgostit de Romanţă și sper ca juriul și publciul să simtă

emoţia care m-a încercat, atunci când am compus pe frumoasele

versuri semnate de Camelia Florescu. „Crizantema de Aur” este

un port – drapel al melosului românesc”.

Concurenți secțiunea Creație


L

Horia Făgărășanu, Timișoara

Compozitor și orchestrator, doctor în muzică, cu o bogată

activitate pedagogică și artistică, lect.univ.dr. la Universitatea de

Vest, a fost dirijor al orchestrei Teatrului de estradă din Timișoara.

În prezent este dirijor și orchestrator al Festivalului de Romanţe

„Roze pe Bega”. „Pentru Romanţă – gen muzical speci c

su etului românesc – simt o mare admiraţie și o apropiere

spirituală. Particip la Secţiunea Creaţie și din dorinţa de a

contribui la îmbogăţirea repertoriului de romanţe cu propriile

creaţii inspirate din lirica marilor poeţi români.”

Constantin Bardan, Iași

Compozitor și profesor, absolvent al Academiei Militare de

Muzică „Iacob Mureșianu” din București, este unul dintre cei mai

proliferici și premiaţi compozitori de romanţe la „Crizantema de

Aur” și „Crizantema de Argint”. Multe dintre romanţele sale

laureate la concursurile de creaţie, au intrat deja în repertoriile

multor artiști consacraţi și în cele ale tinerilor interpreţi.

„Romanţa m-a desăvârșit ca om și a dat un sens mai clar vieţii

mele de muzician. Participarea mea la concertul de creaţie a

devenit o preocupare majoră.”

Pavel Păușan, Treznea, judeţul Sălaj

Câștigător al Trofeului „Crizantema de Aur” (1984) s-a dedicat

interpretării și promovării Romanţei prin numeroase participări

în recitaluri și concerte, emisiuni de radio și TV, și printr-o

activitate discogra că bogată. „Romanţa este parte din inţa

mea și am simţit că pot trece cu ușurinţă de la interpretarea ei la

creaţie. Așa s-a născut prima mea romanţă, sper că nu și

ultima...”

Marcel Morărescu, Târgoviște

Compozitor, orchestrator și aranjor, a condus Orchestra de

Estradă a Casei Armatei din Târgoviște și Orchestra de Muzică

Ușoară a Judeţului Dâmboviţa. Este absolvent al Școlii Militare

de Muzică „Iacob Mureșianu” din București. Este laureat al

concursurilor de creaţie ale Festivalului „Crizantema de Aur”.

„Romanţa este izvorul de cântec al neamului românesc. Fie ca

Romanţa și Festivalul nostru „Crizantema de Aur” să dăinuie în

ciuda vicisitudinilor vremurilor pe care le trăim”.

Ionel Croitoru, București

Compozitor și dirijor, membru UCMR, absolvent al Universităţii

Naţionale de Muzică. A fost premiat de Președinţia României

pentru promovarea valorilor muzicale naţionale și pentru

contribuţie la dezvoltarea muzicii de fanfară în ţara noastră. Ca

dirijor al muzicii reprezentative a Armatei, a susţinut concerte de

excepţie, dirijând orchestrele militare din ţările membre ale

NATO. „Sunt profund impresionat de tot ce înseamnă „Cetatea

Romanţei” Târgoviște: organizare, profesionalism, orchestre de

mare calitate”.

Viorel Covaci, București

Compozitor, membru UCMR și profesor de muzică. Are în

palmares multe premii la concursurile de creaţie ale unor

festivaluri naţionale de muzică ușoară și muzică pentru copii. De

câţiva ani participă cu succes și la Concursul de Creaţie al

Festivalului Naţional „Crizantema de Aur”, ind răsplătit cu

premii importante. „Romanţa este genul muzical perfect – cele

mai frumoase melodii, cele mai sensibile versuri, cei mai buni

interpreţi și un public select”.


