occidentul romanesc nr 120 - editia - aprilie - 2021

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania

ZIAR

GRATUIT

Anul XI - Nr. 120 / 24 pagini

APRILIE 2021

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!

„Oamenii cu care ne trăim

viețile, evenimentele

importante ale acesteia,

reprezintă pentru mine acasă”

„Cornel Cărămizaru, managerul român care a condus business-ul grupului olandez

FrieslandCampina din România și care, din noiembrie 2019, este managing director

pentru filialele din Spania și Portugalia ale aceluiași grup, a ocupat funcția de…”

Pagina 12-13

Participarea Președintelui

României la reuniunea

Consiliului European

„Liderii statelor membre ale

Uniunii Europene au discutat

despre situația actuală și

evoluțiile relevante privind

pandemia de Covid-19, despre

Piața Internă, cu accent pe...”

Pagina 04

Fericirea de a trăi la țară

și cum a devenit posibilă la

Ciugud

„Satul românesc are mare

nevoie de investiții. Nu putem

neglija populația de aici și nu

putem lăsa ca nouă sate din

România să moară anual, din

cauza depopulării...”

Pagina 08-09

„Dacii liberi, fluturând

crucea legionară, cer...

libertate”

„Există elevi și studenți care

sunt adevărate miracole în

marasmul din jur. Există

scriitori, există poeți, există

artiști, există cineaști. Dar

peste toți acești oameni se...”

Pagina 16

S-a inaugurat Consulatul

onorific al României în

Asturia

«În intervenția sa, ambasadorul

român Gabriela Dancău

a precizat că deschiderea

Consulatului onorific în

Asturia „se înscrie în strategia

Ministerului Afacerilor…”»

Pagina 06

Garanții suplimentare

pentru românii care

muncesc în afara țării

„Conform proiectului propus

de Ministerul Muncii, agențiile

de plasare a forței de muncă

vor avea obligația de a asigura

transportul lucrătorilor români

la destinație, în cazul...”

Pagina 14

Bucovina – La Suiza

Rumana

„Pero Bucovina significa

mucho más que una franja

de tierra fronteriza en los

Cárpatos Orientales. Para

aquellos que la conocen, es

un reino bendecido, con una

magia irresistible...”

Página 17

02 APRILIE

2021

Adrese şi informaţii utile

REPREZENTAREA

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5 linii)

•Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail: secretariat@

embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.com/ ambasada.

madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail: agregado.trabajo@

embajadaderumania.es •Birou de promovare economică şi comercială:

E-mail: oficina.comercial@ embajadaderumania.es

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa: Avenida

de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/ 917 344 004 (5

linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@ informatiiconsulare.

ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-17:00, vineri 09:00-16:00

•Jurisdicţii consulare: León (León, Palencia, Burgos, Zamora,

Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, Segovia), Insulele Canare (Las

Palmas, Santa Cruz de Tenerife) •Telefon de urgenţă: 0034/649 656

032 (doar pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa: Calle San

Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare pentru public:

C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle, Barcelona •Telefon:

0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax: 0034/934 341 109 •Email:

contact@ informatiiconsulare.ro, consuladogeneralenbarcelo@

telefonica.net •Site web: http:// barcelona.mae.ro •Program cu publicul:

luni-vineri 09:00-17:00 (între orele 09:00-14:00 se primesc cererile

pentru servicii consulare, între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele

solicitate) •Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza Circular

nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177 •Fax:

0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.ro •Program

cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se primesc solicitările

pentru serviciile consulare, între orele 16:30-17:00 se eliberează

documentele solicitate) •Telefon de urgenţă: 0034/608 956 278 (pentru

cazuri de deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Galicia

(La Coruña, Lugo, Pontevedra, Orense), Asturia, Cantabria, Ţara

Bascilor (Alava, Guipuzcoa, Vizcaya), Navarra, La Rioja

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la Plana

•E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964 212 446,

0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964 257 053 •Site

web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă: 0034/677 842 467

(numai pentru cazuri de deces, accidente sau alte situaţii de dificultate

deosebită) •Program cu publicul: luni-joi: de la 09:00 la 13:30 (preluare

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu, fără

excepţie, înainte de orele 13.00), de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte);

vineri: 09:00-11:30 (preluare documente; cererile pentru acte notariale

se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00

(eliberare acte), 14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie,

audienţe etc., cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de

acordare a vizei de intrare în România, eliberare vize, cu programare);

închis în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926 231

170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere documente

pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea actelor; vineri: 09:00-

17:00 doar servicii programate (audienţe, oficieri casatorii, depuneri

juramânt, penitenciare etc.) •Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790

(doar pentru cazuri de arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii

consulare: Comunitatea Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real,

Albacete, Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro

•Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954 230 947,

0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:30-14:00

pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-16:30 pentru eliberarea documentelor

•Telefon de urgenţă: 0034/648 212 169 (va fi utilizat strict

pentru cazuri de urgenţă, accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare:

Andaluzia (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen,

Granada), Regiunea Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla

Consulatul României la Zaragoza: Adresă: Calle Camino de Las

Torres nr. 24, 50008 Zaragoza •Program cu publicul: luni- vineri, orele

9.00 -14.30 pentru depunerea documentelor în vederea procesării (doar

cu programare prealabilă online pe www. econsulat.ro), orele 14.30-

15.00 eliberarea pașapoartelor și a altor documente solicitate prin intermediul

oficiului consular (fără programare). •Informații consulare

pentru cetățeni români: Telefon: +34 976 481 429; +34 976 093 063

- aceste numere de telefon sunt conectate direct la call-center-ul consular

care funcționează la București în cadrul Ministerului Afacerilor

Externe. •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro • În cererea de

informații trebuie să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru

a primi informații consulare specifice în funcție de zona geografică.

• Site-web: https://zaragoza.mae.ro •Jurisdicție Consulară: Comunitatea

Autonomă Aragón, respectiv provinciile Zaragoza, Huesca și Teruel.

Această ediție a fost tipărită cu sprijinul Secretariatului General al

Guvernului - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Conţinutul acestei ediţii nu reprezintă poziţia oficială a Secretariatului

General al Guvernului - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Publicație lunară gratuită

Produs și editat de:

EL OCCIDENTE RUMANO

Depósito Legal: M-30588-2013

COORDONATOR PROIECT:

Michael Harrison Cronkite

FONDATORI:

Kasandra Kalmann Năsăudean

Florin Valentin Barbu

CO-FONDATORI:

Răzvan Ionescu

Dan Aurelian Pătrașcu

Michael Harrison Cronkite

DIRECTOR EDITORIAL:

Kasandra Kalmann-Năsăudean

MARKETING-PUBLICITATE:

Dan Aurelian Pătrașcu

Alina Marinescu Ortiz

SECRETAR DE REDACȚIE:

Andra Costandache

REDACTOR-ȘEF:

Dan Caragea

REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:

Ilinca Fodor Van Scheyk

SENIORI EDITORI:

Letiţia Coza

Gabriela Căluțiu Sonnenberg

Vavila Popovici

Zoe Stoleru Martí

CONTACT:

redactia@occidentul-romanesc.com

kasandranasaudean@occidentulromanesc.com

www.occidentul-romanesc.com

Cuvânt înainte APRILIE

2021 03

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Jurnalist investigații,

membru CCNMA,

director editorial - OR

Odată cu dezvoltarea mediilor

online, a devenit mult

mai ușor pentru oricine să se

exprime liber oricând, oricum

și chiar să fie live cu un simplu

telefon mobil. Dincolo de

instituțiile de presă, fiecare cu

politicile editoriale proprii și

cu diversele cadre după care

judecă dacă un eveniment se

transformă sau nu în știre, au

apărut mai multe site-uri care

deși se prezintă ca produse

media, sunt de o calitate și o

credibilitate îndoielnică.

Cuvintele cele mai des întâlnite

atunci când ne referim

la fake news sunt: manipulare,

propagandă, dezinformare,

ideologie, bani. Manipulare –

se încearcă influenţarea opiniei

publice prin diferite mijloace

prin care se impun anumite

comportamente; propagandă

– de multe ori prin ştirile false

se încearcă răspândirea unei

anumite doctrine pentru a se

câştiga adepţi; dezinformare –

se induce în eroare în mod voit

opinia publică; ideologie – se

încearcă impunerea unui anumit

sistem de idei sau concepţii

şi bani – sunt dedicate uneori

obţinerii de venituri financiare.

Problema fake news a devenit

mult mai discutată în

spațiul public (românesc, dar

și internațional) după victoria

lui Donald Trump la alegerile

prezidențiale din Statele Unite

ale Americii. Multe voci au

susținut faptul că site-urile de

știri false au influențat decizia

electoratului. În perioada

Referendumului pentru modificarea

Constituției au apărut

o sumedenie de știri, pliante

și panouri stradale despre cum

românii trebuie să-și ferească

odraslele de homosexualii care

vor veni să-i fure.

S-a vorbit despre țările în

care s-a legalizat zoofilia, dar

și despre cum acest referendum

are menirea de a-i salva

pe corupți. Ambele tabere au

acuzat că au avut loc campanii

de dezinformare. Dar dincolo

de referendum, te-ai mai lovit

probabil și de alte cazuri de

fake news în România, precum:

inexistența Covid-19

care a îngenuncheat o lume

întreagă.

Furnizorii de ştiri false au,

în general, două motivaţii pentru

a propaga astfel de informaţii.

Una, care poate fi şi cea

mai importantă este cea financiară:

ştirile care devin virale

pot aduce bani frumoşi dacă

numărul cititorilor care ajung

în site este suficient de mare.

A doua motivaţie este cea ideologică:

unii furnizori de ştiri

false au scopul de a avantaja

un candidat, o situaţie sau un

eveniment.

Site-urile din România care

promovează ştiri false pretind

că sunt platforme de ştiri independente,

însă le lipseşte transparenţa:

nu prezintă detalii

despre autori şi despre redacţie,

nu citează surse credibile

şi nu oferă informaţii ce pot fi

verificate. Toate, însă, susţin că

prezintă adevărul.

Mediul online este locul

în care ajung informaţiile

despre orice şi oricine, fără

ca cineva să verifice înainte

dacă sunt adevărate sau false.

Cercetările au demonstrat

că majoritatea oamenilor

nu știu să distingă foarte

bine între o știre adevărată,

documentată și o știre care

prezintă fapte false, sau evenimente

scoase din context,

prezentate într-un unghi care

generează o imagine total

falsă a realității.

Pentru a putea oferi încredere

surselor, fiecare persoană

să fie atentă la toate aspectele

din care își culege informațiile.

Ai auzit vreodată de site-ul

respectiv? Are o categorie

sau o casetă direcțională

care să te conducă la datele

de contact? Autorii pot să fie

identificați? Poate să fie verificată

informația din alte surse?

Acestea sunt câteva dintre

întrebările pe care trebuie să

și le pună oricine dorește să

se informeze corect și să nu

creadă tot ceea ce este servit

în mediul online.

„După atâta manipulare, doar

absurdul mai rămâne credibil!”

În concluzie, fenomenul de

fake news este destul de complicat

de combătut, însă prin a

raporta informațiile respective

în mod frecvent, cel puțin se

reduce numărul lor. Pentru a

scădea nivelul dezinformării

şi manipulării maselor este importantă

dezvoltarea unui spirit

colectiv predispus spre pozitivism

şi profesionalism. Schimbarea

orientării informaţionale

dinspre zvonuri incerte şi confuze

spre rezultate vizibile,

poate deveni o soluţie viabilă

pentru combaterea acestor tehnici

negative, deoarece educarea

cetăţenilor înspre alegerea

informaţiilor fondate pe studii

calitative şi cifre reprezintă un

pas important în combaterea

dezinformării în masă.

Pandemia de coronavirus a

fost însoțită de un val masiv de

informații false și înșelătoare,

tentative ale unor actori străini

de a influența dezbaterile interne

din România și implicit,

din Uniunea Europeană, alimentate

din plin de temerile

elementare ale oamenilor și de

rapiditatea cu care au circulat

și s-au schimbat știrile.

Informațiile de sănătate

înșelătoare, afirmațiile false,

teoriile conspirației și frauda

în domeniul protecției consumatorilor

pun în pericol

sănătatea tuturor. Informațiile

false sau înșelătoare legate de

coronavirus pot aduce prejudicii

coeziunii sociale, însă, mai

presus de toate, reprezintă o

amenințare la adresa sănătății

publice.

Afirmații false, precum

cele care îi îndemnau pe oameni

„să bea înălbitor sau alcool

pur pentru a se vindeca

de infecțiile cu coronavirus”:

dimpotrivă, înălbitorul și alcoolul

pur pot fi foarte nocive.

Teoriile conspiraționiste,

cum ar fi afirmația potrivit

căreia coronavirusul este „o

infecție cauzată de elitele lumii

pentru a reduce creșterea

populației”. Dovezile științifice

sunt clare: acest virus

provine dintr-o familie de

virusuri răspândite de animale,

printre care și SARS

și MERS. Afirmația potrivit

căreia „instalațiile 5G ar răspândi

virusul”. Aceste teorii

nu au nicio bază și au dus la

acte de vandalism asupra antenelor

5G.

Pe tot parcursul pandemiei

de Covid-19, unele persoane au

răspândit afirmații neștiințifice

cu privire la vaccinuri. Acestea

induc teama, putând cauza un

prejudiciu important pentru sănătate.

Informațiile înșelătoare,

teoriile nedovedite științific și

afirmațiile nefondate potrivit

cărora vaccinurile ne-ar modifica

ADN-ul sau ne-ar otrăvi,

provoacă reticență față de

vaccinare și îi descurajează pe

cetățeni.

Comisia Europeană conlucrează

cu platformele online

pentru a le încuraja să

promoveze surse oficiale, să

penalizeze conținutul care se

dovedește fals sau înșelător

și să șteargă conținutul ilegal

și pe cel care ar putea dăuna

sănătății sau integrității fizice

a oamenilor. Dezinformarea

pe tema coronavirusului ia în

continuare proporții. Bazați-vă

doar pe informații de actualitate

publicate de surse oficiale!

Lupta împotriva dezinformării

este un efort comun, care ne

implică pe toți.

Coronavirusul este extrem

de periculos și ne afectează tuturor

modul de viață. Datorită

unei mobilizări științifice fără

precedent, asistăm la rezultate

promițătoare. Așadar, urmați

recomandările autorităților

de sănătate publică din țara

dumneavoastră și consultați

site-urile relevante ale

organizațiilor internaționale și

ale Uniunii Europene: ECDC

și OMS! Și dumneavoastră

puteți combate dezinformarea!

Nu distribuiți conținut

neverificat, din surse dubioase!

„Proştii au fost creaţi prin

metode de manipulare politică

şi religioasă.” (Mihai

Enachi)

Iubește și protejează natura!

04 APRILIE

2021

Președintele României,

Klaus Iohannis a participat

la reuniunea Consiliului

European, în format de

videoconferință.

Liderii statelor membre

ale Uniunii Europene (UE) au

discutat despre situația actuală

și evoluțiile relevante privind

pandemia de Covid-19, despre

Piața Internă, cu accent pe

politica industrială și domeniul

digital. Șefii de stat și de

guvern au avut, de asemenea,

un schimb de opinii cu privire

la situația din Mediterana

de Est și relațiile Uniunii cu

Turcia. Totodată, în cadrul reuniunii

Consiliului European,

Preşedintele Statelor Unite

ale Americii, Joe Biden, a

avut o intervenție în care s-a

referit la perspectivele relației

UE – SUA.

În marja Consiliului

European, liderii Uniunii

Europene au participat la

Summitul Euro în format extins.

Reuniunea a pus accentul

pe aspectele privind rolul

internațional al monedei euro,

cu accent pe importanța politicilor

economice solide pentru

sporirea rezilienţei zonei

Euro.

În ceea ce privește pandemia

de Covid-19, liderii

au avut un schimb de opinii

referitor la chestiuni legate

de situația curentă din statele

membre, coordonarea la nivelul

UE în context Covid-19,

consolidarea răspunsului global

al UE la pandemie, implementarea

unui mecanism de

partajare a vaccinurilor cu

statele terțe.

În cadrul intervenției sale,

Preşedintele Klaus Iohannis

a subliniat că Uniunea se află

într-o situație dificilă din cauza

pandemiei de Covid-19.

În acest context, Președintele

României a făcut un apel către

liderii europeni în favoarea

apărării și consolidării unității

Uniunii.

Cu privire la mecanismul

de distribuție a vaccinurilor

în Uniune, Preşedintele Klaus

Iohannis s-a pronunțat pentru

menţinerea principiului prorata

în vigoare pentru distribuirea

vaccinurilor la nivelul

statelor membre UE.

Preşedintele României a

exprimat sprijinul pentru propunerea

recentă a Comisiei

Europene cu privire la autorizarea

exportului de vaccinuri,

făcând apel însă la prudență în

utilizarea acestui mecanism,

astfel încât să nu fie afectat

comerțul liber.

Referitor la propunerea

făcută de Comisia Europeană

privind înființarea unui certificat

digital, Preşedintele

Klaus Iohannis a reiterat necesitatea

ca acesta să nu creeze

discriminări între cetățenii

UE. Președintele României a

subliniat că aceste certificate

Actualitate

Participarea Președintelui României,

Klaus Iohannis, la reuniunea

Consiliului European

ar trebui utilizate numai în

scopuri medicale şi fără să

afecteze libertatea de mișcare

în interiorul Uniunii.

În contextul eforturilor

Uniunii privind crearea și

operaționalizarea cât mai

rapidă a unui mecanism european

de distribuire a vaccinurilor

pentru sprijinirea

statelor terțe, Preşedintele

României s-a pronunțat

pentru susținerea statelor

din Parteneriatul Estic în

gestionarea crizei sanitare.

Președintele Klaus Iohannis a

subliniat că România a donat

Republicii Moldova 21.600

de doze, urmând ca alte peste

50.000 de doze să fie donate

în următoarele zile.

În declarația adoptată în

cadrul reuniunii, liderii europeni

au subliniat importanţa

accelerării producției, livrării

şi distribuției de vaccinuri, aspect

esențial pentru depășirea

crizei, accentuându-se faptul

că eforturile în acest scop trebuie

intensificate. Liderii au

reiterat importanţa asigurării

în continuare a culoarelor

verzi privind transportul de

bunuri și servicii pe piața

unică şi au agreat pregătirea

unei abordări comune

în ceea ce priveşte ridicarea

treptată a restricțiilor atunci

când situația epidemiologică

va permite o relaxare a măsurilor

actuale. De asemenea,

s-a pus accent pe continuarea

consolidării răspunsului global

al UE la pandemie, prin

înființarea unui mecanism de

partajare a vaccinurilor care

să permită accesul universal

la vaccinuri.

În ceea ce privește Piața

Internă, liderii au avut un

schimb de opinii cu privire la

modalitățile prin care se poate

asigura deplina funcționalitate

a acesteia. În declarația pe care

au adoptat-o, liderii europeni

au subliniat importanța unei

piețe unice puternice, rezistente

și pe deplin funcționale,

cu accent pe implementarea

corespunzătoare a regulilor

pieței unice. De asemenea,

au evidențiat necesitatea de a

consolida competitivitatea și

reziliența industriei Uniunii

Europene, inclusiv a IMMurilor,

pentru a-și accelera

tranziția verde și cea digitală.

Totodată, se accentuează

importanța transformării digitale

pentru redresarea europeană

şi pentru bunăstarea

cetățenilor, subliniindu-se necesitatea

de a se spori suveranitatea

digitală a Europei întro

manieră autodeterminată și

deschisă. S-a făcut referire la

Comunicarea Comisiei Europene

Busola digitală 2030:

calea europeană pentru deceniul

digital, considerat un pas

important pentru dezvoltarea

digitală a Europei în următorul

deceniu.

De asemenea, liderii UE

fac apel la o mai bună utilizare

a potențialului datelor și

tehnologiilor digitale, crearea

de spații comune de date,

accesul la interoperabilitatea

datelor, inteligența artificială,

cu respectarea drepturilor

fundamentale și a protecției

datelor. Este, totodată, formulat

un apel către UE și

statele membre de a acționa

la nivel internațional pentru

promovarea standardelor

digitale ale Uniunii, fiind

reiterată preferința pentru

o soluție globală în materie

de impozitare digitală,

în cadrul Organizației pentru

Cooperare și Dezvoltare

Economică (OCDE).

Cu referire la situația din

Mediterana de Est și Turcia,

în declarația liderilor se subliniază

interesul strategic al

UE privind un mediu sigur și

stabil în regiunea Mediteranei

de Est și în dezvoltarea unor

relații de cooperare reciproc

avantajoase cu Turcia. Este

salutată evoluția pozitivă

din ultima perioadă privind

situația din Mediterana de

Est și reluarea dialogului

între Grecia și Turcia, precum

și angajamentul reînnoit

privind soluționarea

problemei cipriote sub auspiciile

ONU. În condițiile

menținerii sustenabilității

acestor evoluții, este reafirmat

interesul UE de a se angaja

într-o cooperare progresivă,

de o manieră proporțională și

reversibilă cu Turcia în domeniile

de interes comun.

Totodată, este reiterat apelul

adresat Turciei de a se

abține de la acțiuni unilaterale

provocatoare de încălcare

a dreptului internațional, precum

și determinarea UE de a

adopta măsuri restrictive și a

face apel la instrumentele de

care dispune în situația în care

se constată astfel de acțiuni.

Declarația liderilor evidențiază

faptul că statul de drept

și drepturile fundamentale rămân

o preocupare importantă

în cazul Turciei, iar dialogul

cu privire la astfel de probleme

continuă să fie o parte integrantă

a relației UE-Turcia.

Este subliniată și așteptarea ca

Turcia să contribuie pozitiv la

soluționarea crizelor regionale

din Libia, Siria și Caucazul

de Sud.

Declarația menționează, de

asemenea, aspecte ce țin de

gestionarea migrației, subliniindu-se

faptul că ar trebui

consolidată cooperarea cu

Turcia, în special în domenii

precum protecția frontierelor,

combaterea migrației

ilegale, precum și întoarcerea

migranților ilegali și a

solicitanților de azil respinși

către Turcia, în conformitate

cu Declarația UE-Turcia.

La Summitul Euro în format

extins, liderii europeni au

adoptat o declarație în care se

subliniază importanța consolidării

rolului internațional al

Euro în scopul consolidării autonomiei

strategice deschise în

domeniul economic și financiar,

contribuind astfel la stabilitatea

sistemului financiar

global. Se subliniază, totodată,

importanța asigurării unei

redresări inclusive și sustenabile

și a unei reziliențe economice

sporite, ca precondiții

pentru întărirea rolului global

al Euro. De asemenea, este

reafirmată importanța prezervării

capacității UE de a asigura

stabilitatea și reziliența

financiară într-un mod autonom,

context în care este

accentuată importanța definitivării

Uniunii Economice

și Monetare și avansarea demersurilor

pentru crearea unei

veritabile Uniuni a Piețelor de

Capital.

Comunicat și foto:

Administrația Prezidențială

06 APRILIE

2021

De interes

În cadrul unei ceremonii

restrânse desfășurate la sediul

Delegației guvernului

central în Principatul Asturia

( Principado de Asturias) din

Regatul Spaniei, la data de 26

martie a avut loc inaugurarea

oficială a Consulatului onorific

al României în Asturias.

În intervenția sa, ambasadorul

român Gabriela

Dancău a precizat că deschiderea

Consulatului onorific în

Asturia „se înscrie în strategia

Ministerului Afacerilor Externe

român de extindere a rețelei

consulare onorifice în zone în

care nu există o prezență consulară

de carieră” și „reprezintă

o oportunitate de aprofundare şi

diversificare a legăturilor dintre

România şi o regiune dinamică

precum Asturia”.

