Occidentul romanesc nr 118 - editia februarie 2021

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania

ZIAR

GRATUIT

Anul XI - Nr. 118 / 24 pagini

FEBRUARIE 2021

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!

CU INIMA ÎN DOUĂ ȚĂRI:

Pagina 12-13

BELGIA ȘI

ROMÂNIA

„Mihaela Luca este în prezent Desk Officer pentru România în cadrul Directoratului General

pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene, de la Bruxelles. În perioada de

pre-aderare a României la Uniunea Europeană, a activat ca Task Manager pentru dezvoltare

rurală și pescuit în cadrul Delegației Comisiei Europene în România, la București. Experiența

ei profesională în domeniul administrației cu specific agricol este vastă...”

Clauza „rebus sic stantibus”

aplicată în sectorul turistic

în baza unei decizii pioniere

a Instanței din Barcelona

«Putem extrapola acestea în

alte sectoare precum cel al

restaurantelor sau hotelier?

Ținând cont de cerințele aplicării

„rebus sic stantibus”...»

Pagina 02

Obținerea naționalității

spaniole prin reședință sau

prin opțiune

„Naţionalitatea spaniolă prin

reședință poate fi solicitată

de orice persoană care a

avut reşedinţa continuată

şi neîntreruptă pe teritoriul

Spaniei, pe o perioadă de...”

Pagina 07

Los Cárpatos de Rumanía,

el último bastión de la

naturaleza virgen de

Europa

„En la paradójica situación

actual, en la que, por un lado,

añoramos viajar, pero por el

otro nos da miedo salir de casa,

los Cárpatos destacan como...”

Página 15

Începând de luni,

majoritatea copiilor merg

fizic la școală

„Redeschiderea școlilor în

data de 8 februarie a fost

decisă într-o ședință la Palatul

Cotroceni. Președintele Klaus

Iohannis a anunțat care sunt

scenariile în care...”

Pagina 04

De la antreprenor de succes

la primar de nota 10

«Primul invitat al seriei

„Primar de nota 10” este Ioan

Popa, primarul orașului Reșița

din județul Caraș-Severin,

fondatorul brandului de paste

făinoase „Monte Banato”, o

afacere de succes...»

Pagina 08-09

Sterilitatea lumii ce vine

„Din această perspectivă,

nici măcar nu mai e sigur că

prăbușirea educației este o

cauză a acestui triumf agresiv

al ignoranței în rețea. Se prea

poate ca ea să fie tocmai o

consecință a lui, ori cel puțin un

proces care s-a desfășurat...”

Pagina 16

02 FEBRUARIE

2021

Adrese şi informaţii utile

REPREZENTAREA

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@

embajadaderumania.es

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:

Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de

deces sau accidente rutiere)

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza

Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,

Vizcaya), Navarra, La Rioja

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla

Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de

Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429

•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare.

ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere

solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de

urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente,

decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel)

Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera

Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950

625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail:

almeria@mae.ro

Când se poate aplica clauza

jurisprudențială „rebus

sic stantibus”? Aplică

ca excepție a regulii generale

„pacta sunt servanda”- cea ce

este acordat obliga-. Provine

din latinul „stând astfel lucrurile”.

Adică pleacă de la premisa

ca părțile din contract, A

și B, au atins acord într-o dată

certă X. La data X lucrurile/

circumstanțele date erau întrun

anumit fel. Ulterior, survine

criza COVID și la data X+1

sau 2 ani datele sunt complet

schimbate: piața cade, cererea

și oferta nu mai este accesași

etc. Astfel, se poate aplica „rebus

sic stantibus” ca să se rebalanseze

situația între părți ca

să fie echitabilă pentru ambele.

Publicație lunară gratuită

Produs și editat de:

EL OCCIDENTE RUMANO

Depósito Legal: M-30588-2013

COORDONATOR PROIECT:

Michael Harrison Cronkite

Clauza „rebus sic stantibus” aplicată în

sectorul turistic în baza unei decizii pioniere

a Instanței din Barcelona, ianuarie 2021

Ca să aplicăm această clauză

trebuie respectate următoarele

cerințe: Contract de lungă

durată; Alterarea extraordinară

a circumstanțelor inițiale;

Dezechilibrul să fie evident și

excesiv pentru una din părți;

Nu s-a pactat alt mod de a

soluționa situația de dezechilibru;

Părțile nu ating un acord în

privința reechilibrării situației.

Instanța din Barcelona a

decis aplicarea „rebus sic stantibus”

în sectorul de închirieri

turistice. Pe ce argumente s-a

bazat decizia? Antecedente:

compania A închiriază 27 de

imobile la proprietarul B. În

urma crizei COVID apartamentele

nu sunt închiriate de

turiști. Astfel, A îl contactează

pe B să încerce să atingă un

acord care să reechilibreze

situația. B oferă doar posibilitatea

ca A să amâne plata chiriei

dar nu să reducă chiria. Astfel

FONDATORI:

Kasandra Kalmann Năsăudean

Florin Valentin Barbu

CO-FONDATORI:

Răzvan Ionescu

Dan Aurelian Pătrașcu

Michael Harrison Cronkite

DIRECTOR EDITORIAL:

Kasandra Kalmann-Năsăudean

A, împreună cu echipa sa de

avocați, ia decizia să reducă

unilateral chiria și să plătească

lunar doar 50% din chirie și,

în paralel, decide acțiune în

instanță pentru a cere aplicarea

„rebus sic stantibus”.

Instanța decide să aplice

clauza „rebus sic stantibus” și

să mențină reducerea de 50%

aplicată sumei totale de chirie

lunară pe toată durata crizei

(din aprilie 2020 până în martie

2021). Acestea având în vedere

că: 1) A a plătit 50%. Astfel nu

a dorit să prejudicieze pe B ci

doar să reechilibreze situația;

2) A a fost de bună credință.

Chiar dacă nu a avut clienți

pentru cele 26 de apartamente,

a decis să plătească 50% și să

suporte acea pierdere; 3) S-au

îndeplinit cerințele menționate

mai sus de la 1 la 5.

Trebuie să se dea mare

atenție la: Măsura unilaterală

MARKETING-PUBLICITATE:

Dan Aurelian Pătrașcu

Alina Marinescu Ortiz

SECRETAR DE REDACȚIE:

Andra Costandache

REDACTOR-ȘEF:

Dan Caragea

REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:

Ilinca Fodor Van Scheyk

ce se decide de către debitor

să fie echitabilă pentru ambele

părți; Să se deschidă acțiune

ca instanța să decidă aplicarea

„rebus sic stantibus”; Să se

contacteze, prealabil deschiderii

acțiunii, partea contrară, să

se încerce atingerea unui acord

echitabil pentru ambele părți.

Putem extrapola acestea

în alte sectoare precum cel

al restaurantelor sau hotelier?

Având în vedere cele sus

menționate, și ținând cont de

cerințele aplicării „rebus sic

stantibus” și de argumentele

folosite de Instanță, considerăm

că se poate analiza aplicarea

și în alte sectoare HORECA

a „rebus sic stantibus”.

Drd. Alexandru Lazar

Avocat, Profesor de Drept,

Partener IntLaw Abogados

Tel: 0034 655 83 72 61

al@intlaw.eu

www.intlaw.eu

SENIORI EDITORI:

Letiţia Coza

Gabriela Căluțiu Sonnenberg

Vavila Popovici

Zoe Stoleru Martí

CONTACT:

redactia@occidentul-romanesc.com

kasandranasaudean@occidentulromanesc.com

www.occidentul-romanesc.com

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Jurnalist investigații,

membru CCNMA,

director editorial - OR

Politica în general şi cea a

acestui secol, în special, merită

mult mai mult decât atât.

Are acută nevoie nu doar de

mai mult, ci de altceva, altfel.

Discursul Ursulei von der

Leyen, chiar dacă este turnat

într-un tipar care ameninţă să

îl descalifice din start, are totuşi

idei şi lumini care merită

atenţie. Nu de alta, dar chiar

şi aşa, la coada Europei unde

ne aflăm, istoria noastră în

viitorul imediat, ba chiar şi

în cel previzibil, depinde de

ceea ce se va întâmpla în şi

cu Uniunea Europeană. Politic,

economic, social, în domeniul

juridic şi al tratatelor,

în domeniul justiţiei, al securităţii

colective, al tehnologiei

şi dezvoltării ştiinţifice, și

desigur, al pandemiei.

Pentru părinţii fondatori ai

proiectului european, ideea

că această construcţie politică

este menită să servească

interesele generaţiilor viitoare

era de la sine înţeleasă. Începând

cu anii ‚ 80 ai secolului

trecut, accentul s-a mutat

dramatic: proiectul era chemat

să servească, în primul

rând, cerinţele şi proiectele

generaţiei curente. Accentul

acesta nu s-a schimbat nici

după 1990, odată început procesul

lărgirii şi al inevitabilei

transformări instituționale,

dimpotrivă, a fost întărit. Discursul

Preşedintei Comisiei

Europene semnalează o

schimbare radicală de curs şi

vine să reaşeze accentul pe

agenda generaţiei următoare,

mai aproape de rădăcina istorică

a proiectului. Lucrul acesta,

dacă va fi urmat de politici

şi programe consistente, va

transforma profilul UE şi, cu

siguranţă, viitorul ei.

După cum ar putea să

transforme semnificativ,

dacă nu chiar radical şi politica

din România, dacă ne-am

ocupa consistent, de un program

similar. Ce moştenire îi

lăsăm, ce viitor îi pregătim?

Aberaţii şi nenorociri „vesel”

îngrămădite una peste

alta pe broderia spaţiului istoric,

până la saturaţie. Cum

şi prin contribuţia cui am

ajuns aici, ar putea să ne mai

ia încă trei decenii de dezbateri

şi controverse aprinse, ca

să lămurim. Important, dar

nu decisiv. Timpul nu iartă,

aşa că alături trebuie să deschidem

un atelier separat, relativ

autonom faţă de cel cu

istoria în care să dezvoltăm

soluţiile care pot îmbunătăţi

radical România generaţiei

următoare.

Cine, ce şi cum trebuie să

facă, iată întrebările la care

trebuie sistematic şi eficient

formulate răspunsuri. Nu

doar teoretice, ci practice.

Desigur, mai trebuie alocate

şi nişte resurse, dar problema

la noi nu este atât găsirea şi

disponibilizarea lor, cât irosirea

iraţională a celei mai

mari părţi, fără nici un efect

pozitiv în raport cu obiectivul

urmărit.

Experienţa interacţiunii

noastre cu fondurile europene

este oglinda vie şi necruţătoare

a acestei uriaşe

greutăți sociale care ne trage

înapoi şi ne ţine contra curentului

dezvoltării. Iar ea

vorbeşte nu doar despre lipsa

unei administraţii profesionalizate

şi eficiente, nu doar

despre orbirea politică a celor

ce deţin la un moment dat

controlul asupra deciziilor

guvernării, nu doar despre

corupţie şi rapacitate oarbă,

ci în primul rând şi înainte

de toate, despre indiferenţa

difuz răspândită în toate

straturile societăţii româneşti

faţă de corelaţia care există

între binele zilei de azi şi mai

binele zilei de mâine.

Faţă de uriaşele oportunităţi

risipite, ori neaccesate

din lene sau neştiinţă, pe care

Cuvânt înainte FEBRUARIE

2021 03

„Educația este

cea mai puternică armă

ce o putem folosi pentru a

schimba lumea”

le pune la dispoziţie acest uriaş

mecanism numit Uniunea

Europeană. România, generaţia

următoare, iată un

proiect care îşi aşteaptă

contingentul politic capabil

să îl pună pe şantier. Fără

el, Europa, generaţia următoare

va rămâne un proiect

pe care nu îl vom putea accesa

sau, dacă vreţi, care ne

va aşeza iar în locul unde cad

firimiturile de la masa celor

care s-au ospătat deja, nicidecum

la masă cu ei.

Oriunde o să vă întoarceţi

şi oriunde o să vă tot impingă

valurile furtunilor din viaţa

dumneavoastră, de un lucru

trebuie să rămâneți încredinţaţi:

mai devreme sau mai

târziu, dacă nu azi, mâine,

daţi peste o criză. Alta decât

cea care vă bântuie interior,

desigur. De regulă, una mare

şi aproape insolubilă. E ca şi

cum oceanul în care plutim,

duşi de valurile vieţii, ar fi

încojurat de un uriaş tărâm

solid, un megacontinent fără

fisură ca un zid de cetate fără

porţi, numit criză. În orice

direcţie am lua-o, ne ciocnim

de el. Tot ceea ce avem

de făcut, eventual, este să ne

alegem portul care ni se pare

mai potrivit, ori mai atrăgător,

în care să poposim şi

de unde să admirăm mai de

aproape frumuseţile sălbaticului

peisaj.

Unii preferă criza economică,

alţii criza pandemică.

Unii criza de mediu, alţii

criza provocată de pandemizarea

sărăciei, chiar şi în

societăţile cele mai prospere.

Unii vor să viziteze fiordurile

crizelor internaţionale,

alţii pe cele ale crizelor politice

locale din America, din

Marea Britanie, din Franţa

sau România.

Nu există punct pe hartă

fără să fie marcat de o criză

politică locală. În sfârșit, unii

vor vizita ţinuturile crizei

culturii, în timp ce alţii vor

admira culorile în plină developare

ale crizei financiare,

ori ale crizei democraţiei,

artei sau ştiinţei. Enumerarea

este inevitabil incompletă,

astfel încât suficient este să

desemnaţi un domeniu al

vieţii şi activităţii sociale,

interne sau internaţionale şi,

automat, aţi şi pus deja degetul

pe rană, adică pe o criză.

Şansa ca vreuna dintre aceste

crize să fie rezolvată în cursul

anului 2021 este nulă, aşa

că nu trebuie să vă fie frică de

necunoscut.

Dacă anul 2020 a fost

unul al uceniciei, abia am

învăţat împreună cu OMS

şi autorităţile, când şi cum

se declanşează, se propagă,

se măsluieşte şi se scapă

de sub control o pandemie,

anul 2021 are toate şansele

să ne propulseze la rang de

experţi. Despre covid, deja

vorbesc competent şi copiii,

evident informaţi de discuţiile

aplicate ale părinţilor,

educatorilor şi altor categorii

de oameni maturi care îi

înconjoară şi nu mai găsesc

alt subiect de conversaţie,

controversă, contrazicere,

educaţie a generaţiei de mâine

sau de ciondăneală decât

coronavirusul.

În 2021 ne vom completa

cultura şi cu capitolul vaccinuri,

vaccinări, aşa că putem

să ne uităm cu încredere în

orizonturile deceniului care

s-a deschis. Cel puţin din

perspectiva achiziţiilor educaţional

cognitive. Evident,

anul acesta nu vom putea declara

definitiv câștigată bătălia

cu valul unu de coronavirus,

dar vom putea privi cu

mai multă încredere valurile

următoare, doi, poate chiar

trei, peste care, ne asigură

experţii, nu este exclus să se

suprapună şi alte teme virale,

cum ar fi revenirea în forţă a

gripei aviare, a celei porcine,

ovine, cabaline, până la cine

ştie ce alte minuni şi variaţii

ale lumii microorganismelor

cu care până mai deunăzi

convieţuiam relativ paşnic,

dar care, brusc, nu ne mai vor

binele, deloc.

După experienţa 2020 a

alegerilor din Statele Unite,

temele democraţiei vor răsuna

tunător şi vor reverbera

îndelung, nu doar în amfiteatrele

marilor universităţi

ale lumii occidentale, ci şi în

cercurile de dezbateri aplicate

ale căminelor noastre culturale

săteşti, nu doar în publicaţii

de specialitate, ci şi în

ziare de mare şi mică circulaţie,

mai peste tot, pe stradă,

la şaormeria din colţ sau la

fastfooderia din mall, pe culoarele

şcolilor primare ca şi

în spaţiile de socializare ale

azilurilor de bătrâni. La biserică

şi în parlament, în tramvai

şi în avion, în bojdeuca

săracului, ca şi în penthousul

parvenitului de tranziţie.

Cu poalele suflecate şi

mâinile mânjite până la cot

de unsoare grafitată, toată

lumea va umbla febril prin

măruntaiele constituţionale

ale intemeierilor democraţiei

clasice, cu gândul ferm să o

repare, să o actualizeze, să o

depaneze, să o aducă la standardele

şi cerinţele vremurilor

de azi, adică 2021.

Un uriaş val de introspecţie

democratică va bântui

lumea de la un capăt la

altul şi nimeni nu va scăpa

fără să îşi dea cu părerea

despre ce şi cum trebuie

făcut, astfel încât, fie odată

ajuns la putere, un alt

Trump să nu mai fie obligat

să plece niciodată, fie să nu

mai ajungă altul vreodată

cu mâna pe butoanele atomice.

Iubește și protejează natura!

04 FEBRUARIE

2021

Președintele Klaus Iohannis:

Începând de luni, majoritatea

copiilor merg fizic la școală

De interes

Redeschiderea școlilor

în data de 8 februarie a fost

decisă marți într-o ședință la

Palatul Cotroceni. Astfel, în 8

februarie ar urma să fie deschise

fizic școlile în funcție

de mai multe scenarii pe

baza datelor epidemiologice.

Președintele Klaus Iohannis

a anunțat care sunt scenariile

în care se vor desfășura cursurile.

În afară de localitățile

aflate în carantină, toți copiii

de la grădiniță și cei din clasele

I-IV vor merge la școală,

indiferent de rata de incidență.

Declarația de presă a

Președintelui României, din

data de 2 februarie 2021.

„Tocmai am finalizat o

întâlnire la care au participat

Prim-ministrul, ministrul

Educației, ministrul

Sănătății și alți experți, și

consilieri de la Administrația

Prezidențială. Am discutat

o temă care este extrem de

importantă pentru milioane

de români. Am discutat ce

Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor

externe, va avea consultări politice

cu omologul său spaniol,

Arancha González Laya

Ministrul român al afacerilor

externe Bogdan Aurescu

va avea miercuri, 3 februarie

2021, consultări politice

cu Arancha González Laya,

ministrul afacerilor externe,

Uniunii Europene şi cooperării

al Regatului Spaniei, cu ocazia

vizitei oficiale pe care aceasta

o efectuează la București, la

invitația omologului român,

precizează Ambasada României

în Regatul Spaniei.

Vizita, care are caracter

simbolic, fiind prima din

acest an a demnitarului spaniol,

se realizează în contextul

aniversării, în 2021, a 140 de

Din dorința de a veni în

sprijinul conaționalilor plecați

în afara granițelor țării și

care doresc să se reîntoarcă

acasă, Departamentul pentru

Românii De Pretutindeni

a elaborat un Ghid de

Reîntoarcere. Acesta este

alcătuit din informații actuase

va întâmpla cu școlile din

România începând de săptămâna

viitoare, când începe

semestrul doi.

Am început cu o analiză a

contextului pandemic și pot să

vă spun câteva lucruri foarte

clare: nu, nu am scăpat de

pandemie, este nevoie să continuăm

să fi m responsabili,

să purtăm mască, să păstrăm

distanța, să respectăm măsurile

care sunt în vigoare. Dar

putem să constatăm că în ultimele

săptămâni incidența

bolii s-a redus un pic - avem

ceva mai puține persoane internate

la Terapie Intensivă,

avem ceva mai puține persoane

care se internează în spital

în fiecare zi. Deci, cum spun

experții, trendul este descendent.

Pe de altă parte, nu suntem

singuri în Europa și evident

că ne-am uitat puțin în jur să

vedem ce fac alții în acest context.

Putem să constatăm că

marea majoritate a țărilor din

ani de relații diplomatice bilaterale

și prefațează debutul

unui calendar bogat de evenimente

politico-diplomatice, de

diplomație publică și culturale

pentru celebrarea momentului

aniversar.

În cadrul convorbirilor,

cei doi miniștri vor aborda o

serie de teme de actualitate

de interes comun de pe agenda

bilaterală, europeană și

internațională. Convorbirile

celor doi șefi ai diplomațiilor

vor evidenția relevanța deosebită

și substanța Parteneriatului

Strategic dintre România și

Spania, precum și importanța

Uniunea Europeană deschid

școlile. În majoritatea statelor

școlile sunt deja deschise sau

vor fi deschise progresiv în

următoarele săptămâni. Sunt

foarte puține, doar trei state,

care acum nu deschid școlile.

În consecință, în unanimitate,

am decis următoarele

lucruri: începând de luni,

când începe semestrul doi,

majoritatea copiilor merg

fi zic la școală. Evident însă

că trebuie să respectăm și

situația din fi ecare localitate,

să ținem cont de ce se întâmplă

în fiecare localitate și

pentru fiecare școală trebuie

luate măsuri foarte stricte, fiindcă

noi ne dorim ca școala

să se desfășoare în condiții sigure

și pentru copii, și pentru

dascăli.

Și, în consecință, în

localitățile în care sunt

puține cazuri de COVID-19,

în așa-numitul scenariu verde,

toți copiii merg fi zic la

școală, și grădiniță, și ciclu

numeroasei comunități de

români din Spania, care este

foarte bine integrată în societatea

statului-gazdă.

Totodată, vizita va pregăti

substanța și rezultatele concrete

ale primei reuniuni comune

a celor două guverne, planificată

a avea loc în acest an.

La încheierea consultărilor

bilaterale, șefii celor

două diplomații vor susține

declarații comune de presă,

care pot fi urmărite miercuri, 3

februarie 2021, live pe contul

oficial de Facebook al MAE,

începând cu ora 11:45 (ora

României).

primar, gimnaziu și liceu. În

localitățile în care sunt ceva

mai multe cazuri, așa-numitul

scenariu galben, acolo copiii

de grădiniță merg fi zic la

grădiniță, clasele I-IV merg la

școală și din ciclul secundar

merg doar copiii din clasa a

VIII-a fizic la școală, fiindcă

ei se pregătesc de examen,

iar din liceu merg copiii,

sau tinerii deja, din clasa a

XII-a, care se pregătesc de

Bacalaureat.

În localitățile unde, din

păcate, sunt destul de multe

cazuri, care sunt în așanumitul

scenariu roșu, merg

fizic doar copiii la grădiniță

și clasele I-IV la școală, restul

făcând școala on-line. Deci,

în scenariul roșu, merg cei

mici fizic, iar clasele de la a

V-a până la a XII-a fac școala

on-line.

Iar în localitățile unde

incidența este mai mare,

localități care intră în carantină,

în mod natural toată

lumea stă acasă.

Deci, pe scurt: grădinițele

și clasele I-IV vor funcționa

fi zic peste tot, mai puțin în

localitățile care intră în carantină.

Acolo unde sunt

puține cazuri de COVID-19

toți copiii merg la școală.

Acolo unde sunt ceva mai

multe merg la școală cei mici

și clasele VIII, XII. Iar unde

sunt destul de multe cazuri,

înainte însă să intre în carantină,

merg doar cei mici,

grădiniță, clasele I-IV, restul

făcând școală on-line.

Sigur, mai sunt multe detalii

de clarificat - cum se verifică

dacă un copil este bolnav

sau nu, ce se face în acel caz,

la câte cazuri de îmbolnăvire

dintr-o școală se închide

școala și așa mai departe.

Toate aceste lucruri vor fi

foarte rapid clarificate printr-un

ordin de ministru comun

al Ministerului Educației și

Ministerului Sănătății, un ordin

care va fi pregătit astăzi și

mâine și va fi dat publicității.

În consecință, pregătiți

copiii pentru școală! Vă

mulțumesc și vă doresc multă

sănătate!”

DRP a elaborat un

Ghid de Reîntoarcere

lizate aparținând mai multor

instituții ale statului român

cu competențe în domenii

esențiale procesului de reintegrare.

În acest Ghid veți găsi

informații privind reînnoirea

actelor de identitate, repatrierea

bunurilor, echivalarea

studiilor, accesarea serviciilor

medicale și sociale, regimul

de impozitare, precum și

oportunitățile de investiții în

România.

Ghidul are caracter informativ

și nu se substituie

informațiilor furnizate de

ministerele de resort.

