Occidentul romanesc nr 121 - editia - mai - 2021

occidentul romanesc
www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania
ZIAR
GRATUIT
Anul XI - Nr. 121 / 24 pagini
MAI 2021
Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!
„PESTE TOT PE UNDE
MERGI, POȚI GĂSI CEVA
CE SEAMĂNĂ CU ACASĂ”
„Cred că aș schimba partea asta cu nemulțumirea. Le-aș da un pic de speranță oamenilor, de
soare, cât să deschidă ochii, să vadă că nu e așa rău pe cât au impresia. Și aș face să fie mai
puțin praf și mai puțină poluare...”
Pagina 12-13
Ministrul Muncii așteaptă
până pe 11 mai propuneri
de la „pensionarii speciali”
pentru rezolvarea
inechităților din sistem
„În România sunt 9.500 de
beneficiari de pensii de serviciu
cu o pensie medie de 9.600 de
lei, existând o diferență...”
Pagina 04
Declarația anuală de venit
în Spania
„Neprezentarea declarației
atunci când sunteți obligat
duce la aplicarea unei amenzi
administrative, așadar este
important să vă informați
dacă sunteți obligat sau nu la
prezentarea declarației…”
Pagina 07
Limba noastră cea de toate
zilele
„Tradiția și istoria sunt firește
handicapul unei civilizații
care se vrea globalizată,
informatizată, dependentă,
anticulturală și obedientă sau
răzvrătită fără să știe prea bine
de ce...”
Pagina 11
„Ne dorim ca românii din
afara granițelor să simtă că
România îi dorește”
„Reprezentanți ai ministerelor,
autorităților centrale și
cultelor religioase s-au reunit
la Palatul Victoria, pentru a
stabili modalități prin care pot
fi sprijiniți românii care...”
Pagina 06
„Dacă îți iubești locul sau
orice loc din țara asta,
merită să te implici pentru
a aduce schimbare”
„Clasa politică, în primul
rând, cu oameni empatici, de
bună-credință. Apoi aș uni
comunitatea. Și în aceeași linie
aș aduce România de…”
Pagina 08-09
Sibiu: la pequeña ciudad
que superó a París
„Desde 2007, cuando fue
declarada Capital Europea
de la Cultura, la ciudad de
las orillas del río Cibin se
sitúa de manera habitual en
las altas clasificaciones de
destinaciones turísticas...”
Página 17

02
MAI
2021
Adrese şi informaţii utile
REPREZENTAREA
DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI
ÎN REGATUL SPANIEI
Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso
XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5 linii)
•Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail: secretariat@
embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.com/ ambasada.
madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail: agregado.trabajo@
embajadaderumania.es •Birou de promovare economică şi comercială:
E-mail: oficina.comercial@ embajadaderumania.es
Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa: Avenida
de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/ 917 344 004 (5
linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@ informatiiconsulare.
ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-17:00, vineri 09:00-16:00
•Jurisdicţii consulare: León (León, Palencia, Burgos, Zamora,
Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, Segovia), Insulele Canare (Las
Palmas, Santa Cruz de Tenerife) •Telefon de urgenţă: 0034/649 656
032 (doar pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)
Consulatul General al României la Barcelona •Adresa: Calle San
Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare pentru public:
C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle, Barcelona •Telefon:
0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax: 0034/934 341 109 •Email:
contact@ informatiiconsulare.ro, consuladogeneralenbarcelo@
telefonica.net •Site web: http:// barcelona.mae.ro •Program cu publicul:
luni-vineri 09:00-17:00 (între orele 09:00-14:00 se primesc cererile
pentru servicii consulare, între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele
solicitate) •Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,
Lerida, Tarragona), Insulele Baleare
Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza Circular
nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177 •Fax:
0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.ro •Program
cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se primesc solicitările
pentru serviciile consulare, între orele 16:30-17:00 se eliberează
documentele solicitate) •Telefon de urgenţă: 0034/608 956 278 (pentru
cazuri de deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Galicia
(La Coruña, Lugo, Pontevedra, Orense), Asturia, Cantabria, Ţara
Bascilor (Alava, Guipuzcoa, Vizcaya), Navarra, La Rioja
Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida
Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la Plana
•E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964 212 446,
0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964 257 053 •Site
web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă: 0034/677 842 467
(numai pentru cazuri de deces, accidente sau alte situaţii de dificultate
deosebită) •Program cu publicul: luni-joi: de la 09:00 la 13:30 (preluare
documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu, fără
excepţie, înainte de orele 13.00), de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte);
vineri: 09:00-11:30 (preluare documente; cererile pentru acte notariale
se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00
(eliberare acte), 14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie,
audienţe etc., cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de
acordare a vizei de intrare în România, eliberare vize, cu programare);
închis în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:
Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)
Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,
13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226
825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926 231
170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere documente
pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea actelor; vineri: 09:00-
17:00 doar servicii programate (audienţe, oficieri casatorii, depuneri
juramânt, penitenciare etc.) •Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790
(doar pentru cazuri de arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii
consulare: Comunitatea Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real,
Albacete, Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)
Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro
•Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954 230 947,
0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:30-14:00
pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-16:30 pentru eliberarea documentelor
•Telefon de urgenţă: 0034/648 212 169 (va fi utilizat strict
pentru cazuri de urgenţă, accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare:
Andaluzia (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen,
Granada), Regiunea Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla
Consulatul României la Zaragoza: Adresă: Calle Camino de Las
Torres nr. 24, 50008 Zaragoza •Program cu publicul: luni- vineri, orele
9.00 -14.30 pentru depunerea documentelor în vederea procesării (doar
cu programare prealabilă online pe www. econsulat.ro), orele 14.30-
15.00 eliberarea pașapoartelor și a altor documente solicitate prin intermediul
oficiului consular (fără programare). •Informații consulare
pentru cetățeni români: Telefon: +34 976 481 429; +34 976 093 063
- aceste numere de telefon sunt conectate direct la call-center-ul consular
care funcționează la București în cadrul Ministerului Afacerilor
Externe. •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro • În cererea de
informații trebuie să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru
a primi informații consulare specifice în funcție de zona geografică.
• Site-web: https://zaragoza.mae.ro •Jurisdicție Consulară: Comunitatea
Autonomă Aragón, respectiv provinciile Zaragoza, Huesca și Teruel.
Această ediție a fost tipărită cu sprijinul Secretariatului General al
Guvernului - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Conţinutul acestei ediţii nu reprezintă poziţia oficială a Secretariatului
General al Guvernului - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Publicație lunară gratuită
Produs și editat de:
EL OCCIDENTE RUMANO
Depósito Legal: M-30588-2013
COORDONATOR PROIECT:
Michael Harrison Cronkite
FONDATORI:
Kasandra Kalmann Năsăudean
Florin Valentin Barbu
CO-FONDATORI:
Răzvan Ionescu
Dan Aurelian Pătrașcu
Michael Harrison Cronkite
DIRECTOR EDITORIAL:
Kasandra Kalmann-Năsăudean
MARKETING-PUBLICITATE:
Dan Aurelian Pătrașcu
Alina Marinescu Ortiz
SECRETAR DE REDACȚIE:
Andra Costandache
REDACTOR-ȘEF:
Dan Caragea
REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:
Ilinca Fodor Van Scheyk
SENIORI EDITORI:
Letiţia Coza
Gabriela Căluțiu Sonnenberg
Vavila Popovici
Zoe Stoleru Martí
CONTACT:
redactia@occidentul-romanesc.com
kasandranasaudean@occidentulromanesc.com
www.occidentul-romanesc.com

Kasandra Kalmann-Năsăudean
Jurnalist investigații,
membru CCNMA,
director editorial - OR
Pandemia schimbă pe zi ce
trece societatea românească
şi, în egală măsură, pe fiecare
dintre noi, indiferent în ce
colț din lume trăim. Nu cred să
mai aibă cineva vreo îndoială.
Modul de viaţă al fiecăruia,
începând cu satisfacerea trebuinţelor
primare, de hrană şi
adăpost, până la cele din vârful
piramidei lui Maslow, de securitate
afectivă şi comuniune
spirituală, este dat peste cap.
De la activitatea profesională
şi asigurarea traiului pentru
ziua de mâine, până la relațiile
de familie şi reconfigurarea
spațiilor privat/public, de la
mecanismele de guvernare, la
cele de comunicare publică,
totul este diferit şi nu în puține
puncte esențiale, radical diferit
de cum stăteau lucrurile acum
nici un an de zile. Lumea se
schimbă accelerat şi, odată
cu ea, noi. Iar odată cu noi,
lumea!
Cuvânt înainte MAI
2021 03
„Ipocrizia este mama tuturor relelor,
iar prejudecata rasială este copilul
sau favorit”
Una dintre consecințele
cele mai importante ale acestor
schimbări este solidificarea
unei noi componente a
păturii superpuse de la noi, a
ierarhiei de statut social bazată
în principal pe parazitarea
puterii instituțiilor birocraticadministrative
şi autoritar-represive
ale statului, respectiv
pe relația privilegiată cu
resursele sociale gestionate
de acestea, după modelul
sanctificat de tranziția noastră
păguboasă: „abonatul
bugetar”. Numesc această
nouă componentă a puterii
„aristocraţia roșie”. Oameni
de afaceri şi oameni din sfera
instituțiilor publice, oameni şi
personaje ale lumii interlope,
micro grupuri de interese şi
profesional-ocupaționale, o
întreagă şi bizară „lume nouă”
a fost catapultată, în decurs
de câteva luni, în postura de
„mica nobilime”, un strat social
subțire, dar important, al
super-privilegiaţilor acestor
vremuri ale pandemiei.
Aceeaşi ipocrizie ne salvează
aproape din orice necaz.
„Ipocrizia monetară” ne
ţine la adăpost de uriaşa criză
economică în care suntem cufundaţi
ca într-o bulă artificială.
Tot ipocrizia ne salvează
şi „idea de cultură”. Toate făcăturile,
de la cele muzicale la
cele cinematografice şi de la
cele ale artei plastice la cele
teatrale au fost „democratic”
acreditate ca „produse culturale”.
Să decidă piaţa liberă!
Dacă mai toată lumea cumpără
manele că, oricum, nu
are bani de Édouard Manet,
Amedeo Modigliani sau
Claude Monet, cine-i de vină?
Asta cere publicul, asta-i cultura!
A fost nevoie doar de o
uşoară briză de ipocrizie şi
„lumea bună” a acceptat totul,
dând elegant ochii pe spate.
Doar snobii cei mai deplorabili
mai refuză azi să „valorizeze”
şi să prizeze creaţia
clasică de manele a lui „Sile
Ciocoi”, jalnic încremeniţi
cum au rămas, în glodul mitocănismului
dâmbovițean. S-a
pus deja şi la Ateneu! Manele,
nu Flautul!
Cât despre acordul subiect
- predicat, dacă v-a deranjat
cumva aici, el a devenit
de multă vreme, facultativ.
De toate felurile şi tipurile!
Miniștrii de la cultură, ei înşişi,
un fel de manelişti. Dacă
există o paradigmă care să
oglindească mai bine starea
învățământului românesc,
de la cum este conceput,
la cum este „condus” şi se
desfășoară, atunci aceea este
„forma universală a manelei”.
Manelizarea învățământului
este, nu o metaforă,
ci o descriere cât se poate de
precisă a realității înconjurătoare.
Ei, și ce dacă? Ipocrizia
e aici, gata să ne salveze. De
la cele mai înalte nivele, până
la firul ierbii. Ar mai fi ceva
de făcut? Poate să urmăm îndemnul
geniului specialist în
anatomia şi fiziologia ipocriziei,
pe care literatura română
l-a dat universalității, Teodor
Mazilu: „Treziţi-vă în fiecare
dimineaţă!”
Foto: Aïda Amer/Axios

04
MAI
2021
„Educație la Înălțime”
Departamentul pentru
Dezvoltare Durabilă din cadrul
Secretariatului General
al Guvernului, în parteneriat
cu Asociația Cartierul Creativ
Carolina și Aspire Teachers,
a lansat, miercuri, 28 aprilie
a.c., proiectul „Educație la
Înălțime”. Formatul inovator,
testat anterior într-un proiect
pilot, presupune organizarea
unor lecții din zone spectaculoase
de unde vor fi transmise
LIVE inclusiv imagini filmate
cu drona. Scopul este de
a oferi acces tuturor elevilor
la conținut educativ atractiv
despre cele 17 Obiective de
Dezvoltare Durabilă.
„De fiecare dată când
vorbesc despre cele 17
Obiective pentru Dezvoltare
Durabilă, țin să scot
în evidență importanța
educației și a sănătății. În
ultimul an s-a accentuat
și mai mult nevoia de a ne
apropia mai mult asupra
acestor domenii. Atât orele
clasice cât și cele online
pot fi mai interesante dacă
se fac într-un mod inovator.
Venim în sprijinul elevilor și
profesorilor din toată țara
care vor avea acces la lecții
dinamice cu exemple practice
astfel încât să învețe mai
multe despre lumea din jurul
lor, despre dezvoltare durabilă.
Aceasta este motivul
pentru care Departamentul
pentru Dezvoltare Durabilă
s-a implicat pentru extinderea
la nivel național al
Actualitate
Ministrul Muncii așteaptă până pe 11 mai propuneri de la
„pensionarii speciali” pentru rezolvarea inechităților din sistem
Ministrul Muncii, Raluca
Turcan, a afirmat că, până pe
data de 11 mai, sunt așteptate
propunerile de la beneficiarii
de pensii speciale, precizând
că este vorba de șase categorii
de beneficiari de asemenea
pensii, scrie ziare.com.
„Până pe data de 11 mai
așteptăm propunerile de la
beneficiarii de pensii speciale.
Fac aici mențiunea,
cred eu necesară după toate
informațiile apărute în spațiul
public, că atunci când vorbim
rabilă, într-un mod care pune
în valoare competențe de secol
21, în special colaborarea
și gândirea critică;
• promovarea unor lecții
interactive centrate pe elev,
care folosesc cele mai noi
tehnologii;
• crearea unor lecții-model
accesibile tuturor profesorilor
din țară.
Cine poate participa.
Lecțiile sunt realizate de către
profesori și învățători dedicați
din toate cele opt regiuni
de dezvoltare economică a
României, fiecare transmițând
lecții din zona sa. Profesorii
vor fi selectați din rețeaua
Aspire Teachers, o comunitate
de profesori excelenți, lideri
în comunitățile lor, dedicați și
adaptați noilor generații, dar
și din alte rețele de profesori
valoroși.
Profesorii-gazdă pot fi
de pensii speciale nu ne referim
la pensiile ocupaționale
din sistemul de apărare și
ordine publică. Sunt șase
categorii de benefi ciari de
pensii speciale și, după ce
primim propunerile concrete
din partea benefi ciarilor,
practic din partea sistemului,
noi începem activitatea.
S-a constituit și un grup politic
la nivelul coaliției și vom
pune la final o variantă care
să reducă din inechitățile din
sistemul public de pensii per
profesori cu elevi în clasele
III-IV sau V-VII din orice
școală din România care vor
să primească în direct lecțiile
transmise live. Cele opt lecții
vor fi realizate în perioada
martie-iunie 2021, după un
calendar clar al transmisiunilor.
O clasă-gazdă are nevoie
doar de un videoproiector, un
laptop conectat la internet și
multă curiozitate.
proiectului Educație la
înălțime. Vom continua să
susținem inițiative prin care
să dezvoltăm cele mai bune
instrumente pentru educația
generațiilor viitoare.”, a declarat
László Borbély
La conferința de lansarea
proiectului au mai participat
domnul Zoltán Kallós, secretar
de stat în Ministerul
Educației, inițiatorii proiectului
și o parte dintre profesorii
implicați în realizarea
lecțiilor. Lecțiile realizate
vor include și activități nonformale,
precum experimente,
jocuri și sarcini interesante.
Obiectivele proiectului lansat
miercuri, 28 aprilie, sunt:
• familiarizarea elevilor cu
obiectivele de dezvoltare duansamblu”,
a declarat Raluca
Turcan.
La data de 29 martie,
Raluca Turcan a anunțat că
a prezentat reprezentanților
categoriilor care beneficiază
de pensii de serviciu, cinci
proiecte inițiate de Ministerul
Muncii pentru modificarea
cadrului legislativ. Ministrul
a adăugat că schimbările preconizate
urmăresc reanalizarea
factorilor favorizanți și a ponderii
dintre aceștia și criteriul
contributivității.
Prima lecție va fi transmisă
pe 6 mai. Pentru a primi
informațiile de conectare și
pentru a rămâne la curent cu
evoluția proiectului, un profesor
sau un director de școală
poate completa un scurt formular:
http://bit.ly/3lf3aPN
Un exemplu de lecție este
disponibil aici: https://www.
youtube.com/watch?v=zJ8L-
FzuoRQâ
„În România sunt 9.500 de
beneficiari de pensii de serviciu
cu o pensie medie de 9.600
de lei, existând o diferența
uriașă între ce se plătește pe
contributivitate și ce vine de la
bugetul de stat. Pe de altă parte,
sunt aproximativ 90.000 de
români care au ajuns la vârsta
de pensionare și care nu
au acces nici măcar la pensia
minimă socială, pentru că nu
au stagiul minim de contributivitate,
de 15 ani”, a explicat
atunci ministrul Muncii.
Scandalurile PNL-USRPLUS
pornesc de la bani
Deși la nivel central lucrurile
între Partidul Național
Liberal (PNL) și USRPLUS
par că au găsit o rezolvare
după conflictul generat de
demiterea lui Vlad Voiculescu
de la Ministerul Sănătății, în
mai multe zone din țară, și
chiar în București, mariajul
celor două formațiuni politice
este marcat de ample tensiuni.
„Nu peste tot s-a realizat
marea alianță PNL-USR-
PLUS, așa cum o vedeți
acum la nivel central, deși și
acolo sunt probleme. Avem
mari probleme în unele zone
din țară, unde ai noștri nu
reușesc deloc să se înțeleagă
cu cei de la USRPLUS. Totul
pornește de la bani, asta
e realitatea. Uitați-vă ce se
întâmplă la Iași, la Sectorul
1 și acum și la București. E
foarte greu să te înțelegi cu
cei de la USRPLUS, oricât
de mult ne-am dori noi să salvăm
niște aparențe. Trebuie să
recunoaștem, ce s-a întâmplat
la Primăria Capitalei ne-a
șocat, chiar nu ne așteptam
la asta. Aici sunt consecințele
remanierii lui Vlad Voiculescu,
în mod clar”, au precizat surse
liberale pentru Ziare.com
Discuțiile pe tema bugetului
din Capitală, cel al
Sectorului 1, precum și al
municipiului Iași, au scos la
iveală problemele cu care se
confruntă, în realitate, relația
dintre PNL și USRPLUS,
oficializată în urmă cu câteva
luni.

06
MAI
2021
De interes
„Ne dorim ca românii din
afara granițelor să simtă
că România îi dorește”
Reprezentanți ai ministerelor,
autorităților centrale și
cultelor religioase s-au reunit
la Palatul Victoria, pentru a
stabili modalități prin care
pot fi sprijiniți românii care
trăiesc, studiază și muncesc
în afara granițelor, precum
și în comunitățile istorice.
În cadrul reuniunii, au fost
analizate măsurile și politicile
publice pentru sprijinirea
românilor și comunităților
românești de peste hotare și
direcțiile de acțiune asumate
de Departamentul pentru
Românii de Pretutindeni și de
ministere, prin Programul de
Guvernare.
Discuțiile au vizat proiectele
Diaspora Hub, punctul unic
de contact unde românii din
afara granițelor vor putea găsi
informații utile și care își propune
să devină interfața statcetățean
în diaspora, Centrul
Comunitar Mobil al Diasporei,
care să asigure asistență itinerantă
comunităților de români
din diaspora și să adune date
despre fluiditatea fluxului migratoriu
dintr-un stat european
către altul. De asemenea, politicile
de reinserție, fenomenul
de „migrație a creierelor”
și problematica redobândirii
cetățeniei române, echivalarea
diplomelor și a studiilor s-au
regăsit pe agenda discuțiilor.
„Programele dezvoltate
pentru comunitățile de peste
graniță necesită o abordare
trans-instituțională, iată de
ce ne-am reunit și ne propunem
să ne întâlnim periodic,
colaborând eficient pentru a
realiza ce ne-am propus” a
declarat secretarul de stat pentru
Românii de Pretutindeni,
Oana Ursache, care a prezidat
întâlnirea.
La reuniunea organizată de
DRP au participat Dan Barna,
viceprim-ministru, Sergiu
Hossu, șeful Cancelariei
rim-ministrului, Abrudean
Mircea, secretarul general
adjunct al Guvernului, și
Sandra Pralong, consilier
de stat pentru Relația cu
Românii din Afara Granițelor
al Președintelui României.
„Ne dorim ca fiecare
cetățean român să simtă că
țara lui îi ține o ușă deschisă
în continuare. Ne dorim ca
românii din afara granițelor
să simtă că România îi
dorește”, a declarat vice-
prim-ministrul Dan Barna.
„Îmi doresc să fim un partener
de nădejde al tuturor
invitaților prezenți astăzi, aici,
astfel încât să putem colabora
pentru ca fiecare român care
locuiește în străinătate să găsească
în instituțiile românești
eficiența și disponibilitatea de
care au atât de multă nevoie”,
a susținut secretarul general adjunct
al Guvernului României,
Mircea Abrudean.
„Diaspora e România.
Românii de pretutindeni
vor avea un cuvânt de spus
în luarea deciziilor pentru
țara lor!” - a afirmat Oana
Ursache, secretarul de stat
al Departamentului pentru
Românii de Pretutindeni. La
reuniune au mai participat
reprezentanți ai instituțiilor
care ar putea contribui la
elaborarea și implementarea
de politici publice adresate
românilor din diaspora și din
comunitățile istorice.
Videoconferință de stimulare a
relațiilor economice între județul
Timiș și Spania
Ambasada României în
Regatul Spaniei a continuat
seria evenimentelor de promovare
în mediul de afaceri
românesc a oportunităților de
afaceri cu Spania. De această
dată, partenerul Ambasadei
a fost Camera de Comerț,
Industrie și Agricultură
(CCIA) Timiș, reprezentată de
președintele executiv Florica
Chiriță.
În mesajul de bun venit,
Gabriela Dancău, ambasadorul
României la Madrid a încurajat
companiile românești să
își extindă afacerile în Spania,
prin exporturi sau investiții,
și a trecut în revistă cele mai
importante avantaje oferite de
această piață.
Consulul general al
României la Sevilla, Bogdan
Stănescu, a prezentat viitorul
forum economic și misiunea
comercială programate să se
desfășoare în toamna acestui
an la Sevilla și a invitat CCIA
Timiș să se alăture acestui
proiect.
Prezentările tehnice realizate
de reprezentanții Biroului
de Promovare Comercial-
Economică al Ambasadei,
Iulia Schnecker și Bogdan
Bădescu, s-au axat pe evoluția
economiei spaniole în contextul
crizei sanitare, sectoarele
economice cu oportunități
de export pentru companiile
românești, detalii despre
cultura de business spaniolă
și modalitatea în care biroul
economic poate sprijini companiile
românești în procesul
de internaționalizare în Spania.
Evenimentul s-a bucurat
de intervenții din partea
președintelui Consiliului
Județean Timiș, Alin Nica,
prefectului județului Zoltan
Nemeth și consulului onorific
al Spaniei la Timișoara, José
Miguel Viñals.
,,Uniunea Europeană EU și
vecinătățile sale într-o lume postpandemică”
Ministrul afacerilor externe
Bogdan Aurescu a participat
luni, 26 aprilie 2021, alături
de omologii spaniol, Arancha
González Laya, și polonez,
Zbigniew Rau, la webinar-ul
cu tema Uniunea Europeană
și vecinătățile sale într-o lume
post-pandemică, organizat
de Institutul Regal Elcano,
la inițiativa Ambasadei
României în Regatul Spaniei
și Ambasadei Poloniei în
Regatul Spaniei.
Oficialul român a subliniat
că Uniunea Europeană are
ocazia de a-și consolida profilul
de actor relevant pe scena
internațională, prin susținerea
proceselor de transformare
democratică în statele din
Vecinătate și printr-o abordare
echilibrată a celor două dimensiuni
ale Politicii Europene de
Vecinătate, estică și sudică.
A accentuat importanța ca
UE să își asume un rol influ-
ent în propria sa vecinătate,
prin proiectarea securității și
valorilor democratice, pentru
a putea fi un actor credibil la
nivel global. A subliniat necesitatea
unui angajament solid
al UE în sprijinul statelor din
Vecinătate, centrat pe identificarea
unor răspunsuri adecvate
la provocările de securitate
din regiune și pe o contribuție
substanțială la reglementarea
conflictelor prelungite.
A subliniat necesitatea
eficientizării și dinamizării
Parteneriatului Estic, prin
asumarea unei viziuni strategice,
pe termen lung, a UE
pentru statele din Vecinătatea
Estică. S-a arătat favorabil
extinderii cooperării UE cu
statele partenere cele mai
avansate - G eorgia, R epublica
Moldova și Ucraina -, inclusiv
pe palierul securității,
precum și pentru continuarea
sprijinului pe care UE îl oferă
statelor partenere pentru gestionarea
efectelor pandemiei
de Covid-19.
A evocat rezultatele recentei
reuniuni în format trilateral
România-Polonia-Turcia pe
teme de securitate, la care au
fost invitați miniștrii de externe
din Georgia și Ucraina pentru
a aborda aspectele de securitate
și evoluțiile recente din
regiunea Mării Negre. A amintit
că această reuniune a fost un
prilej de reafirmare a sprijinului
pentru integritatea teritorială
și suveranitatea Georgiei
și Ucrainei, în granițele recunoscute
internațional ale celor
două state, precum și pentru
aspirațiile euro-atlantice ale
acestora.
Comunicatul de presă, care
include și transcriptul discursului
în limba engleză al ministrului
Bogdan Aurescu,
poate fi accesat aici: https://
www.mae.ro/node/55530