„Noul consulat onorific

vine în întâmpinarea interesului

antreprenorilor români de

a face cunoscută oferta de afa-

Secretarul de stat

Oana Ursache s-a

întâlnit cu omologul

său din cadrul

Guvernului României

Secretarul de stat

Oana Ursache din cadrul

Departamentului pentru

Românii de Pretutindeni s-a

întâlnit cu omologul său din

cadrul Guvernului României,

Annamaria Bogya. Cei doi

demnitari au vorbit despre

măsura 6.1 care privește tinerii

fermieri, dar și despre

posibile moduri în care tinerii

din diaspora pot fi integrați în

acest proiect.

S-a inaugurat Consulatul onorific al României în Asturia

ceri a țării noastre în regiunea

Asturia. Am convingerea, totodată,

că Santiago Estrada

Azcona, consulul onorific,

un prieten şi bun cunoscător

al României, va contribui la

dezvoltarea relațiilor economice

româno-spaniole şi la facilitarea

de investiții reciproce

în cele două țări”, a adăugat

ambasadorul român.

Consulul onorific al

României în Asturia este

avocat de profesie, preşedinte

al unei importante firme

de avocatură spaniole cu o

vastă experiență în domeniul

internațional.

Cu această ocazie,

Ambasadorul Gabriela Dancău

a avut și o reuniune de lucru

cu delegata guvernului central

spaniol în Comunitatea

De asemenea, un alt element

de pe agenda întâlnirii

l-a constituit colaborarea dintre

Secretariatul General al

Guvernului și Departamentul

pentru Românii de

Pretutindeni în ceea ce

privește proiectele destinate

diasporei și comunităților istorice

pe care DRP urmează

să le deruleze în acest an, dar

și reintegrarea în țară a românilor

din străinătate.

Autonomă Principatul Asturia,

Delia Losa, la care au participat

și Marian Popescu,

Consulul general al României

în Bilbao, și Santiago Estrada,

Consulul onorific al României

în Asturia.

Gabriela Dancău a

mulțumit pentru eforturile

guvernului Spaniei și a

reprezentanților săi în teritoriul

spaniol în vederea bunei

integrări a românilor și a sprijinirii

misiunilor diplomatice

și consulare românești. Delia

Losa a asigurat partea română

de tot sprijinul de care are

nevoie și a exprimat convingerea

că Santiago Estrada,

consulul onorific al României

în Asturia, va fi un membru

activ al corpului consular din

regiune și va promova cu suc-

ces interesele României.

Consulatul Onorific al

României în Asturia are ca

obiectiv dezvoltarea relaţiilor

bilaterale româno-spaniole, în

special în domeniul economic,

comercial şi cultural, precum

şi acordarea de asistenţă

şi protecţie consulară în caz

de nevoie cetăţenilor români

aflaţi în circumscripţia consulară,

în situaţii deosebite. Circumscripţia

consulară cuprinde

Comunitatea Autonomă

Principatul Asturia.

Coordonatele noului oficiu

consular onorific sunt următoarele:

Consulatul Onorific al

României în Asturia

Adresa: Calle Arquitecto

Reguera, No. 1, Oviedo

( Principado de Asturias)

E-mail: rocons.asturias@

gmail.com

Consul onorific: Santiago

Estrada Azcona

Mai multe informaţii privind

consulatele onorifice

sunt disponibile aici: http://

www.mae.ro/node/1871

DRP condamnă ferm orice incitare la ură și atac

la adresa cetățenilor români din străinătate

Reacția secretarului de stat

Oana Ursache la atacul lansat

de către Macarena Olona, deputat

de Granada, secretar general

al Grupului parlamentar

Vox din Congresul Deputaților

VOX, cu privire la românii

care trăiesc în Granada.

„Mă surprinde într-un mod

extrem de neplăcut relatarea

din presa spaniolă, referitoare

la o deputată VOX care incită

la violență și la ură contra

românilor care ar fi ocupat

case în Granada. Granada

este un oraș cosmopolit, în

care nu există intoleranță, a

cărei istorie este o sumă de

suprapuneri culturale dintre

cele mai diverse. Este spațiu

de intersecție al culturilor, în

care de atâtea ori am recitat

poeme în limba română, care

este oraș UNESCO al literaturii,

nu are cum să se transforme

peste noapte în discurs

reacționar de tristă amintire.

Timp de 12 ani, Granada

mi-a fost casă, universitate,

poezie. În tot acest timp m-am

apropiat de comunitatea românească,

pe care îndrăznesc

să spun că o cunosc îndeaproape.

Declarația deputatei

Vox este de la un cap la altul

o scoatere din context. Este

incitare la ură etnică și rasială.

Așa cum nimănui nu i-ar

trece prin cap să denigreze

pe cetățenii spanioli, arabi,

francezi, britanici, germani,

olandezi, tot așa nici față de

români nu ar trebui să îndrăznească

niciun politician

european să vină cu astfel de

declarații.

Așa numiții „okupas”

sunt acei oameni care intră

în casele nelocuite și le

ocupă, folosindu-le pentru a

supraviețui, aceștia fi ind de

fapt cazuri sociale. E adevărat

că la nivelul societății

spaniole este un adevărat fenomen,

explicabil prin legile

permisive ale societății. E tot

o formă de toleranță, care în-

cearcă să nu excludă brutal

tocmai pe membrii săi cei mai

vulnerabili.

Dragi români din Granada,

să fiți așa cum ați fost întotdeauna,

mândri că sunteți ro-

mâni și că locuiți într-un oraș

cald și primitor, așa cum l-ați

cunoscut de la început.”

Oana Ursache, Secretar

de stat - Departamentul pentru

Românii de Pretutindeni

Juridic APRILIE

2021 07

Ioana Brătuleanu

Avocat (Madrid – Spania)

Asigurarea de

sănătate pentru

cetățenii români

pe teritoriul

Uniunii Europene

Având în vedere mobilitatea

tot mai crescută a cetățenilor

români pe teritoriul Uniunii

Europene și întrebările tot mai

dese legate de asigurarea de

sănătate, am decis abordarea

acestei teme în speranța de a lămuri

câteva aspecte importante

privind asigurarea medicală

atunci când ne deplasăm dintrun

stat în altul. Bineînțeles că

întotdeauna se poate apela la o

asigurare privată de sănătate,

însă în prezentul articol mă

voi referi doar la dreptul de

asigurare de sănătate în sistemul

public de sănătate.

În primul rând, menționez

că dreptul la asigurare medicală

pe teritoriul Uniunii

Europene depinde de reședința

persoanei în cauză, de statutul

economic (angajat, șomer, fără

loc de muncă) și nu depinde de

naționalitatea acestuia. Iar în

funcție de deplasările pe care

urmează să le faceți și de perioadele

de ședere, trebuie să

decideți asupra unei forme de

acoperire a asigurării medicale

în caz de nevoie.

În funcție de cele menționate

anterior, sunt două opțiuni de

asigurare medicală la sistemul

public de sănătate la care

puteți avea dreptul atunci când

vă deplasați în alt stat. Prima

variantă este cea a Cardului

european de sănătate, cu o

valabilitate de la șase luni la

doi ani, recomandată pentru

deplasări pe teritoriul altui stat

pe o perioadă de cel mult șase

luni. Atenție însă, cardul vă

asigură doar serviciile medicale

devenite necesare pe timpul

șederii (cum ar fi serviciile de

asistență medicală de urgență),

nu acoperă serviciile medicale

pentru afecțiuni și tratamente

preexistente la data deplasării,

adică situația în care asiguratul

se deplasează într-un alt stat

membru în scopul unui tratament

medical planificat.

Cea de-a doua variantă este

cea a Formularului S1 care se

eliberează în statul de origine

pentru persoanele salariate sau

lucrătorii independenţi care îşi

desfăşoară activitatea în alt

stat decât statul de origine,

când sunt detaşaţi sau în caz

de pluriactivitate, lucrătorii

transfrontalieri, pensionari,

funcţionari publici şi membrii

de familie ai acestora. Acesta

se solicită în România de la

Casa de asigurări de sănătate

și vă dă dreptul la asigurarea

medicală completă în statul în

care vă veți deplasa.

Dacă lucrați într-o țară de

pe teritoriul Uniunii Europene

și locuiți în altă țară, veți avea

dreptul în principiu la asistență

medicală în ambele țări. Pentru

a beneficia de acest drept,

trebuie să vă înregistrați în țara

în care lucrați și să obțineți

formularul S1 de la casa de

asigurări de sănătate. Dacă vă

desfășurați activitatea ca lucrător

detașat pe o perioadă mai

scurtă de doi ani, puteți rămâne

asigurat în țara de origine.

Procedura este aceeași, adică

solicitați formularul S1 de la

casa de asigurări de sănătate

din țara de origine și îl predați

casei de asigurări de sănătate

din țara în care veți lucra.

Dacă vă desfășurați activitatea

în mai multe țări, dar

efectuați cel puțin 25% din

activitățile profesionale în țara

în care locuiți, puteți beneficia

de asistență medicală în

țara în care locuiți. Ca regulă

pentru acest caz, trebuie să

lucrați în cel puțin două țări

din UE, dar să vă desfășurați

o parte substanțială din activitatea

profesională în țara de

reședință pentru a beneficia de

asigurare în baza legislației

țării de reședință.

În cazul în care sunteți

funcționar public detașat în

străinătate, aveți dreptul la asigurare

medicală în țara în care

locuiți tot prin intermediul formularului

S1 solicitat de la casa

de asigurări de sănătate din țara

de origine și prezentarea acestuia

în țara în care veți lucra.

În cazul studenților, cercetătorilor

sau stagiarilor care se

deplasează în altă țară de pe

teritoriul Uniunii Europene,

pot beneficia de asigurare medicală

în țara gazdă prin intermediul

cardului european de

asigurări sociale de sănătate în

cazul în care nu este angajat,

iar în cazul în care este angajat

în țara gazdă, este necesară afilierea

la sistemul de asigurări

de sănătate din acea țară.

Cel mai întâlnit caz în ultima

perioadă este cel al pensionarilor

din România care

se mută în Spania pentru a fi

mai aproape de copii și nepoți.

În acest caz, pentru a beneficia

de asigurare medicală în

Spania atunci când persoana

în cauză nu a lucrat niciodată

pe teritoriul Spaniei, trebuie

să solicite formularul S1 de la

Casa de asigurări de sănătate

din România și să prezinte

formularul la autoritățile spaniole

pentru a beneficia de asigurare

de sănătate în statul de

reședință.

Varianta cardului european

de sănătate în acest caz nu se

recomandă din cauza perioadei

scurte de valabilitate și a tratamentelor

asigurate. De asemenea,

trebuie menționat faptul

că în cazul în care s-a solicitat

formularul S1 în România, veți

beneficia de asigurare medicală

în Spania, însă nu veți mai

beneficia de asigurare medicală

în România. În momentul în

care decideți să vă întoarceți,

trebuie să contactați casa de

asigurări de sănătate pentru a

face demersurile necesare.

Dacă s-a lucrat o perioadă

pe teritoriul României și o perioadă

pe teritoriul Spaniei, iar

pensia se primește din ambele

țări, pensionarul va fi asigurat

în ambele state fără a fi necesare

alte demersuri.

Dacă țara care vă plătește

pensia este una dintre acestea:

Austria, Germania, Țările de

Jos, Belgia, Grecia, Polonia,

Bulgaria, Ungaria, Slovenia,

Cipru, Islanda, Spania, Cehia,

Liechtenstein, Suedia, Franța,

Luxemburg sau Elveția, veți

avea dreptul la asigurare medicală

atât în țara în care ați lucrat,

cât și în țara în care v-ați

mutat și ați prezentat formularul

S1. Atenție însă, România

nu este inclusă în această lista,

astfel că dacă primiți pensie din

România și vă mutați în Spania,

unde prezentați formularul S1,

veți beneficia de asigurare medicală

doar în Spania.

În cazul în care sunteți în

căutarea unui loc de muncă și

primiți șomaj din partea unei

țări din UE, trebuie să obțineți

un card european de asigurări

de sănătate înainte de vă muta

în străinătate și veți avea asigurate

doar tratamentele de

urgență pe perioada în care

primiți prestația de șomaj.

Dacă nu aveți asigurare în nicio

țară de pe teritoriul Uniunii

Europene și decideți să vă

mutați în altă țară, va trebui să

încheiați o asigurare medicală

privată în țara în care vă mutați,

dacă acea țară nu permite

cotizații private la sistemul de

asigurări de sănătate publică.

Autor: Avocat Ioana

B ratuleanu (Madrid) Colaborator

voluntar la Occidentul

R omânesc

Avocat ICAM specializat în

Drept internațional

Telefon: 642.308.360, E-mail:

secretaria@ brilawabogados.

es

08 APRILIE

2021

tul românesc are mare nevoie

de investiții. Nu putem neglija

populația de aici și nu putem

lăsa ca nouă sate din România

să moară anual, din cauza depopulării.

Mai ales că satul

românesc are un potențial

extraordinar și e timpul să îl

salvăm până nu e prea târziu”,

afirmă acesta. Cu siguranță,

dacă și alți factori de decizie,

din administrațiile locale și din

cea centrală, ar învăța cât mai

mult din experiența lui, acest

lucru ar fi posibil.

Camelia Jula: Cum ați

ajuns să candidați, în 2000,

pentru funcția de primar al

comunei Ciugud?

Gheorghe Damian: Sunt

de loc din comuna Daia

Română, vecină cu Ciugudul

și, cum îmi place să spun, am

trecut dealul la mândre: miam

găsit aici o fată frumoasă,

care apoi mi-a devenit soție, în

1992. Am rămas aici cu soția

mea și ne-am asumat minusurile

și plusurile traiului la țară.

Ciugudul de atunci era un sat

îmbătrânit, cu puține familii de

tineri, vreo cinci. În 1999, de

Crăciun, de fapt în după-masa

zilei de Ajun, am rămas fără

apă potabilă. Ciugudul avea

o rețea proprie, locală, de alimentare

cu apă, administrată

de primărie. Dar primăria a lăsat

în seama noastră reparația:

trebuia să cumpărăm o pompă

și să o montăm în stația de

pompare. Am strâns bani, am

căutat furnizori, am rugat primăria

să ne lase să trimitem

un fax cu comanda, au spus

că nu se poate, deși problema

era a comunității. În cele

din urmă, am făcut rețeaua să

funcționeze. Iar în primăvara

anului 2000 noi, familiile tinere

din sat, am decis că era

momentul să schimbăm ceva.

Deși nu aveam nimic de-a

face cu administrația publică

locală (eu venind din medicina

de urgență), am luat cu toții

atunci decizia ca eu să candidez

la alegerile din acel an.

Nu mi-am dorit să fiu primar,

dar mi-am dorit să fac lucrurile

mai bine pentru a-i face pe

oameni fericiți. Am fost considerat

candidatul cu cele mai

mici șanse, pentru că aveam

Primar de nota 10

Fericirea de a trăi la țară și

32 de ani, nu eram de loc din

Ciugud, rudele soției nu sunt

foarte numeroase. Campania

mea a fost din poartă în poartă,

discutând cu toți oamenii. Am

ajuns primar atunci într-o comunitate

cu foarte mari probleme,

ca orice sat din România

din anul 2000, cu foarte multe

lipsuri, cu foarte puține resurse,

dar eram foarte visător, încrezător

și cumva mă agățam de

orice ca să rezolv problemele

oamenilor. De aici a început

povestea frumoasă.

Camelia Jula: Ce ați găsit

atunci în primărie?

Gheorghe Damian: În

primul rând, am descoperit că

veniturile proprii erau de vreo

75.000 de lei și datoriile, de

300.000 de lei. Biroul primarului

avea singurul calculator

de la vremea respectivă, un

286, care era un element de

decor, ca într-un showroom

de porțelanuri. Apoi, atitudinea

colegilor de atunci față

de contribuabili nu era deloc

una corectă. A fost momentul

când am realizat că, de fapt,

nu aveam bani să investesc în

proiecte de anvergură, dar că

puteam investi în oameni. Am

început să îi triez pe cei aflați

deja acolo și să îmi aduc lângă

mine oameni tineri, care să

creadă în visele mele și să devină

una cu comunitatea noastră.

Camelia Jula: Asta urma

să vă întreb, ce schimbări ați

făcut în primul rând, în ce ați

investit prima dată – înțeleg că

a fost resursa umană.

Gheorghe Damian: Prima

schimbare a fost să imprim ordinea

în instituție. I-am făcut

pe colegi să înțeleagă că programul

nostru este de la 8 la 16,

indiferent de zi. Nu de la 8 și 10

până la 16 fără un sfert. Eu sunt

primar de 21 de ani și numai

când am fost plecat în delegație

sau în concediu nu am venit

la 7:30 la birou. În rest, zi de

zi, am fost primul după femeia

de serviciu în instituție,

tocmai pentru a le demonstra

că se poate. Și că doar așa le

Occidentul Românesc vă

prezintă, în ediția lunii aprilie,

al treilea interviu cu unul

dintre primarii „altfel” din

România: Gheorghe Damian,

primar de 21 de ani al comunei

Ciugud din județul Alba. O

comună care a reușit, datorită

viziunii și curajului edilului

său, să devină cea mai renumită

din România ca model de

bune practici în atragerea de

fonduri europene și în dezvoltarea

rurală reală, sănătoasă,

vizibilă și benefică întregii

comunități.

Despre Gheorghe Damian,

primarul din Ciugud, a auzit

cu siguranță mare parte a

României. Zeci de articole și

emisiuni din ultimii ani au arătat

țării (și lumii) ce a făcut pentru

comuna în care a ajuns primar

în anul 2000. Ciugudul a atras,

până acum, fonduri europene în

valoare de peste 32 de milioane

de euro, pe care le-a folosit

înțelept pentru a oferi nu doar

servicii necesare comunității,

ci și oportunități care să aducă

oamenilor împlinirea și fericirea

traiului la țară, în condiții

decente. Când discuți cu omul

responsabil pentru această viziune

de dezvoltare nu poți să

nu remarci modestia și liniștea

cu care își prezintă parcursul în

administrația publică locală și

realizările.

Gheorghe Damian este primarul

care a știut, de la bun

început, că se află în slujba

comunității și că tot ceea ce

face trebuie să fie înspre binele

ei. „Noi venim aici cu

gândul să vedem ce facem

astăzi mai bine decât ieri și

cu ce contribuim, prin ceea ce

facem, la binele comunității,”

spune acesta referindu-se la

întreg aparatul primăriei, care

numără 14 angajați (cu primar

și viceprimar, la o comună cu

3.200 de locuitori), o echipă de

12 oameni care lucrează pentru

accesarea de fonduri europene

(care se autofinanțează) și

un serviciu de administrare a

domeniului public și privat al

comunei cu opt angajați.

Pro-european până în

măduva oaselor, Gheorghe

Damian este un susținător înfocat

al satului românesc. „Saputem

cere oamenilor să vină

alături de noi, când noi suntem

exemplul pentru ei și suntem

în slujba lor. Apoi, am investit

în transformare – e mult spus

digitalizare, pentru vremea respectivă,

dar imaginați-vă că

aveam o mașină de scris nici

măcar electrică! Rupea mereu

foaia, se scria cu indigo-ul...

M-a sponsorizat un prieten

cu trei calculatoare Pentium

686 și o imprimantă cu ace și

le-am dat termen colegilor ca

într-o lună de zile toți să învețe

Word-ul și de atunci niciun

document, nicio adeverință să

nu mai iasă scrisă la mașină,

ci doar la calculator. Unii au

renunțat, alții au rămas, au

învățat. Următorul pas a fost

achiziționarea softurilor pentru

casierie și contabilitate. Dar da,

am investit continuu în resursa

umană.

Camelia Jula: Ulterior,

ați creat și un birou special

pentru accesarea fondurilor

europene...

Gheorghe Damian: Așa

este, pe acesta l-am înființat

în 2006, după ce fusesem în

Germania la niște cursuri de

dezvoltare rurală. Am văzut

atunci ce înseamnă fondurile

europene, cât de importante

sunt și mai ales că nu au culoare

politică. Marea mea problemă

și dezamăgire a fost că,

indiferent ce strategie ne-am fi

făcut noi la Ciugud, nu aveam

predictibilitate. Depindeam

foarte mult de politic și astfel

nu puteam avea o dezvoltare

coerentă. După ce am înțeles

aceste lucruri, am început să

clădesc biroul pentru fonduri

europene, ca să putem accesa

fondurile de pre-aderare și apoi

cele ulterioare aderării.

Camelia Jula: Și ce sumă

ați atras până acum în total,

respectiv, care sunt principalele

proiecte pe care le-ați

finanțat cu acești bani?

Gheorghe Damian: Ca

sumă totală, am trecut de 32

de milioane de euro. Dacă o

comparăm cu sumele atrase

de un municipiu mare, ar părea

foarte puțin. Dar dacă ne

raportăm la câți euro am atras

pe cap de locuitor, suntem

campioni naționali și batem

municipii și orașe. Am ajuns

la 10.000 de euro pe cap de

locuitor. În ce s-au dus banii

aceștia, ca proiecte? Aș începe

cu fondurile de pre-aderare, cu

primul nostru Phare, când neam

luat toate softurile folosite

în administrația publică locală

și ne-am instruit personalul.

Apoi, ca proiect major de infrastructură

(post-aderare),

am avut o asociere cu comuna

vecină Berghin, pentru 7,5

milioane de euro, prin care am

finalizat lucrările de canalizare

la noi în Ciugud, am introdus

canalizare și apă în Berghin și

ne-am asfaltat toate străzile.

Tot atunci ne-am pus la punct

expoziția etnografică și am

dotat un centru de zi pentru

persoane vârstnice. Împreună

cu încă trei comune, apoi, am

asfaltat vreo 30 de kilometri de

drumuri de câmp, care unesc

șapte sate și deservesc câteva

mii de hectare de teren, iar pe

traseul lor au apărut ferme. La

ora actuală, suntem comunitatea

cu cele mai multe stații

de încărcare pentru mașini

electrice din România, cu

energie electrică produsă de

panouri fotovoltaice. Recent

am încheiat un proiect cu comuna

Sântimbru prin care am

asfaltat un drum comunal ce

leagă două sate ale noastre, am

asfaltat zona industrială, zona

noastră de dezvoltare economică,

am reabilitat o stradă principală

din satul Șeușa, acum

lucrăm la debarcaderul de pe

râul Mureș...

Camelia Jula: Și ați ridicat

și o școală inteligentă...

Gheorghe Damian: Așa

este. Am îndrăznit să credem

că învățământul de la țară are

viitor și am investit în prima

Școală Smart din România

din mediul rural. Am vrut să

ne aducem acasă copiii care

învățau în municipiul Alba-

Iulia și, mai mult decât atât, să

vedem fericirea pe chipurile lor

când merg la școală. Chiar dacă

noi nu ne-am pregătit pentru

pandemie când am construit

această școală, s-a dovedit o

bună investiție în acest context.

Iar școala noastră este exemplu

de bună practică pentru mulți

colegi din țară.

Camelia Jula: Câți copii

învață acum la școala inteligentă

din Ciugud?

Gheorghe Damian: 165

și a devenit neîncăpătoare.

Avem copii care vin și din

alte localități ca să învețe la

noi. Astfel că ne-am gândit să

începem proiectarea unei noi

școli, mult mai mare și mai

încăpătoare, pentru că este

nevoie. Vă dau un exemplu:

avem o familie mutată din

București la Ciugud tocmai

pentru școala noastră. De

fapt, avem multe astfel de

exemple, de familii care se

stabilesc la noi pentru a-și da

copiii aici la școală.