Mari compozitori români – corifei ai romanței

HENRY MĂLINEANU – 100 de ani de la naștere

Henry Mălineanu, compozitor și dirijor, s-a născut la 25 martie 1920 în București și s-a stins din

viață la 13 noiembrie 2000 în București. A studiat vioara la Conservatorul din București în

perioada 1931-1937. Conform biogra ei sale o ciale, Henry Mălineanu a dirijat din anul

1934 până în anul 1936 orchestra „Tango” din București, apoi pentru un an a dirijat formația

bucureșteană de jazz „Metropol”. Începând cu anul 1942 a dirijat orchestrele teatrelor

bucureștene „Barașeum” și „Gioconda” până în 1948. În perioada 1950-1953 a fost dirijorul

Ansamblului de Estradă București, dar și director muzical până în 1955 al Teatrului de Estradă

„Constantin Tănase” al cărui dirijor a fost până în anul 1958. A publicat numeroase articole în

presa vremii, a conferențiat și a participat la numeroase emisiuni radiofonice și de televiziune.

Henry Mălineanu a fost unul dintre cei mai proli ci compozitori români. A scris muzică de

teatru, muzică pentru spectacole de păpuși și marionete, muzică de lm, muzică de cor,

muzică instrumentală și, nu în ultimul rând, nemuritoare melodii de muzică ușoară și

romanțe: „Ce bine ne-nțelegem noi doi”, „Ce să fac dacă-mi placi”, „Am greșit”, „Hop ș-așa”,

„Cele mai frumoase fete”, „Romanța vieții”, „Am început să-mbătrânesc”, „Mica serenadă”,

„Adevărata mea dragoste”, „Ce cauți tu în viața mea”, „Aș vrea iar anii tinereții”, „Că doar n-am

să trăiesc cât lumea”, „Cum am ajuns să te iubesc”, „Nu se poate”, „Dac-ajung la inima ta”, „Dragi

mi-s cântecele mele”, „Romanțele mele”, „Ceasul mărturisirilor”, „Absolut din întâmplare”.

Muzicologul Viorel Cosma a descifrat, în ampla sa lucrare „Muzicieni din România”, sensurile

muzicii compozitorului Henry Mălineanu: „compozitor de o rară proli citate, muzician stăpân

pe toate secretele cântecului de largă accesibilitate melodist înnăscut și orchestrator de nețe în

valori carea culorilor instrumentale, s-a situat în fruntea generației de clasici a muzicii ușoare

românești de la mijlocul sec. XX. Piesele sale s-au bucurat de o răspândire excepțională și de o

rezistență peste timp de-a dreptul spectaculoasă (doar Ion Vasilescu îl egalează). Și-a a at în

melosul popular românesc o sursă de inspirație permanentă, e cientă. Poate că și talentul

literar (veri cat prin zecile de versuri personale ale cântecelor sale) l-a ajutat să înțeleagă în

profunzime raportul indispensabil dintre text și muzică, trăsătură esențială a întregii sale

creații”.

Henry Mălineanu

Compozitor și dirijor

N


La romanțe esențială este sinceritatea trăirii

x

„Salut cu mare bucurie sărbătoarea de 25 de ani a unui patrimoniu de mare preț al

muzicii românești și regret că n-am să pot participa la aniversarea a 50 de ani a

festivalului «Crizantema de aur» de la Târgoviște.

Mărturisiri despre Romanță

Acasă la domnul Henry Mălineanu

(Interviu realizat în august 1992

cu prilejul ediției jubiliare, a 25-a, a Festivalului Crizantema de Aur)