Declarația anuală
de venit în Spania
Juridic MAI
2021 07
Ioana Brătuleanu
Avocat (Madrid – Spania)
În data de 07 aprilie a început
campania pentru prezentarea
declarației anuale de
venit în Spania pentru anul
2020. Însă, având în vedere
indemnizațiile primite anul
trecut, din ERTE sau similare,
a veniturilor de la diverși
plătitori sau acordarea venitului
minim vital, foarte mulți
dintre dumneavoastră au nedumeriri
în ceea ce privește
obligativitatea prezentării
declarației. Neprezentarea
declarației atunci când sunteți
obligat duce la aplicarea unei
amenzi administrative, așadar
este important să vă informați
dacă sunteți obligat sau nu la
prezentarea declarației anuale
de venit.
Cine este obligat să prezinte
declarația anuală de
venit pentru anul 2020?
Contribuabilii sunt obligați
să prezinte declarația anuală
de venit în cazul în care au
obținut venituri mai mari de
22.000 (douăzeci și două de
mii) de euro anual de la un
singur angajator sau care au
avut mai mult de un angajator
cu condiția ca cel de al
doilea angajator să îi fi plătit
contribuabilului mai mult de
1.500 (o mie cinci sute) euro.
Sunt de asemenea obligați la
prezentare contribuabilii care
au obținut venituri mai mari
de 14.000 (paisprezece mii)
de euro anual și care au avut
mai mult de un angajator cu
condiția ca cel de al doilea angajator
să îi fi plătit contribuabilului
mai mult de 1.500 (o
mie cinci sute) euro, cei care
primesc pensie compensatorie
sau alimentară din partea
fostului soț, când angajatorul
nu e obligat să facă rețineri
pe venit sau când se primesc
venituri supuse unui tip fix de
reținere. După cum puteți observa,
cazurile generale sunt
ușor de înțeles și calculat, însă
situația se poate complica în
anumite cazuri și de aceea e
indicat să consultați un contabil
în privința obligativității
prezentării declarației pe venit.
Cum trebuie să procedeze
contribuabilii care au
primit în anul 2020 venitul
minim vital? De subliniat
ca noutate pentru declarația
corespunzătoare anului 2020
este faptul că persoanele
care au primit venitul minim
vital (ingreso mínimo
vital) prevăzut în Decretullege
20/2020, din 29 mai și
toate persoanele care locuiesc
împreună cu acestea
sunt obligate să prezinte
declarația corespunzătoare
de venit, astfel cum prevede
art. 33.1.f și 2.c din textul
legal menționat, indiferent
dacă se îndeplinesc sau nu
condițiile din articolul 96 din
Legea privind venitul, care se
referă la cazurile în care contribuabilul
este obligat să declare.
Ce înseamnă asta? Că o
persoană care a primit venitul
minim vital va fi obligată să
facă declarația anuală de venit
indiferent dacă depășește
sau nu pragurile economice
menționate anterior, iar cei
care conviețuiesc cu beneficiarul
venitului (inclusiv
minorii), vor fi și ei obligați
la realizarea declarației indiferent
de veniturile obținute.
Cum trebuie să procedeze
contribuabilii care au
primit în anul 2020 venituri
din ERTE? Pentru cei care
au primit venituri de la SEPE
(Servicio de empleo publico
estatal) pentru ERTE în
anul 2020 se consideră ca au
avut doi plătitori, astfel că
vor fi obligați la prezentarea
declarației pe venit dacă venitul
obținut de la cel de-al
doilea plătitor și următorii (în
cazul în care sunt mai mulți)
depășește suma de 1.500 (o
mie cinci sute) de euro dacă
suma veniturilor totale anuale
depășește 22.000 (douăzeci
și două de mii) de euro. De
asemenea, există obligativitatea
prezentării declarației și
atunci când suma primită de
la al doilea plătitor depășește
suma de 1.500 (o mie cinci
sute) de euro și suma veniturilor
totale anuale depășește
14.000 (paisprezece mii) de
euro.
Ca exemplu, dacă un angajat
în 2020 a primit în total
suma de 21.000 de euro:
16.000 euro de la societatea
unde lucrează și 5.000 euro de
la SEPE pentru ERTE, având
doi plătitori, va fi obligat să
prezinte declarația anuală
pe venit dat fiind că suma ce
provine de la al doilea plătitor
e mai mare de 1.500 euro,
iar veniturile totale depășesc
14.000 de euro.
Dacă un contribuabil
primește în anul 2020 venituri
totale de 12.500 euro,
din care 10.000 primește de
la SEPE pentru ERTE și de la
firma unde lucrează primește
2.500 euro, chiar dacă are
doi plătitori, veniturile totale
nu depășesc suma se 14.000
euro, așadar nu va fi obligat la
prezentarea declarației anuale
de venit.
În ce alte cazuri există
obligativitatea prezentării
declarației? De asemenea,
există posibilitatea
obligativității prezentării
declarației anuale de venit
în cazul în care veniturile
obținute în anul 2020 provin
din capital mobil cum ar fi
dividende, dobânzi, depozite
sau valori de venit fix etc. sau
câștiguri patrimoniale (venituri
ce provin din Fonduri de
Investiții, premii pentru participarea
la concursuri sau jocuri
etc.), cu limita de 1.600
(o mie șase sute) euro pe an,
cu anumite excepții.
Există posibilitatea
obligativității prezentării
declarației anuale de venit
în cazul în care veniturile
obținute în anul 2020 provin
din exploatarea bunurilor
imobiliare sau subvenții, cu
limita de o mie euro pe an. Nu
trebuie să prezinte declarația
pe venit cei care obțin venituri
integrale din muncă sau din
capital mobil sau imobil ori
din alte activități economice,
până la un venit de o mie de
euro și pierderi inferioare de
cinci sute euro.
Cum putem prezenta
declarația și până când?
Termenul pentru prezentarea
declarației anuale pe venit
pentru anul 2020, indiferent
de rezultat, a început în data
de 7 aprilie și se termină pe 30
iunie 2021, inclusiv. În cazul
în care declarația este pozitivă
și aveți de plătit, plata bancară
se poate face până la data de
25 iunie 2021 și se poate realiza
integral sau în rate. Dacă se
alege modalitatea de plată în
rate, se va achita 60% în momentul
prezentării declarației
și restul de 40% până la data
de 5 noiembrie inclusiv.
Prezentarea se poate face
electronic prin internet, cu
certificat digital recunoscut,
număr de referință sau sistemul
Cl@ve Pin sau prin confirmarea
schiței declarației
(borrador), la care se poate
avea acces pe pagina Sediului
electronic al Agenției
administrației fiscale. De
asemenea, prezentarea se mai
poate face prin aplicația care
poate fi descărcată pe telefon
ori personal cu programare
prealabilă la instituțiile
abilitate începând cu data
de 27 mai 2021. De ase-
menea, puteți apela la serviciul
telefonic de prezentare
a declarației pe venit al
Agenției administrației fiscale
începând cu data de 04 mai
până pe 29 iunie 2021 la numerele
de telefon 901223344
sau 915530071.
Dacă declarația mi-a dat
rezultat negativ, ce termen
are Agenția administrației
fiscale să îmi plătească?
Termenul de înapoiere al impozitului
pe venit achitat este
de șase luni de la terminarea
termenului de prezentare a
declarației fiscale, adică până
la data de 30 decembrie 2021
sau de la data prezentării
declarației, dacă a fost prezentată
după expirarea termenului
limită.
***
Autor: Avocat Ioana
B ratuleanu (Madrid) Colaborator
voluntar la Occidentul
R omânesc
Avocat ICAM specializat în
Drept internațional
Telefon: 642.308.360, E-mail:
secretaria@ brilawabogados.
es

08
MAI
2021
Primar de nota 10
„Dacă îți iubești locul sau orice loc din țara asta,
Occidentul Românesc vă
prezintă, în ediția lunii mai, un
nou interviu cu unul dintre primarii
„altfel” din România:
Elena Lasconi, fost jurnalist,
care a câștigat alegerile locale
din 2020 în Câmpulung
Muscel și a devenit prima
femeie primar a localității.
De la instalarea ca primar,
în doar câteva luni, Elena
Lasconi a reușit să depună o
serie de proiecte pe fonduri
europene, să atragă donații și
sponsorizări pentru renovarea
policlinicii din oraș și să ia o
serie de decizii care vizează
curățenia spațiului public,
deși multe dintre ele nepopulare,
dar asumate curajos de
fosta jurnalistă devenită edil
într-o comunitate de care s-a
îndrăgostit și pe care o simte
ca fiind acasă.
Elena Lasconi este născută
la Hațeg, în județul Hunedoara
și a lucrat ca jurnalist la ProTV
din anul 1995. A fost corespondent
și prezentator la ProTV
Deva, la început, iar după
mineriada din 1999 a ajuns
la București – prezentator de
știri, corespondent special și
de război. Despre viața și activitatea
ei povestește chiar ea
pe blogul personal, elenalasconi.ro.
Are o fiică plecată la
Paris și o pasiune pentru arta
culinară. A realizat numeroase
campanii sociale ca jurnalist,
iar în politică și administrație
publică locală a decis să se
implice din „furie”, după cum
spune chiar ea. A candidat la
alegerile locale din toamna
anului 2020 din partea USR și
a câștigat primăria cu aproape
60% din voturile locuitorilor
din Câmpulung Muscel.
Camelia Jula: Cum ați decis
să faceți pasul dinspre jurnalism
înspre administrația
publică locală?
Elena Lasconi: Furia m-a
motivat să îl fac. Eu am fost
foarte implicată în societatea
civilă, de la acțiuni pe care leam
făcut cu ONG-uri cunoscute
în țară, cum ar fi „Dăruiește
viață”, „Magic Camp”,
„World Vision România”,
„Salvați Copiii”, UNICEF
și altele, până la participarea
la proteste de stradă, precum
cele generate de Ordonanța
13, Colectiv, 10 august – când
au dat cu gaze. Dar, în ciuda
acestei implicări, am văzut că
practic nu se schimbă nimic.
Stăteam la un moment dat pe
canapea și mă uitam la știri șimi
aduc aminte că am văzut o
secvență în care Liviu Dragnea
îl invita la toaletă pe fostul meu
coleg, Alex Dima (reporter
ProTV) și mi s-a părut un gest
revoltător, de o aroganță dusă
la extrem... Atunci m-am gândit
că dacă stau în bula mea, cu
prietenii mei, cu familia mea
(pentru că poți să ai o viață
foarte liniștită și confortabilă
și chiar pot spune că am avut
și eu o viață foarte bună), nu
se va schimba nimic în societate.
Părerea mea este că politicienii
trebuie să lucreze în
interesul cetățeanului și atât, și
sper ca, dacă Dumnezeu m-a
ajutat să devin primar aici, la
Câmpulung, să pot să inspir
câțiva oameni – și dacă este
unul singur de bună-credință
pe care îl inspir să intre în politică,
pentru că doar așa se pot
schimba lucrurile, atunci clasa
noastră politică se poate transforma.
Altfel nu se schimbă
nimic. Trebuie să pui umărul
și să faci concret ceva. Asta
am hotărât eu să fac. Poate că
pare simplu, din exterior, dar
să știți că a fost extrem de greu
și acum este și mai greu. Dar
vă mărturisesc că merită!
Camelia Jula: Și de ce
ați ales Câmpulung Muscel,
după o viață trăită în
București?
Elena Lasconi: Este adevărat
că nu am o legătură de
rudenie în Câmpulung, dar pur
și simplu aici simt că este acasă
pentru mine. Iubesc locul
acesta, are o vibrație pământul
din zona asta și doar dacă vii
și stai aici măcar o zi realizezi
acest lucru. Mi-am cumpărat o
să le reproșez nimic în sensul
acesta, pentru că nu ai cum să
vii cu bucurie și să lucrezi cu
spor într-un birou care arată
prăfuit, cu perdele din anii ‚ 80,
n-ai cum să performezi într-un
loc întunecat...
Camelia Jula: Care au
fost primele schimbări făcute
după preluarea mandatului?
Elena Lasconi: Am început
cu adresele email ale
angajaților, apoi să amenajăm
puțin primăria. La intrare
acum totul arată civilizat,
iar oamenii sunt întâmpinați
cu „bună ziua, bine ați venit,
cu ce vă putem ajuta”. Este
un mare pas înainte față de
cum era. Apoi, m-am luptat,
pur și simplu la propriu, să
se deschidă spitalul din oraș.
Era singurul spital Covid din
județul Argeș. Nu a fost ușor!
Și acum am fi fost un spital
închis și de spitalul acesta depind
120.000 de oameni, nu
e vorba doar de cetățenii din
Câmpulung. Am luptat pentru
asta și am reușit să îl redeschicasă
aici, în urmă cu vreo 16
– 17 ani, aici mi-am petrecut
toate vacanțele, weekend-urile
și am simțit că aici vreau să
trăiesc. Dacă îți iubești locul
sau un loc din țara asta, merită
să te implici pentru a schimba
ceva, merită să faci pasul înspre
politică și administrație
publică locală.
Camelia Jula: Care
considerați că au fost principalele
avantaje care v-au
ajutat să câștigați primăria?
Elena Lasconi: Cred că
păsarea, în primul rând. Faptul
că îmi pasă de oameni. Oamenii
citesc în ochii tăi dacă ești
sau nu autentic. Este adevărat
că a fost și avantajul că sunt
o figură cunoscută, dar figura
aceasta cunoscută nu mi-a dato
nimeni pe tavă, am muncit
pentru ea 27 de ani, în presă,
m-am ținut de treabă și am făcut
meseria asta de calitate, nu
am făcut compromisuri și am
fost mereu tot așa, cu tot sufletul
în interesul oamenilor. Cele
mai multe materiale și campanii
pe care le-am făcut eu au
fost campanii sociale și cred că
da, e un avantaj să ai o figură
cunoscută, dar nu este suficient.
E nevoie de autenticitate
și să ai o echipă bună alături
de tine. Echipa asta entuziastă
și bună s-a format în jurul meu
și mă bucur foarte mult că au
venit oameni tineri și valoroși
alături de mine. Practic, știți
foarte bine, Argeșul e roșu de
când se știe, noi suntem singurul
punct de altă culoare.
Vechea clasă politică avea aici
o structură foarte bine pusă la
punct și totuși am câștigat cu
aproape 60%, asta spune foarte
multe și despre dezamăgirea
oamenilor. Ei au arătat în septembrie
că vor altceva. Și-au
pus încrederea în mine, prin
votul lor, iar eu voi încerca să
nu îi dezamăgesc.
Camelia Jula: Ce ați găsit
în primărie, când ați ajuns
în funcție (vorbim atât de lucruri
bune, cât și mai puțin
bune)?
Elena Lasconi: Nu am
găsit un colectiv aici, o echipă.
Oamenii nu comunică
între ei, departamentele sunt
împrăștiate, nu sunt organizate
constructiv, șefii stau în
niște birouri, un departament
e împărțit în două camere etc.
Unii oameni erau speriați de
schimbare, mai ales că nu știau
și nici acum nu știu cum să mă
ia, că nu am nicio prietenie
aici, nicio rudă, iar în primărie
sunt foarte mulți fini, rude ale
foștilor primari, cum se practică
peste tot. Mai mult decât
atât, am găsit mizerie. La propriu.
Clădirea acestei primării
este senzațională și vreau să o
fac să arate uimitor, cum merită.
Aici a fost bătaie de joc
ce s-a întâmplat cu ea. Băile
și gunoiul spun foarte multe
despre calitatea unui om. La
fel și despre calitatea unei
administrații. Am descoperit
că ploua în sala mare, sala de
festivități, iar în pod aveam un
heleșteu și nimeni nu a făcut
absolut nimic. Apoi, oamenii
nu aveau adrese email. Primul
lucru pe care l-am făcut
în primele două săptămâni
a fost ca toată lumea să aibă
adresă email @primariacampulung.ro.
Ce am descoperit cu bucurie
a fost o mână de oameni,
puțini, funcționari publici care
muncesc până le dă sângele pe
nas și nu se uită la ceas. Mă
bucur pentru că există, dar sunt
puțini. Majoritatea angajaților
de aici lucrează la program și
nu o fac cu pasiune și nu pot
dem. Au venit alături de mine
ONG-uri și prin sponsorizări
am reușit să adunăm 354.000
de euro pentru a renova secția
de pediatrie de la spital.
Vreau să renovez policlinica
și deja am primit 400.000 de
lei donații pentru asta și urmează
și altele (de care sunt
sigură, nu sunt doar povești).
În policlinică, așa cum s-a întâmplat
în anii ’90, unele cabinete
s-au vândut medicilor,
altele sunt închiriate, e acolo
o struțo-cămilă și astfel acolo
nu poți face niciodată nimic
pe fonduri europene, iar banii
de la buget sunt foarte puțini.
Iar din 1964 nu s-a mai făcut
nimic în această policlinică.
Astfel că vreau să o renovăm
din donații și sponsorizări, la
standarde europene și să îi
punem și lift. Pentru că avem
un paradox, desigur: radiologia
(care datează din anii ’70)
este la etaj, iar dacă îți rupi
piciorul ai nevoie să te ducă
cineva în brațe acolo, pe scări.
Este aberant.