Primar de nota 10 APRILIE

2021 09

cum a devenit posibilă la Ciugud

Camelia Jula: Iar dincolo

de segmentul de servicii

oferit populației, ați oferit și

oportunități pentru investitori.

Cum ați pornit acest demers și

ce urmări are acum?

Gheorghe Damian: Încă

din primul mandat am constatat

că fără un motor financiar,

fără o independență financiară,

nu putem avea predictibilitate

pentru a ne implementa strategia

de dezvoltare. Am identificat

un teren, o pajiște comunală,

foarte bine amplasată geografic

(este în afara comunității, dar

între noi și Alba-Iulia, aproape

de șoseaua de centură, de calea

ferată, acum pe acolo trece și

autostrada) și am constatat că

numărul de animale ce pășteau

acolo scăzuse drastic. Am decis

să luăm 30 de hectare din

cele 100 de acolo, să le utilăm

cu apă, canalizare, curent, iluminat,

supraveghere video,

gaze naturale, în așa fel încât

să facem locul atractiv pentru

investitori. Am reușit acest

lucru abia în anul 2005, când

consilierii locali au înțeles ideea

și m-au susținut. Sigur că lucrurile

nu au rămas fără urmări,

fiindcă am creat un cutremur

în două sate... M-am ales și

cu plângeri pe la DNA și alte

instituții, dar eu nu am nicio

problemă să dau cu subsemnatul

atâta timp cât actele sunt

corecte, cifrele vorbesc, așa că

lucrurile s-au încheiat cu bine.

Între timp, și oamenii sunt

fericiți că avem această zonă de

dezvoltare economică. De anul

trecut am extins-o cu încă 12

hectare. Așa cum am prevăzut

în 2005, a devenit motorul nostru

de dezvoltare: acum acolo

sunt vreo 30 de companii, cu

gieni care a ales să se stabilească

aici, o familie de italieni...

Ne place multiculturalismul

acesta, avem inclusiv o familie

întoarsă din Canada, cu tineri

cu tot. Eu mereu spun asta: calitatea

oricărei organizații este

dată de calitatea oamenilor din

interiorul acelei organizații, fie

că vorbim de partide politice,

de ONG-uri, de echipe de fotbal

sau de comunități. Pentru

noi nimic nu este mai înălțător

decât să vedem cum crește, pe

zi ce trece, calitatea resursei

umane din comunitatea noastră.

Camelia Jula: Care este

viziunea de acum pentru

Ciugud – mă refer la acest al

șaselea mandat al dumneavoastră,

dar și la cea pe termen

mult mai lung?

Gheorghe Damian: Noi

investim mult în educație,

pentru că opinia mea este că

educația este temelia oricărei

societăți, fără investiții în

educație și sănătate un popor

nu are viitor. Cea mai mare

dorință a noastră este să construim

o nouă școală, îi spunem

Școala Viitorului; dacă

în Școala Smart de la Ciugud

am adus multă tehnologie, în

aceasta vrem să aducem și mai

multă, dar să creăm și ateliere

meșteșugărești, în așa fel încât

copiii să înțeleagă că viața

înseamnă și creație, muzică,

socializare, dans. Dacă acest

proiect ne va reuși, Ciugudul

va fi mult mai împlinit. Mai

avem un proiect conex celui ce

vizează școala, de dezvoltare a

unei baze sportive moderne și a

unui parc, unde vom avea toți

arborii din România. Viitoarea

școală va fi în relație cu tehnologia,

cu aerul curat, cu sportul,

cu natura. Am mai început un

proiect foarte ambițios, cu un

pod peste râul Mureș, care va

scurta mult distanța până la

Alba-Iulia. Avem de finalizat

o grădiniță cu program prelungit

și o creșă, iar de anul

acesta construim primul parc

de auto rulote din județul Alba,

în relația cu debarcaderul de

pe Mureș. Vrem să construim

și o pistă de biciclete care să

lege municipiul Alba-Iulia de

comuna Ciugud. Avem mult

mai multe proiecte, acestea

sunt doar câteva, în direcțiile

peste o mie de locuri de muncă.

Acestea ne asigură 80% din

veniturile noastre proprii din

bugetul local. Fără acești bani

nu puteam duce atâtea proiecte

cu fonduri europene și, desigur,

această zonă de dezvoltare economică

a făcut ca Ciugudul să

nu mai aibă probleme sociale.

Tindem cu șomajul către zero,

nu mai avem asistați sociali,

pentru că oamenii au unde

să muncească. Un alt efect a

fost că acest proiect a făcut să

crească încrederea oamenilor

în administrația locală de la

Ciugud. Astfel, acum șase ani,

când am decis să punem la

dispoziție 60 de hectare, adică

o întreagă pășune comunală

dintr-un sat, pentru a dezvolta

cel mai frumos și mai modern

teren de golf din sud-estul

Europei, oamenii nu au mai

avut absolut nicio problemă.

Iar acum suntem cu toții mândri

că Ciugudul este pe harta

mondială a terenurilor de golf.

Camelia Jula: Cum ați

reușit să vă păstrați comunitatea

aproape, mai ales după

schimbările realizate în primele

mandate? Sunteți, iată,

la al șaselea...

Gheorghe Damian: Cred

că prin puterea exemplului și

puterea de comunicare. De fieprincipale.

Iar pentru viitorul

mai îndepărtat... Mi-aș dori

din suflet ca acest concept

de sat inteligent să păstreze o

relație fidelă cu tradiția, obiceiurile,

viața socială a satului,

șezătorile, cu poveștile de la

gura sobei.

Camelia Jula: Vă propun

un exercițiu de imaginație:

aveți o baghetă magică la

dispoziție. Care ar fi primele

trei lucruri pe care le-ați

schimba la România cu ajutorul

ei?

Gheorghe Damian: Trăim

într-o țară atât de frumoasă,

binecuvântată de Dumnezeu...

Dacă ar fi să schimb ceva la ea,

i-aș schimba o parte din conducători.

Să înțeleagă că sunt

acolo trimiși ca să întoarcă

ceea ce au primit, ceea ce au

acumulat, spre comunitate. I-aș

face să fie mai iubitori de țară,

iar atunci când votează sau

iau anumite decizii să se gândească

la nepoții și strănepoții

noștri, că trebuie să se bucure

și ei de ea. Apoi, aș schimba

puțin mentalitatea românilor,

aici avem mult de lucrat. Trebuie

să înțelegem că am trăit 45

de ani într-un sistem comunist

care ne îngrădea puterea de

creație, viziunea, iar apoi am

trăit o perioadă (până la intrarea

în Uniunea Europeană)

într-un capitalism sălbatic,

unde făceau rating hoții, mogulii,

șmecherii. Nu-mi doresc

ca acestea să fie modelele de

viață pentru viitorul nostru.

Și, desigur (cu asta trebuia să

încep), aș schimba sistemul de

educație și de sănătate.

Camelia Jula: Un cuvânt

pentru cititorii Occidentului

Românesc – ce le-ați spune

celor plecați de acasă, dar cu

atât de mult dor de casă în

inimă?

Gheorghe Damian: Dragii

noștri frați români de pretutindeni,

din Spania și alte țări, să

nu vă deziceți niciodată de rădăcinile

voastre. Fie că sunteți

din ultimul sat din România

sau din centrul capitalei, să nu

uitați de unde vă trageți seva.

Patria este cea care a contribuit,

împreună cu cei dragi, la

care dată când comunitatea a

avut o problemă, am fost acolo,

la bine, la rău. Le-am câștigat

încrederea. Plus că ei nu erau

învățați să se întâlnească cu

primarul la ședințe publice.

Noi am schimbat regula și de

două ori pe an (excepție 2020,

de când a venit pandemia), o

dată după sărbătorile de iarnă

și o dată în vară, ne întâlnim

cu oamenii în ședințe publice

și le spunem ce am făcut anul

trecut, ce vrem să facem anul

acesta, le spunem care sunt problemele

cu care ne confruntăm,

iar ei ne spun nemulțumirile,

propunerile lor, ce ar trebui să

îmbunătățim.

Camelia Jula: Dezvoltarea

comunei a adus și o creștere

demografică. Câți locuitori

aveți acum și care este prognoza

pentru viitor?

Gheorghe Damian: În

2000 când am ajuns primar

eram 2.600 de locuitori. Acum

avem undeva la 3.200. Nu

avem o creștere exagerată, ci

una sănătoasă, pe care mi-aș

dori să o păstrăm. De aceea inclusiv

regulamentul nostru de

urbanism este unul foarte strict,

foarte dur, în așa fel încât să nu

ne trezim mâine-poimâine cu

blocuri în Ciugud, să nu ne

trezim cu un dezastru urbanistic.

Nu vrem să ne dezicem de

titlul de sat, de viața de la țară,

chiar dacă unii spun că suntem,

cumva, o comună urbanizată.

Pe de altă parte, ceea ce am

făcut noi aici (în interiorul,

dar și în exteriorul instituției)

a fost să creăm fericirea de a

trăi la țară. Asta i-a determinat

pe oameni să vină să locuiască

în Ciugud. Am creat servicii și

oportunități. De la activități

sportive, culturale, sociale,

la cele de protecția mediului,

în așa fel încât oamenii să fie

fericiți.

Camelia Jula: Printre cei

veniți (sau întorși) în comună

se numără și persoane din

diaspora?

Gheorghe Damian: Da,

avem tineri de-ai noștri care

au plecat în diaspora și s-au

întors acasă, chiar destul de

mulți. Avem foarte mulți care

nu sunt ciugudeni, dar se întorc

din diaspora și vin aici. Avem

din Germania, din Italia, din

Spania, avem o familie de beldezvoltarea

dumneavoastră ca

indivizi. Soarta a făcut ca întrun

anumit moment din viață

să luați drumul pribegiei și să

ajungeți în țări străine. Acolo

ați demonstrat că românii sunt

oameni pricepuți, serioși, cu

care noi ne mândrim; sunteți

cei care ați creat imaginea

României în afară. Mi-aș dori

tare mult să veniți acasă, ca împreună

să ne reconstruim țara.

S-au făcut pași importanți de

la Revoluție, însă trebuie să

înțelegem cu toții că nu putem

să sperăm la schimbări majore

peste noapte, sau chiar în 30 de

ani, să ajungem ca instituțiile

statului să funcționeze precum

cele din Spania. De felul meu,

eu sunt un optimist înrăit. După

Revoluție, vecinul meu mă îndemna

să plec în Germania. Iar

eu i-am răspuns că Germania

trebuie să vină aici. Noi trebuie

să o aducem. Fiecare dintre

noi trebuie să punem umărul să

schimbăm ceva. Vă aștept cu

drag să vă întoarceți, iar dacă

nu vă întoarceți, nu uitați să vă

învățați copiii și nepoții să vorbească

limba română, să aveți

în casă și în suflet drapelul

nostru, straiele noastre străbune,

ziua noastră națională de 1

Decembrie.

Camelia Jula: Ce înseamnă,

pentru dvs., a fi cetățean

european?

Gheorghe Damian: Foarte

mult. Un progres imens. Eu am

fost primar și înainte de aderarea

la Uniunea Europeană

și am văzut cât de mult s-au

schimbat instituțiile statului,

pentru că acolo au fost și încă

sunt multele noastre probleme.

Pentru mine, ca primar

la Ciugud, a însemnat fonduri

europene pentru dezvoltare.

Niciodată Ciugudul nu ar fi

ajuns aici fără ele. Am făcut un

calcul (și nu suntem o comună

săracă, suntem în top cinci la

nivel județean) și am fi avut

nevoie de veniturile noastre

proprii pe viitorii 100 de ani ca

să realizăm ce am realizat până

acum, cu fondurile europene.

Apoi, dreptul nostru de liberă

circulație, de muncă, avem atât

de multe avantaje. De asta eu

sunt pro-european până în măduva

oaselor.

A consemnat: Camelia Jula

Fotografii: Primăria Ciugud/

Gheorghe Damian

10 APRILIE

2021

Zvon de primăvară

Pagină realizată de Letiția Coza

Rapsodii de primăvară

de George Topârceanu

Pagina copiilor

I

Sus prin crângul adormit,

A trecut în taină mare,

De cu noapte, risipind

Şiruri de mărgăritare

Din panere de argint,

Stol bălai

De îngeraşi,

Cu alai

De toporaşi.

Primăvară, cui le dai?

Primăvară, cui le laşi?

II

Se-nalţă abur moale din grădină.

Pe jos, pornesc furnicile la drum.

Acoperişuri veştede-n lumină

Întind spre cer ogeacuri fără fum.

Pe lângă garduri s-a zvântat pământul

Şi ies gândacii-Domnului pe zid.

Ferestre amorţite se deschid,

Să intre-n casă soarele şi vântul.

De prin balcoane

Şi coridoare

Albe tulpane

Fâlfâie-n soare.

Ies gospodinele

Iuţi ca albinele,

Părul le flutură,

Toate dau zor.

Unele mătură,

Altele scutură

Colbul din pătură

Şi din covor.

Un zarzăr mic, în mijlocul grădinii,

Şi-a răsfirat crenguţele ca spinii

De frică să nu-i cadă la picioare,

Din creştet, vălul subţirel de floare.

Că s-a trezit aşa de dimineaţă

Cu ramuri albe – şi se poate spune

Că-i pentru-ntâia oară în viaţă

Când i se-ntâmplă-asemenea minune.

Un nor sihastru

Şi-adună-n poală

Argintul tot.

Cerul e-albastru

Ca o petală

De miozot.

III

Soare crud în liliac,

Zbor subţire de gândac,

Glasuri mici

De rândunici,

Viorele şi urzici…

Primăvară, din ce rai

Nevisat de pământeni

Vii cu mândrul tău alai

Peste crânguri şi poieni?

Pogorâtă pe pământ

În mătăsuri lungi de vânt,

Laşi în urmă, pe câmpii,

Galbeni vii

De păpădii,

Bălţi albastre şi-nsorite

De omăt topit abia,

Şi pe dealuri mucezite

Arături de catifea.

Şi porneşti departe-n sus

După iarna ce s-a dus,

După trena-i de ninsori

Aşternută pe colini…

Drumuri nalte de cocori,

Călăuzii cei străini,

Îţi îndreaptă an cu an

Pasul tainic şi te mint

Spre ţinutul diafan

Al câmpiilor de-argint.

Iar acolo te opreşti

Şi doar pasul tău uşor,

În omăt strălucitor,

Lasă urme viorii

De conduri împărăteşti

Peste albele stihii…

Primăvară, unde eşti?

Vestitorii primăverii

de George Coşbuc

Dintr-alte ţări, de soare pline,

Pe unde-aţi fost şi voi străine,

Veniţi, dragi păsări, înapoi -

Veniţi cu bine!

De frunze şi de cântec goi,

Plâng codrii cei lipsiţi de voi.

În zarea cea de veci albastră

Nu v-a prins dragostea sihastră

De ce-aţi lăsat? Nu v-a fost dor

De ţara voastră?

N-aţi plâns văzând cum trece-n zbor

Spre miazănoapte nor de nor?

Voi aţi cântat cu glas fierbinte

Naturii calde imnuri sfinte,

Ori doine dragi, când v-aţi adus

De noi aminte!

Străinilor voi nu le-aţi spus,

Că doine ca a noastre nu-s?

Şi-acum veniţi cu drag în ţară!

Voi revedeţi câmpia iară;

Şi cuiburile voastre-n crâng!

E vară, vară!

Aş vrea la suflet să vă strâng,

Să râd de fericit, să plâng!

Cu voi vin florile-n câmpie

Şi nopţile cu poezie

Şi vânturi line, calde ploi

Şi veselie!

Voi toate le luaţi cu voi

Şi iar le-aduceţi înapoi!

Oaspeții primăverii

de Vasile Alecsandri

În fund, pe cer albastru, în zarea depărtată,

La răsărit, sub soare, un negru punct s-arată!

E cocostârcul tainic în lume călător,

Al primăverii dulce iubit prevestitor.

El vine, se înalţă, în cercuri line zboară

Şi, răpide ca gândul, la cuibu-i se coboară;

Iar copilaşii veseli, cu peptul dezgolit,

Aleargă, sar în cale-i şi-i zic: „Bine-ai sosit!”

În aer ciocârlia, pe casă rândunele,

Pe crengile pădurii un roi de păsărele

Cu-o lungă ciripire la soare se-ncălzesc

Şi pe deasupra bălţii nagâţii se-nvârtesc.

Ah! iată primăvara cu sânu-i de verdeaţă!

În lume-i veselie, amor, sperare, viaţă,

Şi cerul şi pământul preschimbă sărutări

Prin raze aurite şi vesele cântări!

Dan Caragea (Portugalia)

Critic literar, publicist, eseist,

critic de artă, critic de teatru și

traducător român. Este lusitanist,

specialist în psihologie și

lingvistică computațională. Din

2011, Senior Editor în cadrul

redacției Occidentul Românesc,

iar din 2019, redactor-șef.

Ați auzit de neutralitatea

genului în limbă?

Am citit zilele acestea o

broșurică întitulată

„Limbajul neutru din perspectiva

genului în Parlamentul

European”, apărută în 2018.

Mărturisesc că m-am simțit

tot mai incomodat în ultimii ani

de noua cenzură a „corectitudinii

politice”, pe care am considerat-o

o pornire împotriva

libertății de exprimare, un fel

de terorism de stat cu apucături

totalitare. Nu e în spiritul marilor

democrații să ni se spună

„de la centru” ce se cuvinte să

alegem în exprimare, cum nu

e firesc ca dintr-o dată jumate

de omenire să se simtă jignită

pentru că nu are penis sau este

de altă rasă.

Ei bine, de la o vreme

încoace, în loc să se ocupe

de gravele perturbări sociale,

de crearea a noi locuri de

muncă, în loc să ne ofere un

model educațional viguros, o

renaștere culturală, iată că UE

să ocupă și ea, adesea jenant,

de chestiuni de egalitate în

problema genului și, probabil,

al minorităților sexuale în exprimarea

lingvistică.

Broșura de care vă vorbeam

se deschide cu o catalogare a

limbilor în raport cu categoria

gramaticală a genului (lăsăm

la o parte tăria „criteriilor”!).

Astfel:

„Limbi cu gen natural

(cum ar fi daneza, engleza și

suedeza), în care substantivele

care desemnează persoane sunt

în general neutre din punctul

de vedere al genului și în care

există pronume personale specifice

fiecărui gen. În aceste

limbi tendința generală este

de a se reduce cât mai mult

posibil utilizarea termenilor

specifici fiecărui gen. Strategia

lingvistică cel mai des folosită

în aceste limbi este neutralizarea.

Pentru a evita referințele

de gen, se pot utiliza termeni

neutri din punctul de vedere al

genului, și anume cuvinte care

nu sunt specifice fiecărui gen

și se referă la persoane în general,

fără a face vreo referire

la femei sau bărbați. Astfel,

„chairman” (președinte) este

înlocuit de „chair” sau „chairperson”,

„policeman” (polițist)

sau „policewoman” (polițistă)

de „police officer” (ofițer de

poliție), „spokesman” (purtător

de cuvânt) de „spokesperson”,

„stewardess” (stewardesă) de

„flight attendant”, „headmaster”

(director de școală) sau

„headmistress” (directoare de

școală) de „director” sau „principal”

etc. Această tendință de

neutralizare a limbajului a

condus la dispariția vechilor

forme de feminin, în vreme ce

formele de masculin au devenit

neutre (de exemplu, în engleză,

„actor” în loc de „actress”). Se

folosește, de asemenea, limbajul

incluziv, înlocuindu-se, de

exemplu, „he” (el) ca termen

general de referință prin termenii

„he or she” (el sau ea)!”

Mai întâi, nu înțeleg de ce

genul natural este neutru și de

ce exultăm că substantivele

englezești nu cunosc categoria

genului. Dacă te-ai născut

într-o astfel de limbă, ai norocul

unui singur termen pentru

ambele genuri, ți-e indiferent

dacă profesorul tău e bărbat

sau femeie? Sau îl percepi ca

pe un androgin? Mare aiureală

și, în fapt, doar aparentă căci,

dacă i te adresezi, intră în joc

pronumele personale care „stabilesc”

genul. Oricât de mult

ne-am dori să nu fie așa, limba

s-a construit pe genul natural

diferențiat, așa că a ascunde

femininul „stewaredess” sub

„flight attendent” e pură ipocrizie.

Vreți să spuneți că aici

e o tendință firească a limbii

sau o operație de remediere a

lexicologilor vigilenți din SUA

și UE? Este ca și cum numele

feminine ar fi „rușinoase”

sau cele masculine „imorale”!!!

Câtă îngustime mintală

la acești „bruxellezi” fanatici

care dau lecții de limbă limbilor

europene!

A doua categorie este aceasta:

„Limbi cu gen gramatical

(cum ar fi germana, limbile

romanice și limbile slave), în

care fiecare substantiv are un

gen gramatical, iar genul substantivelor

și pronumelor care

desemnează persoane corespunde,

de obicei, cu genul natural

al obiectului de referință.

Deoarece este aproape imposibil,

din punct de vedere lexical,

să se creeze, pornind de

la cuvinte existente în limba

respectivă, forme neutre din

perspectiva genului care să fie

acceptate pe scară largă, s-au

căutat și recomandat abordări

alternative mai ales în limbajul

administrativ și politic.

Feminizarea (adică utilizarea

termenilor feminini corespunzători

celor masculini sau

utilizarea ambilor termeni)

este o abordare din ce în ce

mai utilizată în aceste limbi,

mai ales în contexte profesionale.

De exemplu, denumirea

funcțiilor și a profesiilor este

la feminin atunci când se face

referire la femei. Majoritatea

Educaţie şi cultură APRILIE

2021 11

Limba noastră cea de toate zilele (4)

ocupațiilor fiind desemnată

tradițional prin substantive de

gen gramatical masculin, se resimte

o puternică discriminare.

Există foarte puține excepții,

de obicei substantivele ce denotă

ocupații tradițional feminine,

cum ar fi „asistentă” sau

„moașă”. Din acest motiv, au

început să se creeze și să fie

tot mai des folosite echivalente

feminine pentru practic

toate funcțiile de gen masculin

(„Kanzlerin”, „présidente”,

„sénatrice”, „assessora” etc.).

De asemenea, în multe limbi

este tot mai acceptată înlocuirea

masculinului generic prin

forme duble pentru termeni de

referință specifici (‘tutti i consiglieri

e tutte le consigliere’).

Astfel, folosirea termenilor

generici la masculin nu mai

reprezintă practica absolută,

chiar și în textele legislative.

De exemplu, în versiunea în

limba germană a Tratatului de

la Lisabona, termenul generic

de „cetățeni” figurează de asemenea

ca „Unionsbürgerinnen

und Unionsbürger” (cetățeni

ai/cetățene ale Uniunii).”

Ce păcat că la limbile astea

nu prea merge neutralizarea,

adică uniformizarea, deși, dacă

le-am scutura puțin ne-am putea

debarasa de toate numele

de activității, profesii și meserii

marcate ca gen! Mai greu e cu

„acceptarea pe scară largă” (sic,

în limba de lemn)! Aici comisia

înțelepților cere feminizarea,

deși la unele derivate feminine

strâmbă din nas! Ei, bruxellezi

de București! Probabil că și inversul

ar fi de dorit: de exemplu

„escort” de la „escortă”.

Să vedem însă și ultimul

caz, cel mai plăcut cenzorilor:

„Limbi fără gen gramatical

(cum ar fi estona, finlandeza

și maghiara), în care nu

există nici gen gramatical, nici

gen pronominal. În general,

pentru aceste limbi nu este

nevoie de o strategie anume

pentru a realiza incluziunea

genului, cu excepția unor cazuri

foarte specifice care sunt

discutate în ghidurile dedicate

acestor limbi.”