06 FEBRUARIE

2021

Ştiri

România se pregătește pentru serul AstraZeneca

România se pregătește și

pentru vaccinul AstraZeneca,

din care ar urma să primească

1,3 milioane de doze până

la sfârșitul lunii martie. Vor fi

deschise încă 180 de centre de

vaccinare. Însă, în primul rând,

experții Ministerului Sănătății

și ai Agenției Naționale a

Medicamentului trebuie să

stabilească persoanele care

vor primi acest vaccin. Serul

dezvoltat de AstraZeneca

și Universitatea Oxford este

diferit de cele de la Pfizer-

BioNTech și Moderna, scris

Digi24.

Cele din urmă au la bază

Şase din zece manageri

români (61,1%) estimează că

România va înregistra creştere

economică în 2021, în timp ce

aproape trei sferturi (72%) se

aşteaptă la o depreciere a leului

în acelaşi interval, relevă rezultatele

studiului „Încrederea în

economie şi în condiţiile de

business”, derulat de platforma

Project-E, în colaborare cu

Bucharest Business School.

Conform cercetării, 54,7%

dintre respondenţi anticipează

că ROBOR la trei luni se va

situa între 1% şi 2%, pe durata

acestui an, iar 33% aşteaptă o

înrăutăţire a condiţiilor macroeconomice.

Totodată, 58% din totalul

celor intervievaţi estimează

că rata şomajului ar urma să

crească în următoarele 12 luni,

însă se înregistrează o scădere

tehnologia ARN mesager.

Primul se bazează pe un virus

gripal inactivat și modificat

genetic. Medicul Laura

Ghibu, membru al Comitetului

Național de Vaccinare, a realizat

un filmuleț în care explică

modul în care noul ser

funcționează: „Recomandarea

pentru utilizarea acestui tip de

vaccin este după vârsta de 18

ani, datele de eficacitate sunt

în jur de circa 60% și se poate

administra persoanelor de

peste 18 ani în două doze la

un interval cuprins între 4 și

12 săptămâni. În studiile clinice

desfășurate și care au

Studiu: Șase din zece manageri

estimează că România va înregistra

creștere economică în 2021

faţă de rezultatele înregistrate

în trimestrul IV din 2020,

când 77% dintre respondenţi

considerau că rata şomajului

va creşte.

Potrivit sursei citate, peste

două treimi (67%) dintre

managerii români consideră

că salariile vor rămâne la un

nivel constant pe parcursul

următorului an. Sondajul

de specialitate arată că 42%

dintre cei chestionaţi susţin

că, în intervalul analizat, rata

stat la baza autorizării, majoritatea

datelor sunt disponibile

pentru grupa de vârstă

până la 55 de ani. Rămâne să

luam o decizie, după ce vom

primi un punct de vedere de

la Agenția Medicamentului,

care va fi intervalul de vârstă

pentru care vom folosi vaccinul

AstraZeneca. Celelalte

țări europene, precum Italia

sau Germania și Austria, au

decis deja că nu-l vor folosi

la persoane de peste 55, respectiv

65 de ani. În funcție

de decizia pe care o vom lua,

se vor deschide sloturi noi de

centre de vaccinare la nivel

inflaţiei se va situa între 2%

şi 3%, în timp ce 41% nu se

aşteaptă la modificări importante

în ceea ce priveşte preţul

imobiliarelor în următoarele

12 luni, iar 32% se aşteaptă

la o creştere.

În plus, şase din zece manageri

(60%) apreciază că moneda

naţională se va deprecia

în următoarea jumătate de an,

însă 72% dintre respondenţi se

aşteaptă la o depreciere a leului

în următoarele 12 luni.

național”, a declarat marți

președintele campaniei de

Vaccinare, Valeriu Gheorghită.

În alte țări, precum

Germania și Austria, serul

A staZeneca nu este folosit

pentru persoane cu vârste peste

65 de ani - chiar 55, în unele

părți, precum Italia. În testele

clinice au fost incluși puțini

voluntari din această categorie

de vârstă, așa că nu se cunosc

exact efectele. Pe de altă parte,

reprezentanții Comisiei

Naționale de Vaccinare spun

că, pentru fiecare român, serul

folosit va fi ales pe criterii

medicale.

Dezvoltatorul spaniol Gran Via Real

Estate a cumpărat un teren pe strada

Fabrica de Gheaţă din Bucureşti

Dezvoltatorul spaniol Gran

Via Real Estate a cumpărat

un teren pe strada Fabrica de

Gheaţă din Bucureşti, în apropierea

Parcului Plumbuita,

unde va construi un complex

rezidenţial cu 90 de apartamente.

„Noul teren în suprafaţă de

2.395 mp ne va permite construcţia

unui proiect, de 90 de

apartamente, pentru care plănuim

să începem construcţia în

acest an, cu termen de livrare

24 de luni de la debutul lucrărilor”,

spune Antoanela Comşa,

General Manager, Gran Via

România.

Noul proiect va include

apartamente cu două şi trei

camere, cu vedere directă la

lacul şi parcul Plumbuita. Potrivit

companiei, noul proiect

va fi o alternativă accesibilă de

locuire pentru cei care vizează

zona Aviaţiei.

Foto: Saba

Grupul Nordis investeşte 25 milioane euro

în Braşov într-un proiect cu apartamente

şi camere de hotel

Grupul Nordis va investi circa

25 mil. euro într-un proiect

mixt, format din apartamente şi

camere de hotel, în Braşov, pe

Drumul Poienii, iar în 2021 ar

urma să lanseze şi un proiect rezidenţial

în nordul Capitalei, a

explicat Alexandru Mihai, managing

partner, Nordis Group,

în cadrul emisiunii Investiţi în

România!, realizată în parteneriat

cu CEC Bank, scrie ZF.

Preţurile pleacă de la 2.500

euro/mp în proiectele Nordis,

însă diferă în funcţie de proiect

şi unitate. Doar 2% dintre clienţii

companiei cumpără prin

intermediul unui credit bancar.

Termenul de construcţie

pentru proiectul din Braşov

este de 24 de luni, iar acesta

va însemna în final 14.000 mp

construiţi. Grupul este deja în

discuţii pentru vânzarea unui

bloc întreg cu 50 de camere

de hotel. Simultan, grupul

Nordis se pregăteşte să lanseze

un proiect în nordul Capitalei,

care va fi iniţial o dezvoltare

rezidenţială.

Dezvoltatorul axat pe segmentele

premium şi de lux a

anunţat încă de anul trecut un

proiect mixt în Sinaia, cu 180

de camere de hotel şi 60 de

apartamente. Construcţia proiectului

va începe în 2021.

Cel mai mare proiect al

grupului este Nordis Mamaia,

un proiect de 90 mil. euro cu

peste 80.000 mp construiţi,

care va avea în final 1.400

de apartamente rezidenţiale

şi camere de hotel.

Din acest proiect, segmentul

cu camere de hotel este vândut

în proporţie de peste 95%,

iar în ceea ce priveşte blocurile

de apartamente, primul corp

este vândut în proporţie de 75,

iar din al doilea grupul a vândut

circa 40-45%.

Grupul Nordis propune

toate unităţile construite drept

variante de investiţii imobilire.

În cazul camerelor de hotel,

cumpărătorul poate opta ca

aceasta să fie administrată de

Nordis în timp ce el primeşte

un randament fix anualizat de

7%. În ceea ce priveşte apartamentele,

acestea pot fi date

spre administrarea Nordis ca

unităţi de cazare, iar din fiecare

noapte plătită proprietarul

primeşte 66%, iar grupul 34%.

Reprezentanţii Nordis au

explicat că doar 2% dintre

clienţii lor recurg la finanţare

bancară pentru achiziţie. Grupul

Nordis pariază în 2021-

2022 pe revenirea turismului

şi pe o creştere puternică a

turismului naţional.

„Criza a generat o nevoie

de turism intern. Noi estimăm

că anul acesta şi anul acesta şi

anul viitor turismul intern va

creşte cu circa 40%. Când există

încă această apăsare, preferi

să fii mai aproape de casă, să fii

la distanţă de câteva ore cu maşina,

să nu depinzi de un avion

sau de o potenţială carantină”.

Juridic FEBRUARIE

2021 07

Obținerea

naționalității spaniole

prin reședință sau

prin opțiune

Ioana Brătuleanu

Avocat (Madrid – Spania)

Din ce în ce mai mulți

cetățeni români solicită

naționalitatea spaniolă,

motivați de faptul că nu

se mai întorc în România,

ori doresc să obțină un loc

de muncă ca funcționar

în statul de adopție, unde

una dintre condiții este

deținerea naționalității spaniole.

Și faptul că nu mai au

proprietăți în România și

nici nu mai au un posibil

domiciliu la care să fie

luați în spațiu la reînnoirea

cărții de identitate, duc la

alegerea acestei soluții. Pe

de altă parte, copiii născuți

în Spania cu părinți cetățeni

români au dreptul la dublă

naționalitate până la vârsta

de 18 (optsprezece ani),

când vor trebui să aleagă

cu ce naționalitate vor rămâne,

însă în majoritatea

cazurilor se preferă cea

spaniolă, având în vedere

posibilitățile pe care le au

în câmpul educației (acces

la burse internaționale) sau

în câmpul muncii.

Așadar, conform datelor

publicate de Institutul

Național de Statistică

din Spania, aproape

1.700 (o mie șapte sute)

cetățeni români au obținut

naționalitatea spaniolă în

anul 2019, 990 (nouă sute

nouăzeci) cetățeni români

au obținut naționalitatea

spaniolă în anul 2018, 700

(șapte sute) cetățeni români

au obținut naționalitatea

spaniolă în anul 2017.

La aceste date trebuie

menționat faptul că s-au

avut în vedere dosarele

acceptate, dosare care cu

excepția anului 2019, au

fost prezentate cu mult timp

înainte, iar în ultimii doi ani

cerererile de naționalitate

au crescut considerabil,

dosarele fiind încă în curs,

nefiind încă soluționate și

luate în considerare la statistica

menționată.

Tocmai pentru că continuă

să fie un subiect de actualitate

și încă apar multe

întrebări pe această temă,

voi expune în acest articol

condițiile de bază pentru

solicitarea naționalității,

metode de a grăbi rezolvarea

dosarului și ultimele

noutăți în materie.

Ce condiţii trebuie îndeplinite

pentru a obţine

naționalitatea spaniolă

prin reședință? Naţionalitatea

spaniolă prin

reședință poate fi solicitată

de orice persoană care a

avut reşedinţa continuată

şi neîntreruptă pe teritoriul

Spaniei, pe o perioadă de

10 (zece) ani în cazul general

și de un an în cazul în

care cetățeanul român este

căsătorit cu un cetățean

spaniol sau dacă este vorba

despre un minor născut

pe teritoriul Spaniei. Acest

termen trebuie îndeplinit

la depunerea solicitării de

naţionalitate. Şederea legală

se referă la dreptul de

reședință (cu Certificat de

reședință și număr de NIE

– supranumit și hoja verde),

iar șederea neîntreruptă se

referă la a nu fi părăsit teritoriul

Spaniei pe perioade

mai mari de 6 (șase) luni în

cazul general sau 3 (trei)

luni în cazul special.

Documentele necesare

pentru cazul general pot

fi consultate pe pagina

Ministerului de Justiție, de

menționat fiind că nu se

mai cer veniturile persoanei

solicitante, aşadar indiferent

de veniturile obţinute,

se poate solicita naţionalitatea

spaniolă, iar taxa de

naționalitate a crescut anul

acesta și în momentul de

faţă este de 103,02 euro.

În ceea ce privește examenele,

una dintre condiții

este promovarea a două

examene organizate de

Institutul Cervantes: examenul

de limbă spaniolă nivel

A2 (DELE) care în momentul

de față are un cost

de 130 euro şi examenul de

cunoştinţe constituţionale

şi socioculturale (CCSE)

care are un cost de 85 euro.

Este posibilă scutirea de la

susținerea examenelor în

cazul în care solicitantul a

finalizat studiile Educaţiei

Secundare Obligatorii

(ESO), Bacalaureat sau

studii similare pe teritoriul

Spaniei. În această excepție

nu se acceptă omologarea

studiilor finalizate pe teritoriul

altui stat.

Condițiile speciale apar

cazurile în care timpul de

reședință solicitat este de

un an, timpul de reședință

solicitat este de un an, adică

în cazul cetățenilor români

căsătoriți cu cetățeni

spanioli, unde va fi necesară

prezentarea unui

Certificat de luare în spațiu

de la evidența populației

( empadronamiento) colectiv

și istoric, de unde să rezulte

că soții au conviețuit

în ultimul an, iar la minorii

născuți pe teritoriul

Spaniei, este necesar acordul

ambilor părinţi, însă

există situaţii unde părinţii

sunt divorţaţi, unde nu se

cunoaşte domiciliul unuia

dintre părinţi sau unul dintre

părinţi nu doreşte solicitarea

naţionalităţii, cazuri

în care se poate solicita

intervenția judecătorului

pentru a decide dacă părintele

care dorește obținerea

naționalității pentru minor,

o poate face fără a conta cu

acordul celuilalt părinte. În

cazurile în care unul dintre

părinți deține autoritatea

părintească exclusivă, va

putea solicita unilateral

naționalitatea minorului.

Ce condiţii trebuie îndeplinite

pentru a obţine

naționalitatea spaniolă

prin opțiune? Această cale

de obținere a naționalității

spaniole este mai puțin cunoscută

și se referă strict

la copiii minori și majori

până la vârsta de 20 (douăzeci)

de ani ai cetățenilor

români care au obținut

naționalitatea spaniolă pe

timpul cât copiii erau minori

și foarte important: au

fost declarați în solicitarea

de naționalitate a părintelui.

Așadar, dacă părintele

a solicitat și obținut

naționalitatea spaniolă când

copilul avea de exemplu 16

(șaisprezece) și a fost declarat

ca atare în cererea de

naționalitate a părintelui,

minorul va putea până la

vârsta de 20 (douăzeci) de

ani să solicite naționalitatea

spaniolă prin opțiune.

Marele avantaj la acest

tip de naționalitate este

faptul că nu se achită nicio

taxă, costurile fiind zero,

iar dosarul poate fi depus

personal la Registrul Civil

din localitatea de reședință.

Cum ne asigurăm că

dosarul de naționalitate

va fi rezolvat într-un

timp rezonabil? Deși

există posibilitatea depunerii

dosarului electronic

sau la registru și personal,

recomandăm depunerea dosarului

prin avocat pentru

a evita întârzierile ce pot

fi cauzate de depunerea

incorectă sau incompletă

a documentelor, având în

vedere mai ales criteriile și

cerințele Ministerului care

pot suferi modificări ori

solicitările uneori nejustificate

pe care Ministerul le

poate efectua, care necesită

un răspuns rapid și în

cunoașterea legii, pentru a

nu întârzia rezolvarea dosarului.

Pe de altă parte, biroul

nostru are încheiată

o Convenție cu Ilustrul

Colegiu de Avocați din

Madrid, soluționarea dosarelor

prezentate prin

această metodă fiind cea

mai rapidă în momentul

de față. Din experiența

biroului nostru, dosarele

de naționalitate au fost

rezolvate inclusiv în două

săptămâni (în anul 2019, în

cursul Planului de rezolvare

rapidă a Ministerului),

până la un an și câteva luni,

toate dosarele prezentate de

biroul nostru fiind rezolvate

favorabil.

***

Autor: Avocat Ioana

B ratuleanu (Madrid)

Colaborator voluntar la

Occidentul R omânesc

Avocat ICAM specializat în

Drept internațional

Telefon: 642.308.360, E-

mail:

secretaria@ brilawabogados.

es

08 FEBRUARIE

2021

Occidentul Românesc vă

prezintă, începând din această

ediție, o serie de interviuri

cu primari „altfel” din

România. Primari care au

reușit să schimbe localitățile

pe care le administrează,

uneori chiar în foarte scurt

timp; primari care au atras

fonduri europene importante,

primari care servesc și

altora drept modele de bune

practici, primari care vin cu

proiecte și viziuni proaspete

și îndrăznețe. Vom vorbi cu

primari deja experimentați,

dar și cu primari abia ajunși

în funcții. Vrem să aflăm de la

ei cum au reușit să revitalizeze

localitățile și comunitățile

sau cum își propun să facă

asta.

Primul invitat al seriei

„Primar de nota 10” este Ioan

Popa, primarul orașului Reșița

din județul Caraș-Severin.

Ioan Popa este fondatorul

brandului de paste făinoase

„Monte Banato”, o afacere

de succes din România, care

i-a adus și o poreclă celebră

– Nelu Tăițelu. Și-a început

această afacere în 1995 și a

atins apogeul în 2014 cu ea,

iar la un moment dat și-a dat

seama că orașul în care construise

un proiect antreprenorial

de succes era pe ducă.

Așa a decis să se implice și,

în 2016, a devenit primar din

partea PNL. Anul trecut a

câștigat al doilea mandat. În

primii săi patru ani de mandat,

Reșița a atras fonduri europene

în valoare de 160 de

milioane de euro, fapt care

plasează orașul în top zece

cele mai performante orașe

din România la acest capitol.

Ioan Popa este un primar atipic,

fără discurs de politician,

care își cunoaște foarte bine

cifrele, datele, oamenii și

pune extrem de mare preț pe

resursa umană și pe operativitate.

Vorbește ca un manager

(dată fiind experiența sa

antreprenorială extinsă, nici

nu e de mirare) care și-a fixat

obiective de îndeplinit

și știe exact ce are de făcut

ca să le atingă.

Camelia Jula: Cum ați

decis să vă implicați în

administrația publică, să

candidați pentru a fi primar

în Reșița?

Ioan Popa: Întâmplarea

definitorie pentru această decizie

a fost faptul că am vrut

să îmi plimb copilul cu căruciorul

de la sediul fabricii

Monte Banato până la socrii

mei, în oraș. Atunci am constatat

cât de deteriorată era

infrastructura publică. Nu

sesizasem declinul orașului

timp de 20 de ani fiindcă

eram mereu la lucru, seara

acasă, iarna la schi, vara pe

malul lacului la Văliug, deci

nu prea petreceam timp în

oraș. Realitatea este că între

1995 și 2015, cele două

fabrici care au fost coloana

vertebrală a orașului,

oțelăria și fabrica constructoare

de mașini și utilaje,

s-au prăbușit. Pe măsură ce

eu reușeam să îmi cresc afacerea,

orașul se prăbușea și

eu nu am văzut asta. Acela

a fost momentul când am

decis că trebuie să fac ceva.

Cred că asta se întâmpla prin

2010 – 2011. După ce mi s-a

născut și al doilea copil și

după ce vândusem o parte

din acțiunile companiei mele

către un grup de italieni și nu

prea mai făceam mare lucru

la fabrică (totul mergea strună),

i-am spus soției mele

că m-aș băga să încerc să

schimb orașul, să lucrez la el

un pic. De aici a pornit totul.

Camelia Jula: Ce ați găsit

în primărie, odată ce ați

ajuns acolo?

Ioan Popa: Când am

ajuns primar am avut cam

trei luni de zile în care am radiografiat

ce se întâmplă acolo,

care este organizarea, cum

funcționează departamentele,

direcțiile, pentru că nu

aveam niciun habar despre

ce însemna și cum funcționa

administrația publică, aveam

zero informații în domeniu.

Dar mi-am imaginat că nu

poate fi foarte diferit față de

cum funcționează o companie:

ai niște bani care intră,

Primar de nota 10

De la antreprenor de succes

alții care ies și trebuie să îi

cheltuiești eficient. Am găsit

degringoladă totală, multe

ciudățenii, dar am impus un

sistem managerial și am pus

lucrurile la punct foarte repede,

bazându-mă pe exemple

de bună practică luate în primul

rând de la Oradea, de la

Ilie Bolojan, dar și de la Cluj

sau Alba-Iulia. Iar rezultatele

au început să apară.

Camelia Jula: Ne puteți

da câteva exemple de situații

găsite în primărie?

Ioan Popa: Sigur că da.

În primul rând, structura

supraîncărcată de personal.

Primăria și instituțiile ei conexe

aveau 900 de angajați.

Am constatat că majoritatea

impozitelor încasate de primărie

(pe clădiri, terenuri,

mașini) se duceau, practic,

pe plata salariilor (iar acesta

e un lucru pe care îl întâlnim

la nivel național, nu era doar

la noi). Practic, nu mai rămâneau

bani de investiții. Așa

că în primul an am concediat

300 de angajați, lucru care a

adus cam 3 milioane de euro

pe an în plus pentru partea

de investiții. Nu vă imaginați

că a fost un lucru ușor să fac

asta! Au fost discuții cu sindicatele,

amenințări, în fine,

în cele din urmă oamenii au

înțeles ce vreau să fac.

Alt exemplu: în primele

săptămâni ca primar, am vrut

să văd care sunt debitele restante

ale persoanelor fizice

și juridice, ale agenților economici,

la impozitele locale.

Era o cifră stupefiantă, vreo

15 milioane de euro. Am zis

în gândul meu: Suntem plini

de bani, hai să îi luăm!

Așa că am făcut o ședință

cu inspectorii și șefii de la

direcția de executări silite,

erau vreo 14 oameni. Ce am

constatat la acea ședință? Că

ei nu erau organizați pe tip

de contribuabili (cum mi se

părea mie firesc, pentru că

una e abordarea pentru un

mare contribuabil și alta pentru

vecinul care nu plătește

impozitul pe Dacie), ci erau

organizați... pe străzi. Le-am

cerut atunci o situație „top

down” cu primii 20 cei mai

mari datornici ai orașului.

„Top ce?” m-a întrebat unul

dintre ei. „Top down”, i-am

explicat, adică de la cel mai

mare datornic în jos, primii

20, pe clădiri, terenuri și

mașini. M-a întrebat dacă

săptămâna viitoare e bine să

mi-l dea... Eu îl voiam atunci,

în 20 de minute, mă gândeam

că e un tabel în Excel pe care

îl scoate imediat. „Nu”, mi-a

spus el, „trebuie să îl scoatem

manual.” Ce m-a surprins a

fost că în toată discuția, ei

aveau niște priviri mirate și

speriate și atunci mi-a venit

ideea să îi întreb când s-au

întâlnit ultima dată cu fostul

primar, cel de dinaintea mea.

Răspunsul a fost: niciodată.

Nici cu cel de dinainte. Ei

nu relaționaseră niciodată

cu primarii – ei, oamenii care

gestionau o sumă considerabilă

de bani, care puteau fi de

folos orașului.

Și încă un exemplu: impozitele

și taxele erau într-o clădire

a primăriei, iar direcția

patrimoniu în altă clădire, la

vreun kilometru distanță între

ele. Când oamenii veneau

să plătească parcarea (avem

în oraș vreo 7.000 de locuri

de parcare de domiciliu) li

se solicita, la patrimoniu, să

aducă adeverință de la taxe

și impozite că sunt cu taxele

la zi. Asta, în condițiile

în care ambele direcții țin

de primărie și era extrem de

simplu ca funcționarii de la

patrimoniu să aibă drept de

vizualizare pe situația celor

de la taxe și impozite, în loc

să pună oamenii pe drumuri

pentru o hârtie. Sunt enorm

de multe astfel de probleme

în administrația publică.

Camelia Jula: Ce ați făcut

după ce ați concediat o

parte din angajați și ați realizat

cum merg lucrurile în

primărie?

Ioan Popa: În aceeași perioadă

de care vorbeam cu reducerea

de personal, am adus

în primărie, destul de greu,

oameni din domeniul privat.

Am luat oameni din companii

private și cu ei am început

să fac proiecte în primărie.

Cel mai important lucru a

fost că am făcut o direcție de

proiecte europene cu adevărat

funcțională. Găsisem acolo

trei – patru angajați care

nu scriseseră proiecte în viața

lor! Acum avem 18 persoane

care au scris, în patru ani, 42

de proiecte care însumează

160 de milioane de euro

fonduri europene. După ce

am redus personalul primăriei,

ne revenea un buget de

investiții de cam 3 milioane

de euro pe an. Banii câștigați

prin proiectele scrise de colegii

mei înseamnă bugetul

de investiții al primăriei pe

50 de ani.

Camelia Jula: Bănuiesc

că ați găsit totuși și lucruri

bune în primărie, când ați

preluat-o...