Părerea mea despre romanță aș putea să o concretizez în câteva cuvinte, apropo

de muzică «Apa trece, pietrele rămân». Genul pretinde o optimă asociere între

cuvânt și muzică. Tensiunea dramatică trebuie să e de același nivel. Altfel sună

neconvingător. Îmi păstrez părerea, ca orice fel de critic, cali cativele bun sau

prost sunt foarte elastice și țin de nivelul cultural al celui care le emite. Dar prima

obligație a persoanei culte este să e convingătoare. Și bătrânul Euripide, acum

2500 de ani, avea o vorbă care se potrivește extraordinar romanței: «Ca să plângă

el, întâi trebuie să mă doară pe mine». Este greșit atribuită publicului vina, după

obișnuita formulă „Asta se cere”. După părerea mea, publicul nu cere. Publicul

așteaptă. Obligația creatorilor de nou este să nu considere genul ca împietrit la o

anumită formulă de început de secol, pentru că trebuie considerat ca un fenomen

evolutiv. Cu cât se va încerca o cât de cât înnoire (nu modernizare TV), doar un plus

de inventivitate și de aducere spre un limbaj poetic și muzical mai la zi, cu atât

șansa de supraviețuire a Romanţei va mai mare.

În fond, șansoneta și canțoneta în țările respective, au reprezentat și reprezintă

ceea ce este romanța pentru muzica românească. Sunt sigur că multe dintre

romanțele românești sunt foarte competitive, dar să nu le aud cântate în

englezește și, mai ales, însoțite de o anumită coregra e despre care mă abțin să

vorbesc. Stanislavski a spus odată, când a fost întrebat despre meseria de regizor:

«Regizor este oricine, până la proba contrarie». (Nota subsemnatului: în muzica

ușoară, compozitor este oricine, chiar și după proba contrarie!).

La romanțe esențială este sinceritatea trăirii. Nu demonstrația vocală. Este de

evitat, în special, o boală endemică: Lăbărțando-ul, iar orchestra cântă de două

ori mai rar decât trebuie”.

Întrebările din acest interviu prețois se subînțeleg din cuprinsul răspunsurilor.

Mi-a fost greu să mă obișnuiesc cu gândul că marele compozitor Henry Mălineanu

a trebuit să plece spre veșnicia îngerilor și mă consolez spunându-mi că, probabil,

era nevoie Acolo Sus de muzica și de vorbele sale pline de duh. Fiindcă… ce-i

frumos și lui Dumnezeu îi place!

Maestrul Mălineanu s-a așezat la pian și a

cântat cu Alina Mavrodin romanţa „Nu se

poate”. Se uită la mine și zice „Doamna are

su et în glas”. Tot timpul a glumit, a zâmbit și

ne-a spus câteva dintre epigramele sale

celebre.

Istoria Crizantemei de Aur - Teodor Vasiliu


Concurenți secțiunea Interpretare


L

Octavian Popa, 38 ani –Petreştii de Jos, judeţul Cluj

Este solist balerin la Opera Română Cluj şi are o intensă activitate

didactică în domeniul coregra ei. A absolvit în 2009 Academia

de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj, regie coregra că şi artele

spectacolului, dar a studiat şi canto la Şcoala de Arte “Tudor

Jarda”. “Am moştenit de la mama dragostea pentru Romanţă şi

aceasta s-a lipit adânc de inţa mea. La 5 – 6 ani ştiam deja de

“Crizantema de Aur”, iar acom voi trăi marea provocare de a cânta

Romanţa pe marea ei scenă de la Târgovişte.

Maria Neag, 45 ani – Reghin, judeţul Mureș

Este solistă a Ansamblului profesional „Mureșul” din Târgu

Mureș. A studiat canto la Școala Populară de Arte din Târgu

Mureș și a absolvit Universitatea Dimitrie Cantemir. Este

laureată cu premii importante la festivalurile de romanţe de la

Baia Mare și Zlatna, iar anul trecut a câștigat Premiul Special

„Ioana Radu” la „Crizantema de Aur”. „Romanţa este pentru

mine o prelungire a su etului. O iubesc și îi iubesc pe oamenii

dăruiţi ei de la Târgoviște”.

Ștefan Pașca, 23 ani – localitatea Berinţa, judeţul

Maramureș

Este absolvent al Facultăţii de Teologie din Baia Mare.