Bine ar fi să terminăm și

cu engleza care domnește de

cam multă vreme, mai ales că

britanicii s-au cărat din UE, iar

maltezii vorbesc malteza, și să

proclamăm finlandeza ca limbă

oficiala a UE, tot e Finlanda

o țară recentă, foarte educată și

mântuită de covid.

Trec acum la recomandările

specifice limbii române, limbă,

după cum știți, neașezată și

rebelă și mult prea sucită pentru

a fi... modelată.

Iar dacă vreți să vedeți cât

de puțin ne pasă de academismul

vostru, puneți o cohortă de

traducători isteți să transpună

în limbi domesticite dialogul

Liiceanu-Dinescu, cel proaspăt,

din aceste zile.

În română, limbă cu trei

genuri, zic specialiștii de la

PE „nu se poate crea un limbaj

propriu-zis neutru din punctul

de vedere al genului.” Dar nici

nu putem perpetua la nesfârșit

forma de masculin, ca și cum

nu am vrea să recunoaștem genul

feminin!

Așadar, toate dicționarele

la topit! Sunt prost alcătuite

și reflectă mentalitatea dominant

masculină al lexicografiei

dâmbovițene. Substantivele

nume de profesii și afine (adică

unde avem ambele genuri)

se vor da în titlu la ambele genuri.

Deci: deputat, deputată;

profesor, profesoară, doctor,

doctoriță etc. Veți protesta că

sufixul ultim e de alt fel, dar ce

contează!... Politica înainte de

toate! E dreptul egalității de gen

ca să dăm croitor, croitoreasă...

Sau nu vreți, așa? Ce frumoasă

ar fi intrarea: croitor, croitoreasă,

croitori, croitorese. Și fără

abrevieri, că și ele știrbesc demnitatea

femeilor, de genul: croitor,

-oasă... Astea sunt practici

burgheze sau primitiv comuniste,

de pe vremurile când femeile

erau croitorese, dar fără demnitate

în nomenclator. Uitați ce

critică usturătoare primim! „Ca

în toate limbile romanice, codificarea

genului lingvistic în limba

română reflectă un puternic

androcentrism lingvistic.” Vă

dați seama din ce neamuri ne

tragem?!

Poate chiar faptul că începem

cu masculinul să fie un

păcat! Dar ce să facem? Genul

masculin e încă considerat elevat,

ceremonios, zic doamnele

noaste specialiste. La universitate

spui „doamna profesor”,

la televizor auzi „doamna academician”,

la cabinet „doamna

doctor”. Cum altfel? Mă apără

vreun românaș de oprobiul PE,

cu judecățile lor hermafrodite,

dacă zic, „doamnă doctoriță,

îmi dați și mie o rețetă?

Iată ce aflăm: „Încă din anii

2000, diverse organizații sau actori

politici au cerut o „revoluție

de dicționar” pentru a nu mai

avea denumiri ale profesiilor

exclusiv la masculin (2006,

Cartea neagră a egalității de

șanse între femei și bărbați în

România, Societatea de Analize

Feministe ANA, p. 19). Ați auzit

bine: REVOLUȚIE!

Mărturisesc însă că nu știam

nimic despre acea Carte neagră...

dar, cam ce vor dânșii,

deducem din broșurică.

Se aplaudă apariția unor

feminine în DOOM, DEX ca:

decană, politiciană, senatoare,

abatesă, astronaută, halterofilă

grefieră, coraportoare,

mineralogă (rar), dirigintă,

modelieră, modelatoare, dialectologă,

etimologă, filologă,

meteorologă. De ce or fi băgato

și pe „abatesă”? Să fi ajuns

vreuna recent pe post de vază?

O altă serie: „Aceste feminine

se formează cel mai

adesea cu sufixul moțional -ă

(agentă, arbitră, bancheră,

cameramană, designeră, manageră,

masterandă, ministră,

lideră de partid, office-manageră,

asistentă-manageră).

Vechile sufixe de feminin -iță

și -easă sunt mai puțin productive

și încep să fie evitate din

cauza conotațiilor peiorative

sau diminutivale: doctoriță,

decăniță, primăriță/primăreasă,

notăriță. Astfel de feminine

sunt percepute ca aparținând

mai mult registrului familiar.”

Păi și noi ce facem? Nu mai

zicem rectoriță sau notăriță?

Cine dictează aici ‒ genul sau

registrul? Secretul este sufixul -ă

(ăsta da!): decană, doctoră, primară

etc. (v. mai jos norma UE)

Lupta bruxellezilor nu

pare să fi ajuns la niciun rezultat.

(„Doctor, doctoră sau

doctoriță? Limba română lear

putea face dreptate femeilor.

Numele de profesii, trecute și

la feminin”, Gândul, 5 mai

2010, www.gandul.ro. Asupra

acestui text mă voi opri în detaliu

în numărul viitor.

Deocamdată să vedem ce

mai vrea cenzura? Mai întâi o

notă de perplexitate:

„Dacă vom consulta ultima

variantă actualizată a

COR din 2017, vom vedea că

din 4307 de ocupații clasificate,

avem un singur dublet

masculin-feminin recunoscut

oficial pentru numele de profesii:

stareț-stareță, dar și câteva

nume de ocupații exclusiv

feminine: soră medicală șefă,

moașă-șefă, femeie de serviciu,

călcătoreasă lenjerie,

curățătoreasă/spălătoreasă

lenjerie și menajeră, precum

și îngrijitoare de copii/bătrâni

la domiciliu/bolnavi la domiciliu/la

unități de ocrotire socială

și sanitară, lenjereasă de

hotel, cameristă hotel, guvernantă.

Se observă, așadar, că la

nivelul oficial al recunoașterii

ocupațiilor, femininul profesional

este în continuare legat de

atribuțiile casnice tradiționale:

curățenia și îngrijirea copiilor

și a celor suferinzi.

În schimb, întâlnim în mod

neașteptat și „netradițional”

termeni precum remaieur

ciorapi și broder la gherghef.

Dintre profesiile moderne apare

menționat numai la feminin

doar stewardesă. Și chiar și

ocupațiile recente, făcute de

femei sunt tot/numai la masculin:

asistent maternal.

COR se dovedește a fi

mai receptiv față de anglicisme,

pe care le adoptă in

corpore: specialist în activitatea

de coaching, brand

manager, copywriter.

Realitatea pieței muncii

din România, în care femeile

și bărbații nu mai au ocupații

diferite, segregate pe gen, duce

la multe inovații lingvistice,

dar și la situații paradoxal ironice.

De pildă, apar anunțuri de

muncă care afirmă: Angajăm

femeie de serviciu (poate să fie

și bărbat)!”

Cu toate acestea, s-au făcut

avansuri, în viziune UE, așa că

nu ne rămâne decât să reproducem

normele lor:

‒ PROFESII ŞI FUNCŢII

CU FORME DE FEMININ

RECENTE (care acum 10 ani

nu erau folosite la feminin):

atașată de presă, bancheră,

comisară, conferențiară, decană,

doctoră, expertă națională,

guvernatoare, impresară, juristconsultă,

lectoră, ministră, observatoare,

prefectă, primară,

psihologă, redactoră, rectoră,

trezorieră.

‒ PROFESII ŞI FUNCŢII

CU FORMĂ RECUNOSCU-

TĂ DE FEMININ

1. administrator, administratoare;

2. analist, analistă

(fără determinant); 3. arhitect,

arhitectă; 4. asistent, asistentă;

5. autor, autoare; 6. avocat,

avocată; 7. candidat, candidată;

8. cercetător, cercetătoare; 10.

comentator, comentatoare; 11.

consilier, consilieră; 12. contabil,

contabilă; 13. coordonator,

coordonatoare; 14. delegat,

delegată; 15. deputat, domnul

deputat /deputată, doamna deputată;

16. director (general/

adjunct), directoare (generală/

adjunctă); 17. director de proiect,

directoare de proiect; 18.

domnul ambasador, doamna

ambasadoare; 19. economist,

economistă; 20. editor, editoare;

21. fizician, fiziciană;

22. funcționar, funcționară;

23. inginer, ingineră; 24. inspector,

inspectoare; 25. interpret,

interpretă; 26. jurist,

juristă; 27. jurnalist, jurnalistă;

28. membru, membră; 28a.

ministru(adjunct), ministră

(adjunctă); 29. pictor, pictoriță,

30. președinte (executiv etc.),

președintă (executivă etc.); 31.

prezentator, prezentatoare; 32.

producător, producătoare; 33.

profesor, domnul profesor y,

profesoară, doamna profesoară

x; 34. publicist publicistă; 35.

purtător de cuvânt, purtătoare

de cuvânt; 36. raportor, raportoare;

37. realizator, realizatoare;

38. reporter, reporteră; 39.

reprezentant, reprezentantă

(înaltul reprezentant/înalta reprezentantă);

40. scriitor, scriitoare;

41. sculptor, sculptoriță;

42. secretar de stat, secretară de

stat; 43. șef, șefă; 44. senator,

senatoare; 45. stagiar, stagiară;

46. titular, titulară; 47. traducător,

traducătoare.

(va urma)

12 APRILIE

2021

Campania de excelenţă

„Oamenii cu care ne trăim viețile, evenimentele

Campania de excelență

a românilor din diaspora

derulată de publicația

Occidentul Românesc și-a

propus să descopere oameni

valoroși, care ne fac cinste în

mediile unde lucrează și în

comunitățile unde activează.

În această ediție, îl aducem

în fața dumneavoastră pe

Cornel Cărămizaru, managerul

român care a condus

business-ul grupului olandez

FrieslandCampina din

R omânia și care, din noiembrie

2019, este managing

director pentru filialele

din Spania și Portugalia ale

aceluiași grup.

Cornel Cărămizaru a

ocupat funcția de manager al

FrieslandCampina România

timp de patru ani, înainte de

a fi numit la conducerea filialelor

Spania – Portugalia.

Cu o carieră de peste 25 de

ani în industria bunurilor de

larg consum, el s-a alăturat

grupului olandez în anul

2011, ca director de vânzări.

În 2016, a devenit primul

român numit la conducerea

FrieslandCampina România.

Grupul olandez este prezent

pe piața românească

prin brandurile Napolact,

Campina, Milli, Oke şi Dots,

fiind cotat drept unul dintre

cei mai mari cinci producători

de lactate din țară. După

cum mărturisește în interviul

pentru Occidentul Românesc,

Cornel Cărămizaru a ajuns

întâmplător în industria lac-

tatelor, dar a rămas în domeniu,

construindu-și o carieră

solidă.

„Sunt născut și crescut în

București, de profesie economist

și am ales ca specializare

profesională marketing-ul,

considerând că îmi va fi util

să înțeleg cât mai bine posibil

comportamentul consumatorilor

şi am completat astfel

experiența acumulată vânzând

și dialogând permanent

de-a lungul carierei mele cu

o multitudine de clienți”,

spune Cornel Cărămizaru.

Absolvent de studii economice,

a ales un MBA cu

specializarea în marketing (la

Universitatea Sheffield din

Marea Britanie): „O oportunitate

extraordinară, care

mi-a confirmat încă o dată

că sursa de învățare cea mai

bună, după cea de a face efectiv

ceva, este de a cunoaște

oameni cu care și de la care

poți învăța enorm. Și am avut

șansa de a cunoaște oameni

extraordinari, de la care am

învățat multe lucruri noi”.

Camelia Jula: Parcursul

dumneavoastră profesional

reprezintă o carieră cum

probabil și-ar dori mulți tineri

aflați acum pe băncile

facultăților. Activitatea în

domeniul industriei lactatelor

a fost ceva ce v-ați dorit

dintotdeauna sau un concurs

de împrejurări?

Cornel Cărămizaru:

Industria lactatelor nu a

reprezentat pentru mine o

reușite, am avut oportunitatea

de a fi primul român

care a condus o companie

din cadrul grupului în afara

României.

Întrebarea dumneavoastră

cuprinde cuvântul sacrificiu...

De multe ori cred că

folosim acest cuvânt ușor

abuziv. Nu cred că este vorba

de sacrificiu, ci mai degrabă

de anumite consecințe

pe care trebuie să ni le asumăm.

Cu siguranță că sunt

momente dificile, pe care

trebuie să le trecem cu bine,

dar, de asemenea, atât de

multe satisfacții pe care le

trăim. Cred că pentru a trece

peste momentele mai dificile

ceea ce m-a ajutat a fost

conștientizarea că sunt doar

etape, deci nicidecum situații

permanente și, implicit, vor fi

înlocuite la un moment dat de

alte clipe, de această dată fericite.

Evident nu știu cum aș

răspunde la această întrebare

dacă aș fi ales o altă profesie,

cum ar fi cea de medic, unde

cu adevărat consecințele pot

fi majore. Deci sacrificii pentru

mine nu cred că au existat

sau cel puțin eu nu le-am perceput

în acest fel.

Camelia Jula: Care au

fost cele mai mari provocări

ale trecerii de la

piața națională la cea

internațională, pentru dumneavoastră,

personal?

Cornel Cărămizaru: Cea

mai mare provocare a fost

cea a schimbării unui mediu

pe care îl cunoșteam foarte

bine cu unul total nou. Este

o ieșire din normal, dintr-un

mediu familiar, în care îmi

puteam folosi limba maternă,

unde nu mai era nevoie să dedestinație

căutată. Este adevărat

că, înainte de a ajunge

să lucrez pentru o companie

din industria lactatelor, miam

dorit să lucrez pentru o

companie care are un impact

pozitiv în societate, care să

ofere consumatorilor o alternativă

sănătoasă pentru

satisfacerea nevoii din ce în

ce mai acute de a beneficia

de o nutriție valoroasă. Am

ajuns în industria lactatelor,

deci, fortuit. Și iată că au trecut

deja mai bine de zece ani

de atunci.

Camelia Jula: Ce au însemnat

acești ani de muncă,

de activitate de succes, care

v-au adus, pe rând, în poziția

de șef al Napolact, primul

manager român din cadrul

FrieslandCampina România

și, acum, Managing Director

pentru Spania și Portugalia?

Care au fost sacrificiile făcute,

pentru ce a trebuit să

munciți poate cel mai mult;

au existat și momente mai

dificile, dezamăgiri, eșecuri

– cum ați trecut peste ele?


Sunt într-o poziție privilegiată

astăzi, pentru care sunt

recunoscător tuturor celor

care au făcut acest lucru posibil.

Și mă refer aici la toți

cei alături de care am lucrat

și celor care mi-au condus

la un moment dat cariera.

Pozițiile de conducere pe

care le-am avut de-a lungul

anilor nu sunt meritul

meu direct, ci al celor care

au făcut parte din echipele

mele, care au avut succes,

al colegilor mei, care m-au

sprijinit în atingerea obiectivelor,

precum și al managerilor

care au avut încredere

să îmi confere autoritatea

formală.

Pentru mine, perioada în

care am fost în vârful ierarhiei

companiei FrieslandCampina

în România, cea care deține

brandul Napolact, a fost cea

mai frumoasă a întregii mele

cariere. Plecând de la faptul

că am fost primul român

care a ocupat această poziție

(motiv de mândrie personală)

până la echipa fantastică

alături de care am reușit atât

de multe performanțe. Apoi,

ca o recunoaștere a acestor

monstrez că pot și știu. Dintr-o

dată un alt început... Și

pe lângă un nou început profesional,

aș mai menționa și

provocarea mutării împreună

cu familia. Fiecare dintre noi

a trecut printr-un proces de

ajustare la o nouă realitate și,

împreună, ca familie, am fost

nevoiți să integrăm schimbările

individuale și să ne găsim

un nou ritm de viață.

Camelia Jula: Care sunt

realizările profesionale de

care sunteți cel mai mândru,

din cariera de până acum?


Cred că ceea ce am reușit

în România în cadrul

FrieslandCampina, alături

de echipa extinsă, este pentru

mine cea mai importantă

realizare. Și legat de mândrie,

care cred că este extrem

de importantă când vine

vorba de un lucru bine făcut,

sunt mândru că ceea ce

am realizat a fost „Cu mândrie,

din Inima Ardealului”,

construind pe valorile unui

brand extrem de generos și

autentic: Napolact. Cred că

am reușit să creăm o marcă

cu legături puternice cu consumatorul

român, bazată pe

autenticitate. Sunt mândru

și pentru că una dintre etapele

cele mai importante ale

acestei legături a fost lansarea

gamei de produse lactate

Napolact Bio (produse ecologice),

alături de fermierii

care au ales să ne fie alături.

Lansare care a implicat o perioadă

lungă de pregătire și

investiții majore pentru noi

la acel moment. Această

gamă este acum parte integrantă

a succesului companiei

în România.

Campania de excelenţă APRILIE

2021 13

importante ale acesteia, reprezintă pentru mine acasă”

Camelia Jula: Care

este... rețeta (sau care sunt

ingredientele principale

ale) construirii unei cariere

de succes într-un domeniu

competitiv, cu o piață largă

și cu posibilități de dezvoltare

personală și profesională

de nivel înalt?

Cornel Cărămizaru: Da,

o rețetă... Retrospectiv, până

în acest punct, căci până la

capătul poveștii mai este

cale lungă, cred că ceea ce a

contat (fără a fi ingredientele

unei rețete secrete) a fost: să

îți placă ceea ce faci, să vrei

să faci ceva pentru ceilalți

și cu ajutorul celorlalți, să

te înconjori de oameni mai

deștepți ca tine și să înveți

cât poți de mult de la ei.

Camelia Jula: Cum este

viața de român a cărui carieră

înseamnă, acum, să se

afle în diaspora? Avem numeroase

exemple de români

pe care activitatea profesională

i-a dus fie la Bruxelles,

fie la Strasbourg, Paris,

Londra, fie în instituții europene,

fie în companii de

top din Europa, iar ei toți

sunt parte (temporar sau

definitiv) din diaspora românească.

Cum e această

experiență pentru dumneavoastră?


Sunt încă la început de drum,

însă cred că este o mare

oportunitate de a învăța și

de a acumula cunoștințe și

deprinderi noi. Cred că este

extrem de important să rămân

deschis pentru a absorbi

tot ceea ce îmi aduce această

experiență. Rămâne de văzut

în viitorul apropiat cât de

mult mă va îmbogăți această

perioadă și în ce măsură voi

putea da mai departe din ceea

ce va rămâne din aceasta.

Camelia Jula: De când

ați preluat funcția din

Spania și Portugalia, ați

avut tangențe cu diaspora

românească din aceste

două state? Dacă da, în ce

mod, prin ce activități?


Din păcate, puțin. Cred că și

această perioadă complicată

nu a ajutat. Însă am întâlnit

niște români extraordinari, cu

care am creat legături pe care

sper să le întăresc în perioada

următoare și să le mențin

peste ani.

Camelia Jula: Cum e

România privită acum, de

la distanță?


România de la distanță pare

mult mai frumoasă și mai

interesantă. Am devenit mult

mai echilibrat în evaluarea ei.

Cred că suntem prea aspri

trebuie ratată. Este o șansă

de a ne lăsa amprenta pe o

pagină importantă a istoriei

umanității.

Camelia Jula: Vă propun

un mic exercițiu de

imaginație: dacă ați avea o

baghetă magică la dispoziție,

ce ați schimba la România,

acum, pe loc (măcar trei lucruri)?


Interesantă provocare. E

bine că sunt doar trei, deoarece

pentru mine în general

este importantă păstrarea

identității, indiferent de

conotațiile negative sau pozitive

ale acesteia. Există o fracând

evaluăm și de multe ori

influențați de evenimentele

sau aspectele negative. Cred

că distanțarea obiectivează,

iar obiectivizarea revelează

fațete nebăgate în seamă sau

minimalizate, care sunt de

cele mai multe ori pozitive.

Camelia Jula: Când nu

sunteți în România, de ce

anume vă este dor, cu ce

identificați cel mai puternic

sentimentul de „acasă”?


Cred că acasă capătă valențe

noi în momentul în care fizic

nu mai locuiești în locul de

baștină, cred că se aplică și

pentru distanțe mai reduse.

Cel mai mult îmi lipsește

acea parte din familie care

nu ne mai este aproape fizic

și, deși distanța nu este una

semnificativă, ultimul an a

fost foarte complicat și nu

am reușit să ne vedem fizic

atât de des cât ne-am fi dorit.

Compensăm prin diverse

mijloace de comunicare,

dar evident nu este aceeași

experiență precum cea fizică

directă. Îmi lipsește de asemenea

apropierea prietenilor.

Cred că oamenii cu care ne

trăim viețile, evenimentele

importante ale acesteia, reprezintă

pentru mine acasă

și mai puțin poate un anume

loc fizic.

Camelia Jula: Care sunt

locurile dumneavoastră preferate

din România (și dacă

există motive pentru aceste

preferințe, care ar fi ele)?


România este o țară frumoasă

cu multe locuri speciale.

Greu de ales! Sunt multe

locuri în România care îmi

plac, pentru că am amintiri

plăcute create de evenimente

pozitive: litoralul, Delta,

dar si multe orașe. Locul

meu preferat, deși poate

părea cumva ciudat, este

Bucureștiul. Este un oraș

care îmi place mult și în care

mă simt foarte bine.

Camelia Jula: Pasiunile

pentru timpul liber care

sunt?


Pe lângă cele poate clasice

- sportul (îmi place să joc

fotbal, chiar și ca o scuză

pentru o bere și o poveste

după), încă îmi place foarte

mult să citesc și să învăț lucruri

noi. Mai ales în ultimul

an am descoperit plăcerea

învățatului. Orice este nou ca

și deprindere sau informație

îmi aduce provocare și

satisfacție.

Camelia Jula: Ce înseamnă,

pentru dumneavoastră,

să fiți cetățean european?


Pentru mine este un privilegiu.

Este o oportunitate de a fi

parte a unui „ceva” mai mare

decât ne-am fi putut poate

imagina. Este un sentiment

de apartenență și de siguranță

pe care îl am de fiecare dată

când călătoresc, de exemplu.

Din păcate, contribuim prea

puțin la dezvoltarea acestui

concept și la beneficiile pe

care ni le aduce acest statut.

Cred că o mai mare asumare

la nivel individual a drepturilor

și obligațiilor ce ne

revin ar ajuta la o amprentă

mai puternică a românismului.

Este o șansă care nu

ză care mie îmi place foarte

mult: dacă încerci prea mult

să devii altcineva, vei sfârși

prin a fi nimeni. Deci cele trei

lucruri pe care le-aș schimba

ar fi următoarele:

Primul: aș reduce din

crisparea și încrâncenarea

cu care în general ne trăim

viețile în România. Asta,

pentru a avea mai mult timp

și energie pentru a observa ce

trebuie să schimbăm în viitor

și pentru a ne bucura de ceea

ce avem astăzi.

Al doilea lucru ar fi individualismul.

Cred că suntem

în general prea fiecare pentru

el și nu colaborăm pe cât

am putea cu obiectivul de a

învăța, dezvolta și progresa

împreună.

Iar ultimul: aș face un

plan pentru unde trebuie să

fie România peste 25 ani, pe

care nimeni să nu îl poată

schimba, ci doar să îl urmeze.

Am reuși să ne atingem

potențialul, despre care de

altfel vorbim de atâția ani,

pe bună dreptate, dar care

rămâne la fel de neîmplinit,

deși anii trec și asta pentru că

ne răzgândim la fiecare patru

– cinci ani.