Ioan Popa: Da, trebuie

să recunosc că între cei 600

de oameni rămași am găsit

atunci multă resursă umană

de calitate, dar care nu a fost

pusă în valoare așa cum ar fi

trebuit să facă un management

corect.

la primar de nota 10

Primar de nota 10 FEBRUARIE

2021 09

Camelia Jula: Reușita

atragerii fondurilor europene

(atât de multe și într-un

singur mandat) se datorează

și resursei umane folosite la

locul potrivit?

Ioan Popa: Absolut. Am

adus pentru asta un om care

lucra în consultanță privată,

un om deosebit, se numește

Grațian Dobre. Un tânăr sub

30 de ani la acea vreme, destul

de introvertit, care a acceptat să

vină în echipa mea și, într-un

an, am ajuns să avem 18 persoane

în subordinea lui și rezultatele

despre care spuneam

mai înainte.

Camelia Jula: Ne puteți

da câteva exemple din aceste

proiecte câștigate?

Ioan Popa: Am avut o preocupare

specială spre educație,

astfel că am câștigat fonduri

ca să reabilităm și să modernizăm

toate liceele și colegiile

din oraș (sunt nouă în total),

cinci școli gimnaziale și cinci

grădinițe. Am făcut lucruri

spectaculoase, vă spun sincer,

unele dintre aceste clădiri erau

neatinse de 50 – 60 de ani. Noi

am pus inclusiv panouri fotovoltaice

care se întorc după

soare, ne generăm curent ca să

scădem costurile. Mai avem

proiecte importante pe social,

spre exemplu zonele urbane

marginalizate – am câștigat 8,5

milioane de euro ca să încercăm

să îmbunătățim viața celor

care au fost mai năpăstuiți, să

le schimbăm condițiile de trai,

să îi reeducăm, să îi recalificăm

și să îi aducem pe piața

muncii. Mai avem un proiect

câștigat pe POCU de un milion

de euro pentru digitalizare, ca

să avem o relaționare mai bună

și mai directă între primărie și

contribuabil. Dar cel mai consistent

proiect al nostru e cel

de mobilitate urbană: vorbim

de 40 de milioane de euro pentru

reintroducerea tramvaiului

în oraș și modernizarea liniei.

Contractul e deja semnat

pentru 13 tramvaie, care sunt

în producție. Mai avem 20

de milioane de euro investite

în zece autobuze electrice și

refacem și câteva axe rutiere

majore din oraș. Am făcut și

un centru civic nou, în opt luni

de zile și am modernizat șase

străzi și mai sunt și alte proiecte,

de valori mai mici, dar toate

utile comunității.

Camelia Jula: Cum v-ați

descurcat cu cofinanțarea

proiectelor pe fonduri europene?

Auzim foarte des

primari care se plâng că au

bugete mici și nu accesează

fonduri fiindcă nu pot susține

cofinanțarea...

Ioan Popa: Aici vă răspund

cu un exemplu de bună

practică învățat de la Oradea.

Noi ne calculaserăm la proiecte

cofinanțarea la vreo 7 milioane

de euro. M-a sunat Ilie Bolojan,

cel care era primar în Oradea,

să mă întrebe cum stau cu proiectele

și dacă am trecut prin

Consiliul Local aprobarea indicatorilor

pentru cofinanțare,

ca să ne putem credita pentru

ea. Și am rămas mască, pentru

că nu știam la ce se referă.

Atunci mi-a explicat că această

procedură înseamnă ca primăria

să liciteze pentru un credit

punte, care să creeze o linie

de finanțare de la o bancă și

care să fie, astfel, cofinanțarea

pentru proiectele câștigate.

Am făcut cum m-a învățat el,

am licitat cu vreo patru bănci,

am contractat creditul și avem

deschisă linia de finanțare, de

fiecare dată când trebuie banii

pentru un proiect, îi avem

acolo. Primarii care se vaită

că nu au buget de cofinanțare

sunt neinformați. Nu poți sta cu

mâna întinsă când tu primește

98% fonduri, mai vrei și restul

de 2% să ți se dea? Când poți

contracta un credit pe 20 – 25

de ani cu care să cofinanțezi?

Se presupune că în acești ani,

cu ajutorul investițiilor din fonduri

europene, administrația

publică locală prosperă și are

mai mulți bani, deci începi să

dai înapoi. În România mulți

primari s-au învățat să stea tot

cu mâna întinsă și cineva să le

dea, să le facă. Mai trebuie să

ne facem și singuri.

Camelia Jula: Care sunt

câteva dintre proiectele dumneavoastră

pentru al doilea

mandat, pentru Reșița?

Ioan Popa: Cum în ciclul

financiar 2021 – 2027 cel

puțin 30% din banii alocați de

Bruxelles merg exclusiv pentru

inovare – cercetare, evident că

ne-am gândit cum să absorbim

sume pe această zonă. Astfel, în

luna decembrie am achiziționat

institutul de proiectări al fostei

fabrici UCMR, o clădire de

13.000 de metri pătrați, unde

pe vremuri lucrau toate creierele

fostei fabrici constructoare

de mașini, clădire care acum

era în lichidare. Împreună cu

Universitatea Babeș - Bolyai

din Cluj și cu câțiva agenți

economici privați ne-am propus

să facem acolo un centru

de excelență în dezvoltarea de

afaceri, un cluster, unde să aducem

tineri și să facem diverse

axe de dezvoltare pe afaceri variate,

mai ales pe partea de IT.

Am luat în calcul și domeniul

medical, mai exact să

facem un centru unde să dezvoltăm

aparatură pentru stomatologie.

Vreau să vă spun

și despre un proiect de infrastructură

interesant: avem un

pod metalic de 560 de metri

lungime care străbate centrul

Reșiței. Pe vremuri, pe el treceau

vagoneții cu calcar pentru

fabrica de oțel. Proiectul este

reconversia acestui obiectiv industrial

abandonat și transformarea

lui în punct de atracție

pentru tineri. Astfel, pe el vom

face pistă de biciclete, sub el

o pietonală, totul garnisit cu

elemente de tiroliană, bungee

jumping și cu un parc de aventură.

Un alt obiectiv este să

mergem dincolo de granițele

orașului, pentru că Reșița

trebuie să iasă în zona metropolitană,

astfel că alături

de președintele Consiliului

Județean, Romeo Dunca, am

demarat două proiecte extrem

de importante: primul este

domeniul schiabil Semenic

(unde vom pune instalație de

transport pe cablu, telegondolă

cu stație intermediară, vom

avea pârtii înzăpezite și, pentru

vară, amenajări de cicloturism

– biciclete și downhill). Pentru

al doilea proiect avem deja

protocolul semnat cu Consiliul

Județean Timiș și Primăria

Timișoara; acesta presupune

că Reșița își asumă să facă un

proiect de 280 de milioane de

euro care vizează reabilitarea

și modernizarea căii ferate

Reșița – Timișoara – Voiteni –

Moravița, cu ieșire în Serbia.

Este un proiect în parteneriat

și cu Ministerul Transporturilor

și, tot în cadrul lui, vom

achiziționa și patru trenuri cu

propulsie pe hidrogen. Scopul

este să interconectăm Reșița cu

Timișul, în special cu aeroportul

din Timișoara.

Camelia Jula: Ce le-ați

spune celor care au plecat

din Reșița, dar care acum,

iată, poate au motive să revină

acasă?

Ioan Popa: Eu îi chem de

trei ani să vină alături de mine

și chiar am reușit să aducem

deja câțiva tineri dinamici cu

care colaborez, s-au întors de

la Timișoara și lucrăm împreună.

Sunt convins că odată ce

proiectele de care vorbeam se

vor definitiva și vor fi vizibile,

orașul va deveni un punct de

atracție, ca un magnet. Singurul

lucru la care va trebui să fiu

atent este să nu mă trezesc cu

vreo lăcustă industrială – nu

îmi doresc o fabrică mare, cu

3000 – 5000 de angajați, cu

salarii mici. Mi-aș dori să am

în oraș firme mici și mijlocii și

să aduc zona de tehnologii dezvoltate,

astfel încât să crească,

în fapt, calitatea joburilor din

oraș. Oamenii care au un anumit

job au și altă mentalitate și

au și altă grijă față de natură.

Nu vreau să cresc populația

Reșiței foarte mult, ci să cresc

calitatea vieții în oraș, astfel

încât cei care trăiesc aici să fie

foarte fericiți.

Camelia Jula: Ce considerați

că v-a motivat să

creați afaceri de succes și,

acum, o administrație de succes?

Ioan Popa: Pe mine, personal,

cred că dorința de a nu

avea șefi. Asta mi-am dorit cel

mai mult, încă din adolescență,

să îmi fac programul cum

vreau eu, să nu am relații de

subordonare față de cineva.

Evident, nici la primărie nu am

șef. Totodată, sunt un om curios

și îmi place să mă informez.

Cred că asta a fost și rețeta succesului

cu Monte Banato. Sunt

foarte atent la detalii, am o obsesie

să observ totul, oriunde

merg. În cazul Monte Banato,

dacă mergeam prin magazine

în afara României mă uitam

la ambalaje, la textură, la ingrediente.

Acum, de când sunt

primar, râde și soția mea de

mine, că mergem în concedii

și mă interesează bordura, banca,

stâlpul de iluminat, parcul,

aliniamentul copacilor, pista de

biciclete... Și a mai fost ceva:

niciodată când am făcut ceva

nu am avut în prim plan partea

financiară. Acolo unde se

lucrează inteligent și cu spirit

antreprenorial rezultatele nu

întârzie să apară, inclusiv pe

latura financiară. Acum, la primărie,

gestionez un buget mult

mai mare decât al companiei

pe care am creat-o, dar acești

bani nu îmi aduc mie personal

profit, ci doar bucuria de a dezvolta

comunitatea, care este un

sentiment incomensurabil. Vă

dau un exemplu: în 2017 am

făcut un loc de joacă în Reșița

(acum avem patru) cum nu

există nici în Timișoara, cu

aparate cu sistem antivandalism,

nu cu jucării multicolore

și strâmbe cum vedem peste

tot. Când am anunțat deschiderea,

au venit două mii de

copii. Am simțit atunci un

amestec de bucurie cu rușine.

Bucurie pentru că reușisem să

fac atâția copii fericiți, rușine

deoarece ceea ce făcusem era

un lucru normal. Mi s-a părut

jenant că oamenii ajung să se

bucure pentru ceva ce li se cuvenea,

ce era normal.

Camelia Jula: Care este

locul dumneavoastră preferat

din România?

Ioan Popa: Munții

Banatului.

Camelia Jula: Ce înseamnă

pentru dumneavoastră a fi

cetățean european?

Ioan Popa: Bucuria de a fi

cetățean european este bucuria

de a avea libertate de mișcare,

acesta e cel mai important lucru.

Mi-a spus odată un francez

că nu ne putem imagina

ce beneficiu va aduce pentru

România, la un moment dat,

faptul că suntem patru – cinci

milioane de români plecați

din țară. Dacă măcar o pătrime

dintre ei se întorc acasă,

gândiți-vă ce înseamnă asta în

exemple de bune practici pe

care le aduc cu ei! Eu cred că

țara asta așa a fost programată:

întâi să sufere (cum suferă

pentru plecarea tinerilor ei), ca

apoi să se bucure.

Camelia Jula: Dacă ați

putea schimba pe loc, pocnind

din degete, trei lucruri la

România, care ar fi acestea?

Ioan Popa: Nu ar trebui

să schimb decât unul, că apoi

s-ar schimba toate. Aș schimba

absolut toți funcționarii publici

frânari din administrația publică

centrală sau locală și aș pune

în locul lor tineri cu inițiativă,

precum cei cu care m-am înconjurat

eu. Atunci România

ar deveni un paradis.

A consemnat: Camelia Jula

Foto: Primăria Reșița și

Google Images

10 FEBRUARIE

2021

Cântecul inimii

Pagină realizată de Letiția Coza

Pagina copiilor

Motto: „Traduc întotdeauna. Traduc

în limba românească

un cântec pe care inima mea

mi-l spune, îngânat suav, în limba ei.”

Cântec de leagăn

de Șt. O. Iosif

Hai, odor, hai, păsărică,

Dormi, o, dormi fără de frică,

Să te-alinte

Moș cuminte

Și să-ți cânte-ncetinel:

„Mugur, mugur, mugurel...”

Îngeri vin tiptil și-alene

Să te mângâie pe gene,

Și mi-ți leagă-n

Dulce leagăn

Fraged trupușor de crin,

Ca s-adormi frumos și lin...

Ce tresari?... Nu-i nime, nime...

Liniște și-ntunecime.

Doar zefirul,

Musafirul

Cel șăgalnic și pribeag,

A trecut pe lângă prag...

Și-a trimis o gâză mică

Să-ți aduc-o scrisorică

Și să-ți spună

Noapte bună,

Că și el, sătul de drum,

Merge să se culce-acum...

Cântec de adormit Mitzura

de Tudor Arghezi

Doamne, fă-i bordei în soare,

Într-un colț de țară veche,

Nu mai nalt decât o floare,

Și îngust cât o ureche.

Și-n pridvor, un ochi de apă

Cu o luntre cât chibritul,

Ca-n crâmpeiul lui să-ncapă

Cerul tău și nesfârșitul.

Dă-i un fluture blajin

Și o broască de smarald.

Și-n pădurea de pelin

Fă să-i stea bordeiul cald.

Și mai dă-i, Doamne, vopsele

Și hârtie chinezească,

Pentru ca, mânjind cu ele,

Slava ta s-o zmângălească.

Și când totul va fi gata

S-o muta la ea și tata.

Cântec sfânt

de St. O. Iosif

Cântecul ce-ades ți-l cânt

Când te-adorm în fapt de sară,

Puiule, e-un cântec sfânt,

Vechi și simplu, de la țară.

Mama mi-l cânta și ea,

Și la viersul lui cel dulce,

Puiul ei se potolea

Și-o lăsa frumos să-l culce.

Azi te-adorm cu dânsul eu,

Ieri – el m-adormea pe mine,

Și-adormi pe tatăl meu

Când era copil ca tine.

Mâne, când voi fi pământ,

Nu uita nici tu – și zi-le,

Zi-le doina, cântec sfânt,

La copiii tăi, copile!

Cântec

de George Coșbuc

A venit un lup din crâng

Și-alerga prin sat să fure

Și să ducă în pădure

Pe copiii care plâng.

Și-a venit la noi la poartă

Și-am ieșit eu c-o nuia:

„Lup flămând, cu trei cojoace,

Hai la maica să te joace!”

Eu chemam pe lup încoace,

El fugea-ncotro vedea.

Ieri pe drum un om sărac

Întreba pe la vecine:

„Poartă-se copiii bine?

Dacă nu, să-i vâr în sac!”


Și-am ieșit eu și i-am spus:

„Puiul meu e bun și tace,

Nu ți-l dau, și du-te-n pace!

Ești sărac, dar n-am ce-ți face!

Du-te, du-te!” Și s-a dus.

Și-a venit un negustor

Plin de bani, cu vâlfă mare,

Cumpăra copii pe care

Nu-i iubește mama lor.


Și-am ieșit și l-am certat:

„N-ai nici tu, nici împăratul

Bani să-mi cumpere băiatul!

Pleacă-n sat, că-i mare satul,

Pleacă, pleacă!” Și-a plecat.

Cântec sub stele

de Lucian Blaga

Cu alesături de aur

timpul curge prin albastru.

Jinduiesc la câte-un astru

răsărit ca o ispită

peste-amurgul meu de-o clipă

peste basmul în risipă.

Curge timpul prin înalturi,

astru poartă lângă astru,

răzbunându-mă-n albastru.

Visul, aur prins în palme

ca nisipurile-n ape,

ca nisipurile-n ape

trebuie să-l las să-mi scape.

Cântec pentru anul 2000

de Lucian Blaga

Vulturul ce rotește sus

va fi atunci de mult apus.

Lângă Sibiu, lângă Sibiu, prin lunci

numai stejarii vor mai fi și-atunci.

Mai aminti-mă-va un trecător

vreunui străin, sub ceasul lor?

Nu cred să mă vestească cineva,

căci basmul ar începe-așa:

Pe-aici umbla și el și se-ntorcea mereu,

contemporan cu fluturii, cu Dumnezeu.

Educaţie şi cultură FEBRUARIE

2021 11

Dan Caragea (Portugalia)

Critic literar, publicist, eseist,

critic de artă, critic de teatru și

traducător român. Este lusitanist,

specialist în psihologie și

lingvistică computațională. Din

2011, Senior Editor în cadrul

redacției Occidentul Românesc,

iar din 2019, redactor-șef.

NOAPTEA

CAPITOLIULUI

Ajunși în câmpia Po, în

secolul al VI-lea î.Hr., unde

au fondat orașul Milano,

galii, originari din actuala

regiune franceză Burgundia

( Bourgogne), fac o incursiune

spre sud ajungând să jefuiască

Roma. Romanii s-au refugiat

în cetatea Capitoliului, pe care

galii au încercat, în 390 î.Hr.,

după cum ne spune istoricul

Titus Livius, să o ia cu asalt

în timpul nopții. Gâștele aflat

în cetate au dat însă alarma

și i-au salvat vremelnic pe

ostașii romani. Episodul este

povestit astfel:

„Pe când la Veii se petreceau

astfel de întâmplări, în

aceeași vreme cetățuia Romei

și Capitoliului au fost la un

pas de pierzare. Gallii, fie că

s-au luat pe urmele pașilor

omenești, pe unde mersese

ștafeta romană de la Veii,

fie că băgaseră de seamă că

suișul pe stânca ce ducea la

altarul Carmentei e ușor de făcut,

au trimis într-o noapte înstelată

mai întâi un ostaș de-al

lor, fără nicio armă la el, care

să încerce urcușul. Apoi luară

și armele; unde simțeau vreo

stavilă, se sprijineau unul pe

altul; în felul acesta se ajutau

și se trăgeau în sus unul pe

altul, așa cum îi silea terenul.

Astfel, gallii au izbutit să

ajungă în vârful stâncii, întro

muțenie atât de desăvârșită,

încât nimeni n-a băgat nimic

de seamă. Nu numai ostașii de

strajă nu au simțit nimic, dat

nici măcar câinii, care se știe

că latră la cel mai mic zgomot

în timpul nopții. În felul

acesta a fost înșelată trezia și

atenția romanilor. Numai pe

gâște nu au izbutit gallii să le

înșele și să nu simtă venirea

lor. Cu toate marile lipsuri de

provizii, aceste păsări hărăzite

Junonei fuseseră cruțate. Numai

această întâmplare a adus

salvarea romanilor. Gâgâitul

gâștelor, precum și bătutul lor

din aripi au trezit din somn

pe M. Manlius, care fusese

consul cu trei ani înainte și

era un erou cu mare faimă în

război. Acesta a pus repede

mâna pe arme, chemându-i

și pe ceilalți camarazi ai săi,

care s-au năpustit cu toții asupra

gallilor. În timp ce ai săi

tremurau îngroziți, Manlius

îl izbește puternic cu vârful

ascuțit al scutului pe gallul

ajuns tocmai deasupra stâncii

și-l dă peste cap. Gallul

prăbușit a adus după sine și

prăvălirea dușmanilor din

imediata lui apropiere. În

vremea aceasta, Manlius le

făcea de petrecanie celorlalți

galli cățărați pe stâncă, care se

încleștaseră de ea cu mâinile

și care ședeau cu ochii holbați

de spaimă, neavând nicio

armă la ei. Și ceilalți romani

îi vin grabnic în ajutor aruncând

o grindină de lănci și de

bolovani în capul gallilor și-i

împing așa încât vin grămadă

unii peste alții, până când, în

sfârșit, toată ceata de galli s-a

rostogolit de-a berbeleacul

până la poalele stâncii. După

potolirea acestei zarve, romanii

au hărăzit restul nopții

odihnei (în măsura în care se

poate vorbi de odihnă pentru

cei care au trecut prin asemenea

fiori și zguduiri sufletești

și, mai ales, după ce s-a dus

primejdia.)

Titus Liviu, De la fundarea

Romei, I, cartea a V-a,

București, Editura Științifică,

1959, p. 502-503

După acest episod,

Templul Junonei a fost denumit

Templul Junonei Moneta.

În latină moneo, monere înseamnă

„a înștiința” , iar moneta:

„cea care înștiințează”.

Așa au apărut mai multe cuvinte

înrudite etimologic: monedă,

monitor, monițiune, a

mustra, mostră și monstru.

Iată cum apar în dicționarul

lui Scriban (1939), în ortografia

autorului:

*monétă și (maĭ des)

-édă f., pl. ete, ede și ezĭ (lat.

monéta, monetă, d. Monéta,

un supranume al Junoneĭ, d.

monére, a înștiința [la Roma,

pe Capitoliŭ, se făcuse un

templu Junoneĭ Moneta, din

cauza semnelor pe care le dădea

poporuluĭ. Fiind-că acest

templu, ca și altele, a fost

întrebuințat ca loc de bătut

banĭ, numele zeițeĭ a ajuns să

însemne „ban”]; it. monéta,

vfr. monnoĭe, nfr. monnaie,

sp. moneda, pg. moeda; ngr.

monéda; engl. money, germ.

münze; rus. monéta. V. monitor).

Ban, bucată de metal

rătundă (rar alt-fel) bătută de

autoritatea suverană ca să servească

schimbuluĭ. Col. Banĭ:

fabricant de monetă. Monetă

de cont, valoare admisă

ca unitate în conturile dintre

comercianțĭ, dar care poate să

nu fie reprezentată pin pĭese

metalice în circulațiune, ca

ghineĭa engleză. Monetă fiduciară,

care n’are valoare de cît

pin convențiune, ca biletele

de bancă. Monetă fictivă saŭ

Limba noastră

cea de toate zilele (2)

hîrtie-monetă, bilete de bancă

(V. hîrtie). A bate monetă, a

fabrica banĭ.

*monitór, -oáre s. (lat.

mónitor, -óris, d. monére,

a sfătui, a înștiința. V.

monițiune, monetă, mustru).

Elev pus să ție liniștea

într’o clasă orĭ să-ĭ ajute

la studiĭ pe ceĭ slabĭ. S. n.,

pl. -oare. Titlu unor ziare,

maĭ ales oficiale: Monitoru

Ofi cial. Mar. Un fel de bastiment

fluvial (și, une-orĭ,

și marin) chĭurasat, între

încrucișător și contratorpilor

(numit așa după un vestit

bastiment al Statelor Unite în

războĭu de secesiune, de la

1860-65, și construit de ingineru

american Erickson). V.

aviso, vedetă.

*monițiúne f. (lat. monitio,

-ónis. V. monitor). Mustrare

saŭ înștiințare care, în

biserica catolică, se adresează

cuĭva în ainte de a i se aplica

o censură.

mústru și mustréz, a -á

v. tr. (lat. monstrare, a arăta,

a înștiința, a sfătui, d. monstrum,

minune, monstru,

arătare, d. monére, a sfătui;

it. mostrare, a arăta, cat. sp.

pg. mostrar, V. monstru,

monitor, monetă, mostră).

Cert, dojenesc, judec, fac

observațiunĭ, împut, reproșez:

stăpînu îl mustră pe servitor,

tata pe fiŭ pentru neglijență.

A te mustra cugetu, a avea

remușcărĭ, a te căi de o faptă

rea. V. mogorogesc, ocărăsc.

*móstră și (maĭ rar)

mústră f., pl. e (ngr. móstra,

it. Mostra [d. mostrare, a arăta],

de unde și germ. muster,

ung. mustra, pol. mustra și

musztra. V. mustru, monitor).

Probă, bucată de marfă

după care poțĭ aprecia restu

mărfiĭ (fr. échantillon).

– Vechĭ mustră și muștră

(după pol. ung.) și mustru,

muștru (după șmotru),

exercițiŭ militar, șmotru,

ucenie. Vechĭ muștră (după

ung.), modă, model.

*mónstru m., pl. ștri (lat.

monstrum, ceĭa ce atrage

atențiunea ca semnu răŭ, din

*monestrum, d. monére, a

înștiința, a aduce aminte, V.

monitor, mustru). Ființă de

formă contrară naturiĭ, cum

ar fi un vițel cu doŭă capete,

florile duple ș. a. Ființă

fantastică din mitologie și

poveștĭ: Perseŭ a liberat-o

pe Andromeda de monstru

care o amenința. Fig. Om

grozav de urît: aceștĭ copiĭ

îs curațĭ monștri, V. ĭazmă).