„Romanţa înseamnă pentru mine dragoste, pasiune și

melancolie. Participarea la „Crizantema de Aur” este o

experienţă unică și un pas important în dezvoltarea mea, pe

plan artistic”.

Cristina Beldean Moşuţan, 45 ani – Dej, judeţul Cluj

Este cadru didactic la Grădiniţa “Lumea Piticilor” din Dej.

Absolventă a Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” Cluj,

master în artă muzicală, a studiat canto popular la Şcoala de

Arte “Tudor Jarda”. “Romanţa m-a găsit, iar eu am primit-o, am

ascultat-o cu tot su etul şi îi dau viaţă prin glasul meu de câte

ori am ocazia. “Crizantema de Aur” este un vis devenit

realitate”.

Alina Huţu (Călinescu), 39 ani – Botoşani

Este profesor titular la Şcoala Populară de Arte “George Enescu”

din Botoşani şi solist vocal profesionist al Orchestrei Populare

“Rapsozii Botoşanilor”. A studiat pianul la Liceul de Arte

“Ştefan Luchian” din Botoşani, iar în 2004 a absolvit Academia

de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj Napoca – pedagogie

muzicală – folclor. “Am descoperit Romanţa întâmplător…

sau nu… şi mă însoţeşte de 3 ani. M-am îndragostit de EA şi

m-a uimit, indcă prin intermediul ei pot transmite oamenilor

ceea ce nu reuşesc prin nici un alt mod”.

Ana Maria Stănoia, 34 ani – Timișoara

Este artist liric al Filarmonicii „Banatul” din Timișoara. A studiat

canto clasic la Liceul de Muzică din Reșiţa (orașul său natal),

apoi a făcut studii universitare la Timișoara și masterat în

interpretare muzicală. Este laureată cu Premiul I la Festivalurile

de romanţe „Nicolai Florei” (Bocșa) și „Roze pe Bega”

(Timișoara). „Romanţa mi-a pătruns la inimă, iar prin

participarea la „Crizantema de Aur” doresc să îi descopăr și mai

mult tainele”.

M

G

G


Cristina Ionela Bugnar, 27 ani – Tiha Bârgăului, judeţul

Bistriţa Năsăud

Este solistă de muzică populară cu numeroase premii în

palmares. Absolventă a Universităţii Ecologice București,

Facultatea de Comunicare și Relaţii Publice. A studiat canto

clasic, pian, vioară la Liceul de Arte „Tudor Jarda” Bistriţa și în

prezent studiază canto clasic la Școala Populară de Arte

„Bistriţa” „Am descoperit Romanţa acum 2 ani și îi mulţumesc

Bunului Dumnezeu că îmi îndeplinește visul de a ajunge la

„Crizantema de Aur”, festival care înseamnă sensibilitate,

eleganţă și ra nament. Dragă Romanţă, îţi mulţumesc!”

Elena Sima, 42 ani – București

Este psihopedagog într-un centru al persoanelor cu dizabilităţi

din București. A studiat canto la Școala Populară de Arte din

București și este absolventă a Universităţii București, Facultata

de Psihopedagogie Specială și Asistenţă Socială, și are master în

etnologie și antropologie culturală și folclor. „Am găsit în

Romanţă, acest gen muzical unic, bogaţia și înţelepciunea

acestui neam greu încercat. Consider că Romanţa trebuie să e

brand de ţară”.

Măriuca Bursuc, 23 ani – Constanţa

Este studentă anul V la Universitatea „Ovidius” din Constanţa,

Facultatea de Medicină. A studiat canto – muzică ușoară la

Școala Populară de Arte din Constanţa și, în orașul natal, Bacău.

Are în palmares trofee și premii importante la festivaluri

muzicale. ”M-am îndrăgostit de Romanţă datorită sensibilităţii

ei, precum și de melodiile românești vechi, ca urmare a

participării mele la un concurs televizat (Provocarea Starurilor –

TVR1). Așa m-am hotărât să particip și la „Crizantema de Aur”.