A consemnat: Camelia Jula

Fotografii: arhiva personală

Cornel Cărămizaru

14 APRILIE

2021

De interes

Peste 18.000 de joburi au fost puse

la bătaie în luna martie

Angajatorii au pus la bătaie

peste 18.000 de locuri de

muncă de la începutul lunii

martie şi până în prezent. Cele

mai puţine locuri de muncă

au fost în educaţie, juridic şi

Horeca. Bucureştenii, clujenii

şi timişenii caută joburi

remote, în timp ce doljenii şi

bihorenii nu sunt interesaţi,

relatează ZF.

Conform BestJobs, cele

mai multe locuri de muncă

au fost în domenii precum

vânzări, IT şi Telecom, financiar-contabil,

inginerie

De câțiva ani încoace, un

sfert de milion de români preferă

să părăsească România

anual. Circa un sfert dintre

ei au cel puțin studii superioare,

iar în cazul medicilor,

exodul a creat mari dificultăți.

Potrivit datelor Eurostat, față

de 2008, numărul românilor

care au cel puțin o facultate

și care trăiesc într-un alt stat

a crescut cu 144%. De asemenea,

numărul de absolvenți de

liceu sau școală profesională

şi construcţii. La polul opus,

domeniile educaţie, juridic

şi Horeca au înregistrat cele

mai puţine locuri de muncă

disponibile în luna martie -

doar 780 de locuri de muncă

la nivel naţional.

În ceea ce priveşte candidaţii

români, aceştia au

realizat de la începutul lunii

martie aproape 700.000 de

aplicări la joburile disponibile

pe platforma Bestjobs, cu

aproximativ 25% mai multe

decât în aceeaşi perioadă din

2020. Cei mai activi în ceea

Despre exodul de creiere și

posibile soluții pentru a-l stopa

din România care trăiesc întro

altă țară a UE a crescut de la

806.000 persoane în 2008 la

1.437.000 persoane, arată un

studiu publicat zilele trecute.

Din punct de vedere financiar,

pentru fiecare migrant

care a absolvit o universitate,

România pierde aproximativ

50.000 de dolari/ persoană,

mai arată documentul. Această

sumă reprezintă costul a 16-20

de ani de școlarizare, bani care

nu pot fi recuperați de sociece

priveşte aplicările la joburi

au fost candidaţii din judeţele

Bucureşti, Timiş, Prahova,

Braşov, Cluj, Iaşi Constanţa,

Ilfov, Arad şi Argeş.

Astfel, candidaţii din

cele 10 judeţe au înregistrat

aproximativ 23% din totalul

aplicărilor la joburi din luna

martie. Joburile care s-au bucurat

de cel mai mare număr

de aplicanţi în luna martie au

fost cele de: contabil, asistent

vanzari, software şi web developers

şi inginer, cu peste

2.000 de aplicanţi fiecare.

tatea românească. Paradoxal,

la nivel guvernamental, nu se

acordă nicio importanță acestui

subiect, fiind în general

dezbătut ca parte a problemei

deficitului de forță de muncă,

se mai arată în studiul citat,

relatează hotnews.

Dintre românii plecați în

străinătate, un sfert sunt cu

studii superioare, confirmă

un raport al Băncii Mondiale.

Exodul de creiere poate avea

consecințe grave pentru dez-

Şi în luna martie joburile

remote (work from home) au

continuat să fie la mare căutare,

iar candidaţii care au fost

cei mai interesaţi să aplice la

un job remote au fost cei din

Bucureşti, Cluj şi Timiş. La

polul opus, candidaţii din judeţe

precum Dolj sau Bihor

au fost cel mai puţin interesaţi

de perspectiva de a lucra de

acasă.

Cei mai mulţi angajatori

care au recrutat personal

pentru job-uri remote activează

în domenii precum

IT&C, financiar-consultanţă,

BPO, marketing, resurse

umane şi vânzări. În

acelaşi timp, conform unui

studiu realizat în ultimul

trimestru al anului trecut

de către Bestjobs şi Boston

Consulting Group, şase din

zece români (61%) au declarat

că ar dori să muncească

de la distanţă pentru o companie

din afara ţării (remote

employees), în condiţiile în

care numărul celor care vor

să lucreze în afara ţării s-a

redus aproape la jumătate în

ultimii doi ani.

Topul primelor 10 ţări unde

românii ar vrea să muncească

de la distanţă este format din:

Marea Britanie, Germania,

SUA, Franţa, Italia, Austria,

Spania, Canada, Belgia şi

Elveţia.

Foto: inc.com

voltarea viitoare a României,

iar orașe ca București, Cluj,

Iași și Timișoara resimt această

presiune de pe piața muncii.

În domeniul asistenței

medicale, scurgerea de creiere

a devenit o reală urgență,

profesioniștii calificați devenind

din ce în ce mai greu de

găsit. De exemplu, în 2017,

rata de neocupare a locurilor

de muncă în sectorul sănătății

a fost mai mult decât dublă

față de media economiei.

Practic, unul din patru medici

a plecat să lucreze în străinătate.

Între anii 2000 și 2013,

numărul medicilor români

care au părăsit țara a crescut

cu peste 650 la sută, depășind

14.000 în 2013 (peste 25 la

sută din totalul medicilor români).

Ca urmare, multe zone

rurale sunt lăsate fără asistență

medicală, agravând situația celor

mai săraci români.

Termenul „exod de creiere”

a fost menționat prima

oară de către Societatea

Regală Britanică pentru a se

referi la emigrarea oamenilor

de știință și tehnologilor din

Regatul Unit în Statele Unite

și Canada. În zilele noastre,

sintagma este folosită pentru

a descrie emigrarea persoanelor

cu calificări înalte, precum

ingineri, medici, oameni de

știință și alți profesioniști cu

înaltă calificare.

Cele mai recente statistici

Garanții suplimentare

pentru românii care

muncesc în afara țării

Ministrul Muncii și

Protecției Sociale, Raluca

Turcan, s-a întâlnit cu

reprezentanții agențiilor de

recrutare și ai transportatorilor

rutieri de persoane, pentru a-i

consulta cu privire la inițiativa

Ministerului de a modifica

Legea privind protecţia cetăţenilor

români care lucrează

în străinătate, adoptată în anul

2000 (Legea 156/2000).

Raluca Turcan a precizat că

Ministerul propune introducerea

de garanții suplimentare,

pentru românii care merg să

lucreze în străinătate, atât în

ceea ce privește legalitatea

contractelor cu angajatorii

din statul de primire, cât și

condițiile specifice de călătorie

și siguranța transportului, până

în țara de destinație.

„Conform proiectului propus

de Ministerul Muncii,

agențiile de plasare a forței de

muncă vor avea obligația de

a asigura transportul lucrătorilor

români la destinație, în

cazul în care este vorba de un

grup de persoane și trebuie să

facă acest lucru în condiții de

siguranță și din punct de vedere

sanitar, în contextul pan-

ale Organizației Națiunilor

Unite arată că în 2019, în

întreaga lume trăiau 272 de

milioane de migranți, ceea ce

reprezintă aproximativ 3,5%

din populația globală.

Motivele pentru care are

loc exodul creierelor sunt

diverse: lipsa de locuri de

muncă, subdezvoltarea economică,

salariile mici, subutilizarea

specialiștilor, lipsa de

finanțare a cercetării, discriminarea

în muncă, lipsa tradițiilor

științifice sau motive care țin

de birocrație ori de dorința

de recunoaștere profesională,

după cum arată un alt studiu .

Până în 2006, migrația

românească era mai mult

una temporară, reprezentată

de persoane cu studii medii

care mergeam să muncească

în afara țării pentru a strânge

nișe bani. Odată cu aderarea

României la UE la 1 ianuarie

2007, profilul migranților s-a

schimbat din nou, migrația

persoanelor cu înaltă calificare

devenind tot mai consistentă.

În România, cea mai mare

rată a migrației externe a fost

înregistrată în 2008, când

aproximativ 2% din întreaga

populație a părăsit România.

Datele arată că această tendință

de emigrare este în creștere.

Soluțiile pentru a contrabalansa

migrația celor mai

valoroși oameni (fie prin încurajarea

lor de a rămâne în

demic. Au fost deja formulate

propuneri de colaborare între

cele două părți, astfel încât

transportul lucrătorilor să fie

monitorizat, să îndeplinească

toate condițiile de siguranță

rutieră și sanitară, dar și

condițiile specifice de intrare

pe teritoriul statului respectiv.

Pentru că nu vrem ca românii

să mai treacă prin incidente

neplăcute la frontieră, am rugat

transportatorii să furnizeze

pasagerilor, încă din momentul

rezervării transportului, toate

informațiile privind documentele

necesare la graniță, iar

Inspecția Muncii va sprijini

companiile în acest demers”…

țară, fie prin motivarea re-întoarcerii

acasă), trebuie să vizeze

eliminarea cauzelor care

îi determină să plece. Cum s-ar

putea face asta?

Prin investiții consistente

în educație în general și în

învățământul superior în special,

prin creșterea finanțării

acordate cercetării. Prin discutarea

acestui subiect în cadrul

Comitetului European

al Regiunilor (organism

consultativ al UE format din

reprezentanți din cele 28 de

state membre, aleși la nivel

local și regional). Prin CoR,

aceștia își pot exprima direct

opiniile cu privire la legislația

UE care are un impact asupra

regiunilor și orașelor.

Importanța CoR este vitală

– subiecte precum exodul

creierelor în România ar putea

fi dezbătute din mai multe

perspective, cu implicații

naționale și comunitare.

În anii 1990 - 2000, peste

900.000 de persoane cu studii

superioare au intrat pe piața

muncii din SUA ca urmare

a unui program temporar de

acordare a vizelor. Germania

a adoptat un sistem de permise

de muncă care permite

imigranților educați și familiilor

acestora să rămână în

țară timp de 5 ani. Un astfel

de program ar putea fi inițiat

în România pentru specialiști

din alte țări.

Gabriela Căluţiu Sonnenberg

(Spania). Economist, scriitor și

jurnalist, promotor de cultură,

traducător. Senior Editor în cadrul

redacției OR.

Supranumită „Elveția

Românească”, regiunea istorică

Bucovina, situată în partea

de nord a României, ocupă

o suprafață de 10.441 km².

Aparține majoritar României,

dar există și zone care țin de

Ucraina. Împărțirea ei actuală

datează din anul 1940, când

nordul s-a adjudecat sovieticilor,

iar sudul românilor. De

aceea Bucovinei i se mai spune

și „Ținutul de Graniță”, locul

în care unitatea și ajutorul între

oameni sunt la mare preț, căci

frații de sânge și de limbă sunt

despărțiți printr-un hotar trasat

aleatoriu.

Bucovina înseamnă însă cu

mult mai mult decât o simplă

fâșie de pământ de frontieră

din Carpații Orientali. Pentru

cei care ajung să o cunoască,

este un tărâm binecuvântat, cu

o magie irezistibilă. Vestitele

Obcine ale Bucovinei, dealuri

vălurite în culmi domoale, împădurite,

cu pajiști verzi flancate

de chei abrupte, săpate în

calcare, îi imprimă un farmec

paradiziac.

Indiferent de granițe, un lucru

i-a fost propriu Bucovinei

de când lumea: limba română.

Profunda evlavie cu care locuitorii

o vorbesc și o cultivă se

reflectă în valoroasele opere literare

ale unora dintre cei mai

vestiți scriitori români născuți

aici, inclusiv cele ale poetului

național Mihai Eminescu.

Luceafărul poeziei considera

Bucovina drept „partea cea

mai veche şi mai frumoasă

a țării noastre” și nu se sfia

s-o dojenească până și pe

Majestatea Sa Regală Elisabeta

a României, afirmând: „Vă

compătimesc pentru că nu-mi

cunoaşteţi Moldova mea natală...”

În perioada apartenenței

de Imperiul Austro- Ungar,

„Țara Fagilor” (germ.

„ Buchenland”), beneficiind

de titlul de Ducat, a primit

ajutor bănesc din partea

autorităților cezaro-crăiești.

Multe dintre vestitele ei mânăstiri

au fost remarcate și

renovate atunci, salvându-se

de la ruină. Nu același lucru

se poate spune despre unele

edificii administrative păstrate

de pe vremea aceea, construite

în impozantul stil habsburgic,

monumente care astăzi se află

în stadiu avansat de degradare.

Traversate de drumuri

șerpuitoare printre văi, care

urcă pe culmile bogat împădurite,

întrerupte de pășuni punctate

cu căpițe aurii de fân, peisajele

„Elveției Românești”

sunt de o frumusețe copleșitoare.

Din pădurile de fag

și de brad provine lemnul din

care localnicii și-au cioplit linguri,

mobilier, porți, case și,

mai ales, biserici. Grație lor, la

tot pasul se simte că oamenii

îl au aici pe Dumnezeu mai

aproape.

Încetul cu încetul, locașurile

de cult s-au transformat în

construcții solide, din piatră,

neasemuit de frumoase, împodobite

cu picturi și basoreliefuri

atât la interior cât și – lucru

nemaivăzut! – la exterior. Legenda

spune că scenele zugrăvite

pe ziduri făceau posibilă

Să promovăm România APRILIE

2021 15

Bucovina

Elveția Românească

participarea la slujbă a unui număr

mai mare de săteni, capacitatea

bisericilor fiind limitată

(o particularitate a mânăstirilor

moldovenești este înălțimea redusă

a tavanelor și porților de

intrare, menită să împiedice

intrarea călare a invadatorilor

otomani și tătari).

Pentru a înlesni accesul poporului

de rând, neștiutor de

carte, la învățăturile creștine,

frescele exterioare reprezintă

scene din biblie, dar și semne

zodiacale precreștine, sfinți și

personalități renumite din istorie,

inclusiv portretelor unor

înțelepți din Grecia Antică.

Ca printr-o minune, s-au păstrat

aproape intacte peste secole!

Longevitatea culorilor

se datorează, printre altele,

și migalei zugravilor, care au

pictat zidurile când erau încă

umede, împărțindu-și pereții pe

segmente.

Mănăstirile din Bucovina

sunt locașuri de cult creștinortodox,

ctitorite în secolele

XV – XVI de Voievodul Ștefan

cel Mare și de urmașul său,

Petru Rareș. Legenda spune că

Domnitorul Ștefan, apărătorul

Creștinătății, a ridicat după fiecare

bătălie câștigată câte o

biserică, ajungând la aproape

40 în total. Arhitectura lor, cu

caracter pronunțat gotic-bizantin

le conferă un caracter unic.

Domnitorii le vizitau frecvent,

cerându-le sfatul călugărilor

înțelepți. Jucau și un

rol cultural, ca păstrătoare de

manuscrise vechi, cronici sau

picturi, și drept centre de alfabetizare,

în care se predau inclusiv

limbile clasice slavonă,

latină, greacă. În plus, unele

îndeplineau menirea de adăpost

pentru locuitori pe timpul

invaziilor barbare, având caracter

de fortificații înconjurate

de ziduri de apărare. În

semn de recunoaștere a valorii

lor inestimabile, mănăstirile

Arbore, Humor, Moldovița,

Pătrăuți, Probota, Suceava,

Sucevița, Voroneț sunt incluse

în Patrimoniul Mondial

UNESCO.

Cea mai renumită, mănăstirea

Putna, supranumită

„ Ierusalimul neamului românesc”,

adăpostește mormântul

legendarului ei întemeietor,

Domnitorul Ștefan cel

Mare. Se spune ar fi ales locul

construcției printr-o metodă

neobișnuită, lansând cu arcul o

săgeată spre cer. Locul în care a

căzut săgeata a fost cel în care

s-a pus piatra de temelie.

Cea dintâi Serbare a

Românilor de Pretutindeni

s-a organizat la Putna în anul

1871, contând cu participanți

români din toate zonele locuite

de români (Ardeal, Bucovina,

Banat, dar şi din Vechiul

Regat). S-a păstrat o urnă din

argint, depusă pe mormântul

lui Ștefan cel Mare, în care

organizatorii au pus la păstrare

pământ adus din toate

ţinuturile româneşti, nutrind

speranța că, într-o zi, toţi românii

de pretutindeni se vor

uni într-un singur stat. Prezent

la manifestări, tânărul violonist

Ciprian Porumbescu, la 17 ani,

a interpretat pentru prima dată

„Balada”. Emoționat, i-a mărturisit

apoi tatălui său: „Tată,

am cântat Daciei întregi!“.

Sunt multe legende legate

de Mânăstirile Moldovei.

Zidurile mănăstirii Voroneţ,

supranumită „Capela Sixtină

a Estului”, au fost construite

în timp record de mai puţin de

patru luni (între 26 mai 1488 şi

14 septembrie al aceluiași an)

iar biserica Suceviţa dispune

de nu mai puțin de 2000 de

metri pătraţi de pictură murală!

„Albastrul de Voroneț”,

„verdele de arbore”, „roşul

de Humor” sau „galbenul de

Moldovița” armonizează perfect

cu albastrul cerului și cu

verdele ierbii. Amestecul pigmenţilor

deosebit de rezistenţi

şi apropiaţi nuanţelor naturale,

imposibil de reprodus cu tehnici

actuale, care au rezistat

de-a lungul a sute de ani, este

un mister. Fabricat pe baza

unei pietre care se extrage în

China, Franţa și Africa, albastrul

de Voroneţ sau albastrul

azurit, cum a fost denumit de

specialişti, emană o lumină

aparte. Praful fin este amestecat

cu o substanţă organică, pe

care analizele de laborator nu o

„O reprezentare a paradisului:

satul bucovinean,

totul făcut cu bun gust,

casa şi gardul

şi verde păşune;

când oamenii dorm

vin îngeri din direcţii necunoscute

să pieptene iarba păşunilor.”

(fragment din poezia „O reprezentare a paradisului”,

de Adrian Păunescu, 1943 – 2010)

pot identifica, dar care prezintă

inclusiv urme de ... țuică de

prună (nu e o glumă, studii de

laborator confirmă!).

Roşul de Humor vădește o

tonalitate cromatică neobișnuit

de complexă, iar secretul verdelui

de la biserica Arbore,

sau al nuanței de smarald de la

Sucevița, a rămas neatins. Până

în prezent nimeni nu a mai putut

reproduce verdele pictat în

urmă cu peste 500 de ani!

Puțini vizitatori știu însă că,

în afara traseului turistic clasic,

în Bucovina se pot vizita

alte mânăstiri, cel puțin la fel

de frumoase. Dragomirna, de

exemplu, unică în lume prin

exteriorul sculptat maiestuos

în piatră, este cunoscută mai

mult străinilor decât românilor.

Bucovina înseamnă însă

mai mult decât ruta bisericilor

zugrăvite multicolor. Unicitatea

ei este dată de oamenii ei

frumoși și de tradițiile ei, perpetuate

din vremuri ancestrale.

Tehnica olăritului vestitei

ceramici negre de Marginea a

rămas neschimbată de sute de

ani, la fel și metoda încondeierii

ouălor, practicată la Ciocănești,

sau meșteșugul pictării icoanelor,

transmis peste generații, la

Rădăuți. Țesături, covoare de

lână, coșuri de nuiele, coliere

de mărgele, ouă încondeiate,

toate sunt confecționate manual!

Prin satele cu aspect romantic,

pe ulițele flancate de case

cu acoperișuri de draniță, oamenii

încă se mai duc la biseri-

că îmbrăcați în vechiul costum

popular, meșteșugit lucrat, cu

bundițe și opinci. Și, potrivit

unui obicei din străbuni, când

vremea se înrăutățește, localnicii

din Pătrăuți mai bat și astăzi

clopotele, pentru a împrăștia

norii aducători de grindină.

Bucovinenii nu contrazic

pe nimeni când sunt numiți

moldoveni, dar, cu blândețea

lor caracteristică, punctează

diferența. Altfel se comportă

ei, altfel vorbesc și muncesc.

În privirile lor, mai ales în ale

celor mai vârstnici, se citește

prietenie. Când se adresează

unui necunoscut, nu-l tratează

ca pe un străin, ci ca pe un fiu.

Omenia și ospitalitatea se simt

din primul moment. Înseamnă

mult să fii om!

Muzica de sărbătoare, inclusiv

cea de fanfară, și gustoasele

mâncăruri tradiționale

(divin mariajul dintre păstrăvii

din Bistrița Aurie și vinul

alb de Cotnari!) completează

tabloul acesta idilic. Spiritul

bucovinean dăinuiește peste

veacuri și, cu siguranță, nu se

va pierde. Bucovina cea plină

de păduri verzi, pajiști însorite

și sate cu oameni ospitalieri,

care practică meșteșugurile

străvechi și respectă obiceiurile

străbu ne este regiunea din România

care păstrează nealterată

imaginea unei lumi neatinse de

modernitatea exagerată a zilelor

noastre. Ea este colţul de rai

al românilor!

Foto: pixabay.com,

vacante-auhero.ro

16 APRILIE

2021

Dacii liberi, fl uturând crucea

legionară, cer „libertate”

În România, prostia a devenit

fudulă, apoi a fost aleasă

în parlament. În România,

prostituția a ieșit din cotloanele

întunecate și umede ale

orașelor și a devenit televiziune.

În România, minciuna

a devenit artă și se numește

comunicare. În România,

superstiția și casele de pariuri

sunt proiecte de țară. În

România, banii se preling ca

o glumă proastă din buzunarele

politicienilor. În România,

dacii liberi, fluturând crucea

legionară și dansând vulgar pe

Pink Floyd cer “libertate”, în

aplauzele Moscovei.

Există oameni extraordinari

în această țară. Există tineri

deștepți, există profesori

și cercetători dedicați, există

medici care sunt gata să-și dea

viața pentru semeni, arhitecți

care construiesc viitorul,

avocați care mai cred în dreptate.

Există oameni de toate

vârstele care au intrat în politică

sperând că pot îndrepta moral

(insist: moral, nu politic)

ceva din năravurile putrede

ale celor din jur. Există elevi

și studenți care sunt adevărate

miracole în marasmul din jur.

Există scriitori, există poeți,

există artiști, există cineaști.

Dar peste toți acești oameni se

întinde osânza spectrală a lui

Șoșoacă și coafura unei dezaxate

care otrăvesc zi de zi, ore

în șir, fără încetare, de ani de

zile, orice ar putea părea sănătos,

curat, optimist.

Am convingerea că nu am

atins încă fundul prăpastiei.

De altfel, e foarte posibil ca

fundul prăpastiei să nu poată

Totul a pornit de la o glumă.

Vorbesc serios! Nu numai pentru

că actorul Teodor Falcon e

un mucalit simpatic, gluma s-a

metamorfozat într-un scenariu

de comedie pentru un film de

scurt metraj, un debut pentru

colegul nostru originar din

Târgu Mureș. Entuziast, curios

și cu un dram de nebunie

Hollywood-iana, Falconu’ s-a

hotărât să producă filmul, alături

de soția lui, Lidia Covrig,

fi atins niciodată și să continuăm

să ne prăbușim câtă

vreme cei mai mulți dintre

oamenii buni vor alege (repet:

vor alege deliberat, conștient,

interesat) să tacă și să-și întoarcă

privirea de la revărsarea

toxică de ticăloșie din jur.

Cunosc și eu, ca fiecare dintre

noi, mulți oameni de mare

calitate profesională și (oarecum)

morală care aleg să tacă.

Au motivele lor: loc de muncă,

rate, salariu, obligații. Dar

fiecare tăcere e o abdicare de

la rațiune, de la adevăr, de la

revendicarea dreptății. Fiecare

tăcere, fiecare compromis,

este o încurajare pentru prostie

și pentru lipsa de moralitate

care devin, pe zi ce trece, stăpâne

peste noi.

Cred că putem să ne scufundăm

și mai mult. Pentru că nu

văd ce anume și cine anume,

în ce fel, ar putea să spună la

un moment dat: gata, ajunge!

