Occidentul romanesc nr 121 - editia - mai - 2021

occidentul

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania

ZIAR

GRATUIT

Anul XI - Nr. 121 / 24 pagini

MAI 2021

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!

„PESTE TOT PE UNDE

MERGI, POȚI GĂSI CEVA

CE SEAMĂNĂ CU ACASĂ”

„Cred că aș schimba partea asta cu nemulțumirea. Le-aș da un pic de speranță oamenilor, de

soare, cât să deschidă ochii, să vadă că nu e așa rău pe cât au impresia. Și aș face să fie mai

puțin praf și mai puțină poluare...”

Pagina 12-13

Ministrul Muncii așteaptă

până pe 11 mai propuneri

de la „pensionarii speciali”

pentru rezolvarea

inechităților din sistem

„În România sunt 9.500 de

beneficiari de pensii de serviciu

cu o pensie medie de 9.600 de

lei, existând o diferență...”

Pagina 04

Declarația anuală de venit

în Spania

„Neprezentarea declarației

atunci când sunteți obligat

duce la aplicarea unei amenzi

administrative, așadar este

important să vă informați

dacă sunteți obligat sau nu la

prezentarea declarației…”

Pagina 07

Limba noastră cea de toate

zilele

„Tradiția și istoria sunt firește

handicapul unei civilizații

care se vrea globalizată,

informatizată, dependentă,

anticulturală și obedientă sau

răzvrătită fără să știe prea bine

de ce...”

Pagina 11

„Ne dorim ca românii din

afara granițelor să simtă că

România îi dorește”

„Reprezentanți ai ministerelor,

autorităților centrale și

cultelor religioase s-au reunit

la Palatul Victoria, pentru a

stabili modalități prin care pot

fi sprijiniți românii care...”

Pagina 06

„Dacă îți iubești locul sau

orice loc din țara asta,

merită să te implici pentru

a aduce schimbare”

„Clasa politică, în primul

rând, cu oameni empatici, de

bună-credință. Apoi aș uni

comunitatea. Și în aceeași linie

aș aduce România de…”

Pagina 08-09

Sibiu: la pequeña ciudad

que superó a París

„Desde 2007, cuando fue

declarada Capital Europea

de la Cultura, la ciudad de

las orillas del río Cibin se

sitúa de manera habitual en

las altas clasificaciones de

destinaciones turísticas...”

Página 17


02

MAI

2021

Adrese şi informaţii utile

REPREZENTAREA

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5 linii)

•Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail: secretariat@

embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.com/ ambasada.

madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail: agregado.trabajo@

embajadaderumania.es •Birou de promovare economică şi comercială:

E-mail: oficina.comercial@ embajadaderumania.es

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa: Avenida

de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/ 917 344 004 (5

linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@ informatiiconsulare.

ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-17:00, vineri 09:00-16:00

•Jurisdicţii consulare: León (León, Palencia, Burgos, Zamora,

Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, Segovia), Insulele Canare (Las

Palmas, Santa Cruz de Tenerife) •Telefon de urgenţă: 0034/649 656

032 (doar pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa: Calle San

Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare pentru public:

C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle, Barcelona •Telefon:

0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax: 0034/934 341 109 •Email:

contact@ informatiiconsulare.ro, consuladogeneralenbarcelo@

telefonica.net •Site web: http:// barcelona.mae.ro •Program cu publicul:

luni-vineri 09:00-17:00 (între orele 09:00-14:00 se primesc cererile

pentru servicii consulare, între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele

solicitate) •Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza Circular

nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177 •Fax:

0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.ro •Program

cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se primesc solicitările

pentru serviciile consulare, între orele 16:30-17:00 se eliberează

documentele solicitate) •Telefon de urgenţă: 0034/608 956 278 (pentru

cazuri de deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Galicia

(La Coruña, Lugo, Pontevedra, Orense), Asturia, Cantabria, Ţara

Bascilor (Alava, Guipuzcoa, Vizcaya), Navarra, La Rioja

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la Plana

•E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964 212 446,

0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964 257 053 •Site

web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă: 0034/677 842 467

(numai pentru cazuri de deces, accidente sau alte situaţii de dificultate

deosebită) •Program cu publicul: luni-joi: de la 09:00 la 13:30 (preluare

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu, fără

excepţie, înainte de orele 13.00), de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte);

vineri: 09:00-11:30 (preluare documente; cererile pentru acte notariale

se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00

(eliberare acte), 14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie,

audienţe etc., cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de

acordare a vizei de intrare în România, eliberare vize, cu programare);

închis în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926 231

170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere documente

pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea actelor; vineri: 09:00-

17:00 doar servicii programate (audienţe, oficieri casatorii, depuneri

juramânt, penitenciare etc.) •Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790

(doar pentru cazuri de arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii

consulare: Comunitatea Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real,

Albacete, Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro

•Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954 230 947,

0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:30-14:00

pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-16:30 pentru eliberarea documentelor

•Telefon de urgenţă: 0034/648 212 169 (va fi utilizat strict

pentru cazuri de urgenţă, accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare:

Andaluzia (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen,

Granada), Regiunea Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla

Consulatul României la Zaragoza: Adresă: Calle Camino de Las

Torres nr. 24, 50008 Zaragoza •Program cu publicul: luni- vineri, orele

9.00 -14.30 pentru depunerea documentelor în vederea procesării (doar

cu programare prealabilă online pe www. econsulat.ro), orele 14.30-

15.00 eliberarea pașapoartelor și a altor documente solicitate prin intermediul

oficiului consular (fără programare). •Informații consulare

pentru cetățeni români: Telefon: +34 976 481 429; +34 976 093 063

- aceste numere de telefon sunt conectate direct la call-center-ul consular

care funcționează la București în cadrul Ministerului Afacerilor

Externe. •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro • În cererea de

informații trebuie să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru

a primi informații consulare specifice în funcție de zona geografică.

• Site-web: https://zaragoza.mae.ro •Jurisdicție Consulară: Comunitatea

Autonomă Aragón, respectiv provinciile Zaragoza, Huesca și Teruel.

Această ediție a fost tipărită cu sprijinul Secretariatului General al

Guvernului - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Conţinutul acestei ediţii nu reprezintă poziţia oficială a Secretariatului

General al Guvernului - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Publicație lunară gratuită

Produs și editat de:

EL OCCIDENTE RUMANO

Depósito Legal: M-30588-2013

COORDONATOR PROIECT:

Michael Harrison Cronkite

FONDATORI:

Kasandra Kalmann Năsăudean

Florin Valentin Barbu

CO-FONDATORI:

Răzvan Ionescu

Dan Aurelian Pătrașcu

Michael Harrison Cronkite

DIRECTOR EDITORIAL:

Kasandra Kalmann-Năsăudean

MARKETING-PUBLICITATE:

Dan Aurelian Pătrașcu

Alina Marinescu Ortiz

SECRETAR DE REDACȚIE:

Andra Costandache

REDACTOR-ȘEF:

Dan Caragea

REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:

Ilinca Fodor Van Scheyk

SENIORI EDITORI:

Letiţia Coza

Gabriela Căluțiu Sonnenberg

Vavila Popovici

Zoe Stoleru Martí

CONTACT:

redactia@occidentul-romanesc.com

kasandranasaudean@occidentulromanesc.com

www.occidentul-romanesc.com


Kasandra Kalmann-Năsăudean

Jurnalist investigații,

membru CCNMA,

director editorial - OR

Pandemia schimbă pe zi ce

trece societatea românească

şi, în egală măsură, pe fiecare

dintre noi, indiferent în ce

colț din lume trăim. Nu cred să

mai aibă cineva vreo îndoială.

Modul de viaţă al fiecăruia,

începând cu satisfacerea trebuinţelor

primare, de hrană şi

adăpost, până la cele din vârful

piramidei lui Maslow, de securitate

afectivă şi comuniune

spirituală, este dat peste cap.

De la activitatea profesională

şi asigurarea traiului pentru

ziua de mâine, până la relațiile

de familie şi reconfigurarea

spațiilor privat/public, de la

mecanismele de guvernare, la

cele de comunicare publică,

totul este diferit şi nu în puține

puncte esențiale, radical diferit

de cum stăteau lucrurile acum

nici un an de zile. Lumea se

schimbă accelerat şi, odată

cu ea, noi. Iar odată cu noi,

lumea!

Cuvânt înainte MAI

2021 03

„Ipocrizia este mama tuturor relelor,

iar prejudecata rasială este copilul

sau favorit”

Una dintre consecințele

cele mai importante ale acestor

schimbări este solidificarea

unei noi componente a

păturii superpuse de la noi, a

ierarhiei de statut social bazată

în principal pe parazitarea

puterii instituțiilor birocraticadministrative

şi autoritar-represive

ale statului, respectiv

pe relația privilegiată cu

resursele sociale gestionate

de acestea, după modelul

sanctificat de tranziția noastră

păguboasă: „abonatul

bugetar”. Numesc această

nouă componentă a puterii

„aristocraţia roșie”. Oameni

de afaceri şi oameni din sfera

instituțiilor publice, oameni şi

personaje ale lumii interlope,

micro grupuri de interese şi

profesional-ocupaționale, o

întreagă şi bizară „lume nouă”

a fost catapultată, în decurs

de câteva luni, în postura de

„mica nobilime”, un strat social

subțire, dar important, al

super-privilegiaţilor acestor

vremuri ale pandemiei.

Aceeaşi ipocrizie ne salvează

aproape din orice necaz.

„Ipocrizia monetară” ne

ţine la adăpost de uriaşa criză

economică în care suntem cufundaţi

ca într-o bulă artificială.

Tot ipocrizia ne salvează

şi „idea de cultură”. Toate făcăturile,

de la cele muzicale la

cele cinematografice şi de la

cele ale artei plastice la cele

teatrale au fost „democratic”

acreditate ca „produse culturale”.

Să decidă piaţa liberă!

Dacă mai toată lumea cumpără

manele că, oricum, nu

are bani de Édouard Manet,

Amedeo Modigliani sau

Claude Monet, cine-i de vină?

Asta cere publicul, asta-i cultura!

A fost nevoie doar de o

uşoară briză de ipocrizie şi

„lumea bună” a acceptat totul,

dând elegant ochii pe spate.

Doar snobii cei mai deplorabili

mai refuză azi să „valorizeze”

şi să prizeze creaţia

clasică de manele a lui „Sile

Ciocoi”, jalnic încremeniţi

cum au rămas, în glodul mitocănismului

dâmbovițean. S-a

pus deja şi la Ateneu! Manele,

nu Flautul!

Cât despre acordul subiect

- predicat, dacă v-a deranjat

cumva aici, el a devenit

de multă vreme, facultativ.

De toate felurile şi tipurile!

Miniștrii de la cultură, ei înşişi,

un fel de manelişti. Dacă

există o paradigmă care să

oglindească mai bine starea

învățământului românesc,

de la cum este conceput,

la cum este „condus” şi se

desfășoară, atunci aceea este

„forma universală a manelei”.

Manelizarea învățământului

este, nu o metaforă,

ci o descriere cât se poate de

precisă a realității înconjurătoare.

Ei, și ce dacă? Ipocrizia

e aici, gata să ne salveze. De

la cele mai înalte nivele, până

la firul ierbii. Ar mai fi ceva

de făcut? Poate să urmăm îndemnul

geniului specialist în

anatomia şi fiziologia ipocriziei,

pe care literatura română

l-a dat universalității, Teodor

Mazilu: „Treziţi-vă în fiecare

dimineaţă!”

Foto: Aïda Amer/Axios


04

MAI

2021

„Educație la Înălțime”

Departamentul pentru

Dezvoltare Durabilă din cadrul

Secretariatului General

al Guvernului, în parteneriat

cu Asociația Cartierul Creativ

Carolina și Aspire Teachers,

a lansat, miercuri, 28 aprilie

a.c., proiectul „Educație la

Înălțime”. Formatul inovator,

testat anterior într-un proiect

pilot, presupune organizarea

unor lecții din zone spectaculoase

de unde vor fi transmise

LIVE inclusiv imagini filmate

cu drona. Scopul este de

a oferi acces tuturor elevilor

la conținut educativ atractiv

despre cele 17 Obiective de

Dezvoltare Durabilă.

„De fiecare dată când

vorbesc despre cele 17

Obiective pentru Dezvoltare

Durabilă, țin să scot

în evidență importanța

educației și a sănătății. În

ultimul an s-a accentuat

și mai mult nevoia de a ne

apropia mai mult asupra

acestor domenii. Atât orele

clasice cât și cele online

pot fi mai interesante dacă

se fac într-un mod inovator.

Venim în sprijinul elevilor și

profesorilor din toată țara

care vor avea acces la lecții

dinamice cu exemple practice

astfel încât să învețe mai

multe despre lumea din jurul

lor, despre dezvoltare durabilă.

Aceasta este motivul

pentru care Departamentul

pentru Dezvoltare Durabilă

s-a implicat pentru extinderea

la nivel național al

Actualitate

Ministrul Muncii așteaptă până pe 11 mai propuneri de la

„pensionarii speciali” pentru rezolvarea inechităților din sistem

Ministrul Muncii, Raluca

Turcan, a afirmat că, până pe

data de 11 mai, sunt așteptate

propunerile de la beneficiarii

de pensii speciale, precizând

că este vorba de șase categorii

de beneficiari de asemenea

pensii, scrie ziare.com.

„Până pe data de 11 mai

așteptăm propunerile de la

beneficiarii de pensii speciale.

Fac aici mențiunea,

cred eu necesară după toate

informațiile apărute în spațiul

public, că atunci când vorbim

rabilă, într-un mod care pune

în valoare competențe de secol

21, în special colaborarea

și gândirea critică;

• promovarea unor lecții

interactive centrate pe elev,

care folosesc cele mai noi

tehnologii;

• crearea unor lecții-model

accesibile tuturor profesorilor

din țară.

Cine poate participa.

Lecțiile sunt realizate de către

profesori și învățători dedicați

din toate cele opt regiuni

de dezvoltare economică a

României, fiecare transmițând

lecții din zona sa. Profesorii

vor fi selectați din rețeaua

Aspire Teachers, o comunitate

de profesori excelenți, lideri

în comunitățile lor, dedicați și

adaptați noilor generații, dar

și din alte rețele de profesori

valoroși.

Profesorii-gazdă pot fi

de pensii speciale nu ne referim

la pensiile ocupaționale

din sistemul de apărare și

ordine publică. Sunt șase

categorii de benefi ciari de

pensii speciale și, după ce

primim propunerile concrete

din partea benefi ciarilor,

practic din partea sistemului,

noi începem activitatea.

S-a constituit și un grup politic

la nivelul coaliției și vom

pune la final o variantă care

să reducă din inechitățile din

sistemul public de pensii per

profesori cu elevi în clasele

III-IV sau V-VII din orice

școală din România care vor

să primească în direct lecțiile

transmise live. Cele opt lecții

vor fi realizate în perioada

martie-iunie 2021, după un

calendar clar al transmisiunilor.

O clasă-gazdă are nevoie

doar de un videoproiector, un

laptop conectat la internet și

multă curiozitate.

proiectului Educație la

înălțime. Vom continua să

susținem inițiative prin care

să dezvoltăm cele mai bune

instrumente pentru educația

generațiilor viitoare.”, a declarat

László Borbély

La conferința de lansarea

proiectului au mai participat

domnul Zoltán Kallós, secretar

de stat în Ministerul

Educației, inițiatorii proiectului

și o parte dintre profesorii

implicați în realizarea

lecțiilor. Lecțiile realizate

vor include și activități nonformale,

precum experimente,

jocuri și sarcini interesante.

Obiectivele proiectului lansat

miercuri, 28 aprilie, sunt:

• familiarizarea elevilor cu

obiectivele de dezvoltare duansamblu”,

a declarat Raluca

Turcan.

La data de 29 martie,

Raluca Turcan a anunțat că

a prezentat reprezentanților

categoriilor care beneficiază

de pensii de serviciu, cinci

proiecte inițiate de Ministerul

Muncii pentru modificarea

cadrului legislativ. Ministrul

a adăugat că schimbările preconizate

urmăresc reanalizarea

factorilor favorizanți și a ponderii

dintre aceștia și criteriul

contributivității.

Prima lecție va fi transmisă

pe 6 mai. Pentru a primi

informațiile de conectare și

pentru a rămâne la curent cu

evoluția proiectului, un profesor

sau un director de școală

poate completa un scurt formular:

http://bit.ly/3lf3aPN

Un exemplu de lecție este

disponibil aici: https://www.

youtube.com/watch?v=zJ8L-

FzuoRQâ

„În România sunt 9.500 de

beneficiari de pensii de serviciu

cu o pensie medie de 9.600

de lei, existând o diferența

uriașă între ce se plătește pe

contributivitate și ce vine de la

bugetul de stat. Pe de altă parte,

sunt aproximativ 90.000 de

români care au ajuns la vârsta

de pensionare și care nu

au acces nici măcar la pensia

minimă socială, pentru că nu

au stagiul minim de contributivitate,

de 15 ani”, a explicat

atunci ministrul Muncii.

Scandalurile PNL-USRPLUS

pornesc de la bani

Deși la nivel central lucrurile

între Partidul Național

Liberal (PNL) și USRPLUS

par că au găsit o rezolvare

după conflictul generat de

demiterea lui Vlad Voiculescu

de la Ministerul Sănătății, în

mai multe zone din țară, și

chiar în București, mariajul

celor două formațiuni politice

este marcat de ample tensiuni.

„Nu peste tot s-a realizat

marea alianță PNL-USR-

PLUS, așa cum o vedeți

acum la nivel central, deși și

acolo sunt probleme. Avem

mari probleme în unele zone

din țară, unde ai noștri nu

reușesc deloc să se înțeleagă

cu cei de la USRPLUS. Totul

pornește de la bani, asta

e realitatea. Uitați-vă ce se

întâmplă la Iași, la Sectorul

1 și acum și la București. E

foarte greu să te înțelegi cu

cei de la USRPLUS, oricât

de mult ne-am dori noi să salvăm

niște aparențe. Trebuie să

recunoaștem, ce s-a întâmplat

la Primăria Capitalei ne-a

șocat, chiar nu ne așteptam

la asta. Aici sunt consecințele

remanierii lui Vlad Voiculescu,

în mod clar”, au precizat surse

liberale pentru Ziare.com

Discuțiile pe tema bugetului

din Capitală, cel al

Sectorului 1, precum și al

municipiului Iași, au scos la

iveală problemele cu care se

confruntă, în realitate, relația

dintre PNL și USRPLUS,

oficializată în urmă cu câteva

luni.



06

MAI

2021

De interes

„Ne dorim ca românii din

afara granițelor să simtă

că România îi dorește”

Reprezentanți ai ministerelor,

autorităților centrale și

cultelor religioase s-au reunit

la Palatul Victoria, pentru a

stabili modalități prin care

pot fi sprijiniți românii care

trăiesc, studiază și muncesc

în afara granițelor, precum

și în comunitățile istorice.

În cadrul reuniunii, au fost

analizate măsurile și politicile

publice pentru sprijinirea

românilor și comunităților

românești de peste hotare și

direcțiile de acțiune asumate

de Departamentul pentru

Românii de Pretutindeni și de

ministere, prin Programul de

Guvernare.

Discuțiile au vizat proiectele

Diaspora Hub, punctul unic

de contact unde românii din

afara granițelor vor putea găsi

informații utile și care își propune

să devină interfața statcetățean

în diaspora, Centrul

Comunitar Mobil al Diasporei,

care să asigure asistență itinerantă

comunităților de români

din diaspora și să adune date

despre fluiditatea fluxului migratoriu

dintr-un stat european

către altul. De asemenea, politicile

de reinserție, fenomenul

de „migrație a creierelor”

și problematica redobândirii

cetățeniei române, echivalarea

diplomelor și a studiilor s-au

regăsit pe agenda discuțiilor.

„Programele dezvoltate

pentru comunitățile de peste

graniță necesită o abordare

trans-instituțională, iată de

ce ne-am reunit și ne propunem

să ne întâlnim periodic,

colaborând eficient pentru a

realiza ce ne-am propus” a

declarat secretarul de stat pentru

Românii de Pretutindeni,

Oana Ursache, care a prezidat

întâlnirea.

La reuniunea organizată de

DRP au participat Dan Barna,

viceprim-ministru, Sergiu

Hossu, șeful Cancelariei

rim-ministrului, Abrudean

Mircea, secretarul general

adjunct al Guvernului, și

Sandra Pralong, consilier

de stat pentru Relația cu

Românii din Afara Granițelor

al Președintelui României.

„Ne dorim ca fiecare

cetățean român să simtă că

țara lui îi ține o ușă deschisă

în continuare. Ne dorim ca

românii din afara granițelor

să simtă că România îi

dorește”, a declarat vice-

prim-ministrul Dan Barna.

„Îmi doresc să fim un partener

de nădejde al tuturor

invitaților prezenți astăzi, aici,

astfel încât să putem colabora

pentru ca fiecare român care

locuiește în străinătate să găsească

în instituțiile românești

eficiența și disponibilitatea de

care au atât de multă nevoie”,

a susținut secretarul general adjunct

al Guvernului României,

Mircea Abrudean.