Om care face fapte urîte, de

ex., un asasin. Lucru colosal:

vapoarele transoceanice îs

adevărațĭ monștri. Monstru

marin, balaur colosal despre

care se crede că trăĭește în

ocean. Adj. Colosal, excesiv:

un ospăț monstru. (Și fem.: o

beție monstră). V. căpcăun.

*

Iată cum, de la gâștele

capitoline, am ajuns la bani

și la monștri, căci am avut

și noi parte, cu puține zile

în urmă, de un nou asalt al

Capitoliului. E drept, nu e

vorba de cel roman și nici

gâștele Junonei nu erau prin

preajmă. De aceea, le-a fost

poate mai ușor asaltaților să

pătrundă în templul numit și

al Democrației.

La 6 ianuarie, trum-piștii

adunați cu miile să asculte

povețele și îndemnurile

Marelui Lider, convinși că

victoria acestuia în alegeri

fusese furată, deși nimeni de

pe planetă, în afară de ei, nu

credea asta, mai ales că se

trecuse printru-un potop de

numărări și renumărări, s-au

gândit să-l ia de beregată pe

Mike Pence, ca acesta să nu

pronunțe în ruptul capului

victoria și în Congres a infamului

Biden. Trumpștii,

în frunte cu un monstru de

recuzită, cu piei și coarne,

au luat-o cu pas sprințar spre

Capitoliu, clădire care, de

rușine, mai bine și-ar fi luat

zborul spre Sierra Nevada,

decât să se transforme într-un

mall de cartier răufamat. Așa

cum spuneam, americanii nu

au avut prin preajmă gâștele

vigilente ale Junonei, nici pe

aprigul Manilus, nici măcar

pe Astérix, galul cel bun,

care să stăvilească asaltul

trumpiștulor. Zice Wikipedia

că asaltul „a perturbat o sesiune

comună a Congresului

pentru a număra votul

Colegiului Electoral și a certifica

victoria lui Joe Biden

în alegerile prezidențiale din

2020”. În realitate sesiunea

s-a dizolvat instantaneu, toți

s-au ascuns prin pământ ca

cârtițele, alții prin birouri în

tremur și rugăciuni, nu s-a

văzut nicio față de patriot

ales vorbind ca Ion Rațiu în

1990 minierilor. Iată de ce

trumpiștii nu s-au bătut cu

congresiștii, nu s-au petrecut

violuri, s-a furat puțin,

a fost, cum să zicem? o lălăială

în Templu, cu cizmele

pe masă, cu adidașii pe birou

și o vânzoleală cât cuprinde.

Și, pentru câteva ore, barbarii

americani s-au luat „țara

înapoi”.

Ce a fost asta? Comentatorii

i-au dat mai multe nume:

rebeliune, insurecție, puci.

Am să le dau aici definițiile

pentru ca dumneavoastră să

alegeți ce vi se pare mai potrivit.

REBELIÚNE, rebeliuni s.

f. Răzvrătire, revoltă care constă

în acte de violență sau de

amenințare cu forța îndreptate

împotriva organelor puterii de

stat ale administrației de stat

ori ale reprezentanților acestora

cu scopul de a împiedica

în orice mod exercițiul liber

al mandatului sau funcției lor.

[Pr.:-li-u-] – Din fr. rébellion,

germ. Rebellion.

INSURÉCȚIE, insurecții,

s. f. Formă de luptă armată,

având ca scop înlăturarea regimului

politic existent sau a

unei armate ocupante. – Din

fr. insurrection, lat. insurrectio.

PUCI, puciuri, s. n.

Acțiune armată a unui grup

politic militar care are drept

scop răsturnarea puterii de

stat printr-un atac neașteptat.

– Din germ. Putsch.

Credeți-mă, nenorocirea

asta ne vine de la gâște! Dacă

vreți să apărați democrația

și Capitoliul, în SUA sau

Europa, nu mai sacrificați

gâștele pentru ca politicienii

să nu ducă lipsă de fois gras!

12 FEBRUARIE

2021

Români de excelenţă

Cu inima în două țări:

Campania de excelență a

românilor din străinătate, derulată

de publicația Occidentul

Românesc, vă prezintă în

această ediție povestea unei românce

care lucrează în prezent

la Comisia Europeană de la

Bruxelles, unde monitorizează

și veghează la implementarea

programului național al

României de dezvoltare rurală.

Mihaela Luca are 46 de ani,

doi copii și o carieră în domeniul

administrației publice în

România, respectiv aproape

șapte ani de carieră în cadrul

Comisiei Europene. Și tot de

atâția ani trăiește la Bruxelles.

Născută în Timișoara,

crescută în Petroșani (Valea

Jiului), cu o mamă originară

din Țara Moților și un tată

de lângă Caracal, Mihaela

își serbează ziua de naștere

chiar de... Unirea Principatelor

Române, 24 ianuarie.

Glumește spunând că în familia

ei de fapt a avut loc întreaga

unire: „Provin din mamă

ardeleancă și tată oltean,

care s-au întâlnit la studii în

Timișoara și sunt căsătorită

cu un moldovean.” Și-a petrecut

toate vacanțele de vară

la Redișoara, lângă Caracal,

satul de unde este tatăl ei, dar

ajungea și la Brad, pe meleagurile

natale ale mamei.

Mihaela Luca este în

prezent Desk Officer pentru

România în cadrul

Directoratului General pentru

Agricultură și Dezvoltare

Rurală al Comisiei Europene,

de la Bruxelles. Experiența

ei profesională în domeniul

administrației cu specific

agricol este vastă: a fost consilier

în cadrul Secretariatului

General al Guvernului

(București); șef de serviciu

în cadrul Agenției de Plăți

pentru Dezvoltare Rurală și

Pescuit (APDRP), precum și

director adjunct al Centrului

Regional 8 București – Ilfov

în cadrul aceleiași agenții.

A fost director de cabinet

al ministrului în cadrul

Ministerului Agriculturii și

Dezvoltării Rurale, precum și

subsecretar de stat în cadrul

aceluiași minister și a lucrat în

proiecte de pre-aderare tot în

domeniul agriculturii și dezvoltării

rurale.

Astfel, în perioada de

pre-aderare a României la

Uniunea Europeană, a activat

ca Task Manager pentru

dezvoltare rurală și pescuit în

cadrul Delegației Comisiei

Europene în România, la

București. Studiile care au recomandat-o

pentru această îndelungată

activitate în domeniul

politicilor agricole sunt

licența ca economist obținută

la Academia de Studii

Economice din București,

Facultatea de Economia și

Gestiunea Producției Agricole

și Alimentare, un master în

managementul afacerilor prin

proiecte, la aceeași facultate

și cursurile de specializare în

domeniul politicii agricole

comune și politicilor comerciale,

absolvite la Wye College,

Universitatea din Londra.

Camelia Jula: Cum ai

ajuns să lucrezi la Comisia

Europeană?

Mihaela Luca: Până

în anul 2006 am lucrat la

Delegația Comisiei Europene,

iar când aceasta și-a încheiat

misiunea și România a aderat

la Uniunea Europeană, mulți

dintre colegii mei au plecat,

atunci, la Bruxelles. Eu nu

am vrut să fac asta, am vrut

să rămân acasă și m-am mutat

la Ministerul Agriculturii.

Dar în 2014 fostul meu șef de

la Delegație, domnul Mihai

Dumitru, mi-a spus de un post

disponibil la Comisie și m-a

încurajat să aplic pentru el.

Mi-am pregătit documentele și

m-am înscris. Cum postul era

de agent contractual, selecția

se făcea pe bază de interviu și

contau experiența și recomandările.

Faptul că am lucrat la

Ministerul Agriculturii și am

avut experiență de pre-aderare,

faptul că lucrasem pe politica

agricolă română și cunoșteam

bine partea de dezvoltare rurală

au fost în favoarea mea și am

obținut postul. Doar că acesta

este temporar. Contractul meu

s-a încheiat în decembrie, dar

șefa mea a făcut tot posibilul

să îl prelungească încă un an,

când, în mod normal, dacă

vreau să rămân la Comisie, ar

trebui să dau concursul pentru

a deveni funcționar european.

Este un concurs foarte dificil

și, dacă nu îl voi trece, mă voi

întoarce acasă.

Camelia Jula: Ce presupune

efectiv munca ta în

cadrul Directoratului pentru

Agricultură al Comisiei

Europene?

Mihaela Luca: Sunt

responsabilă pentru programul

de dezvoltare rurală

a României. Comisia

Europeană, prin PAC - politica

agricolă comună, alocă

statelor membre un buget.

Există un buget pentru plățile

directe pe suprafață, cele pentru

fermieri și un buget pentru

dezvoltare rurală. Acest buget

de dezvoltare rurală este folosit

pe baza unui program

de dezvoltare rurală care este

elaborat de către instituțiile

naționale, de către Ministerul

Agriculturii în România, prin

autoritatea de management.

Noi la Bruxelles îl aprobăm,

pe baza unui regulament, a

unei legislații europene, iar

după aprobare eu îl monitorizez

(asta fac din 2015).

Programele se mai modifică,

oamenii din România mai au

întrebări privind anumite aplicări

ale legislației, iar eu le

răspund întrebărilor, răspund

fermierilor; totodată, particip

la comitetul de monitorizare

pentru programul de dezvoltare

rurală din România, la

întâlnirile anuale, pentru a

vedea cum este implementat

programul, ce probleme sunt,

cum se pot rezolva, ce poate

face Comisia, ce poate face

România (și când), pentru a

atinge obiectivele menționate

în program. În prezent, cum

politia agricolă comună se

schimbă, sunt implicată direct

în viitoarea programare,

care înseamnă elaborarea

unui nou plan strategic, pentru

următorii șase ani. Păstrez

o legătură directă și foarte

strânsă, așadar, cu instituțiile

și autoritățile din România.

Camelia Jula: Care sunt

cele mai dificile provocări în

activitatea ta?

Mihaela Luca: Cred

că... discuțiile în contradictoriu

cu cei de la Ministerul

Agriculturii din România,

pe care le-am avut nu doar

o dată. Nu am împărtășit

aceleași opinii legate de cum

ar trebui modificat programul,

pentru ce ar trebui folosiți banii

și au fost momente când

ei m-au văzut ca un inamic al

lor, deși sunt româncă. Uneori

e mai greu să lucrezi ca român

pe programul României.

E mai ușor să fii străin și să lucrezi

pe programul României

pentru că nu ești implicat

emoțional și nici ceilalți nu

te pot acuza de nimic. Eu, în

schimb, mă implic emoțional

chiar foarte tare pentru că

vreau ca lucrurile să meargă

bine. De asta sunt aici, să ajut,

să împing lucrurile să meargă

bine în România, să se folosească

banii cât mai bine și să

se vadă asta. Banii sunt dați

de Comisia Europeană, din taxele

și impozitele europenilor

și știind că România este atât

de în urmă în anumite domenii,

cred că e normal să vrei ca

acești bani să fie folosiți încât

să se vadă un progres.

Camelia Jula: Aceste

divergențe de opinii au fost

generate și de mult prea desele

schimbări din minister

(vine un guvern, pleacă, vine

altul, vine un ministru, pleacă,

vine altul)?

Mihaela Luca: Într-adevăr,

schimbările prea dese nu

sunt bune. Au existat miniștri

sau funcționari cu bune

intenții, dar nu apucau să

facă mare lucru. Doar când

ai continuitate și stabilitate

politică poți pune bazele unei

dezvoltări durabile. Iar eu văd

lucrurile astea cu ochiul unei

persoane care nu are un interes

financiar propriu, direct.

Politicienii din România iau

multe decizii pe baze politice,

cu alte calcule avute în vedere,

iar fermierii își văd scopul lor,

pe fiecare sector. Ei au în cap

interesul lor financiar imediat

sau pe termen mediu și

lung. Eu când analizez și dau

anumite soluții mă gândesc

cum aș vrea să se dezvolte

România, nu mă interesează

altceva, eu nu câștig decât în

timp o satisfacție că lucrurile

au mers bine și am redus

din decalaje, avem producție,

avem vânzări, avem produse

românești pe piață, acesta e

interesul meu. Dar asta e greu

de explicat uneori sau oamenii

nu înțeleg.

Camelia Jula: Dincolo

de provocări, ce reușite ai

evidenția în activitatea ta?

Mihaela Luca: Cu siguranță,

partea de aprobare

a programului din 2015 și

implementarea lui. Toate

modificările făcute au fost

discutate și am încercat să

găsim cele mai bune soluții

pentru ca programul să își

atingă obiectivele. Acesta e

principalul meu proiect. Pe

programarea trecută, mă refer

la intervalul 2007 – 2013,

România a pierdut foarte

mulți bani, iar eu sper ca

acum să reușim să îi cheltuim

și asta să se vadă. Nu știu

dacă românii știu, dar în acea

perioadă am pierdut cam 900

de milioane de euro.

Belgia și România

Români de excelenţă FEBRUARIE

2021 13

Camelia Jula: Și pe programul

2014 – 2020 stăm

mai bine?

Mihaela Luca: Dacă ne

uităm la media europeană

privind gradul de absorbție,

suntem peste aceasta și sper

că se vor cheltui banii eficient.

Echipa de acum de

la minister e bună și are

experiență și avem un dialog

foarte bun. Trebuie spus

că niciodată nu ai absorbție

100%. Dar măcar 98% să

fie...! Eu spun că totuși rezultatele

au început să se vadă.

Numai dacă ne uităm la care

era productivitatea muncii în

agricultură înainte de aderare

și care este acum, care era

producția medie la hectar

înainte și acum, cum erau

capitalizarea fermierilor, nivelul

de dotare tehnică... Se

văd rezultate, banii au ajutat.

Au fost mulți bani care au intrat

în România.

Camelia Jula: Cum a

fost pentru tine mutarea la

Bruxelles, după atâția ani

de activitate în țară?

Mihaela Luca: A fost o

schimbare destul de grea.

Mi-a fost foarte greu în primul

an la Bruxelles. Nici nu

vreau să mă gândesc cum

le este românilor care vin

și nu au nimic! Îi admir pe

cei care fac asta. Eu aveam

siguranța unui loc de muncă,

aveam salariu bun. Dar am

venit singură, am stat nouă

luni singură, apoi am aduso

pe fiica mea care atunci

avea patru ani, iar după încă

un an a venit și fiul meu, care

atunci avea 14 ani. Soțul

meu nu a venit. Eu sunt singură

cu copiii aici, iar soțul

a rămas la București. De asta

pentru mine viața aici e un

provizorat, suntem împărțiți

între două țări. În primul an,

veneam acasă la fiecare două

săptămâni, luam toate misiunile

în România pe domeniul

meu. După ce fiica mea a venit

să stea cu mine, am mers

mai rar, dar toate vacanțele

le-am făcut în România.

Camelia Jula: Îți lipsesc

încă lucruri de acasă?

Mihaela Luca: Da, eu

sunt legată foarte puternic de

România, îmi lipsesc multe

lucruri de acasă, părinții, prietenii,

familia, unii doctori

chiar... Deși acum avantajul

Uniunii Europene e că ai medici

români și la Bruxelles.

Camelia Jula: Dar totuși

te-ai obișnuit în timp cu

Bruxelles-ul...

Mihaela Luca: Cu binele

te obișnuiești mai ușor.

Este o viață mai ușoară aici,

care e dată de faptul că am

un serviciu bine plătit și

stabil, dar și de partea de

administrație, unde toate

lucrurile sunt așezate și știi

unde să te duci pentru ceva

și nu trebuie să apelezi la te

miri ce pile. Aici totul e cu

programare și te duci doar

dacă nu se poate rezolva online.

Bine, în unele cazuri e

și frustrant, fiindcă la anumite

probleme ai prefera să poți

vorbi cu o persoană, nu cu o

adresă de email. Aici a dispărut

interacțiunea față în față,

totul e virtual. Și era așa de

dinainte de pandemie, acum

e și mai și. E oarecum extrema

cealaltă față de România,

unde dacă nu te duci pe capul

funcționarului sau companiei

nu se rezolvă nimic. Nici

așa nu e bine, cred că ideală

ar fi... o soluție de mijloc.

Camelia Jula: Care este

relația ta cu comunitatea de

români din Bruxelles?

Mihaela Luca: Comunitatea

este foarte mare,

am citit undeva că e a doua

după Franța, iar organizația

românilor de aici, RomBel,

ajută foarte mult românii

din Belgia cu informații utile.

Când am fost căutată să

ofer sprijin celor care aveau

nevoie, am oferit, dar recunosc

că nu m-am implicat și

în alte moduri. În schimb, am

fost la foarte multe evenimente

românești organizate

fie de europarlamentari, fie

de Institutul Cultural Român

(excepție făcând anul trecut,

când nu s-a mai organizat

nimic). Am fost la piese de

teatru, mai ales la cele pentru

copii, unde o duceam pe

fiica mea.

Camelia Jula: Cum crezi

că va fi pentru copiii tăi revenirea

în țară, dacă acesta

va fi drumul pe care îl veți

urma?

Mihaela Luca: Fiul meu,

care termină anul acesta liceul,

va merge la o facultate

care nu va fi în România. El

vrea să studieze arhitectură și

are de ales între Amsterdam

și Barcelona. Fiica mea care

e acum în clasa a IV-a nu

prea vrea să plecăm și mă

tot bate la cap să învăț, ca

să iau concursul, să rămânem

aici. S-a obișnuit aici,

are prieteni. Dar este o fire

sociabilă, cred că s-ar adapta

ușor și în România, și acolo

are prieteni. Amândoi copiii

mei merg la Școala Europeană.

Ioana studiază în limba

română, după programa din

România. George studiază

în limba engleză. Toate

naționalitățile europene au

secții în limba lor la această

școală. Partea frumoasă este

că elevii interacționează și

între ei, nu doar cei din grupa

română, ci și cu celelalte

naționalități și fac tot felul de

activități. Din clasa a VI-a,

toți încep să studieze anumite

materii și în altă limbă.

Este un mare avantaj al

Școlii Europene faptul că la

finalul clasei a XII-a copiii

ajung să vorbească fluent

două limbi.

Camelia Jula: Dar ție

ce ți-ar lipsi din Bruxelles,

după șapte ani de activitate

profesională și de trai acolo?

Mihaela Luca: Îmi vor

lipsi colegii și atmosfera de

la birou. Aici, chiar dacă e

mult de lucru, totul se face

mai organizat, se planifică

din timp, ca să nu devină

munca un stres și totul să fie

făcut sub impactul urgenței,

cu panică. Îmi vor lipsi iernile

blânde, deși acum îmi

lipsește zăpada... Îmi vor

lipsi șefii foarte drăguți,

care te sună să vadă ce faci

(noi nu am mai fost la birou

din martie!), dacă copiii

sunt bine, dacă ai nevoie de

ceva... Îmi vor lipsi prietenii

cu care am dezvoltat relații

frumoase, pentru că cei mai

mulți nu se vor întoarce în

țară, au contracte pe durată

nedeterminată, au copiii aici,

probabil și la pensie vor rămâne

aici. Îmi va lipsi proximitatea

Vestului... te urci

în mașină și mergi în Franța,

Olanda, Germania. Anul trecut

nu am mai fost niciunde

din cauza pandemiei, dar în

rest ieșeam... Iei trenul și te

duci la Paris, la Londra, la

Amsterdam... Din România,

faci trei ore cu avionul la

Paris, de aici, două ore cu

trenul.

Camelia Jula: Ce înseamnă

pentru tine să fii

cetățean european?

Mihaela Luca: Înseamnă,

uite, ce spuneam mai

înainte: a călători ușor, fără

vize, fără stat la coadă, cu

buletinul doar. Înseamnă să

mănânci tot felul de produse

tradiționale din toate țările,

pe care le găsești și la supermarket.

Să ai posibilitatea,

ca investitor, să îți finanțezi

proiectele cu bani europeni.

Nu știu dacă oamenii își

dau seama cât de utili sunt

banii aceștia, fie că primești

50 – 70 – 90 % din valoarea

investiției. Cred că pentru un

om de afaceri orice ban venit

neîmprumutat, fără dobândă,

e un avantaj.

Camelia Jula: Exercițiu

de imaginație: ai o baghetă

magică și poți schimba pe

loc trei lucruri la România.

Ce ai schimba?

Mihaela Luca: Mentalitatea

românilor, în primul

rând, că apoi se schimbă

multe de la sine. Și aș vrea

să dau puțin timpul înapoi la

perioada aceea când ruralul

din România era frumos,

când satele erau pline de

viață, autentice, simple...

Oamenii nu aveau multe

lucruri, dar se bucurau

pentru orice, acum avem o

mulțime de lucruri și nu ne

mai bucurăm pentru nimic.

De asta mă zbat pentru acest

program de dezvoltare rurală,

că nu putem pleca toți

din România. Iar oamenii,

odată ce au plecat, greu se

mai întorc. Doar dacă le devine

foarte greu unde ajung.

Dar dacă se descurcă bine,

rămân. Am văzut că ministerul

alocă fonduri pentru

diaspora să revină acasă.

Dar ar trebui în primul rând

să dea mai mulți bani celor

de acasă pentru a rămâne în

țară. Că de întors oamenii

se întorc dacă vor, nu revin

pentru bani. Se întorc pentru

alte lucruri, sistem de

educație, de sănătate. Și aș

mai schimba administrația,

dar și asta ține tot de mentalitate.

Camelia Jula: O mentalitate

pe care o vor schimba

copiii noștri...

Mihaela Luca: Posibil,

pentru că sunt mulți copii

de aici care merg la Școala

Europeană și vor să revină

acasă după ce termină

studiile. E drept că copiii

noștri mergeau în România

în vacanță, când nu era

școală, poate și asta contribuie

la dorința lor, felul în

care percep România. Dar

am văzut că și alți copii, de

alte naționalități, au aceeași

dorință – să revină în țările

de baștină ale părinților. S-ar

putea, în timp, să vedem o

tendință de inversare a exodului

– nu la fel de mare,

dar totuși esențială. Copiii,

nepoții noștri vor dori să descopere

România, poate să trăiască

în România... Cine știe?

A consemnat: Camelia Jula

Foto: arhiva personală

Mihaela Luca

14 FEBRUARIE

2021

În trecutul omenirii

s-au înregistrat numeroase

și tragice pandemii, cu

efecte devastatoare asupra

evoluției sale istorice. Un

caz elocvent a fost cel al

variolei, împotriva căreia

savanții secolului al XIXlea

au dus o luptă grea,

până la descoperirea vaccinului

salvator.

Jurnalistul reșițean

Valerius Hora a aflat amănunte

interesante despre

implicarea mediului muncitoresc

din Banatul de sud

în desfășurarea activității

de contracarare a epidemiei.

Mai precis, medicul

comunității miniere din

Steierdorf, Anton Pichler,

a furnizat concluzii importante

personalităților implicate

în combaterea virusului.

El a putut foarte clar să

compare evoluția persoanelor

vaccinate împotriva variolei

în paralel cu a celor

nevaccinate, evidențiind în

mod precis avantajul vaccinării.

Chiar dacă datele furnizate

de el au fost inițial

falsificate de tabăra care

se opunea vaccinării, totuși

mai târziu el a avut ocazia

să restabilească adevărul,

în folosul științei medicale

și al omenirii în general. În

felul acesta, Banatul montan

a putut să joace un rol

important în combaterea

unei boli ucigătoare, iar

datele păstrate până astăzi

pot fi demne de menționat

și acum. Este ceea ce și

face Valerius Hora, căruia

îi mulțumim pentru

încredințarea acestui articol.

Vaccinul contra variolei

și colonia muncitorească

Steierdorf – o dispută

medicală… cu înțepături,

de Valerius Hora. Știați că

în a doua jumătate a secolului

al XIX-lea localitatea

bănățeană Steierdorf a

fost inclusă într-un amplu,

dar și foarte controversat

studiu menit să determine

eficiența vaccinului contra

variolei? Amănunte

despre acest studiu aflăm

din lucrarea Kritik der

Vaccinations-Statistik

unde neue Beiträge zur

Frage des Impfschutzes

(Critică a datelor statistice

privind vaccinarea și noi

contribuții pe tema imunizării),

lucrare prezentată

în anul 1887 în cadrul celui

de-al IX-lea Congres

Medical Internațional de la

Washington și publicată trei

ani mai târziu, sub forma

unui memoriu.