Primar de nota 10 MAI
2021 09
merită să te implici pentru a aduce schimbare”
Camelia Jula: Ați reușit
deja să depuneți și proiecte
pe diverse tipuri de fonduri?
Elena Lasconi: Da, am
depus primele documente
la Compania Națională de
Investiții pentru a deschide
prima creșă din Câmpulung
și am prins partea de eficientizare
energetică, tablete,
dezinfectanți pentru toate
instituțiile de învățământ din
Câmpulung. Mă mândresc
foarte tare cu faptul că orașul
Câmpulung are cea mai mare
concentrare de unități de
învățământ pe suprafața hărții
desfășurate, dacă l-am privi
așa. Totodată, lucrez la un proiect
foarte mare pentru a schimba
vechile conducte de apă și
canalizare. Câmpulung a fost,
după știința mea, al doilea oraș
din România, după Iași, care a
avut apă la robinet. Deci avem
conducte de apă vechi de 103
ani. Calitatea apei, care este
extraordinară, este alterată de
aceste conducte, așadar vrem
să le schimbăm. Plus, pe cele
de azbociment care nu mai sunt
conforme potrivit normelor europene.
Totodată, am adus bani
la buget pentru prima dată în
istoria orașului – am primit
bani de la Guvern, 12 milioane
de lei. Bugetul orașului
este de 12 milioane de euro,
eu îmi propun să îl triplez prin
accesare de fonduri europene și
chiar cred că voi face mai mult
de atât.
Camelia Jula: Dar ați luat
și decizii catalogate drept nepopulare...
Elena Lasconi: Da, sunt
foarte multe decizii nepopulare
pe care le-am luat și deja
toată lumea îmi spune că nu
voi mai fi aleasă în al doilea
mandat. Dar eu am venit aici
nu ca să îmi fac o carieră politică,
ci pentru a face treabă
bună. Una dintre aceste decizii
nepopulare este că vom demola
garaje, balcoane, construite
ilegal, cotețe și alte nenorociri
de pe lângă blocuri, ca să facem
locuri de parcare, spații
verzi, locuri pentru petrecerea
timpului liber, locuri de joacă
pentru copii. Sigur că asta nu
convine tuturor, vă dați seama!
Mai ales că e greu să înțelegi că
după atâția ani nu mai merge
cu „merge și așa”. Sunt niște
lucruri pe care le faci pentru că
așa trebuie să fie făcute lucrurile.
Nu mai putem continua ca
până acum. Apoi, pentru zona
de centru, am trimis notificări
la toată lumea ca să își refacă
fațadele și să schimbe termopanele
cu geamuri cu lemn,
pentru că este sit urban, este
un oraș istoric, cel mai bine
conservat – pentru că ne-a
ajutat Dumnezeu, nu pentru
că s-a implicat administrația –
din Țara Românească, să își ia
reclamele de pe fațadă și acestea
să fie conforme. Și pentru
toate lucrurile astea eu sunt
„aia rea”. Dacă de 30 de ani
nu s-a făcut nimic, nu are cum
să se facă acum, și mai ales de
către o femeie... Prima femeie
primar din istoria acestui oraș!
Deja am un dosar la DNA,
plângeri la diverse instituții,
petiții la Curtea de Conturi, dar
eu știu că nu am făcut nimic.
Astfel de plângeri sunt făcute
de oameni care vor să te blocheze
din toate direcțiile, atât
reprezentanți ai vechii clase
politice, cât și oameni folosiți
pentru așa ceva. Nu îmi este
teamă, nu mă las intimidată,
deși sunt obiectul unei campanii
de hărțuire cum nu vă puteți
imagina. Toate lucrurile astea
probabil ar dezarma pe
oricine, dar vă spun sincer:
dacă nu vom face asta (adică
să ne implicăm), nu se va
schimba nimic. Și asta înseamnă
de fapt că lucrurile
tru a îmbunătăți calitatea vieții
oamenilor. Asta este esențial!
Asta trebuie să facă un primar.
Dar sincer vă spun că nu am
timp să mă uit în stânga și în
dreapta, ci merg pe ce simt: ce
simt eu, aia fac.
Camelia Jula: Cum ajută
experiența de jurnalist de
până acum la desfășurarea
activității ca primar?
Elena Lasconi: Un lucru
este cert: Nu ai ce să cauți în
jurnalism dacă nu ești curios
și dacă nu ești empatic. Empatia
este o calitate pe care ar
trebui să o aibă orice lider. Ar
trebui să o aibă politicienii (și
mie mi se pare că asta lipsește
majorității politicienilor, iar noi
nu prea avem lideri sau oameni
care să ne inspire). Așadar, empatia
mă ajută și acum, plus
faptul că știu cum funcționează
instituțiile statului, unde să sun,
știu cum merge treaba, cum
se duc documentele, unde să
merg mai departe cu o problemă.
Deschid uși pentru că
am argumente, știu cum să
vorbesc, cum să pun problema.
Astea sunt niște lucruri
foarte importante. Nu vreau să
rămân în istorie, să fac o carieră
ca politician. Îmi doresc
ca acest moment să rămână
în istorie ca momentul în care
s-a unit comunitatea și s-au
întâmplat lucruri bune pentru
Câmpulung. Nu pentru că sunt
eu aici, persoana mea este nesemnificativă.
Dar dacă eu pot
să fiu instrumentul care să ajute
la treaba asta, foarte bine! Eu
asta îmi doresc din tot sufletul
să fac pentru că mi se pare că
asta contează. Viața este despre
iubire și despre oamenii pe care
îi întâlnești în jur, nu este despre
contul din bancă, ce casă
ai, ce mașină conduci...
Camelia Jula: Vă propun
un exercițiu de imaginație:
aveți o baghetă magică la
dispoziție. Care ar fi primele
trei lucruri pe care le-ați
schimba la România cu ajutorul
ei?
Elena Lasconi: Clasa politică,
în primul rând, cu oameni
empatici, de bună-credință.
Apoi aș uni comunitatea. Și în
aceeași linie aș aduce România
de dincolo de granițele țării
înapoi acasă.
Camelia Jula: Occidentul
Românesc le vorbește românilor
din diaspora, plecați din
țară din motive financiare, în
căutarea unui loc de muncă
mai bun, pentru studii etc. Ce
le-ați spune acestor oameni,
care ar fi mesajul către ei, în
special către cei care tânjesc
la întoarcerea acasă?
Elena Lasconi: Chiar vreți
să mă faceți să plâng... și fiica
mea este în Franța, astfel
că întrebarea aceasta e foarte
personală. Le-aș spune... să
nu piardă exercițiul de a vorbi
limba română, acasă, cu copiii
lor. Le doresc să nu ajungă să
viseze în altă limbă decât în cea
română! Și le-aș mai spune că
îi așteptăm acasă! Și mi-aș dori
ca toți cei care muncesc în afară
și s-au dus acolo pentru a le
fi mai bine să ne reprezinte cu
mândrie.
Camelia Jula: Care este viziunea
dumneavoastră pentru
Câmpulung Muscel?
Elena Lasconi: Viziunea
este că în zece ani această localitate
va trăi din turism. Că
vom ajunge, dacă nu în acest
mandat, măcar în următorul
(dacă oamenii vor mai avea
încredere în mine) să fim o
stațiune turistică de interes
național, că vom participa la
târgurile internaționale de turism.
Suntem la două ore de
București, nu este aglomerat
vor merge din rău în mai rău.
Camelia Jula: Ce ați preluat
în primărie la capitolul
proiecte pe fonduri europene
și care sunt planurile de viitor
la acest capitol?
Elena Lasconi: Era un proiect
aproape finalizat pe POCU
(Programul Operațional Capital
Uman), care nu înseamnă
nimic, au venit niște bani pentru
niște persoane defavorizate
(și aici sunt multe semne
de întrebare legate de aceste
persoane cărora li s-ar fi făcut
mutație la Câmpulung doar ca
să se bifeze un program). Să
zicem că un avantaj ar fi că au
rămas niște bani în comunitate.
Era început un program pe
iluminat, dar eu am tras tare
ca să fie dus la bun sfârșit, adică
să primim finanțare. Erau
începute demersurile pentru
proiectul pe gaze, pe POIM,
care era sortit eșecului pentru
că nu întrunea punctele necesare,
erau puțini oameni cuprinși
în proiect, nu s-ar fi primit
finanțarea. Am făcut o colaborare
cu comunele din jur, ca să
fim mulți, l-am depus, nu știu
dacă vom primi finanțarea, dar
în ceea ce mă privește pe mine
am făcut tot ce a fost omenește
posibil. Gândiți-vă că nu avem
cadastru la străzile din oraș, nu
poți face nimic fără ridicare topografică,
am făcut o grămadă
de cadastre la zeci de străzi și
am prins cam 1.300 de gospodării
pentru conectarea la
rețeaua de gaze, plus încă trei
comune. Vreau să depunem și
un proiect mare pe mobilitate
urbană pentru a cumpăra autobuze
electrice și a reface, prin
același program, străzile pe
care vor circula aceste autobuze,
inclusiv cu infrastructura
subterană, cabluri îngropate
etc. Țin foarte mult și la un
program verde, avem aprobate
deja niște granturi norvegiene
în acest sens (până acum am
depus proiecte pe tot ce a fost
deschis). Vreau să ajungem cu
Câmpulung la cei mai mulți
metri pătrați de verdeață pe
cap de locuitor.
Camelia Jula: Care sunt
exemplele de bune practici
care v-ar inspira, ca primar
(mă refer la alte primării din
România sau de oriunde altundeva
din Europa, spre
exemplu)?
Elena Lasconi: Bolojan,
Boc, Damian... Cu ce mă inspiră,
de fapt? Pentru că realitatea
de la Câmpulung nu se pupă
cu cea de la Oradea, Ciugud
și Cluj, dar lecția lor este că
dacă ai această posibilitate,
să accesezi fonduri europene,
trebuie să faci tot ce e posibil
să se întâmple și, de asemenea,
că proiectele trebuie să fie penpe
autostradă, se mănâncă bine
aici, ai aer curat, apă bună, se
pot face investiții imobiliare
pentru că prețurile sunt mici
acum. Asta e viziunea. Să
văd oameni mai zâmbitori pe
stradă, nu mai vreau să văd
oameni cu capul plecat. Îmi
doresc ca Bulevardul Pardon
să devină o emblemă după ce
va fi refăcut. El are o poveste:
s-a filmat „ Titanic Vals” acolo.
Se numește Pardon pentru
că bucureștenii veneau la
Câmpulung în vilegiatură și era
atâta aglomerație pe bulevard,
că se loveau cu coatele și ziceau
„pardon, pardon, pardon”. Îmi
doresc să facem multe evenimente,
fiindcă așa vom atrage
mai mulți turiști și localnicii vor
fi mai fericiți. Îmi mai doresc să
avem străzi la care să nu mai
lucrăm 50 de ani apoi. Îmi doresc
să nu mai existe gospodării
fără apă, gaz, canal, internet.
Îmi doresc să vină aici oameni
de calitate, care să muncească
de la distanță, din Câmpulung,
unde avem și școli bune pentru
copii – ce îți dorești de la
locul unde vrei să te muți? Să
învețe copilul într-o școală performantă,
să ai aer curat, apă
bună și să ai unde să te simți
bine. Am citit undeva ceva ce
mi-a plăcut foarte mult: orașul
este ca o petrecere. Rămâi după
ora la care ți-ai propus numai
dacă îți place. Asta îmi doresc
eu pentru Câmpulung.
A consemnat: Camelia Jula
Fotografii: Arhiva personală
Elena Lasconi / Primăria
Câmpulung Muscel

MAI
10
2021
Toiul primăverii
Pagină realizată de Letiția Coza
Foto: Camelia Jula
Pagina copiilor
Iisus din copilărie
Iisuse, ca să te urci la Ierusalim de Florii,
Treceai și prin orașul unde eram la școală.
Cum te-așteptau sufletele de copii să vii,
Plângând pe la gazde-n cămăruța goală!
Tu ne mântuiai și ne trimiteai iar la părinți,
Cu brișci și căruțe pornindu-ne-acasă
Sub soarele cu luciri fierbinți
Pe drumuri domoale de plasă.
Și ajungeam la cuiburile noastre prin sate
Înaintea rândunelelor întârziate.
Amurgurile își ardeau în cer rășina
Prin nori întruchipând răstigniri și vedenii.
Clopotele mâhnite înmormântau lumina
Și lin o coborau amestecând-o-n denii.
Toată săptămâna ți-o închinam numai ție
Și patimilor tale minunate,
Dar bătea în noi, ascuns, tainica bucurie
Că toate sunt un joc măreț și tu le birui pe
toate.
Joi porneam în cete la pădure
S-adunăm călțunași și viorele,
Umpleam de chiot și cântec dealurile sure,
Uitând că ești mort și c-o să te împodobim
cu ele:
Zăceau pe sfânta masă biete flori vinete,
încă înfrigurate,
Și printre ele lucea, vie, zugrăvită pe icoană,
Roșia floare a coastei tale însângerate
Și stropii de sânge picurați din coroană.
Dar dacă zarzării erau înfloriți, făceam jaf,
Și te-năbușeam sub troiene de cununițe
Pe tine și pe tot alaiul de pe sfântul epitaf,
Iosif, Nicodim, mironosițe
Și Maica Domnului cu mahrama pe cosițe.
Vineri te prohodeam apoi de-a bine.
Biserica era o slavă de fum și pară,
Vădanele boceau toți morții pe-afară,
Mama mă strângea la piept cu suspine
Și muream și noi toți cu tine
Până ce duminica înviam iară:
Tu ca să te urci la cer și să te schimbi la față,
Noi să ne-ntoarcem jinduiți la viață,
La ouă, la miel, la cozonaci
Și la scrânciobul aninat între copaci.
Mângâietorule încununat de spini,
Oricâte amărăciuni am înghițit pe cale,
Mi-s încă stupii sufletului plini
De toată mierea amintirii tale.
Idilă
Când primăvara prin livede
Pășește lin cu flori în poală,
Tăcutul codru cum o vede
Ca un voinic viteaz se scoală.
Și stând în calea ei să iasă,
Cu dor năvalnic s-o pătrunză,
Încinge brâu de umbră deasă
Și-mbracă zalele de frunză.
Țesuți din floare lângă floare,
Îl prind potirii de minune;
Dar când pe creștetu-i de soare
Un coif de cer albastru-și pune,
Lucește fața lui întoarsă,
Căci de sub chivăra senină
Pe umeri largi i se revarsă
Bogate plete de lumină.
Când zâna pregetă, cu teamă,
Și se oprește pe cărare,
El mișcă brațele, o cheamă
Și freamătă de nerăbdare.
Iar când a prins-o-n braț de-a dreptul,
Ca toți de nunta lor să știe,
De vânt curat își umflă pieptul
Și chiuie de bucurie.
Pedeapsa macului
Arde Macul se să-nsoare
Macul roșcovanul,
C-a pus ochii pe Cicoare...
Nu-i ca ea o altă floare
Mândră în tot lanul.
Pețitoare mai de viță,
Meșteră la toate,
Este Baba Gărgăriță,
Mult vestita doftoriță.
Ea din ladă scoate,
Și-și îmbracă cojocelul
Roșu ca bujorul,
Cu bobițe de tot felul,
Și-nnodându-și testemelul,
Repede-și ia zborul.
Într-o foaie de zorele
Duce tot ploconul,
Trei semințe mărunțele,
Ca s-arate doar cu ele
Că-i bogat coconul.
Însă floarea mult iubită,
Fată mai aleasă,
Nu-i cu Macul potrivită,
Ci-i cu Flutur logodită
Și-i va fi mireasă.
Craiul Flutur, domnul mare,
Mânios, pe dată,
S-aruncă pe vânt călare,
Și-ajungând la Mac în zare
A pornit să-l bată.
Cu aripile-aurite
Strașnic îl lovește...
Jos cad foile izbite,
Și din urmă, risipite,
Vântul le gonește.
Gărgărița,-nspăimântată,
S-a ascuns de frică
Într-un bob și stă-ncuiată.
Iar mireasa, răzbunată,
Ochii și-i ridică.
Râd cicorile și lanul...
Crește veselia,
Că din Macul Roșcovanul
A rămas acum, sărmanul,
Numai măciulia.
Toiul primăverii
Pe coaste ierburi spânzură nebune,
Vâlvoi de flori, salcâmi ies la uluci,
Duc tei adânci miresme în zăbune
Şi-i verde viersul mierlelor prin nuci.
S-amestecă în clocot firi şi lume,
Foi bat în vânt, aripi aşteaptă-n ou,
Şal nou de ape-i lacul fără spume,
Răsfrângerea de sălcii un ecou...
E primăvară până-n slăvi... Şi grele
De seva cerului ţâşnită-n nori,
Azurul înfrunzeşte rândunele
Şi zările dau muguri de cocori.

Educaţie şi cultură MAI
2021 11
Dan Caragea (Portugalia)
Critic literar, publicist, eseist,
critic de artă, critic de teatru și
traducător român. Este lusitanist,
specialist în psihologie și
lingvistică computațională. Din
2011, Senior Editor în cadrul
redacției Occidentul Românesc,
iar din 2019, redactor-șef.
Continuăm lectura celebrei
cărticele „Limbajul neutru
din perspectiva genului
în Parlamentul European”,
apărută în 2018.
Academia Română, oarecum
uzurpată în drepturi și
menire, ar fi trebuit să fie prima
instituție care să se plece
sau să răbufnească în fața
indicațiilor Parlamentului
European. Poate că viitoarea
ediție a DOOM-ului va
menționa originea europeană
a unor norme. Dar să urmărim
textul în continuare:
„Dacă în urmă cu 10 ani,
denumirile de funcții/profesii
la feminin când erau însoțite
de determinant erau folosite
exclusiv la masculin doamna
ministru, doamna director,
acum uzul atestă din ce în ce
mai des și formele feminine:
doamna directoare, doamna
ministră.
Uzul impune norma, căci
femininul trebuie să se vadă
cu prisosință, așa cum se
întâmplă în alte limbi romanice.
Prin urmare, doamnă
directoare este firesc, dar
românul continuă să spună
doamnă judecător, doamnă
ministru, doamnă prim-ministru,
doamnă premier...
Oare vom spune, cum prezice
PE, doamnă judecătoare,
doamnă ministră, doamnă
prim-ministră, doamnă premieră
(sic!)...
„De asemenea, sunt atestate
frecvent forme precum:
cercetătoare științifică, comentatoare
politică, asistentă-șefă,
inspectoare șefă, consilieră
șefă, funcționară superioară,
ingineră șefă, secretară de stat,
ministră adjunctă, membră de
partid.”
Aici va trebuie ca DOOMul
să analizeze și să vadă
dacă este vorba de o altă
funcție, ca la „redactor-șef”,
„inspector-șef” și dacă nu
cumva se impune cratima.
Lista indicată în broșură
nu pare alcătuită de vreun
specialist, ci de tineri debil
școlarizați, cu funcții mari,
care populează Bruxelles-ul
și instituțiile publice de peste
tot, și de la care nu vor ieși
decât astfel de specimene de
indicații pretins științifice.
Ideea obsesivă e politică:
folosirea cât mai abundentă
a femininului unde se poate
și restingerea masculinului
generic. Bruxelles-ul nu lasă
ca limbile să-și urmeze calea
lor naturală. Aidoma tuturor
puterilor autoritate, UE
simte nevoia să alinieze, să
disciplineze în numele unui
ideal: egalitarismul. De la
sex, la minorități, chiar cu
prețul îngrădirii libertății
de exprimare. Cum limba
reflectă socialul și politica,
ne putem întreba dacă toate
aceste ajustări de paradă nu
ascund mai degrabă profundele
mârșăvii politice și de
corupție de care dau dovadă
peste tot oamenii politici de
azi. Nimeni nu tună împotriva
unor venituri nejustificate,
a nepotismului care paralizează
aparatele de stat, a
șpăgii care funcționează mai
abitir ca în comunismul desfrânat...
Nimeni nu trage la
răspundere guvernele pentru
ineficacitate, biserica pentru
îndărătnicie, nimeni nu se
sinchisește cu cheltuielile
unor armate de funcționari
și politicieni care umplu săli
imense parlamentare dormitând...
Să demasculinizăm
funcțiile și profesiile, așa
cum vom desexualiza genul,
depigmenta neamurile
și amuți religiile, mai ales
pe cele creștine... Tradiția și
istoria sunt firește handicapul
unei civilizații care se vrea
globalizată, informatizată,
dependentă, anticulturală
și obedientă sau răzvrătită
fără să știe prea bine de ce.
Este răspântia, abisul în care
civilizația noastră, al cărei
ultim avânt a fost epoca interbelică,
se va prăbuși indiscutabil.
Și aceasta pentru
simplu fapt: că nu rezolvăm
nimic esențial, nu creăm,
ci conducem din Bruxelles
ceva ce nu are nici formă,
nici trup, nici destin.
Așadar, fără ocoliș,
bruxelleza este engleza pe
care suntem îndemnați să o
pastișăm, să o digerăm ca
romgleza viitorului. Iată și
proba, ca să nu zică cineva
că inventez.
„TRADUCEREA CU-
VÂNTULUI GENDER
În ultimii ani, termenul
gender a început să fie tradus
din ce în ce mai mult
prin gen. Lărgirea câmpului
Limba noastră cea de
toate zilele (4)
Ați auzit de neutralitatea genului în limbă? (II)
semantic al cuvântului „gen”
pentru a include aspecte socio-culturale
care creează
anumite reprezentări ale
„masculinului” și „femininului”
este ireversibilă și în limba
română. Sintagmele construite
cu ajutorul cuvântului
„gen” s-au răspândit deja nu
numai la nivel academic,
profesional (ONG-uri), ci și
oficial (Camera deputaților,
Ministerul Justiției etc.).
Astfel că termeni precum
gender relations care poate
în urmă cu un deceniu era
tradus ca relațiile între sexe,
acum se traduce prin relațiile
de gen. În formularele oficiale,
administrative mai ales,
gender se traduce prin sex în
contexte precum female/male
gender ‒ de sex masculin/feminin.
Gender se poate traduce
prin expresii care conțin cuvintele
„bărbați” și „femei”,
mai ales sintagma gender
equality ‒ egalitatea între
bărbați și femei, în sinonimie
perfectă cu termenul egalitatea
de gen. Nu trebuie făcută
confuzie însă între egalitatea
de șanse între bărbați și femei
(egalitate circumscrisă
în general domeniului ocupării
forței de muncă, a accesului
la educație etc.) și
egalitatea de gen/egalitatea
între bărbați și femei, care
desemnează egalitatea în toate
domeniile vieții sociale și
private.
Gender se traduce numai
prin cuvântul „gen” în sintagme
precum:
studii de gen (gender studies)
dimensiune de gen (gender
dimension)
perspectivă de gen (gender
perspective)
cote de gen (gender quoatas)
identitate de gen (gender
identity)
integrarea perspectivei de
gen (gender mainstreaming)
Comisia pentru drepturile
femeii și egalitatea de gen
Grupul la nivel înalt privind
egalitatea de gen și diversitatea.
Tot prin cuvântul gen se
traduce gender și în toate cazurile
în care reiese clar că
intenția persoanei care a redactat
textul este de a face o
distincție între sexul biologic
și ansamblul caracteristicilor
sociale sau culturale dobândite
sau asociate celor două
sexe biologice.”
Să lăsăm acum la o parte
dezbaterea pe temele amintite,
care abia se regăsește
în presă, și la care societatea
noastră mai are mult de
lucru și să vedem ce ne mai
recomandă PE:
Citim, indirect, un recent
articol de pe ȘTIRILE
PROTV
„PARLAMENTUL
EUROPEAN: CUVINTE-
LE „MAMA” ȘI „TATA”
AR TREBUI EVITATE ÎN
DOCUMENTELE OFICIA-
LE LA NIVEL EUROPEAN
Dată publicare:
18-03-2021 19:03
Dată actualizare:
18-03-2021 19:49
Autor: Sorina Ionașc
Cuvintele „mama” și
„tata” ar trebui evitate în
documentele ofi ciale la nivel
european și ar trebui folosit
termenul de „părinți”.
De asemenea, „pitic” ar
trebui înlocuit cu „persoană
de statură mică”, iar în loc
de „homosexuali” și „lesbiene”
ar trebui spus „persoane
gay” și „persoane lesbiene”.
Recomandările apar într-un
ghid intern al Parlamentului
European menit să ajute personalul
acestei instituții să
comunice despre dizabilități
minorități sexuale și aspecte
ce țin de rasă, etnie și religie.
[...]
Din dorința de a nu jigni
pe nimeni, direcția de
personal din Parlamentul
European a elaborat un ghid
lingvistic pentru angajații
săi, în relație cu minoritățile
etnice, sexuale sau persoanele
cu dizabilități. Astfel,
cuvinte care pot avea o
conotație negativă ar trebui
evitate, cel puțin în documentele
ofi ciale europene. Așa
s-a ajuns ca termenii precum
„mama” și „tata” să intre la
categoria „de evitat”.
Ghidul care circulă în
Parlamentul European este
strict intern și nu este obligatoriu
pentru nicio țară. Se
referă însă la înlocuirea unor
cuvinte controversate, precum
„nebuni sau demenți”,
cu altele acceptate, cum ar
fi „persoane cu probleme de
sănătate mintală”. Nu sunt
agreate nici cuvinte pitici sau
pigmei, ci persoană de statură
mică, iar cuvântul țigani
trebuie înlocuit cu romi, șinți
sau nomazi. Și pentru a nu
jigni familiile monoparentale,
fi e cele în care părinții
au același sex, și cuvintele
mama și tata au ajuns să fi e
evitate.
Ca să liniștească apele,
Parlamentul European a venit
cu lămuriri.
Acesta recomandă utilizarea
termenului ,,părinți”
strict în contextul formularelor
administrative și al
contextelor asemănătoare.
Se adresează în special traducătorilor
din Parlamentul
European și nu a fost conceput
pentru a emite recomandări
referitoare la activitatea
și declarațiile deputaților europeni.
Un precedent există. În
Paris, din 2018, în documentele
administrative, termenii
mama și tata au fost
înlocuiți cu părinte 1 și părinte
2. O astfel de măsură îi
nemulțumește chiar și pe unii
membri ai comunității LGBT.
Adrian Teleșpan, scriitor,
membru al comunității
LGBT: „Acel moment când
grija întreține relații sexuale
cu noi, împotriva voinței
noastre. Termeni ca homosexual,
poponar, bulangiu
și așa mai departe ‒ acestea
pot să jignească. În privința
acestor doi termeni, primele
cuvinte pe care le învață un
copil, mama și tata, acestea
nu pot jigni pe nimeni. E
un pic trasă de păr chestia
asta”.
Parlamentul European a
declarat Uniunea, în urmă cu
câteva zile, drept zona liberă
pentru comunitatea LGBT.
În România însă, mai e cale
lungă până la acordarea de
drepturi civile cuplurilor de
persoane de același sex.
[...]
Deși există încă din
2018 o decizie a Curții
Constituționale, care obligă
statul român să reglementeze
o formă a uniunii între
persoane de același sex,
toate proiectele de lege pe
această temă sunt îngropate
în sertarele comisiilor parlamentare.”
(va urma)