„Diaspora e România.

Românii de pretutindeni

vor avea un cuvânt de spus

în luarea deciziilor pentru

țara lor!” - a afirmat Oana

Ursache, secretarul de stat

al Departamentului pentru

Românii de Pretutindeni. La

reuniune au mai participat

reprezentanți ai instituțiilor

care ar putea contribui la

elaborarea și implementarea

de politici publice adresate

românilor din diaspora și din

comunitățile istorice.

Videoconferință de stimulare a

relațiilor economice între județul

Timiș și Spania

Ambasada României în

Regatul Spaniei a continuat

seria evenimentelor de promovare

în mediul de afaceri

românesc a oportunităților de

afaceri cu Spania. De această

dată, partenerul Ambasadei

a fost Camera de Comerț,

Industrie și Agricultură

(CCIA) Timiș, reprezentată de

președintele executiv Florica

Chiriță.

În mesajul de bun venit,

Gabriela Dancău, ambasadorul

României la Madrid a încurajat

companiile românești să

își extindă afacerile în Spania,

prin exporturi sau investiții,

și a trecut în revistă cele mai

importante avantaje oferite de

această piață.

Consulul general al

României la Sevilla, Bogdan

Stănescu, a prezentat viitorul

forum economic și misiunea

comercială programate să se

desfășoare în toamna acestui

an la Sevilla și a invitat CCIA

Timiș să se alăture acestui

proiect.

Prezentările tehnice realizate

de reprezentanții Biroului

de Promovare Comercial-

Economică al Ambasadei,

Iulia Schnecker și Bogdan

Bădescu, s-au axat pe evoluția

economiei spaniole în contextul

crizei sanitare, sectoarele

economice cu oportunități

de export pentru companiile

românești, detalii despre

cultura de business spaniolă

și modalitatea în care biroul

economic poate sprijini companiile

românești în procesul

de internaționalizare în Spania.

Evenimentul s-a bucurat

de intervenții din partea

președintelui Consiliului

Județean Timiș, Alin Nica,

prefectului județului Zoltan

Nemeth și consulului onorific

al Spaniei la Timișoara, José

Miguel Viñals.

,,Uniunea Europeană EU și

vecinătățile sale într-o lume postpandemică”

Ministrul afacerilor externe

Bogdan Aurescu a participat

luni, 26 aprilie 2021, alături

de omologii spaniol, Arancha

González Laya, și polonez,

Zbigniew Rau, la webinar-ul

cu tema Uniunea Europeană

și vecinătățile sale într-o lume

post-pandemică, organizat

de Institutul Regal Elcano,

la inițiativa Ambasadei

României în Regatul Spaniei

și Ambasadei Poloniei în

Regatul Spaniei.

Oficialul român a subliniat

că Uniunea Europeană are

ocazia de a-și consolida profilul

de actor relevant pe scena

internațională, prin susținerea

proceselor de transformare

democratică în statele din

Vecinătate și printr-o abordare

echilibrată a celor două dimensiuni

ale Politicii Europene de

Vecinătate, estică și sudică.

A accentuat importanța ca

UE să își asume un rol influ-

ent în propria sa vecinătate,

prin proiectarea securității și

valorilor democratice, pentru

a putea fi un actor credibil la

nivel global. A subliniat necesitatea

unui angajament solid

al UE în sprijinul statelor din

Vecinătate, centrat pe identificarea

unor răspunsuri adecvate

la provocările de securitate

din regiune și pe o contribuție

substanțială la reglementarea

conflictelor prelungite.

A subliniat necesitatea

eficientizării și dinamizării

Parteneriatului Estic, prin

asumarea unei viziuni strategice,

pe termen lung, a UE

pentru statele din Vecinătatea

Estică. S-a arătat favorabil

extinderii cooperării UE cu

statele partenere cele mai

avansate - G eorgia, R epublica

Moldova și Ucraina -, inclusiv

pe palierul securității,

precum și pentru continuarea

sprijinului pe care UE îl oferă

statelor partenere pentru gestionarea

efectelor pandemiei

de Covid-19.

A evocat rezultatele recentei

reuniuni în format trilateral

România-Polonia-Turcia pe

teme de securitate, la care au

fost invitați miniștrii de externe

din Georgia și Ucraina pentru

a aborda aspectele de securitate

și evoluțiile recente din

regiunea Mării Negre. A amintit

că această reuniune a fost un

prilej de reafirmare a sprijinului

pentru integritatea teritorială

și suveranitatea Georgiei

și Ucrainei, în granițele recunoscute

internațional ale celor

două state, precum și pentru

aspirațiile euro-atlantice ale

acestora.

Comunicatul de presă, care

include și transcriptul discursului

în limba engleză al ministrului

Bogdan Aurescu,

poate fi accesat aici: https://

www.mae.ro/node/55530


Declarația anuală

de venit în Spania

Juridic MAI

2021 07

Ioana Brătuleanu

Avocat (Madrid – Spania)

În data de 07 aprilie a început

campania pentru prezentarea

declarației anuale de

venit în Spania pentru anul

2020. Însă, având în vedere

indemnizațiile primite anul

trecut, din ERTE sau similare,

a veniturilor de la diverși

plătitori sau acordarea venitului

minim vital, foarte mulți

dintre dumneavoastră au nedumeriri

în ceea ce privește

obligativitatea prezentării

declarației. Neprezentarea

declarației atunci când sunteți

obligat duce la aplicarea unei

amenzi administrative, așadar

este important să vă informați

dacă sunteți obligat sau nu la

prezentarea declarației anuale

de venit.

Cine este obligat să prezinte

declarația anuală de

venit pentru anul 2020?

Contribuabilii sunt obligați

să prezinte declarația anuală

de venit în cazul în care au

obținut venituri mai mari de

22.000 (douăzeci și două de

mii) de euro anual de la un

singur angajator sau care au

avut mai mult de un angajator

cu condiția ca cel de al

doilea angajator să îi fi plătit

contribuabilului mai mult de

1.500 (o mie cinci sute) euro.

Sunt de asemenea obligați la

prezentare contribuabilii care

au obținut venituri mai mari

de 14.000 (paisprezece mii)

de euro anual și care au avut

mai mult de un angajator cu

condiția ca cel de al doilea angajator

să îi fi plătit contribuabilului

mai mult de 1.500 (o

mie cinci sute) euro, cei care

primesc pensie compensatorie

sau alimentară din partea

fostului soț, când angajatorul

nu e obligat să facă rețineri

pe venit sau când se primesc

venituri supuse unui tip fix de

reținere. După cum puteți observa,

cazurile generale sunt

ușor de înțeles și calculat, însă

situația se poate complica în

anumite cazuri și de aceea e

indicat să consultați un contabil

în privința obligativității

prezentării declarației pe venit.

Cum trebuie să procedeze

contribuabilii care au

primit în anul 2020 venitul

minim vital? De subliniat

ca noutate pentru declarația

corespunzătoare anului 2020

este faptul că persoanele

care au primit venitul minim

vital (ingreso mínimo

vital) prevăzut în Decretullege

20/2020, din 29 mai și

toate persoanele care locuiesc

împreună cu acestea

sunt obligate să prezinte

declarația corespunzătoare

de venit, astfel cum prevede

art. 33.1.f și 2.c din textul

legal menționat, indiferent

dacă se îndeplinesc sau nu

condițiile din articolul 96 din

Legea privind venitul, care se

referă la cazurile în care contribuabilul

este obligat să declare.

Ce înseamnă asta? Că o

persoană care a primit venitul

minim vital va fi obligată să

facă declarația anuală de venit

indiferent dacă depășește

sau nu pragurile economice

menționate anterior, iar cei

care conviețuiesc cu beneficiarul

venitului (inclusiv

minorii), vor fi și ei obligați

la realizarea declarației indiferent

de veniturile obținute.

Cum trebuie să procedeze

contribuabilii care au

primit în anul 2020 venituri

din ERTE? Pentru cei care

au primit venituri de la SEPE

(Servicio de empleo publico

estatal) pentru ERTE în

anul 2020 se consideră ca au

avut doi plătitori, astfel că

vor fi obligați la prezentarea

declarației pe venit dacă venitul

obținut de la cel de-al

doilea plătitor și următorii (în

cazul în care sunt mai mulți)

depășește suma de 1.500 (o

mie cinci sute) de euro dacă

suma veniturilor totale anuale

depășește 22.000 (douăzeci

și două de mii) de euro. De

asemenea, există obligativitatea

prezentării declarației și

atunci când suma primită de

la al doilea plătitor depășește

suma de 1.500 (o mie cinci

sute) de euro și suma veniturilor

totale anuale depășește

14.000 (paisprezece mii) de

euro.

Ca exemplu, dacă un angajat

în 2020 a primit în total

suma de 21.000 de euro:

16.000 euro de la societatea

unde lucrează și 5.000 euro de

la SEPE pentru ERTE, având

doi plătitori, va fi obligat să

prezinte declarația anuală

pe venit dat fiind că suma ce

provine de la al doilea plătitor

e mai mare de 1.500 euro,

iar veniturile totale depășesc

14.000 de euro.

Dacă un contribuabil

primește în anul 2020 venituri

totale de 12.500 euro,

din care 10.000 primește de

la SEPE pentru ERTE și de la

firma unde lucrează primește

2.500 euro, chiar dacă are

doi plătitori, veniturile totale

nu depășesc suma se 14.000

euro, așadar nu va fi obligat la

prezentarea declarației anuale

de venit.

În ce alte cazuri există

obligativitatea prezentării

declarației? De asemenea,

există posibilitatea

obligativității prezentării

declarației anuale de venit

în cazul în care veniturile

obținute în anul 2020 provin

din capital mobil cum ar fi

dividende, dobânzi, depozite

sau valori de venit fix etc. sau

câștiguri patrimoniale (venituri

ce provin din Fonduri de

Investiții, premii pentru participarea

la concursuri sau jocuri

etc.), cu limita de 1.600

(o mie șase sute) euro pe an,

cu anumite excepții.

Există posibilitatea

obligativității prezentării

declarației anuale de venit

în cazul în care veniturile

obținute în anul 2020 provin

din exploatarea bunurilor

imobiliare sau subvenții, cu

limita de o mie euro pe an. Nu

trebuie să prezinte declarația

pe venit cei care obțin venituri

integrale din muncă sau din

capital mobil sau imobil ori

din alte activități economice,

până la un venit de o mie de

euro și pierderi inferioare de

cinci sute euro.

Cum putem prezenta

declarația și până când?

Termenul pentru prezentarea

declarației anuale pe venit

pentru anul 2020, indiferent

de rezultat, a început în data

de 7 aprilie și se termină pe 30

iunie 2021, inclusiv. În cazul

în care declarația este pozitivă

și aveți de plătit, plata bancară

se poate face până la data de

25 iunie 2021 și se poate realiza

integral sau în rate. Dacă se

alege modalitatea de plată în

rate, se va achita 60% în momentul

prezentării declarației

și restul de 40% până la data

de 5 noiembrie inclusiv.

Prezentarea se poate face

electronic prin internet, cu

certificat digital recunoscut,

număr de referință sau sistemul

Cl@ve Pin sau prin confirmarea

schiței declarației

(borrador), la care se poate

avea acces pe pagina Sediului

electronic al Agenției

administrației fiscale. De

asemenea, prezentarea se mai

poate face prin aplicația care

poate fi descărcată pe telefon

ori personal cu programare

prealabilă la instituțiile

abilitate începând cu data

de 27 mai 2021. De ase-

menea, puteți apela la serviciul

telefonic de prezentare

a declarației pe venit al

Agenției administrației fiscale

începând cu data de 04 mai

până pe 29 iunie 2021 la numerele

de telefon 901223344

sau 915530071.

Dacă declarația mi-a dat

rezultat negativ, ce termen

are Agenția administrației

fiscale să îmi plătească?

Termenul de înapoiere al impozitului

pe venit achitat este

de șase luni de la terminarea

termenului de prezentare a

declarației fiscale, adică până

la data de 30 decembrie 2021

sau de la data prezentării

declarației, dacă a fost prezentată

după expirarea termenului

limită.

***

Autor: Avocat Ioana

B ratuleanu (Madrid) Colaborator

voluntar la Occidentul

R omânesc

Avocat ICAM specializat în

Drept internațional

Telefon: 642.308.360, E-mail:

secretaria@ brilawabogados.

es


08

MAI

2021

Primar de nota 10

„Dacă îți iubești locul sau orice loc din țara asta,

Occidentul Românesc vă

prezintă, în ediția lunii mai, un

nou interviu cu unul dintre primarii

„altfel” din România:

Elena Lasconi, fost jurnalist,

care a câștigat alegerile locale

din 2020 în Câmpulung

Muscel și a devenit prima

femeie primar a localității.

De la instalarea ca primar,

în doar câteva luni, Elena

Lasconi a reușit să depună o

serie de proiecte pe fonduri

europene, să atragă donații și

sponsorizări pentru renovarea

policlinicii din oraș și să ia o

serie de decizii care vizează

curățenia spațiului public,

deși multe dintre ele nepopulare,

dar asumate curajos de

fosta jurnalistă devenită edil

într-o comunitate de care s-a

îndrăgostit și pe care o simte

ca fiind acasă.

Elena Lasconi este născută

la Hațeg, în județul Hunedoara

și a lucrat ca jurnalist la ProTV

din anul 1995. A fost corespondent

și prezentator la ProTV

Deva, la început, iar după

mineriada din 1999 a ajuns

la București – prezentator de

știri, corespondent special și

de război. Despre viața și activitatea

ei povestește chiar ea

pe blogul personal, elenalasconi.ro.

Are o fiică plecată la

Paris și o pasiune pentru arta

culinară. A realizat numeroase

campanii sociale ca jurnalist,

iar în politică și administrație

publică locală a decis să se

implice din „furie”, după cum

spune chiar ea. A candidat la

alegerile locale din toamna

anului 2020 din partea USR și

a câștigat primăria cu aproape

60% din voturile locuitorilor

din Câmpulung Muscel.

Camelia Jula: Cum ați decis

să faceți pasul dinspre jurnalism

înspre administrația

publică locală?

Elena Lasconi: Furia m-a

motivat să îl fac. Eu am fost

foarte implicată în societatea

civilă, de la acțiuni pe care leam

făcut cu ONG-uri cunoscute

în țară, cum ar fi „Dăruiește

viață”, „Magic Camp”,

„World Vision România”,

„Salvați Copiii”, UNICEF

și altele, până la participarea

la proteste de stradă, precum

cele generate de Ordonanța

13, Colectiv, 10 august – când

au dat cu gaze. Dar, în ciuda

acestei implicări, am văzut că

practic nu se schimbă nimic.

Stăteam la un moment dat pe

canapea și mă uitam la știri șimi

aduc aminte că am văzut o

secvență în care Liviu Dragnea

îl invita la toaletă pe fostul meu

coleg, Alex Dima (reporter

ProTV) și mi s-a părut un gest

revoltător, de o aroganță dusă

la extrem... Atunci m-am gândit

că dacă stau în bula mea, cu

prietenii mei, cu familia mea

(pentru că poți să ai o viață

foarte liniștită și confortabilă

și chiar pot spune că am avut

și eu o viață foarte bună), nu

se va schimba nimic în societate.

Părerea mea este că politicienii

trebuie să lucreze în

interesul cetățeanului și atât, și

sper ca, dacă Dumnezeu m-a

ajutat să devin primar aici, la

Câmpulung, să pot să inspir

câțiva oameni – și dacă este

unul singur de bună-credință

pe care îl inspir să intre în politică,

pentru că doar așa se pot

schimba lucrurile, atunci clasa

noastră politică se poate transforma.

Altfel nu se schimbă

nimic. Trebuie să pui umărul

și să faci concret ceva. Asta

am hotărât eu să fac. Poate că

pare simplu, din exterior, dar

să știți că a fost extrem de greu

și acum este și mai greu. Dar

vă mărturisesc că merită!

Camelia Jula: Și de ce

ați ales Câmpulung Muscel,

după o viață trăită în

București?

Elena Lasconi: Este adevărat

că nu am o legătură de

rudenie în Câmpulung, dar pur

și simplu aici simt că este acasă

pentru mine. Iubesc locul

acesta, are o vibrație pământul

din zona asta și doar dacă vii

și stai aici măcar o zi realizezi

acest lucru. Mi-am cumpărat o

să le reproșez nimic în sensul

acesta, pentru că nu ai cum să

vii cu bucurie și să lucrezi cu

spor într-un birou care arată

prăfuit, cu perdele din anii ‚ 80,

n-ai cum să performezi într-un

loc întunecat...

Camelia Jula: Care au

fost primele schimbări făcute

după preluarea mandatului?

Elena Lasconi: Am început

cu adresele email ale

angajaților, apoi să amenajăm

puțin primăria. La intrare

acum totul arată civilizat,

iar oamenii sunt întâmpinați

cu „bună ziua, bine ați venit,

cu ce vă putem ajuta”. Este

un mare pas înainte față de

cum era. Apoi, m-am luptat,

pur și simplu la propriu, să

se deschidă spitalul din oraș.

Era singurul spital Covid din

județul Argeș. Nu a fost ușor!

Și acum am fi fost un spital

închis și de spitalul acesta depind

120.000 de oameni, nu

e vorba doar de cetățenii din

Câmpulung. Am luptat pentru

asta și am reușit să îl redeschicasă

aici, în urmă cu vreo 16

– 17 ani, aici mi-am petrecut

toate vacanțele, weekend-urile

și am simțit că aici vreau să

trăiesc. Dacă îți iubești locul

sau un loc din țara asta, merită

să te implici pentru a schimba

ceva, merită să faci pasul înspre

politică și administrație

publică locală.

Camelia Jula: Care

considerați că au fost principalele

avantaje care v-au

ajutat să câștigați primăria?

Elena Lasconi: Cred că

păsarea, în primul rând. Faptul

că îmi pasă de oameni. Oamenii

citesc în ochii tăi dacă ești

sau nu autentic. Este adevărat

că a fost și avantajul că sunt

o figură cunoscută, dar figura

aceasta cunoscută nu mi-a dato

nimeni pe tavă, am muncit

pentru ea 27 de ani, în presă,

m-am ținut de treabă și am făcut

meseria asta de calitate, nu

am făcut compromisuri și am

fost mereu tot așa, cu tot sufletul

în interesul oamenilor. Cele

mai multe materiale și campanii

pe care le-am făcut eu au

fost campanii sociale și cred că

da, e un avantaj să ai o figură

cunoscută, dar nu este suficient.

E nevoie de autenticitate

și să ai o echipă bună alături

de tine. Echipa asta entuziastă

și bună s-a format în jurul meu

și mă bucur foarte mult că au

venit oameni tineri și valoroși

alături de mine. Practic, știți

foarte bine, Argeșul e roșu de

când se știe, noi suntem singurul

punct de altă culoare.

Vechea clasă politică avea aici

o structură foarte bine pusă la

punct și totuși am câștigat cu

aproape 60%, asta spune foarte

multe și despre dezamăgirea

oamenilor. Ei au arătat în septembrie

că vor altceva. Și-au

pus încrederea în mine, prin

votul lor, iar eu voi încerca să

nu îi dezamăgesc.

Camelia Jula: Ce ați găsit

în primărie, când ați ajuns

în funcție (vorbim atât de lucruri

bune, cât și mai puțin

bune)?

Elena Lasconi: Nu am

găsit un colectiv aici, o echipă.

Oamenii nu comunică

între ei, departamentele sunt

împrăștiate, nu sunt organizate

constructiv, șefii stau în

niște birouri, un departament

e împărțit în două camere etc.

Unii oameni erau speriați de

schimbare, mai ales că nu știau

și nici acum nu știu cum să mă

ia, că nu am nicio prietenie

aici, nicio rudă, iar în primărie

sunt foarte mulți fini, rude ale

foștilor primari, cum se practică

peste tot. Mai mult decât

atât, am găsit mizerie. La propriu.

Clădirea acestei primării

este senzațională și vreau să o

fac să arate uimitor, cum merită.

Aici a fost bătaie de joc

ce s-a întâmplat cu ea. Băile

și gunoiul spun foarte multe

despre calitatea unui om. La

fel și despre calitatea unei

administrații. Am descoperit

că ploua în sala mare, sala de

festivități, iar în pod aveam un

heleșteu și nimeni nu a făcut

absolut nimic. Apoi, oamenii

nu aveau adrese email. Primul

lucru pe care l-am făcut

în primele două săptămâni

a fost ca toată lumea să aibă

adresă email @primariacampulung.ro.

Ce am descoperit cu bucurie

a fost o mână de oameni,

puțini, funcționari publici care

muncesc până le dă sângele pe

nas și nu se uită la ceas. Mă

bucur pentru că există, dar sunt

puțini. Majoritatea angajaților

de aici lucrează la program și

nu o fac cu pasiune și nu pot

dem. Au venit alături de mine

ONG-uri și prin sponsorizări

am reușit să adunăm 354.000

de euro pentru a renova secția

de pediatrie de la spital.