Jana Gherbovei, 25 ani – Chișinău – Republica Moldova

Este studentă a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice –

Specializarea Canto – Estradă din Chișinău. A participat cu

mult succes la festivaluri și concerte importante, având deja în

palmares mari premii: Trofeul „Crizantema de Argint” (2018) și

Premiul al II –lea la „Crizantema de Aur” (2019). „Iubesc

Romanţa, pur și simplu, o cânt de mică, ea sună în mintea mea

ca o voce interioară care mă ajută să trăiesc, să respir, să simt”.

Concurenți secțiunea Interpretare


L

Iulia Vătafu, 20 ani – Codrești , judeţul Vrancea

Este studentă anul III la Universitatea de Muzică din București,

cu multe premii în palmares la festivaluri de folclor. „Am făcut

cunoștinţă cu Romanţa în urmă cu trei ani. În 2018 am

participat la „Crizantema de Aur” , abia împlinisem 18 ani, și

am fost impresionată de atmosfera elegantă și feerică, precum

și de interpretările deosebite ale artiștilor cu care m-am

întâlnit. Romanţa are o profunzime de neimaginat și îmi

doresc mult să urmez cursurile „Școlii de romanţe” de la

Târgoviște.

Bianca Vlad, 18 ani – Teișani, judeţul Prahova

Este elevă a Colegiului de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești,

Secţia canto clasic. Are deja multe premii la concursuri

naţionale și internaţionale și a susţinut recitaluri alături de

Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Paul Constantinescu” din

Ploiești. „Întâlnirea mea cu Romanţa a fost ca Boboc de

Crizantemă – la ediţia jubiliară a Festivalului „Crizantema de

Aur”. Aveam 15 ani, dar am trăit momente sublime pe scena

festivalului de la Târgoviște”.

Darius Divian Iordănescu, 44 ani - Timișoara

Este licenţiat în Canto, cu master în Dirijat, lect.univ.dr. la

Facultatea de Muzică și Teatru a Universităţii de Vest din

Timișoara și artist liric la Opera Naţională Română din

Timișoara. „Iubesc Romanţa din copilărie, am abordat și alte

genuri muzicale (jazz, pop, blues), dar în prezent sunt atras

puternic de frumuseţea Romanţei. Prezenţa mea la

prestigiosul Festival Naţional „Crizantema de Aur” din

Târgoviște este un vis împlinit”.


Alte evenimente la „Casa Romanței”

Ziua Culturii Naţionale, cu romanță și poezie

*Muzeul „Casa Romanței” din Târgoviște a redevenit practic neîncăpător

pentru spectatori de toate vârstele care au onorat evenimentul nu doar prin

prezență, ci și prin emoția cu care s-au alăturat artiștilor invitați în

interpretarea unor romanțe celebre pe versurile marilor poeți naționali

Mihai Eminescu, Octavian Goga, George Coșbuc și alții.

Delegație Mondială UNESCO la „Casa Romanței":

Ziua Unirii la „Casa Romanței”

a fost omagiată într-o atmosferă de

sensibilitate și trăire patriotică

*Muzica și poezia românească, îmbrăcate în straie

populare și de Romanță, au fost prilej de omagiere a

unor personalități ilustre, cariatide ale neamului

românesc, ce au împlinit idealul de Unire al românilor.

Doctoranzi ai UVT, în vizită la „Casa

Romanței”

*Documentele inedite, partiturile și

manuscrisele originale ale unor iluștri

compozitori și poeți, instrumentele vechi,

ținutele de spectacol, dar mai cu seamă

m o n u m e n t a l e l e g a l e r i i f o t o i - a u

impresionat profund pe vizitatorii veniți din

toate colțurile țării să facă studiile doctorale

la Universitatea „Valahia” din Târgoviște.