12
MAI
2021
În cadrul campaniei de
excelență a românilor din diaspora
derulată de publicația
Occidentul Românesc vă
propunem, în această ediție,
să cunoașteți o tânără de
31 de ani, care de zece ani
este stabilită în Bruxelles,
Belgia: Anda Iulia Pan.
A urmat acolo studiile de
masterat și a rămas să își
construiască o carieră întrun
domeniu competitiv și
solicitant: arhitectura.
Deși recunoaște că limba
franceză nu era punctul
ei forte, Anda a trecut cu
ușurință peste acest obstacol
și acum nu doar că lucrează
într-o instituție publică belgiană
(unde a ajuns ca urmare
a experienței și pregătirii
sale), dar și-a și întemeiat o
familie „bilingvă”, alături de
partenerul ei de viață belgian,
copiii acestuia și copilul
pe care îl așteaptă împreună,
foarte curând.
„Eu m-am născut în
Petroșani, județul Hunedoara,
oraș unde am urmat și cursurile
școlii generale și
ale liceului. Am plecat la
București apoi, unde am
studiat trei ani arhitectură la
Universitatea de Arhitectură
și Urbanism Ion Mincu”, rememorează
Anda. De acolo,
a plecat cu o bursă Erasmus
în Belgia și... nu s-a mai întors
în România. Iar acum,
în viitorul imediat, deoarece
concediul de maternitate
Campania de excelenţă
„Peste tot pe unde mergi poți
este scurt în Belgia, părinții
ei din România se vor muta
și ei acolo, cu ea. „Pasul decisiv
pentru ei a fost când leam
spus că sunt însărcinată.
Vor să fie mai aproape de
noi, de nepoți... o viață ai,
dacă acum nu ești alături de
familie, atunci când?”
Camelia Jula: Arhitectura
a fost o alegere dorită de
tine, ca viitoare carieră sau o
întâmplare?
Anda Iulia Pan: Dintotdeauna
am pictat, a fost pasiunea
mea de mic copil, iar în perioada
liceului ezitam dacă să mă
duc la Drept Internațional sau
la Arhitectură. Până la urmă,
am ales Arhitectura, pentru că
era mai apropiată de pasiunea
mea și bine am făcut, pentru că
pot îmbina partea creativă cu
partea tehnică și cred că mi se
potrivește mai mult decât mi
s-ar fi potrivit Dreptul.
Camelia Jula: Cum ai
ajuns la studii în Belgia?
Anda Iulia Pan: A fost o
decizie aleatorie, ca să spun
așa. Când am decis să aplic
pentru un master Erasmus am
avut de ales între a merge la
o universitate unde se vorbea
engleză sau la o universitate
unde se vorbea altă limbă.
Am ales atunci să merg la o
universitate unde se vorbea
franceză, deși decizia mea nu
prea avea o logică anume la
acel moment, fiindcă mereu
am fost bună la engleză și la
germană, dar nu la franceză
în mod special. Am avut de
ales între universități din Paris
și Bruxelles, iar Bruxelles-ul
m-a atras pentru că e mai mic
decât Parisul, mai puțin aglomerat,
mai puțin scump. Și așa
am ajuns la Bruxelles, un oraș
pe care nu îl cunoșteam, despre
care nu știam mai nimic, în
afară de instituțiile europene pe
care le găzduiește. A fost cumva
o întreagă surpriză venirea
mea aici.
Camelia Jula: Cum ai decis
să rămâi în Belgia?
Anda Iulia Pan: Decizia
de a rămâne în Belgia a venit
pe parcursul studiilor, nu am
intenționat de la început să
rămân. Dar după primul an de
studii la Bruxelles, am hotărât
că doresc să îmi termin aici
masterul, deși a fost un pic
complicat să fac asta, pentru
că Universitatea de Arhitectură
din București însemna șase
ani de studiu, iar aici erau doar
cinci și anumite cerințe legate
de diploma de licență. Până
la urmă am reușit să trec prin
toate condițiile birocratice, am
făcut și al doilea an de master
în Bruxelles (tot arhitectură,
desigur) și ulterior am început
să lucrez.
Camelia Jula: Care a fost
parcursul tău profesional de
după terminarea studiilor și
până în prezent?
Anda Iulia Pan: Timp de
opt luni după terminarea masterului
am lucrat în alt domeniu,
nu în cel în care aveam
diploma, dar în acest timp am
trimis zeci de CV-uri către birouri
de arhitectură. Timp de
cinci ani și jumătate, am lucrat
într-un birou de arhitectură,
iar acum lucrez în cadrul unei
primării – e vorba de una din
primăriile comunelor care alcătuiesc
Bruxelles-ul. Acesta
este format din 18 comune
(sunt echivalentul sectoarelor
din București) și fiecare are primărie
proprie. Fiecare e ca un
oraș în sine. Fiecare primărie
gestionează partea ei de oraș.
Toate aceste primării sunt sub
tutela Regiunii ( Regiunea
Capitalei Bruxelles). Eu lucrez
la Primăria Ixelles, zona unde
și locuiesc, angajată ca arhitect
la serviciul tehnic. Aici ne
ocupăm de patrimoniul acestei
instituții și al comunei administrate
de ea (școli, săli de sport,
teatre etc.), suntem răspunzători
pentru întreținerea și renovarea
acestor clădiri.
Camelia Jula: Ai fost una
dintre persoanele care se
adaptează repede unui loc
nou sau ai avut nevoie de o
perioadă de timp de ajustare,
să spunem așa?
Anda Iulia Pan: Am fost
una dintre persoanele care
s-au integrat foarte repede. Fiind
student Erasmus, am intrat
într-un mediu cu colegi din
multe alte țări, dar și localnici,
astfel că integrarea a venit de la
sine. La început mi-a fost puțin
mai greu cu limba, pentru că,
așa cum spuneam, nu vorbeam
franceza atât de bine pe cât ar
fi fost necesar, dar asta s-a
rezolvat repede. După un an
de stat într-o altă țară, cu altă
limbă, se învață ușor. Traiul
de aici cu siguranță a fost diferit,
dar nu am avut dificultăți
în a mă adapta la el. Cred că
singura dificultate era... dorul
de casă! Dar când ești tânăr,
student, cu multe oportunități,
cu multe variante, dorul nu
prevalează, chiar dacă îl simți.
De altfel, și decizia mea de a
rămâne la Bruxelles a fost bazată
pe dorința de a avea mai
multe oportunități în carieră,
în arhitectură. Mi-am dorit să
pot lucra aici unde am simțit
că pot fi apreciată și pot aduce
și eu, la rândul meu, valoare.
Toți colegii mei din România
se plângeau că le era greu, nu
erau mulțumiți, le era greu să
lucreze ca stagiari, era greu
de găsit un stagiu, spuneau că
sunt exploatați, plătiți puțin
sau deloc, astfel că toate aceste
informații au contribuit la decizia
mea – nu mă atrăgea deloc
să revin în România pentru
stagiul ca arhitect. Însă nici nu
am luat o decizie de a rămâne
toată viața aici, ci mai degrabă
am mers pe ideea: „Vom vedea
ce va fi.”
Camelia Jula: Spuneai că
o perioadă după încheierea
studiilor ai lucrat în alt domeniu.
A fost dificil să găsești
de lucru în domeniul pentru
care te pregătiseși?
Anda Iulia Pan: Da, așa
este, timp de opt luni am vândut
diamante într-un magazin
din aeroport, aceasta a fost o
urmare a serviciului găsit în
studenție (mă refer la ultimul
an de facultate de aici, când am
lucrat ca să mă întrețin). Dar
în acea perioadă am trimis
aplicații și CV-uri la cât mai
multe birouri de arhitectură,
iar la un moment dat am primit
răspuns de la unul dintre
ele, m-au chemat la interviu și
m-au angajat. Acolo mi-am făcut
stagiul de doi ani în arhitectură
și apoi am rămas timp de
cinci ani și jumătate în echipa
respectivului birou, până când
am decis că voiam o schimbare
în viața mea. Dorința de a
găsi un alt loc de muncă avea
legătură și cu statutul meu de
independent (freelancer, cred
că în România echivalentul
este persoana fizică autorizată).
Aproape toți arhitecții din Belgia
lucrează ca independenți,
doar că vorbim de o falsă
independență, de fapt. Lucrezi
la un birou de arhitectură, de
la 9 la 5 (sau 6, 7 – program
normal de serviciu), lucrezi
doar pentru acel birou, dar ești
plătit pe oră, ești plătit ca independent.
Astfel, tu trebuie să
îți plătești toate taxele către stat
etc. Pentru că nu am știut cum
funcționează acest sistem, am
avut chiar probleme financiare
la un moment dat, taxele fiind
foarte mari. Așa că mi-am dorit
să fiu angajată în regim normal,
nu ca independent. Am vrut să
scap de acest statut care mie
mi s-a părut o bătaie de cap,
sincer.

Campania de excelenţă MAI
2021 13
găsi ceva ce seamănă cu acasă”
bebe, am pictat mobilele... Am
început să experimentez și pictura
pe textile, am o mașină de
cusut și am început să cos haine,
am vrut să îmbin pictura cu
cusutul, o formă de artă textilă.
Dar da, totul e la nivel de hobby,
nu am avut spirit antreprenorial
să îmi vând picturile sau
poate pentru că nu reușesc să
mă despart de ele. Acum am și
alt hobby, fac multă fotografie.
Camelia Jula: Sunteți o
familie mixtă, cum păstrați
obiceiurile românești?
Anda Iulia Pan: Foarte
bine chiar, partenerul meu
de viață este foarte deschis la
cultura română, dar stă prost
la limbi, adică nu are talent
la partea asta. Dar în ceea ce
privește obiceiurile culturii
noastre stăm bine, adică am
sărbătorit Mărțișorul, alături
de copiii lui (are doi copii
mai mari deja), am sărbătorit
Paștele anul trecut, vom sărbători
și anul acesta, inclusiv cu
pictat ouă... Încercăm să păstrăm
obiceiurile românești vii
în familia noastră sau cel puțin
o parte din ele. Inclusiv pentru
copilul nostru ne-am decis la
un nume care să sune bine și în
română, și în franceză.
Camelia Jula: Cum se vede
România de la distanță?
Anda Iulia Pan: Sincer,
cred că sunt capitole la care,
poate surprinzător, stă mai
bine ca Belgia. Uite, spre
exemplu la noi vaccinarea
merge foarte prost, din păcate.
Iar politica în Belgia cred
că e mai rea ca în România, e
o catastrofă totală. Fiind mai
multe comunități și regiuni,
fiecare are administrația ei,
fiecare cu miniștrii ei, e complicat,
cred că suntem țara
cu recordul de cel mai lung
interval de timp fără guvern
(vreun an și jumătate). Cum
se conduce țara? Din inerție,
o conduc oamenii. Da, totul e
organizat și ordonat, dar ca să
se ia o decizie politică e comiect
de la A la Z la propriu, de
la identificarea problemei și ce
trebuie făcut, adică de la partea
de concept la caiet de sarcini,
lansarea licitației publice, până
la execuție și la recepționarea
lucrării. Am avantajul de a fi
totodată cel care comandă și
care execută lucrările. Și client,
și arhitect în același timp. Ce
îmi lipsește față de ce lucram
înainte este partea de concept,
făceam chestii mai creative,
aici sunt mai tehnice. Nu știu
dacă voi rămâne aici pentru totdeauna,
mi-ar plăcea pe viitor
să mă ocup mai mult de restaurare
de patrimoniu, pentru că
am făcut un master și în acest
domeniu. Dar avantajul de a
lucra la o primărie este că intri
în contact cu oameni din toate
domeniile și îți poți crea relații
pentru viitor.
Camelia Jula: Ești implicată
în viața diasporei
românești din Bruxelles (care
plicat pentru că e multă lume
implicată. La noi vaccinarea
s-a tot tergiversat și de asta nu
e multă lume vaccinată. Toți
prietenii mei din România
sunt uimiți că noi încă nu neam
vaccinat. Știu că nu e ceea
la ce te aștepți privind din afară,
dar asta e. Mie mi s-a părut
întotdeauna că suprarealismul
lui René Magritte nu putea să
se nască altundeva decât în
Belgia... Iar în ceea ce privește
România, mi s-a părut că se
mai liniștiseră lucrurile, că au
început să meargă mai bine.
Mă refer la clasa politică. Dar
nu am mai fost de mult timp în
țară ca să văd diferențele. Ceea
ce mă șochează de fiecare dată
când merg în România sunt
oamenii. Oamenii care sunt
mereu nemulțumiți. Probabil
au și motive să fie, asta e altă
poveste... Dar eu vorbesc de o
stare generală de nemulțumire,
prezentă peste tot. O stare despre
care uitasem, odată plecată
fiind, dar care mă lovește de
fiecare dată când vin înapoi.
Camelia Jula: Dacă ai
avea o baghetă magică la
dispoziție, ce ai schimba pe
loc la România?
Anda Iulia Pan: Cred
că aș schimba partea asta cu
nemulțumirea. Le-aș da un
pic de speranță oamenilor, de
soare, cât să deschidă ochii,
să vadă că nu e așa rău pe cât
au impresia. Aș repara gropile
din șosele. Și aș face să fie
mai puțin praf și mai puțină
poluare.
Camelia Jula: Ce înseamnă
pentru tine să fii cetățean
european?
Anda Iulia Pan: E și libertatea
de mișcare, dar cel
mai mult cred că este vorba de
împărtășirea culturilor. Când se
adună mai multe persoane din
mai multe țări acesta cred că
este cel mai frumos lucru: că
își împărtășesc culturile, limba,
tradițiile. E vorba de interculturalitate.
Mai mult decât de dieste
o comunitate destul de
mare, de altfel)?
Anda Iulia Pan: Nu
m-am implicat foarte mult în
comunitatea noastră de aici,
dar prietenii mei cei mai buni
din Bruxelles sunt români.
Dar așa s-a întâmplat, nu am
căutat neapărat acest lucru.
Cunosc mulți români de aici,
uneori mergem la evenimente
comune, un târg, un spectacol...
Mergeam, înainte de
pandemie. Prietenii mei de
aici sunt majoritatea arhitecți,
așa că datorită naturii meseriei
ne vedem tot timpul, avem
proiecte comune, dar poate am
mai puțină tangență cu români
din alte domenii.
Camelia Jula: Cum ai gestionat
dorul de casă, mai ales
de când suntem în pandemie?
Anda Iulia Pan: Da, partea
aceasta a fost mai grea de când
cu pandemia. Nu am mai fost
acasă de la Crăciunul de acum
un an și jumătate (deci cel din
2019). De regulă mergeam
cam de două ori pe an acasă
înainte sau veneau părinții mei
aici. Așa compensam dorul...
Acum, cu toate regulile legate
de Covid, a fost mult mai
greu, am luat deja multe bilete
de avion pe care le-am anulat.
Camelia Jula: Ce îți vine
în minte când te gândești la
România acum?
Anda Iulia Pan: Mă gândesc
că, în România, acasă va
fi tot timpul la Petroșani. Munte,
iarbă verde, cu ai mei, cu rudele
mele, cu prietenii. Uneori,
Timișoara sau București, unde
mai am câțiva prieteni. Asta e
România pentru mine.
Camelia Jula: Pictura a
rămas un hobby al tău, în
continuare?
Anda Iulia Pan: Pictez, sigur
că da! Am fost chiar înscrisă
la Academia de B elle Arte,
la cursuri de seară, la pictură
monumentală – pictură pe pânze
de mari dimensiuni, cum ar
fi 1,70 pe 2,30 m, în ulei. În
ultima vreme am pictat mult
pentru copii, pentru viitorul
Camelia Jula: Ce înseamnă
munca ta ca arhitect angajat
al unei primării din
Bruxelles?
Anda Iulia Pan: E complet
diferită față de ce făceam înainte.
Într-un sens bun, firește.
În primul rând, sunt avantajele
de a fi angajat, cum spuneam,
concediile medicale, concediul
de maternitate, statutul fix, apoi
posibilitatea de a urca pe scara
ierarhică, locul de muncă asigurat.
Ca independent, depinzi
de biroul unde lucrezi, iar unele
schimbă personalul la câteva
luni de zile. Iar ca muncă
efectivă, este provocator faptul
că avem zi de zi de-a face cu
situații variate. Nu avem proiecte
lungi, cum ar fi pe cinci
ani, spre exemplu, ci proiecte
pe termen mai scurt, pe un an,
jumătate de an, câteva luni –
renovări de școli, de centre culturale,
piscine etc. Ce este frumos
e că poți lucra pe un pro-
versitate. Asta înseamnă pentru
mine a fi cetățean european.
Camelia Jula: Ți-ai dori să
revii acasă, în România?
Anda Iulia Pan: Da, cred
că mi-ar plăcea la un moment
dat să mă întorc în România.
Pentru munte, pentru aerul curat
de acolo... Dar nu am făcut
planuri atât de îndelungate în
viitor.
Camelia Jula: Știu că ție
îți place și să călătorești mult,
ai fost prin multe țări europene.
Cum ai reușit să satisfaci
această dorință în perioada
aceasta a pandemiei?
Anda Iulia Pan: Să știi că,
de când cu pandemia, toată
lumea din Belgia redescoperă
Belgia. Chiar și eu am
descoperit în această perioadă
Belgia cât nu am descoperit-o
în ultimii ani. Are foarte multe
locuri verzi. Multe păduri,
multe rezervații, multe locuri
unde poți să te plimbi, să stai
la aer curat. Orașele care îmi
plac cel mai mult aici sunt
Bruxelles și Bruges, iar în
afara Belgiei, Veneția, Roma,
Lisabona, toate orașele cu centru
istoric vechi, cu istorie multă
în spate, orașele prin care te
porți pierde... De fiecare dată
când merg într-un oraș în care
nu am mai fost încerc să aflu
istoria lui. E poate un defect
profesional de arhitect pasionat
de istorie și patrimoniu.
În Europa ar fi foarte multe
orașe care să îmi placă! Dacă
ar fi să mă mut într-un alt oraș
la alegerea mea, acesta ar fi
Veneția. Dacă ar fi un loc verde
la țară, ar fi coasta de vest
a Portugaliei. Sau un sat din
zona Toscanei, din Italia. Sper
ca în viitorul apropiat să ajung
să văd și țări mai îndepărtate
în care încă nu am fost,
precum Islanda, Norvegia,
Scoția. Ce îmi place cel mai
mult când călătoresc, pe lângă
a descoperi locuri noi, este că
peste tot pe unde mergi poți
găsi ceva ce seamănă cu acasă.
Și astfel acasă e mereu cu
tine.
A consemnat: Camelia Jula
Fotografii de Anda Iulia Pan
și din arhiva sa personală