Vreau să renovez policlinica

și deja am primit 400.000 de

lei donații pentru asta și urmează

și altele (de care sunt

sigură, nu sunt doar povești).

În policlinică, așa cum s-a întâmplat

în anii ’90, unele cabinete

s-au vândut medicilor,

altele sunt închiriate, e acolo

o struțo-cămilă și astfel acolo

nu poți face niciodată nimic

pe fonduri europene, iar banii

de la buget sunt foarte puțini.

Iar din 1964 nu s-a mai făcut

nimic în această policlinică.

Astfel că vreau să o renovăm

din donații și sponsorizări, la

standarde europene și să îi

punem și lift. Pentru că avem

un paradox, desigur: radiologia

(care datează din anii ’70)

este la etaj, iar dacă îți rupi

piciorul ai nevoie să te ducă

cineva în brațe acolo, pe scări.

Este aberant.


Primar de nota 10 MAI

2021 09

merită să te implici pentru a aduce schimbare”

Camelia Jula: Ați reușit

deja să depuneți și proiecte

pe diverse tipuri de fonduri?

Elena Lasconi: Da, am

depus primele documente

la Compania Națională de

Investiții pentru a deschide

prima creșă din Câmpulung

și am prins partea de eficientizare

energetică, tablete,

dezinfectanți pentru toate

instituțiile de învățământ din

Câmpulung. Mă mândresc

foarte tare cu faptul că orașul

Câmpulung are cea mai mare

concentrare de unități de

învățământ pe suprafața hărții

desfășurate, dacă l-am privi

așa. Totodată, lucrez la un proiect

foarte mare pentru a schimba

vechile conducte de apă și

canalizare. Câmpulung a fost,

după știința mea, al doilea oraș

din România, după Iași, care a

avut apă la robinet. Deci avem

conducte de apă vechi de 103

ani. Calitatea apei, care este

extraordinară, este alterată de

aceste conducte, așadar vrem

să le schimbăm. Plus, pe cele

de azbociment care nu mai sunt

conforme potrivit normelor europene.

Totodată, am adus bani

la buget pentru prima dată în

istoria orașului – am primit

bani de la Guvern, 12 milioane

de lei. Bugetul orașului

este de 12 milioane de euro,

eu îmi propun să îl triplez prin

accesare de fonduri europene și

chiar cred că voi face mai mult

de atât.

Camelia Jula: Dar ați luat

și decizii catalogate drept nepopulare...

Elena Lasconi: Da, sunt

foarte multe decizii nepopulare

pe care le-am luat și deja

toată lumea îmi spune că nu

voi mai fi aleasă în al doilea

mandat. Dar eu am venit aici

nu ca să îmi fac o carieră politică,

ci pentru a face treabă

bună. Una dintre aceste decizii

nepopulare este că vom demola

garaje, balcoane, construite

ilegal, cotețe și alte nenorociri

de pe lângă blocuri, ca să facem

locuri de parcare, spații

verzi, locuri pentru petrecerea

timpului liber, locuri de joacă

pentru copii. Sigur că asta nu

convine tuturor, vă dați seama!

Mai ales că e greu să înțelegi că

după atâția ani nu mai merge

cu „merge și așa”. Sunt niște

lucruri pe care le faci pentru că

așa trebuie să fie făcute lucrurile.

Nu mai putem continua ca

până acum. Apoi, pentru zona

de centru, am trimis notificări

la toată lumea ca să își refacă

fațadele și să schimbe termopanele

cu geamuri cu lemn,

pentru că este sit urban, este

un oraș istoric, cel mai bine

conservat – pentru că ne-a

ajutat Dumnezeu, nu pentru

că s-a implicat administrația –

din Țara Românească, să își ia

reclamele de pe fațadă și acestea

să fie conforme. Și pentru

toate lucrurile astea eu sunt

„aia rea”. Dacă de 30 de ani

nu s-a făcut nimic, nu are cum

să se facă acum, și mai ales de

către o femeie... Prima femeie

primar din istoria acestui oraș!

Deja am un dosar la DNA,

plângeri la diverse instituții,

petiții la Curtea de Conturi, dar

eu știu că nu am făcut nimic.

Astfel de plângeri sunt făcute

de oameni care vor să te blocheze

din toate direcțiile, atât

reprezentanți ai vechii clase

politice, cât și oameni folosiți

pentru așa ceva. Nu îmi este

teamă, nu mă las intimidată,

deși sunt obiectul unei campanii

de hărțuire cum nu vă puteți

imagina. Toate lucrurile astea

probabil ar dezarma pe

oricine, dar vă spun sincer:

dacă nu vom face asta (adică

să ne implicăm), nu se va

schimba nimic. Și asta înseamnă

de fapt că lucrurile

tru a îmbunătăți calitatea vieții

oamenilor. Asta este esențial!

Asta trebuie să facă un primar.

Dar sincer vă spun că nu am

timp să mă uit în stânga și în

dreapta, ci merg pe ce simt: ce

simt eu, aia fac.

Camelia Jula: Cum ajută

experiența de jurnalist de

până acum la desfășurarea

activității ca primar?

Elena Lasconi: Un lucru

este cert: Nu ai ce să cauți în

jurnalism dacă nu ești curios

și dacă nu ești empatic. Empatia

este o calitate pe care ar

trebui să o aibă orice lider. Ar

trebui să o aibă politicienii (și

mie mi se pare că asta lipsește

majorității politicienilor, iar noi

nu prea avem lideri sau oameni

care să ne inspire). Așadar, empatia

mă ajută și acum, plus

faptul că știu cum funcționează

instituțiile statului, unde să sun,

știu cum merge treaba, cum

se duc documentele, unde să

merg mai departe cu o problemă.

Deschid uși pentru că

am argumente, știu cum să

vorbesc, cum să pun problema.

Astea sunt niște lucruri

foarte importante. Nu vreau să

rămân în istorie, să fac o carieră

ca politician. Îmi doresc

ca acest moment să rămână

în istorie ca momentul în care

s-a unit comunitatea și s-au

întâmplat lucruri bune pentru

Câmpulung. Nu pentru că sunt

eu aici, persoana mea este nesemnificativă.

Dar dacă eu pot

să fiu instrumentul care să ajute

la treaba asta, foarte bine! Eu

asta îmi doresc din tot sufletul

să fac pentru că mi se pare că

asta contează. Viața este despre

iubire și despre oamenii pe care

îi întâlnești în jur, nu este despre

contul din bancă, ce casă

ai, ce mașină conduci...

Camelia Jula: Vă propun

un exercițiu de imaginație:

aveți o baghetă magică la

dispoziție. Care ar fi primele

trei lucruri pe care le-ați

schimba la România cu ajutorul

ei?

Elena Lasconi: Clasa politică,

în primul rând, cu oameni

empatici, de bună-credință.

Apoi aș uni comunitatea. Și în

aceeași linie aș aduce România

de dincolo de granițele țării

înapoi acasă.

Camelia Jula: Occidentul

Românesc le vorbește românilor

din diaspora, plecați din

țară din motive financiare, în

căutarea unui loc de muncă

mai bun, pentru studii etc. Ce

le-ați spune acestor oameni,

care ar fi mesajul către ei, în

special către cei care tânjesc

la întoarcerea acasă?

Elena Lasconi: Chiar vreți

să mă faceți să plâng... și fiica

mea este în Franța, astfel

că întrebarea aceasta e foarte

personală. Le-aș spune... să

nu piardă exercițiul de a vorbi

limba română, acasă, cu copiii

lor. Le doresc să nu ajungă să

viseze în altă limbă decât în cea

română! Și le-aș mai spune că

îi așteptăm acasă! Și mi-aș dori

ca toți cei care muncesc în afară

și s-au dus acolo pentru a le

fi mai bine să ne reprezinte cu

mândrie.

Camelia Jula: Care este viziunea

dumneavoastră pentru

Câmpulung Muscel?

Elena Lasconi: Viziunea

este că în zece ani această localitate

va trăi din turism. Că

vom ajunge, dacă nu în acest

mandat, măcar în următorul

(dacă oamenii vor mai avea

încredere în mine) să fim o

stațiune turistică de interes

național, că vom participa la

târgurile internaționale de turism.

Suntem la două ore de

București, nu este aglomerat

vor merge din rău în mai rău.

Camelia Jula: Ce ați preluat

în primărie la capitolul

proiecte pe fonduri europene

și care sunt planurile de viitor

la acest capitol?

Elena Lasconi: Era un proiect

aproape finalizat pe POCU

(Programul Operațional Capital

Uman), care nu înseamnă

nimic, au venit niște bani pentru

niște persoane defavorizate

(și aici sunt multe semne

de întrebare legate de aceste

persoane cărora li s-ar fi făcut

mutație la Câmpulung doar ca

să se bifeze un program). Să

zicem că un avantaj ar fi că au

rămas niște bani în comunitate.

Era început un program pe

iluminat, dar eu am tras tare

ca să fie dus la bun sfârșit, adică

să primim finanțare. Erau

începute demersurile pentru

proiectul pe gaze, pe POIM,

care era sortit eșecului pentru

că nu întrunea punctele necesare,

erau puțini oameni cuprinși

în proiect, nu s-ar fi primit

finanțarea. Am făcut o colaborare

cu comunele din jur, ca să

fim mulți, l-am depus, nu știu

dacă vom primi finanțarea, dar

în ceea ce mă privește pe mine

am făcut tot ce a fost omenește

posibil. Gândiți-vă că nu avem

cadastru la străzile din oraș, nu

poți face nimic fără ridicare topografică,

am făcut o grămadă

de cadastre la zeci de străzi și

am prins cam 1.300 de gospodării

pentru conectarea la

rețeaua de gaze, plus încă trei

comune. Vreau să depunem și

un proiect mare pe mobilitate

urbană pentru a cumpăra autobuze

electrice și a reface, prin

același program, străzile pe

care vor circula aceste autobuze,

inclusiv cu infrastructura

subterană, cabluri îngropate

etc. Țin foarte mult și la un

program verde, avem aprobate

deja niște granturi norvegiene

în acest sens (până acum am

depus proiecte pe tot ce a fost

deschis). Vreau să ajungem cu

Câmpulung la cei mai mulți

metri pătrați de verdeață pe

cap de locuitor.

Camelia Jula: Care sunt

exemplele de bune practici

care v-ar inspira, ca primar

(mă refer la alte primării din

România sau de oriunde altundeva

din Europa, spre

exemplu)?

Elena Lasconi: Bolojan,

Boc, Damian... Cu ce mă inspiră,

de fapt? Pentru că realitatea

de la Câmpulung nu se pupă

cu cea de la Oradea, Ciugud

și Cluj, dar lecția lor este că

dacă ai această posibilitate,

să accesezi fonduri europene,

trebuie să faci tot ce e posibil

să se întâmple și, de asemenea,

că proiectele trebuie să fie penpe

autostradă, se mănâncă bine

aici, ai aer curat, apă bună, se

pot face investiții imobiliare

pentru că prețurile sunt mici

acum. Asta e viziunea. Să

văd oameni mai zâmbitori pe

stradă, nu mai vreau să văd

oameni cu capul plecat. Îmi

doresc ca Bulevardul Pardon

să devină o emblemă după ce

va fi refăcut. El are o poveste:

s-a filmat „ Titanic Vals” acolo.

Se numește Pardon pentru

că bucureștenii veneau la

Câmpulung în vilegiatură și era

atâta aglomerație pe bulevard,

că se loveau cu coatele și ziceau

„pardon, pardon, pardon”. Îmi

doresc să facem multe evenimente,

fiindcă așa vom atrage

mai mulți turiști și localnicii vor

fi mai fericiți. Îmi mai doresc să

avem străzi la care să nu mai

lucrăm 50 de ani apoi. Îmi doresc

să nu mai existe gospodării

fără apă, gaz, canal, internet.

Îmi doresc să vină aici oameni

de calitate, care să muncească

de la distanță, din Câmpulung,

unde avem și școli bune pentru

copii – ce îți dorești de la

locul unde vrei să te muți? Să

învețe copilul într-o școală performantă,

să ai aer curat, apă

bună și să ai unde să te simți

bine. Am citit undeva ceva ce

mi-a plăcut foarte mult: orașul

este ca o petrecere. Rămâi după

ora la care ți-ai propus numai

dacă îți place. Asta îmi doresc

eu pentru Câmpulung.

A consemnat: Camelia Jula

Fotografii: Arhiva personală

Elena Lasconi / Primăria

Câmpulung Muscel


MAI

10

2021

Toiul primăverii

Pagină realizată de Letiția Coza

Foto: Camelia Jula

Pagina copiilor

Iisus din copilărie

Iisuse, ca să te urci la Ierusalim de Florii,

Treceai și prin orașul unde eram la școală.

Cum te-așteptau sufletele de copii să vii,

Plângând pe la gazde-n cămăruța goală!

Tu ne mântuiai și ne trimiteai iar la părinți,

Cu brișci și căruțe pornindu-ne-acasă

Sub soarele cu luciri fierbinți

Pe drumuri domoale de plasă.

Și ajungeam la cuiburile noastre prin sate

Înaintea rândunelelor întârziate.

Amurgurile își ardeau în cer rășina

Prin nori întruchipând răstigniri și vedenii.

Clopotele mâhnite înmormântau lumina

Și lin o coborau amestecând-o-n denii.

Toată săptămâna ți-o închinam numai ție

Și patimilor tale minunate,

Dar bătea în noi, ascuns, tainica bucurie

Că toate sunt un joc măreț și tu le birui pe

toate.

Joi porneam în cete la pădure

S-adunăm călțunași și viorele,

Umpleam de chiot și cântec dealurile sure,

Uitând că ești mort și c-o să te împodobim

cu ele:

Zăceau pe sfânta masă biete flori vinete,

încă înfrigurate,

Și printre ele lucea, vie, zugrăvită pe icoană,

Roșia floare a coastei tale însângerate

Și stropii de sânge picurați din coroană.

Dar dacă zarzării erau înfloriți, făceam jaf,

Și te-năbușeam sub troiene de cununițe

Pe tine și pe tot alaiul de pe sfântul epitaf,

Iosif, Nicodim, mironosițe

Și Maica Domnului cu mahrama pe cosițe.

Vineri te prohodeam apoi de-a bine.

Biserica era o slavă de fum și pară,

Vădanele boceau toți morții pe-afară,

Mama mă strângea la piept cu suspine

Și muream și noi toți cu tine

Până ce duminica înviam iară:

Tu ca să te urci la cer și să te schimbi la față,

Noi să ne-ntoarcem jinduiți la viață,

La ouă, la miel, la cozonaci

Și la scrânciobul aninat între copaci.

Mângâietorule încununat de spini,

Oricâte amărăciuni am înghițit pe cale,

Mi-s încă stupii sufletului plini

De toată mierea amintirii tale.

Idilă

Când primăvara prin livede

Pășește lin cu flori în poală,

Tăcutul codru cum o vede

Ca un voinic viteaz se scoală.

Și stând în calea ei să iasă,

Cu dor năvalnic s-o pătrunză,

Încinge brâu de umbră deasă

Și-mbracă zalele de frunză.

Țesuți din floare lângă floare,

Îl prind potirii de minune;

Dar când pe creștetu-i de soare

Un coif de cer albastru-și pune,

Lucește fața lui întoarsă,

Căci de sub chivăra senină

Pe umeri largi i se revarsă

Bogate plete de lumină.

Când zâna pregetă, cu teamă,

Și se oprește pe cărare,

El mișcă brațele, o cheamă

Și freamătă de nerăbdare.

Iar când a prins-o-n braț de-a dreptul,

Ca toți de nunta lor să știe,

De vânt curat își umflă pieptul

Și chiuie de bucurie.

Pedeapsa macului

Arde Macul se să-nsoare

Macul roșcovanul,

C-a pus ochii pe Cicoare...

Nu-i ca ea o altă floare

Mândră în tot lanul.

Pețitoare mai de viță,

Meșteră la toate,

Este Baba Gărgăriță,

Mult vestita doftoriță.

Ea din ladă scoate,

Și-și îmbracă cojocelul

Roșu ca bujorul,

Cu bobițe de tot felul,

Și-nnodându-și testemelul,

Repede-și ia zborul.

Într-o foaie de zorele

Duce tot ploconul,

Trei semințe mărunțele,

Ca s-arate doar cu ele

Că-i bogat coconul.

Însă floarea mult iubită,

Fată mai aleasă,

Nu-i cu Macul potrivită,

Ci-i cu Flutur logodită

Și-i va fi mireasă.

Craiul Flutur, domnul mare,

Mânios, pe dată,

S-aruncă pe vânt călare,

Și-ajungând la Mac în zare

A pornit să-l bată.

Cu aripile-aurite

Strașnic îl lovește...

Jos cad foile izbite,

Și din urmă, risipite,

Vântul le gonește.

Gărgărița,-nspăimântată,

S-a ascuns de frică

Într-un bob și stă-ncuiată.

Iar mireasa, răzbunată,

Ochii și-i ridică.

Râd cicorile și lanul...

Crește veselia,

Că din Macul Roșcovanul

A rămas acum, sărmanul,

Numai măciulia.

Toiul primăverii

Pe coaste ierburi spânzură nebune,

Vâlvoi de flori, salcâmi ies la uluci,

Duc tei adânci miresme în zăbune

Şi-i verde viersul mierlelor prin nuci.

S-amestecă în clocot firi şi lume,

Foi bat în vânt, aripi aşteaptă-n ou,

Şal nou de ape-i lacul fără spume,

Răsfrângerea de sălcii un ecou...

E primăvară până-n slăvi... Şi grele

De seva cerului ţâşnită-n nori,

Azurul înfrunzeşte rândunele

Şi zările dau muguri de cocori.


Educaţie şi cultură MAI

2021 11

Dan Caragea (Portugalia)

Critic literar, publicist, eseist,

critic de artă, critic de teatru și

traducător român. Este lusitanist,

specialist în psihologie și

lingvistică computațională. Din

2011, Senior Editor în cadrul

redacției Occidentul Românesc,

iar din 2019, redactor-șef.

Continuăm lectura celebrei

cărticele „Limbajul neutru

din perspectiva genului

în Parlamentul European”,

apărută în 2018.

Academia Română, oarecum

uzurpată în drepturi și

menire, ar fi trebuit să fie prima

instituție care să se plece

sau să răbufnească în fața

indicațiilor Parlamentului

European. Poate că viitoarea

ediție a DOOM-ului va

menționa originea europeană

a unor norme. Dar să urmărim

textul în continuare:

„Dacă în urmă cu 10 ani,

denumirile de funcții/profesii

la feminin când erau însoțite

de determinant erau folosite

exclusiv la masculin doamna

ministru, doamna director,

acum uzul atestă din ce în ce

mai des și formele feminine:

doamna directoare, doamna

ministră.

Uzul impune norma, căci

femininul trebuie să se vadă

cu prisosință, așa cum se

întâmplă în alte limbi romanice.

Prin urmare, doamnă

directoare este firesc, dar

românul continuă să spună

doamnă judecător, doamnă

ministru, doamnă prim-ministru,

doamnă premier...

Oare vom spune, cum prezice

PE, doamnă judecătoare,

doamnă ministră, doamnă

prim-ministră, doamnă premieră

(sic!)...

„De asemenea, sunt atestate

frecvent forme precum:

cercetătoare științifică, comentatoare

politică, asistentă-șefă,

inspectoare șefă, consilieră

șefă, funcționară superioară,

ingineră șefă, secretară de stat,

ministră adjunctă, membră de

partid.”

Aici va trebuie ca DOOMul

să analizeze și să vadă

dacă este vorba de o altă

funcție, ca la „redactor-șef”,

„inspector-șef” și dacă nu

cumva se impune cratima.

Lista indicată în broșură

nu pare alcătuită de vreun

specialist, ci de tineri debil

școlarizați, cu funcții mari,

care populează Bruxelles-ul

și instituțiile publice de peste

tot, și de la care nu vor ieși

decât astfel de specimene de

indicații pretins științifice.

Ideea obsesivă e politică:

folosirea cât mai abundentă

a femininului unde se poate

și restingerea masculinului

generic. Bruxelles-ul nu lasă

ca limbile să-și urmeze calea

lor naturală. Aidoma tuturor

puterilor autoritate, UE

simte nevoia să alinieze, să

disciplineze în numele unui

ideal: egalitarismul. De la

sex, la minorități, chiar cu

prețul îngrădirii libertății

de exprimare. Cum limba

reflectă socialul și politica,

ne putem întreba dacă toate

aceste ajustări de paradă nu

ascund mai degrabă profundele

mârșăvii politice și de

corupție de care dau dovadă

peste tot oamenii politici de

azi. Nimeni nu tună împotriva

unor venituri nejustificate,

a nepotismului care paralizează

aparatele de stat, a

șpăgii care funcționează mai

abitir ca în comunismul desfrânat...

Nimeni nu trage la

răspundere guvernele pentru

ineficacitate, biserica pentru

îndărătnicie, nimeni nu se

sinchisește cu cheltuielile

unor armate de funcționari

și politicieni care umplu săli

imense parlamentare dormitând...