George Christophides - Președintele onori c al

Federației Mondiale UNESCO,

Kim Nam Hee - ambasadoare UNESCO a Bunăvoinței,

Daniela Popescu - Președintele Federației Europene UNESCO,

Eugen Doga - compozitor de talie internațională recunoscut UNESCO,

Alina Mavrodin și Teodor Vasiliu - fondatori ai Casei Romanței și ai

Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței" Târgoviște


Programul Național de Concerte

„Izvoare ale romanței”

Programul Național de Concerte„Izvoare ale Romanței”, ca suită de evenimente, incluse în Festivalul Național de Romanțe „Crizantema de aur”, ediția

2020, se desfășoară și în acest an sub patronajul CNR UNESCO. Programul continuă, astfel, seria concertelor de mare succes desfășurate în anii 2017, 2018

și 2019 sub genericul „Romanța ne unește” și „Comori ale Romanţei”.

Prin spectacolele din anul 2020, incluse în Programul Național de Concerte „Izvoare ale Romanței”, Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței”

Târgoviște și-a propus să readucă în atenţia publică le de aur din repertoriul istoric al Romanţei, pentru a uni marile spirite naționale, întru susținerea

muzicii și a poeziei românești, care slujesc dragostea de țară, de locurile natale, de valorile creștine, morale și spirituale ale poporului român.

În cadrul Programului Național de Concerte „Izvoare ale Romanței”, sunt organizate concerte de Romanță în zone istorice ale țării, în mari orașe din

România și din Republica Moldova, la care participă laureaţi ai Festivalului Naţional „Crizantema de aur”, alături de prestigioși interpreţi de romanţe din

ecare zonă istorică, acompaniați de orchestre profesioniste.

Romanța este un gen muzical de patrimoniu, care se a ă în geneza Imnului Național al României și gurează în Repertoriul naţional al patrimoniului

cultural imaterial. Numeroase instituții prestigioase din România susțin demersul de înscriere a Romanței pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului

Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO, demers ale cărui proceduri se desfășoară la Ministerul Culturii și la Comisia Naţională a României pentru UNESCO.

Parteneri și colaboratori ai programului sunt instituţii muzicale profesioniste, centre judeţene de cultură din țară, instituții academice și de media,

precum și alte instituții interesate: Primăria

Municipiului Târgoviște, Teatrul Municipal

„Tony Bulandra” din Târgoviște, Opera

Română Craiova, Teatrul Național de Operă și

Balet „Oleg Danovski” Constanța, Primăria

Municipiului București,Centrul pentru Seniori

al Municipiului București, Centrul Naţional de

A r t ă „Ti n e r i m e a R o m â n ă” B u c u re ș t i ,

Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”

din Chișinău, Centrul Județean pentru

Co n s e r v a re a ș i P ro m o v a re a Cu l t u r i i

Tradiționale Cluj, Centrul Judeţean de Cultură

„Augustin Bena” din Alba Iulia, Școala

Populară de Arte „Titel Popovici” din Iași.


Casa Romanței – ambasadă

Presa și cultura, în sărbătoare la Târgoviște

*Muzeul „Casa Romanței” a fost omagiat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

*Personalități ale culturii, presei și mediului academic au evocat și omagiat, prin mesaje emoționante, activitatea de peste 45 de ani a lui Teodor

Vasiliu în domeniul culturii și presei

Sâmbătă, 29 august 2020, presa și cultura dâmbovițeană au trăit clipe de sărbătoare la Muzeul „Casa Romanței” din Târgoviște, într-o

atmosferă festivă în care personalități ale culturii, presei și mediului academic

au evocat și omagiat, prin mesaje emoționante, activitatea de peste 45 de ani a

jurnalistului și omului de cultură Teodor Vasiliu, chiar în ziua în care acesta a

împlinit 70 de ani. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) i-a

acordat „Ordinul Ziariștilor clasa – I – AUR” în semn de mare prețuire pentru

întreaga sa activitate culturală și jurnalistică! Distincția a fost adusă la

Târgoviște de președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan și a fost înmânată

fondatorului muzeului „Casa Romanței” și al primului Trust de Presă din județul

Dâmbovița, ARTPRESS, stindard al presei independente și o veritabilă școală de

p r e s ă a j u r n a l i ș t i l o r d â m b o v i ț e n i .