14
MAI
2021
Învierea Domnului este cea
mai importantă sărbătoare în
calendarul creştin, fiind însoţită,
în România, de numeroase
tradiţii şi obiceiuri, unele moştenite
din generaţie în generaţie.
Prin şi pentru aceste tradiţii,
unele dintre cele mai frumoase
din lume, sărbătoarea Învierii
este prilej de reunire a familiei
în jurul mesei cu preparate tradiţionale,
este motiv de bucurie
şi de optimism.
O credinţă larg răspândită
în România este aceea că cei
care pleacă din această lume în
ziua de Paşte merg direct în rai,
porţile acestuia fiind deschise
în această zi, şi, de asemenea,
având în vedere că cerurile se
deschid, sufletele răposaţilor se
întorc acasă, pentru a-i proteja
pe cei dragi. În noaptea de Înviere,
credincioşii obişnuiesc să
meargă la biserică, să ia lumină
şi să cânte Învierea Domnului.
Oamenii aduc acasă „lumina”
– lumânarea aprinsă direct de
la cea aprinsă de părinte în
Altar – , unii obişnuiesc să facă
o cruce mică pe pragul de sus
al uşii gospodăriei sau pe peretele
dinspre răsărit, afumându-l
cu lumânarea, iar cei mai
mulţi păstrează lumânarea de
la Paşte şi o aprind peste an, în
cazul unor mari necazuri, boli
sau în situaţia unor feneomene
meteo extreme. De asemenea,
cei născuţi în ziua de Paşte se
spune că vor avea o viaţă luminată
şi plină de noroc.
Masa de Paşte este construită
în jurul preparatelor din
carne de miel – ciorbă, friptură
sau drob – simbolul Mântuitorului
Iisus, care a fost sacrificat
pentru a salva omenirea.
Un alt simbol al sărbătorii îl
reprezintă Pasca preparată de
obicei sâmbăta dimineaţa, care
este dusă spre sfinţire la biserică
la slujba de Înviere, alături
de coşul bucatelor preparate
pentru sărbătoare. A doua zi dimineaţa,
unii credincioşi, mănâncă
din sfânta Pască în loc de
anafură sau Sfintele Paşti. Se
spune că de Înviere este bine
Tradiţii româneşti
Tradiţii şi obiceiuri româneşti de Paşte
ca oamenii să fie îmbrăcaţi cu
o haină nouă, care ar simboliza
purificarea.
De asemena, nu este bine
ca de Înviere să se doarmă,
fiindcă restul anului va aduce
somnolenţă, ghinion sau recolte
slabe. În ziua de Paşti se
mai spune că nu e bine să se
consume oul cu sare, fiindcă
autorul va transpira tot anul,
iar Pasca, sau anafura sunt
considerate tămăduitoare dacă
se păstrează peste an bucăţele
din acestea.
Tot legat de ou, se spune
că masa de Paşti trebuie să
se începă cu consumul unui
ou, existând credinţa că astfel
trupul va fi sănătos întreg
anul, apoi peşte – pentru a fi
sprinten precum acesta – şi
mai apoi pasăre – pentru a fi
uşor ca aceasta. O altă tradiţie
arată că dacă în ziua de Paşti
prima persoană care intră în
gospodărie este bărbat, acolo
va exista noroc peste an. Acestea
sunt tradiţii şi obiceiuri larg
răspândite la nivelul ţării în
comunitatea creştin-ortodoxă.
În afara acestora există tradiţii
particulare întâlnite în anumite
regiuni geografice sau în anumite
comunităţi.
Spre exemplu, în Moldova,
în noaptea de Înviere, după
slujba de la miezul nopţii,
credincioşii obişnuiesc să
însoţească momentul Învierii
prin pocnitori care semnifică
alungarea spiritelor rele. Coşul
de bunătăţi care se duce la
sfinţit la biserică este pregătit
strict după cele transmise din
moşi-strămoşi: aici sunt aşezate,
alături de bucate, seminţe
de mac, sare, zahăr, făină,
ceapă şi usturoi – simboluri
ale bucuriei de peste an. Deasupra
acestei farfurii se aşează
pasca, şuncă, bani, flori,
sfeclă roşie cu hrean şi ouăle
roşii. De asemenea, coşul este
acoperit cu un ștergar cusut cu
modele specifice zonei.
Există o simbolistică specifică
pentru sfinţirea celorlalte
componente ale coşului cu
bunătăţi: macul este aruncat
în râu pentru a alunga seceta,
sarea aduce belşug peste an,
zahărul sfinţit este element tămăduitor
pentru vitele bolnave,
ceapa şi usturoiul au rol de
protecţie împotriva insectelor,
făina se presară pe câmp pentru
ca rodul grâului să fie cel
aşteptat.
Tot în Moldova există tradiţia
ca fetele nemăritate să
meargă la biserică şi să spele
clopotniţa cu apă neîncepută,
iar dimineaţa trebuie să se spele
cu aceasta pe faţă existând
credinţa că astfel vor fi curtate
de băieţii „de însurat” din localitate.
La rândul lor, flăcăul
care iubeşte o fată nemăritată
trebuie să meargă la casa acesteia
şi să-i ofere un ou roşu. În
unele zone din Moldova există
tradiţia ca în dimineaţa Învierii,
preotul să meargă pe la casele
oamenilor – aşezaţi în formă
de cerc, cu lumânări aprinse –
pentru a sfinţi coşul cu bucatele
pascale.
În zona Bihorului, există
o tradiţie care arată că oul împodobit
de Paşte prevesteşte
norocul: dacă după 40 de zile
acesta nu se strică, atunci persoana
va fi norocoasă. Tot în
această zonă, în Joia Mare, se
aprind focurile sacre ale Învierii
în cimitire şi tot în această
zi există obiceiul de a arunca
ouă la ţintă. La încondeierea
ouălor în Joia Mare, bihorenii
folosesc un instrument specific
numit „bijorca”.
În Apuseni, femeile merg
la cimitir în noaptea Învierii să
aprindă lumânări la morminte,
iar prima zi de Paşte începe cu
împărtăşania cu pască, după
ce credincioşii se spală cu apa
în care a fost pus un ou roşu,
o monedă de aur şi urzică.
Tot în Apuseni, în noaptea de
Paşti se ia toaca de la biserică,
se duce la cimitir şi este păzită
de feciori. Este simbolul luptei
între „hoţi” şi „păgubaşi”, iar
cei care pierd sunt datori cu un
„ospăţ”, pregătit fie de cei care
au încercat să fure toaca şi nu
au reuşit, fie de cei care nu au
fost în stare să o păzească.
În Ţara Bârsei, există obiceiul
– din Duminica Tomii –
„Junilor Braşovului” – în care
grupuri de tineri, asemănătoare
colindătorilor sau căluşarilor,
strâng ouă de la tinerele fete,
după care, la Pietrele lui Solomon
– aflate în zona Şcheii
Braşovului – la picnic, încep
diferite concursuri. În zona
Valea Arieşului există obiceiul
„rostogolitului ouălor” care
sunt lăsate să cadă spre o gaură
din pământ.
În zona Lăpuşului din
Maramureş, în duminica
Paştelui copiii merg la prieteni
şi la vecini – iar pragul casei
trebuie trecut mai întâi de un
băiat, pentru ca în acea gospodărie
să nu fie discordie tot
restul anului – şi anunţă Învierea
Domnului, iar fiecare gazdă
dăruieşte câte un ou roşu.
În satele din Transilvania,
în prima zi de Paşte, băieţii
merg la udat cu parfum la casele
fetelor de măritat, „ca să
nu se veştejească” – obicei care
semnifică înflorirea şi fecunditatea
– , iar fetele îi răsplătesc
cu ouă roşii, sau cozonac.
În zona judeţului Călăraşi,
coşul pascal pentru sfinţit conţine,
pe lângă bucate, şi un
cocoş alb, existând tradiţia ca
atunci când cocoşul cântă să
însemne că Hristos a Înviat,
iar cel mai norocos este acela
al cărui cocoş cântă primul.
După slujbă există obiceiul ca
toţi cocoşii să fie dăruiţi oamenilor
săraci.
Autor: Răzvan Moceanu
Foto: Bogdan Bulgariu,
d aciccool.ro, bozantamare.
wordpress.com/

Gabriela Căluţiu Sonnenberg
(Spania). Economist, scriitor și
jurnalist, promotor de cultură,
traducător. Senior Editor în cadrul
redacției OR.
„Care este localitatea europeană
pe care ați dori să o
vizitați de îndată ce se va putea
călători din nou în condiții de
siguranță?”, a fost întrebarea
adresată la începutul acestui an
de către redactorii faimosului
site de turism Best European
Destinations vizitatorilor
proveniți din 190 de țări și
zări. Rezultatul sondajului i-a
surprins pe mulți, nu însă pe
sibienii care știu prea bine în
ce comoară de oraș locuiesc.
Orașul lor a declasat până și
Parisul, ocupând incredibilul
loc cinci!
Începând cu anul 2007,
când a fost declarată Capitală
Culturală Europeană, urbea
noastră transilvană de pe malul
Cibinului își înscrie regulat
numele în fruntea listelor celor
mai râvnite orașe din lume. Ba
mai mult, la un moment dat,
americanii o considerau cel mai
romantic oraș de pe Pământ!
Poziția sa privilegiată nu
trezește numai admirație, ci
și invidie, căci nu puține sunt
orașele României care au
atins între timp standarde și
frumuseți comparabile. Unii
susțin că faima i s-ar datora
norocului de a fi fost primul
oraș românesc „descoperit”
după căderea Cortinei de
Fier, dar micul oraș medieval
de la poalele Făgărașilor se
încăpățânează să nu predea
ștafeta. Punctează mai ales la
vizitatorii străini, care, după
cum se vede, judecă imparțial.
Dar cum se explică succesul
Sibiului? În ce constă unicitatea
sa și cui îi datorează magnetismul?
Dincolo de clasicele rute
întocmite de tour operatori,
există un Sibiu al tunelurilor
subterane secrete, care comunică
între ele și se pierd prin
curți interioare, cu uși mascate,
de care nici localnicii nu au
știință. Intrările lor sunt zăbrelite,
chiar dacă se pot observa
cu coada ochiului mai ales prin
pivnițele caselor din centru.
Dar nu despre aceasta vreau
să vorbesc aici, pentru simplu
motiv că nici eu, deși am crescut
acolo, nu am avut acces la
acele labirinturi. Vom vorbi
despre ele poate altă dată...
Să rămânem așadar la nivelul
solului, aruncând o privire
sub stratul superficial, de
suprafață. Se cuvine o reverență
orașului vechi, pe bună dreptate
lăudat și frecventat, pentru
că el creează ambianța de
târg medieval romantic, cu
străzi înguste, pavate cu piatră
și case înghesuite una în alta,
care parcă ne privesc curioase
prin lucarnele „ochilor” lor
sprâncenați. Pe fundalul acestei
superbe atmosfere de calm,
care ne transportă instantaneu
departe de tumultul accelerat
al vieții moderne, se brodează
meandrele unei vieți doar aparent
molcome.
Dar cine sunt actorii și ce
piese se joacă pe aceasta scenă?
Propun să ne imaginăm
orașul ca pe un personaj viu; în
acest fel, va fi mai simplu să-l
înțelegem și să-l simțim. Ce fel
de personaj ar fi Sibiul? Dacă
Parisul se poate asemui cu o femeie
elegantă, Barcelona cu o
sclipitoare pasăre multicoloră,
iar Roma cu o tânără fată romantică,
Sibiul, fără îndoială,
ar trebui să arate ca un menestrel.
Toate calitățile de care
dispune un astfel de personaj
medieval se regăsesc într-o formă
sau alte pe harta și în calendarul
manifestărilor orașului.
Pentru că Sibiul înseamnă în
primul și în primul rând, artă.
Să promovăm România MAI
2021 15
Sibiu, orașul care bate Parisul
Farmecul subtil al „târgului din poveste”
Orice sibian care a crescut înconjurat
de sintagamele fond
plastic, expoziție de fotografii,
centru etnografic, magazin de
artizanat, Casa Artelor, Pasajul
Aurarilor, muzee peste muzee
etc., știe despre ce vorbesc.
Un menestrel nu este doar
cântăreț și poet, ci și bun actor
și dansator. Unul dintre cele
mai importante festivaluri de
teatru din lume, al treilea ca
mărime din Europa, se celebrează
la Sibiu. La început de
vară, timp de zece zile, întreg
orașul se transformă într-o scenă
sub cerul liber, populată, de
exemplu, cu actori din 73 de
țări, care susțin nu mai puțin de
550 de spectacole! Realitatea și
imaginarul se împletesc într-o
asemenea măsură încât nimeni
nu se mai miră dacă întâlnește
un actor de renume mondial
pe stradă, sau dacă i se întâmplă
să stea la coadă la covrigi
calzi lângă, să zicem, Isabelle
Hupert. Numele Marilor
Personalități din teatru și film
se aliniază mai apoi cuminți, cu
steaua aurită aferentă, pe caldarâmul
Aleii Celebrităților din
Parcul Tineretului, micul nostru
Hall of Fame autohton.
Fac o mică paranteză: în
iunie 2019, înainte ca Papa
Francisc să aterizeze la Sibiu,
șefii celor 27 de state europene,
în frunte cu Angela Merkel și
Manuel Macron, se aliniau și
ei în Piața Mare din Sibiu pentru
fotografia de grup. Cam tot
prin aceeași perioadă, eu mă
grăbeam să asist la un dialog
cu publicul, susținut de actorul
american Tim Robbins într-una
dintre librăriile aflate pe o stradă
adiacentă. Închid paranteza,
dar sper că se simte stresul pozitiv
(aviz celor care încă mai
cred că Sibiul e un oraș ușor
„amorțit”).
Revenim la menestrelul
nostru, cel care cântă și dansează.
Din motive de spațiu, dau
doar câteva repere muzicale:
vestitul Sibiu Jazz Festival;
Ansamblul folcloric profesionist
Cindrelul-Junii Sibiului
(cea mai veche formație de
dansuri populare a României
și una dintre cele mai vechi din
Europa, care a susținut peste
40.000 de spectacole, obținând
peste 100 de premii naționale
și 60 de premii internaționale);
Filarmonica de Stat (continuatoarea
tradiției uneia dintre
primele școli europene de orgă
din secolul al XVI-lea); memorabilele
concerte susținute
de Franz Liszt, Johan Strauss,
Johannes Brahms, Joseph
Joachim, Richard Strauss,
Montserrat Caballé; Astra
Film Festival (unul dintre cele
mai importante festivaluri de
film documentar din Europa);
Festivalul Internațional de
dans Clasic și Contemporan
(cu peste 200 de profesioniști
din întreaga lume).
Vorbind despre dans, menestrelul
nostru sibian poate
nu e capabil să-l concureze pe
legendarul Strohschneider,
care obișnuia să-și balanseze
„Sibiul este probabil unul dintre cele mai frumoase
orașe din România și una dintre cele mai căutate
destinații de călătorie din Europa (…) O combinație
minunată între istorie și spiritul vibrant al unui oraș
european modern (...) Un loc de admirat pe tot parcursul
anului. Este sublim primăvara și vara, și pur
și simplu magic de Sărbători, când găzduiește unul
dintre cele mai frumoase Târguri de Crăciun din
Europa.”
(citat de pe situl oficial:
www. europeanbestdestinations.com/european-bestdestinations-2021/)
prăjina pe o sfoară la înălțimi
amețitoare deasupra capetelor
precupeților din Piața Mică
în urmă cu o sută de ani, dar
el sigur știe să se dea cu bicicleta,
profitând de cei nu
mai puțin decât 65 de km de
culoar care se întind în afara
frecventatelor ziduri ale cetății.
Popularelor manifestări I´Velo
Street Art Tour și Bicicletele
Cochete li se adaugă marele
Tur Ciclist al Sibiului și
alte competiții sportive profesioniste
(Raliul Sibiului,
Maratonul Internațional,
Alpha Basketball Tour, Cupa
de Karate Kyokushin Open,
turneul de beach volleyball
Sibiu Sands, campionatele de
schi de la Păltiniș etc.). Pentru
că și sportul e un fel de artă, cel
puțin așa ar spune menestrelul
nostru, silit prin natura muncii
sale de artist ambulant să se
deplaseze în permanență.
Deși e copilăros să te
mândrești că ai fi primul la
slănină, nu mă pot abține să
nu pomenesc câteva premiere
naționale deținute de Sibiu:
primul spital (la 1292!), prima
şcoală (1380), prima farmacie
(1494), prima tipografie
(1525), prima fabrică de bere
(1717), prima clădire de teatru
(1788), primul pod de fontă
turnată (Podul Minciunilor
1859), primul omnibuz electric,
prima grădină zoologică,
primul SPA (baie populară),
prima stațiune montană, prima
rachetă în trepte din lume
(deja din 1555), primul muzeu
(1718), cel mai vechi ziar din
sud-estul Europei (Telegraful
Român, la 1853). În secolul al
XVIII-lea, Sibiul era cea mai
estică localitate accesată de
serviciile de poștă din Europa
iar mai târziu a fost al treilea
oraș din Imperiul Austro Ungar
dotat cu iluminare stradală
electrică. Și mai recent: Sibiul
este primul și unicul oraş din
România distins cu 3 stele
Michelin. Din anul 2019 zona
este Regiune Gastronomică
Europeană.
Fondat în anul 1190 de
coloniștii germani pe locul
unui fost castru roman cu
numele Cedonia, mai târziu
denumit în latină Cibinium,
orașul Hermannstadt de pe
atunci a permis abia în anul
1781 stabilirea în incinta sa a
locuitorilor de alte naționalități
decât cea germană (mai ales
români și maghiari). Coloniştii
au adus cu ei experienţa şi
cunoştinţele din aşezările lor
de baştină. Pe acea structură
economică s-a dezvoltat
ulterior comerţul, care a dus
faima Sibiului peste hotare.
Până în zilele noastre, Sibiul e
aproape în tot și în toate. Fără
piesele electronice și pneurile
fabricate la Sibiu de concernele
Siemens și Continentale, multe
dintre mașinile noastre nu s-ar
clinti din loc, iar țiglele de pe
acoperișurile multor case din
Europa, produsele lactate, de
panificație și mezeluri, care
poartă uneori nume faimoase,
pe care poate nici nu le bănuiați
(nu spun care) sunt fabricate
tot aici. Până și gențile de lux
marca LUPO Barcelona se
confecționează pe comandă
la Sibiu!
Ce face însă sibianul de
rând când vrea să se relaxeze?
Sevillanul are Cartuja, vienezul
Donauinsel, catalanul
Masivul Montserrat, sibianul
se duce în Dumbrava Sibiului.
Acolo își încarcă bateriile
și, dacă are destul timp, dă o
fugă și până la Rășinari sau
prin Mărginime, unde tradiția
pastorală și mediul natural al
munților emană profunzimi
spirituale care-l ancorează,
ilustrând esența sufletului românesc
în toată splendoarea sa.
Muzeul în aer liber ASTRA,
cu case originale aduse din
satele României, probează
ingeniozitatea românilor și
talentul lor de meșteșugari.
Generos găzduit pe o imensă
suprafață, cu păduri și poieni,
oferă nu doar ocazia de a arunca
o privire în trecut, ci și în viitor
(aviz adepților dezvoltării
sustenabile: acolo se vede cum
putem face aproape orice fără
electricitate și fără benzină!).
Tot pe linia tehnicii se înscrie
și muzeul sibian al locomotivelor
cu aburi, acerb frecventat
mai ales de străini. Ce vrei mai
mult, suflet însetat?
De veți ajunge acolo,
adăstați o clipă la una din
terasele din centru, privind la
clovnul care înveselește trecătorii
umflând baloane și clăbuci
de săpun. Și poate veți simți
săgeata unei mici revelații, așa
cum a simțit scriitorul sibian
Paul Goma când a afirmat:
„pe Corso, timpul devine ca
un burduf de acordeon.”
Foto: benvoyagedonc.com/,
juniisibiului.ro/

16
MAI
2021
Prețul greu al dezinformării
De luni de zile, televiziunile
care împrăștie lăturile
dezinformării și manipulării
în goana după rating în
rândul unei populații needucate
și înfricoșate i-au
convins pe mulți dintre
noi că vaccinul e ceva periculos.
Copleșiți de frică,
deposedați de discernământ
și mințiți în fiecare
zi, foarte mulți dintre cei
apropiați nouă au astăzi mai
multă încredere în Antena
3 sau România TV decât
în oricine altcineva: decât
în medici, decât în oameni
de știință, decât chiar în cei
dragi care se vaccinează,
care se informează corect și
încearcă să îi convingă de
faptul că vaccinul e singura
noastră șansă de a scăpa de
acest blestemat de virus.
Dar nu! Ei au ajuns să-i
creadă orbește doar pe
acești propagandiști ai mistificării
și de aceea refuză
azi să se vaccineze. Ceea ce
mi se pare însă cel mai tragic
este că, foarte probabil,
până la urmă vor face-o și
ei. Dar vor face-o prea târziu,
după ce vor fi pierdut
oameni din familie, părinți,
frați, rude, neînțelegând
Opinii
până în ultima clipă cum
lucrează infectarea, îmbolnăvirea,
pieirea. Asta în
timp ce, desigur, toți acești
propagandiști se vor fi vaccinat
ei înșiși de mult, că
doar nu sunt la fel de proști
precum aceia pe care îi
prostesc în fiecare seară și
știu prea bine că nu are sens
să se expună riscului de a se
infecta. Asta nu vor spuneo
niciodată la televizor, nici
politicienii scandalagii, nici
moderatorii vulgari.
Văd o uriașă dramă în
această situație: cinismul
manipulatorilor de serviciu
nu are absolut nicio treabă
cu responsabilitatea față
de ceilalți, cu solidaritatea,
cu suferința, cu moartea.
Singura lor grijă este cum
să-i facă pe toți cei care
suferă și mai dependenți
de emisiunile lor infecte,
pentru că suferința sporește
dependența, iar dependența
crește ratingul și umple buzunarele.
Între timp, oamenii
simpli, oamenii săraci,
oamenii privați de capacitatea
de a pune în balanță binele
personal și grija pentru
cei dragi își continuă viața
tăcută și dau vina pentru
morții de Covid pe soarta
nemiloasă ori pe voia Celui
de Sus.
„Dacă politichie nu e, nimic nu e!”,
cu Tudor Petruț - Și am scris povestea așa…
În anul de grație 1994
președintele de atunci Bill
Clinton îl nominaliza, și senatul
american îl confirma
cu majoritate de voturi pe
Stephen Gerald Breyer ca
judecător Judecător asociat
al Curții Supreme de Justiție
a Statelor Unite ale Americii.
Nu am sărbătorit la vremea
respectivă pentru că nu
aveam amănunte, dar astăzi
declarăm cu mândrie patriotică
simplul fapt că domnul
Breyer este la origine evreu
român, singurul (și probabil
ultimul) cu sânge românesc
într-o poziție importantă în
statul federal american!
Străbunicul lui Stephen a
imigrat din România și s-a
stabilit în zona Cleveland,
Ohio. O distinsă familie de
viță românească a produs
generații de intelectuali, culminând
cu actualul jurist și
membru al celei mai celebre
Curții Supreme de Justiție
din lume.
E drept că Breyer a fost
întotdeauna un liberal american
și a susținut în general
stânga politică, dar a
și demonstrat de-a lungul
carierei sale, maleabilitate
juridică bazată pe bogata sa
experiență. Cu toate acestea
Breyer este considerat
un stâlp juridic al partidului
democrat. Un vot solid
și constant pentru cauzele
nobile ale emancipării
cvasi-socialiste a Americii
moderne sub îndrumarea
luminată a partidului.
Ajuns la venerabila vârstă
de 82 de ani, Breyer
a intrat în colimatorul
activiștilor de partid care
încearcă să-și impună amprenta
ideologică asupra
rarefiatei stângi politice
americane. Un cor de politruci
susțin că e timpul ca
judecătorul să se pensioneze.
Nu pentru că „nu-l mai
duce intelectul și uită de
la mâna până la gură” legi
și regulamente, ci pentru
că e momentul pentru a fi
înlocuit, preferabil de către
o femeie afro-americană.
Nu cu un jurist de talie
națională, un judecător
marcant sau un profesor de
drept cu tomuri publicate.
În mod obligatoriu cu o
femeie. Neapărat non-albă.
Conspirația anti românească
nu e chiar nouă.
Încă din vremea vedetei
prezidențiale Barak Obama
au fost presiuni ca românul
nostru de suflet și simțire
să fie epurat. Cu eternă
forță și mândrie românească
moștenită din bătrâni,
judecătorul a manevrat abil
apele politice și a refuzat să
se pensioneze. Sentimentul
anti-românesc al stângii
americane nu s-a atenuat.
Impulsul anti-semitic și rasist
al activiștilor socialiști
au pus din nou presiune pe
sărmanul român.
În numele comunităților
românești, care oricum nu a
știut că Stephen Breyer este
de origine română, cerem ca
autoritățile românești să înfiereze
imediat eforturile de
denigrare a românismului. În
numele echității și justiției
sociale nu putem tolera ca
un mare jurist să fie forțat la
pensionare doar pentru faptul
că este de origine română.
Noi ne apărăm „sărăcia și
nevoile și neamul” indiferent
cine și ce, și de ce este la putere
oriunde!
Dacă nu ar fi fost o satiră,
acest comentariu este bazat
pe un calapod din ce în ce
mai comun în presa americană,
unde orice poate fi
interpretat cu o labilă dar
emoțională încărcătură rasistă,
xenofobă, misogină, în
funcție de direcția ideologică,
transformând opiniile în
instrumente de propagandă.
Adevărul este că sunt
voci în partidul democrat
american ale așa numiților
progresiști, care cer vehement
pensionarea judecătorului.
Pentru a aduce în
curtea supremă preferabil o
femeie afro-americană.
Articole pro și contra acestei
presiuni apar mereu până
Autor: Ciprian Mihali
Despre profesorul Ciprian
Mihali: vreme de douăzeci de
ani, a predat filosofie contemporană
la Universitatea
Babeș-Bolyai (UBB) din
Cluj-Napoca. Este doctor
în filosofie al acestei
prestigioase universități din
Cluj, dar și al Universității
din Strasbourg. În perioada
2012 - 2016 a fost ambasador
al României în Senegal și alte
șapte state din Africa de Vest,
iar din 2016 până în vara lui
2020 a lucrat în domeniul
cooperării internaționale la
Bruxelles, ca director pentru
Europa de Vest al Agenției
Universitare a Francofoniei.
Profesorul Ciprian Mihali este
câștigătorul nominalizărilor
lunii noiembrie pentru Gala
Premiilor de Excelență din cadrul
Campaniei românilor de
excelență din străinătate derulată
de publicația Occidentul
Românesc și ajunsă la cea
de-a III-a ediție (2020 – 2021).
și în presa de stânga. Stephen
Gerald Breyer, jurist de origine
română, este sub lupa
socialiștilor. Din păcate este
un fapt declarat. Și ușor de
întors din condei, pentru că
am scris povestea așa…
Autor și foto: Tudor Petruț (Los Angeles – SUA)
Actor și scenarist de film, regizor de teatru, autorul editorialelor
# MinutulDeHollywood care apar în presa de limba română
din diaspora și pe paginile #RomaniansInHollywood. Colaborator
la Occidentul Românesc din anul 2011.