Lucrarea aparținea unui

respectat statistician austro-ungar,

József Kőrösi, pe

atunci director al Biroului

de Statistică din Budapesta.

Mircea Rusnac:

Adept al imunizării prin

vaccinare, Kőrösi a contrazis

cu toată fermitatea

concluziile formulate de

doctorul Leander Keller,

autorul studiului pomenit

la începutul acestui articol.

Să vedem însă cum a fost

efectuată această cercetare.

În anul 1872, doctorul

Keller, pe atunci medicul

șef al Societății Austriece a

Căilor Ferate de Stat, a solicitat

doctorilor din zeci de

localități aflate pe rețeaua

feroviară să participe la

culegerea de date privind

rata îmbolnăvirilor de variolă

și mortalitatea, separat,

pe două grupuri: vaccinați

și nevaccinați. Între cei

implicați în realizarea acestui

amplu studiu s-a numărat

și Anton Pichler – medicul

angajat de conducerea

exploatării miniere din

Steierdorf pentru a veghea

la sănătatea muncitorilor și

a familiilor acestora.

Pichler a întocmit situația

cerută pentru perioada

1872-1873, iar tabelul

cu datele statistice de la

Steierdorf a fost inclus în

studiul doctorului Keller.

Se pare însă că acesta, fiind

un adversar al vaccinării, a

modificat cifrele, pentru a

trage în final concluzia că

imunizarea contra variolei

nu ar avea efectul scontat.

Câțiva ani mai târziu,

înșelătoria a fost scoasă

la iveală de cercetătorul

József Kőrösi. Între timp,

Istorie

Rolul comunității din Steierdorf în

combaterea variolei în a doua jumătate a

secolului al XIX-lea

Keller decedase, iar tabelele

originale nu mai erau de

găsit. Pentru a verifica datele,

Kőrösi a scris tuturor

medicilor implicați în studiu,

rugându-i să-i pună la

dispoziție tabelele trimise

doctorului Keller. Doar opt

tabele au putut fi recuperate

– iar unul dintre ele a fost

acela al doctorului Anton

Pichler din Steierdorf.

De fapt, situația de la

Steierdorf a fost dată ca

exemplu în lucrarea critică

a lui József Kőrösi. Iată

ce spunea acesta: „Dacă

ne întrebăm cum a putut

ajunge Keller la concluziile

defavorabile imunizării,

explicația șocantă pe care

pot să o ofer este aceea că

doctorul Keller a modificat

tendențios cifrele din tabelele

ce i-au fost trimise!

Dintre cele opt rapoarte

originale care mi-au parvenit,

nu a existat niciunul

pe care Keller să-l fi preluat

fără a-l modifica. În

fiecare tabel a operat modificări,

iar toate cifrele au

fost schimbate astfel încât

să arate o rată mai mare

a mortalității printre cei

vaccinați și una mai mică

printre persoanele nevaccinate.”

Iată și referirile la doctorul

Pichler din Steierdorf:

„Doctorul Pichler, medic al

muncitorilor din Steierdorf,

mi-a trimis la 21 februarie

1887 copia tabelului original

privind variola, pentru

comunitatea de 5.500

de sufl ete pe care le avea

în grijă în colonie. După

cum reiese din tabel, în

cazul vaccinaților a murit

unul din 25 de bolnavi, în

timp ce la nevaccinați, rata

mortalității este de 1 la 3,

respectiv 13 decedați din

38 de bolnavi. Din același

tabel prezentat în studiul lui

Keller, reiese însă că mortalitatea

celor nevaccinați ar

fi de numai 1 la 5, procent

obținut prin ajustarea în tabel

a numărului bolnavilor

nevaccinați, de la 38 la 68!

Ca urmare a acestor

diferențe evidente, i-am scris

încă o dată domnului doctor

Pichler, și, atrăgându-i

atenția asupra importanței

declarației sale, i-am cerut

să verifi ce încă o dată

dacă nu este vreo greșeală

din partea domniei sale.

Dânsul mi-a răspuns că

nu este cazul, și că datele

prezentate de dr. Keller nu

sunt reale. <<Datele pe

care eu vi le-am trimis corespund

realității și sunt în

concordanță cu evidențele

mele privind bolnavii și

decedații>>, a fost răspunsul

său. Întrucât aceste

date au fost trimise de dr.

Pichler la vremea respectivă

și autorităților regionale,

prietenii și apărătorii lui

Keller pot cerceta și acolo.”

Potrivit unui alt raport al

lui József Kőrösi, în studiile

lui Keller au fost incluse,

în anii 1872, 1873 și 1874,

și coloniile muncitorești

din Reșița și Anina, întrucât

în aceste localități

bănățene se înregistrau cele

mai multe cazuri de variolă.

Informațiile nu sunt însă

atât de detaliate ca în cazul

localității Steierdorf.

Conform arhivelor comunității

din Steierdorf-

Anina, Anton Pichler s-a

născut în 1834 la Bozen

(Bolzano), în Tirolul de

Sud. Stabilit în Steierdorf,

Pichler a lucrat aici ca medic

al comunității miniere

și a fost căsătorit de două

ori. A avut șase copii, însă

doar fiul cel mare, numit

tot Anton, a ajuns la maturitate.

Steierdorf este o localitate componentă a orașului Anina din

județul Caraș-Severin. Anina (germană Steierdorf, maghiară

Stájerlakanina) este un oraș în județul Caraș-Severin, Banat,

România, format din localitățile componente Anina (reședința)

și Steierdorf. Are o populație de 9.172 locuitori. Se situează în

inima munților Aninei. Este un oraș preponderent minier, care

s-a dezvoltat în jurul exploatărilor de huilă. În perioada de

după 1989 a înregistrat un puternic regres economic.

Calea ferată Oravița–Anina a fost dată în funcțiune în anul

1863. Gara Anina este monument istoric. Uzinele de fier Anina

și ansamblul celor trei case ale funcționarilor StEG din perioada

Belle Époque se află pe lista monumentelor istorice sub

cod LMI CS-II-a-B-10956. Fostul sanatoriu „Sommerfrische”

(„Prospețimea Verii”) a fost construit între anii 1893-1895.

Localitatea Anina fost declarată oraș în anul 1952.

În anul 2002, în Peștera cu Oase de lângă Anina, au

fost descoperite cele mai vechi rămășițe ale omului modern

din Europa, numit Ion din Anina(en), cu o vechime de circa

40.000 ani. Conform recensământului efectuat în 2011,

populația orașului Anina se ridică la 7.485 de locuitori, în

scădere față de recensământul anterior din 2002, când se

înregistraseră 9.167 de locuitori. Majoritatea locuitorilor

sunt români (80,56%). Principalele minorități sunt cele de

germani (5,65%), romi (2,73%) și maghiari (1,32%). Pentru

8,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor

sunt ortodocși (69,78%), dar există și minorități de romanocatolici

(11,58%), penticostali (5,36%) și baptiști (3,45%).

Pentru 7,68% din populație, nu este cunoscută apartenența

confesională.

Să promovăm România FEBRUARIE

2021 15

Carpații României

ultimul bastion al naturii virgine din Europa

„Copleșitor și înălțător totodată, nimic din natură nu ne face să simțim o smerenie mai adâncă decât

peisajul munților.” (Kofi Annan, diplomat ghanez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, născ. 1938)

Gabriela Căluţiu Sonnenberg

(Spania). Economist, scriitor și

jurnalist, promotor de cultură,

traducător. Senior Editor în cadrul

redacției OR.

În peisajul paradox al

epocii noastre, în care pe

de-o parte tânjim după călătorii,

dar pe de altă parte

ne temem de contaminări

dacă ieșim din casă, Munții

Carpați conduc detașat în

topul destinațiilor de călătorie

perfect adaptate

cerințelor viitorului. Atât

din punct de vedere spațial,

fiind situați la o aruncătură

de băț de vestul european,

cât și temporal, drumul întracolo

durând doar câteva

ore, concediul pe meleagurile

ultimului bastion al naturii

virgine din Europa este

o întreprindere perfect fezabilă

și la îndemâna aproape

oricăruia dintre noi. Iar

caracterul de aventură al

voiajului nu dispare, căci

problema aglomerației pur

și simplu nu se pune.

Neatinși de măsurile „civilizatoare”,

Carpații atrag

iubitorii de libertate prin

promisiunea unei odihne

active, care contrabalansează

privațiunile suferite

în izolarea din pandemie.

Frumusețea și sălbăticia lor

îi farmecă mai ales pe adepții

ecoturismului, dispuși să

traverseze codrii frecventați

de animale de pradă de talie

considerabilă (România

este țara europeană cu cea

mai mare concentrație de

populații sălbatice de urși

bruni, lupi, capre sălbatice

și lincși). Păsările răpitoare

sunt de asemenea prezente

(vulturul imperial, șoimi,

ulii, prepelițe și multe alte

specii pe cale de dispariție

prin alte părți).

Printr-o acoladă peste

timp aproape miraculoasă,

tocmai rezistența României

la practicile sistematice de

amenajare din turismul modern

îi conferă acum statut

de unicitate, plasând zona

în fruntea destinațiilor râvnite

pentru sustenabilitate și

armonia habitatului silvantropic

(un concept lansat în

România, care definește ansamblul

condițiilor propice

vieții, rezultând din îmbinarea

elementelor om și natură

într-un areal cu caracter preponderent

împădurit).

Lanțul montan carpatin -

după Alpi cel mai întins lanț

muntos din Europa - traversează

șapte țări (Cehia,

Slovacia, Polonia, Ungaria,

Ukraina, Serbia și România),

dar tronsonul său preponderent

se „înfășoară” pe teritoriul

românesc. Curbura pe

care muntele este silit să o

facă aici este urmarea impactului

cu plăcile tectonice

ale Platformei Ruse. Astfel

răsucite, culmile Carpaților

se constituie în graniță naturală

între cele trei provincii

istorice, componente ale

României de azi: la exterior

avem Moldova și Valahia,

iar în interior, cuibărită în

„căuș“, Transilvania.

Dinamismul acestei continue

reașezări tectonice

se reflectă în frecventele

mișcări seismice înregistrate

mai ales la punctul de curbură

din zona Vrancei. Același

fenomen dă naștere naștere

unei varietăți mari de roci

(vulcanice, șisturi cristaline

și depuneri sedimentare),

conferind peisajului o diversitate

nemaiîntâlnită. A nu se

uita nici de zăcămintele naturale,

scoase la lumină de

aceste convulsii ale crustei

pământului!

Aurul din Carpați se exploatează

încă din antichitate,

gazele naturale sunt

o sursă de energie la îndemâna

multor gospodării,

la fel lignitul, prezent din

abundență, zăcămintele metalifere

de cele mai diverse

tipuri, sarea gemă și multe

alte bogății. La ordinea zilei

pentru întrebuințări în

construcții sunt marmura,

calcarul, andezitul, bazaltul,

travertinul și alte roci nobile,

dar și nisipul și balastul

din văile transversale.

Cea mai prețioasă resursă

a Carpaților rămâne însă apa,

prezentă sub forma numeroaselor

râuri care brăzdează

versanții munților, dar și prin

lacurile glaciare cu limpezimi

de cristal și izvoarele

cu ape minerale și termale cu

efecte tămăduitoare, probate

științific încă de pe vremea

romanilor (o treime din totalul

izvoarelor Europei). La

ora actuală, energia multor

cursuri de apă este captată

în centrale electrice, evident

complet nepoluante.

Deși s-au format concomitent

cu întregul sistem alpin,

Carpații se deosebesc de el.

În special marile depresiuni

intramontane îi individualizează.

Culmile lor nu sunt

așa zimțate, având suprafețe

întinse, acoperite cu pajiști.

Aceasta nu-i împiedică să

etaleze nu mai puțin de 12

vârfuri cu înălțimi peste

2.500 m! Aliniate în peisaje

maiestuoase, piscurile

cu aspect alpin sunt de o

frumusețe impresionantă,

mai ales pe timp de iarnă!

În partea nordică a

Carpaților României se resimt

influențe climatice

baltice, în vest oceanice, în

est dinspre Câmpia Rusă

(reci și uscate, iarna), iar în

sud mediteraneene. Astfel,

călătoria pe meleagurile lor

poate fi privită și ca o plimbare

prin clima și vegetația

întregului continent.

O treime din soiurile

de plante specifice Europei

crește în România

(1.350 tipuri clasificate,

din care peste aproape 500

sunt endemice). Vegetația

este dispusă pe etaje, întrun

mozaic al biodiversității

nemaiîntâlnit. Cu ochiul liber

se pot observa la baza

munților, urcând pe văi, pădurile

de foioase (mai ales

fagi, pe ca. 250.000 hectare,

constituind cel mai mare

areal silvic european după

Rusia). Ele compun o punte

verde, facilitând tranzitul

între sudul mediteranean

al Europei și nordul scandinav

(element de maximă

importanță pentru migrația

nestingherită a faunei, de

exemplu). Aceștia sunt singurii

ultimii și unicii codri

seculari intacți ai Europei!

Deasupra zonei de conifere

se observă cordonul

de culoare închisă al cetinii

revigorantelor păduri de

conifere, care urcă până la

aproximativ 1700 de metri.

De acolo în sus domnesc

pajiștile apline, cu vegetația

lor specifică de jnepeniș,

traversate de turmele temerarilor

păstori care practică

transhumanța din cele mai

vechi timpuri, ca mesageri

ai culturii populare peste

secole. Mai aproape de paradis

nu putem fi!

Însă nu este nevoie să fim

alpiniști de profesie pentru

a descoperi și gusta plăcerile

oferite de nestematele

Naturii României. Contând

cu 14 parcuri naționale și

16 parcuri naturale, țara ne

pune la dispoziție destule

variante și posibilități de

planificat un traseu adaptat

puterilor fiecăruia dintre noi.

Pentru familii, vacanțele la

țară sunt o ocazie binevenită

de a experimenta viața în

mijlocul naturii, într-o casă

țărănească autentică. Pentru

amatorii sporturilor de iarnă,

stațiunile special amenajate

punctează cu garanția

căderilor sigure de zăpadă,

an de an.

Sezonul drumețiilor începe

în martie și se termină în

noiembrie. Primele urcușuri

ating altitudini moderate,

sub 1.800 m. Ne putem bucura

acolo de un peisaj unic,

cu versanți accidentați, din

roci calcaroase, cascade, râuri

cu ape învolburate, pâraie

șopotitoare și, mai presus

de toate - o natură intactă.

Indiferent dacă ne decidem

pentru drumeție,

cățărărare, ciclism montan,

rafting, caiac canoe sau alte

sporturi în aer liber, nu vom

fi dezamăgiți. În Munții

Carpați vom descoperi oricând

un loc în care să ne

dedicăm sportului preferat,

în condiții optime. În același

timp, putem întâlni sate răsărite

parcă de pe altă lume,

ferme și stâne rămase în

afara timpului, neatinse de

civilizația modernă, locuri

care parcă abia așteaptă să

fie descoperite de noi.

Oamenii de munte trăiesc

în armonie cu natura, iar

simplitatea și modestia lor

sunt renumite. Ca oaspeți,

veți fi primiți cu brațele deschise,

fără pretenții speciale.

Localnicii sunt oameni

dintr-o bucată, cumpăniți și

drepți. Nu pun preț pe formalisme

și nu se așteaptă

la vreo recompensă, ci doar

la simplitate și căldură sufletească,

respect și bună

înțelegere.

Peisajul superb, ingeniozitatea

construcțiilor,

cultura și tradiția populară

sunt extrem de bine conservate

prin aceste locuri

greu accesibile, neatinse

de tăvălugul uniformizator

al regimurilor politice care

s-au succedat la conducerea

țării. Ospitalitatea locuitorilor

face din această

regiune un obiectiv turistic

și cultural inegalabil.

Vă veți simți probabil mai

bine decât în propria casă!

16 FEBRUARIE

2021

Steerilitatea lumii ce vine

Rețelele sociale au dat prostiei

șansa să se agrege și proștilor

posibilitatea să devină solidari

Opinii

Putem să râdem în multe feluri

de prostia monumentală a

Oliviei Steer și de tribulațiile

ei ridicole, dar ceea ce rămâne

după explozia noastră de ironie

este replierea acestei prostii

în spatele unor baricade tot

mai înalte.

Ce a adus nou democratizarea

accesului la cuvânt și

generalizarea „dreptului” fiecăruia

de a spune ce vrea? A

adus mai multă inteligență?

Nu. A adus mai multă prostie?

Nici asta. Ci doar a dat

prostiei încrederea în sine și

curajul de a se considera egala

inteligenței. Televiziunea și

apoi internetul au permis afirmarea

agresivă a prostiei (în

toate versiunile ei: ignoranță,

autosuficiență, analfabetism,

incultură etc.) în numele unei

fantasmatice egalități care ar

îngădui oricui să vorbească

despre orice.

Rețelele sociale au dat

prostiei șansa să se agrege și

proștilor posibilitatea să devină

solidari. Ele le-au permis

să nu mai trăiască ignoranța,

incultura sau repetenția ca pe

o rușine, ci ca pe acte de curaj

și de libertate. De aceea,

nu este deloc o întâmplare că

printre marile valori moderne

pe care le revendică ignoranții

Aș fi vrut să scriu mai pe

larg despre cea mai actuală

și stridentă conspirație mondială,

depre iluminații din

Bilderberg de la Davos. Să

adaug sare și piper cu ceva

francmasoni sau rosicruciatunci

când se adună laolaltă

e tocmai libertatea. Nu revendică

educația sau știința,

nu revendică responsabilitatea

sau solidaritatea, ci doar

acea ciudată libertate de a fi ei

înșiși, de a nu da nimănui socoteală

pentru ce sunt, de a se

mândri că sunt așa cum sunt

și de a spune cu glas tare că

nu mai au nevoie de nimic altceva

(nici de întrebări, nici de

incertitudini, nici de dialog)

pentru a înfrunta pe oricine,

la orice nivel, despre orice,

având mereu convingerea că

vor ieși învingători din aceste

înfruntări.

Pentru că da, formele ignoranței

sunt tot mai numeroase,

la fel și oastea celor care se

adună în numele unei aceleiași

cauze în jurul unor simboluri

ale lipsei de inhibiție a prostiei

precum Steer, Cumpănașu,

Șoșoacă, Becali și atâția alții.

Cu toții trăiesc această agregare

a gregarității drept un

triumf și se prea poate ca

prin perseverența lor să facă

să adere la cauza acestei dezinvolturi

a prostiei noi și noi

grupuri de oameni.

Desigur, putem trăi cu

nostalgia vremurilor în care

cei neștiutori se rușinau cu

neștiința lor și îi admirau ori îi

eni și bineînțeles să stârnesc

controverse aducând în luminile

rampei și guvernul

nazist din umbră și aurul lor

cu care finanțează toate relele

pământului. Chiar m-a bătut

gândul să scriu și un scenariu,

invidiau pe oamenii cu carte.

Vremuri în care a fi student

era o mândrie, iar a fi profesor

o demnitate. Asta se întâmpla

pe când a ști carte era încă

speranța afirmării publice și

a recunoașterii sociale. Ceea

ce era posibil și pentru că

ignoranța era dezorganizată,

blamată, privită ca un eșec.

Dar, între timp, viața în rețea

a făcut asta: a strâns partizanii

neștiinței de carte laolaltă,

i-a mobilizat nu pentru a-și

depăși condiția înspre luminile

cunoașterii, ci pentru a face

din obscurantismul lor un stil

de viață acceptabil și un model

de urmat.

Din această perspectivă,

nici măcar nu mai e sigur că

prăbușirea educației este o

cauză a acestui triumf agresiv

al ignoranței în rețea. Se prea

poate ca ea să fie tocmai o

consecință a lui, ori cel puțin

un proces care s-a desfășurat

așa: cu cât ignoranții reușeau

să se găsească mai ușor între

ei și să se felicite pentru

reușita lor (de a fi împreună),

cu atât ocolul prin ani lungi

de școală și mobilizarea

minții pentru a învăța păreau

mai inutile. Căci învățarea e

un proces mult mai puțin glorios

decât o flegmă aruncată

“Dacă politichie nu e, nimic nu e!”,

cu Tudor Petruț - Marea resetare

a la Dan Brown, deci și cu

implicarea bisericii catolice

și probabil cu ceva inedit despre

templari. Mi-a tăiat elanul

președintele SUA, alesul

poporului Joe Biden, care în

câteva zile și treizeci și ceva

de decrete prezidențiale ne-a

lămurit, de fapt, care este marea

resetare.

În vremurile acelea când

fostul președinte Donald

Trump se instala la Casa Albă,

și după cum s-a declarat și

susținut în campania elctorală,

popularul fost Barak Obama

nu era apreciat și nici agreat de

către miliardarul devenit politician.

Trump a fost clar că va

modifica din politicile, regulile,

regulamentele cabinetului

Obama și va impune o direcție

total diferită. Și s-a ținut de

cuvânt. Domnul Obama nu

a fost foarte fericit pentru că

a considerat atitudinea Casei

Albe ca un atac direct, ca un

în fața lui Cărtărescu, decât

un duo lasciv cu impostorul

Cumpănașu, decât un urlet

umed al lui Șoșoacă.

Nu aș dispera însă. Pe măsură

ce crește acest val al

agresivității prostiei, încep

să conștientizeze și oamenii

inteligenți și cultivați că nu

mai e suficient să-și onoreze

inteligența doar cu diplome.

Că trebuie să strângă rândurile,

indiferent de opțiunile

ideologice, pentru a face față

acestei amenințări reale. În

fața ignoranței endemice, nu

mai contează la final dacă

ești de stânga sau de dreapta,

conservator, liberal sau

social-democrat. Contează

doar ca împreună să apărăm

onoarea a ceea ce ne permite

să trăim azi o viață mai

bună decât acum o mie de

ani, ce ne-a crescut șansele

unei vieți mai lungi și mai

sănătoase, îngăduindu-ne să

ne întâlnim cu oameni dintre

proces de ilegitimizare a unei

întregi cariere politice. Așa că

Barak s-a metamorfozat întrun

scriitor profund și înțelept

câștigând o avere vânzându-și

memoriile. Și nu l-a uitat pe

Trump, cel care a încercat să-l

invalideze, răspunzându-i în

parte. Obama a fost unul dintre

puținii foști președinți care

a participat activ într-o campanie

electorală (a fostului său

vice), criticând acid, virulent

și fără drept de apel adversarul

politic.

Democrații au câștigat

alegerile, domnul Biden s-a

instaurat în Biroul Oval și a

început să semneze marea resetare.

Adică a anulat aproape

tot ce a făcut Trump și a reinstaurat

politica de partid și

de stat a fostului său șef. Cu

grație și recunoștință eternă,

unchiul Joe l-a re-legitimizat

pe Barak Obama și ne-a adus

înapoi, cu surle și trâmbițe,

la zilele acelea minunate de

până în 2016. Mulțumindu-ne

cu zâmbetul pe buze pentru

implicarea noastră, a contribuabililor

plătitori de taxe și

impozite, în această necesară

cei mai diverși fără să vrem

să-i omorâm că sunt diferiți

și fără să ne fie teamă că o să

ne ucidă pentru că nu le semănăm.

Căci, în toate epocile în care

ignoranța a triumfat, umanitatea

din om a fost înfrântă. Iar

noi știm asta și nu ne putem

îngădui un nou experiment de

acest fel de dragul celebrității

efemere ori al confortului nostru.

Autor: Ciprian Mihali

Câteva cuvinte despre profesorul

Ciprian Mihali: vreme

de douăzeci de ani, a predat

filosofie contemporană la

Universitatea Babeș-Bolyai

(UBB) din Cluj-Napoca. Este

doctor în filosofie al acestei

prestigioase universități din

Cluj, dar și al Universității

din Strasbourg. În perioada

2012 - 2016 a fost ambasador

al României în Senegal și alte

șapte state din Africa de Vest,

iar din 2016 până în vara lui

și obligatorie resetare.