Evenimentul a avut la Muzeul „Casa

Romanței” din Târgoviște, mai exact în curtea acestuia, la umbra răcoroasă a unor venerabili castani de pe B-

ul Regele Carol I, situația ind impusă de criza sanitară prin care trece toată omenirea. Poeți, scriitori,

jurnaliști, artiști, oameni de cultură, politicieni, directori de instituții, cadre universitare au fost, în această zi

specială, alături de Teodor Vasiliu, cel care a pus bazele unor importante instituții de presă, de cultură și de

învățământ superior târgoviștean. Am trionii manifestării au fost Alina Mavrodin Vasiliu, directorul

Centrului Cultural pentru UNESCO ,,Cetatea Romanței” Târgoviște și George Coandă, președintele UZPR –

Filiala Dâmbovița, alături de Doru Dinu Glăvan - președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Au transmis mesaje emoționante IPS Nifon – Arhiepiscop și Mitropolit al Târgoviștei, prin pr. Marian

Puiescu, conducerea Universității „Valahia” Târgoviște prin prorectorul prof.univ.dr. Gabriela Teodorescu,

Mihai Constantin Ranin - directorul Teatrului ,,Tony Bulandra'' Târgoviște, Mihai Stan - președintele Societății Scriitorilor Târgovișteni.

Președintele UZPR a înmânat, pentru Muzeul „Casa Romanței”, diploma și medalia centenară a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România,

prilejuită de împlinirea a 100 de ani de existență a uniunii, în semn de prețuire pentru fondatorii acestui muzeu unic în România – care

salvgardează și promovează Romanța – gen muzical de patrimoniu al culturii naționale – și omagiază istoria Festivalului Național de

Romanțe „Crizantema, al cărui certi cat de naștere a fost semnat în anul 1968, chiar în acest imobil de patrimoniu din Târgoviște.


a culturii la Târgoviște

„Comori ale Romanței”, concert de Ziua Târgoviștei

*Succesul evenimentului i-a determinat pe participanți să aplaude cu entuziasm ideea de a se

organiza în ecare an un concert de romanțe de Zilele Târgoviștei

Într-o atmosferă de vis, marți, 8 septembrie 2020, un emoționant concert de romanțe, o premieră

pentru manifestările dedicate sărbătoririi fostei Capitale a Țării Românești, a avut loc la Muzeul

„Casa Romanței”, la inițiativa Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște, în

colaborare cu Primăria Municipiului Târgoviște, Teatrul Municipal „Tony Bulandra” și Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”. Intitulat sugestiv

„Comori ale Romanţei”, desfășurat în conformitate cu toate rigorile sanitare impuse de lege, concertul a adus la rampă artiști dâmbovițeni îndrăgiți de public:

Alina Mavrodin Vasiliu, Cristina Dan, Nicoleta Vasile, Daiana Berbec, Bogdan Hrestic, Yuriy Tsiple Yura, Mihail Vlădăreanu și Grupul “Doruleţul“ al Catedralei

mitropolitane din Târgoviște, în acompaniamentul la pian al compozitorului Stelian Apostol. Prezentarea concertului a

fost făcută de inițiatoarea acestuia, Alina Mavrodin Vasiliu, director artistic al Festivalului „Crizantema de aur”, cea care

a oferit spectatorilor și numeroase informații prețioase din istoria excepțională a romanței, puse în valoare și în

saloanele Muzeului „Casa Romanței” din Târgoviște – unic în România. Romanțe minunate au omagiat atât memoria

unor mari interpreți ai genului (Ioana Radu, Mia Braia, Ileana Sărăroiu, Maria Tănase), cât și a unora dintre poeții

români (Mihai Eminescu, George Coșbuc, Octavian Goga, Vasile Militaru) și, nu în ultimul rând, pe a unor reputați