Vacaciones en Rumanía MAI
2021 17
Sibiu: la pequeña ciudad que superó a París
El sutil encanto de la “ciudad del cuento de hadas”
„¿Qué ciudad europea
te gustaría visitar en cuanto
se pueda volver a viajar de
forma segura, después de la
pandemia?”, fue la pregunta
formulada a principios de este
año por los editores del famoso
sitio de viajes Best European
Destinations a sus usuarios
originarios de 190 países. El
resultado de la encuesta sorprendió
a muchos, pero no a
la gente de Sibiu que sabe muy
bien en qué tesoro de ciudad
vive. ¡Su ciudad incluso degradó
a París, ocupando el increíble
quinto lugar!
Desde 2007, cuando fue
declarada Capital Europea
de la Cultura, la ciudad de
las orillas del río Cibin se sitúa
de manera habitual en las altas
clasificaciones de destinaciones
turísticas más codiciadas
del mundo. Además, hace algunos
años, los estadounidenses
la consideraban la ciudad
más romántica de la Tierra.
Su fama privilegiada despierta
no solo admiración,
sino también envidia, porque
hay muchas ciudades en
Rumania que han alcanzado
estándares y bellezas comparables
mientras tanto. Hay
voces que afirma que su fama
se debe a la casualidad, por
haber sido la primera ciudad
rumana „descubierta” después
de la caída del Telón de Acero,
pero la pequeña ciudad medieval
al pie de los Cárpatos se
mantiene imperturbable entre
las primeras de Europa. Atrae
especialmente a los visitantes
extranjeros, quienes, como
puede verse, juzgan con imparcialidad.
Pero, ¿cómo se
explica el éxito de Sibiu?
¿Cuál es su singularidad y a
quién debe su magnetismo?
Más allá de las rutas turísticas
clásicas, hay una ciudad
medieval atravesada por túneles
subterráneos secretos,
que se comunican entre sí y se
pierden en patios con puertas
ocultas, desconocidas aún a
los lugareños mismos. Sus entradas
se pueden ver a veces,
escondidas en los sótanos del
centro urbano. Pero de eso hablaremos
tal vez en una próxima
ocasión ...
Quedémonos al nivel del
suelo, mirando debajo de la
capa superficial. Cabe destacar
el casco elogiado y frecuentado
antiguo, sin el cual nada no
podría realizarse. Con su ambiente
romántico, de pueblo
medieval, con empedradas
calles estrechas, laberintos de
escaleras y casas apiñadas, que
parecen mirarnos con curiosidad
a través de sus tragaluces
con “cejas” ofrece la atmósfera
de calma, que nos transporta
lejos del tumulto acelerado de
la vida moderna. Allí se bordan
los meandros de una vida
que parece tranquila, aunque
no lo es.
Pero, ¿quiénes son los actores
y qué obras se representan
en este escenario? Propongo
imaginar nuestra ciudad como
un personaje vivo; de esta forma
será más fácil entenderlo y
sentirlo. ¿Qué tipo de personaje
sería Sibiu? Si París se parece a
una mujer elegante, Barcelona
a un brillante pájaro multicolor
y Roma a una joven romántica,
Sibiu, sin duda, debería ser
un juglar. Todas las cualidades
que tiene este personaje medieval
se encuentran de una forma
u otra en el mapa y en el calendario
de eventos de la ciudad.
Porque, ante todo, Sibiu significa
arte. Cualquier residente
de Sibiu que creció rodeado
de frases cómo: fondo plástico,
exposición fotográfica,
centro etnográfico, tienda de
artesanía, La Casa de las Artes,
el Pasaje de los Orfebres, museos
sobre museos sabe de qué
estoy hablando.
Ser juglar supone ser cantante
y poeta, pero también un
buen actor y bailarín. En Sibiu
se celebra uno de los festivales
de teatro más importantes del
mundo, el tercero más grande
de Europa. A principios de
verano, toda la ciudad se convierte
en un escenario al aire
libre, poblado por actores de 73
países. Durante diez días hay
550 espectáculos, ¡qué locura y
qué lujo! La realidad y la imaginación
se entrelazan hasta tal
punto que nadie se sorprende si
ve un actor de fama mundial
en la calle, o si se encuentra en
una fila para pretzels calientes
junto a, digamos, Isabelle
Hupert. Los nombres de las
Grandes Personalidades del
teatro y el cine se alinean en
Callejón de las Celebridades,
a cada uno le corresponde una
estrella dorada.
En junio de 2019, antes de
que el Papa Francisco aterrizara
en Sibiu, los jefes de los 27
estados europeos, encabezados
por Angela Merkel y Manuel
Macron, también se alinearon
en la Gran Plaza de Sibiu para
tomar fotografías grupales.
Casi al mismo tiempo, yo marchaba
de prisa hacía una sala,
dónde el actor estadounidense
Tim Robbins presenciaba un
diálogo con el público. ¡Tim
Robbins, Merkel y Macron,
y el Mismísimo Papa, todos
reunidos en Sibiu! ¿Qué más
se puede esperar? ¿Quién más
pretende que Sibiu sea una pequeña
ciudad provincial?
¿Y dónde canta y baila
nuestro juglar? Pues he aquí
algunas ocasiones de primera
mano: el conocido Festival de
Jazz; la asamblea folclórica
profesional Cindrelul-Junii
Sibiului (el grupo de danza
folclórica más antiguo de
Rumanía y uno de los más antiguos
de Europa, que realizó
más de 40.000 actuaciones,
obteniendo más de 100 premios
nacionales y 60 premios
internacionales); el Festival de
Cine Documental ASTRA
(uno de los más importantes
de Europa) y el Festival
Internacional de Danza
Clásica y Contemporánea
(con más de 200 participantes
altamente calificados); la
Filarmónica Estatal (continuación
de una de las primeras
escuelas de órgano europeas,
desde el siglo XVI). En Sibiu
concertaron Franz Liszt, Johan
Strauss, Johannes Brahms,
J oseph Joachim, Richard
Strauss, Montserrat Caballé.
Seguro que balancear en
una cuerda a alturas vertiginosas,
por encima de las cabezas
de los transeúntes, como lo
hacía hace siglos el famoso
artista de circo Strohschneider
no es cosa de nuestro juglar,
pero andar en bicicleta por
todas las partes de la ciudad
sí que puede, gracias a los 65
km de corredor bici que tiene
a su disposición. A los populares
eventos I´Velo Street
Art Tour y Cycling Bikes se
suman el gran Sibiu Cycling
Tour y otras competiciones
deportivas profesionales
( Sibiu Rally, International
Marathon, Alpha Basketball
Tour, Kyokushin Open
Karate Cup, el torneo de voleibol
de playa Sibiu Sands,
las carreras de esquí y mucho
más). Pues si, también el deporte
es una especie de arte
diría nuestro juglar, obligado a
moverse constantemente, por
la naturaleza de su trabajo de
artista viajero.
Ya sé que ser primero no
es siempre lo que más cuenta,
pero no puedo dejar de mencionar
algunos estrenos nacionales
realizados por Sibiu: el
primer hospital (¡en 1292!),
La primera escuela (1380),
la primera farmacia (1494),
la primera imprenta (1525),
la primera fábrica de cerveza
(1717), el primer edificio de
teatro (1788), el primer puente
de hierro fundido (Puente
de las Mentiras, en 1859), el
primer ómnibus eléctrico, el
primer zoológico, el primer
SPA (baño popular), la primera
estación turística de montaña,
el primer cohete a pasos del
mundo (ya desde 1555), el primer
museo (1718), el periódico
más antiguo del sudeste de
Europa (en 1853). En el siglo
XVIII, Sibiu era la ciudad más
oriental a la que se llevaban
cartas por correo en Europa.
Más tarde fue la tercera ciudad
del Imperio Austro-Húngaro
equipada con alumbrado público
eléctrico. Hoy día Sibiu
es la primera y única ciudad de
„Sibiu es probablemente una de las ciudades más
bellas de Rumanía y uno de los destinos turísticos
más buscados de Europa (…) Una combinación
maravillosa entre la historia y el espíritu vibrante
de una ciudad europea moderna (...) Un lugar para
admirar en todas partes durante el año. Es sublime
en primavera y verano, y simplemente mágico en
Navidad, contando con una de las más bellas ferias
navideñas de Europa”.
(citado del sitio web oficial:
www. europeanbestdestinations.com/european-bestdestinations-2021/)
Rumanía en recibir 3 estrellas
Michelin, siendo su área geográfica
Región Gastronómica
Europea desde 2019.
Fundada en 1190 por colonos
alemanes en el sitio de un
antiguo campamento romano
llamado Cedonia, después
de cambiar su nombre en el
latín Cibinium, la ciudad de
Hermannstadt, hoy Sibiu,
fue puramente alemana hasta
el año 1781, cuándo se
permitió el asentamiento de
rumanos y húngaros. Los colonos
trajeron consigo la experiencia
y el conocimiento
de varias profesiones, desarrollando
en continuación un
comercio que llevó la fama de
la ciudad en los lugares más
remotos del mundo. Hoy,
sin las piezas electrónicas y
los neumáticos fabricados
en Sibiu, muchos coches no
podrían moverse y sin y las
tejas fabricadas en Sibiu, muchas
casas no tendrían techo.
Productos lácteos, panaderías
y embutidos, que a veces llevan
nombres famosos, están
fabricados allí. Incluso los
extravagantes bolsos de lujo
de la marca LUPO Barcelona
se fabrican en Sibiu.
Pero, ¿qué hace el residente
común de Sibiu cuando quiere
relajarse? Lo que es para el sevillano
la Cartuja, para el vienés
la Isla del Danubio, para el
catalán la Sierra de Montserrat,
para el sibiano es la arboleda
llamada Dumbrava Sibiului.
Allí recarga sus pilas y, si tiene
tiempo suficiente, corre hacia
el icónico pueblo de Rășinari
o por los pueblos de pastores de
la zona, en los cuales la tradición
y el entorno natural emanan
profundidades espirituales
que nos anclan, conectándonos
con la esencia del alma rumana
en todo su esplendor.
El museo al aire libre
ASTRA, con casas originales
trasladadas y reconstruidas
desde aldeas rumanas situadas
en todas las provincias prueban
una vez más el ingenio del pueblo
rumano. Generosamente
alojado en una gran superficie,
con bosques y prados, ofrece
no solo la oportunidad de echar
un vistazo al pasado, sino también
al futuro (recomendado a
los que buscan ideas para el
desarrollo sostenible: allí se
puede ver cómo hacer casi
cualquier producto, sin usar
electricidad o gasolina). El museo
de locomotoras de vapor,
visitado especialmente por los
extranjeros, también es muestra
de acontecimientos similares.
¿Qué más queréis, alma y
mente sedientas?
Caminante, si llegas a Sibiu,
siéntate un momento en una de
las terrazas de la zona peatonal
central, llamada Corso por los
habitantes, y mira al payaso
que anima a los transeúntes inflando
pompas de jabón y pelotas.
Tal vez sentirás la flecha de
una pequeña revelación, como
la sintió el escritor sibiano Paul
Goma cuando afirmó: „en el
Corso, el tiempo se vuelve en
un fuelle de acordeón”.
Un material realizado y
editado por Gabriela Căluțiu
Sonnenberg
Foto: benvoyagedonc.
com/, juniisibiului.ro/

18
MAI
2021
Internetul e plin de articole
prin care suntem învățați cum
să recunoaștem un mediu de
lucru toxic sau cum să gestionam
profesioniști ori lideri
toxici la locul de muncă dar
nu găsești prea multe resurse
despre cum să-ți gestionezi
propria persoană/comportament
atunci când chiar tu ai
devenit cel toxic!
Am întâlnit profesioniști
apți să gestioneze schimbări
complexe în business-urile
pe care le deservesc, dar
atunci când vine vorba să
inițieze schimbări de job sau
carieră ezită deși sufletul lor
strigă după schimbare! De ce
? Motivele pot fi multiple :
1. Teama de eșec. Validarea
ta ca profesionist,
performanța, sunt mult mai
facil de obținut într-un mediu
cunoscut unde ai învățat
cum să influențezi sistemul.
Schimbarea majoră de rol
sau carieră îți pune în față
o oglindă care nu mai arată
doar ceea ce vrei tu să vezi…
Criticul tău interior intră în
funcțiune mai abitir ca niciodată!
2. Lipsa de conștientizare
a valorii pe care o poți genera
AZI ca profesionist. Am
lucrat în tranziții în carieră
cu numeroși profesioniști
care după ani de operare în
aceeași companie, în aceeași
cultură organizațională erau
inapți să verbalizeze ceea ce
îi face pe ei diferiți și unici.
Și deși există o curiozitate
lăuntrică de a se compara cu
piața în care operează – când
au oportunitatea de a o face,
se retrag în zona de confort,
evită oportunități sau pur și
simplu le e dificil de a extrage
propriile povești valoroase
din business, de a-și
verbaliza propria unicitate și
amprentă profesională.
3. Motive de natură materială.
Dificil este și pentru
cei care au un pachet salarial
și de beneficii cu mult peste
media pieței, un statut profesional
recunoscut, multiple
avantaje adiacente cu rolul
curent, sau obligații financiare
care îi face dependenți de
un anume nivel salarial.
Coaching
Cum să recunoaștem un lider
și un loc de muncă toxic
De ce este dificil? Pentru
că sufletul lor strigă altceva.
Pentru că o parte a minții lor
arde după provocare și ieșire
din rutină.
Schimbările semnificative
în carieră exprimă nevoile
propriului nostru suflet.
Cât de des asculți acea
voce interioară care te bâzâie
când ți-e lumea mai dragă
sau care nu te lasă să dormi
pentru că știi că trebuie dar
ți-e teamă?
V-am mai spus că nu prea
folosim cuvântul suflet în
context de business – cum ai
putea oare argumenta serios
și profesionist într-o prezentare
de business/întâlnire 1:1
anumite decizii pentru că …
sufletul ți-o cere. Împărtășim
asta cu mentori, prieteni,
familie și cei apropiați în
general. Alteori ne ignorăm
propria chemare și pretindem
că suntem bine, mergem
la yoga, ne ocupăm de
mici hobby-uri, de familie și
ne setăm în general pe pilot
automat. Pentru unii vine
ziua în care își spun „Gata
– merg pe alt drum de azi!”
Pentru alții nu vine niciodată
și se întreabă pensionari fiind
„Ce-ar fi fost dacă…?”
Acum șapte ani eram fix în
această situație. Eram Vice
Președinte într-o companie
cu amprentă globală, business-ul
mergea de minune,
echipa mea genera cifre
impresionante, călătoream
foarte mult – numai că de la
o vreme mă surprindeam fixând
pereții din birou visând
la altceva. Acel ceva nu avea
nici măcar un contur în mintea
mea, dar îl căutam și când
gândul schimbării îți dă târcoale,
cu greu mai e cale de
întoarcere…
Și deși luam zilnic decizii
cu impact, eram incapabilă
să iau o decizie în ceea ce
privește nivelul următor al
carierei mele. Și această incapacitate
a mea de a face o
schimbare semnificativă în
carieră m-a transformat fără
să vreau într-un lider toxic,
fix genul acela de lider pe
care nu mi-l doream ca șef.
Noroc că am realizat relativ
repede acest aspect și am făcut
acea tranziție importantă
pentru mine, aceea de a-mi
crea propriul business. Au
trecut șapte ani de atunci și
însutite lecții. Fără regrete.
Azi regăsesc acest gen de
toxicitate la cei cu cariera în
derivă. Frustrările lor neverbalizate
uneori nici sieși, îi
determină să devină arțăgoși
și conflictuali la locul de
muncă și nu numai. Orice
schimbare de status quo, orice
opinie nevinovată poate
deveni un subiect de opoziție
și energie consumată neconstructiv.
Iată câteva semne prin
care realizezi că ai devenit
o persoană toxică la locul de
muncă:
• Ai tendința să domini
conversația și suporți mai
greu opiniile diferite de ale
tale.
• Pentru orice situație frustrantă,
oricine altcineva e vinovat
nu însă și tu…
• Deși „vorbitul pe la
colțuri” s-a mai disipat de
când firmele lucrează mai
mult remote – ai această
înclinație de a-i vorbi de rău
pe ceilalți pe la spate chiar și
în meetinguri virtuale 1:1.
• E greu de remarcat că se
întâmplă și lucruri bune în
compania în care lucrezi, ești
prea concentrat să observi ce
nu merge bine… și lista poate
continua.
Dacă te regăsești în cele
mai sus menționate poate
că e momentul să ai
o discuție onestă cu tine
însuți și să mergi la rădăcina
nemulțumirilor tale.
Încearcă să analizezi conflictele
recente, comportamentele
tale, reacțiile tale
prin prisma unui ziarist. Ce
s-a întâmplat exact, care
sunt jucătorii, care sunt
faptele concrete, care este
impactul acelor fapte și
comportamente – ce concluzie
ai trage ca și ziarist,
o persoană obiectivă care
relatează și concluzionează
pe baza a ceea ce s-a întâmplat
de fapt? Ce detectezi în
aceasta versiune pe care nu
ți-ai spus-o până acum? Ce
ești gata să-ți asumi? Care
este costul inacțiunii tale în
ceea ce privește cariera ta?
Care ți-e sistemul de suport
de care ai nevoie acum
ca să te angajezi în această
tranziție de a fi pe drumul
tău cum îmi place mie să
spun și nu pe drumul decis
de alții? Mentori, un coach,
plan de dezvoltare, prieteni
experimentați etc.
A fi toxic poate să producă
un gol de coechipieri în
jurul tău pe de o parte, îți
poate afecta brandul personal
în interiorul organizației
și nu în ultimul rând îți poate
afecta, prin somatizarea
tuturor frustrărilor legate
de job – sănătatea. Mai e
inacțiunea în acest caz o
opțiune? Împărtășește-mi
povestea ta!
Rămâi sănătos(ă) și
determinat(ă) să-ți urmezi
propriul drum! Pentru toți
abonații mei și cei care citesc
acest material, Paște Ortodox
fericit!
Autor: Amalia Sterescu
Foto: amaliasterescu.ro/
Amalia Sterescu are 22 de ani de experiență profesională,
activând atât în mediul corporate, dar și în cel antreprenorial.
În mediul corporate a acumulat o experiență de 16 ani ca și
leader, lucrând pentru companii cu amprentă globală precum
Vodafone sau Oracle. Amalia s-a specializat în managementul
echipelor de relații cu clienții, suport vânzări, telesales –
ultimul său rol în lumea corporate fiind cel de Vice President
Global Renewals Service Centers în Oracle, unde conducea
un lanț de Centre Servicii Suport în România, India și China
– un business de $2B. Începând cu 2012, Amalia Sterescu și-a
început călătoria sa antreprenorială înființând Outsourcing
Advisors, primul portal al comunității de outsourcing din
România, și în același timp un furnizor valoros de programe
de dezvoltare pentru industria BPO/Shared Service Centers,
mentoring și servicii de consultanță pentru investitori.
În efortul său de a educa liderii locali și tânăra generație,
Amalia a fondat în 2013 Public Speaking School. În 2015 a
lansat propria misiune de a introduce public speaking ca și
studiu opțional în școlile publice din România. Drept rezultat
al implicării sale ca voluntar, 100 de profesori din școli
au fost instruiți în public speaking, într-un efort de a sensibiliza
comunitatea locala față de importanța comunicării în
viața elevilor, viitorii manageri de mâine. De asemenea, ca
parte a misiunii sale de a dezvolta competențele de leadership
din România, în intervalul 2013 – 2018, peste 1100 de
profesioniști au fost instruiți personal de Amalia Sterescu.
Începând cu 2018, Amalia Sterescu și-a extins aria serviciilor
sale profesionale fondând BrandingYOU – prima agenție
de branding personal din Europa de Est.
Mai mult de atât, Amalia Sterescu este autoare a numeroase
articole de leadership sau personal branding publicate în
presa locală, în publicații precum, Forbes, Business Arena
Magazine, Republica și multe altele. În 2015 a publicat prima
sa carte la Editura Școala Ardeleană: „Tango cu viața”.
Acesta este un volum de 58 de povești despre dragoste și
relații, tranziții și avansare în carieră, leadership la feminin.