Ajunge cu minciuna, ajunge

cu manipularea, ajunge cu

compromisul! Nu o face nimeni,

pentru că, deși nu reformăm

nimic, deși nu reparăm

nimic, între noi e călduț și e

bine așa.

Din când în când ne hlizim

la obscenitățile unei senatoare

și la miracolele unei ciudate,

asta face parte din spectacol,

dar nu avem nici puterea, nici

disponibilitatea de a tăia răul

din rădăcină. Nimeni, nicăieri

nu pare capabil și dornic

să taie răul din rădăcină. Nici

măcar jandarmii, deveniți, vai,

atât de înțelegători cu încălcarea

legii. Pentru că, nu-i așa?,

cum am mai putea fi noi cei

Opinii

și amândoi au învățat din mers.

Pentru a simplifica producția,

Teodor s-a gândit că e mai

simplu să joace el în rolul principal,

că doar el a scris dialogurile

și i se potrivesc la fix. Și

de ce nu, dacă tot e de învățat, a

purces și să-și regizeze primul

film. O muncă sisifică, încununată

cu succes!

De puține ori s-a întâmplat

ca să lucrăm împreună, între

noi românii. Teodor nu a ezibuni

dacă nu am avea în fața

noastră, zi de zi, răul obez lăfăindu-se

pe cântece patriotice

și pe îndemnuri idioate la refuzul

educației?

Autor: Ciprian Mihali

Despre profesorul Ciprian

Mihali: vreme de douăzeci de

ani, a predat filosofie contemporană

la Universitatea

Babeș-Bolyai (UBB) din

Cluj-Napoca. Este doctor

în filosofie al acestei

prestigioase universități din

Cluj, dar și al Universității

din Strasbourg. În perioada

2012 - 2016 a fost ambasador

al României în Senegal și alte

șapte state din Africa de Vest,

iar din 2016 până în vara lui

2020 a lucrat în domeniul

cooperării internaționale la

Bruxelles, ca director pentru

Europa de Vest al Agenției

Universitare a Francofoniei.

Profesorul Ciprian Mihali este

câștigătorul nominalizărilor

lunii noiembrie pentru Gala

Premiilor de Excelență din cadrul

Campaniei românilor de

excelență din străinătate derulată

de publicația Occidentul

Românesc și ajunsă la cea

de-a III-a ediție (2020 – 2021).

tat însă nici o clipă și a apelat

la gașca RoHo. Cu entuziasm,

#RomaniansInHollywood

s-au coagulat într-o echipă

și împreună am susținut proiectul

cu aplomb. Directorii

de imagine Daniel Wyland

și Cristian Coldea au sosit cu

toate sculele posibile. Actrițele

Aura Imbarus și Maddie

Năstase au făcut de toate pe

platou, pe lângă personajele hilare

din film. Prietenul nostru,

Toată Europa folosește aceeași

metodă: stingerea mai devreme

Am obosit... Astăzi chiar

am obosit să mă mai uit,

să mai citesc, să mai ascult

ce spune lumea. Dar cel

mai tare am obosit de atâta

neînțelegere. Citesc chiar

la oameni pe care îi apreciez,

comentarii absolut

copilărești. Ca de exemplu

„de ce să închidem magazinele

mai devreme? Păi n-o

să ne înghesuim și mai tare

în ele?”.

Acum 100 de ani Creangă

se întâlnea și el cu același

fenomen. Iar el a avut curajul

să-i dea numele corect.

În nuvela „Prostia

Omenească”, Creangă descrie

cazul (nu mă îndoiesc

că real) al celor două femei

care descoperă un drob de

sare deasupra leagănului

copilului. Una dintre ele

estimează posibila traiectorie

în caz de cădere și se

pronunță: „O să-i cadă în

cap și-o să-l omoare!” și

începe să plângă. Cealaltă,

în loc să mute cu calm copilul,

începe și ea să se vaite

„aoleu, copilașul meu” sau

ceva în genul ăsta.

Și acum să ne întoarcem

la povestea cu orele. Toată

Europa folosește aceeași

metodă: stingerea mai devreme.

Este Europa mai stupidă

decât românii geniali?

Mi-e teamă că nu. Aceste

restricții orare nu acționează

asupra ta, Ioane și asupra ta,

Gelule. Acționează statistic

mai degrabă, asupra corpului

social (sper că mă mai

puteți urmări, măcar câțiva).

Minutul de Hollywood, cu Tudor Petruț - În sfârșit, în echipă!

distinsul actor de origine bulgară

Dimiter Marinov a creat un

caracter memorabil. Cu bucurie,

pentru prima oară de când

ne aducem aminte, un grup de

artiști româno-americani au

muncit, în sfârșit, în echipă!

THE PICKLE KING e o

povestioară nostimă și deabia

așteptăm să-l vizionați

curând în comunitatea de români

și să invitați și prietenii

locali. Personajele principale

sunt românași de pe undeva

din America, niște afaceriști

oneroși. Mai multe nu spun

ca să nu vă stric plăcerea. Filmul,

completat anul trecut, a

participat deja la câteva festivaluri

și a primit un premiu în

Los Angeles. Cinefilii români

și moldoveni din Chicago au

avut șansa să-l vadă în cadrul

unui festival digital de film românesc

și s-au distrat copios.

Pe lângă faptul că a realizat

cu profesionalism și talent o

peliculă echilibrată pe cât de

Cum anume? Limitând

interacțiunea între oameni.

În practică, dacă știi că nu

mai poți face cumpărături în

fiecare zi la ce oră vrei tu,

probabil că le vei raționaliza

și restrânge și vei face un

supermarket o dată la 2-3

zile, nu cum facem acum.

La fel și cu stingerea mai

devreme. Ea are rolul de a te

opri să-ți mai vizitezi prietenii,

părinții, să mai dai sau

să mai mergi la un chef. De

ce? Pentru că ne uităm la

cifre și constatăm că exact

asta am făcut: cine n-a avut

bani de Nuba a dat un vin

la el acasă. Și-acum a venit

nota de plată pentru toată

lumea. Dar ceva e și mai înspăimântător

aici: există oameni

care îmi scriu „ăștia ne

omoară, guvernanții ăștia!”

ca și când acest scenariu,

livrat copios de balene vorbitoare

și doctorițe fără-decoafor

ar putea, cumva, să

fie adevărat.

Nu e. Nu încearcă nimeni

să omoare pe nimeni. Pur

și simplu niște oameni care

au ajuns în administrație în

țara asta încearcă s-o ferească

de ea însăși. De iresponsabilitatea

noastră, la nivel

de masă, pe care imediat

o dăm la spate când apar

consecințele și începem să

strigăm „Huuuo, guvernul!

El e de vină!”

Epidemia, dragilor, e o

chestie care se ia de la unul

la altul. De la un român

mai deștept la altul și mai

deștept, căci în țara asta

prost ești doar dacă încerci

să găsești o noimă. Restul

sunt cu toții genii. Cele mai

grele de cap genii din lume.

Autor: Lucian Mîndruță,

jurnalist, lector universitar

și prezentator de televiziune

și de radio.

hazlie, Teodor Falcon întră

în analele RoHo (asociație la

care este co-fondator) și pentru

inițiativa extraordinară de

a implica colegii români. THE

PICKLE KING este nu numai

o dovadă că există români

talentați în Hollywood, dar că

și pot să creeze împreună, să

colaboreze, să se susțină unii

pe alții ca într-o familie artistică,

nu prea numeroasă, dat plină

de entuziasm și imaginație.

Autor: Tudor Petruț (Los

Angeles – SUA)

Actor și scenarist de film, regizor

de teatru, autorul editorialelor

# MinutulDeHollywood

care apar în presa de limba română

din diaspora și pe paginile

#RomaniansInHollywood.

Colaborator la Occidentul

Românesc din anul 2011.

(Foto stânga: Tudor

Petruț și Teodor Falcon, foto

dreapta: echipa de filmare

“The Pickle King”, prin

bunăvoința A Falcons Reckon

Production și Mă Vie en

Blonde Films, @RoHoClub

#RomaniansInHollywood)

Vacaciones en Rumanía APRILIE

2021 17

Bucovina

La Suiza Rumana

Conocida como „ Suiza

Rumana”, la región histórica

de Bucovina, ubicada en la parte

norte de Rumanía, ocupa un

área de 10.441 km². Pertenece

mayoritariamente a Rumanía,

pero también hay territorios en

la Ucrania. Su división actual

se remonta a 1940, cuando el

norte se adjudicó a los soviéticos

y el sur a los rumanos. Por

eso a Bucovina también se le

llama la „Tierra Fronteriza”,

siendo un lugar donde se valora

mucho la unidad y la ayuda

entre los habitantes, porque

hermanos de sangre y lengua

están separados por la frontera

trazada al azar.

Pero Bucovina significa

mucho más que una franja de

tierra fronteriza en los Cárpatos

Orientales. Para aquellos que

la conocen, es un reino bendecido,

con una magia irresistible.

Las famosas colinas de

Bucovina, llamadas Óbcinas,

onduladas en suaves picos

boscosos, con verdes prados,

flanqueados por escarpados

desfiladeros excavados en

piedra caliza, le confieren un

encanto paradisíaco.

Sin tomar nota de los cambios

en las fronteras, hay una

particularidad que nunca ha

cambiado: el idioma rumano.

La profunda piedad con la que

los habitantes lo hablan y cultivan

se refleja en las bonitas

obras literarias de algunos de

los escritores rumanos más

valiosos, que nacieron aquí,

igual como el adorado poeta

nacional Mihai Eminescu. El

lírico consideraba a Bucovina

„la parte más antigua y hermosa

de nuestro país” y no tuvo

temor de afirmarlo en una carta

destinada a la Reina Elisabeta

de Rumanía („Siento lástima

por Usted, porque no conoce

mi Moldavia natal...”)

Durante su pertenencia

al Imperio Austro-Húngaro,

la también llamada „Tierra

de las Hayas” (en alemán

„ Buchenland”), benefició

del título de Ducado y recibió

ayuda financiera del gobierno

vienés. Muchos de sus famosos

monasterios fueron notados

y renovados entonces,

salvándose de la ruina. No se

puede decir lo mismo de algunos

edificios administrativos

conservados de esa época,

construidos en el imponente

estilo Habsburgo, monumentos

que hoy se encuentran en

un avanzado estado de degradación.

Atravesados por caminos

sinuosos que atraviesan los

valles, subiendo a los picos ricamente

arbolados, interrumpidos

por pastos salpicados de

pajares dorados, los paisajes

de la „Suiza rumana” son de

una belleza abrumadora. De

los bosques de hayas y abetos

nace la madera en la que los

lugareños tallaron sus cucharas,

muebles, portones, casas y,

sobre todo, iglesias. Gracias a

ellos, en todas partes se siente

las vecindad del Señor.

Poco a poco, los lugares

de culto se transformaron en

construcciones de piedra, incomparablemente

bellas, adornadas

con pinturas y bajorrelieves

tanto por dentro como -

¡cosa nunca encontrada! – por

fuera. Cuenta la leyenda que

las escenas pintadas en las paredes

hicieron posible que un

mayor número de aldeanos

asistiera a la misa, ya que la

capacidad de las iglesias era limitada.

Para facilitar el acceso

de la gente común, analfabeta,

a las enseñanzas cristianas,

los frescos exteriores muestran

escenas de la Biblia, pero también

signos del zodíaco, santos

y personalidades famosas

de la historia, incluso retratos

de filósofos griegos antiguos.

Como por milagro, se mantenieron

casi intactas estas pinturas.

La longevidad de los

colores se debe, entre otras

cosas, al cuidadoso trabajo de

los pintores, que pintaron las

paredes cuando aún estaban

húmedas, dividiendolas en

pequeños segmentos.

Los monasterios de

Bucovina son lugares de culto

cristiano-ortodoxo, fundados

en los siglos XV-XVI por el

voivoda Esteban el Grande

y su sucesor, Petru (Pedro)

Rareș. Cuenta la leyenda que

el príncipe Esteban, el defensor

de la cristiandad, construyó

una iglesia después de cada batalla

ganada y al final llegaron

a ser casi 40. Su arquitectura,

de marcado carácter gótico-bizantino,

les confiere un carácter

único. La baja altura de los

techos y de los portales de entrada

servia a impedir la entrada

de los invasores otomanos

y tártaros montados a caballos.

Los gobernantes los visitaban

con frecuencia, pidiendo

el consejo de sabios monjes.

También desempeñaron un papel

cultural, como custodios de

manuscritos antiguos, crónicas

o pinturas, y como centros de

alfabetización, en los que se

enseñaban las lenguas clásicas.

Además, algunas sirvieron de

refugio a los habitantes durante

las invasiones bárbaras,

teniendo el carácter de fortificaciones

rodeadas de murallas

defensivas. En reconocimiento

a su inestimable valor, los monasterios

de Arbore, Humor,

Moldovița, Pătrăuți, Probota,

Suceava, Sucevița, Voroneț están

incluidos en el Patrimonio

Mundial de la UNESCO.

El más famoso, el monasterio

de Putna, llamado „La

Jerusalén de la nacion rumana”,

alberga la tumba de su legendario

fundador, el príncipe

Esteban el Grande. Cuenta la

leyenda que eligió el lugar de

construcción por un método inusual,

disparando con su arco

una flecha hacía el cielo. En el

lugar donde cayó la flecha se

colocó la primera piedra.

La primera Reunión de

Todos los Rumanos se organizó

en Putna en 1871, con

participantes de todas las áreas

de habla rumana (Transilvania,

Bucovina, Banat, Valaquia).

Hasta ahora se guarda una

urna de plata, colocada sobre

la tumba de Esteban el Grande,

en la que los organizadores

depositaron muestras de suelo

traído de todas las tierras rumanas.

Alimentó la esperanza

que, algún día, todos los rumanos

se unan en un solo estado,

lo que parcialmente se hizo

realidad. Presente en los actos

de 1871, el joven violinista

Ciprian Porumbescu, interpretó

por primera vez „Balada”.

Emocionado, luego le confesó

a su padre: „¡Padre, toqué para

el todo el Reino de la antigua

Dacia!”.

Hay muchas leyendas relacionadas

con los monasterios

de Moldavia. Los muros

del monasterio de Voroneţ, la

„Capilla Sixtina Oriental”,

se construyeron en menos de

cuatro meses (entre el 26 de

mayo de 1488 y el 14 de septiembre

del mismo año) y la

iglesia de Sucevita tiene nada

menos que 2000 metros cuadrados

de pintura mural!

„Azul de Voroneţ”, „verde

de Arbore”, „rojo de Humor”

o „amarillo de Moldovița”

son los colores que armonizan

perfectamente con el azul del

cielo y el verde de la hierba.

La mezcla de pigmentos resistentes

y similares a los matices

de la naturaleza es imposible

de reproducir con las técnicas

actuales. Su secreto ha perdurado

durante cientos de años.

Fabricado a base de una

piedra que se extrae en China,

Francia y África, el azul de

Voroneț o azul celestito (azurit),

como lo han llamado los

especialistas, emite una luz

especial. El polvo fino se mezcla

con una sustancia orgánica,

que los análisis de laboratorio

no pueden identificar, pero que

también muestra rastros de ...

aguardiente de ciruela (¡no es

una broma, los estudios de laboratorio

lo confirman!).

El rojo del humor muestra

un tono cromático inusualmente

complejo, y también los misterios

del verde de la iglesia de

Arbore, o del tono esmeralda

de Sucevița, permanecieron

intactos. Hasta ahora, nadie ha

podido reproducir este verde

pintado hace más de 500 años.

Sin embargo, pocos visitantes

saben que, aparte de la clásica

ruta turística, en Bucovina

hay muchos monasterios de

igual belleza. Dragomirna, por

ejemplo, única en el mundo

gracias a su exterior de piedra

„Una representación del paraíso:

El pueblo de Bucovina,

hecho todo con buen gusto,

la casa y la cerca

y el verde pasto;

mientras los aldeanos duermen

los ángeles vienen de desconocidas direcciones

a peinar la hierba de los pastos „.

(versos del poema ”Una representación del paraíso”,

de Adrian Păunescu, 1943 - 2010)

majestuosamente tallada, es

más conocida por los extranjeros

que por los rumanos.

Pero Bucovina significa

más que la ruta de iglesias

pintadas de colores. Su singularidad

está dada por su

hermosa gente y sus tradiciones,

perpetuadas desde la

antigüedad. La técnica de la

alfarería de la famosa cerámica

negra, se ha mantenido

inalterada durante cientos de

años, igual como el método

de decorar los huevos en la

Semana Santa o el arte de

pintar iconos, transmitido de

generación en generación. Telas,

alfombras de lana, cestas

de mimbre, collares de cuentas,

huevos decorados, ¡todo

está hecho a mano!

En las calles flanqueadas

por casas con techos de guijarros,

los aldeanos todavía van

a la iglesia vestidos de antiguo

traje popular. Cuando el tiempo

empeora, todavía suelen tocar

las campanas, para esparcir

las nubes.

La gente de Bucovina no

contesta pertenecer a los moldavos,

pero muestra más dulzura,

habla y trabaja con una

sensibilidad aparte. En sus

ojos, especialmente en los ojos

de los ancianos, se lee confianza

y bondad. Cuando uno se dirige

aquí a un extranjero, no lo

trata como a un forastero, sino

como a un hijo.

Los sabrosos platos tradicionales

(¡maridaje magnífico

entre las truchas de los arroyos

locales y el vino blanco

de Cotnari!) completan su

imagen. Bucovina es la región

de Rumanía que mantiene inalterada

la imagen de un mundo

intacto por la exagerada modernidad

de hoy. ¡Es un rincón

de paraíso rumano!

Gabriela Calutiu Sonnenberg

Foto: pixabay.com

18 APRILIE

2021

Școala online a fost

opțiunea salvatoare pe principiul

că decât deloc, e bine și

atât. Startul în educația online

s-a făcut după posibilități,

după gradul de adaptabilitate

a profesorilor imigranți digitali

la noua realitate, după

dorința lor de a continua să

educe și alți factori. Unii elevi

s-au bucurat! Să stea în fața

calculatorului/tabletei, adică

acolo unde părinții le dădeau

voie limitat, era ca și cum

școala a venit pe terenul lor

de joacă.

Și o bună bucată de vreme

chiar ei erau cei care îndrumau

profesorii cum să butoneze

aplicațiile. Entuziasmul,

elementul de noutate s-a topit

când toți au înțeles că școala

online nu e o măsură temporară,

are tendința să devină

un canal de educare de lungă

durată.

Ca într-un mariaj forțat,

toată lumea a primit ceva,

dar nimeni nu e cu adevărat

satisfăcut. Despre impactul

școlii online vorbesc profesorii

pe la colțuri, căci ei își

cunosc elevii, îi simt. Mai

vorbesc psihologii pe ici pe

colo. Și strigă părinții – dar

câți sunt auziți? Probabil că

va veni o vreme când se vor

face și studii bine argumentate

– până una alta iată câteva

observații personale. Le

fac în baza implicării mele

în programe de educație în

public speaking cu copii

din întreaga țară – atât din

sistemul de învățământ public,

cât și din cel privat,

dar din postura de părinte a

trei elevi de școala primară

și gimnazială.

1. Educația timpurie a

fost lovită crunt. Părinții au

evitat înscrierea copiilor în

grădinițe – unele și așa aglomerate.

Copii de 2-3 ani stau

acasă și interacționează cu

copiii de vârsta lor sporadic.

Impactul în dezvoltare și

mai ales în dezvoltarea limbajului

și a interacțiunilor

sociale va fi probabil aproape

de amploarea copiilor

mici ținuți în izolare în

orfelinatele românești din

anii ’90 cu deosebirea că

ei, copilașii de astăzi, au

Opinii

Școala online

nu este o măsură temporară

părinți, dar de când cu lucrul

de acasă – acești părinți

muncesc și mai mult, petrec

uneori în fața ecranelor mult

mai mult timp decât în dialog

cu proprii copii.

2. Comunicarea de tip

WhatsApp. Comunicarea elevilor

de școală primară devine

laconică – de tip WhatsApp.

Pentru că acesta este modul

preferat în care ei comunică

între ei, modul în care profesorii

comunică cu ei între ore

și uneori modul în care noi,

părinții comunicăm cu ei. Cât

de greu le este să dezvolte un

subiect, să-și structureze mesajul,

să exprime emoții în

cuvinte și nu cu ajutorul emoticoanelor.

De altfel, într-un

mic sondaj efectuat cu elevii

școlii noastre, marea lor majoritate

preferă să comunice

pe WhatsApp sau mai nou,

pe Discord (tărâmul elevilor

în care părinții nu și-au băgat

încă nasul).

Dar marile examene școlare

pe sistem românesc cer

exprimare coerentă, detaliată

în limba română și handicapul

ce se construiește sub

ochii noștri îi va lovi pe acești

copii în momentele decisive

ale vieții lor școlare.

3. Problemele emoționale

și mentale. Adolescenții și tinerii

studenți au fost probabil

cei mai afectați emoțional de

imposibilitatea de a-și face

noi prieteni, de a interacționa

fizic cu amicii lor, de a practica

sport, de a face școala

așa cum și-o imaginau când

trăgeau tare pentru examenele

de admitere la facultate. E

ca și cum încerci să stingi un

vulcan cu foc. Toată această

presiune se reflectă în

adolescenți însingurați ce au

găsit o refulare în jocurile video

sau se exprimă abundent

pe canalele social media din

dorința de a atrage atenția,

sau suferă în tăcere neștiuți

de nimeni, somatizând apoi în

felul lor.

Aveți idee cât timp își petrece

un copil din România

azi în jocuri video? (nu întreb

câți adulți mai nou, asta

e o altă discuție interesantă).

Ei nu doar se joacă acolo, ci

se iluzionează că au prieteni

și dialoghează cu oameni

din lumea întreagă. Probabil

că cei de la Fortnite ne pot

da o statistică relevantă.

Atunci când îmi întreb clasele

de elevi din toată țara

care e pasiunea lor, dacă în

alți ani era sportul, cititul,

dansul etc., astăzi sunt jocurile

video – ele tronează indubitabil

în topul pasiunilor. Și

știți de ce? Pentru că părinții

capitulează ușor, ușor. Dacă

înainte erau fermi cu timpul

petrecut online al copiilor lor,

acum școala este online – ce

să mai cuantifici?

Au picat multe reguli sănătoase,

pentru că mami e

acum într-o conferință, sau

tati – lucrând de acasă –,

are nevoie de liniște ca să

se concentreze pe un subiect

important de la serviciu.

Qustodio – aplicația de monitorizare

a timpului petrecut

pe internet de propriul copil a

devenit pentru mulți părinți,

inutilă. Nu numai problemele

mentale și emoționale ale

tinerilor noștri ne vor lovi în

viitorul apropiat, dar și cele

de sănătate – copii aduși de

spate, copii cu probleme de

vedere, copii obezi… Nu

mai menționez de un alt tip

de problemă stimulată de

școala online – securitatea

cibernetică, vulnerabilitatea

copiilor în fața a tot felul de

Amalia Sterescu are 22 de ani de experiență profesională,

activând atât în mediul corporate, dar și în cel antreprenorial.

În mediul corporate a acumulat o experiență de 16 ani ca și

leader, lucrând pentru companii cu amprentă globală precum

Vodafone sau Oracle. Amalia s-a specializat în managementul

echipelor de relații cu clienții, suport vânzări, telesales –

ultimul său rol în lumea corporate fiind cel de Vice President

Global Renewals Service Centers în Oracle, unde conducea

un lanț de Centre Servicii Suport în România, India și China

– un business de $2B. Începând cu 2012, Amalia Sterescu și-a

început călătoria sa antreprenorială înființând Outsourcing

Advisors, primul portal al comunității de outsourcing din

România, și în același timp un furnizor valoros de programe

de dezvoltare pentru industria BPO/Shared Service Centers,

mentoring și servicii de consultanță pentru investitori.