Pe lângă întoarcerea pe

dos a politicilor trump-iste,

Joe Biden și-a plătit și o parte

din datoriile ideologice către

aripa socialistă din Partidul

Democrat. Care s-a dat la o

parte cu umilință și a jurat tă-

2020 a lucrat în domeniul

cooperării internaționale la

Bruxelles, ca director pentru

Europa de Vest al Agenției

Universitare a Francofoniei.

Profesorul Ciprian Mihali

este câștigătorul nominalizărilor

lunii noiembrie pentru

Gala Premiilor de Excelență

din cadrul Campaniei românilor

de excelență din străinătate

derulată de publicația

Occidentul Românesc și

ajunsă la cea de-a III-a ediție

(2020 – 2021).

cere (până după alegeri), ajutându-l

pe candidatul Biden

să devină nominalizatul purtător

de drapel al partidului.

Prin tot acest efort cu stiloul

prezidențial, Joe Biden a dovedit

cât de președinte al tuturor

americanilor este!

Autor și foto: Tudor Petruț (Los Angeles – SUA)

Actor și scenarist de film, regizor de teatru, autorul editorialelor

# MinutulDeHollywood care apar în presa de limba română

din diaspora și pe paginile #RomaniansInHollywood. Colaborator

la Occidentul Românesc din anul 2011.

En la paradójica situación

actual, en la que, por un lado,

añoramos viajar, pero por

el otro nos da miedo salir

de casa, los Cárpatos destacan

como destino ideal para

vacaciones tranquilas, perfectamente

adaptadas a las

exigencias del futuro. Tanto

desde el punto de vista espacial,

al estar ubicadas a

corta distancia de la Europa

Occidental, como temporalmente,

puesto que podemos

llegar allí dentro de tres horas,

las tierras del último bastión

de la naturaleza virgen

de Europa resultan perfectamente

tangibles y de fácil acceso

para todos. Además, el

carácter aventurero del viaje

no desaparece, ya que en la

soledad de las montañas seguramente

no habrá peligro

de contaminación con ninguna

enfermedad.

Sin ser tocados por ningunas

medidas „civilizadoras”,

los Cárpatos facilitan un descanso

activo, que contrarresta

las privaciones sufridas durante

el aislamiento de pandemia.

La belleza de la naturaleza

salvaje anima a los valientes a

atravesar los bosques frecuentados

por carnívoros de considerable

tamaño (Rumanía

es el país europeo con mayor

concentración de poblaciones

en libertad de osos pardos,

lobos, cabras montesas y linces).

Las aves rapaces también

cruzan por el aire fresco.

Hay águilas imperiales, halcones

y muchas otras especies

que por otras partes del mundo

se encuentran en peligro de

extinción.

Paradójicamente, eludiendo

el paso del tiempo, la resistencia

de Rumanía a las

prácticas de planificación

sistemática del turismo moderno

le confiere hoy el estado

de modernidad y singularidad

más alto, situando

esta área a la vanguardia de

los destinos con respeto a la

sostenibilidad y la armonía

del hábitat forestal (el hábitat

silvantrópico es un concepto

lanzado en Rumanía

que define todas las condiciones

propicias a una vida

equilibrada, combinando

elementos humanos y de la

naturaleza encontrados en

un entorno predominado por

bosques).

Aparte de los Alpes, la

cordillera de los Cárpatos

es la más grande de Europa

y atraviesa siete países (la

República Checa, Eslovaquia,

Polonia, Hungría, Ucrania,

Serbia y Rumanía). Sin embargo,

su mayor extensión se

encuentra en „la vuelta” sobre

el territorio rumano. La curvatura

que aquí se ve obligada a

dibujar es el resultado del impacto

con las placas tectónicas

de la Gran Plataforma Rusa.

Vacaciones en Rumanía FEBRUARIE

2021 17

nistas atrevidos los Cárpatos

les ofrecen también recorridos

de escalada con altos grados

de dificultad. Para los demás,

las gemas de la naturaleza rumana

quedan al alcance a través

de varios paseos encantadores,

de senderismo habitual.

Con 14 parques nacionales y

16 parques naturales, hay muchas

opciones y posibilidades

de planificar una ruta adaptada

a los deseos de cada uno.

Para familias, las vacaciones

en el campo son una

buena oportunidad de experimentar

la vida en medio de la

naturaleza, en auténticas casas

de campo. Y a los aficionados

de los deportes de invierno

les esperan complejos turísticos

especialmente diseñados

a este propósito, situados en

áreas que garantizan nevadas

seguras, sin fallar.

La temporada de senderismo

comienza en marzo y

termina en noviembre. Los

recorridos más accesibles se

inician en zonas de poco pendiente,

alcanzando una altitud

máxima de 1.800 m. ¡Es fácil

disfrutar así del paisaje único,

con bosques densos, cascadas,

ríos arremolinados, arroyos

susurrantes y, sobre todo, una

naturaleza intacta!

Ya sea que decida practicar

senderismo, escalada, ciclismo

de montaña, rafting, kayak

u otros deportes al aire libre,

nadie será decepcionado. En

los Cárpatos siempre encontráramos

un lugar donde dedicarnos

a nuestro deporte favoel

último bastión de la naturaleza virgen de Europa

„Subyugante y alzante al mismo tiempo, casi nada en la naturaleza nos inspira tanto asombro como la vista

de las montañas” (Kofi Annan, diplomático ghanés galardonado con el premio Nobel de la Paz, nac. 1938)

Así retorcidas, las sierras de

los Cárpatos se constituyen en

frontera natural entre las tres

provincias históricas componentes

de la Rumanía actual:

por fuera hay la Moldavia

y la Valaquia y por dentro,

enclavada en su „nido”,

Transilvania.

El dinamismo de este continuo

reasentamiento tectónico

se refleja en los frecuentes

terremotos que van registrándose

en el punto de la curvatura,

en la comarca de Vrancea.

El mismo fenómeno da lugar

a una gran variedad de rocas

(volcánicas, cristalinas y de

depósito sedimentario), confiriendo

al paisaje una diversidad

inigualable. Además,

hay mucha riqueza sacada a la

luz por estas convulsiones de

la corteza terrestre, como por

ejemplo el famoso oro de los

Cárpatos, que se extrae desde

la antigüedad.

También los depósitos de

gas natural son una fuente de

energía siempre disponible en

muchos lugares, igual que el

carbón, presente en abundancia.

Hay diversos metales, sal

y piedras preciosas. En construcciones

se usa el mármol,

la caliza, la andesita, el basalto,

además de la arena y el lastre

que se extraen de los valles

contiguos.

El recurso más preciado

de los Cárpatos, sin embargo,

queda el agua puro, presente

en la multitud de ríos que

surcan aquí, pero también en

los lagos glaciares de claridad

Los Cárpatos de Rumanía

cristalina y en los manantiales

minerales con efectos curativos

científicamente comprobados

(forman en total un tercio

de las fuentes de Europa).

¡Los baños termales del área

siguen siendo famosos desde

la época del Imperio Romano!

En la actualidad, la energía

de muchos cursos de agua se

capta en centrales eléctricas,

muy respetuosas con el medio

ambiental.

Aunque se formaron simultáneamente

con el complejo

montañoso alpino, los

Cárpatos se diferencian de

él. Las grandes depresiones

intramontañosas son las que

los individualizan. Sus altas

planicies están cubiertas de

prados, pero eso no les impide

alinear en el azul del cielo a 12

picos con alturas superiores a

los 2.500 m. Este paisaje majestuoso,

de aspecto alpino,

es asombroso, especialmente

cuando las cimas están cubiertas

de nieve.

En el norte de los Cárpatos

rumanos se manifiestan influencias

climáticas bálticas,

mientras en el oeste predominan

las matices oceánicas,

debidas a la influencia climática

de la llanura rusa (invierno

frío y seco). En el sur hay

toques mediterráneos. De esta

manera, el viaje por estas tierras

se convierte en un paseo

por las zonas climáticas de

nuestro continente, incluyendo

la vegetación específica a

cada una de estas zonas.

En Rumanía crece un tercio

de las variedades vegetales

específicas de Europa

(1.350 tipos clasificados, de

los cuales casi 500 son endémicos).

La vegetación está

dispuesta en niveles de altitud,

formando un mosaico de

una biodiversidad sin igual.

A la base de las montañas se

extienden los bosques de hoja

caduca (especialmente hayas,

robles y abedules) que cubren

250.000 hectáreas, constituyendo

la mayor superficie

forestal europea después de

la de Rusia. Ellos forman un

verdadero puente verde entre

el sur mediterráneo y el norte

escandinavo (¡elemento de

tremenda importancia para la

migración de la fauna!). ¡Son

los últimos y únicos bosques

seculares intactos de Europa!

Por encima de la zona de

coníferas se extiende hasta

1.700 metros el vigoroso

cordón oscuro de los bosques

de coníferas. Luego,

por encima, el paisaje continúa

con áreas abiertas y rocosas,

de vegetación escasa.

Es el reino de los rebaños

de ovejas, acompañados por

pastores que practican la

trashumancia desde tiempos

ancestrales, siendo ellos mismos

mensajeros de una cultura

agrícola de valor cultural

inestimable. ¡No hay lugar

más cerca del cielo que este

paraíso campestre!

No se requieren conocimientos

de montañismo para

disfrutar de los paisajes de

Rumanía, aunque a los alpi-

rito en condiciones óptimas.

Al mismo tiempo, uno

puede pasar por lugares sorprendentes

y encantadores,

que dejan la impresión de surgir

de otro mundo, un mundo

tranquilo y sensato, que llena

el alma de serenidad. Al margen

de la civilización moderna,

abandonadas en el tiempo,

aisladas del cotidiano apresurado,

las diminutas aldeas carpáticas

admiten desde siglos

una vida autárquica.

Su población vive en armonía

con el encantador entorno.

Su hospitalidad y modestia

son famosas. Reciben

a los visitantes con naturalidad,

sin esperar gratitud excesiva

y sin acudir a grandes

gestos y comparten alegres

sus comidas ricas y sanas.

Hecha y derecha, la gente

de montaña vive en equilibrio

y armonía y no valora

las recompensas materiales

tanto como la sencillez y calidez

del ser humano, igual

cual sea él. Su hospitalidad

convierte esta región en un

destino turístico y cultural

inigualable.

El hermoso paisaje, la originalidad

de los lugareños,

el folclore y las tradiciones

de los habitantes quedan

muy bien conservadas en los

Cárpatos. ¡Se sentirán allí probablemente

mejor que en su

propia casa!

Autor del artículo: Gabriela

Calutiu Sonnenberg

( Benissa, España)

Foto: pixabay.com

18 FEBRUARIE

2021

Părinţi şi copii

Ce înseamnă un părinte toxic

Educația primită în familie

nu este întotdeauna benefică

dezvoltării copilului.

Părinții pot să fie prea fermi

cu cei mici, să le interzică să

se dezvolte, sau pot fi prea

indulgenți, ori neglijenți cu ei.

Toate greșelile pe care le fac

părinții vor dezvolta probleme

de comportament la copil.

Mai târziu, când va ajunge

adult, el va avea dificultăți în

viața socială și emoțională, în

relațiile cu alți oameni. Cum

recunoaștem o educație familială

toxică și ce putem face ca

să ne corectăm, ne-a explicat

psihologul Yolanda Crețescu,

într-un interviu acordat

Edupedu.ro.

Edupedu: Ce înseamnă un

părinte toxic?

Psiholog Yolanda Crețescu:

Părinții toxici sunt cei care

transformă mediul familial

într-o „seră” în care cresc copii

hiper-protejați, incapabili

să înfrunte provocările vieții

și cu o autostimă extrem de

scăzută. Sunt cei care uită că,

așa cum plantele au nevoie de

apă pentru a crește, tot astfel și

copiii au nevoie de încurajare,

adică de încrederea sinceră în

ei, nu în potențialul lor sau în

ceea ce ar putea să devină.

Părinții toxici sunt cei care

ajung să transforme metodele

de educație într-un lung șir

de experiențe descurajante

pentru copii, fie prin impunere,

umilințe, agresivitate,

manipulare, fie prin hiperprotecție,

supra-permisivitate

sau neglijență.

Și, mai ales, aceștia sunt

părinții care nu și-au adaptat

modelul parental la realitatea

zilei de astăzi, cea democratică,

bazată pe recunoașterea

egalității sociale dintre părinte

și copil și pe respectul reciproc.

Ei au rămas angrenați

în modelul tradițional de

educație sau sunt confuzi și

ezitanți. Acești părinți oscilează,

de obicei, între două

extreme pe cât de greșite, pe

atât de periculoase pentru dezvoltarea

psiho-emoțională a

copilului: fermitate – prin impunerea

voinței asupra copilului,

ceea ce îi violează acestuia

respectul și stima față de propria

persoană, trezindu-i sentimente

de rebeliune, furie, și

permisivitate – prin comportamente

extrem de indulgente,

care violează respectul față

de ei înșiși, producând copii

tiranici și anarhie în casă și la

școală.

Edupedu: Cum se manifestă

toxicitatea?

Psiholog Y. Crețescu: Copilul

crescut sub influența unui

părinte toxic va tinde să asocieze

dragostea cu suferința, să

cadă în relații de dependență,

să trăiască cu sentimente de

vinovăție, neputință, insecuritate,

neîncredere în sine și să

dezvolte complexe de inferioritate.

În ceea ce îi privește

pe părinți, aceștia pot oscila

între mai multe profile de

părinți toxici, afectând astfel

creșterea și sănătatea psihoemoțională

a copilului: Controlorul

sau protectorul – cel

care trebuie să știe tot timpul

ce se întâmplă în viața copilului,

începând de la ceea ce

mănâncă și orice acțiune pe

care acesta o întreprinde și

chiar până la verificarea mesajelor

de pe telefon ori citirea

jurnalului; cel care devine

hiper-protectiv cu copiii și nu

le lasă libertatea de exprimare

(ex: nu va lăsa copilul să

iasă, împreună cu prietenii,

să se plimbe cu bicicleta, de

frică să nu aibă vreun accident

– copilul va căpăta astfel un

sentiment de nesiguranță și nu

își va dezvolta propria autonomie).

Exigentul – cel care are

așteptări foarte mari în ceea ce

privește rezultatele școlare ale

copilului, punând foarte multă

presiune pe acesta. Drept

urmare, copilul va crește cu

o stimă scăzută de sine, uneori

dezvoltând o dependență

față de părinți, din moment ce

ajunge să creadă despre sine

că este o persoană incapabilă

și mediocră. De asemenea, va

fi adultul de mâine care dacă

nu va excela în tot, se va simți

respins și va consuma multă

energie încercând să demonstreze

contrariul. Arogantul

– cel care încearcă să-și trăiască

visele și împlinirile prin

intermediul copilului. El caută

să se simtă realizat și să își satisfacă

nevoia de recunoaștere

prin intermediul copilului pe

care îl percepe ca o extensie

a sa. Agresivul – cel care

tinde să fie foarte dominant

și se folosește de dovezi de

dispreț, sarcasm și agresiune

fizică pentru a obține ceea ce

își dorește. Totuși, din când în

când, se arată afectuos, mai

ales când există posibilitatea

de abandon din partea copilului.

La rândul sau, copilul

va învăța să nu-l contrarieze,

să nu se manifeste și să nu își

apere interesele atunci când

interacționează cu alte persoane.

Este probabil ca la vârsta

adultă, acesta să își aleagă

un partener cu probleme de

agresivitate. Manipulatorul

– cel care prezintă realitatea

după bunul plac. Acest tip

este foarte dăunător deoarece

“vinde” copilului o realitate

care există doar în mintea lui,

aceea care îl avantajează pe el.

Obișnuiește să aibă un astfel

de comportament și cu alte

persoane, fiind expert în detectarea

slăbiciunilor celorlalți

pentru a-și atinge scopul, nu

se oprește până nu obține ceea

ce dorește și are o mare nevoie

de control. Distantul – cel

care nu oferă afecțiune și nici

nu apreciază afecțiunea primită

de la copil. Copilul va crește

fără să primească iubire și nici

nu va oferi la maturitate, din

moment ce este respins. Golul

emoțional este foarte dăunător

pentru copil deoarece la vârsta

adultă va duce la dificultăți în

relaționare și la sentimente de

vinovăție atunci când se va

simți fericit, din moment ce a

fost făcut să creadă că nu are

dreptul la fericire. Neglijentul

– cel care este lipsit de interes

și implicare în creșterea copilului

sau cel care alocă prea

mult timp job-ului sau altor

tipuri de activități, în detrimentul

petrecerii timpului cu

copilul. Această neglijență va

conduce inevitabil la un gol

emoțional, adaptabilitate deficitară,

conectare și relații sociale

precare, dependență de

părinți la vârsta adultă și eșec

repetat, cauzat de lipsa încrederii

în sine.

Edupedu: Cum recunoșți

că ceva din modul în care te

cresc părinții nu e ok?

Psiholog Y. Crețescu:

Educația autocratică, bazată

pe lupta de putere, impunere,

control, subordonare, pedepsire,

supunere, pedepse și recompense

reprezintă astăzi o

metodă depășită de educație,

cu efecte devastatoare atât

pentru tine, cât și pentru părinte:

tu – cel neînțeles și abuzat,

părintele – cel disprețuit

și înfrânt. Așadar, lipsa unui

climat de egalitate socială și

democratică în familie, unde

fiecare membru are dreptul la

propria alegere și responsabilitatea

consecințelor și deciziilor

sale, unde sunteți toți

egali și fiecare aveți un cuvânt

de spus în rezolvarea problemelor

de familie, unde cu toții

aveți dreptul să fiți ascultați

și să participați la luarea deciziilor,

indică existența unei

direcții greșite de educație și

comportament parental.

Edupedu: Cum supraviețuieșți

unei familii disfuncționale?

Psiholog Y. Crețescu: În

cazul în care te identifici cu

o astfel de situație, este important

să ieși din cercul toxic

creat în familie și să îți reevaluezi

bagajul emoțional care

ți-a modelat stilul vieții, adică

modul în care astăzi gândești,

simți și acționezi. Tu nu ești

vinovat pentru ceea ce ai trăit

în copilărie și pentru mediul

toxic în care ai fost crescut.

Deși nu ai fost învățat să te

simți apreciat, iubit și respectat

pentru ceea ce eșți, poți

găsi un scop prin a folosi toate

abilitățile pentru a-ți schimba

stilul vieții și a-ți transcede

limitele prin educație și psihoterapie.

Astăzi, mai important

decât ceea ce ai, este ce

faci cu ce ai. Ieși din cercul

toxic. Rupe tiparele de gândire

și comportament învățate

acasă și înlocuiește-le cu alte

noi. Depășește-ți sentimentele

de nesiguranță, inferioritate

și dezvoltă sentimente

mai profunde de conectare.

Redirecționează-ți energia și

dorința de semnificație în domenii

mai benefice din punct

de vedere social.

Edupedu: Ce să facă un

părinte dacă se regăsește în

această categorie?

Psiholog Y. Crețescu: Copilul

este oglindă ta, a părintelui.

Ceea ce sădești în el, asta

va rodi. Dacă mediul pe care

i-l oferi acasă este unul toxic,

descurajant și autocratic, bazat

pe luptă sau demisionare,

pe critică și pedepse, atunci

în el va rodi teamă, complexul

de inferioritate, vinovăția,

incapacitatea de a-și exprima

curajul și iubirea într-o lume

plină de necunoscut și imprevizibil.

În schimb, într-o

atmosferă democratică, bazată

pe înțelegere, egalitate și

respect reciproc, copilul se va

dezvolta în echilibru și armonie

cu sine și societatea în care

trăiește. Încurajarea este unul

dintre cele mai bune stimulente

pentru dezvoltarea și sănătatea

sa emoțională. Ține cont

că 90% din educația eficientă

se face prin încurajare, nu prin

critică, amenințări, pedepse,

bătăi!

Pentru a reuși în viață și a se

dezvolta armonios, învață să-i

cultivi copilului cei 4 C: Nevoia

de a se simți CAPABIL

– cam tot ce este necesar pentru

a avea succes și pentru a

influența ceea ce mi se întâmplă;

Nevoia de a simți că el

CONTEAZĂ – că poate contribui

în moduri semnificative

și este util familiei sale și celor

din jur;

Nevoia de a simți că are

CURAJ – poate încerca lucruri

noi, este rezilient și învață din

greșelile sale fără frica de ridicol

sau blamare; Nevoia de

a se simți CONECTAT – este

conectat la familia sa; simte că

îi aparține.

Ajută-ți copilul să se simtă

CONECTAT, oferă-i momente

de afecțiune și tandrețe

reciprocă, de zâmbete și îmbrățișări

chiar și atunci când ai

lipsit foarte puțin din preajma

sa, acordă atenție pozitivă lucrurilor

pe care le face, caută

și recunoaște-i aptitudinile și

punctele forte, petreceți cât

mai mult timp împreună, fie

că luați masa în familie, fie că

mergeți în excursii sau scurte

plimbări, luați deciziile împreună,

lăsați-l să contribuie la

sarcinile și responsabilitățile

casei, în funcție de abilitățile

pe care le are.

Ajută-ți copilul să se simtă

CAPABIL, concentrează-te

asupra eforturilor și nu asupra

rezultatelor, pune în evidență

ceea ce a făcut bine la teste/

examene sau în viața de zi cu

zi, lasă-l să aleagă singur să

facă ceea ce îi place și să îți

vorbească despre asta, oferă-i

apreciere pentru lucrurile pe

care le face și încurajează-i

autonomia.

Ajută-ți copilul să resimtă

CONTAREA, permite-i să

își aducă contribuția în familie

prin atribuirea unor roluri

sau sarcini, prin ajutorul oferit

comunității sau prietenilor,

prin aprecieri și complimente

în cadrul întâlnirilor de familie,

prin gesturi și vorbe care

să denote că prezența lor îi bucură

pe ceilalți.

Ajută-ți copilul să își dezvolte

CURAJUL, renunță la

a mai face comparații, evită

criticismul și minciuna.

Susține-l atunci când întâmpină

greutăți în realizarea

unei sarcini, ajută-l să

găsească aspectele pozitive

dintr-o experiență neplăcută,

fii un exemplu de curaj

pentru el arătându-i că poți

merge înainte chiar și atunci

când îți este greu. De asemenea,

evită ajutorul care handicapează:

să te faci că nu

vezi comportamentele nepotrivite

și să nu iei atitudine,

să faci în mod regulat pentru

copil ceea ce el este în stare

să facă și singur, să-l faci

“scăpat” de la consecințe

inconfortabile ale propriului

comportament.

La Gomera un año tras el primer paciente de covid

de España: cero casos

Queda ya lejano aquel

31 de enero de 2020 en el

que el Covid-19 aterrizó en

España de forma oficial. Lo

hizo concretamente en la isla

de La Gomera, de la mano de

un turista alemán que había

tenido contacto en Baviera

( Alemania) con otro contagiado.

Desde el 21 de enero

de 2021, es la única isla de

todo el país que no tiene casos

activos de coronavirus en

su población local, escribe

tourinews.es/.

Ya son varios los tribunales

que han dictado sentencias

contra las medidas de las

distintas administraciones

públicas para tratar de contener

la expansión del virus

y frenar los contagios. En

concreto, contra los cierres

o limitaciones de horario y

aforos de los negocios, como

la hostelería.

Los casos más reseñables

han sucedido en la

Comunidad Autónoma de

Tourinews ha tenido la

oportunidad de entrevistar a

Conrado Domínguez, director

del Servicio Canario de

Salud (SCS), un cargo que

ya había ostentado con anterioridad,

además de contar

con una dilatada trayectoria

ocupando puestos como el de

gerente de la Universidad de

Las Palmas de Gran Canaria

y el de coordinador general

de Economía, Hacienda

En total, desde el inicio

de la pandemia, en la isla se

han contabilizado 207 casos

entre sus más de 21.503 habitantes,

lo que supone una

incidencia del 0,963%. Asimismo,

no se ha lamentado

el fallecimiento de ninguna

persona. Registró su último

positivo el 5 de enero de

2021 y el pasado 21 se dio

al último caso activo de alta.