Să demasculinizăm

funcțiile și profesiile, așa

cum vom desexualiza genul,

depigmenta neamurile

și amuți religiile, mai ales

pe cele creștine... Tradiția și

istoria sunt firește handicapul

unei civilizații care se vrea

globalizată, informatizată,

dependentă, anticulturală

și obedientă sau răzvrătită

fără să știe prea bine de ce.

Este răspântia, abisul în care

civilizația noastră, al cărei

ultim avânt a fost epoca interbelică,

se va prăbuși indiscutabil.

Și aceasta pentru

simplu fapt: că nu rezolvăm

nimic esențial, nu creăm,

ci conducem din Bruxelles

ceva ce nu are nici formă,

nici trup, nici destin.

Așadar, fără ocoliș,

bruxelleza este engleza pe

care suntem îndemnați să o

pastișăm, să o digerăm ca

romgleza viitorului. Iată și

proba, ca să nu zică cineva

că inventez.

„TRADUCEREA CU-

VÂNTULUI GENDER

În ultimii ani, termenul

gender a început să fie tradus

din ce în ce mai mult

prin gen. Lărgirea câmpului

Limba noastră cea de

toate zilele (4)

Ați auzit de neutralitatea genului în limbă? (II)

semantic al cuvântului „gen”

pentru a include aspecte socio-culturale

care creează

anumite reprezentări ale

„masculinului” și „femininului”

este ireversibilă și în limba

română. Sintagmele construite

cu ajutorul cuvântului

„gen” s-au răspândit deja nu

numai la nivel academic,

profesional (ONG-uri), ci și

oficial (Camera deputaților,

Ministerul Justiției etc.).

Astfel că termeni precum

gender relations care poate

în urmă cu un deceniu era

tradus ca relațiile între sexe,

acum se traduce prin relațiile

de gen. În formularele oficiale,

administrative mai ales,

gender se traduce prin sex în

contexte precum female/male

gender ‒ de sex masculin/feminin.

Gender se poate traduce

prin expresii care conțin cuvintele

„bărbați” și „femei”,

mai ales sintagma gender

equality ‒ egalitatea între

bărbați și femei, în sinonimie

perfectă cu termenul egalitatea

de gen. Nu trebuie făcută

confuzie însă între egalitatea

de șanse între bărbați și femei

(egalitate circumscrisă

în general domeniului ocupării

forței de muncă, a accesului

la educație etc.) și

egalitatea de gen/egalitatea

între bărbați și femei, care

desemnează egalitatea în toate

domeniile vieții sociale și

private.

Gender se traduce numai

prin cuvântul „gen” în sintagme

precum:

studii de gen (gender studies)

dimensiune de gen (gender

dimension)

perspectivă de gen (gender

perspective)

cote de gen (gender quoatas)

identitate de gen (gender

identity)

integrarea perspectivei de

gen (gender mainstreaming)

Comisia pentru drepturile

femeii și egalitatea de gen

Grupul la nivel înalt privind

egalitatea de gen și diversitatea.

Tot prin cuvântul gen se

traduce gender și în toate cazurile

în care reiese clar că

intenția persoanei care a redactat

textul este de a face o

distincție între sexul biologic

și ansamblul caracteristicilor

sociale sau culturale dobândite

sau asociate celor două

sexe biologice.”

Să lăsăm acum la o parte

dezbaterea pe temele amintite,

care abia se regăsește

în presă, și la care societatea

noastră mai are mult de

lucru și să vedem ce ne mai

recomandă PE:

Citim, indirect, un recent

articol de pe ȘTIRILE

PROTV

„PARLAMENTUL

EUROPEAN: CUVINTE-

LE „MAMA” ȘI „TATA”

AR TREBUI EVITATE ÎN

DOCUMENTELE OFICIA-

LE LA NIVEL EUROPEAN

Dată publicare:

18-03-2021 19:03

Dată actualizare:

18-03-2021 19:49

Autor: Sorina Ionașc

Cuvintele „mama” și

„tata” ar trebui evitate în

documentele ofi ciale la nivel

european și ar trebui folosit

termenul de „părinți”.

De asemenea, „pitic” ar

trebui înlocuit cu „persoană

de statură mică”, iar în loc

de „homosexuali” și „lesbiene”

ar trebui spus „persoane

gay” și „persoane lesbiene”.

Recomandările apar într-un

ghid intern al Parlamentului

European menit să ajute personalul

acestei instituții să

comunice despre dizabilități

minorități sexuale și aspecte

ce țin de rasă, etnie și religie.

[...]

Din dorința de a nu jigni

pe nimeni, direcția de

personal din Parlamentul

European a elaborat un ghid

lingvistic pentru angajații

săi, în relație cu minoritățile

etnice, sexuale sau persoanele

cu dizabilități. Astfel,

cuvinte care pot avea o

conotație negativă ar trebui

evitate, cel puțin în documentele

ofi ciale europene. Așa

s-a ajuns ca termenii precum

„mama” și „tata” să intre la

categoria „de evitat”.

Ghidul care circulă în

Parlamentul European este

strict intern și nu este obligatoriu

pentru nicio țară. Se

referă însă la înlocuirea unor

cuvinte controversate, precum

„nebuni sau demenți”,

cu altele acceptate, cum ar

fi „persoane cu probleme de

sănătate mintală”. Nu sunt

agreate nici cuvinte pitici sau

pigmei, ci persoană de statură

mică, iar cuvântul țigani

trebuie înlocuit cu romi, șinți

sau nomazi. Și pentru a nu

jigni familiile monoparentale,

fi e cele în care părinții

au același sex, și cuvintele

mama și tata au ajuns să fi e

evitate.

Ca să liniștească apele,

Parlamentul European a venit

cu lămuriri.

Acesta recomandă utilizarea

termenului ,,părinți”

strict în contextul formularelor

administrative și al

contextelor asemănătoare.

Se adresează în special traducătorilor

din Parlamentul

European și nu a fost conceput

pentru a emite recomandări

referitoare la activitatea

și declarațiile deputaților europeni.

Un precedent există. În

Paris, din 2018, în documentele

administrative, termenii

mama și tata au fost

înlocuiți cu părinte 1 și părinte

2. O astfel de măsură îi

nemulțumește chiar și pe unii

membri ai comunității LGBT.

Adrian Teleșpan, scriitor,

membru al comunității

LGBT: „Acel moment când

grija întreține relații sexuale

cu noi, împotriva voinței

noastre. Termeni ca homosexual,

poponar, bulangiu

și așa mai departe ‒ acestea

pot să jignească. În privința

acestor doi termeni, primele

cuvinte pe care le învață un

copil, mama și tata, acestea

nu pot jigni pe nimeni. E

un pic trasă de păr chestia

asta”.

Parlamentul European a

declarat Uniunea, în urmă cu

câteva zile, drept zona liberă

pentru comunitatea LGBT.

În România însă, mai e cale

lungă până la acordarea de

drepturi civile cuplurilor de

persoane de același sex.

[...]

Deși există încă din

2018 o decizie a Curții

Constituționale, care obligă

statul român să reglementeze

o formă a uniunii între

persoane de același sex,

toate proiectele de lege pe

această temă sunt îngropate

în sertarele comisiilor parlamentare.”

(va urma)


12

MAI

2021

În cadrul campaniei de

excelență a românilor din diaspora

derulată de publicația

Occidentul Românesc vă

propunem, în această ediție,

să cunoașteți o tânără de

31 de ani, care de zece ani

este stabilită în Bruxelles,

Belgia: Anda Iulia Pan.

A urmat acolo studiile de

masterat și a rămas să își

construiască o carieră întrun

domeniu competitiv și

solicitant: arhitectura.

Deși recunoaște că limba

franceză nu era punctul

ei forte, Anda a trecut cu

ușurință peste acest obstacol

și acum nu doar că lucrează

într-o instituție publică belgiană

(unde a ajuns ca urmare

a experienței și pregătirii

sale), dar și-a și întemeiat o

familie „bilingvă”, alături de

partenerul ei de viață belgian,

copiii acestuia și copilul

pe care îl așteaptă împreună,

foarte curând.

„Eu m-am născut în

Petroșani, județul Hunedoara,

oraș unde am urmat și cursurile

școlii generale și

ale liceului. Am plecat la

București apoi, unde am

studiat trei ani arhitectură la

Universitatea de Arhitectură

și Urbanism Ion Mincu”, rememorează

Anda. De acolo,

a plecat cu o bursă Erasmus

în Belgia și... nu s-a mai întors

în România. Iar acum,

în viitorul imediat, deoarece

concediul de maternitate

Campania de excelenţă

„Peste tot pe unde mergi poți

este scurt în Belgia, părinții

ei din România se vor muta

și ei acolo, cu ea. „Pasul decisiv

pentru ei a fost când leam

spus că sunt însărcinată.

Vor să fie mai aproape de

noi, de nepoți... o viață ai,

dacă acum nu ești alături de

familie, atunci când?”

Camelia Jula: Arhitectura

a fost o alegere dorită de

tine, ca viitoare carieră sau o

întâmplare?

Anda Iulia Pan: Dintotdeauna

am pictat, a fost pasiunea

mea de mic copil, iar în perioada

liceului ezitam dacă să mă

duc la Drept Internațional sau

la Arhitectură. Până la urmă,

am ales Arhitectura, pentru că

era mai apropiată de pasiunea

mea și bine am făcut, pentru că

pot îmbina partea creativă cu

partea tehnică și cred că mi se

potrivește mai mult decât mi

s-ar fi potrivit Dreptul.

Camelia Jula: Cum ai

ajuns la studii în Belgia?

Anda Iulia Pan: A fost o

decizie aleatorie, ca să spun

așa. Când am decis să aplic

pentru un master Erasmus am

avut de ales între a merge la

o universitate unde se vorbea

engleză sau la o universitate

unde se vorbea altă limbă.

Am ales atunci să merg la o

universitate unde se vorbea

franceză, deși decizia mea nu

prea avea o logică anume la

acel moment, fiindcă mereu

am fost bună la engleză și la

germană, dar nu la franceză

în mod special. Am avut de

ales între universități din Paris

și Bruxelles, iar Bruxelles-ul

m-a atras pentru că e mai mic

decât Parisul, mai puțin aglomerat,

mai puțin scump. Și așa

am ajuns la Bruxelles, un oraș

pe care nu îl cunoșteam, despre

care nu știam mai nimic, în

afară de instituțiile europene pe

care le găzduiește. A fost cumva

o întreagă surpriză venirea

mea aici.

Camelia Jula: Cum ai decis

să rămâi în Belgia?

Anda Iulia Pan: Decizia

de a rămâne în Belgia a venit

pe parcursul studiilor, nu am

intenționat de la început să

rămân. Dar după primul an de

studii la Bruxelles, am hotărât

că doresc să îmi termin aici

masterul, deși a fost un pic

complicat să fac asta, pentru

că Universitatea de Arhitectură

din București însemna șase

ani de studiu, iar aici erau doar

cinci și anumite cerințe legate

de diploma de licență. Până

la urmă am reușit să trec prin

toate condițiile birocratice, am

făcut și al doilea an de master

în Bruxelles (tot arhitectură,

desigur) și ulterior am început

să lucrez.

Camelia Jula: Care a fost

parcursul tău profesional de

după terminarea studiilor și

până în prezent?

Anda Iulia Pan: Timp de

opt luni după terminarea masterului

am lucrat în alt domeniu,

nu în cel în care aveam

diploma, dar în acest timp am

trimis zeci de CV-uri către birouri

de arhitectură. Timp de

cinci ani și jumătate, am lucrat

într-un birou de arhitectură,

iar acum lucrez în cadrul unei

primării – e vorba de una din

primăriile comunelor care alcătuiesc

Bruxelles-ul. Acesta

este format din 18 comune

(sunt echivalentul sectoarelor

din București) și fiecare are primărie

proprie. Fiecare e ca un

oraș în sine. Fiecare primărie

gestionează partea ei de oraș.

Toate aceste primării sunt sub

tutela Regiunii ( Regiunea

Capitalei Bruxelles). Eu lucrez

la Primăria Ixelles, zona unde

și locuiesc, angajată ca arhitect

la serviciul tehnic. Aici ne

ocupăm de patrimoniul acestei

instituții și al comunei administrate

de ea (școli, săli de sport,

teatre etc.), suntem răspunzători

pentru întreținerea și renovarea

acestor clădiri.

Camelia Jula: Ai fost una

dintre persoanele care se

adaptează repede unui loc

nou sau ai avut nevoie de o

perioadă de timp de ajustare,

să spunem așa?

Anda Iulia Pan: Am fost

una dintre persoanele care

s-au integrat foarte repede. Fiind

student Erasmus, am intrat

într-un mediu cu colegi din

multe alte țări, dar și localnici,

astfel că integrarea a venit de la

sine. La început mi-a fost puțin

mai greu cu limba, pentru că,

așa cum spuneam, nu vorbeam

franceza atât de bine pe cât ar

fi fost necesar, dar asta s-a

rezolvat repede. După un an

de stat într-o altă țară, cu altă

limbă, se învață ușor. Traiul

de aici cu siguranță a fost diferit,

dar nu am avut dificultăți

în a mă adapta la el. Cred că

singura dificultate era... dorul

de casă! Dar când ești tânăr,

student, cu multe oportunități,

cu multe variante, dorul nu

prevalează, chiar dacă îl simți.

De altfel, și decizia mea de a

rămâne la Bruxelles a fost bazată

pe dorința de a avea mai

multe oportunități în carieră,

în arhitectură. Mi-am dorit să

pot lucra aici unde am simțit

că pot fi apreciată și pot aduce

și eu, la rândul meu, valoare.

Toți colegii mei din România

se plângeau că le era greu, nu

erau mulțumiți, le era greu să

lucreze ca stagiari, era greu

de găsit un stagiu, spuneau că

sunt exploatați, plătiți puțin

sau deloc, astfel că toate aceste

informații au contribuit la decizia

mea – nu mă atrăgea deloc

să revin în România pentru

stagiul ca arhitect. Însă nici nu

am luat o decizie de a rămâne

toată viața aici, ci mai degrabă

am mers pe ideea: „Vom vedea

ce va fi.”

Camelia Jula: Spuneai că

o perioadă după încheierea

studiilor ai lucrat în alt domeniu.

A fost dificil să găsești

de lucru în domeniul pentru

care te pregătiseși?

Anda Iulia Pan: Da, așa

este, timp de opt luni am vândut

diamante într-un magazin

din aeroport, aceasta a fost o

urmare a serviciului găsit în

studenție (mă refer la ultimul

an de facultate de aici, când am

lucrat ca să mă întrețin). Dar

în acea perioadă am trimis

aplicații și CV-uri la cât mai

multe birouri de arhitectură,

iar la un moment dat am primit

răspuns de la unul dintre

ele, m-au chemat la interviu și

m-au angajat. Acolo mi-am făcut

stagiul de doi ani în arhitectură

și apoi am rămas timp de

cinci ani și jumătate în echipa

respectivului birou, până când

am decis că voiam o schimbare

în viața mea. Dorința de a

găsi un alt loc de muncă avea

legătură și cu statutul meu de

independent (freelancer, cred

că în România echivalentul

este persoana fizică autorizată).

Aproape toți arhitecții din Belgia

lucrează ca independenți,

doar că vorbim de o falsă

independență, de fapt. Lucrezi

la un birou de arhitectură, de

la 9 la 5 (sau 6, 7 – program

normal de serviciu), lucrezi

doar pentru acel birou, dar ești

plătit pe oră, ești plătit ca independent.

Astfel, tu trebuie să

îți plătești toate taxele către stat

etc. Pentru că nu am știut cum

funcționează acest sistem, am

avut chiar probleme financiare

la un moment dat, taxele fiind

foarte mari. Așa că mi-am dorit

să fiu angajată în regim normal,

nu ca independent. Am vrut să

scap de acest statut care mie

mi s-a părut o bătaie de cap,

sincer.


Campania de excelenţă MAI

2021 13

găsi ceva ce seamănă cu acasă”

bebe, am pictat mobilele... Am

început să experimentez și pictura

pe textile, am o mașină de

cusut și am început să cos haine,

am vrut să îmbin pictura cu

cusutul, o formă de artă textilă.

Dar da, totul e la nivel de hobby,

nu am avut spirit antreprenorial

să îmi vând picturile sau

poate pentru că nu reușesc să

mă despart de ele. Acum am și

alt hobby, fac multă fotografie.

Camelia Jula: Sunteți o

familie mixtă, cum păstrați

obiceiurile românești?

Anda Iulia Pan: Foarte

bine chiar, partenerul meu

de viață este foarte deschis la

cultura română, dar stă prost

la limbi, adică nu are talent

la partea asta. Dar în ceea ce

privește obiceiurile culturii

noastre stăm bine, adică am

sărbătorit Mărțișorul, alături

de copiii lui (are doi copii

mai mari deja), am sărbătorit

Paștele anul trecut, vom sărbători

și anul acesta, inclusiv cu

pictat ouă... Încercăm să păstrăm

obiceiurile românești vii

în familia noastră sau cel puțin

o parte din ele. Inclusiv pentru

copilul nostru ne-am decis la

un nume care să sune bine și în

română, și în franceză.

Camelia Jula: Cum se vede

România de la distanță?

Anda Iulia Pan: Sincer,

cred că sunt capitole la care,

poate surprinzător, stă mai

bine ca Belgia. Uite, spre

exemplu la noi vaccinarea

merge foarte prost, din păcate.

Iar politica în Belgia cred

că e mai rea ca în România, e

o catastrofă totală. Fiind mai

multe comunități și regiuni,

fiecare are administrația ei,

fiecare cu miniștrii ei, e complicat,

cred că suntem țara

cu recordul de cel mai lung

interval de timp fără guvern

(vreun an și jumătate). Cum

se conduce țara? Din inerție,

o conduc oamenii. Da, totul e

organizat și ordonat, dar ca să

se ia o decizie politică e comiect

de la A la Z la propriu, de

la identificarea problemei și ce

trebuie făcut, adică de la partea

de concept la caiet de sarcini,

lansarea licitației publice, până

la execuție și la recepționarea

lucrării. Am avantajul de a fi

totodată cel care comandă și

care execută lucrările. Și client,

și arhitect în același timp. Ce

îmi lipsește față de ce lucram

înainte este partea de concept,

făceam chestii mai creative,

aici sunt mai tehnice. Nu știu

dacă voi rămâne aici pentru totdeauna,

mi-ar plăcea pe viitor

să mă ocup mai mult de restaurare

de patrimoniu, pentru că

am făcut un master și în acest

domeniu. Dar avantajul de a

lucra la o primărie este că intri

în contact cu oameni din toate

domeniile și îți poți crea relații

pentru viitor.

Camelia Jula: Ești implicată

în viața diasporei

românești din Bruxelles (care

plicat pentru că e multă lume

implicată. La noi vaccinarea

s-a tot tergiversat și de asta nu

e multă lume vaccinată. Toți

prietenii mei din România

sunt uimiți că noi încă nu neam

vaccinat. Știu că nu e ceea

la ce te aștepți privind din afară,

dar asta e. Mie mi s-a părut

întotdeauna că suprarealismul

lui René Magritte nu putea să

se nască altundeva decât în

Belgia... Iar în ceea ce privește

România, mi s-a părut că se

mai liniștiseră lucrurile, că au

început să meargă mai bine.

Mă refer la clasa politică. Dar

nu am mai fost de mult timp în

țară ca să văd diferențele. Ceea

ce mă șochează de fiecare dată

când merg în România sunt

oamenii. Oamenii care sunt

mereu nemulțumiți. Probabil

au și motive să fie, asta e altă

poveste... Dar eu vorbesc de o

stare generală de nemulțumire,

prezentă peste tot. O stare despre

care uitasem, odată plecată

fiind, dar care mă lovește de

fiecare dată când vin înapoi.

Camelia Jula: Dacă ai

avea o baghetă magică la

dispoziție, ce ai schimba pe

loc la România?

Anda Iulia Pan: Cred

că aș schimba partea asta cu

nemulțumirea. Le-aș da un

pic de speranță oamenilor, de

soare, cât să deschidă ochii,

să vadă că nu e așa rău pe cât

au impresia. Aș repara gropile

din șosele. Și aș face să fie

mai puțin praf și mai puțină

poluare.

Camelia Jula: Ce înseamnă

pentru tine să fii cetățean

european?

Anda Iulia Pan: E și libertatea

de mișcare, dar cel

mai mult cred că este vorba de

împărtășirea culturilor. Când se

adună mai multe persoane din

mai multe țări acesta cred că

este cel mai frumos lucru: că

își împărtășesc culturile, limba,

tradițiile. E vorba de interculturalitate.

Mai mult decât de dieste

o comunitate destul de

mare, de altfel)?

Anda Iulia Pan: Nu

m-am implicat foarte mult în

comunitatea noastră de aici,

dar prietenii mei cei mai buni

din Bruxelles sunt români.

Dar așa s-a întâmplat, nu am

căutat neapărat acest lucru.

Cunosc mulți români de aici,

uneori mergem la evenimente

comune, un târg, un spectacol...