În efortul său de a educa liderii locali și tânăra generație,

Amalia a fondat în 2013 Public Speaking School. În 2015 a

lansat propria misiune de a introduce public speaking ca și

prădători prin supraexpunerea

lor în online.

Niciun părinte nu a fost

pus în postura să gestioneze

în epoca noastră un astfel de

tip de cenzură socială. Fiecare

se descurcă cum poate. Mulți

au însă nevoie de ajutor. Tot

timpul mi-am spus că medicii

sunt acum în linia întâi,

însă va veni rândul psihologilor

să vină în linia întâi și

să oblojească sănătatea mentală

a tinerilor noștri, dar și a

părinților lor.

4. Școala online – scade

apetența pentru învățare, curiozitatea

elevului nu mai este

stimulată. Pentru mulți elevi

de școală primară școala online

a fost așa ca o joacă, pentru

că în mintea lor, tableta,

calculatorul (canalul prin care

vine acum „educația”) era instrumentul

cu care ei se jucau

pe diverse aplicații/jocuri.

Nivelul lor de atenție fără

privirea atentă a profesorului

scade dramatic.

Întrebați-vă profesorii/învățătorii

– câți dintre elevi se

joacă jocuri video în timpul

orelor? De plictiseală, sau

pentru că le este la îndemână,

pentru că nu pot rezista

tentației sau pentru că nu e

niciun adult care să le spună

că nu e bine. Un creier nestimulat

se îndobitocește. Un

tânăr care își pierde curiozitatea

devine un adult limitat.

Orele de clasă desfășurate

cu camera video închisă, ore

în care profesorii mențin cu

greu o disciplină, sau orele

în care profesorii pur și

simplu au renunțat să mai

încerce, deși s-au străduit o

vreme, vor crea ceea ce-și

dorește orice clasă politică

– un electorat tembel și

manipulabil. În niciun caz

nu vor reconstrui România.

Pe mulți părinți îi așteaptă

o vacanță de primăvară prelungită,

o lună de zile în care

sute de mii de creiere vor fi

puse pe pauză și se vor alimenta

cu inutilități. Cuantifică

asta dacă poți!

Autor: Amalia Sterescu

Foto: amaliasterescu.ro/

studiu opțional în școlile publice din România. Drept rezultat

al implicării sale ca voluntar, 100 de profesori din școli

au fost instruiți în public speaking, într-un efort de a sensibiliza

comunitatea locala față de importanța comunicării în

viața elevilor, viitorii manageri de mâine. De asemenea, ca

parte a misiunii sale de a dezvolta competențele de leadership

din România, în intervalul 2013 – 2018, peste 1100 de

profesioniști au fost instruiți personal de Amalia Sterescu.

Începând cu 2018, Amalia Sterescu și-a extins aria serviciilor

sale profesionale fondând BrandingYOU – prima agenție

de branding personal din Europa de Est.

Mai mult de atât, Amalia Sterescu este autoare a numeroase

articole de leadership sau personal branding publicate în

presa locală, în publicații precum, Forbes, Business Arena

Magazine, Republica și multe altele. În 2015 a publicat prima

sa carte la Editura Școala Ardeleană: „Tango cu viața”.

Acesta este un volum de 58 de povești despre dragoste și

relații, tranziții și avansare în carieră, leadership la feminin.

La nueva consejera de Turismo

de Fuerteventura desvela sus

planes para reactivar la isla

Fuerteventura ha experimentado

un cambio de

gobierno insular, y fruto de

ello, cuenta con una nueva

Consejera de Turismo,

Jessica de León, que asume

las competencias que anteriormente

ostentaba el que

era presidente del Cabildo,

Blas Acosta.

Tras asumir el cargo el pasado

11 de marzo, De León

ha tomado el pulso de la situación

turística de la isla

mediante reuniones con los

principales actores privados

y públicos, pero quizás uno

de los aspectos más destacados

de su actividad es que

ha ratificado públicamente a

Moisés Jorge Naranjo como

gerente del Patronato de

Turismo de la isla. De esta

forma, pese al cambio del

ejecutivo, se da continuidad

a la labor que realiza desde

que, en agosto de 2011, se

puso al frente del organismo

de promoción turística de la

isla.

En una entrevista concedida

a Radio Insular Fuerteventura,

alabó el trabajo del equipo humano

del Patronato, aunque

La Comisión Europea considera

incoherentes las restricciones de

viaje en España por Semana Santa

La Comisión Europea

(CE) pide “coherencia” a

España en las restricciones

de viaje aplicadas en Semana

Santa. En su rueda de prensa

diaria, el portavoz comunitario

de Justicia, Christian

Wigand, ha rechazado hacer

comentarios concretos, pero

ha recalcado que “visto que el

riesgo de transmisión es similar

para los viajes domésticos

y transfronterizos, los Estados

miembros deben asegurar una

coherencia entre las medidas

aplicadas a los dos tipos de

viajes”.

El Gobierno de España ha

recibido numerosas críticas

—alguna en tono humorístico

y muchas más serias— por

su decisión de cerrar perimetralmente

cada Comunidad

Autónoma durante la Semana

Santa, mientras que las fronteras

del país sí permanecerán

abiertas. Todo ello implica

que, en Pascua, los españoles

no podrán hacer turismo den-

tro de su propio país, pero sí

realizar viajes internacionales

y los extranjeros también podrán

venir a España a hacer

turismo.

El presidente del Gobierno,

Pedro Sánchez, se ha pronunciado

en el Congreso de los

A pesar de que la campaña

electoral en la Comunidad de

Madrid todavía no ha comenzado

—las elecciones se celebran

el 4 de mayo—, ya se

conocen algunas propuestas

de los diferentes programas de

los partidos políticos. Los más

mediáticos, hasta el momento,

son Isabel Ayuso, por parte

del Partido Popular, y Pablo

Iglesias, el candidato recién

anunciado de Podemos, tourinews.es/.

Precisamente, del programa

de la formación morada

sí que se mostró crítica con la

falta de recursos del ente: “Me

he encontrado un Patronato de

Turismo totalmente desarticulado,

sin servicios jurídicos,

sin técnico general de la administración

y con problemas

tremendos para contratar”.

Añadió que uno de sus principales

objetivos es reforzar este

organismo.

En esa misma entrevista

explicó que su estrategia se

basará en digitalizar la oferta

y modernizar el sector haciendo

uso de las nuevas tecnologías

y el Big Data. En el

corto plazo, se focalizará en

que la industria vacacional

pueda reactivarse las próximas

temporadas de verano e

invierno.

Para esto último, ha hecho

Diputados en defensa de las

medidas. El jefe del Ejecutivo

mantiene que las normas están

en consonancia con lo que

pide la Unión Europea (UE),

mantener las fronteras entre

los Estados miembro abiertas.

Foto: danielcolombo.com/

—aunque no está terminado—

ya se conocen algunos

detalles, principalmente, en lo

relativo a política fiscal y algunos

de ellos afectarán directamente

a la actividad turística.

El plan que prepara Podemos

para estas elecciones autonómicas

es similar al presentado

en 2019, solo que algunas

medidas se han adaptado a la

nueva realidad pandémica.

Impuesto turístico:

Podemos prevé la creación

de un impuesto propio

para el sector. La formación

Español APRILIE

2021 19

un llamamiento a la unidad,

tanto de todas las entidades

locales, a través de sus concejales

de Turismo, como de los

empresarios y las patronales

que los representan. De hecho,

el pasado 23 de marzo tuvo un

encuentro con los concejales

del área, mientras que ayer, 24

de marzo, junto a Moisés Jorge,

mantuvo un encuentro con

la Asociación de empresarios

turísticos de Fuerteventura

(ASOFUER), representada

por su presidente Antonio

Hormiga; la Asociación de

empresarios de hostelería

y turismo ( EXCELFUER),

Luis Cardona; y la Asociación

de empresarios y comerciantes

de Antigua (AECA),

Francisco Ufano.

Foto: mirametv.com/

La crisis de coronavirus hace que

1.200 hoteles salgan a la venta y

cambia el perfil del comprador

Si en octubre de 2020 el

portal inmobiliario Idealista.

com calculaba que existían

550 establecimientos disponibles

en el mercado hotelero,

la falta de ingresos debido a la

ausencia de turistas y la continuidad

de los gastos fijos,

han hecho que la cifra de alojamientos

puestos a la venta

no haya dejado de aumentar:

hasta 1.200 activos, según los

cálculos de Starsfour, compañía

dedicada a la compraventa

de hoteles.

Juan Sanchiz, director

de Starsfour, cuenta al diario

Las Provincias que estos

datos son solo de los activos

puestos a la venta en España,

pero que la situación es similar

en otros mercados europeos.

Por ejemplo, en París

(Francia) también existen

numerosos hoteles en busca

de comprador debido a la

falta de turistas estadounidenses.

Por otro lado, Juan

Gallardo, de 3 Capital Real

Estate – Promotores, gestores

y consultores, explica

que la crisis del coronavirus

no solo ha aumentado

los activos en el mercado,

sino que también ha provocado

un cambio en el perfil

del comprador tradicional.

Mientras que antes los

establecimientos eran comprados

mayoritariamente

por otros hoteleros o sociedades

anónimas cotizadas

de inversión inmobiliaria

(socimis), actualmente los

fondos de inversión están

tomando más relevancia

en el mercado de la que ya

tenían. Tal y como explica

Gallardo, la situación hoy en

día es perfecta para ellos, ya

que los hoteles han bajado

mucho sus precios y dentro

de unos 4 o 5 años podrán

sacarle rentabilidad.

Otros compradores relevantes

son los grupos

rusos en busca de establecimientos

a buen precio,

principalmente en destinos

como Alicante, Baleares

y Costa del Sol (Málaga).

Los mexicanos también

se sienten atraídos por el

mercado vacacional español,

“a veces debido a un

antepasado gallego”, añade

Gallardo. Por otro lado, los

hoteles urbanos, preferiblemente

en Barcelona y

Madrid, despiertan el interés

de los chinos.

La batalla electoral de Madrid incluye Impuestos

al sector turístico

asegura que esta tasa iría

destinada a generar recursos

que garanticen la sostenibilidad

de la industria y minimizar

el impacto que la actividad

pueda causar en zonas

de alta concentración —a

este impuesto generalmente

se le conoce como ‘ecotasa’—.

Este será, sin duda, el

gravamen que más afectaría

a la actividad turística.

Impuesto a las viviendas

vacías de los grandes tenedores:

Este impuesto afectará,

principalmente a las entida-

des financieras o sus filiales

inmobiliarias, pero también a

las personas jurídicas que tengan

al menos 3 viviendas o las

personas físicas que tengan

mínimo 5, por lo que podría

atañer al alquiler vacacional.

Impuesto sobre el patrimonio

inmobiliario de las personas

jurídicas: Este impuesto

gravará los bienes inmuebles

de las personas jurídicas —a

excepción de sus sedes o viviendas

habituales de participantes

de sociedades cooperativas—,

por lo que, a falta

de concreción por parte de

la formación morada, podría

afectar también al alquiler vacacional.

Otra medida que quiere implantar

el candidato de Podemos

en Madrid sería la reducción

de la jornada laboral a 35

horas semanales sin reducción

del salario en el sector público

madrileño, lo que podría afectar

al transporte público de la

región. El objetivo de esta decisión

sería la creación de más

puestos de trabajo.

Foto: elconfidencial.com/

20 APRILIE

2021

Reţetele Annei

Salată de ouă cu maioneză

Ingrediente:

• 8 ouă

• 1 ceapă

• 3 linguri de maioneză

• 2 linguri de muștar

• sare, boia, praf de usturoi și

piper după gus

Mod de preparare: Pune

la fiert ouăle. Curăță-le și

toacă-le. Într-un bol mare,

combină-le cu maioneza (nu

cumpărată, ci făcută în casă)

și muștarul. Dacă nu îți e pe

plac cantitatea de maioneză/

muștar recomandată, o poți

adapta gustului tău. Adaugă

condimentele, amestecă bine.

Adaugă și ceapa tocată mărunt

(poți pune de care ceapă

vrei, desigur, dar cea roșie e

cea mai potrivită). Acoperă și

bagă la frigider până la servire

(cel mai bine e să o lași un pic

să se „așeze”, ca să se împletească

mai bine aromele).

Ciorbă de miel

cu tarhon

Ingrediente:

• 600 g carne de miel cu os

(piept, coastă, gât)

• 1 legatură ceapă verde

• 100 g morcovi

• 100 g păstârnac şi pătrunjel

rădăcină

• 1 ţelină potrivit de mare

• 50 g unt

• 500 ml borş

• 200 ml smântână

• 1 gălbenuş

• 1 legatură pătrunjel verde

• tarhon proaspăt sau uscat

(estragón)

Mod de preparare: Carnea

pentru ciorba de miel se

spală, se taie bucăţi şi se pune

la fiert în 1,5-2 l de apă cu un

praf de sare. Se spumează şi se

adaugă ceapa verde tăiată mărunt,

apoi se acoperă şi se lasă

să fiarbă la foc mic. Morcovii,

ţelina, păstârnacul şi rădăcina

de pătrunjel se curăţă, se spală

şi se taie cubuleţe. Se călesc

într-o tigaie cu unt şi se adaugă

imediat la supă. Se lasă să

fiarbă în continuare aproximativ

o oră, până când se înmoaie

carnea şi toate legumele. Se

scoate carnea fiartă din supă,

se curăţă de oase, se taie cubuleţe

şi se pune din nou la supă.

Se adaugă borşul fiert separat,

se lasă să dea în clocot, se spumează

şi se drege cu gălbenuş

şi smântână. Se aromează cu

pătrunjel şi tarhon verde tocate

mărunt sau uscat.

Pulpă de miel cu miere

și vin

Ingrediente:

• 1 pulpă de miel de circa 1 kg

• 600 g ficat de vită sau de pui

• 1 cană vin roşu

• Sare, piper, rozmarin, cimbru

• 1 legătură ceapă verde

• 4-5 linguri ulei de măsline

• 1 ceapă roşie

• 2 lingurițe miere

Mod de preprare: Se curăţă

ficatul şi se pune să fiarbă

în apă, acoperit cu un capac,

la foc potrivit. După ce a fiert,

se scurge de apă, se lasă să se

răcească şi se taie cubuleţe.

Pulpa de miel se spală bine,

se curăţă de pieliţe şi se desface

cu atenţie de pe os, astfel

încât să se poată umple. Se

condimentează cu sare, piper,

rozmarin, se unge cu miere şi

ulei şi se lasă câteva minute la

frigider. Se spală ceapa verde

şi roşie, se taie mărunt şi se

pun într-o tigaie să se călească

cu uleiul de măsline. După ce

s-a înăbuşit, se amestecă cu ficatul

tăiat cubuleţe. Compoziţia

se pune în interiorul pulpei,

şi se înfăşoară cu atenţie să nu

se desfacă. Pulpa umplută se

aşază într-o tavă de friptură,

se unge cu ulei, miere şi se

presară sare şi piper pe toată

suprafaţa. Se stropeşte cu apă

şi vin şi se bagă în cuptor, la

foc mic. Din când în când, se

stropeşte cu vin şi, spre sfârşit,

se presară cimbru şi rozmarin.

Se serveşte caldă sau rece, cu

salată verde.

Plăcintă bănățeană

cu brânză și stafide

Pentru aluat:

• 300 g făină

• 120 g unt

• 1 lingură zahăr

• 2 linguri smântână

Pentru uns:


Pentru umplutură:

• 500 g brânză de vaci


• 150 g stafide aurii

• 1 plic zahăr vanilinat

• 3 ouă

• coaja rasă a unei lămâi sau

portocale

Pentru tavă:

• 1 linguriță unt

• lingură făină

Pentru ornat:

• 50 g migdale mărunţite

Mod de preprare: Pentru

aluat, se amestecă făina cu

zahărul, smântâna și untul,

apoi se frământă un aluat de

dimensiune potrivită, din care

se întind două foi de plăcintă.

O foaie se așază în tava unsă

cu unt și tapetată cu faină.

Continuăm pregătirea plăcintei

cu brânză dulce și stafide

și amestecăm gălbenușurile

cu brânza, smântâna, zaharul

vanilinat și coaja de citrice,

după gust. Separat, se bat și

albușurile până se obține o

spumă, iar ulterior se adaugă

și ele împreună cu stafidele în

compoziția cu gălbenușuri și

brânză. Toată compoziția de

plăcintă obținută se pune peste

foaia din tavă, se acoperă cu

cea de-a doua foaie, se unge

cu smântână și se dă tava la

cuptor pentru 30 de minute.

Corina Simionescu Hudgens

Medic terapeut – Norwich/ Anglia

Originare din American

Centrală, semințele de chia au

reprezentat un aliment de bază

în dieta aztecilor și mayașilor.

Încă din perioada precolumbiană

erau considerate un

super-aliment cu proprietăți

medicinale remarcabile. Cercetătorii

au descoperit că

aceste semințe minuscule au

un conținut nutritiv impresionant.

Sunt una din cele mai

bune surse vegetale de Omega-3

(100 g de semințe conțin

18 g de Omega-3).

La capitolul antioxidanți,

semințele de chia depășesc

alte alimente, precum strugurii,

coacăzele, ananasul,

fructul noni sau mango.

Conțin flavonoide (quercetine,

miricetină și kamepferol),

acizi fenolici (acid

cafeic), vitaminele C și E.

Semințele de chia impresionează

prin diversitatea

Avocado își merită locul

său într-o dietă sănătoasă.

Acest fruct face parte din categoria

super-alimentelor, pe

care ar trebui să-l consumăm

cât mai des. Studiile au arătat

că persoanele care mănâncă

regulat avocado au tendința

de a fi mai sănătoase. Avocado

este un fruct foarte nutride

minerale, prezente în

cantități foarte mari. 2 linguri

de semințe de chia ne

pot oferi 13% din doza zilnică

recomandată de calciu

și 18% din doza zilnică de

magneziu, o combinație necesară

pentru oase puternice

și un sistem nervos sănătos.

În plus, au un conținut redus

de sodiu (1%), comparativ

cu conținutul de potasiu

(20%). 100 g de semințe de

chia conțin: • 2.2 mg de mangan

(110% din doza zilnică

recomandată) • 360 mg de

magneziu (90% din DZR) •

766 mg de fosfor (77% din

DZR) • 1.37 mg de cupru

(69% din DZR) • 669 mg de

calciu (67% din DZR) • 8 mg

de fier (45% din DZR) • 3.5

mg de zinc (23% din DZR) •

712 mg de potasiu (20% din

DZR).

Vitaminele B din semințele

de chia sunt importante

pentru menținerea sănătății

sistemului nervos și a părului.

Semințele de chia sunt

foarte bogate în fibre alimentare,

care în combinație

cu acizii grași esențiali

Omega-3 (în special acidul

alfa-linoleic) aduc beneficii

Terapia verde APRILIE

2021 21

Semințele de chia

sistemului cardiovascular

(scad tensiunea arterială, reduc

riscul unui atac de cord,

accident vascular și a unei

boli coronariene).

Cum se consumă semințele

de chia. Semințele de

chia absorb foarte mult din

lichidul în care sunt lăsate la

înmuiat, transformându-se

Beneficii

ră să prăjească/rumenească

semințele de chia în loc să

le înmoaie, și le adaugă în

salate.

Atenție, dacă le consumați

uscate, neînmuiate, beți multă

apă în timpul zilei, deoarece

pot cauza constipație sau

balonare. Adăugați semințe

de chia în iaurt, în bolul cu

cataractă și degenerescența

maculară; ajută la prevenirea

cancerului; ameliorează

durerile articulare; ajută la

absorbția nutrienților din alte

alimente; ajută la pierderea

în greutate.

Datorită texturii sale cremoase

și grase, avocado

poate fi folosit ca bază pentru

diferite creme, budinci

sau maioneză vegetală. Guacamole

este una din cele

mai populare rețete pe bază

de avocado. Dacă îl folosiți

la salate sau îl așezați pe un

platou festiv, stropiți-l cu suc

de lămâie, deoarece pulpa se

oxidează (se înnegrește) destul

de rapid.

Putem recunoaște un avocado

copt bine după culoare

și textură. Dacă este închis la

culoare și degetul pătrunde

ușor atunci când apăsăm pulpa,

înseamnă că avocado este

copt. Fructele de avocado pe

care le găsim de regulă în supermarketuri

sunt tari și nematurate

suficient, deoarece

sunt ținute la rece. Pentru a le

ajuta să se coacă mai repede,

le putem înveli într-o bucată

de hârtie, alături de o banană

coaptă bine. În 2-3 zile vor fi

moi și bune de consum.

Ca în cazul tuturor fructelor

exotice, avocado trebuie

tăiat și decojit într-un

fel aparte. Întrucât carnea

din interior este alunecoacereale

sau în compoziția

pentru omletă. Pot fi folosite

inclusiv ca înlocuitor pentru

ouă la aluaturi (1 lingură de

semințe de chia înmuiate în 3

linguri de apă pot înlocui un

ou mare).

Documentare:

healthline.com/

medicalnewstoday.com/

Beneficiile consumului de avocado

tiv, bogat în grăsimi bune și

fibre, vitamina K, vitaminele

C, B5, B6 și E, acid folic și

potasiu. Conține de asemenea

cantități mici de proteine,

magneziu, zinc, cupru,

fosfor, mangan, fier, vitaminele

A, B1, B2 și B3.

Deși este unul din cele

mai grase alimente, cu o

consistență untoasă, avocado

nu conține colesterol.

Grăsimile din avocado sunt

grăsimi sănătoase, benefice

pentru inimă. Acidul oleic,

regăsit în cantități mari în

avocado (dar și în uleiul de

măsline), este un tip de acid

gras mononesaturat care a

fost asociat cu reducerea

într-un gel. Lăsați-le să stea

15 minute în apă sau alt lichid,

și veți vedea minunea.

Datorită acestor proprietăți,

semințele de chia pot fi folosite

ca agent de îngroșare

pentru supe și tocănițe (la

final), sucuri sau smoothieuri,

budincă sau gem crud de

fructe. Unele persoane prefeinflamațiilor,

combaterea

cancerului și menținerea inimii

sănătoase. Potrivit studiilor,

consumul de avocado

poate îmbunătăți principalii

factori de risc cardiovascular,

precum colesterolului total,

LDl și HDL, și trigliceridele.

Alte beneficii: protejează

ochii și reduce riscul de

să, trebuie să știm cum să îl

desfacem fără a ne unge pe

mâini. Metoda este destul de

simplă:

• puneți lama cuțitului în

capul fructului și tăiați împrejurul

sâmburelui.

• răsuciți apoi fructul, și se

va deschide în două jumătăți

• loviți ușor cu cuțitul în

sâmburele rămas într-una din

jumătăți, și după ce s-a înfipt,

rotiți ușor sâmburele și acesta

va ieși foarte ușor.

Pentru a scoate miezul,

aveți mai multe variante:

puneți jumătățile de avocado

pe un fund de lemn și

tăiați-le în două. Începeți să

desprindeți apoi coaja dintrun

capăt într-altul; țineți o jumătate

de avocado în palma

stângă, cu miezul deasupra.

Apoi, cu ajutorul unei linguri,

scoateți pur și simplul

miezul din coajă. Dacă doriți

să îl tăiați în cuburi, tăiați

miezul pe lungime (în fâșii),

apoi pe lățime. Apoi tot cu o

lingură, scoateți cuburile din

coajă.