Si bien, como destaca

Diario de Avisos, no se han

contabilizado los 13 inmi-

Aragón, donde el Tribunal

Superior de J usticia (TSJA)

ha dictado autos en los que

asegura que las medidas del

Gobierno regional, como la

obligación del cierre de la

hostelería a la 01:00 de la

madrugada, “generan confusión”

o se observa una

“ausencia de justificación”.

Según recoge el medio

Economía Digital, algunas

sentencias se han pronunciado

con respecto a la limitación de

Patrimonio y Contratación

en el Ayuntamiento de Las

Palmas de Gran Canaria.

En pleno proceso de vacunación,

el director del Servicio

Canario de Salud afirma que

la actividad diaria para luchar

contra la pandemia y garantizar

la logística para la llegada

de las dosis es muy intensa. “La

única dificultad que tenemos

es el suministro de vacunas”,

asegura Conrado Domínguez.

El déficit de 9.000 vacunas

que sufre Canarias está impidiendo

que la comunidad autónoma

mantenga el ritmo de

inmunización que la colocaba

como la región que más dosis

había puesto con respecto al

Tribunales españoles se

pronuncian en contra de las

restricciones a la hostelería

aforo. Un juez, también del

TSJA, ha señalado en su auto

que no entiende por qué “se

atiende únicamente al número

de personas (…) y se prescinde

de elementos tan relevantes

como la capacidad/tiempo de

renovación del aire en los locales”.

El ejemplo de Cataluña.

Aunque en Cataluña los tribunales

aún no se han pronunciado

en los casos concretos de la

hostelería, sí que han respaldado

los recursos presentados

por el Gremi d’ Empresaris de

Cinemes ( Cines) o la Unió

de Federacions Esportives

( Federaciones Deportivas).

En este sentido, la sección

segunda de la Sala de lo

Contencioso Administrativo

del Tribunal Superior de

Justicia de Cataluña ha suspendido

las restricciones del

Govern de Cataluña que no

permitían la apertura a ese

tipo de locales.

Español FEBRUARIE

2021 19

La vacuna y el turismo: la

inmunidad ¿para cuándo?

El inicio del plan de vacunación

ha generado un estado

de euforia en el sector turístico.

Y es que, aunque ahora

mismo, el núcleo de población

inmunizada sea aún pequeño,

se prevé que ese núcleo vaya

en aumento y esas personas

se conviertan en potenciales

turistas, además con muchos

deseos de viajar. Sin embargo,

las autoridades ya han advertido

que hay que ser precavidos

y que, hasta que no se alcance

la inmunidad de rebaño con

el 70% de población protegida,

no se podrá recuperar la

tan ansiada normalidad y eso

incluye la libertad de movimiento.

La gran duda sobre la que

pocos profesionales, empresarios

y políticos se atreven

a opinar es: “la inmunidad

¿para cuándo?”

La vacunación se puede

convertir en una carrera

contrarreloj que decidirá qué

mercados turísticos contarán

con ciudadanos inmunizados

y a qué destinos vacacionales

se les “permitirá” viajar. No

hay que olvidar que muchos

países turísticos aún no han

comenzado tan siquiera el

proceso de vacunación.

Pero ¿es la vacuna la única

solución para la reactivación

turística? Hasta que se consiga

ese 70% de inmunidad ¿se

pueden implantar protocolos

para evitar contagios? ¿Cuentan

los destinos turísticos con

los nuevos antivirales para

combatir la enfermedad? El

pasaporte sanitario ¿formará

parte de nuestra documentación

de viaje?

Para analizar estas y mu-

“La única dificultad que tenemos es el

suministro de vacunas”

grantes contagiados de los 38

que llegaron a bordo de una

patea al puerto de Valle Gran

Rey el pasado martes 26 de

enero.

La baja incidencia del virus

en La Gomera se debe, en

buena medida a que durante el

estado de alarma, vigente desde

marzo a mayo, la Isla “se

selló por tierra y mar”, tal y

como destaca el presidente del

Cabildo, Casimiro Curbelo.

El primer caso de Covid-19

en España llegó a España prototal

recibido, pero desde el

SCS trabajan en un “escenario

optimista” y esperan que, a

finales de 2021, “vuelva cierta

normalidad”.

Pregunta (P): Desde un

cargo como el suyo, ¿cómo se

maneja y se gestiona una crisis

de estas características?

Respuesta (R): El día a día

te puedes imaginar que es muy

intenso, sobre todo porque

ahora estamos en una situación

en la que hay que compatibilizar

la lucha contra la pandemia,

seguir tomando medidas,

reforzar los sistemas sanitarios

y, a la vez, tener montada una

logística importante en la parte

de vacunación para intentar

cedente de Alemania, concretamente

de un grupo de seis

amigos que querían pasar sus

vacaciones en el municipio de

Hermigua. Si bien cinco de

ellos ingresaron en el hospital

un día antes, fue el 31 de enero

cuando el Centro Nacional

de Microbiología confirmó el

positivo en uno solo de ellos.

La evolución fue positiva

y el 14 de febrero fue dado de

alta y volvió a su país prometiendo

regresar a La Gomera y

agradecido por el trato r ecibido.

avanzar lo más rápido posible.

Entendemos que el proceso

de tener inmunizada lo antes

posible a la mayoría de la población,

sobre todo a los que

tienen más riesgos, nos puede

ayudar a salir de esto, también

desde el punto de vista económico

del asunto, no solo desde

el sanitario.

P: ¿Dónde radican las

principales dificultades en

el día a día y en la estrategia

sanitaria para inmunizar a la

mayor parte de la población?

R: La única dificultad que

tenemos es el suministro de

vacunas. Ahora mismo, tanto

Pfizer como Moderna e, incluso

AstraZeneca, sin estar

siquiera aprobada, están empezando

a poner problemas

con la distribución que tenían

pactada y con los contratos firmados

con la Unión Europea.

Ese es el principal hándicap.

Yo creo que en Canarias, aparte

de los problemas logísticos

con la dificultad que tienen estas

vacunas, ese aspecto lo hemos

resuelto muy bien y todas

las semanas hay dos envíos a

todas las islas, con la ayuda

de los almacenes centrales del

Servicio de Canario de Salud,

de la Policía Autonómica y de

la aerolínea Binter. Pero claro,

el problema es el suministro

de vacunas. Nosotros, de lo

que teníamos previsto, que ya

chas otras cuestiones, desde

el programa radiofónico

Bungalow 103 en su cita semanal,

Ignacio Moll ha tenido

la oportunidad de entrevistar

a diferentes expertos en la

materia: Mercedes Jiménez

Sarmiento, bioquímica, científica

titular del Centro de

Investigaciones Biológicas

Margarita Salas, del CSIC;

Juan Miguel Ferrer, CEO de

Palma Beach; Ítalo Sampablo,

director médico corporativo

de Hospiten en México y médico

especialista en neumología;

y Conrado Domínguez,

director del Servicio Canario

de la Salud.

eran pocas, tenemos un déficit

de 9.000 vacunas que el Ministerio

o Pfizer, en este caso,

nos tendrán que ir dando en las

próximas semanas. E íbamos

a un ritmo muy rápido, hasta

el día 26 de enero seguíamos

siendo la comunidad que más

dosis había puesto con respecto

a las que había recibido, de

manera porcentual. Pero si no

tenemos vacunas no vamos

a poder. El servicio tiene una

capacidad muchísimo mayor

de la que estamos aprovechando.

Lo importante es el

suministro de vacunas, ahí es

donde tienen que poner todos

los esfuerzos el Ministerio y la

Unión Europea.

20 FEBRUARIE

2021

Ciorbă sârbească de fasole

Reţetele Annei

Pui la cuptor cu orez

și legume

Puiul la cuptor pe un pat

de orez și legume reprezintă

o variantă ușor de făcut și

extrem de savuroasă pentru o

masă în familie.

Ingrediente:

• 2 buc. piept pui

• 1 cană și 1/2 maioneză

• 4 căței de usturoi, zdrobiți

• 1 linguriță sare

• 1 linguriță piper

• 2 lingurițe oregano

• 2 căni orez basmati

• 2 chili, feliați

• 1/3 cană apă

• 3 morcovi

• 5-6 buchețele de broccoli

• 3 cartofi

Mod de preparare:

Amestecăm într-un castron

maioneza cu sarea, piperul,

usturoiul și oregano. Pieptul

de pui se acoperă cu toată

această compoziție. Orezul se

pune într-un vas de copt cu

puțin chili și se toarnă apoi apă

peste. Se adaugă legumele și

peste ele se pune puiul. Se lasă

la cuptor timp de 45 de minute

la o temperatură de 180ºC.

Acest preparat este întâlnit

în bucătăria sârbă, albaneză,

muntenegreană, bosniacă

și slovenă. Ciorba de

fasole se prepară, de obicei

cu carne afumată (slănină,

jambon, scăriță, coaste) și se

mănâncă, în special pe timp

de iarnă.

Ingrediente:

• 200 g de fasole albă

• 300 g de coaste de porc

• 2 cepe potrivite tocate

cubulețe

• 1 morcov mare dat pe răzătoare

• 1 foaie de dafin

• 1 ardei iute (opțional)

• 2 lingurițe boia

• 1 rădăcină de pătrunjel

• 1 linguriță de piper

Hummus de casă

Hummus este o specialitate

orientală, care este făcută

din piure de năut, pastă de

susan, ulei de măsline, suc

de lămâie, sare și condimente

precum usturoi și, uneori,

chimion.

Ingrediente:

• 500 g năut

• sucul a 2 lămâi

• 100 ml ulei măsline

• 2 linguri pastă de susan

• 4 căţei de usturoi

• 1 crenguță pătrunjel

Mod de preparare: Cu

o seară înainte de preparare,

• 1 linguriță de vegeta (sau

sare)

• 3 linguri ulei

• 2 linguri făină

• 3-4 căței de usturoi

• 2 linguri de pătrunjel tocat

Mod de preparare:

Boabele de fasole se pun

într-o oală de supă și se acoperă

cu apă. Apa se aduce la

fierbere și apoi lichidul se

aruncă. 3 litri de apă proaspătă

se adaugă peste fasole.

Focul trebuie păstrat la mediu.

Se mai adaugă coastele

de porc, o ceapă, frunza de

dafin, rădăcina de pătrunjel,

piperul și ardeiul iute. Se dă

în fiert și se dă focul la minim

pentru 1 – 1,5 ore până

fasolea se înmoaie. Într-o

Într-o formă de copt mică

se pune hârtie de copt, o

foaie de napolitană sau se

unge cu ulei. Se bate spumă

albușul de ou. Mierea

se toarnă într-o cratiță cu

fund gros, se pune la foc

mediu până ce mierea

aproape fierbe. Se adaugă

zahărul puțin câte puțin și

se amestecă energic până

ce obținem un amestec de

culoarea caramelului (6-8

minute). Se ia de pe foc

cratița și se adaugă treptat

albușul de ou. Se amestecă

pentru a preveni coagulase

pune năutul în apă rece. A

doua zi se scurge și se pune la

fiert, iar când boabele s-au înmuiat,

se scurg și se mixează.

Se adaugă pasta de susan,

sucul de lămâie și uleiul, în

timp ce se continuă mixarea,

apoi usturoiul pisat. Se scoate

pasta într-un bol sau o farfurie,

i se fac câteva șanțuri

la suprafață și se pune puțin

ulei de măsline, simplu sau

aromatizat. Se aduce la masă

cu pătrunjel și, eventual lămâie.

Beneficii și număr de

tigaie se încinge uleiul și se

călește o ceapă tocată. Se

fierbe la foc mic timp de 5

minute și apoi se adaugă 2

linguri de făină. Se continuă

amestecarea timp de 3

minute. Usturoiul tocat și

boiaua se adaugă peste ceapă.

Se omogenizează până

când ajunge la consistența

unei paste. Pasta obținută în

tigaie se adaugă în oala de

supă, peste fasole. Se mai

fierbe 5-10 minute până

când supa se îngroasă. Se

gustă. Dacă mai este necesar

se adaugă vegeta sau

sare. După ce se oprește

focul se adaugă pătrunjelul

tocat. Se servește cu pâine

proaspătă crocantă.

calorii. Gustos și ușor de

preparat, hummusul trebuie

însă consumat cu prudență.

Asta pentru că 100 de grame

de hummus au aproximativ

420 de calorii. Chiar și așa,

năutul, ingredientul principal

din hummus are nenumărate

beneficii pentru sănătate și

este o sursă de proteină vegetală

excelentă. Năutul este

un aliment sănătos, care ajută

la combaterea anumitor boli

cardiovasculare sau de digestie

dacă este introdus în dietă

în mod frecvent, mai ales

în combinație cu legume. În

plus, usturoiul și uleiul de

măsline, condimentele care

dau hummusului un gust minunat,

fac de asemenea parte

din dieta mediteraneeană, devenită

celebră tocmai pentru

beneficiile dovedite asupra

sănătății. Așadar, hummusul

reprezintă o sursă bogată de

acizi grași esențiali omega-3,

care ajută la protecția sistemului

cardiac, și de nutrienți

proveniți din năut. În plus,

hummusul conține: fier, vitamina

B6, mangan, cupru,

acid folic, aminoacizi. Dincolo

de asta, fibrele din năut

ajută în procesul de digestie

și la reglarea nivelului de lipide

din sânge.

Nuga spaniolă cu

alune de pădure

Turrón este un desert

tradițional spaniol. Acest

tip de nuga se prepară

folosind miere, zahăr și

albuș de ou.

Ingrediente:

• 200 g de miere

• 150 g zahăr

• 250 g de alune crude

• 1 albuș de ou

Mod de preparare:

Alunele se prăjesc la cuptor

(180 de grade Celsius

timp de 10-15 minute) sau

într-o tigaie la foc mediu

până când se rumenesc. Se

lasă apoi să se răcească.

rea. După ce se obține un

amestec omogen se pune

cratița iar pe foc, dar de

data aceasta se dă focul la

minim. Se continuă amestecarea

până ce se observă

că amestecul se îngroașă.

Se dă cratița de pe foc și

se adaugă alunele având

grijă să fie distribuite uniform.

Se toarnă amestecul

în formă și se acoperă cu

o foaie de copt sau o altă

foaie de napolitană. Se

lasă să se răcească la temperatura

camerei timp de

24 de ore.

Corina Simionescu Hudgens

Medic terapeut – Norwich/ Anglia

Kaki este un fruct originar

din China, care a câștigat o

mare popularitate. Spre deosebire

de alte fructe exotice,

este mai accesibil ca preț, și

are un aspect și un gust mai

asemănător fructelor și legumelor

noastre autohtone. Kaki

are o pulpă suculentă, savuroasă,

și o aromă dulce foarte

delicată. Dincolo de plăcerea

gustului, consumul acestui

fruct ne poate face mult bine

sănătății.

Este deosebit de bogat în

nutrienți: vitamine, minerale,

și mai ales antioxidanți. Este

un fruct caloric, dar foarte sărac

în grăsimi. Conține multe

fibre solubile și insolubile.

Impresionează la capitolul

antioxidanți, datorită gamei

diverse pe care o conține. Kaki

conține catechine și gallocatechine,

antioxidanți regăsiți și

în coacăzele negre, strugurii

negri, ciocolata neagră și ceaiul

verde, care au proprietăți

anti-infecțioase, antiinflamatoare

și anti-hemoragice.

Kaki conține un compus

cu proprietăți anti-tumorale

numit acid betulinic. Alți

antioxidanți puternici, regăsiți

Datorită complexului de

principii active pe care anghinarea

le are în structura sa,

planta este recunoscută pentru

o serie de beneficii, intrând în

compoziția unor suplimente

alimentare și produse cu rol

hepatoprotector.

Datorită conținutului mare

de fibre, consumul de anghinare

poate contribui la

în cantități mari în fructul

Kaki sunt carotenoizii: betacarotenul,

vitamina A, licopenul,

luteina, zeaxantina și criptoxantina.

Aceștia acționează

în sinergie, oferind corpului

protecție împotriva radicalilor

liberi și speciilor reactive de

oxigen, cu implicații majore

în procesul de îmbătrânire și

dezvoltare a bolilor. Zeaxantina

este absorbită în retina

ochilor, unde acționează ca

un antioxidant și protector,

ajutând totodată la filtrarea luminii.

Acest compus previne

degenerescența maculară la

vârstnici.

Un alt antioxidant important

din kaki, care crește

rezistența la infecții și la radicalii

liberi care cauzează

inflamații, este vitamina C.

Soiurile native din China

și America conțin 80% din

doza zilnică recomandată de

vitamina C. Kaki este totodată

o sursă foarte bună de

vitamine din complexul B și

minerale: potasiu, mangan,

cupru și fosfor. Acest fruct

se mănâncă de regulă proaspăt,

cu tot cu coajă. Se poate

tăia feliuțe sau se poate consuma

ca pe măr. Kaki poate

fi consumat în siguranță

și de femeile însărcinate.

Reacții alergice la consumul

de kaki sunt foarte rare. Persoanele

cu diabet ar trebui

să-l consume cu moderație.

Mineralele din acest fruct

ajută la combaterea depresiei

reducerea constipației, ajută

la îmbunătățirea tranzitului

intestinal și oferă suport în

curele de slăbire. Conform

specialiștilor, cele 9,1 grame

de fibre pe care le conține o

anghinare medie reprezintă

aproximativ 25% din doză zilnică

recomandată.

Un studiu publicat de

Research Gate demonstrează

Terapia verde FEBRUARIE

2021 21

Fructul Kaki – Beneficii pentru sănătate

Beneficiile susținute științific ale

consumului de anghinare

și a stărilor de oboseală, reglează

metabolismul și hrănesc

mușchiul inimii, iar vitaminele

îmbunătățesc vederea,

calitatea pielii, și întăresc imunitatea.

Ajută la producerea de

celule roșii din sânge Acest

efect se datorează prezenței

cuprului în fructul Kaki. Cuprul

ajută la absorbția corectă

a fierului, care la rândul lui stimulează

creșterea hemoglobinei

în mod natural.

Fructul kaki face parte

din alimentele alcaline, care

ajută la scăderea nivelului

de aciditate a sângelui și stomacului.

Fibrele, așa cum

știm, sunt esențiale pentru

procesele gastro-intestinale.

Acest fruct bogat în fibre poate

atenua problemele legate

de constipație sau balonare,

menținând astfel un sistem

digestiv bine funcțional. Taninurile

prezente în Kaki reglementează

mișcările intestinale

și ajută inclusiv la reducerea

diareei.

Un fruct Kaki de mărime

medie cântărește în jur de 168

de grame, și oferă doar 31 de

grame de carbohidrați. Este

aproape lipsit de grăsimi, și

reprezintă un mod delicios de

a urma o dietă de slăbire sau

de menținere a greutății.

Fructul Kaki este o rezervă

bogată de fitochimicale

asortate – catechine

și antioxidanți polifenolici.

Catechine este un agent puternic

cu proprietăți antiinflafaptul

că extractul din frunze

de anghinare poate susține

reducerea nivelului de colesterol

din sânge. Cercetarea

a fost realizată pe un grup

de 143 de pacienți adulți

diagnosticați cu hipercolesterolemie,

cărora li s-a recomandat

extractul de frunze de

anghinare, utilizat zilnic, timp

de șase săptămâni. În urmă

studiului, s-a constatat o scădere

cu 18,5% a nivelului de

colesterol total, respectiv cu

22,9% a colesterolului „rău“

(LDL). Specialiștii susțin că

motivul pentru care au fost

obținute aceste rezultate constă

în prezența luteolinei, un

flavonoid existent în frunzele

de anghinare, care are rol antioxidant.

Datorită faptului că anghinarea

conține până la

6% cynaropicrin și cinarin,

substanțe amare cu rol antioxidant

care stimulează

secreția bilei, anghinarea ajumatorii

și anti-infecțioase. De

aceea un consum regulat de

Kaki ne poate apăra împotriva

reacțiilor inflamatorii din corp

și a infecțiilor.

Curmalul japonez este

renumit mai ales pentru

proprietățile sale anti-hemoragice.

Nu e de mirare că a fost

utilizat în controlul sângerării

excesive produse de răni, încă

din timpuri imemoriale.

Cei care suferă de diabet

sunt predispuși la pofte alimentare

mari. Kaki este un

fruct pe care diabeticii îl pot

consuma fără risc de hiperglicemie

sau îngrășare. Kaki

ajută la reglarea nivelului de

zahăr din sânge și la inducerea

senzației de sațietate.

Expunerea zilnică la excesul

de sodiu din alimente

poate declanșa hipertensiunea

arterială. Kaki posedă un nivel

scăzut de sodiu, și de aceea

poate fi utilizat ca o parte

importantă a unei diete echilibrate

în care persoanelor care

suferă de hipertensiune.

Fiind o sursă bogată de

vitamina C, fructul Kaki consumat

periodic poate contribui

la consolidarea nivelului

imunității. Acesta acționează

ca un scut împotriva răcelilor

și gripei, precum și a diverselor

infecții pulmonare, cum

este astmul.

Ca orice alt fruct, Kaki

reface depozitele energetice

ale organismului datorită

conținutului bogat de

tă la detoxifierea ficatului și a

vezicii biliare.

Având un efect pozitiv

asupra nivelului de colesterol

din sânge, anghinarea poate

influența și nivelul tensiunii

arteriale. Un studiu realizat

de „Department of Internal

Medicine and Cardiology”,

de la Școala de Medicină din

Iran a evidențiat acest lucru.

Cercetarea a fost realizată

pe un grup de 98 de bărbați

diagnosticați cu hipertensiune

arterială, cărora timp de 12

săptămâni li s-a administrat

extractul de anghinare. Rezultatul

obținut a fost o reducere

a tensiunii arteriale sistolice și

diastolice cu o medie de 2,76,

respectiv de 2,85 mmHg.

Anghinarea poate fi utilizată

atât ca aliment în gastronomie,

cât și ca principiu

activ în unele suplimente cu

rol în susținerea funcției hepatice,

menținerea nivelului de

colesterol și a trigliceridelor,

precum și a concentrației de

glucoză din sânge.

Dacă dorim să consumăm

anghinarea ca aliment,

este bine de știut că

nutrienți. Kaki stimulează activitatea

creierului, și de aceea

este recomandat în perioadele

de suprasolicitare intelectuală

și de convalescență, deoarece

alungă oboseala și revigorează

întreg organismul.

Fructul Kaki este plin de

antioxidanți, care stopează

efectele radicalilor liberi.

Aceștia previn mai ales modificarea

și deteriorarea celulelor

ADN și dezvoltarea

cancerului. Prezența vitaminei

A și a acidului beulinic cresc

capacitatea acestui fruct de a

combate cancerul și tumoripărțile

sale comestibile sunt

frunzele cărnoase de la baza

inflorescențelor. Pentru a o

găti, se taie mai întâi lujerul și

se păstrează vârful. Frunzele

se stropesc cu suc de lămâie,

ca să nu oxideze, apoi se fierb

în apă timp de 20-30 de minute.

Miezul anghinarei, adică

receptaculul florii, se consumă

ca atare sau în salate, fiind

considerat cea mai gustoasă

parte a plantei.

Având în vedere faptul că

anghinarea este o plantă recomandată

pentru funcționarea

normală a sistemului hepato-biliar,

ea este folosită și în

scop medicinal, sub formă

de tinctură, ceai sau extract.

Datorită conținutului mare de

fibre, vitamina A și a complexului

de vitamina B, extractul

de anghinare contribuie la:

• susținerea digestiei;

• menținerea funcțiilor hepatice;

• menținerea structurii celulelor

hepatice în fața radicalilor

liberi și a mucoasei intestinale;

• echilibrarea nivelului de colesterol

din sânge;

le maligne. Din acest motiv,

nutritioniștii includ acest fruct

pe lista alimentelor care previn

apariția cancerului.

Bogat în vitaminele de

care pielea are cea mai mare

nevoie, fructul Kaki face parte

din acele alimente utilizate în

cosmetică, dar și în preparatele

naturiste. Kaki este indicat

mai ales pentru pielea uscată,

arsă de soare, ridată sau cu

fermitatea pierdută.

Documentare:

healthline.com/

stylecraze.com/

farmersalmanac.com/

• susținerea secreției biliare

(acțiune coleretică) și la favorizarea

eliminării sucurilor

biliare în duoden;

• suport în eliminarea compușilor

toxici din ficat;

• echilibrarea tranzitului intestinal;

• menținerea concentrațiilor

normale ale acidului uric din

sânge.