Mergeam, înainte de

pandemie. Prietenii mei de

aici sunt majoritatea arhitecți,

așa că datorită naturii meseriei

ne vedem tot timpul, avem

proiecte comune, dar poate am

mai puțină tangență cu români

din alte domenii.

Camelia Jula: Cum ai gestionat

dorul de casă, mai ales

de când suntem în pandemie?

Anda Iulia Pan: Da, partea

aceasta a fost mai grea de când

cu pandemia. Nu am mai fost

acasă de la Crăciunul de acum

un an și jumătate (deci cel din

2019). De regulă mergeam

cam de două ori pe an acasă

înainte sau veneau părinții mei

aici. Așa compensam dorul...

Acum, cu toate regulile legate

de Covid, a fost mult mai

greu, am luat deja multe bilete

de avion pe care le-am anulat.

Camelia Jula: Ce îți vine

în minte când te gândești la

România acum?

Anda Iulia Pan: Mă gândesc

că, în România, acasă va

fi tot timpul la Petroșani. Munte,

iarbă verde, cu ai mei, cu rudele

mele, cu prietenii. Uneori,

Timișoara sau București, unde

mai am câțiva prieteni. Asta e

România pentru mine.

Camelia Jula: Pictura a

rămas un hobby al tău, în

continuare?

Anda Iulia Pan: Pictez, sigur

că da! Am fost chiar înscrisă

la Academia de B elle Arte,

la cursuri de seară, la pictură

monumentală – pictură pe pânze

de mari dimensiuni, cum ar

fi 1,70 pe 2,30 m, în ulei. În

ultima vreme am pictat mult

pentru copii, pentru viitorul

Camelia Jula: Ce înseamnă

munca ta ca arhitect angajat

al unei primării din

Bruxelles?

Anda Iulia Pan: E complet

diferită față de ce făceam înainte.

Într-un sens bun, firește.

În primul rând, sunt avantajele

de a fi angajat, cum spuneam,

concediile medicale, concediul

de maternitate, statutul fix, apoi

posibilitatea de a urca pe scara

ierarhică, locul de muncă asigurat.

Ca independent, depinzi

de biroul unde lucrezi, iar unele

schimbă personalul la câteva

luni de zile. Iar ca muncă

efectivă, este provocator faptul

că avem zi de zi de-a face cu

situații variate. Nu avem proiecte

lungi, cum ar fi pe cinci

ani, spre exemplu, ci proiecte

pe termen mai scurt, pe un an,

jumătate de an, câteva luni –

renovări de școli, de centre culturale,

piscine etc. Ce este frumos

e că poți lucra pe un pro-

versitate. Asta înseamnă pentru

mine a fi cetățean european.

Camelia Jula: Ți-ai dori să

revii acasă, în România?

Anda Iulia Pan: Da, cred

că mi-ar plăcea la un moment

dat să mă întorc în România.

Pentru munte, pentru aerul curat

de acolo... Dar nu am făcut

planuri atât de îndelungate în

viitor.

Camelia Jula: Știu că ție

îți place și să călătorești mult,

ai fost prin multe țări europene.

Cum ai reușit să satisfaci

această dorință în perioada

aceasta a pandemiei?

Anda Iulia Pan: Să știi că,

de când cu pandemia, toată

lumea din Belgia redescoperă

Belgia. Chiar și eu am

descoperit în această perioadă

Belgia cât nu am descoperit-o

în ultimii ani. Are foarte multe

locuri verzi. Multe păduri,

multe rezervații, multe locuri

unde poți să te plimbi, să stai

la aer curat. Orașele care îmi

plac cel mai mult aici sunt

Bruxelles și Bruges, iar în

afara Belgiei, Veneția, Roma,

Lisabona, toate orașele cu centru

istoric vechi, cu istorie multă

în spate, orașele prin care te

porți pierde... De fiecare dată

când merg într-un oraș în care

nu am mai fost încerc să aflu

istoria lui. E poate un defect

profesional de arhitect pasionat

de istorie și patrimoniu.

În Europa ar fi foarte multe

orașe care să îmi placă! Dacă

ar fi să mă mut într-un alt oraș

la alegerea mea, acesta ar fi

Veneția. Dacă ar fi un loc verde

la țară, ar fi coasta de vest

a Portugaliei. Sau un sat din

zona Toscanei, din Italia. Sper

ca în viitorul apropiat să ajung

să văd și țări mai îndepărtate

în care încă nu am fost,

precum Islanda, Norvegia,

Scoția. Ce îmi place cel mai

mult când călătoresc, pe lângă

a descoperi locuri noi, este că

peste tot pe unde mergi poți

găsi ceva ce seamănă cu acasă.

Și astfel acasă e mereu cu

tine.

A consemnat: Camelia Jula

Fotografii de Anda Iulia Pan

și din arhiva sa personală


14

MAI

2021

Învierea Domnului este cea

mai importantă sărbătoare în

calendarul creştin, fiind însoţită,

în România, de numeroase

tradiţii şi obiceiuri, unele moştenite

din generaţie în generaţie.

Prin şi pentru aceste tradiţii,

unele dintre cele mai frumoase

din lume, sărbătoarea Învierii

este prilej de reunire a familiei

în jurul mesei cu preparate tradiţionale,

este motiv de bucurie

şi de optimism.

O credinţă larg răspândită

în România este aceea că cei

care pleacă din această lume în

ziua de Paşte merg direct în rai,

porţile acestuia fiind deschise

în această zi, şi, de asemenea,

având în vedere că cerurile se

deschid, sufletele răposaţilor se

întorc acasă, pentru a-i proteja

pe cei dragi. În noaptea de Înviere,

credincioşii obişnuiesc să

meargă la biserică, să ia lumină

şi să cânte Învierea Domnului.

Oamenii aduc acasă „lumina”

– lumânarea aprinsă direct de

la cea aprinsă de părinte în

Altar – , unii obişnuiesc să facă

o cruce mică pe pragul de sus

al uşii gospodăriei sau pe peretele

dinspre răsărit, afumându-l

cu lumânarea, iar cei mai

mulţi păstrează lumânarea de

la Paşte şi o aprind peste an, în

cazul unor mari necazuri, boli

sau în situaţia unor feneomene

meteo extreme. De asemenea,

cei născuţi în ziua de Paşte se

spune că vor avea o viaţă luminată

şi plină de noroc.

Masa de Paşte este construită

în jurul preparatelor din

carne de miel – ciorbă, friptură

sau drob – simbolul Mântuitorului

Iisus, care a fost sacrificat

pentru a salva omenirea.

Un alt simbol al sărbătorii îl

reprezintă Pasca preparată de

obicei sâmbăta dimineaţa, care

este dusă spre sfinţire la biserică

la slujba de Înviere, alături

de coşul bucatelor preparate

pentru sărbătoare. A doua zi dimineaţa,

unii credincioşi, mănâncă

din sfânta Pască în loc de

anafură sau Sfintele Paşti. Se

spune că de Înviere este bine

Tradiţii româneşti

Tradiţii şi obiceiuri româneşti de Paşte

ca oamenii să fie îmbrăcaţi cu

o haină nouă, care ar simboliza

purificarea.

De asemena, nu este bine

ca de Înviere să se doarmă,

fiindcă restul anului va aduce

somnolenţă, ghinion sau recolte

slabe. În ziua de Paşti se

mai spune că nu e bine să se

consume oul cu sare, fiindcă

autorul va transpira tot anul,

iar Pasca, sau anafura sunt

considerate tămăduitoare dacă

se păstrează peste an bucăţele

din acestea.

Tot legat de ou, se spune

că masa de Paşti trebuie să

se începă cu consumul unui

ou, existând credinţa că astfel

trupul va fi sănătos întreg

anul, apoi peşte – pentru a fi

sprinten precum acesta – şi

mai apoi pasăre – pentru a fi

uşor ca aceasta. O altă tradiţie

arată că dacă în ziua de Paşti

prima persoană care intră în

gospodărie este bărbat, acolo

va exista noroc peste an. Acestea

sunt tradiţii şi obiceiuri larg

răspândite la nivelul ţării în

comunitatea creştin-ortodoxă.

În afara acestora există tradiţii

particulare întâlnite în anumite

regiuni geografice sau în anumite

comunităţi.

Spre exemplu, în Moldova,

în noaptea de Înviere, după

slujba de la miezul nopţii,

credincioşii obişnuiesc să

însoţească momentul Învierii

prin pocnitori care semnifică

alungarea spiritelor rele. Coşul

de bunătăţi care se duce la

sfinţit la biserică este pregătit

strict după cele transmise din

moşi-strămoşi: aici sunt aşezate,

alături de bucate, seminţe

de mac, sare, zahăr, făină,

ceapă şi usturoi – simboluri

ale bucuriei de peste an. Deasupra

acestei farfurii se aşează

pasca, şuncă, bani, flori,

sfeclă roşie cu hrean şi ouăle

roşii. De asemenea, coşul este

acoperit cu un ștergar cusut cu

modele specifice zonei.

Există o simbolistică specifică

pentru sfinţirea celorlalte

componente ale coşului cu

bunătăţi: macul este aruncat

în râu pentru a alunga seceta,

sarea aduce belşug peste an,

zahărul sfinţit este element tămăduitor

pentru vitele bolnave,

ceapa şi usturoiul au rol de

protecţie împotriva insectelor,

făina se presară pe câmp pentru

ca rodul grâului să fie cel

aşteptat.

Tot în Moldova există tradiţia

ca fetele nemăritate să

meargă la biserică şi să spele

clopotniţa cu apă neîncepută,

iar dimineaţa trebuie să se spele

cu aceasta pe faţă existând

credinţa că astfel vor fi curtate

de băieţii „de însurat” din localitate.

La rândul lor, flăcăul

care iubeşte o fată nemăritată

trebuie să meargă la casa acesteia

şi să-i ofere un ou roşu. În

unele zone din Moldova există

tradiţia ca în dimineaţa Învierii,

preotul să meargă pe la casele

oamenilor – aşezaţi în formă

de cerc, cu lumânări aprinse –

pentru a sfinţi coşul cu bucatele

pascale.

În zona Bihorului, există

o tradiţie care arată că oul împodobit

de Paşte prevesteşte

norocul: dacă după 40 de zile

acesta nu se strică, atunci persoana

va fi norocoasă. Tot în

această zonă, în Joia Mare, se

aprind focurile sacre ale Învierii

în cimitire şi tot în această

zi există obiceiul de a arunca

ouă la ţintă. La încondeierea

ouălor în Joia Mare, bihorenii

folosesc un instrument specific

numit „bijorca”.

În Apuseni, femeile merg

la cimitir în noaptea Învierii să

aprindă lumânări la morminte,

iar prima zi de Paşte începe cu

împărtăşania cu pască, după

ce credincioşii se spală cu apa

în care a fost pus un ou roşu,

o monedă de aur şi urzică.

Tot în Apuseni, în noaptea de

Paşti se ia toaca de la biserică,

se duce la cimitir şi este păzită

de feciori. Este simbolul luptei

între „hoţi” şi „păgubaşi”, iar

cei care pierd sunt datori cu un

„ospăţ”, pregătit fie de cei care

au încercat să fure toaca şi nu

au reuşit, fie de cei care nu au

fost în stare să o păzească.

În Ţara Bârsei, există obiceiul

– din Duminica Tomii –

„Junilor Braşovului” – în care

grupuri de tineri, asemănătoare

colindătorilor sau căluşarilor,

strâng ouă de la tinerele fete,

după care, la Pietrele lui Solomon

– aflate în zona Şcheii

Braşovului – la picnic, încep

diferite concursuri. În zona

Valea Arieşului există obiceiul

„rostogolitului ouălor” care

sunt lăsate să cadă spre o gaură

din pământ.

În zona Lăpuşului din

Maramureş, în duminica

Paştelui copiii merg la prieteni

şi la vecini – iar pragul casei

trebuie trecut mai întâi de un

băiat, pentru ca în acea gospodărie

să nu fie discordie tot

restul anului – şi anunţă Învierea

Domnului, iar fiecare gazdă

dăruieşte câte un ou roşu.

În satele din Transilvania,

în prima zi de Paşte, băieţii

merg la udat cu parfum la casele

fetelor de măritat, „ca să

nu se veştejească” – obicei care

semnifică înflorirea şi fecunditatea

– , iar fetele îi răsplătesc

cu ouă roşii, sau cozonac.

În zona judeţului Călăraşi,

coşul pascal pentru sfinţit conţine,

pe lângă bucate, şi un

cocoş alb, existând tradiţia ca

atunci când cocoşul cântă să

însemne că Hristos a Înviat,

iar cel mai norocos este acela

al cărui cocoş cântă primul.

După slujbă există obiceiul ca

toţi cocoşii să fie dăruiţi oamenilor

săraci.

Autor: Răzvan Moceanu

Foto: Bogdan Bulgariu,

d aciccool.ro, bozantamare.

wordpress.com/


Gabriela Căluţiu Sonnenberg

(Spania). Economist, scriitor și

jurnalist, promotor de cultură,

traducător. Senior Editor în cadrul

redacției OR.

„Care este localitatea europeană

pe care ați dori să o

vizitați de îndată ce se va putea

călători din nou în condiții de

siguranță?”, a fost întrebarea

adresată la începutul acestui an

de către redactorii faimosului

site de turism Best European

Destinations vizitatorilor

proveniți din 190 de țări și

zări. Rezultatul sondajului i-a

surprins pe mulți, nu însă pe

sibienii care știu prea bine în

ce comoară de oraș locuiesc.

Orașul lor a declasat până și

Parisul, ocupând incredibilul

loc cinci!

Începând cu anul 2007,

când a fost declarată Capitală

Culturală Europeană, urbea

noastră transilvană de pe malul

Cibinului își înscrie regulat

numele în fruntea listelor celor

mai râvnite orașe din lume. Ba

mai mult, la un moment dat,

americanii o considerau cel mai

romantic oraș de pe Pământ!

Poziția sa privilegiată nu

trezește numai admirație, ci

și invidie, căci nu puține sunt

orașele României care au

atins între timp standarde și

frumuseți comparabile. Unii

susțin că faima i s-ar datora

norocului de a fi fost primul

oraș românesc „descoperit”

după căderea Cortinei de

Fier, dar micul oraș medieval

de la poalele Făgărașilor se

încăpățânează să nu predea

ștafeta. Punctează mai ales la

vizitatorii străini, care, după

cum se vede, judecă imparțial.

Dar cum se explică succesul

Sibiului? În ce constă unicitatea

sa și cui îi datorează magnetismul?

Dincolo de clasicele rute

întocmite de tour operatori,

există un Sibiu al tunelurilor

subterane secrete, care comunică

între ele și se pierd prin

curți interioare, cu uși mascate,

de care nici localnicii nu au

știință. Intrările lor sunt zăbrelite,

chiar dacă se pot observa

cu coada ochiului mai ales prin

pivnițele caselor din centru.

Dar nu despre aceasta vreau

să vorbesc aici, pentru simplu

motiv că nici eu, deși am crescut

acolo, nu am avut acces la

acele labirinturi. Vom vorbi

despre ele poate altă dată...

Să rămânem așadar la nivelul

solului, aruncând o privire

sub stratul superficial, de

suprafață. Se cuvine o reverență

orașului vechi, pe bună dreptate

lăudat și frecventat, pentru

că el creează ambianța de

târg medieval romantic, cu

străzi înguste, pavate cu piatră

și case înghesuite una în alta,

care parcă ne privesc curioase

prin lucarnele „ochilor” lor

sprâncenați. Pe fundalul acestei

superbe atmosfere de calm,

care ne transportă instantaneu

departe de tumultul accelerat

al vieții moderne, se brodează

meandrele unei vieți doar aparent

molcome.

Dar cine sunt actorii și ce

piese se joacă pe aceasta scenă?

Propun să ne imaginăm

orașul ca pe un personaj viu; în

acest fel, va fi mai simplu să-l

înțelegem și să-l simțim. Ce fel

de personaj ar fi Sibiul? Dacă

Parisul se poate asemui cu o femeie

elegantă, Barcelona cu o

sclipitoare pasăre multicoloră,

iar Roma cu o tânără fată romantică,

Sibiul, fără îndoială,

ar trebui să arate ca un menestrel.

Toate calitățile de care

dispune un astfel de personaj

medieval se regăsesc într-o formă

sau alte pe harta și în calendarul

manifestărilor orașului.

Pentru că Sibiul înseamnă în

primul și în primul rând, artă.

Să promovăm România MAI

2021 15

Sibiu, orașul care bate Parisul

Farmecul subtil al „târgului din poveste”

Orice sibian care a crescut înconjurat

de sintagamele fond

plastic, expoziție de fotografii,

centru etnografic, magazin de

artizanat, Casa Artelor, Pasajul

Aurarilor, muzee peste muzee

etc., știe despre ce vorbesc.

Un menestrel nu este doar

cântăreț și poet, ci și bun actor

și dansator. Unul dintre cele

mai importante festivaluri de

teatru din lume, al treilea ca

mărime din Europa, se celebrează

la Sibiu. La început de

vară, timp de zece zile, întreg

orașul se transformă într-o scenă

sub cerul liber, populată, de

exemplu, cu actori din 73 de

țări, care susțin nu mai puțin de

550 de spectacole! Realitatea și

imaginarul se împletesc într-o

asemenea măsură încât nimeni

nu se mai miră dacă întâlnește

un actor de renume mondial

pe stradă, sau dacă i se întâmplă

să stea la coadă la covrigi

calzi lângă, să zicem, Isabelle

Hupert. Numele Marilor

Personalități din teatru și film

se aliniază mai apoi cuminți, cu

steaua aurită aferentă, pe caldarâmul

Aleii Celebrităților din

Parcul Tineretului, micul nostru

Hall of Fame autohton.

Fac o mică paranteză: în

iunie 2019, înainte ca Papa

Francisc să aterizeze la Sibiu,

șefii celor 27 de state europene,

în frunte cu Angela Merkel și

Manuel Macron, se aliniau și

ei în Piața Mare din Sibiu pentru

fotografia de grup. Cam tot

prin aceeași perioadă, eu mă

grăbeam să asist la un dialog

cu publicul, susținut de actorul

american Tim Robbins într-una

dintre librăriile aflate pe o stradă

adiacentă. Închid paranteza,

dar sper că se simte stresul pozitiv

(aviz celor care încă mai

cred că Sibiul e un oraș ușor

„amorțit”).

Revenim la menestrelul

nostru, cel care cântă și dansează.

Din motive de spațiu, dau

doar câteva repere muzicale:

vestitul Sibiu Jazz Festival;

Ansamblul folcloric profesionist

Cindrelul-Junii Sibiului

(cea mai veche formație de

dansuri populare a României

și una dintre cele mai vechi din

Europa, care a susținut peste

40.000 de spectacole, obținând

peste 100 de premii naționale

și 60 de premii internaționale);

Filarmonica de Stat (continuatoarea

tradiției uneia dintre

primele școli europene de orgă

din secolul al XVI-lea); memorabilele

concerte susținute

de Franz Liszt, Johan Strauss,

Johannes Brahms, Joseph

Joachim, Richard Strauss,

Montserrat Caballé; Astra

Film Festival (unul dintre cele

mai importante festivaluri de

film documentar din Europa);

Festivalul Internațional de

dans Clasic și Contemporan

(cu peste 200 de profesioniști

din întreaga lume).

Vorbind despre dans, menestrelul

nostru sibian poate

nu e capabil să-l concureze pe

legendarul Strohschneider,

care obișnuia să-și balanseze

„Sibiul este probabil unul dintre cele mai frumoase

orașe din România și una dintre cele mai căutate

destinații de călătorie din Europa (…) O combinație

minunată între istorie și spiritul vibrant al unui oraș

european modern (...) Un loc de admirat pe tot parcursul

anului. Este sublim primăvara și vara, și pur

și simplu magic de Sărbători, când găzduiește unul

dintre cele mai frumoase Târguri de Crăciun din

Europa.”

(citat de pe situl oficial:

www. europeanbestdestinations.com/european-bestdestinations-2021/)

prăjina pe o sfoară la înălțimi

amețitoare deasupra capetelor

precupeților din Piața Mică

în urmă cu o sută de ani, dar

el sigur știe să se dea cu bicicleta,

profitând de cei nu

mai puțin decât 65 de km de

culoar care se întind în afara

frecventatelor ziduri ale cetății.

Popularelor manifestări I´Velo

Street Art Tour și Bicicletele

Cochete li se adaugă marele

Tur Ciclist al Sibiului și

alte competiții sportive profesioniste

(Raliul Sibiului,

Maratonul Internațional,

Alpha Basketball Tour, Cupa

de Karate Kyokushin Open,

turneul de beach volleyball

Sibiu Sands, campionatele de

schi de la Păltiniș etc.). Pentru

că și sportul e un fel de artă, cel

puțin așa ar spune menestrelul

nostru, silit prin natura muncii

sale de artist ambulant să se

deplaseze în permanență.