Español MAI
2021 19
Sant Joan (Ibiza) prohíbe nuevas
discotecas, salas de fiesta y “beach clubs”
Para muchos turistas,
Ibiza (Baleares) es sinónimo
de fiesta y discotecas. Y
cuando pase la pandemia,
probablemente seguirá siéndolo,
a excepción del municipio
de Sant Joan, en el Norte
de la isla. Tras tres años de
tramitación, el Consell y el
Ayuntamiento han aprobado
la modificación de las normas
mediante las que se limita
la oferta de ocio nocturno,
escribe tourinews.es.
La nueva normativa, que
ya está en vigor, prohíbe la
apertura de nuevos locales
TUI Alemania ha anunciado
que a partir del próximo 1
de ocio nocturno como discotecas,
salas de fiesta o a los
“beach clubs”. La única excepción
serán los cafés-concierto,
siempre y cuando no
haya viviendas en el mismo
edificio.
Además, la medida afecta
también al sector hotelero, ya
que tampoco se permiten las
actividades complementarias
dentro de los mismos y los
espectáculos de animación
estarán limitados a 200 asistentes.
La medida ha sido anunciada
por el vicepresidente
de mayo ofrecerá paquetes
vacacionales a las islas de
del Consell de Ibiza, Mariano
Juan, y el alcalde de Sant
Joan, Antoni Marí, que han
defendido que no quieren ir
en contra de nadie, sino que
buscan diferenciar la oferta
turística de Sant Joan: “Sin
entrar en críticas, porque
no estamos ni a favor ni en
contra, consideramos que
esta oferta no es ideal para el
municipio”, han sentenciado
en declaraciones al Diario de
Ibiza.
En Sant Joan existen actualmente
dos discotecas
pequeñas y, de acuerdo con
Tras el éxito en Mallorca TUI
Alemania ofrecerá vacaciones
en Ibiza y Formentera
Ibiza y Formentera tras el
éxito que tuvo Mallorca en
Semana Santa.
“Las vacaciones de
Semana Santa en Mallorca
han mostrado que los viajes
organizados no tienen influencia
en la pandemia”, añadió
Marek Andryszak, CEO de
TUI Deutschland, quien añadió
que ahora llega el turno de
“las hermanas pequeñas”.
Ante el previsible aumento
de turistas, hoteles como
Grupotel Santa Eulària &
Spa en Ibiza o RIU La Mola
en Formentera, ya han anunciado
que abrirán sus puertas
y que ofrecerán pruebas PCR
a los viajeros a la hora de regresar
a sus países de origen,
según Diario de Mallorca.
No son los únicos, ya que
recientemente el Ibiza Gran
Hotel o el Grand Palladium
Palace Ibiza Resort & Spa
anunciaron sus inminentes
reaperturas.
República Dominicana ya es
un “destino seguro” para los
alemanes
La buena evolución de las
cifras de contagios Covid-19
en República Dominicana
ha llevado a que el Gobierno
Federal de Alemania le haya
incluido en la lista de “destinos
seguros” y, por tanto,
ha retirado la advertencia de
evitar viajes al país caribeño.
La medida se hizo efectiva
ayer, 25 de abril.
Esto supone muy buenas
noticias para el sector turístico
dominicano, ya que los
alemanes que vayan de vacaciones
a la nación americana
y luego quieran regresar a su
casa solo tendrán que presentar
un test PCR negativo - sin
tener que guardar una cuarentena
de 10 días como se
exigía hasta ahora -.
lo apuntado por el alcalde
del municipio, podrán seguir
funcionando.
Por otra parte, cabe destacar
que la zona donde se encuentran
las discotecas más
famosas de la isla, como Amnesia
o Pachá, no está ubicada
en este municipio, sino en
la propia ciudad de Ibiza, por
lo que la normativa no afecta
a estas salas nocturnas.
Tal y como destaca FVW,
otros países del Caribe también
han pasado a considerarse
seguros como es el
caso de Antigua y Barbuda
y Santa Lucía.
Se suman a una lista
segura en la que España
está representada por las
Islas Baleares, Comunidad
Valenciana, Galicia y Murcia.
Chipre no pondrá restricciones a partir
de mayo a los turistas vacunados
Chipre permitirá la entrada
de turistas procedentes de 65
países que estén completamente
vacunados a partir del
10 de mayo. Así lo anunció el
ministro de Turismo chipriota,
Savvas Perdios, que también
adelantó que, mientras hayan
completado el ciclo de vacunación,
no será necesario presentar
una prueba Covid negativa
ni guardar cuarentena.
Los turistas que podrán viajar
a Chipre sin restricciones a
partir del 10 de mayo son:
• Los procedentes de los 27
países miembros de la Unión
Europea.
• Islandia, Liechtenstein y
Noruega.
• Extracomunitarios Arabia
Saudí, Armenia, Baréin,
Bielorrusia, Canadá, Egipto,
Emiratos Árabes, Estados
Unidos, Georgia, Israel,
Jordania, Kuwait, Líbano,
Qatar, Reino Unido, Rusia,
Serbia, Suiza y Ucrania.
De este modo, Chipre abre
sus fronteras a sus mercados
más importantes, como Reino
Unido, que supone un tercio de
los casi 4 millones de turistas
que visitaron el país en 2019.
También a Rusia, el segundo
mercado más grande para la
isla mediterránea, a quienes el
ministro de Turismo chipriota
ya ha adelantado que la vacuna
Sputnik V será aceptada,
según la información del diario
Cyprus Mail. El objetivo
del Gobierno chipriota es reactivar
el turismo, un sector
que supone el 15% del PIB en
el país y se desplomó un 85%
en 2020.
El anuncio del Ministerio
de Turismo llega en un momento
en el que los ciudadanos
chipriotas acaban de
ser nuevamente confinados
debido a un repunte de casos
por coronavirus, aunque está
previsto que el cierre termine
también el día 10 de mayo.
Chipre se suma así a
Grecia en la decisión de abrir
sus fronteras a los turistas vacunados
-extracomunitarios o
no- antes de la implementación
del ‘certificado verde digital’
que la Unión Europea se
encuentra preparando y que,
según lo previsto, se implantará
en junio.

20
MAI
2021
Reţetele Annei
Costițe de miel cu vin la cuptor
Ingrediente:
• 1,2 gk costițe miel
• 6 cartofi
• 4 morcovi
• 4-5 căţei usturoi
• 150 ml vin roşu demisec
• condimente speciale pentru
carne de miel
• piper negru şi roşu, sare
• 50 ml ulei de floarea-soarelui
• rozmarin
Cozonac grecesc pufos și aromat
Ingrediente:
• 950 g făină
• 200 ml lapte
• 120 ml apă
• 200 g unt la temperatura camerei
• 250 g zahăr
• 4 ouă
• 18 g de drojdie uscată
• 1 lingură extract de vanilie
sau 2 plicuri zahăr vaniliat
• 10 grame de pudră mahleb
(se găsește în magazinele
arăbești)
• 1 linguriță de răzătură de
portocală
Pentru uns cozonacii: 1
ou, 1 lingură de apă, fulgi de
• roșii cherry
Mod de preparare:
1. Pentru început, se curăţă
coastele de pieliţe, se
spală bine, se lasă să se
scurgă, se condimentează
cu sare, piper şi condimente
speciale pentru carne de
miel şi se lasă câteva minute
la macerat.
2. După aceea, se iau şi se
Pentru blat:
• 280 g făină
• 260 g zahăr
• 120 g cacao
• 2 lingurițe praf de copt
• 1 linguriță sare
• 240 ml lapte
• 115 ml ulei
• 2 ouă
• 2 fiole esență de vanilie
• 230 ml apă
Pentru crema/glazura
nemțească:
• 250 ml lapte condensat
• 200 g zahăr tos
• 2 gălbenușuri (bătute cu 1
linguriță de apă)
• 120 g unt/margarină
• 1 fiolă esență de vanilie
• 130 g nuci/alune pecan tocate
• 150 g fulgi de cocos
• 1 lingură amidon
Mod de preparare: Preîncălzește
cuptorul la treaptă
mare și unge 3 forme de tort
(rotunde și de aceleași dimensiuni)
cu unt și tapetează
cu făină. Dacă nu ai 3 tăvi la
fel, poți face cele 3 blaturi în
aceeași tavă, pe rând. Într-un
castron mare adaugă făina,
pudra de cacao, zahărul, praful
de copt și sarea, amestecând
bine. Adaugă apoi
uleiul, laptele, ouăle și esența
de vanilie, amestecând la viteză
medie cu mixerul până
se omogenizează. Redu vitemigdale
Mod de preparare:
Într-o crăticioară, pe foc
mic, se amestecă laptele, apa,
zahărul și jumătate din cantitatea
de unt (100g). După ce
zahărul și untul s-au dizolvat
se ia de pe foc și se lasă la
răcit. Când s-a răcorit (amestecul
trebuie să scadă sub 60
de grade) se adaugă drojdia,
extractul de vanilie, coaja de
portocală și pudra mahleb. Se
amestecă bine. Amestecul se
pune, alături de jumătate din
cantitatea de făină în vasul mixerului.
Cu ajutorul mixerului
ce are atașat cârligul de aluat
pun la prăjit în uleiul încins.
Se lasă să se rumenească la
foc mic, cât să-şi schimbe
culoarea şi apoi se aşază în
tavă, se stropesc cu vin şi cu
puţină apă şi se bagă în cuptor,
la 120° C.
3. În acest timp, se spală
roșiile, se curăţă cartofii şi
morcovii, se taie rondele şi
se pun în tavă împreună cu
se amestecă, la viteză medie
timp de 2 minute. Se adaugă
ouăle, unul câte unul. Făina
se adaugă și ea treptat până ce
este incorporată complet. De
îndată ce aluatul este omogenizat
îl putem scoate din
vasul mixerului. Dacă aluatul
este prea moale, se mai adaugă
făină. Aluatul se transferă
într-un castron și se acoperă
cu un prosop umed. Se lasă
la temperatura camerei câteva
ore până când aluatul își
dublează volumul. Durează
cam 2-3 ore la temperatura
de 20-25 grade. După trecerea
timpului, se topește untul
costiţele de miel. Se lasă în
cuptor şi se stropesc cu sosul
de vin ca să nu se usuce.
4. Spre sfârşit, cu 15 minute
înainte de a opri cuptorul,
se presară crenguţe
de rozmarin şi usturoi pisat
sau măcinat. Costiţele se
servesc ornate cu rozmarin
verde şi cu salată de crudităţi
sau salată verde.
rămas și se începe frământarea
aluatului. Se înglobează
treptat untul și se continuă frământarea
până ce se obține un
aluat moale și plin de aer. Se
preîncălzește cuptorul la 50 de
grade. Se pune în cuptor o crăticioară
cu puțină apă. Aluatul
se pune într-o crăticioară și se
acoperă. Se stinge cuptorul și
se introduce aluatul în cuptor
timp de 30 minute. După ce
aluatul și-a dublat dimensiunea,
se scoate din cuptor.
Aluatul se scoate din cuptor
și se împarte în două și apoi
fiecare bucată în 3, 4 sau 5 (în
funcție de câte împletituri se
doresc). Se împletesc cei doi
cozonaci grecești și se pun în
tăvi de cozonac în care s-au
pus foi de copt. Într-un bol se
bate oul cu apa. Se ung cozonacii
cu amestecul obținut și
se presară fulgi de migdale.
Se încălzește cuptorul la 50
de grade timp de 10 minute.
Se oprește cuptorul și se bagă
cozonacii la dospit timp de 20
de minute. Se scot cozonacii
din cuptor. Se încălzește cuptorul
la 150 de grade Celsius.
Cozonacii se coc timp de 40
– 45 de minute sau până trec
testul scobitorii. De preferat
este ca acești cozonaci să fie
copți separat, nu împreună și
să se păstreze mereu în cuptor
o oală cu apă.
Drob de legume
și piept de pui
Pentru aluat:
• 800 g piept de pui
• 100 g migdale măcinate
• Sare, piper, cimbru
• 4 vinete
• 2 ardei graşi
• 50 g unt
• 100 g pesmet
• 1 legătură pătrunjel
• 2-3 linguri ulei de măsline
• 500 g roşii
Mod de preparare: Se
pune pieptul de pui să fiarbă
în apă cu sare, se ia spuma
şi se lasă să fiarbă bine. Se
scoate din apa în care a fiert
şi se taie felii foarte subţiri.
Se pun într-un bol şi se acoperă
cu un strat de unt. Între
timp, se curăţă vinetele, roşiile
şi ardeii. Se taie felii şi se
călesc în puţin ulei. Se scot
Tort cu glazură nemțească
într-un bol şi se pregăteşte o
tavă. Aceasta se tapetează cu
unt şi cu pesmet şi se pun legumele
într-un strat, iar deasupra
se aşază feliile de carne
una lângă alta. Se presară pe
deasupra pesmetul şi untul topit
şi se bagă la cuptor până
se lasă toate legumele, apoi se
condimentează cu sare, piper
cât este nevoie şi se adaugă
pulpa de roşii. După ce s-a
făcut, se taie cu atenţie să nu
se sfărâme şi se serveşte ornat
cu verdeaţă proaspătă ori salată
verde.
za la cea mai mică și adaugă
apa fiartă – nu toată deodată ci
treptat. Împarte aluatul în mod
egal între cele 3 tăvi și dă-le la
cuptor timp ce aproximativ 30
de minute (dacă aluatul nu se
mai lipește de scobitoare, înseamnă
că e gata). Scoate din
cuptor și lasă la răcit pentru
aproximativ 10 minute. Scoate
din tăvi și lasă-le deoparte
până se răcesc de tot.
Să trecem la cremă/glazură.
Într-o cratiță mare care
nu lipește, combină laptele
condensat și amidonul.
Amestecă. Adaugă zahărul,
gălbenușurile, untul și esența
de vanilie. Pune cratița pe
aragaz la foc mic spre mediu,
până ajunge la o ușoară fierbere.
Amestecă ușor și constant
până începe să se îngroașe
– aproximativ 12 minute de
când începe să fiarbă. Dă de
pe foc. Adaugă fulgii de cocos
și nucile/alunele și amestecă
bine. Dacă dorești să aibă un
plus de aromă coaptă, poți trage
ușor la tigaie nucile/alunele
pecan înainte. Lasă crema la
răcit cam o oră înainte de a o
întinde pe blaturile deja răcite,
în stilul clasic: blatul 1, cremă,
blatul 2, cremă, blatul 3,
cremă/glazură. Poți, apoi, glazura
cu ciocolată sau decora
cu bucăți întregi de nuci/alune
pecan și fulgi de cocos.

Corina Simionescu Hudgens
Medic terapeut – Norwich/ Anglia
Uleiul de cocos a devenit
tot mai apreciat de un număr
foarte mare de persoane. Poate
fi cumpărat atât de la plafar
cât și din alte magazine,
chiar și din supermarketuri și
are numeroase întrebuințări.
Foarte multe substanțe nutritive
din uleiul de cocos se pierd
în procesele de extracție
și de rafinare, de aceea îți
recomandăm să folosești ulei
extra virgin. 100 de grame
de ulei de cocos au un aport
de 863 kcal dintre care: 5.8 g
acizi mononestaturați; 86.5
acizi saturați; 0.5 micrograme
vitamina K; 1.8 g acizi
polinesaturați; 0.04 mg fier;
0.09 mg vitamina E.
Este unul dintre puținele
alimente care pot fi clasificate
ca și „super-alimente”.
Beneficiile sale se răsfrâng
asupra îngrijirii pielii și a
părului, pierderii în greutate,
îmbunătățirea digestiei și
sporirea imunității împotriva
unei serii de infecții și boli.
Uleiul de cocos este utilizat
nu numai în țările tropicale,
unde plantațiile sunt
mai dese, dar și în America,
Europa, Canada și Australia.
Treptat, oamenii descoperă
minunile acestuia, astfel încât
uleiul de cocos câștigă
popularitate pe întreg mapamondul.
Până în prezent, există
peste 1500 de studii care demonstrează
că uleiul de cocos
este unul dintre cele mai
sănătoase alimente de pe planetă.
Asta datorită grăsimilor
sănătoase numite acizi grași
cu lanț mediu – MCFA – care
includ acid caprylic, acid
lauric și acid caprinic (decanoic).
Aproximativ 62% din
uleiurile din nuca de cocos
sunt alcătuite din acești trei
acizi grași sănătoși, iar 91%
din grăsimile conținute de
uleiul de cocos sunt grăsimi
săturate sănătoase.
Majoritatea grăsimilor pe
care le consumăm necesită
destul de mult timp pentru
digerare, dar MCFA-urile
din uleiul de cocos se digeră
foarte rapid – în numai trei
trepte față de 26 cât necesită
restul grăsimilor – reprezentând
o sursă perfectă de
energie.
Spre deosebire de acizii
grași cu lanț lung care
se găsesc în uleiurile de
bază obținute din plante, cei
conținuți de uleiul de cocos
sunt: mai ușor de digerat; nu
se depozitează ușor sub formă
de grăsime; anti microbieni
și antifungici; de dimensiuni
mai mici, permițând
astfel o mai ușoară permeabilitate
la nivel celular pentru
o energizare rapidă; procesați
de ficat, ceea ce înseamnă o
convertire imediată în energie,
în loc să fie stocați ca și
grăsime. Toate acestea fac
din uleiul de cocos un super
aliment cu beneficii extraordinare
pentru sănătatea întregului
organism.
Tratamente și utilizări
ulei de cocos. Uleiul de cocos
este obținut din nuca de
cocos și este un produs naturist.
Poate fi folosit inclusiv
pentru copii și bebeluși. S-a
dovedit faptul că poate avea
numeroase beneficii asupra
organismului, persoanele
care consumă ulei de cocos
virgin, fiind mult mai sănătoase.
Intră în categoria produselor
bio de cea mai bună
Terapia verde MAI
2021 21
Uleiul de cocos
Beneficii și indicații
terapeutice
calitate.
Uleiul de cocos poate fi
folosit atât pentru uz intern
cât și pentru uz extern, în
diverse tratamente cum sunt
cele de înfrumusețare, dar
poate fi folosit și în diete.
Poate fi consumat ca atare
sau poate fi utilizat în diverse
produse pe bază de ulei de
cocos. De asemenea uleiul
de cocos poate fi folosit și
în gospodărie pentru diverse
utilizări cum ar fi curățenia,
întreținerea suprafețelor pretențioase,
etc.
Puteți folosi în mod inventiv
uleiul de cocos ca înlocuitor
pentru unt sau poți
pune o linguriță mică în cafea.
Nu va schimba cu nimic
gustul cafelei iar tu îți vei lua
porția de sănătate pentru o zi.
Pentru gospodărie uleiul de
cocos se poate utiliza pentru:
curățarea ruginii; soluție
pentru lustruit mobila;
menținerea cuțitelor pentru
mai mult timp în stare bună;
pentru polisharea mașinii.
Beneficii. Ulei de cocos
pentru îngrijirea părului. Se
poate utiliza ca mască de
păr, tratament fierbinte sau
în produsele de păr utilizate
zilnic. Acest ulei gros, asemănător
ca și consistență cu
untul, ajută la creșterea părului,
la eliminarea mătreței și
a diferitelor iritații ale pielii
scalpului, la tratarea părului
deteriorat și la hidratarea părului
și scalpului uscat, conferind
strălucire și netezire.
Ulei de cocos pentru îngrijirea
pielii. Proprietățile sale
miraculoase fac din uleiul de
cocos un hidratant natural,
care, datorită antioxidanților
puternici conținuți, îl fac ideal
pentru tratarea pielii mature,
uscate, îmbunătățirea
aspectului pielii ridate, dar și
pentru piele acneică și iritată.
Aplicat ca atare pe piele,
sau în compoziția diverselor
produse de îngrijire zilnică,
acest ulei favorizează
îmbunătățirea aspectului pielii,
regenerarea celulară, hrănind,
îngrijind și protejând
pielea de factorii nocivi din
mediu, în același timp.
Ajută digestia. Uleiul
de cocos, datorită cantității
considerabile de acizi grași
sănătoși din compoziția sa,
ajută la o digestie mai bună
– proprietățile sale anti microbiene
combat iritațiile și
infecțiile de la nivelul intestinelor.
Astfel, el poate preveni
diverse afecțiuni legate de
stomac și digestie, inclusiv
sindromul de colon iritabil,
în același timp îmbunătățind
absorbția altor substanțe nutritive
precum vitamine, minerale
și aminoacizi.
Îmbunătățește imunitatea.
Acest super-aliment
îmbunătățește imunitatea
datorită conținutului său ridicat
de lipide anti microbiene,
acid lauric, acid capric și acid
caprilic, care au remarcabile
proprietăți antifungice, antibacteriene
și antivirale. Organismul
uman transformă
acidul lauric în monolaurina,
care, conform cercetătorilor,
este eficientă în distrugerea
virușilor și bacteriilor responsabile
de boli precum
herpesul, gripa, hepatita, rujeola,
citomegalovirusul și
chiar HIV.
Uleiul de cocos contribuie
la combaterea bacteriilor precum
Listeria monocytogenes
și Helicobacter pylori și protozoarele
dăunătoare, cum ar
fi giardia lamblia. Este ideal
și în tratarea Candidei, atât
pe plan intern cât și extern
– spre deosebire de alte tratamente
farmaceutice, efectul
este gradual și nu brusc, dar
conferă pacientului o perioadă
adecvată de timp pentru
a se obișnui cu simptomele
de sevraj sau cu reacțiile
Herxheimer (numele dat
simptomelor care însoțesc
organismul respingerea toxinelor
generate în timpul eliminării
acestor ciuperci).
Tonic pentru inimă. Acidul
lauric prezent în uleiul de
cocos contribuie la prevenirea
diferitelor probleme cardiace,
cum ar fi un nivel ridicat
al colesterolului, tensiune
arterială, arterioscleroză.
Adjuvant în tratamentul
diabetului de tip II. MCFAurile
din uleiul de cocos ajută
la echilibrarea nivelului
de insulină din celule și la
o digestie sănătoasă. Ajută
funcția pancreatică, conferă
un aport considerabil de
energie pe lângă reacțiile
de glucoză, cele care sunt
responsabile de crearea
rezistenței la insulină și diabetul
de tip II.
Uleiul de cocos previne
osteoporoza. Stresul oxidativ
și radicalii liberi sunt cei mai
mari vinovați de apariția osteoporozei.
Deoarece uleiul
de cocos are în compoziție un
nivel crescut de antioxidanți,
ajută la diminuarea efectelor
produse de radicalii liberi,
totodată mărind capacitatea
de absorbție de calciu la nivelul
intestinelor.
Previne problemele gingivale
și îngrijește dantura.
Uleiul de cocos a fost folosit
de secole ca o modalitate de
a curăța cavitatea bucală de
bacterii și de a trata probleme
precum paradontoză. Prin
gargară cu ulei de cocos, se
elimină bacteriile cauzatoare
de carii și, implicit, riscul
apariției parodontozei și a
sângerărilor gingivale.
Ulei de cocos pentru
îmbunătățirea memoriei și a
funcțiilor cerebrale. În 2004,
într-un studiu publicat în
Journal of Neurobiology of
Aging, cercetătorii au descoperit
că MCFA-urile din
uleiul de nucă de cocos au
îmbunătățit problemele de
memorie la subiecții lor mai
în vârstă. Deoarece acestea
sunt absorbite cu ușurință în
organism, ele pot fi accesate
de creier mai rapid, fără utilizarea
de insulină – ele alimentând
celulele creierului
mai eficient.
Studiile au arătat că uleiul
de cocos poate fi consumat
cu succes în timpul menopauzei,
având efecte pozitive
asupra nivelurilor de estrogen.
Pentru a echilibra nivelul
hormonal, se reduce
consumul de zahăr și cereale
și se încearcă un consum de
grăsimi sănătoase de nucă de
cocos, avocado sau semințe
de in. Cocosul se poate consuma
că atare, sau sub formă
de ulei, unt sau apă din nuca
de cocos. Și acestea sunt
numai câteva dintre miraculoasele
beneficii pe care
uleiul de cocos le are asupra
sănătății întregului nostru organism.
Contraindicații. Deși
este un produs naturist
de foarte bună calitate,
cu numeroase beneficii și
proprietăți, la un preț avantajos,
uleiul de cocos are și
contraindicații. Nu este recomandat
să folosiți cantități
mari dacă aveți afecțiuni
vasculare, diabet zaharat și
obezitate. Pentru persoanele
însărcinate sau în timpul
alăptării se recomandă consumul
moderat.
Documentare:
healthline.com
medicalnewstoday.com
eatthis.com