Dacă doriți să tăiați avocado

în sferturi, tăiați avocado

în două pe lângă sâmbure,

apoi încă o dată pe partea

opusă. Răsuciți și desfaceți

bucățile. Decojiți-le, pornind

de la un capăt la altul.

Documentare:

medicalnewstoday.com/

bbcgoodfood.com

NELU BÂRSAN

www.barsantrans.com

PROGRAM

DISTRIBUIRE PACHETE

LOCALITATEA ORA LOC

RUTA SÂMBĂTĂ

TAUSTE 9:00 AMBULATORIU

EJEA 9:55 LIDL

Zona ZARAGOZA

TEL: 618 266 341

TUDELA 10:45 LA GARĂ

CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN

R OMÂNESC)

PRADEJON 12:35 LA COLEGIU

LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS

MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU)

EBRO

VITORIA 15:50 MC DONALD’S

ARRASTE 16:55 MAXI DIA

M ONDRAGON

BERGARA 17:20 EROSKY

EIBAR 17:50 LIDL

IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ)

SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066)

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

TOLOSA 8:00 EROSKY

ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ

BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ

ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ

PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3

(M AGAZIN ROMÂNESC)

NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT)

JACA 13:40 PISTA DE HIELO

SABINANINGO 14:15 LA GARĂ

FRAGA - AVIZ TELEFONIC

Zona LERIDA

TEL: 618 266 341, 664 108 325, 608 625 964

RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325)

LOCALITATEA ORA LOC

ALPICAT 7:50 PECO CEPSA

ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL

BINEFAR 9:10 MAXI DIA

MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA

BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI

HUESCA 11:25 PARCARE LIDL

GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI)

BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL

AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA

SOLSONA 15:45 PARCARE POD

GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT

CERVERA 17:40 LA BASCULĂ

TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL

BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR

MOLLERUSA 19:10 LA LIDL

BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ

BELLVIS 20:10 LA SPLAI

RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325)

LOCALITATEA ORA LOC

BENABARE 8:00 PARCARE

PUENTE DE

8:35 RESTAURANT FONDA

MONTANA

PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS

VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ

VIELHA 11:00 PARCAREA MARE

ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC

SORT 14:30 STAȚIE BUS

POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS

TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA

Zona TARRAGONA

TEL: 629 104 133, 651 563 065

RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA

LOCALITATEA ORA LOC

MONTBLANC 9:00 REPSOL

VALLS 9:30 LIDL

ALCOVER 10:00 PARC

LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA

REUS 11:00 AUTOGARĂ

RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ

CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL

SALOU 12:30 PLAZA EUROPA

VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI

LA PINEDA 13:30 SHELL

RUTA DUMINICĂ BARCELONA

LOCALITATEA ORA LOC

TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR

VENDRELL 8:30 MAXI DIA

L’ARBOC 9:00 SCHLECKER

VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL

VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL

CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ

GAVA 11:15 LA GARĂ

VILADECANS 11:45 CARREFOUR

BELLVITGE 12:00 LA GALP

Zona BARCELONA

TEL: 608 625 964, 618 266 341

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU

MARTORELL 8:45 LIDL

CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA

RUBI 9:50 LIDL

SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL

CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ

RIPOLLET 11:25 LIDL

BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA

CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO

GRANOLLERS 13:15 LIDL

LA GARRIGA 13:45 MERCADONA

TONA 14:15 MAXI DIA

VIC 14:50 ALDI

TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic)

OLOT 16:00 CARREFOUR

RIPOLL 17:00 CAPRABO

BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA)

GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC

PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC

NAVAS 19:20 LA TREN

SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

IGUALADA 8:00 CARREFOUR

SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO

MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO

SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI

L’HOSPITALET DE

LLOBREGAT

L’HOSPITALET DE

LLOBREGAT

10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA

CASES)

10:35 C. COMERCIAL “LA

FARGA”

CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL

CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI

SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL

BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA

MATARO 13:30 LIDL

GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE

FIGUERES 16:00 LIDL

ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA

AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC

SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA

TERRASSA 18:50 ESTACION BUS

MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS

CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC

Zona CASTELLON

TEL: 618 759 883, 642 255 081

ORAR SEDIU CASTELLON

C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8-2 (LANGA CONSULATUL ROMAN)

LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI:

I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ:

10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

CULLERA - AVIZ TELEFONIC

ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC)

ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL)

ALCOY 13:00 EROSKY

ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL

POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC

BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC

TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/

FRANCISCO ROSELLO, NR. 11)

MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO

IBANEZN, NR. 4)

VALENCIA - ACASĂ ALIMENTACIÓN (C/ RODRIGO

DE PERTEGAS 22, BAJO)

PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL

SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP

AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL

TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY

GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR)

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL

ALCORISA 07:30 BAR GOYA

ANDORRA 08:00 EL ARBOL

ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN

CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA

FABARA 10:00 BAR SPORT

MAELLA - AVIZ TELEFONIC

VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA”

MORELLA 12:45 PATISERIA LILI

VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ)

BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP”

TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN,

NR. 35)

UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA

JESUS)

CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/

HERMANOS VALDES, NR. 13)

TERUEL 14:00 PARCARE LIDL

SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI

DIA)

LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL

BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ

BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA

OROPESA DEL

MAR

- AVIZ TELEFONIC

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9)

ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO

CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL

BENISSA 11:45 PARCARE FRAU

DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL

OLIVA - AVIZ TELEFONIC

GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S

TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC

VANDINGA

CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU

CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL

Mica publicitate APRILIE

2021 23

Important pentru cititori!

• Vă rugăm să verificaţi textul

anunţului şi numărul de telefon

înainte de a fi trimis spre publicare

redacţiei noastre!

• Publicaţia Occidentul Românesc

nu îşi asumă răspunderea pentru

numerele de telefon greşite

sau conţinutul anunţurilor de la

mica publicitate!

MUNCĂ - OFERTE

Căutăm persoană cu experiență

în curățenie, bucătărie, călcat rufe,

pentru o familie din Pontevedra.

Contact, via WhatsApp: 639 145

715. Nu sunați inutil!

Se angajează internă cu

experiență în geriatrie (asistența

medicală din îngrijirea acută, cronică,

preventivă, de recuperare și

terminală a vârstnicilor, precum

și studiul procesului de îmbătrânire

din punct de vedere somatic,

mental, funcțional și social la

nivel individual). Condiții: documente

în domeniu și rezidență în

Spania, pentru un job în Móstoles

( Madrid). Telefon: 616 518 017.

Căutăm internă pentru o familie

cu 2 copii mici din Almeria. Se

solicită documente de rezidență,

experiență demonstrabilă cu copiii

și în curățenie. Telefon: 606

134 252.

Caut ajutor pentru curățenie și

gătit, de luni până vineri, între orele

08:15 și 10:45, în Paracuellos

de Jarama (Madrid). Telefon: 601

086 044.

Căutăm internă pentru a îngriji

o femeie în vârstă din Arnedo (La

Rioja). Cerințe: limba spaniolă la

nivel înalt, experiență în îngrijirea

persoanelor în vârstă, noțiuni de

bucătărie spaniolă. Contactați numai

pe WhatsApp: 679 367 454.

We are seeking a caregiver

for my wife which is bedridden

who could perform secondary

housekeeper tasks (less priority).

Tasks would be: give medication,

meals, assist her with her personal

hygiene and such. We have 2 kids

(girl and boy) (10yo and 5yo). We

are offering working as an interim

having weekends as free days,

own bedroom and bathroom (fully

equipped). Please, if you are interested,

I’d appreciate if you send

me a whatsapp attaching your

CV: 620 187 933. San Vicente de

Montalt (Barcelona)

Familie, angajează internă

pentru a lucra în Alicante (Sant

Joan d’Alacant, San Juan de

Alicante), la o familie cu doi

copii de 5 și 13 ani. Cerințe

esențiale: experiență de peste 3

ani ca internă și referințe verificabile;

obișnuit să lucreze în

echipă, deoarece mai sunt doi

angajați; să îi placă animalele,

deoarece există 5 animale de

companie în casă. Persoana trebuie

să fie responsabilă, educată

și cu un aspect plăcut. Trebuie

să efectueze treburile casnice și

să îngrijească copiii. Telefon:

628 367 087, 686 313 401.

Este nevoie de infirmieră

pentru a îngriji o persoană în

vârstă întreaga săptămână, în

Sitges (Barcelona). Cerințe: calificare,

experiență de mulți ani

și referințe verificabile. Telefon:

682 807 420, 931 589 656.

Căutăm un îngrijitor intern

pentru o femeie în vârstă în

Arnedo (La Rioja). Cerințe:

limba spaniolă la nivel înalt,

experiență în îngrijirea persoanelor

în vârstă, noțiuni de bucătărie

spaniolă. Contactați doar

pe WhatsApp la: 679 367 454.

Se caută persoană pentru

curățenie exterioară, îngrijirea

copiilor și a animalelor

de companie, dus/ adus copiii

de la școală, spălat și curățat

mașinile familiei, în Alcobendas

( Madrid). Este esențial ca

persoana să aibă rezidență,

experiență în serviciul casnic,

permis de conducere, numere de

telefon ale referințelor caselor în

care a lucrat și să fi petrecut cel

puțin 3 ani în case importante.

Telefon: 628 36 7087, 686 313

401.

Se caută internă sau externă.

Pentru îngrijirea persoanelor în

vârstă, în Coruña. Este nevoie

de CV (Curriculum vitae),

experiență și referințe demonstrabile.

Telefon: 722 753 031.

Este nevoie de o internă în

Lugo. Încorporare imediată.

Este necesară o experiență minimă

de 3 ani demonstrabilă și cu

referințe. Telefon: 945 838 994.

Avem nevoie de o persoană

responsabilă, nefumătoare, care

să aibă grijă de un copil de 1,4

ani, să călce rufe o dată pe săptămână

și să mențină curățenia,

în Torre Pacheco (Murcia).

Folosiți doar Wahtsapp ca și

contact: 610 030 879.

Se caută externă pentru

curățenie în Alicante. Urgent!

Telefon: Dolores 966 711 132,

606 152 540.

Caut internă care să lucreze

cu o persoană în vârstă. Zona de

lucru: Los Molinos ( Madrid).

Este important să locuiți relativ

aproape și să aveți permis

de conducere. Este necesară

experiență. Mai multe informații

la telefon: 606 134 252.

Sursa: Tablón de anuncios.

MUNCĂ - CERERI

Persoană serioasă, responsabilă,

caut de muncă la cules de fructe,

ajutor în bucătărie, spălat vase,

într-un depozit sau fabrică. Am

experiență. Telefon: 690 384 129.

Tânără, 22 de ani, caută un

loc de muncă în orice domeniu

în zona Madrid. Nivelul

de limba spaniolă mediu, are

experiență în domeniul hotelier.

Dorește să găsească ceva

de muncă în același domeniu

(curățenie, recepție etc.), dar

orice ofertă este bine-venită.

Date de contact: e-mail:

sorinavalerica20@yahoo.com,

telefon: 0040/731 487 652.

Doamnă, 53 de ani, serioasă

și responsabilă, caut un loc

de muncă: curățenie, externă,

ajutor de bucătar, călcat rufe, în

Torrejon de Ardoz. Telefon: 642

919 579, Lăcrămioara.

Doamnă responsabilă, 52 de

ani, caut de muncă în comunitatea

Madrid ca externă. Am

rezidență în Spania, acte în regulă,

experiență și recomandări

foarte bune în îngrijirea persoanelor

în vârstă și îngrijirea copiilor.

Telefon: 641 460 783.

Doamnă serioasă, responsabilă,

harnică, caut de muncă ca

și internă, ajutor de bucătar sau

portar (la bloc), în Zaragoza,

provincia Aragon. Am referințe

foarte bune. Telefon: 642 342

807.

Doamnă rezidentă în Spania,

52 de ani, serioasă și responsabilă,

caut de muncă în comunitatea

Madrid, ca ajutor de bucătar.

Am experiență de peste 2 ani și

referințe foarte bune. Telefon:

642 342 807.

Doamnă, 50 de ani, rezidentă

în comunitatea Madrid, cu multă

experiență în îngrijirea persoanelor

în vârstă și foarte bune

recomandări, caut de muncă în

acest domeniu, 6-7 ore pe zi (ca

externă) în următoarele zone:

Alcalá de Henares, Azuqueca

de Henares, Meco, Torrejón

de Ardoz, Santa Eugenia. Mai

multe detalii, la telefon: 642

527 466.

Șofer cu experiență de peste

25 de ani și mașină proprie, din

comunitatea Madrid, oferă servicii

de transport pentru oricine

are nevoie (transport persoane,

înlocuire șofer etc.). Telefon:

616 544 565 (Nelu).

ÎNCHIRIERI

Închiriez cameră în Lleida,

lângă Poligonul Industrial Segre

Lieida, pentru persoane serioase,

nefumătoare. Telefon: 690 384

129.

VÂNZĂRI

Vând: cărucior pentru copii,

cu 2 piese, preț 100€; pătuț pentru

copii, cu saltea, 80€; saltea

nouă pentru pătuț de copii, 3d

respiral, 70€; cărucior sport 35€;

geanta bebe 10€. Cei interesați

mă pot contacta la telefon 642

484 058. Locuiesc în Torrejón

de Ardoz.

Vând în zona rustică

Chinchón (Madrid), 1.500 m2

tren arabil, fertil, cu sursă de

apă (zonă irigabilă), gard nou,

acces la șosea, 200 m; vecini români.

Preț negociabil: 14 euro/

m2. Mai multe detalii la telefon:

642 937 177 sau 0040/ 762 693

115.

Vând apartament cu 2 camere

în Alba Iulia, zona Cetate

Bulevard, parter, cu suprafața de

39 m², finisat și utilat complet.

Apartamentul este compus din

2 camere, bucătărie mobilată,

baie, hol. Dispune de centrală

termică, geamuri termopan, uși

interioare noi, gresie, faianță.

Preț 37.000 €. Mai multe detalii,

la telefon: 671 490 785.

Vând apartament 3 camere,

50m², semi-decomandat, etaj 2,

în Bacău, zona Milcov. Apartamentul

are izolație exterioară,

ușă metalică, gresie, faianță,

necesită îmbunătățiri. Relații la

telefon: 0034/656 923 673.

Vând apartament cu 2

camere în Timișoara, zonă

rezidențială. Apartamentul este

situat la etajul 3, este decomandat,

renovat și izolat. E dotat cu

centrală proprie pe gaz. Preț negociabil

66.000€. Telefon: 0034/

642 335 643.

Vând teren intravilan, în

Amara, județul Ialomița, pe drumul

Fermei. Suprafața: 1600 m²,

preț 18.000 €. Mai multe detalii,

la telefon: 669 194 121.

Particular, vând fabrică de

cărămidă în satul Siminoc,

județul Constanța, cu acte și

autorizații în regulă. Fabrica

este în funcțiune și are personal

angajat. Cei interesați, puteți

suna la telefon: 0040/766 398

906 sau 0040/767 593 324; e-

mail: officeceramicasiminoc@

gmail.com

Se vinde apartament în Calle

de la Libertad 8, etaj 4 A, localitatea

Móstoles (provincia

Madrid). Apartamentul este

complet renovat în 2013, exterior

cu terasă. Are 71 mp, 3 camere,

sufragerie și o baie. Puteți

vizita. Investiția e foarte bună.

Baia are cabină de hidromasaj,

camera de zi este cu mural de

lemn, camera principală cu

șifonier încorporat cu oglindă.

Terasa este închisă cu alumniu

și copertină. Încălzire centrală,

aer ondiționat, lift. Preț: 155.000

€. Mai multe detalii la telefon:

687 471 219 (Francisco).

Vând apartament cu 3 camere

în Botoșani, Bulevardul Eminescu,

Aleea Nouă nr. 8, izolație

exterioară, geamuri termopan,

CT etaj intermediar și mobilat.

666 915 835.

Vând apartament în Baia-

Mare (Aleea Neptun) cu 2 camere,

baie, bucătărie, hol, centrală

proprie și calorifere noi,

geamuri termopan, izolat în

exterior. Preț: 28 mii euro, negociabil.

Mai multe informații

la telefon: 0040/746 371 260

(RO), 680 126 525 (ES).

Vând în Botoșani, strada

Popăuți 104, casă construită

în 2014, P+M, compusă din 6

camere, două băi, două bucătarii,

încălzire centrală prin sol și

calorifere, parter locuibil, 1305

mp, gradină, pomi, fântână,

beci. Preț 88.000€. Relații la

telefon: 0040 / 771 905 144 sau

0034 / 666 299 144.

Vând casă la țară, în satul

Moșteni, județul Teleorman, la

20 km de Alexandria. Casa este

în stil rustic, cu fântână în curte,

electricitate, 300mp casa, plus

1500mp curte. Preț negociabil,

15.000€. Mai multe informații

la telefon: 642 694 285.

Vând casă în Amara, județul

Ialomița, (la roșu) la cinci minute

de plajă. Pentru informații

sunați la numărul de telefon:

643 086 970.

MATRIMONIALE

Tânăr, 39 de ani, doresc să

găsesc o fată pentru o relație serioasă,

din comunitatea Madrid.

Telefon: 642 899 710.

Tânăr 40 ani, caut doamnă cu

vârsta până în 43 de ani, din comunitatea

Madrid, pentru o relație

de prietenie. Rog seriozitate! Telefon:

643 863 664.

Domn serios, fără obligații, doresc

să cunosc o doamnă serioasă

pentru o relație serioasă. Telefon:

641 838 920.

Domn, caut pereche, doamnă

cu vârsta între 60 și 65 de ani din

comunitatea Madrid. Telefon: 642

970 401.

Româncă, fără obligații doresc

să cunosc un domn serios

fără vicii, de 56-63 de ani. Rog

bun-simț. Telefon: 600 692 018.

Domn, 52 de ani, din

Zaragoza, fără obligații, doresc

să cunosc o doamnă de vârstă

apropiată, sinceră, pentru o

relație serioasă. Telefon: 637

591 099.

Tânăr, 33 ani, șaten, ochi

albaștrii, 1,72m, simpatic, cu

simțul umorului, fără obligații,

doresc să cunosc o persoană sinceră,

drăguță și educată, pentru

o relație serioasă, posibil căsătorie.

Telefon de contact, whatsapp

695 416 022.

Caut pereche, doamnă între

60 și 65 de ani, din comunitatea

Madrid. Telefon: 642 970 401.

Domn, 50 de ani, fără

obligații, divorțat, serios, doresc

să cunosc o doamnă pentru

o relație serioasă. Telefon: 641

838 920.

Domn, vârsta 52 ani, 1,77m

înălțime, 80 kg, doresc a

cunoaște o doamnă de vârstă

apropiată cu mine, din jurul

Madridului. Telefon: 642 027

919.

Am 39 de ani, aș dori să găsesc

o fată pentru o relație serioasă

din comunitatea Madrid.

Telefon: 642 899 710.

Domn de 45 de ani, singur,

fără obligații, muncitor,

înălțimea 1,80m, corp atletic,

ochi căprui, educat, pasionat

de pescuit, aș dori să cunosc o

doamnă cu vârstă apropiată pentru

o relație serioasă. Telefon:

642 620 120.

Domn, 44 de ani, divorțat de

2 ani, doresc să cunosc o doamnă

pentru o relație serioasă. Sunt

muncitor și educat. Fără vicii.

Telefon: 663 408 373.

Tânăr, 33 de ani, șaten, ochi

albaștri, 1,72 m, simpatic, cu

simțul umorului, fără obligații,

doresc să cunosc o persoană sinceră,

drăguță și educată, pentru

o relație serioasă, posibil căsătorie.

Telfon/ WhatsApp: 695

416 022.

Domn, 50 de ani, fără obligații,

divorțat, serios, doresc să cunosc

o doamnă serioasă. Telefon:

641 838 920.

Tânăr, 44 de ani, fără

obligații, doresc să cunosc o

doamnă de vârstă apropiată,

pentru o relație de prietenie din

comunitatea Madrid. Telefon:

643 675 318.


Zaragoza, doresc să cunosc o


sinceră, pentru o relație serioasă.

Telefon: 637 591 099.


Zaragoza, doresc să cunosc o


pentru o relație de prietenie.

Telefon: 642 359 856.

Doamnă, 52 de ani, 1,67/66,

mi-ar face plăcere să cunosc

pe cineva decent, din Madrid

sau împrejurimi. Telefon sau

WhatsApp: 641 114 522, doar

după ora 20.

Domn serios, familist, fără

obligații, divorțat, doresc să cunosc

o doamnă serioasă pentru

o relație serioasă. Telefon: 642

689 539.

Domn din Madrid, caut o

doamnă din comunitatea Madrid

pentru prietenie, eventual căsă-

torie. Telefon: 642 510 373.

Tânăr 42 de ani fără obligații

familiare, doresc să cunosc o

doamnă / domnișoară cu vârsta

între 30-40 de ani pentru o

frumoasă prietenie, eventual

căsătorie. Cer și ofer seriozitate.

Telefon: 642 240 140, sau

cristivalahu1881@gamil.com

Doamnă, fără obligații, doresc

să cunosc un domn cu

vârsta între 50 și 55 de ani, serios

și educat, din Comunitatea

Aragón, pentru o relație de prietenie

și sinceritate. Persoanele

fără educație, să se abțină. Rog

seriozitate! Telefon: 655 140

120.

Domn, 48 de ani, sincer,

divorțat, din zona Madridului,

doresc să cunosc o doamnă de

vârstă apropiată, pentru o relație

de prietenie. Mă puteți suna la

telefon: 642 264 868.

Doamnă, 60 de ani, fără vicii,

doresc să cunosc un domn fără

vicii (nefumător) respectos, cu

situație financiară stabilă, de

vârstă apropiată, din Comunitatea

Madrid. Cei care nu se

regăsesc în cerințele mele îi rog

să nu deranjeze. Telefon: 642

232 174.

Doamnă de 49 ani, fără

obligații, din Zaragoza, doresc

să cunosc un domn serios, care

știe ce vrea de la viată, pentru

prietene sau o relație stabilă.

Doresc seriozitate! Număr de

contact: 642 090 617.

Tânăr înalt, simpatic, fără

obligații familiare, cu cei „7 ani

de acasă”, doresc să cunosc o tânără

până în 35 de ani cu același

calități, pentru o relație bazată

pe respect și sinceritate, eventual

căsătorie. Locuiesc și lucrez

în Madrid. Nu contează din ce

parte a Spaniei este persoana.

Telefon: 691 739 113.

Bărbat 59 ani, 1,67 m

divorțat, cult, educat, cu serviciu

în Madrid, doresc să cunosc o

doamnă din comunitatea Madrid

sau din împrejurimi cu vârsta între

47 - 56 de ani pentru o relație

de prietenie, bazată pe sinceritate

și respect reciproc. Telefon:

602 072 385.

Ardelean, 46 de ani, divorțat,

rezident în Valencia, cu o fetiță

de 11 în custodie, doresc să cunosc

o doamnă sinceră și serioasă

pentru prietenie/căsătorie.

Telefon: 642 407 119.

Doamnă, doresc să cunosc

un bărbat de 48 – 50 de ani, din

comunitatea Madrid, fără vicii,

pentru o relație seriosă, bazată

pe respect reciproc. Telefon:

603 302 314.

Bărbat singur, 48 de ani, doresc

să cunosc o doamnă de vârstă

apropiată, din comunitatea

Madrid, pentru o relație serioasă

și de lungă durată. Nu răspund

la beep! Telefon: 642 252 639.

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com

Prin SMS sau Whatsapp:

643 015 676

occidentul romanesc nr 120 - editia - aprilie - 2021

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?