Deși e copilăros să te

mândrești că ai fi primul la

slănină, nu mă pot abține să

nu pomenesc câteva premiere

naționale deținute de Sibiu:

primul spital (la 1292!), prima

şcoală (1380), prima farmacie

(1494), prima tipografie

(1525), prima fabrică de bere

(1717), prima clădire de teatru

(1788), primul pod de fontă

turnată (Podul Minciunilor

1859), primul omnibuz electric,

prima grădină zoologică,

primul SPA (baie populară),

prima stațiune montană, prima

rachetă în trepte din lume

(deja din 1555), primul muzeu

(1718), cel mai vechi ziar din

sud-estul Europei (Telegraful

Român, la 1853). În secolul al

XVIII-lea, Sibiul era cea mai

estică localitate accesată de

serviciile de poștă din Europa

iar mai târziu a fost al treilea

oraș din Imperiul Austro Ungar

dotat cu iluminare stradală

electrică. Și mai recent: Sibiul

este primul și unicul oraş din

România distins cu 3 stele

Michelin. Din anul 2019 zona

este Regiune Gastronomică

Europeană.

Fondat în anul 1190 de

coloniștii germani pe locul

unui fost castru roman cu

numele Cedonia, mai târziu

denumit în latină Cibinium,

orașul Hermannstadt de pe

atunci a permis abia în anul

1781 stabilirea în incinta sa a

locuitorilor de alte naționalități

decât cea germană (mai ales

români și maghiari). Coloniştii

au adus cu ei experienţa şi

cunoştinţele din aşezările lor

de baştină. Pe acea structură

economică s-a dezvoltat

ulterior comerţul, care a dus

faima Sibiului peste hotare.

Până în zilele noastre, Sibiul e

aproape în tot și în toate. Fără

piesele electronice și pneurile

fabricate la Sibiu de concernele

Siemens și Continentale, multe

dintre mașinile noastre nu s-ar

clinti din loc, iar țiglele de pe

acoperișurile multor case din

Europa, produsele lactate, de

panificație și mezeluri, care

poartă uneori nume faimoase,

pe care poate nici nu le bănuiați

(nu spun care) sunt fabricate

tot aici. Până și gențile de lux

marca LUPO Barcelona se

confecționează pe comandă

la Sibiu!

Ce face însă sibianul de

rând când vrea să se relaxeze?

Sevillanul are Cartuja, vienezul

Donauinsel, catalanul

Masivul Montserrat, sibianul

se duce în Dumbrava Sibiului.

Acolo își încarcă bateriile

și, dacă are destul timp, dă o

fugă și până la Rășinari sau

prin Mărginime, unde tradiția

pastorală și mediul natural al

munților emană profunzimi

spirituale care-l ancorează,

ilustrând esența sufletului românesc

în toată splendoarea sa.

Muzeul în aer liber ASTRA,

cu case originale aduse din

satele României, probează

ingeniozitatea românilor și

talentul lor de meșteșugari.

Generos găzduit pe o imensă

suprafață, cu păduri și poieni,

oferă nu doar ocazia de a arunca

o privire în trecut, ci și în viitor

(aviz adepților dezvoltării

sustenabile: acolo se vede cum

putem face aproape orice fără

electricitate și fără benzină!).

Tot pe linia tehnicii se înscrie

și muzeul sibian al locomotivelor

cu aburi, acerb frecventat

mai ales de străini. Ce vrei mai

mult, suflet însetat?

De veți ajunge acolo,

adăstați o clipă la una din

terasele din centru, privind la

clovnul care înveselește trecătorii

umflând baloane și clăbuci

de săpun. Și poate veți simți

săgeata unei mici revelații, așa

cum a simțit scriitorul sibian

Paul Goma când a afirmat:

„pe Corso, timpul devine ca

un burduf de acordeon.”

Foto: benvoyagedonc.com/,

juniisibiului.ro/


16

MAI

2021

Prețul greu al dezinformării

De luni de zile, televiziunile

care împrăștie lăturile

dezinformării și manipulării

în goana după rating în

rândul unei populații needucate

și înfricoșate i-au

convins pe mulți dintre

noi că vaccinul e ceva periculos.

Copleșiți de frică,

deposedați de discernământ

și mințiți în fiecare

zi, foarte mulți dintre cei

apropiați nouă au astăzi mai

multă încredere în Antena

3 sau România TV decât

în oricine altcineva: decât

în medici, decât în oameni

de știință, decât chiar în cei

dragi care se vaccinează,

care se informează corect și

încearcă să îi convingă de

faptul că vaccinul e singura

noastră șansă de a scăpa de

acest blestemat de virus.

Dar nu! Ei au ajuns să-i

creadă orbește doar pe

acești propagandiști ai mistificării

și de aceea refuză

azi să se vaccineze. Ceea ce

mi se pare însă cel mai tragic

este că, foarte probabil,

până la urmă vor face-o și

ei. Dar vor face-o prea târziu,

după ce vor fi pierdut

oameni din familie, părinți,

frați, rude, neînțelegând

Opinii

până în ultima clipă cum

lucrează infectarea, îmbolnăvirea,

pieirea. Asta în

timp ce, desigur, toți acești

propagandiști se vor fi vaccinat

ei înșiși de mult, că

doar nu sunt la fel de proști

precum aceia pe care îi

prostesc în fiecare seară și

știu prea bine că nu are sens

să se expună riscului de a se

infecta. Asta nu vor spuneo

niciodată la televizor, nici

politicienii scandalagii, nici

moderatorii vulgari.

Văd o uriașă dramă în

această situație: cinismul

manipulatorilor de serviciu

nu are absolut nicio treabă

cu responsabilitatea față

de ceilalți, cu solidaritatea,

cu suferința, cu moartea.

Singura lor grijă este cum

să-i facă pe toți cei care

suferă și mai dependenți

de emisiunile lor infecte,

pentru că suferința sporește

dependența, iar dependența

crește ratingul și umple buzunarele.

Între timp, oamenii

simpli, oamenii săraci,

oamenii privați de capacitatea

de a pune în balanță binele

personal și grija pentru

cei dragi își continuă viața

tăcută și dau vina pentru

morții de Covid pe soarta

nemiloasă ori pe voia Celui

de Sus.

„Dacă politichie nu e, nimic nu e!”,

cu Tudor Petruț - Și am scris povestea așa…

În anul de grație 1994

președintele de atunci Bill

Clinton îl nominaliza, și senatul

american îl confirma

cu majoritate de voturi pe

Stephen Gerald Breyer ca

judecător Judecător asociat

al Curții Supreme de Justiție

a Statelor Unite ale Americii.

Nu am sărbătorit la vremea

respectivă pentru că nu

aveam amănunte, dar astăzi

declarăm cu mândrie patriotică

simplul fapt că domnul

Breyer este la origine evreu

român, singurul (și probabil

ultimul) cu sânge românesc

într-o poziție importantă în

statul federal american!

Străbunicul lui Stephen a

imigrat din România și s-a

stabilit în zona Cleveland,

Ohio. O distinsă familie de

viță românească a produs

generații de intelectuali, culminând

cu actualul jurist și

membru al celei mai celebre

Curții Supreme de Justiție

din lume.

E drept că Breyer a fost

întotdeauna un liberal american

și a susținut în general

stânga politică, dar a

și demonstrat de-a lungul

carierei sale, maleabilitate

juridică bazată pe bogata sa

experiență. Cu toate acestea

Breyer este considerat

un stâlp juridic al partidului

democrat. Un vot solid

și constant pentru cauzele

nobile ale emancipării

cvasi-socialiste a Americii

moderne sub îndrumarea

luminată a partidului.

Ajuns la venerabila vârstă

de 82 de ani, Breyer

a intrat în colimatorul

activiștilor de partid care

încearcă să-și impună amprenta

ideologică asupra

rarefiatei stângi politice

americane. Un cor de politruci

susțin că e timpul ca

judecătorul să se pensioneze.

Nu pentru că „nu-l mai

duce intelectul și uită de

la mâna până la gură” legi

și regulamente, ci pentru

că e momentul pentru a fi

înlocuit, preferabil de către

o femeie afro-americană.

Nu cu un jurist de talie

națională, un judecător

marcant sau un profesor de

drept cu tomuri publicate.

În mod obligatoriu cu o

femeie. Neapărat non-albă.

Conspirația anti românească

nu e chiar nouă.

Încă din vremea vedetei

prezidențiale Barak Obama

au fost presiuni ca românul

nostru de suflet și simțire

să fie epurat. Cu eternă

forță și mândrie românească

moștenită din bătrâni,

judecătorul a manevrat abil

apele politice și a refuzat să

se pensioneze. Sentimentul

anti-românesc al stângii

americane nu s-a atenuat.

Impulsul anti-semitic și rasist

al activiștilor socialiști

au pus din nou presiune pe

sărmanul român.

În numele comunităților

românești, care oricum nu a

știut că Stephen Breyer este

de origine română, cerem ca

autoritățile românești să înfiereze

imediat eforturile de

denigrare a românismului. În

numele echității și justiției

sociale nu putem tolera ca

un mare jurist să fie forțat la

pensionare doar pentru faptul

că este de origine română.

Noi ne apărăm „sărăcia și

nevoile și neamul” indiferent

cine și ce, și de ce este la putere

oriunde!

Dacă nu ar fi fost o satiră,

acest comentariu este bazat

pe un calapod din ce în ce

mai comun în presa americană,

unde orice poate fi

interpretat cu o labilă dar

emoțională încărcătură rasistă,

xenofobă, misogină, în

funcție de direcția ideologică,

transformând opiniile în

instrumente de propagandă.

Adevărul este că sunt

voci în partidul democrat

american ale așa numiților

progresiști, care cer vehement

pensionarea judecătorului.

Pentru a aduce în

curtea supremă preferabil o

femeie afro-americană.

Articole pro și contra acestei

presiuni apar mereu până

Autor: Ciprian Mihali

Despre profesorul Ciprian

Mihali: vreme de douăzeci de

ani, a predat filosofie contemporană

la Universitatea

Babeș-Bolyai (UBB) din

Cluj-Napoca. Este doctor

în filosofie al acestei

prestigioase universități din

Cluj, dar și al Universității

din Strasbourg. În perioada

2012 - 2016 a fost ambasador

al României în Senegal și alte

șapte state din Africa de Vest,

iar din 2016 până în vara lui

2020 a lucrat în domeniul

cooperării internaționale la

Bruxelles, ca director pentru

Europa de Vest al Agenției

Universitare a Francofoniei.

Profesorul Ciprian Mihali este

câștigătorul nominalizărilor

lunii noiembrie pentru Gala

Premiilor de Excelență din cadrul

Campaniei românilor de

excelență din străinătate derulată

de publicația Occidentul

Românesc și ajunsă la cea

de-a III-a ediție (2020 – 2021).

și în presa de stânga. Stephen

Gerald Breyer, jurist de origine

română, este sub lupa

socialiștilor. Din păcate este

un fapt declarat. Și ușor de

întors din condei, pentru că

am scris povestea așa…

Autor și foto: Tudor Petruț (Los Angeles – SUA)

Actor și scenarist de film, regizor de teatru, autorul editorialelor

# MinutulDeHollywood care apar în presa de limba română

din diaspora și pe paginile #RomaniansInHollywood. Colaborator

la Occidentul Românesc din anul 2011.


Vacaciones en Rumanía MAI

2021 17

Sibiu: la pequeña ciudad que superó a París

El sutil encanto de la “ciudad del cuento de hadas”

„¿Qué ciudad europea

te gustaría visitar en cuanto

se pueda volver a viajar de

forma segura, después de la

pandemia?”, fue la pregunta

formulada a principios de este

año por los editores del famoso

sitio de viajes Best European

Destinations a sus usuarios

originarios de 190 países. El

resultado de la encuesta sorprendió

a muchos, pero no a

la gente de Sibiu que sabe muy

bien en qué tesoro de ciudad

vive. ¡Su ciudad incluso degradó

a París, ocupando el increíble

quinto lugar!

Desde 2007, cuando fue

declarada Capital Europea

de la Cultura, la ciudad de

las orillas del río Cibin se sitúa

de manera habitual en las altas

clasificaciones de destinaciones

turísticas más codiciadas

del mundo. Además, hace algunos

años, los estadounidenses

la consideraban la ciudad

más romántica de la Tierra.

Su fama privilegiada despierta

no solo admiración,

sino también envidia, porque

hay muchas ciudades en

Rumania que han alcanzado

estándares y bellezas comparables

mientras tanto. Hay

voces que afirma que su fama

se debe a la casualidad, por

haber sido la primera ciudad

rumana „descubierta” después

de la caída del Telón de Acero,

pero la pequeña ciudad medieval

al pie de los Cárpatos se

mantiene imperturbable entre

las primeras de Europa. Atrae

especialmente a los visitantes

extranjeros, quienes, como

puede verse, juzgan con imparcialidad.

Pero, ¿cómo se

explica el éxito de Sibiu?

¿Cuál es su singularidad y a

quién debe su magnetismo?

Más allá de las rutas turísticas

clásicas, hay una ciudad

medieval atravesada por túneles

subterráneos secretos,

que se comunican entre sí y se

pierden en patios con puertas

ocultas, desconocidas aún a

los lugareños mismos. Sus entradas

se pueden ver a veces,

escondidas en los sótanos del

centro urbano. Pero de eso hablaremos

tal vez en una próxima

ocasión ...

Quedémonos al nivel del

suelo, mirando debajo de la

capa superficial. Cabe destacar

el casco elogiado y frecuentado

antiguo, sin el cual nada no

podría realizarse. Con su ambiente

romántico, de pueblo

medieval, con empedradas

calles estrechas, laberintos de

escaleras y casas apiñadas, que

parecen mirarnos con curiosidad

a través de sus tragaluces

con “cejas” ofrece la atmósfera

de calma, que nos transporta

lejos del tumulto acelerado de

la vida moderna. Allí se bordan

los meandros de una vida

que parece tranquila, aunque

no lo es.

Pero, ¿quiénes son los actores

y qué obras se representan

en este escenario? Propongo

imaginar nuestra ciudad como

un personaje vivo; de esta forma

será más fácil entenderlo y

sentirlo. ¿Qué tipo de personaje

sería Sibiu? Si París se parece a

una mujer elegante, Barcelona

a un brillante pájaro multicolor

y Roma a una joven romántica,

Sibiu, sin duda, debería ser

un juglar. Todas las cualidades

que tiene este personaje medieval

se encuentran de una forma

u otra en el mapa y en el calendario

de eventos de la ciudad.

Porque, ante todo, Sibiu significa

arte. Cualquier residente

de Sibiu que creció rodeado

de frases cómo: fondo plástico,

exposición fotográfica,

centro etnográfico, tienda de

artesanía, La Casa de las Artes,

el Pasaje de los Orfebres, museos

sobre museos sabe de qué

estoy hablando.

Ser juglar supone ser cantante

y poeta, pero también un

buen actor y bailarín. En Sibiu

se celebra uno de los festivales

de teatro más importantes del

mundo, el tercero más grande

de Europa. A principios de

verano, toda la ciudad se convierte

en un escenario al aire

libre, poblado por actores de 73

países. Durante diez días hay

550 espectáculos, ¡qué locura y

qué lujo! La realidad y la imaginación

se entrelazan hasta tal

punto que nadie se sorprende si

ve un actor de fama mundial

en la calle, o si se encuentra en

una fila para pretzels calientes

junto a, digamos, Isabelle

Hupert. Los nombres de las

Grandes Personalidades del

teatro y el cine se alinean en

Callejón de las Celebridades,

a cada uno le corresponde una

estrella dorada.

En junio de 2019, antes de

que el Papa Francisco aterrizara

en Sibiu, los jefes de los 27

estados europeos, encabezados

por Angela Merkel y Manuel

Macron, también se alinearon

en la Gran Plaza de Sibiu para

tomar fotografías grupales.

Casi al mismo tiempo, yo marchaba

de prisa hacía una sala,

dónde el actor estadounidense

Tim Robbins presenciaba un

diálogo con el público. ¡Tim

Robbins, Merkel y Macron,

y el Mismísimo Papa, todos

reunidos en Sibiu! ¿Qué más

se puede esperar? ¿Quién más

pretende que Sibiu sea una pequeña

ciudad provincial?

¿Y dónde canta y baila

nuestro juglar? Pues he aquí

algunas ocasiones de primera

mano: el conocido Festival de

Jazz; la asamblea folclórica

profesional Cindrelul-Junii

Sibiului (el grupo de danza

folclórica más antiguo de

Rumanía y uno de los más antiguos

de Europa, que realizó

más de 40.000 actuaciones,

obteniendo más de 100 premios

nacionales y 60 premios

internacionales); el Festival de

Cine Documental ASTRA

(uno de los más importantes

de Europa) y el Festival

Internacional de Danza

Clásica y Contemporánea

(con más de 200 participantes

altamente calificados); la

Filarmónica Estatal (continuación

de una de las primeras

escuelas de órgano europeas,

desde el siglo XVI). En Sibiu

concertaron Franz Liszt, Johan

Strauss, Johannes Brahms,

J oseph Joachim, Richard

Strauss, Montserrat Caballé.

Seguro que balancear en

una cuerda a alturas vertiginosas,

por encima de las cabezas

de los transeúntes, como lo

hacía hace siglos el famoso

artista de circo Strohschneider

no es cosa de nuestro juglar,

pero andar en bicicleta por

todas las partes de la ciudad

sí que puede, gracias a los 65

km de corredor bici que tiene

a su disposición. A los populares

eventos I´Velo Street

Art Tour y Cycling Bikes se

suman el gran Sibiu Cycling

Tour y otras competiciones

deportivas profesionales

( Sibiu Rally, International

Marathon, Alpha Basketball

Tour, Kyokushin Open

Karate Cup, el torneo de voleibol

de playa Sibiu Sands,

las carreras de esquí y mucho

más). Pues si, también el deporte

es una especie de arte

diría nuestro juglar, obligado a

moverse constantemente, por

la naturaleza de su trabajo de

artista viajero.

Ya sé que ser primero no

es siempre lo que más cuenta,

pero no puedo dejar de mencionar

algunos estrenos nacionales

realizados por Sibiu: el

primer hospital (¡en 1292!),

La primera escuela (1380),

la primera farmacia (1494),

la primera imprenta (1525),

la primera fábrica de cerveza

(1717), el primer edificio de

teatro (1788), el primer puente

de hierro fundido (Puente

de las Mentiras, en 1859), el

primer ómnibus eléctrico, el

primer zoológico, el primer

SPA (baño popular), la primera

estación turística de montaña,

el primer cohete a pasos del

mundo (ya desde 1555), el primer

museo (1718), el periódico

más antiguo del sudeste de

Europa (en 1853). En el siglo

XVIII, Sibiu era la ciudad más

oriental a la que se llevaban

cartas por correo en Europa.

Más tarde fue la tercera ciudad

del Imperio Austro-Húngaro

equipada con alumbrado público

eléctrico. Hoy día Sibiu

es la primera y única ciudad de

„Sibiu es probablemente una de las ciudades más

bellas de Rumanía y uno de los destinos turísticos

más buscados de Europa (…) Una combinación

maravillosa entre la historia y el espíritu vibrante

de una ciudad europea moderna (...) Un lugar para

admirar en todas partes durante el año. Es sublime

en primavera y verano, y simplemente mágico en

Navidad, contando con una de las más bellas ferias

navideñas de Europa”.

(citado del sitio web oficial:

www. europeanbestdestinations.com/european-bestdestinations-2021/)

Rumanía en recibir 3 estrellas

Michelin, siendo su área geográfica

Región Gastronómica

Europea desde 2019.

Fundada en 1190 por colonos

alemanes en el sitio de un

antiguo campamento romano

llamado Cedonia, después

de cambiar su nombre en el

latín Cibinium, la ciudad de

Hermannstadt, hoy Sibiu,

fue puramente alemana hasta

el año 1781, cuándo se

permitió el asentamiento de

rumanos y húngaros. Los colonos

trajeron consigo la experiencia

y el conocimiento

de varias profesiones, desarrollando

en continuación un

comercio que llevó la fama de

la ciudad en los lugares más

remotos del mundo. Hoy,

sin las piezas electrónicas y

los neumáticos fabricados

en Sibiu, muchos coches no

podrían moverse y sin y las

tejas fabricadas en Sibiu, muchas

casas no tendrían techo.

Productos lácteos, panaderías

y embutidos, que a veces llevan

nombres famosos, están

fabricados allí. Incluso los

extravagantes bolsos de lujo

de la marca LUPO Barcelona

se fabrican en Sibiu.

Pero, ¿qué hace el residente

común de Sibiu cuando quiere

relajarse? Lo que es para el sevillano

la Cartuja, para el vienés

la Isla del Danubio, para el

catalán la Sierra de Montserrat,

para el sibiano es la arboleda

llamada Dumbrava Sibiului.

Allí recarga sus pilas y, si tiene

tiempo suficiente, corre hacia

el icónico pueblo de Rășinari

o por los pueblos de pastores de

la zona, en los cuales la tradición

y el entorno natural emanan

profundidades espirituales

que nos anclan, conectándonos

con la esencia del alma rumana

en todo su esplendor.