compozitori (Ionel Fernic, Henry Mălineanu, Ion Vasilescu, Gherase Dendrino, precum și pe a compozitorilor

târgovișteni Ioan Tomescu și Dan Stoian). Astfel că și aplauzele publicului au fost necontenite, atât cele ale spectatorilor

din curtea Muzeului „Casa Romanței”, unde au fost amenajate scaune păstrându-se normele de distanțare, cât și ale

trecătorilor care s-au oprit pe trotuar, timp de două ore, ca să asculte minunatele romanțe din salba de nestemate a

patrimoniului muzical românesc. Impactul a fost cu atât mai impresionant, cu

cât întregul concert a fost transmis și live pe facebook, pe pagina dedicată

Muzeului „Casa Romanței”, având o audiență înregistrată de peste 40.000 de

persoane. Așadar, un concert de romanțe de zile mari și la zi mare, a Sărbătorii

Nașterii Maicii Domnului și a Zilei Târgoviștei, bucurându-se de un succes care

i-a determinat pe toți cei prezenți să aplaude cu entuziasm ideea de a se

organiza, în ecare an, un concert de romanțe în programul Zilelor Cetății.

Doamne ajută!


• Patrimoniul poetic al romanţei - omagiu adus poetului național

Mihai Eminescu -170 de ani de la naștere - prin realizarea broșurii

„Patrimoniul Poetic al Romanței”

(realizată de Centrul Cultural pentru UNESCO

„Cetatea Romanței” Târgoviște).

Evenimente asociate festivalului

• Culegerea

muzicală „Izvoare

ale Romanţei” –

cu partituri rare,

istorice, inedite și

reprezentative

pentru patrimoniul

acestui gen muzical

(realizată de Centrul

Cultural pentru

UNESCO „Cetatea

Romanței”

Târgoviște)

f

• Omagiu corifeilor romanţei – eveniment realizat cu

sprijinul Fundaţiei „Henr y Mălineanu” cu scopul

promovării celebrării împlinirii a 100

de ani de la nașterea celebrului

nostru compozitor Henry Mălineanu,

precum și celebrarea creaţiei altor

mari compozitori ai generaţiei sale.

Foto: Henry Mălineanu și Ioana Radu, înconjurați

de balerinele Teatrului de Revistă „Constantin

Tănase”, în spectacolul „Între noi, femeile”


Coproducător:

Parteneri:

Transmisiune TV în direct

Echipa tehnică

Direcția artistică:

Centrul Cultural pentru UNESCO

„Cetatea Romanței” Târgoviște

Director: Alina Mavrodin Vasiliu

Scenogra a: Bogdan Dobre

Director economic: Teodora Macarie

Financiar și R.U.: Silvia Mărgărit, Raluca Anto e,

Oana Ilie, Violeta Scarlat

Juridic: Alina Hack

Achiziții publice: Irina Bobeică

Marketing și IT: Ionuț Lica, Dragoș Asan

Coordonatori eveniment: Iulian Scarlat, Cristina Dumitra

Coordonatori logistică: Mircea Macarie, Dragoș Cazacio

Atelier butaforie, costume: Georgeta Brânzea

Costume, Recuzită: Radu Mihaela, Eduard Ștefan,

Rodica Petrache, Maria Miu

Tehnic: Mihai Bălăceanu, Sandu Alexandru,

Andrei Enache, Cătălin Buzea,

Adrian Dragomir, Oana Caibăr,

Nicolae Cobianu, Gheorghe Dima, Teo l Diaconeasa,

Liviu Dobrescu, Florin Necșoiu, Dan Georgescu

Ateliere: Florin Duțan, Adrian Stoichiță, Florin Dițescu

Administrativ: Nina Sandu, Georgeta Rusu,

Elena Marcu, Nicoleta Neațu, Veronica Ștefan,

Florina Duțan, Cătălin Andi Voicu

Cadru PSI: Octavian Voicu

Transport: Aurel Vereșmortean

Sponsori:

caiet sală 2020

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?