NELU BÂRSAN
www.barsantrans.com
PROGRAM
DISTRIBUIRE PACHETE
LOCALITATEA ORA LOC
RUTA SÂMBĂTĂ
TAUSTE 9:00 AMBULATORIU
EJEA 9:55 LIDL
Zona ZARAGOZA
TEL: 618 266 341
TUDELA 10:45 LA GARĂ
CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN
R OMÂNESC)
PRADEJON 12:35 LA COLEGIU
LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS
MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU)
EBRO
VITORIA 15:50 MC DONALD’S
ARRASTE 16:55 MAXI DIA
M ONDRAGON
BERGARA 17:20 EROSKY
EIBAR 17:50 LIDL
IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ)
SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066)
RUTA DUMINICĂ
LOCALITATEA ORA LOC
TOLOSA 8:00 EROSKY
ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ
BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ
ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ
PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3
(M AGAZIN ROMÂNESC)
NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT)
JACA 13:40 PISTA DE HIELO
SABINANINGO 14:15 LA GARĂ
FRAGA - AVIZ TELEFONIC
Zona LERIDA
TEL: 618 266 341, 664 108 325, 608 625 964
RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325)
LOCALITATEA ORA LOC
ALPICAT 7:50 PECO CEPSA
ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL
BINEFAR 9:10 MAXI DIA
MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA
BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI
HUESCA 11:25 PARCARE LIDL
GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI)
BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL
AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA
SOLSONA 15:45 PARCARE POD
GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT
CERVERA 17:40 LA BASCULĂ
TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL
BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR
MOLLERUSA 19:10 LA LIDL
BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ
BELLVIS 20:10 LA SPLAI
RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325)
LOCALITATEA ORA LOC
BENABARE 8:00 PARCARE
PUENTE DE
8:35 RESTAURANT FONDA
MONTANA
PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS
VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ
VIELHA 11:00 PARCAREA MARE
ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC
SORT 14:30 STAȚIE BUS
POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS
TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA
Zona TARRAGONA
TEL: 629 104 133, 651 563 065
RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA
LOCALITATEA ORA LOC
MONTBLANC 9:00 REPSOL
VALLS 9:30 LIDL
ALCOVER 10:00 PARC
LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA
REUS 11:00 AUTOGARĂ
RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ
CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL
SALOU 12:30 PLAZA EUROPA
VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI
LA PINEDA 13:30 SHELL
RUTA DUMINICĂ BARCELONA
LOCALITATEA ORA LOC
TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR
VENDRELL 8:30 MAXI DIA
L’ARBOC 9:00 SCHLECKER
VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL
VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL
CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ
GAVA 11:15 LA GARĂ
VILADECANS 11:45 CARREFOUR
BELLVITGE 12:00 LA GALP
Zona BARCELONA
TEL: 608 625 964, 618 266 341
RUTA SÂMBĂTĂ
LOCALITATEA ORA LOC
ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU
MARTORELL 8:45 LIDL
CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA
RUBI 9:50 LIDL
SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL
CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ
RIPOLLET 11:25 LIDL
BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA
CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO
GRANOLLERS 13:15 LIDL
LA GARRIGA 13:45 MERCADONA
TONA 14:15 MAXI DIA
VIC 14:50 ALDI
TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic)
OLOT 16:00 CARREFOUR
RIPOLL 17:00 CAPRABO
BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA)
GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC
PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC
NAVAS 19:20 LA TREN
SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC
RUTA DUMINICĂ
LOCALITATEA ORA LOC
IGUALADA 8:00 CARREFOUR
SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO
MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO
SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI
L’HOSPITALET DE
LLOBREGAT
L’HOSPITALET DE
LLOBREGAT
10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA
CASES)
10:35 C. COMERCIAL “LA
FARGA”
CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL
CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI
SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL
BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA
MATARO 13:30 LIDL
GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE
FIGUERES 16:00 LIDL
ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA
AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC
SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA
TERRASSA 18:50 ESTACION BUS
MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS
CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC
Zona CASTELLON
TEL: 618 759 883, 642 255 081
ORAR SEDIU CASTELLON
C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8-2 (LANGA CONSULATUL ROMAN)
LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI:
I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ:
10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00
RUTA SÂMBĂTĂ
LOCALITATEA ORA LOC
CULLERA - AVIZ TELEFONIC
ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC)
ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL)
ALCOY 13:00 EROSKY
ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL
POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC
BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC
TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/
FRANCISCO ROSELLO, NR. 11)
MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO
IBANEZN, NR. 4)
VALENCIA - ACASĂ ALIMENTACIÓN (C/ RODRIGO
DE PERTEGAS 22, BAJO)
PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL
SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP
AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL
TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY
GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR)
RUTA DUMINICĂ
LOCALITATEA ORA LOC
CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL
ALCORISA 07:30 BAR GOYA
ANDORRA 08:00 EL ARBOL
ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN
CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA
FABARA 10:00 BAR SPORT
MAELLA - AVIZ TELEFONIC
VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA”
MORELLA 12:45 PATISERIA LILI
VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ)
BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP”
TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC
RUTA SÂMBĂTĂ
LOCALITATEA ORA LOC
REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN,
NR. 35)
UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA
JESUS)
CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/
HERMANOS VALDES, NR. 13)
TERUEL 14:00 PARCARE LIDL
SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI
DIA)
LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL
BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ
BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA
OROPESA DEL
MAR
- AVIZ TELEFONIC
RUTA DUMINICĂ
LOCALITATEA ORA LOC
BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9)
ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO
CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL
BENISSA 11:45 PARCARE FRAU
DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL
OLIVA - AVIZ TELEFONIC
GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S
TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC
VANDINGA
CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU
CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL

Mica publicitate MAI
2021 23
Important pentru cititori!
• Vă rugăm să verificaţi textul
anunţului şi numărul de telefon
înainte de a fi trimis spre publicare
redacţiei noastre!
• Publicaţia Occidentul Românesc
nu îşi asumă răspunderea pentru
numerele de telefon greşite
sau conţinutul anunţurilor de la
mica publicitate!
MUNCĂ - OFERTE
Se caută persoană cu experiență
pentru curățenie întrun
apartament în zona Tetuán
( Madrid). Telefon: 601 008 801,
911 998 164.
Angajăm bucătar extern
pentru o familie din Pozuelo
de Alarcón (Madrid), cu vârsta
între 30 și 45 de ani, cu
experiență, pentru munca la domiciliu
(servit masa, protocol,
invitați), rezident în Madrid, cu
carnet de conducere, referințe.
Detalii la telefon: 628 367 087,
686 313 401.
Căutăm șofer cu experiență,
serios și responsabil, cu vârsta
între 30 și 40 de ani, pentru
Santurtzi (Vizcaya). Telefon:
615 483 056.
Căutăm persoană cu experiență
în curățenie, bucătărie, călcat rufe,
pentru o familie din Pontevedra.
Contact, via WhatsApp: 639 145
715. Nu sunați inutil!
Se angajează internă cu
experiență în geriatrie (asistența
medicală din îngrijirea acută, cronică,
preventivă, de recuperare și
terminală a vârstnicilor, precum
și studiul procesului de îmbătrânire
din punct de vedere somatic,
mental, funcțional și social la
nivel individual). Condiții: documente
în domeniu și rezidență în
Spania, pentru un job în Móstoles
( Madrid). Telefon: 616 518 017.
Căutăm internă pentru o familie
cu 2 copii mici din Almeria. Se
solicită documente de rezidență,
experiență demonstrabilă cu copiii
și în curățenie. Telefon: 606
134 252.
Caut ajutor pentru curățenie și
gătit, de luni până vineri, între orele
08:15 și 10:45, în Paracuellos
de Jarama (Madrid). Telefon: 601
086 044.
Căutăm internă pentru a îngriji
o femeie în vârstă din Arnedo (La
Rioja). Cerințe: limba spaniolă la
nivel înalt, experiență în îngrijirea
persoanelor în vârstă, noțiuni de
bucătărie spaniolă. Contactați numai
pe WhatsApp: 679 367 454.
We are seeking a caregiver
for my wife which is bedridden
who could perform secondary
housekeeper tasks (less priority).
Tasks would be: give medication,
meals, assist her with her personal
hygiene and such. We have 2 kids
(girl and boy) (10yo and 5yo). We
are offering working as an interim
having weekends as free days,
own bedroom and bathroom (fully
equipped). Please, if you are interested,
I’d appreciate if you send
me a whatsapp attaching your
CV: 620 187 933. San Vicente de
Montalt (Barcelona)
Familie, angajează internă
pentru a lucra în Alicante (Sant
Joan d’Alacant, San Juan de
Alicante), la o familie cu doi
copii de 5 și 13 ani. Cerințe
esențiale: experiență de peste 3
ani ca internă și referințe verificabile;
obișnuit să lucreze în
echipă, deoarece mai sunt doi
angajați; să îi placă animalele,
deoarece există 5 animale de
companie în casă. Persoana trebuie
să fie responsabilă, educată
și cu un aspect plăcut. Trebuie
să efectueze treburile casnice și
să îngrijească copiii. Telefon:
628 367 087, 686 313 401.
Este nevoie de infirmieră
pentru a îngriji o persoană în
vârstă întreaga săptămână, în
Sitges (Barcelona). Cerințe: calificare,
experiență de mulți ani
și referințe verificabile. Telefon:
682 807 420, 931 589 656.
Căutăm un îngrijitor intern
pentru o femeie în vârstă în
Arnedo (La Rioja). Cerințe:
limba spaniolă la nivel înalt,
experiență în îngrijirea persoanelor
în vârstă, noțiuni de bucătărie
spaniolă. Contactați doar
pe WhatsApp la: 679 367 454.
Se caută persoană pentru
curățenie exterioară, îngrijirea
copiilor și a animalelor
de companie, dus/ adus copiii
de la școală, spălat și curățat
mașinile familiei, în Alcobendas
( Madrid). Este esențial ca
persoana să aibă rezidență,
experiență în serviciul casnic,
permis de conducere, numere de
telefon ale referințelor caselor în
care a lucrat și să fi petrecut cel
puțin 3 ani în case importante.
Telefon: 628 36 7087, 686 313
401.
Se caută internă sau externă.
Pentru îngrijirea persoanelor în
vârstă, în Coruña. Este nevoie
de CV (Curriculum vitae),
experiență și referințe demonstrabile.
Telefon: 722 753 031.
Este nevoie de o internă în
Lugo. Încorporare imediată.
Este necesară o experiență minimă
de 3 ani demonstrabilă și cu
referințe. Telefon: 945 838 994.
Avem nevoie de o persoană
responsabilă, nefumătoare, care
să aibă grijă de un copil de 1,4
ani, să călce rufe o dată pe săptămână
și să mențină curățenia,
în Torre Pacheco (Murcia).
Folosiți doar Wahtsapp ca și
contact: 610 030 879.
Se caută externă pentru
curățenie în Alicante. Urgent!
Telefon: Dolores 966 711 132,
606 152 540.
Caut internă care să lucreze
cu o persoană în vârstă. Zona de
lucru: Los Molinos ( Madrid).
Este important să locuiți relativ
aproape și să aveți permis
de conducere. Este necesară
experiență. Mai multe informații
la telefon: 606 134 252.
Sursa: Tablón de anuncios.
MUNCĂ - CERERI
Persoană serioasă, responsabilă,
caut de muncă la cules de fructe,
ajutor în bucătărie, spălat vase,
într-un depozit sau fabrică. Am
experiență. Telefon: 690 384 129.
Tânără, 22 de ani, caută un
loc de muncă în orice domeniu
în zona Madrid. Nivelul
de limba spaniolă mediu, are
experiență în domeniul hotelier.
Dorește să găsească ceva
de muncă în același domeniu
(curățenie, recepție etc.), dar
orice ofertă este bine-venită.
Date de contact: e-mail:
sorinavalerica20@yahoo.com,
telefon: 0040/731 487 652.
Doamnă, 53 de ani, serioasă
și responsabilă, caut un loc
de muncă: curățenie, externă,
ajutor de bucătar, călcat rufe, în
Torrejon de Ardoz. Telefon: 642
919 579, Lăcrămioara.
Doamnă responsabilă, 52 de
ani, caut de muncă în comunitatea
Madrid ca externă. Am
rezidență în Spania, acte în regulă,
experiență și recomandări
foarte bune în îngrijirea persoanelor
în vârstă și îngrijirea copiilor.
Telefon: 641 460 783.
Doamnă serioasă, responsabilă,
harnică, caut de muncă ca
și internă, ajutor de bucătar sau
portar (la bloc), în Zaragoza,
provincia Aragon. Am referințe
foarte bune. Telefon: 642 342
807.
Doamnă rezidentă în Spania,
52 de ani, serioasă și responsabilă,
caut de muncă în comunitatea
Madrid, ca ajutor de bucătar.
Am experiență de peste 2 ani și
referințe foarte bune. Telefon:
642 342 807.
Doamnă, 50 de ani, rezidentă
în comunitatea Madrid, cu multă
experiență în îngrijirea persoanelor
în vârstă și foarte bune
recomandări, caut de muncă în
acest domeniu, 6-7 ore pe zi (ca
externă) în următoarele zone:
Alcalá de Henares, Azuqueca
de Henares, Meco, Torrejón
de Ardoz, Santa Eugenia. Mai
multe detalii, la telefon: 642
527 466.
Șofer cu experiență de peste
25 de ani și mașină proprie, din
comunitatea Madrid, oferă servicii
de transport pentru oricine
are nevoie (transport persoane,
înlocuire șofer etc.). Telefon:
616 544 565 (Nelu).
ÎNCHIRIERI
Închiriez cameră în Lleida,
lângă Poligonul Industrial Segre
Lieida, pentru persoane serioase,
nefumătoare. Telefon: 690 384
129.
VÂNZĂRI
Vând: cărucior pentru copii,
cu 2 piese, preț 100€; pătuț pentru
copii, cu saltea, 80€; saltea
nouă pentru pătuț de copii, 3d
respiral, 70€; cărucior sport 35€;
geanta bebe 10€. Cei interesați
mă pot contacta la telefon 642
484 058. Locuiesc în Torrejón
de Ardoz.
Vând în zona rustică
Chinchón (Madrid), 1.500 m2
tren arabil, fertil, cu sursă de
apă (zonă irigabilă), gard nou,
acces la șosea, 200 m; vecini români.
Preț negociabil: 14 euro/
m2. Mai multe detalii la telefon:
642 937 177 sau 0040/ 762 693
115.
Vând apartament cu 2 camere
în Alba Iulia, zona Cetate
Bulevard, parter, cu suprafața de
39 m², finisat și utilat complet.
Apartamentul este compus din
2 camere, bucătărie mobilată,
baie, hol. Dispune de centrală
termică, geamuri termopan, uși
interioare noi, gresie, faianță.
Preț 37.000 €. Mai multe detalii,
la telefon: 671 490 785.
Vând apartament 3 camere,
50m², semi-decomandat, etaj 2,
în Bacău, zona Milcov. Apartamentul
are izolație exterioară,
ușă metalică, gresie, faianță,
necesită îmbunătățiri. Relații la
telefon: 0034/656 923 673.
Vând apartament cu 2
camere în Timișoara, zonă
rezidențială. Apartamentul este
situat la etajul 3, este decomandat,
renovat și izolat. E dotat cu
centrală proprie pe gaz. Preț negociabil
66.000€. Telefon: 0034/
642 335 643.
Vând teren intravilan, în
Amara, județul Ialomița, pe drumul
Fermei. Suprafața: 1600 m²,
preț 18.000 €. Mai multe detalii,
la telefon: 669 194 121.
Particular, vând fabrică de
cărămidă în satul Siminoc,
județul Constanța, cu acte și
autorizații în regulă. Fabrica
este în funcțiune și are personal
angajat. Cei interesați, puteți
suna la telefon: 0040/766 398
906 sau 0040/767 593 324; e-
mail: officeceramicasiminoc@
gmail.com
Se vinde apartament în Calle
de la Libertad 8, etaj 4 A, localitatea
Móstoles (provincia
Madrid). Apartamentul este
complet renovat în 2013, exterior
cu terasă. Are 71 mp, 3 camere,
sufragerie și o baie. Puteți
vizita. Investiția e foarte bună.
Baia are cabină de hidromasaj,
camera de zi este cu mural de
lemn, camera principală cu
șifonier încorporat cu oglindă.
Terasa este închisă cu alumniu
și copertină. Încălzire centrală,
aer ondiționat, lift. Preț: 155.000
€. Mai multe detalii la telefon:
687 471 219 (Francisco).
Vând apartament cu 3 camere
în Botoșani, Bulevardul Eminescu,
Aleea Nouă nr. 8, izolație
exterioară, geamuri termopan,
CT etaj intermediar și mobilat.
666 915 835.
Vând apartament în Baia-
Mare (Aleea Neptun) cu 2 camere,
baie, bucătărie, hol, centrală
proprie și calorifere noi,
geamuri termopan, izolat în
exterior. Preț: 28 mii euro, negociabil.
Mai multe informații
la telefon: 0040/746 371 260
(RO), 680 126 525 (ES).
Vând în Botoșani, strada
Popăuți 104, casă construită
în 2014, P+M, compusă din 6
camere, două băi, două bucătarii,
încălzire centrală prin sol și
calorifere, parter locuibil, 1305
mp, gradină, pomi, fântână,
beci. Preț 88.000€. Relații la
telefon: 0040 / 771 905 144 sau
0034 / 666 299 144.
Vând casă la țară, în satul
Moșteni, județul Teleorman, la
20 km de Alexandria. Casa este
în stil rustic, cu fântână în curte,
electricitate, 300mp casa, plus
1500mp curte. Preț negociabil,
15.000€. Mai multe informații
la telefon: 642 694 285.
MATRIMONIALE
Tânăr, 39 de ani, doresc să
găsesc o fată pentru o relație serioasă,
din comunitatea Madrid.
Telefon: 642 899 710.
Tânăr 40 ani, caut doamnă cu
vârsta până în 43 de ani, din comunitatea
Madrid, pentru o relație
de prietenie. Rog seriozitate! Telefon:
643 863 664.
Domn serios, fără obligații, doresc
să cunosc o doamnă serioasă
pentru o relație serioasă. Telefon:
641 838 920.
Domn, caut pereche, doamnă
cu vârsta între 60 și 65 de ani din
comunitatea Madrid. Telefon: 642
970 401.
Româncă, fără obligații doresc
să cunosc un domn serios
fără vicii, de 56-63 de ani. Rog
bun-simț. Telefon: 600 692 018.
Tânăr, 33 ani, șaten, ochi
albaștrii, 1,72m, simpatic, cu
simțul umorului, fără obligații,
doresc să cunosc o persoană sinceră,
drăguță și educată, pentru
o relație serioasă, posibil căsătorie.
Telefon de contact, whatsapp
695 416 022.
Caut pereche, doamnă între
60 și 65 de ani, din comunitatea
Madrid. Telefon: 642 970 401.
Domn, vârsta 52 ani, 1,77m
înălțime, 80 kg, doresc a
cunoaște o doamnă de vârstă
apropiată cu mine, din jurul
Madridului. Telefon: 642 027
919.
Am 39 de ani, aș dori să găsesc
o fată pentru o relație serioasă
din comunitatea Madrid.
Telefon: 642 899 710.
Domn de 45 de ani, singur,
fără obligații, muncitor,
înălțimea 1,80m, corp atletic,
ochi căprui, educat, pasionat
de pescuit, aș dori să cunosc o
doamnă cu vârstă apropiată pentru
o relație serioasă. Telefon:
642 620 120.
Domn, 44 de ani, divorțat de
2 ani, doresc să cunosc o doamnă
pentru o relație serioasă. Sunt
muncitor și educat. Fără vicii.
Telefon: 663 408 373.
Tânăr, 33 de ani, șaten, ochi
albaștri, 1,72 m, simpatic, cu
simțul umorului, fără obligații,
doresc să cunosc o persoană sinceră,
drăguță și educată, pentru
o relație serioasă, posibil căsătorie.
Telfon/ WhatsApp: 695
416 022.
Domn, 50 de ani, fără
obligații, divorțat, serios, doresc
să cunosc o doamnă serioasă.
Telefon: 641 838 920.
Tânăr, 44 de ani, fără
obligații, doresc să cunosc o
doamnă de vârstă apropiată,
pentru o relație de prietenie din
comunitatea Madrid. Telefon:
643 675 318.
Domn, 52 de ani, din
Zaragoza, doresc să cunosc o
doamnă de vârstă apropiată,
sinceră, pentru o relație serioasă.
Telefon: 637 591 099.
Doamnă, 52 de ani, 1,67/66,
mi-ar face plăcere să cunosc
pe cineva decent, din Madrid
sau împrejurimi. Telefon sau
WhatsApp: 641 114 522, doar
după ora 20.
Domn serios, familist, fără
obligații, divorțat, doresc să cunosc
o doamnă serioasă pentru
o relație serioasă. Telefon: 642
689 539.
Domn din Madrid, caut o
doamnă din comunitatea Madrid
pentru prietenie, eventual căsătorie.
Telefon: 642 510 373.
Tânăr 42 de ani fără obligații
familiare, doresc să cunosc o
doamnă / domnișoară cu vârsta
între 30-40 de ani pentru o
frumoasă prietenie, eventual
căsătorie. Cer și ofer seriozitate.
Telefon: 642 240 140, sau
cristivalahu1881@gamil.com
Doamnă, fără obligații, doresc
să cunosc un domn cu
vârsta între 50 și 55 de ani, serios
și educat, din Comunitatea
Aragón, pentru o relație de prietenie
și sinceritate. Persoanele
fără educație, să se abțină. Rog
seriozitate! Telefon: 655 140
120.
Domn, 48 de ani, sincer,
divorțat, din zona Madridului,
doresc să cunosc o doamnă de
vârstă apropiată, pentru o relație
de prietenie. Mă puteți suna la
telefon: 642 264 868.
Doamnă, 60 de ani, fără vicii,
doresc să cunosc un domn fără
vicii (nefumător) respectos, cu
situație financiară stabilă, de
vârstă apropiată, din Comunitatea
Madrid. Cei care nu se
regăsesc în cerințele mele îi rog
să nu deranjeze. Telefon: 642
232 174.
Doamnă de 49 ani, fără
obligații, din Zaragoza, doresc
să cunosc un domn serios, care
știe ce vrea de la viată, pentru
prietene sau o relație stabilă.
Doresc seriozitate! Număr de
contact: 642 090 617.
Tânăr înalt, simpatic, fără
obligații familiare, cu cei „7 ani
de acasă”, doresc să cunosc o tânără
până în 35 de ani cu același
calități, pentru o relație bazată
pe respect și sinceritate, eventual
căsătorie. Locuiesc și lucrez
în Madrid. Nu contează din ce
parte a Spaniei este persoana.
Telefon: 691 739 113.
Bărbat 59 ani, 1,67 m
divorțat, cult, educat, cu serviciu
în Madrid, doresc să cunosc o
doamnă din comunitatea Madrid
sau din împrejurimi cu vârsta între
47 - 56 de ani pentru o relație
de prietenie, bazată pe sinceritate
și respect reciproc. Telefon:
602 072 385.
Ardelean, 46 de ani, divorțat,
rezident în Valencia, cu o fetiță
de 11 în custodie, doresc să cunosc
o doamnă sinceră și serioasă
pentru prietenie/căsătorie.
Telefon: 642 407 119.
Doamnă, doresc să cunosc
un bărbat de 48 – 50 de ani, din
comunitatea Madrid, fără vicii,
pentru o relație seriosă, bazată
pe respect reciproc. Telefon:
603 302 314.
Bărbat singur, 48 de ani, doresc
să cunosc o doamnă de vârstă
apropiată, din comunitatea
Madrid, pentru o relație serioasă
și de lungă durată. Nu răspund
la beep! Telefon: 642 252 639.
Anunţurile de mică publicitate sunt
GRATUITE!
E-mail: redactia@
occidentul-romanesc.com
Prin SMS sau Whatsapp:
643 015 676