El museo al aire libre

ASTRA, con casas originales

trasladadas y reconstruidas

desde aldeas rumanas situadas

en todas las provincias prueban

una vez más el ingenio del pueblo

rumano. Generosamente

alojado en una gran superficie,

con bosques y prados, ofrece

no solo la oportunidad de echar

un vistazo al pasado, sino también

al futuro (recomendado a

los que buscan ideas para el

desarrollo sostenible: allí se

puede ver cómo hacer casi

cualquier producto, sin usar

electricidad o gasolina). El museo

de locomotoras de vapor,

visitado especialmente por los

extranjeros, también es muestra

de acontecimientos similares.

¿Qué más queréis, alma y

mente sedientas?

Caminante, si llegas a Sibiu,

siéntate un momento en una de

las terrazas de la zona peatonal

central, llamada Corso por los

habitantes, y mira al payaso

que anima a los transeúntes inflando

pompas de jabón y pelotas.

Tal vez sentirás la flecha de

una pequeña revelación, como

la sintió el escritor sibiano Paul

Goma cuando afirmó: „en el

Corso, el tiempo se vuelve en

un fuelle de acordeón”.

Un material realizado y

editado por Gabriela Căluțiu

Sonnenberg

Foto: benvoyagedonc.

com/, juniisibiului.ro/


18

MAI

2021

Internetul e plin de articole

prin care suntem învățați cum

să recunoaștem un mediu de

lucru toxic sau cum să gestionam

profesioniști ori lideri

toxici la locul de muncă dar

nu găsești prea multe resurse

despre cum să-ți gestionezi

propria persoană/comportament

atunci când chiar tu ai

devenit cel toxic!

Am întâlnit profesioniști

apți să gestioneze schimbări

complexe în business-urile

pe care le deservesc, dar

atunci când vine vorba să

inițieze schimbări de job sau

carieră ezită deși sufletul lor

strigă după schimbare! De ce

? Motivele pot fi multiple :

1. Teama de eșec. Validarea

ta ca profesionist,

performanța, sunt mult mai

facil de obținut într-un mediu

cunoscut unde ai învățat

cum să influențezi sistemul.

Schimbarea majoră de rol

sau carieră îți pune în față

o oglindă care nu mai arată

doar ceea ce vrei tu să vezi…

Criticul tău interior intră în

funcțiune mai abitir ca niciodată!

2. Lipsa de conștientizare

a valorii pe care o poți genera

AZI ca profesionist. Am

lucrat în tranziții în carieră

cu numeroși profesioniști

care după ani de operare în

aceeași companie, în aceeași

cultură organizațională erau

inapți să verbalizeze ceea ce

îi face pe ei diferiți și unici.

Și deși există o curiozitate

lăuntrică de a se compara cu

piața în care operează – când

au oportunitatea de a o face,

se retrag în zona de confort,

evită oportunități sau pur și

simplu le e dificil de a extrage

propriile povești valoroase

din business, de a-și

verbaliza propria unicitate și

amprentă profesională.

3. Motive de natură materială.

Dificil este și pentru

cei care au un pachet salarial

și de beneficii cu mult peste

media pieței, un statut profesional

recunoscut, multiple

avantaje adiacente cu rolul

curent, sau obligații financiare

care îi face dependenți de

un anume nivel salarial.

Coaching

Cum să recunoaștem un lider

și un loc de muncă toxic

De ce este dificil? Pentru

că sufletul lor strigă altceva.

Pentru că o parte a minții lor

arde după provocare și ieșire

din rutină.

Schimbările semnificative

în carieră exprimă nevoile

propriului nostru suflet.

Cât de des asculți acea

voce interioară care te bâzâie

când ți-e lumea mai dragă

sau care nu te lasă să dormi

pentru că știi că trebuie dar

ți-e teamă?

V-am mai spus că nu prea

folosim cuvântul suflet în

context de business – cum ai

putea oare argumenta serios

și profesionist într-o prezentare

de business/întâlnire 1:1

anumite decizii pentru că …

sufletul ți-o cere. Împărtășim

asta cu mentori, prieteni,

familie și cei apropiați în

general. Alteori ne ignorăm

propria chemare și pretindem

că suntem bine, mergem

la yoga, ne ocupăm de

mici hobby-uri, de familie și

ne setăm în general pe pilot

automat. Pentru unii vine

ziua în care își spun „Gata

– merg pe alt drum de azi!”

Pentru alții nu vine niciodată

și se întreabă pensionari fiind

„Ce-ar fi fost dacă…?”

Acum șapte ani eram fix în

această situație. Eram Vice

Președinte într-o companie

cu amprentă globală, business-ul

mergea de minune,

echipa mea genera cifre

impresionante, călătoream

foarte mult – numai că de la

o vreme mă surprindeam fixând

pereții din birou visând

la altceva. Acel ceva nu avea

nici măcar un contur în mintea

mea, dar îl căutam și când

gândul schimbării îți dă târcoale,

cu greu mai e cale de

întoarcere…

Și deși luam zilnic decizii

cu impact, eram incapabilă

să iau o decizie în ceea ce

privește nivelul următor al

carierei mele. Și această incapacitate

a mea de a face o

schimbare semnificativă în

carieră m-a transformat fără

să vreau într-un lider toxic,

fix genul acela de lider pe

care nu mi-l doream ca șef.

Noroc că am realizat relativ

repede acest aspect și am făcut

acea tranziție importantă

pentru mine, aceea de a-mi

crea propriul business. Au

trecut șapte ani de atunci și

însutite lecții. Fără regrete.

Azi regăsesc acest gen de

toxicitate la cei cu cariera în

derivă. Frustrările lor neverbalizate

uneori nici sieși, îi

determină să devină arțăgoși

și conflictuali la locul de

muncă și nu numai. Orice

schimbare de status quo, orice

opinie nevinovată poate

deveni un subiect de opoziție

și energie consumată neconstructiv.

Iată câteva semne prin

care realizezi că ai devenit

o persoană toxică la locul de

muncă:

• Ai tendința să domini

conversația și suporți mai

greu opiniile diferite de ale

tale.

• Pentru orice situație frustrantă,

oricine altcineva e vinovat

nu însă și tu…

• Deși „vorbitul pe la

colțuri” s-a mai disipat de

când firmele lucrează mai

mult remote – ai această

înclinație de a-i vorbi de rău

pe ceilalți pe la spate chiar și

în meetinguri virtuale 1:1.

• E greu de remarcat că se

întâmplă și lucruri bune în

compania în care lucrezi, ești

prea concentrat să observi ce

nu merge bine… și lista poate

continua.

Dacă te regăsești în cele

mai sus menționate poate

că e momentul să ai

o discuție onestă cu tine

însuți și să mergi la rădăcina

nemulțumirilor tale.

Încearcă să analizezi conflictele

recente, comportamentele

tale, reacțiile tale

prin prisma unui ziarist. Ce

s-a întâmplat exact, care

sunt jucătorii, care sunt

faptele concrete, care este

impactul acelor fapte și

comportamente – ce concluzie

ai trage ca și ziarist,

o persoană obiectivă care

relatează și concluzionează

pe baza a ceea ce s-a întâmplat

de fapt? Ce detectezi în

aceasta versiune pe care nu

ți-ai spus-o până acum? Ce

ești gata să-ți asumi? Care

este costul inacțiunii tale în

ceea ce privește cariera ta?

Care ți-e sistemul de suport

de care ai nevoie acum

ca să te angajezi în această

tranziție de a fi pe drumul

tău cum îmi place mie să

spun și nu pe drumul decis

de alții? Mentori, un coach,

plan de dezvoltare, prieteni

experimentați etc.

A fi toxic poate să producă

un gol de coechipieri în

jurul tău pe de o parte, îți

poate afecta brandul personal

în interiorul organizației

și nu în ultimul rând îți poate

afecta, prin somatizarea

tuturor frustrărilor legate

de job – sănătatea. Mai e

inacțiunea în acest caz o

opțiune? Împărtășește-mi

povestea ta!

Rămâi sănătos(ă) și

determinat(ă) să-ți urmezi

propriul drum! Pentru toți

abonații mei și cei care citesc

acest material, Paște Ortodox

fericit!

Autor: Amalia Sterescu

Foto: amaliasterescu.ro/

Amalia Sterescu are 22 de ani de experiență profesională,

activând atât în mediul corporate, dar și în cel antreprenorial.

În mediul corporate a acumulat o experiență de 16 ani ca și

leader, lucrând pentru companii cu amprentă globală precum

Vodafone sau Oracle. Amalia s-a specializat în managementul

echipelor de relații cu clienții, suport vânzări, telesales –

ultimul său rol în lumea corporate fiind cel de Vice President

Global Renewals Service Centers în Oracle, unde conducea

un lanț de Centre Servicii Suport în România, India și China

– un business de $2B. Începând cu 2012, Amalia Sterescu și-a

început călătoria sa antreprenorială înființând Outsourcing

Advisors, primul portal al comunității de outsourcing din

România, și în același timp un furnizor valoros de programe

de dezvoltare pentru industria BPO/Shared Service Centers,

mentoring și servicii de consultanță pentru investitori.

În efortul său de a educa liderii locali și tânăra generație,

Amalia a fondat în 2013 Public Speaking School. În 2015 a

lansat propria misiune de a introduce public speaking ca și

studiu opțional în școlile publice din România. Drept rezultat

al implicării sale ca voluntar, 100 de profesori din școli

au fost instruiți în public speaking, într-un efort de a sensibiliza

comunitatea locala față de importanța comunicării în

viața elevilor, viitorii manageri de mâine. De asemenea, ca

parte a misiunii sale de a dezvolta competențele de leadership

din România, în intervalul 2013 – 2018, peste 1100 de

profesioniști au fost instruiți personal de Amalia Sterescu.

Începând cu 2018, Amalia Sterescu și-a extins aria serviciilor

sale profesionale fondând BrandingYOU – prima agenție

de branding personal din Europa de Est.

Mai mult de atât, Amalia Sterescu este autoare a numeroase

articole de leadership sau personal branding publicate în

presa locală, în publicații precum, Forbes, Business Arena

Magazine, Republica și multe altele. În 2015 a publicat prima

sa carte la Editura Școala Ardeleană: „Tango cu viața”.

Acesta este un volum de 58 de povești despre dragoste și

relații, tranziții și avansare în carieră, leadership la feminin.


Español MAI

2021 19

Sant Joan (Ibiza) prohíbe nuevas

discotecas, salas de fiesta y “beach clubs”

Para muchos turistas,

Ibiza (Baleares) es sinónimo

de fiesta y discotecas. Y

cuando pase la pandemia,

probablemente seguirá siéndolo,

a excepción del municipio

de Sant Joan, en el Norte

de la isla. Tras tres años de

tramitación, el Consell y el

Ayuntamiento han aprobado

la modificación de las normas

mediante las que se limita

la oferta de ocio nocturno,

escribe tourinews.es.

La nueva normativa, que

ya está en vigor, prohíbe la

apertura de nuevos locales

TUI Alemania ha anunciado

que a partir del próximo 1

de ocio nocturno como discotecas,

salas de fiesta o a los

“beach clubs”. La única excepción

serán los cafés-concierto,

siempre y cuando no

haya viviendas en el mismo

edificio.

Además, la medida afecta

también al sector hotelero, ya

que tampoco se permiten las

actividades complementarias

dentro de los mismos y los

espectáculos de animación

estarán limitados a 200 asistentes.

La medida ha sido anunciada

por el vicepresidente

de mayo ofrecerá paquetes

vacacionales a las islas de

del Consell de Ibiza, Mariano

Juan, y el alcalde de Sant

Joan, Antoni Marí, que han

defendido que no quieren ir

en contra de nadie, sino que

buscan diferenciar la oferta

turística de Sant Joan: “Sin

entrar en críticas, porque

no estamos ni a favor ni en

contra, consideramos que

esta oferta no es ideal para el

municipio”, han sentenciado

en declaraciones al Diario de

Ibiza.

En Sant Joan existen actualmente

dos discotecas

pequeñas y, de acuerdo con

Tras el éxito en Mallorca TUI

Alemania ofrecerá vacaciones

en Ibiza y Formentera

Ibiza y Formentera tras el

éxito que tuvo Mallorca en

Semana Santa.

“Las vacaciones de

Semana Santa en Mallorca

han mostrado que los viajes

organizados no tienen influencia

en la pandemia”, añadió

Marek Andryszak, CEO de

TUI Deutschland, quien añadió

que ahora llega el turno de

“las hermanas pequeñas”.

Ante el previsible aumento

de turistas, hoteles como

Grupotel Santa Eulària &

Spa en Ibiza o RIU La Mola

en Formentera, ya han anunciado

que abrirán sus puertas

y que ofrecerán pruebas PCR

a los viajeros a la hora de regresar

a sus países de origen,

según Diario de Mallorca.

No son los únicos, ya que

recientemente el Ibiza Gran

Hotel o el Grand Palladium

Palace Ibiza Resort & Spa

anunciaron sus inminentes

reaperturas.

República Dominicana ya es

un “destino seguro” para los

alemanes

La buena evolución de las

cifras de contagios Covid-19

en República Dominicana

ha llevado a que el Gobierno

Federal de Alemania le haya

incluido en la lista de “destinos

seguros” y, por tanto,

ha retirado la advertencia de

evitar viajes al país caribeño.

La medida se hizo efectiva

ayer, 25 de abril.

Esto supone muy buenas

noticias para el sector turístico

dominicano, ya que los

alemanes que vayan de vacaciones

a la nación americana

y luego quieran regresar a su

casa solo tendrán que presentar

un test PCR negativo - sin

tener que guardar una cuarentena

de 10 días como se

exigía hasta ahora -.

lo apuntado por el alcalde

del municipio, podrán seguir

funcionando.

Por otra parte, cabe destacar

que la zona donde se encuentran

las discotecas más

famosas de la isla, como Amnesia

o Pachá, no está ubicada

en este municipio, sino en

la propia ciudad de Ibiza, por

lo que la normativa no afecta

a estas salas nocturnas.

Tal y como destaca FVW,

otros países del Caribe también

han pasado a considerarse

seguros como es el

caso de Antigua y Barbuda

y Santa Lucía.

Se suman a una lista

segura en la que España

está representada por las

Islas Baleares, Comunidad

Valenciana, Galicia y Murcia.

Chipre no pondrá restricciones a partir

de mayo a los turistas vacunados

Chipre permitirá la entrada

de turistas procedentes de 65

países que estén completamente

vacunados a partir del

10 de mayo. Así lo anunció el

ministro de Turismo chipriota,

Savvas Perdios, que también

adelantó que, mientras hayan

completado el ciclo de vacunación,

no será necesario presentar

una prueba Covid negativa

ni guardar cuarentena.

Los turistas que podrán viajar

a Chipre sin restricciones a

partir del 10 de mayo son:

• Los procedentes de los 27

países miembros de la Unión

Europea.

• Islandia, Liechtenstein y

Noruega.

• Extracomunitarios Arabia

Saudí, Armenia, Baréin,

Bielorrusia, Canadá, Egipto,

Emiratos Árabes, Estados

Unidos, Georgia, Israel,

Jordania, Kuwait, Líbano,

Qatar, Reino Unido, Rusia,

Serbia, Suiza y Ucrania.

De este modo, Chipre abre

sus fronteras a sus mercados

más importantes, como Reino

Unido, que supone un tercio de

los casi 4 millones de turistas

que visitaron el país en 2019.

También a Rusia, el segundo

mercado más grande para la

isla mediterránea, a quienes el

ministro de Turismo chipriota

ya ha adelantado que la vacuna

Sputnik V será aceptada,

según la información del diario

Cyprus Mail. El objetivo

del Gobierno chipriota es reactivar

el turismo, un sector

que supone el 15% del PIB en

el país y se desplomó un 85%

en 2020.

El anuncio del Ministerio

de Turismo llega en un momento

en el que los ciudadanos

chipriotas acaban de

ser nuevamente confinados

debido a un repunte de casos

por coronavirus, aunque está

previsto que el cierre termine

también el día 10 de mayo.

Chipre se suma así a

Grecia en la decisión de abrir

sus fronteras a los turistas vacunados

-extracomunitarios o

no- antes de la implementación

del ‘certificado verde digital’

que la Unión Europea se

encuentra preparando y que,

según lo previsto, se implantará

en junio.


20

MAI

2021

Reţetele Annei

Costițe de miel cu vin la cuptor

Ingrediente:

• 1,2 gk costițe miel

• 6 cartofi

• 4 morcovi

• 4-5 căţei usturoi

• 150 ml vin roşu demisec

• condimente speciale pentru

carne de miel

• piper negru şi roşu, sare

• 50 ml ulei de floarea-soarelui

• rozmarin

Cozonac grecesc pufos și aromat

Ingrediente:

• 950 g făină

• 200 ml lapte

• 120 ml apă

• 200 g unt la temperatura camerei

• 250 g zahăr

• 4 ouă

• 18 g de drojdie uscată

• 1 lingură extract de vanilie

sau 2 plicuri zahăr vaniliat

• 10 grame de pudră mahleb

(se găsește în magazinele

arăbești)

• 1 linguriță de răzătură de

portocală

Pentru uns cozonacii: 1

ou, 1 lingură de apă, fulgi de

• roșii cherry

Mod de preparare:

1. Pentru început, se curăţă

coastele de pieliţe, se

spală bine, se lasă să se

scurgă, se condimentează

cu sare, piper şi condimente

speciale pentru carne de

miel şi se lasă câteva minute

la macerat.

2. După aceea, se iau şi se

Pentru blat:

• 280 g făină

• 260 g zahăr

• 120 g cacao

• 2 lingurițe praf de copt

• 1 linguriță sare

• 240 ml lapte

• 115 ml ulei

• 2 ouă

• 2 fiole esență de vanilie

• 230 ml apă

Pentru crema/glazura

nemțească:

• 250 ml lapte condensat

• 200 g zahăr tos

• 2 gălbenușuri (bătute cu 1

linguriță de apă)

• 120 g unt/margarină

• 1 fiolă esență de vanilie

• 130 g nuci/alune pecan tocate

• 150 g fulgi de cocos

• 1 lingură amidon

Mod de preparare: Preîncălzește

cuptorul la treaptă

mare și unge 3 forme de tort

(rotunde și de aceleași dimensiuni)

cu unt și tapetează

cu făină. Dacă nu ai 3 tăvi la

fel, poți face cele 3 blaturi în

aceeași tavă, pe rând. Într-un

castron mare adaugă făina,

pudra de cacao, zahărul, praful

de copt și sarea, amestecând

bine. Adaugă apoi

uleiul, laptele, ouăle și esența

de vanilie, amestecând la viteză

medie cu mixerul până

se omogenizează. Redu vitemigdale

Mod de preparare:

Într-o crăticioară, pe foc

mic, se amestecă laptele, apa,

zahărul și jumătate din cantitatea

de unt (100g). După ce

zahărul și untul s-au dizolvat

se ia de pe foc și se lasă la

răcit. Când s-a răcorit (amestecul

trebuie să scadă sub 60

de grade) se adaugă drojdia,

extractul de vanilie, coaja de

portocală și pudra mahleb. Se

amestecă bine. Amestecul se

pune, alături de jumătate din

cantitatea de făină în vasul mixerului.

Cu ajutorul mixerului

ce are atașat cârligul de aluat

pun la prăjit în uleiul încins.

Se lasă să se rumenească la

foc mic, cât să-şi schimbe

culoarea şi apoi se aşază în

tavă, se stropesc cu vin şi cu

puţină apă şi se bagă în cuptor,

la 120° C.

3. În acest timp, se spală

roșiile, se curăţă cartofii şi

morcovii, se taie rondele şi

se pun în tavă împreună cu

se amestecă, la viteză medie

timp de 2 minute. Se adaugă

ouăle, unul câte unul. Făina

se adaugă și ea treptat până ce

este incorporată complet. De

îndată ce aluatul este omogenizat

îl putem scoate din

vasul mixerului. Dacă aluatul

este prea moale, se mai adaugă

făină. Aluatul se transferă

într-un castron și se acoperă

cu un prosop umed. Se lasă

la temperatura camerei câteva

ore până când aluatul își

dublează volumul. Durează

cam 2-3 ore la temperatura

de 20-25 grade. După trecerea

timpului, se topește untul

costiţele de miel. Se lasă în

cuptor şi se stropesc cu sosul

de vin ca să nu se usuce.

4. Spre sfârşit, cu 15 minute

înainte de a opri cuptorul,

se presară crenguţe

de rozmarin şi usturoi pisat

sau măcinat. Costiţele se

servesc ornate cu rozmarin

verde şi cu salată de crudităţi

sau salată verde.

rămas și se începe frământarea

aluatului. Se înglobează

treptat untul și se continuă frământarea

până ce se obține un

aluat moale și plin de aer. Se

preîncălzește cuptorul la 50 de

grade. Se pune în cuptor o crăticioară

cu puțină apă. Aluatul

se pune într-o crăticioară și se

acoperă. Se stinge cuptorul și

se introduce aluatul în cuptor

timp de 30 minute. După ce

aluatul și-a dublat dimensiunea,

se scoate din cuptor.