Extractul de anghinare

există sub formă de capsule

vegetale, fiind utilizate

și în dietele vegane. Doza

recomandată este de două

capsule pe zi și nu trebuie

administrate fără indicațiile

oferite de un consultant de

specialitate.

Ceaiul de anghinare poate

fi utilizat ca adjuvant în

protejarea celulei hepatice,

în menținerea concentrației

normale a colesterolului și a

grăsimilor din sânge sau în

reglarea tranzitului intestinal.

Indicat este ca ceaiul să nu se

utilizeze fără recomandarea

medicului specialist.

Documentare:

healthline.com/

womenshealthmag.com/

NELU BÂRSAN

www.barsantrans.com

PROGRAM

DISTRIBUIRE PACHETE

LOCALITATEA ORA LOC

RUTA SÂMBĂTĂ

TAUSTE 9:00 AMBULATORIU

EJEA 9:55 LIDL

Zona ZARAGOZA

TEL: 618 266 341

TUDELA 10:45 LA GARĂ

CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN

R OMÂNESC)

PRADEJON 12:35 LA COLEGIU

LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS

MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU)

EBRO

VITORIA 15:50 MC DONALD’S

ARRASTE 16:55 MAXI DIA

M ONDRAGON

BERGARA 17:20 EROSKY

EIBAR 17:50 LIDL

IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ)

SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066)

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

TOLOSA 8:00 EROSKY

ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ

BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ

ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ

PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3

(M AGAZIN ROMÂNESC)

NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT)

JACA 13:40 PISTA DE HIELO

SABINANINGO 14:15 LA GARĂ

FRAGA - AVIZ TELEFONIC

Zona LERIDA

TEL: 618 266 341, 664 108 325, 608 625 964

RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325)

LOCALITATEA ORA LOC

ALPICAT 7:50 PECO CEPSA

ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL

BINEFAR 9:10 MAXI DIA

MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA

BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI

HUESCA 11:25 PARCARE LIDL

GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI)

BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL

AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA

SOLSONA 15:45 PARCARE POD

GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT

CERVERA 17:40 LA BASCULĂ

TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL

BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR

MOLLERUSA 19:10 LA LIDL

BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ

BELLVIS 20:10 LA SPLAI

RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325)

LOCALITATEA ORA LOC

BENABARE 8:00 PARCARE

PUENTE DE

8:35 RESTAURANT FONDA

MONTANA

PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS

VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ

VIELHA 11:00 PARCAREA MARE

ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC

SORT 14:30 STAȚIE BUS

POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS

TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA

Zona TARRAGONA

TEL: 629 104 133, 651 563 065

RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA

LOCALITATEA ORA LOC

MONTBLANC 9:00 REPSOL

VALLS 9:30 LIDL

ALCOVER 10:00 PARC

LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA

REUS 11:00 AUTOGARĂ

RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ

CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL

SALOU 12:30 PLAZA EUROPA

VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI

LA PINEDA 13:30 SHELL

RUTA DUMINICĂ BARCELONA

LOCALITATEA ORA LOC

TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR

VENDRELL 8:30 MAXI DIA

L’ARBOC 9:00 SCHLECKER

VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL

VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL

CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ

GAVA 11:15 LA GARĂ

VILADECANS 11:45 CARREFOUR

BELLVITGE 12:00 LA GALP

Zona BARCELONA

TEL: 608 625 964, 618 266 341

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU

MARTORELL 8:45 LIDL

CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA

RUBI 9:50 LIDL

SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL

CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ

RIPOLLET 11:25 LIDL

BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA

CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO

GRANOLLERS 13:15 LIDL

LA GARRIGA 13:45 MERCADONA

TONA 14:15 MAXI DIA

VIC 14:50 ALDI

TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic)

OLOT 16:00 CARREFOUR

RIPOLL 17:00 CAPRABO

BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA)

GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC

PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC

NAVAS 19:20 LA TREN

SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

IGUALADA 8:00 CARREFOUR

SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO

MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO

SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI

L’HOSPITALET DE

LLOBREGAT

L’HOSPITALET DE

LLOBREGAT

10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA

CASES)

10:35 C. COMERCIAL “LA

FARGA”

CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL

CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI

SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL

BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA

MATARO 13:30 LIDL

GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE

FIGUERES 16:00 LIDL

ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA

AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC

SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA

TERRASSA 18:50 ESTACION BUS

MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS

CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC

Zona CASTELLON

TEL: 618 759 883, 642 255 081

ORAR SEDIU CASTELLON

C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8-2 (LANGA CONSULATUL ROMAN)

LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI:

I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ:

10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

CULLERA - AVIZ TELEFONIC

ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC)

ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL)

ALCOY 13:00 EROSKY

ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL

POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC

BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC

TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/

FRANCISCO ROSELLO, NR. 11)

MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO

IBANEZN, NR. 4)

VALENCIA - ACASĂ ALIMENTACIÓN (C/ RODRIGO

DE PERTEGAS 22, BAJO)

PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL

SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP

AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL

TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY

GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR)

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL

ALCORISA 07:30 BAR GOYA

ANDORRA 08:00 EL ARBOL

ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN

CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA

FABARA 10:00 BAR SPORT

MAELLA - AVIZ TELEFONIC

VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA”

MORELLA 12:45 PATISERIA LILI

VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ)

BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP”

TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN,

NR. 35)

UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA

JESUS)

CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/

HERMANOS VALDES, NR. 13)

TERUEL 14:00 PARCARE LIDL

SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI

DIA)

LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL

BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ

BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA

OROPESA DEL

MAR

- AVIZ TELEFONIC

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9)

ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO

CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL

BENISSA 11:45 PARCARE FRAU

DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL

OLIVA - AVIZ TELEFONIC

GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S

TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC

VANDINGA

CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU

CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL

Mica publicitate FEBRUARIE

2021 23

Important pentru cititori!

• Vă rugăm să verificaţi textul

anunţului şi numărul de telefon

înainte de a fi trimis spre publicare

redacţiei noastre!

• Publicaţia Occidentul Românesc

nu îşi asumă răspunderea pentru

numerele de telefon greşite

sau conţinutul anunţurilor de la

mica publicitate!

MUNCĂ - OFERTE

Familie, angajează internă

pentru a lucra în Alicante (Sant

Joan d’Alacant, San Juan de

Alicante), la o familie cu doi

copii de 5 și 13 ani. Cerințe

esențiale: experiență de peste 3

ani ca internă și referințe verificabile;

obișnuit să lucreze în

echipă, deoarece mai sunt doi

angajați; să îi placă animalele,

deoarece există 5 animale de

companie în casă. Persoana trebuie

să fie responsabilă, educată

și cu un aspect plăcut. Trebuie

să efectueze treburile casnice și

să îngrijească copiii. Telefon:

628 367 087, 686 313 401.

Este nevoie de infirmieră

pentru a îngriji o persoană în

vârstă întreaga săptămână, în

Sitges (Barcelona). Cerințe: calificare,

experiență de mulți ani

și referințe verificabile. Telefon:

682 807 420, 931 589 656.

Căutăm un îngrijitor intern

pentru o femeie în vârstă în

Arnedo (La Rioja). Cerințe:

limba spaniolă la nivel înalt,

experiență în îngrijirea persoanelor

în vârstă, noțiuni de bucătărie

spaniolă. Contactați doar

pe WhatsApp la: 679 367 454.

Se caută persoană pentru

curățenie exterioară, îngrijirea

copiilor și a animalelor

de companie, dus/ adus copiii

de la școală, spălat și curățat

mașinile familiei, în Alcobendas

( Madrid). Este esențial ca

persoana să aibă rezidență,

experiență în serviciul casnic,

permis de conducere, numere de

telefon ale referințelor caselor în

care a lucrat și să fi petrecut cel

puțin 3 ani în case importante.

Telefon: 628 36 7087, 686 313

401.

Se caută internă sau externă.

Pentru îngrijirea persoanelor în

vârstă, în Coruña. Este nevoie

de CV (Curriculum vitae),

experiență și referințe demonstrabile.

Telefon: 722 753 031.

Este nevoie de o internă în

Lugo. Încorporare imediată.

Este necesară o experiență minimă

de 3 ani demonstrabilă și cu

referințe. Telefon: 945 838 994.

Avem nevoie de o persoană

responsabilă, nefumătoare, care

să aibă grijă de un copil de 1,4

ani, să călce rufe o dată pe săptămână

și să mențină curățenia,

în Torre Pacheco (Murcia).

Folosiți doar Wahtsapp ca și

contact: 610 030 879.

Se caută externă pentru

curățenie în Alicante. Urgent!

Telefon: Dolores 966 711 132,

606 152 540.

Caut internă care să lucreze

cu o persoană în vârstă. Zona de

lucru: Los Molinos ( Madrid).

Este important să locuiți relativ

aproape și să aveți permis

de conducere. Este necesară

experiență. Mai multe informații

la telefon: 606 134 252.

Sursa: Tablón de anuncios.

MUNCĂ - CERERI

Tânără, 22 de ani, caută un

loc de muncă în orice domeniu

în zona Madrid. Nivelul

de limba spaniolă mediu, are

experiență în domeniul hotelier.

Dorește să găsească ceva

de muncă în același domeniu

(curățenie, recepție etc.), dar

orice ofertă este bine-venită.

Date de contact: e-mail:

sorinavalerica20@yahoo.com,

telefon: 0040/731 487 652.

Doamnă, 53 de ani, serioasă

și responsabilă, caut un loc

de muncă: curățenie, externă,

ajutor de bucătar, călcat rufe, în

Torrejon de Ardoz. Telefon: 642

919 579, Lăcrămioara.

Doamnă responsabilă, 52 de

ani, caut de muncă în comunitatea

Madrid ca externă. Am

rezidență în Spania, acte în regulă,

experiență și recomandări

foarte bune în îngrijirea persoanelor

în vârstă și îngrijirea copiilor.

Telefon: 641 460 783.

Doamnă serioasă, responsabilă,

harnică, caut de muncă ca

și internă, ajutor de bucătar sau

portar (la bloc), în Zaragoza,

provincia Aragon. Am referințe

foarte bune. Telefon: 642 342

807.

Doamnă rezidentă în Spania,

52 de ani, serioasă și responsabilă,

caut de muncă în comunitatea

Madrid, ca ajutor de bucătar.

Am experiență de peste 2 ani și

referințe foarte bune. Telefon:

642 342 807.

Doamnă, 50 de ani, rezidentă

în comunitatea Madrid, cu multă

experiență în îngrijirea persoanelor

în vârstă și foarte bune

recomandări, caut de muncă în

acest domeniu, 6-7 ore pe zi (ca

externă) în următoarele zone:

Alcalá de Henares, Azuqueca

de Henares, Meco, Torrejón

de Ardoz, Santa Eugenia. Mai

multe detalii, la telefon: 642

527 466.

Șofer cu experiență de peste

25 de ani și mașină proprie, din

comunitatea Madrid, oferă servicii

de transport pentru oricine

are nevoie (transport persoane,

înlocuire șofer etc.). Telefon:

616 544 565 (Nelu).

VÂNZĂRI

Vând: cărucior pentru copii,

cu 2 piese, preț 100€; pătuț pentru

copii, cu saltea, 80€; saltea

nouă pentru pătuț de copii, 3d

respiral, 70€; cărucior sport 35€;

geanta bebe 10€. Cei interesați

mă pot contacta la telefon 642

484 058. Locuiesc în Torrejón

de Ardoz.

Vând în zona rustică

Chinchón (Madrid), 1.500 m2

tren arabil, fertil, cu sursă de

apă (zonă irigabilă), gard nou,

acces la șosea, 200 m; vecini români.

Preț negociabil: 14 euro/

m2. Mai multe detalii la telefon:

642 937 177 sau 0040/ 762 693

115.

Vând apartament cu 2 camere

în Alba Iulia, zona Cetate

Bulevard, parter, cu suprafața de

39 m², finisat și utilat complet.

Apartamentul este compus din

2 camere, bucătărie mobilată,

baie, hol. Dispune de centrală

termică, geamuri termopan, uși

interioare noi, gresie, faianță.

Preț 37.000 €. Mai multe detalii,

la telefon: 671 490 785.

Vând apartament 3 camere,

50m², semi-decomandat, etaj 2,

în Bacău, zona Milcov. Apartamentul

are izolație exterioară,

ușă metalică, gresie, faianță,

necesită îmbunătățiri. Relații la

telefon: 0034/656 923 673.

Vând apartament cu 2

camere în Timișoara, zonă

rezidențială. Apartamentul este

situat la etajul 3, este decomandat,

renovat și izolat. E dotat cu

centrală proprie pe gaz. Preț negociabil

66.000€. Telefon: 0034/

642 335 643.

Vând teren intravilan, în

Amara, județul Ialomița, pe drumul

Fermei. Suprafața: 1600 m²,

preț 18.000 €. Mai multe detalii,

la telefon: 669 194 121.

Particular, vând fabrică de

cărămidă în satul Siminoc,

județul Constanța, cu acte și

autorizații în regulă. Fabrica

este în funcțiune și are personal

angajat. Cei interesați, puteți

suna la telefon: 0040/766 398

906 sau 0040/767 593 324; e-

mail: officeceramicasiminoc@

gmail.com

Se vinde apartament în Calle

de la Libertad 8, etaj 4 A, localitatea

Móstoles (provincia

Madrid). Apartamentul este

complet renovat în 2013, exterior

cu terasă. Are 71 mp, 3 camere,

sufragerie și o baie. Puteți

vizita. Investiția e foarte bună.

Baia are cabină de hidromasaj,

camera de zi este cu mural de

lemn, camera principală cu

șifonier încorporat cu oglindă.

Terasa este închisă cu alumniu

și copertină. Încălzire centrală,

aer ondiționat, lift. Preț: 155.000

€. Mai multe detalii la telefon:

687 471 219 (Francisco).

Vând apartament cu 3 camere

în Botoșani, Bulevardul Eminescu,

Aleea Nouă nr. 8, izolație

exterioară, geamuri termopan,

CT etaj intermediar și mobilat.

666 915 835.

Vând apartament în Baia-

Mare (Aleea Neptun) cu 2 camere,

baie, bucătărie, hol, centrală

proprie și calorifere noi,

geamuri termopan, izolat în

exterior. Preț: 28 mii euro, negociabil.

Mai multe informații

la telefon: 0040/746 371 260

(RO), 680 126 525 (ES).

Vând în Botoșani, strada

Popăuți 104, casă construită

în 2014, P+M, compusă din 6

camere, două băi, două bucătarii,

încălzire centrală prin sol și

calorifere, parter locuibil, 1305

mp, gradină, pomi, fântână,

beci. Preț 88.000€. Relații la

telefon: 0040 / 771 905 144 sau

0034 / 666 299 144.

Vând casă la țară, în satul

Moșteni, județul Teleorman, la

20 km de Alexandria. Casa este

în stil rustic, cu fântână în curte,

electricitate, 300mp casa, plus

1500mp curte. Preț negociabil,

15.000€. Mai multe informații

la telefon: 642 694 285.

Vând casă în Amara, județul

Ialomița, (la roșu) la cinci minute

de plajă. Pentru informații

sunați la numărul de telefon:

643 086 970.

MATRIMONIALE

Româncă, fără obligații doresc

să cunosc un domn serios

fără vicii, de 56-63 de ani. Rog

bun-simț. Telefon: 600 692 018.

Domn, 52 de ani, din

Zaragoza, fără obligații, doresc

să cunosc o doamnă de vârstă

apropiată, sinceră, pentru o

relație serioasă. Telefon: 637

591 099.

Tânăr, 33 ani, șaten, ochi

albaștrii, 1,72m, simpatic, cu

simțul umorului, fără obligații,

doresc să cunosc o persoană sinceră,

drăguță și educată, pentru

o relație serioasă, posibil căsătorie.

Telefon de contact, whatsapp

695 416 022.

Caut pereche, doamnă între

60 și 65 de ani, din comunitatea

Madrid. Telefon: 642 970 401.

Domn, 50 de ani, fără

obligații, divorțat, serios, doresc

să cunosc o doamnă pentru

o relație serioasă. Telefon: 641

838 920.

Domn, vârsta 52 ani, 1,77m

înălțime, 80 kg, doresc a

cunoaște o doamnă de vârstă

apropiată cu mine, din jurul

Madridului. Telefon: 642 027

919.

Am 39 de ani, aș dori să găsesc

o fată pentru o relație serioasă

din comunitatea Madrid.

Telefon: 642 899 710.

Domn de 45 de ani, singur,

fără obligații, muncitor,

înălțimea 1,80m, corp atletic,

ochi căprui, educat, pasionat

de pescuit, aș dori să cunosc o

doamnă cu vârstă apropiată pentru

o relație serioasă. Telefon:

642 620 120.

Domn, 44 de ani, divorțat de

2 ani, doresc să cunosc o doamnă

pentru o relație serioasă. Sunt

muncitor și educat. Fără vicii.

Telefon: 663 408 373.

Tânăr, 33 de ani, șaten, ochi

albaștri, 1,72 m, simpatic, cu

simțul umorului, fără obligații,

doresc să cunosc o persoană sinceră,

drăguță și educată, pentru

o relație serioasă, posibil căsătorie.

Telfon/ WhatsApp: 695

416 022.

Domn, 50 de ani, fără obligații,

divorțat, serios, doresc să cunosc

o doamnă serioasă. Telefon:

641 838 920.

Tânăr, 44 de ani, fără

obligații, doresc să cunosc o

doamnă de vârstă apropiată,

pentru o relație de prietenie din

comunitatea Madrid. Telefon:

643 675 318.


Zaragoza, doresc să cunosc o


sinceră, pentru o relație serioasă.

Telefon: 637 591 099.


Zaragoza, doresc să cunosc o


pentru o relație de prietenie.

Telefon: 642 359 856.

Doamnă, 52 de ani, 1,67/66,

mi-ar face plăcere să cunosc

pe cineva decent, din Madrid

sau împrejurimi. Telefon sau

WhatsApp: 641 114 522, doar

după ora 20.

Domn serios, familist, fără

obligații, divorțat, doresc să cunosc

o doamnă serioasă pentru

o relație serioasă. Telefon: 642

689 539.

Domn din Madrid, caut o

doamnă din comunitatea Madrid

pentru prietenie, eventual căsătorie.

Telefon: 642 510 373.

Tânăr 42 de ani fără obligații

familiare, doresc să cunosc o

doamnă / domnișoară cu vârsta

între 30-40 de ani pentru o

frumoasă prietenie, eventual

căsătorie. Cer și ofer seriozitate.

Telefon: 642 240 140, sau

cristivalahu1881@gamil.com

Doamnă, fără obligații, doresc

să cunosc un domn cu

vârsta între 50 și 55 de ani, serios

și educat, din Comunitatea

Aragón, pentru o relație de prietenie

și sinceritate. Persoanele

fără educație, să se abțină. Rog

seriozitate! Telefon: 655 140

120.

Domn, 48 de ani, sincer,

divorțat, din zona Madridului,

doresc să cunosc o doamnă de

vârstă apropiată, pentru o relație

de prietenie. Mă puteți suna la

telefon: 642 264 868.

Doamnă, 60 de ani, fără vicii,

doresc să cunosc un domn fără

vicii (nefumător) respectos, cu

situație financiară stabilă, de

vârstă apropiată, din Comunitatea

Madrid. Cei care nu se

regăsesc în cerințele mele îi rog

să nu deranjeze. Telefon: 642

232 174.

Doamnă de 49 ani, fără

obligații, din Zaragoza, doresc

să cunosc un domn serios, care

știe ce vrea de la viată, pentru

prietene sau o relație stabilă.

Doresc seriozitate! Număr de

contact: 642 090 617.

Tânăr înalt, simpatic, fără

obligații familiare, cu cei „7 ani

de acasă”, doresc să cunosc o tânără

până în 35 de ani cu același

calități, pentru o relație bazată

pe respect și sinceritate, eventual

căsătorie. Locuiesc și lucrez

în Madrid. Nu contează din ce

parte a Spaniei este persoana.

Telefon: 691 739 113.

Bărbat 59 ani, 1,67 m

divorțat, cult, educat, cu serviciu

în Madrid, doresc să cunosc o

doamnă din comunitatea Madrid

sau din împrejurimi cu vârsta între

47 - 56 de ani pentru o relație

de prietenie, bazată pe sinceritate

și respect reciproc. Telefon:

602 072 385.

Ardelean, 46 de ani, divorțat,

rezident în Valencia, cu o fetiță

de 11 în custodie, doresc să cunosc

o doamnă sinceră și serioasă

pentru prietenie/căsătorie.

Telefon: 642 407 119.

Doamnă, doresc să cunosc

un bărbat de 48 – 50 de ani, din

comunitatea Madrid, fără vicii,

pentru o relație seriosă, bazată

pe respect reciproc. Telefon:

603 302 314.

Bărbat singur, 48 de ani, doresc

să cunosc o doamnă de vârstă

apropiată, din comunitatea

Madrid, pentru o relație serioasă

și de lungă durată. Nu răspund

la beep! Telefon: 642 252 639.

Tânăr, 33 de ani, caut o fată

pentru o relație serioasă, even-

tual căsătorie. Telefon: 642 311

768.

Bărbat, din comunitatea Madrid,

caut femeie pentru o relație de

prietenie. Telefon: 637 092 992.

Doamnă, 47 de ani, doresc să

cunosc un domn de vârstă apropiată

din comunitatea Madrid,

serios, fără vicii. Rog seriozitate!

Telefon: 642 089 264.

Tânăr 41 de ani, fără obligații

familiare, doresc să cunosc o

fată cu vârsta cuprinsă între

30 și 40 de ani, fără obligații,

educată, responsabilă, pentru

o relație frumoasă, serioasă,

eventual căsătorie. Telefon/

WhatsApp 642 240 140.

Am 35 de ani. Caut o fată

pentru prietenie/căsătorie. Ofer

și cer sinceritate. Telefon: 631

715 038.

Am 51 de ani. Sunt un bărbat

normal, cu calități și defecte,

însă am multe de oferit, motiv

pentru care aș dori să cunosc o

doamnă din zona Madridului,

cu vârsta până în 55-56 de ani.

Telefon: 643 110 286.

Bărbat, 45 de ani, divorțat,

din comunitatea Madrid, caut o

doamnă sinceră și corectă întro

relație serioasă. Telefon: 677

720 181.

Doamnă serioasă, 65 de ani,

fără obligații, doresc să cunosc

un domn de vârstă apropiată,

pentru prietenie/căsătorie. Telefon:

642 239 369.

Bărbat, 55 de ani, divorțat,

fără obligații, fără vicii, doresc

să cunosc o doamnă cu vârsta

între 45 și 60 de ani, sinceră,

pentru o relație serioasă de prietenie/căsătorie.

Telefon: 642

811 265. Nu sunați inutil dacă

nu corespundeți profilului și nu

dați beep!

Tânăr, 35 de ani, caut o fată

de vârstă apropiată pentru o

relație serioasă. Mai multe detalii,

la telefon: 642 644 829.

Tânăr, 37 de ani, singur, fără

obligații, aș dori să cunosc o

fată de vârstă apropiată, 30 -37

de ani, pentru prietenie, eventual

căsătorie. Nu am mai fost

căsătorit și nu am obligații! Telefon:

642 939 318.

Bărbat din comunitatea

Madrid, caută o doamnă pentru

o relație serioasă, de lungă durată.

Sună pentru detalii suplimentare

la telefon: 642 635 661.

Bărbat, 46 de ani, caut o

doamnă de aceeași vârstă, sau

apropiată, cu locul de muncă

stabil, fără vicii, pentru o relație

serioasă și de lungă durată. Telefon:

642 629 980.

Tânăr de 35ani, din comunitatea

Madrid, simpatic, zvelt,

fără vicii, sociabil, aș dori să cunosc

o fată cu aceleași calități,

fără copii, cu vârsta până în 34

ani, pentru o relație serioasă. Nu

sunați inutil! Telefon: 643 061

858 (WhatsApp).

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com

Prin SMS sau Whatsapp:

643 015 676

Occidentul romanesc nr 118 - editia februarie 2021

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template ?