Aluatul se scoate din cuptor

și se împarte în două și apoi

fiecare bucată în 3, 4 sau 5 (în

funcție de câte împletituri se

doresc). Se împletesc cei doi

cozonaci grecești și se pun în

tăvi de cozonac în care s-au

pus foi de copt. Într-un bol se

bate oul cu apa. Se ung cozonacii

cu amestecul obținut și

se presară fulgi de migdale.

Se încălzește cuptorul la 50

de grade timp de 10 minute.

Se oprește cuptorul și se bagă

cozonacii la dospit timp de 20

de minute. Se scot cozonacii

din cuptor. Se încălzește cuptorul

la 150 de grade Celsius.

Cozonacii se coc timp de 40

– 45 de minute sau până trec

testul scobitorii. De preferat

este ca acești cozonaci să fie

copți separat, nu împreună și

să se păstreze mereu în cuptor

o oală cu apă.

Drob de legume

și piept de pui

Pentru aluat:

• 800 g piept de pui

• 100 g migdale măcinate

• Sare, piper, cimbru

• 4 vinete

• 2 ardei graşi

• 50 g unt

• 100 g pesmet

• 1 legătură pătrunjel

• 2-3 linguri ulei de măsline

• 500 g roşii

Mod de preparare: Se

pune pieptul de pui să fiarbă

în apă cu sare, se ia spuma

şi se lasă să fiarbă bine. Se

scoate din apa în care a fiert

şi se taie felii foarte subţiri.

Se pun într-un bol şi se acoperă

cu un strat de unt. Între

timp, se curăţă vinetele, roşiile

şi ardeii. Se taie felii şi se

călesc în puţin ulei. Se scot

Tort cu glazură nemțească

într-un bol şi se pregăteşte o

tavă. Aceasta se tapetează cu

unt şi cu pesmet şi se pun legumele

într-un strat, iar deasupra

se aşază feliile de carne

una lângă alta. Se presară pe

deasupra pesmetul şi untul topit

şi se bagă la cuptor până

se lasă toate legumele, apoi se

condimentează cu sare, piper

cât este nevoie şi se adaugă

pulpa de roşii. După ce s-a

făcut, se taie cu atenţie să nu

se sfărâme şi se serveşte ornat

cu verdeaţă proaspătă ori salată

verde.

za la cea mai mică și adaugă

apa fiartă – nu toată deodată ci

treptat. Împarte aluatul în mod

egal între cele 3 tăvi și dă-le la

cuptor timp ce aproximativ 30

de minute (dacă aluatul nu se

mai lipește de scobitoare, înseamnă

că e gata). Scoate din

cuptor și lasă la răcit pentru

aproximativ 10 minute. Scoate

din tăvi și lasă-le deoparte

până se răcesc de tot.

Să trecem la cremă/glazură.

Într-o cratiță mare care

nu lipește, combină laptele

condensat și amidonul.

Amestecă. Adaugă zahărul,

gălbenușurile, untul și esența

de vanilie. Pune cratița pe

aragaz la foc mic spre mediu,

până ajunge la o ușoară fierbere.

Amestecă ușor și constant

până începe să se îngroașe

– aproximativ 12 minute de

când începe să fiarbă. Dă de

pe foc. Adaugă fulgii de cocos

și nucile/alunele și amestecă

bine. Dacă dorești să aibă un

plus de aromă coaptă, poți trage

ușor la tigaie nucile/alunele

pecan înainte. Lasă crema la

răcit cam o oră înainte de a o

întinde pe blaturile deja răcite,

în stilul clasic: blatul 1, cremă,

blatul 2, cremă, blatul 3,

cremă/glazură. Poți, apoi, glazura

cu ciocolată sau decora

cu bucăți întregi de nuci/alune

pecan și fulgi de cocos.


Corina Simionescu Hudgens

Medic terapeut – Norwich/ Anglia

Uleiul de cocos a devenit

tot mai apreciat de un număr

foarte mare de persoane. Poate

fi cumpărat atât de la plafar

cât și din alte magazine,

chiar și din supermarketuri și

are numeroase întrebuințări.

Foarte multe substanțe nutritive

din uleiul de cocos se pierd

în procesele de extracție

și de rafinare, de aceea îți

recomandăm să folosești ulei

extra virgin. 100 de grame

de ulei de cocos au un aport

de 863 kcal dintre care: 5.8 g

acizi mononestaturați; 86.5

acizi saturați; 0.5 micrograme

vitamina K; 1.8 g acizi

polinesaturați; 0.04 mg fier;

0.09 mg vitamina E.

Este unul dintre puținele

alimente care pot fi clasificate

ca și „super-alimente”.

Beneficiile sale se răsfrâng

asupra îngrijirii pielii și a

părului, pierderii în greutate,

îmbunătățirea digestiei și

sporirea imunității împotriva

unei serii de infecții și boli.

Uleiul de cocos este utilizat

nu numai în țările tropicale,

unde plantațiile sunt

mai dese, dar și în America,

Europa, Canada și Australia.

Treptat, oamenii descoperă

minunile acestuia, astfel încât

uleiul de cocos câștigă

popularitate pe întreg mapamondul.

Până în prezent, există

peste 1500 de studii care demonstrează

că uleiul de cocos

este unul dintre cele mai

sănătoase alimente de pe planetă.

Asta datorită grăsimilor

sănătoase numite acizi grași

cu lanț mediu – MCFA – care

includ acid caprylic, acid

lauric și acid caprinic (decanoic).

Aproximativ 62% din

uleiurile din nuca de cocos

sunt alcătuite din acești trei

acizi grași sănătoși, iar 91%

din grăsimile conținute de

uleiul de cocos sunt grăsimi

săturate sănătoase.

Majoritatea grăsimilor pe

care le consumăm necesită

destul de mult timp pentru

digerare, dar MCFA-urile

din uleiul de cocos se digeră

foarte rapid – în numai trei

trepte față de 26 cât necesită

restul grăsimilor – reprezentând

o sursă perfectă de

energie.

Spre deosebire de acizii

grași cu lanț lung care

se găsesc în uleiurile de

bază obținute din plante, cei

conținuți de uleiul de cocos

sunt: mai ușor de digerat; nu

se depozitează ușor sub formă

de grăsime; anti microbieni

și antifungici; de dimensiuni

mai mici, permițând

astfel o mai ușoară permeabilitate

la nivel celular pentru

o energizare rapidă; procesați

de ficat, ceea ce înseamnă o

convertire imediată în energie,

în loc să fie stocați ca și

grăsime. Toate acestea fac

din uleiul de cocos un super

aliment cu beneficii extraordinare

pentru sănătatea întregului

organism.

Tratamente și utilizări

ulei de cocos. Uleiul de cocos

este obținut din nuca de

cocos și este un produs naturist.

Poate fi folosit inclusiv

pentru copii și bebeluși. S-a

dovedit faptul că poate avea

numeroase beneficii asupra

organismului, persoanele

care consumă ulei de cocos

virgin, fiind mult mai sănătoase.

Intră în categoria produselor

bio de cea mai bună

Terapia verde MAI

2021 21

Uleiul de cocos

Beneficii și indicații

terapeutice

calitate.

Uleiul de cocos poate fi

folosit atât pentru uz intern

cât și pentru uz extern, în

diverse tratamente cum sunt

cele de înfrumusețare, dar

poate fi folosit și în diete.

Poate fi consumat ca atare

sau poate fi utilizat în diverse

produse pe bază de ulei de

cocos. De asemenea uleiul

de cocos poate fi folosit și

în gospodărie pentru diverse

utilizări cum ar fi curățenia,

întreținerea suprafețelor pretențioase,

etc.

Puteți folosi în mod inventiv

uleiul de cocos ca înlocuitor

pentru unt sau poți

pune o linguriță mică în cafea.

Nu va schimba cu nimic

gustul cafelei iar tu îți vei lua

porția de sănătate pentru o zi.

Pentru gospodărie uleiul de

cocos se poate utiliza pentru:

curățarea ruginii; soluție

pentru lustruit mobila;

menținerea cuțitelor pentru

mai mult timp în stare bună;

pentru polisharea mașinii.

Beneficii. Ulei de cocos

pentru îngrijirea părului. Se

poate utiliza ca mască de

păr, tratament fierbinte sau

în produsele de păr utilizate

zilnic. Acest ulei gros, asemănător

ca și consistență cu

untul, ajută la creșterea părului,

la eliminarea mătreței și

a diferitelor iritații ale pielii

scalpului, la tratarea părului

deteriorat și la hidratarea părului

și scalpului uscat, conferind

strălucire și netezire.

Ulei de cocos pentru îngrijirea

pielii. Proprietățile sale

miraculoase fac din uleiul de

cocos un hidratant natural,

care, datorită antioxidanților

puternici conținuți, îl fac ideal

pentru tratarea pielii mature,

uscate, îmbunătățirea

aspectului pielii ridate, dar și

pentru piele acneică și iritată.

Aplicat ca atare pe piele,

sau în compoziția diverselor

produse de îngrijire zilnică,

acest ulei favorizează

îmbunătățirea aspectului pielii,

regenerarea celulară, hrănind,

îngrijind și protejând

pielea de factorii nocivi din

mediu, în același timp.

Ajută digestia. Uleiul

de cocos, datorită cantității

considerabile de acizi grași

sănătoși din compoziția sa,

ajută la o digestie mai bună

– proprietățile sale anti microbiene

combat iritațiile și

infecțiile de la nivelul intestinelor.

Astfel, el poate preveni

diverse afecțiuni legate de

stomac și digestie, inclusiv

sindromul de colon iritabil,

în același timp îmbunătățind

absorbția altor substanțe nutritive

precum vitamine, minerale

și aminoacizi.

Îmbunătățește imunitatea.

Acest super-aliment

îmbunătățește imunitatea

datorită conținutului său ridicat

de lipide anti microbiene,

acid lauric, acid capric și acid

caprilic, care au remarcabile

proprietăți antifungice, antibacteriene

și antivirale. Organismul

uman transformă

acidul lauric în monolaurina,

care, conform cercetătorilor,

este eficientă în distrugerea

virușilor și bacteriilor responsabile

de boli precum

herpesul, gripa, hepatita, rujeola,

citomegalovirusul și

chiar HIV.

Uleiul de cocos contribuie

la combaterea bacteriilor precum

Listeria monocytogenes

și Helicobacter pylori și protozoarele

dăunătoare, cum ar

fi giardia lamblia. Este ideal

și în tratarea Candidei, atât

pe plan intern cât și extern

– spre deosebire de alte tratamente

farmaceutice, efectul

este gradual și nu brusc, dar

conferă pacientului o perioadă

adecvată de timp pentru

a se obișnui cu simptomele

de sevraj sau cu reacțiile

Herxheimer (numele dat

simptomelor care însoțesc

organismul respingerea toxinelor

generate în timpul eliminării

acestor ciuperci).

Tonic pentru inimă. Acidul

lauric prezent în uleiul de

cocos contribuie la prevenirea

diferitelor probleme cardiace,

cum ar fi un nivel ridicat

al colesterolului, tensiune

arterială, arterioscleroză.

Adjuvant în tratamentul

diabetului de tip II. MCFAurile

din uleiul de cocos ajută

la echilibrarea nivelului

de insulină din celule și la

o digestie sănătoasă. Ajută

funcția pancreatică, conferă

un aport considerabil de

energie pe lângă reacțiile

de glucoză, cele care sunt

responsabile de crearea

rezistenței la insulină și diabetul

de tip II.

Uleiul de cocos previne

osteoporoza. Stresul oxidativ

și radicalii liberi sunt cei mai

mari vinovați de apariția osteoporozei.

Deoarece uleiul

de cocos are în compoziție un

nivel crescut de antioxidanți,

ajută la diminuarea efectelor

produse de radicalii liberi,

totodată mărind capacitatea

de absorbție de calciu la nivelul

intestinelor.

Previne problemele gingivale

și îngrijește dantura.

Uleiul de cocos a fost folosit

de secole ca o modalitate de

a curăța cavitatea bucală de

bacterii și de a trata probleme

precum paradontoză. Prin

gargară cu ulei de cocos, se

elimină bacteriile cauzatoare

de carii și, implicit, riscul

apariției parodontozei și a

sângerărilor gingivale.

Ulei de cocos pentru

îmbunătățirea memoriei și a

funcțiilor cerebrale. În 2004,

într-un studiu publicat în

Journal of Neurobiology of

Aging, cercetătorii au descoperit

că MCFA-urile din

uleiul de nucă de cocos au

îmbunătățit problemele de

memorie la subiecții lor mai

în vârstă. Deoarece acestea

sunt absorbite cu ușurință în

organism, ele pot fi accesate

de creier mai rapid, fără utilizarea

de insulină – ele alimentând

celulele creierului

mai eficient.

Studiile au arătat că uleiul

de cocos poate fi consumat

cu succes în timpul menopauzei,

având efecte pozitive

asupra nivelurilor de estrogen.

Pentru a echilibra nivelul

hormonal, se reduce

consumul de zahăr și cereale

și se încearcă un consum de

grăsimi sănătoase de nucă de

cocos, avocado sau semințe

de in. Cocosul se poate consuma

că atare, sau sub formă

de ulei, unt sau apă din nuca

de cocos. Și acestea sunt

numai câteva dintre miraculoasele

beneficii pe care

uleiul de cocos le are asupra

sănătății întregului nostru organism.

Contraindicații. Deși

este un produs naturist

de foarte bună calitate,

cu numeroase beneficii și

proprietăți, la un preț avantajos,

uleiul de cocos are și

contraindicații. Nu este recomandat

să folosiți cantități

mari dacă aveți afecțiuni

vasculare, diabet zaharat și

obezitate. Pentru persoanele

însărcinate sau în timpul

alăptării se recomandă consumul

moderat.

Documentare:

healthline.com

medicalnewstoday.com

eatthis.com


NELU BÂRSAN

www.barsantrans.com

PROGRAM

DISTRIBUIRE PACHETE

LOCALITATEA ORA LOC

RUTA SÂMBĂTĂ

TAUSTE 9:00 AMBULATORIU

EJEA 9:55 LIDL

Zona ZARAGOZA

TEL: 618 266 341

TUDELA 10:45 LA GARĂ

CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN

R OMÂNESC)

PRADEJON 12:35 LA COLEGIU

LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS

MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU)

EBRO

VITORIA 15:50 MC DONALD’S

ARRASTE 16:55 MAXI DIA

M ONDRAGON

BERGARA 17:20 EROSKY

EIBAR 17:50 LIDL

IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ)

SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066)

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

TOLOSA 8:00 EROSKY

ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ

BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ

ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ

PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3

(M AGAZIN ROMÂNESC)

NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT)

JACA 13:40 PISTA DE HIELO

SABINANINGO 14:15 LA GARĂ

FRAGA - AVIZ TELEFONIC

Zona LERIDA

TEL: 618 266 341, 664 108 325, 608 625 964

RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325)

LOCALITATEA ORA LOC

ALPICAT 7:50 PECO CEPSA

ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL

BINEFAR 9:10 MAXI DIA

MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA

BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI

HUESCA 11:25 PARCARE LIDL

GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI)

BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL

AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA

SOLSONA 15:45 PARCARE POD

GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT

CERVERA 17:40 LA BASCULĂ

TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL

BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR

MOLLERUSA 19:10 LA LIDL

BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ

BELLVIS 20:10 LA SPLAI

RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325)

LOCALITATEA ORA LOC

BENABARE 8:00 PARCARE

PUENTE DE

8:35 RESTAURANT FONDA

MONTANA

PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS

VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ

VIELHA 11:00 PARCAREA MARE

ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC

SORT 14:30 STAȚIE BUS

POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS

TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA

Zona TARRAGONA

TEL: 629 104 133, 651 563 065

RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA

LOCALITATEA ORA LOC

MONTBLANC 9:00 REPSOL

VALLS 9:30 LIDL

ALCOVER 10:00 PARC

LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA

REUS 11:00 AUTOGARĂ

RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ

CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL

SALOU 12:30 PLAZA EUROPA

VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI

LA PINEDA 13:30 SHELL

RUTA DUMINICĂ BARCELONA

LOCALITATEA ORA LOC

TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR

VENDRELL 8:30 MAXI DIA

L’ARBOC 9:00 SCHLECKER

VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL

VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL

CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ

GAVA 11:15 LA GARĂ

VILADECANS 11:45 CARREFOUR

BELLVITGE 12:00 LA GALP

Zona BARCELONA

TEL: 608 625 964, 618 266 341

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU

MARTORELL 8:45 LIDL

CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA

RUBI 9:50 LIDL

SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL

CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ

RIPOLLET 11:25 LIDL

BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA

CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO

GRANOLLERS 13:15 LIDL

LA GARRIGA 13:45 MERCADONA

TONA 14:15 MAXI DIA

VIC 14:50 ALDI

TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic)

OLOT 16:00 CARREFOUR

RIPOLL 17:00 CAPRABO

BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA)

GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC

PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC

NAVAS 19:20 LA TREN

SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

IGUALADA 8:00 CARREFOUR

SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO

MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO

SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI

L’HOSPITALET DE

LLOBREGAT

L’HOSPITALET DE

LLOBREGAT

10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA

CASES)

10:35 C. COMERCIAL “LA

FARGA”

CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL

CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI

SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL

BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA

MATARO 13:30 LIDL

GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE

FIGUERES 16:00 LIDL

ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA

AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC

SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA

TERRASSA 18:50 ESTACION BUS

MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS

CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC

Zona CASTELLON

TEL: 618 759 883, 642 255 081

ORAR SEDIU CASTELLON

C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8-2 (LANGA CONSULATUL ROMAN)

LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI:

I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ:

10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

CULLERA - AVIZ TELEFONIC

ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC)

ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL)

ALCOY 13:00 EROSKY

ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL

POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC

BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC

TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/

FRANCISCO ROSELLO, NR. 11)

MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO

IBANEZN, NR. 4)

VALENCIA - ACASĂ ALIMENTACIÓN (C/ RODRIGO

DE PERTEGAS 22, BAJO)

PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL

SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP

AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL

TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY

GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR)

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL

ALCORISA 07:30 BAR GOYA

ANDORRA 08:00 EL ARBOL

ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN

CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA

FABARA 10:00 BAR SPORT

MAELLA - AVIZ TELEFONIC

VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA”

MORELLA 12:45 PATISERIA LILI

VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ)

BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP”

TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN,

NR. 35)

UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA

JESUS)

CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/

HERMANOS VALDES, NR. 13)

TERUEL 14:00 PARCARE LIDL

SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI

DIA)

LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL

BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ

BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA

OROPESA DEL

MAR

- AVIZ TELEFONIC

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9)

ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO

CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL

BENISSA 11:45 PARCARE FRAU

DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL

OLIVA - AVIZ TELEFONIC

GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S

TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC

VANDINGA

CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU

CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL


Mica publicitate MAI

2021 23

Important pentru cititori!

• Vă rugăm să verificaţi textul

anunţului şi numărul de telefon

înainte de a fi trimis spre publicare

redacţiei noastre!

• Publicaţia Occidentul Românesc

nu îşi asumă răspunderea pentru

numerele de telefon greşite

sau conţinutul anunţurilor de la

mica publicitate!

MUNCĂ - OFERTE

Se caută persoană cu experiență

pentru curățenie întrun

apartament în zona Tetuán

( Madrid). Telefon: 601 008 801,

911 998 164.

Angajăm bucătar extern

pentru o familie din Pozuelo

de Alarcón (Madrid), cu vârsta

între 30 și 45 de ani, cu

experiență, pentru munca la domiciliu

(servit masa, protocol,

invitați), rezident în Madrid, cu

carnet de conducere, referințe.

Detalii la telefon: 628 367 087,

686 313 401.

Căutăm șofer cu experiență,

serios și responsabil, cu vârsta

între 30 și 40 de ani, pentru

Santurtzi (Vizcaya). Telefon:

615 483 056.

Căutăm persoană cu experiență

în curățenie, bucătărie, călcat rufe,

pentru o familie din Pontevedra.

Contact, via WhatsApp: 639 145

715. Nu sunați inutil!

Se angajează internă cu

experiență în geriatrie (asistența

medicală din îngrijirea acută, cronică,

preventivă, de recuperare și

terminală a vârstnicilor, precum

și studiul procesului de îmbătrânire

din punct de vedere somatic,

mental, funcțional și social la

nivel individual). Condiții: documente

în domeniu și rezidență în

Spania, pentru un job în Móstoles

( Madrid). Telefon: 616 518 017.

Căutăm internă pentru o familie

cu 2 copii mici din Almeria. Se

solicită documente de rezidență,

experiență demonstrabilă cu copiii

și în curățenie. Telefon: 606

134 252.

Caut ajutor pentru curățenie și

gătit, de luni până vineri, între orele

08:15 și 10:45, în Paracuellos

de Jarama (Madrid). Telefon: 601

086 044.

Căutăm internă pentru a îngriji

o femeie în vârstă din Arnedo (La

Rioja). Cerințe: limba spaniolă la

nivel înalt, experiență în îngrijirea

persoanelor în vârstă, noțiuni de

bucătărie spaniolă. Contactați numai

pe WhatsApp: 679 367 454.

We are seeking a caregiver

for my wife which is bedridden

who could perform secondary

housekeeper tasks (less priority).

Tasks would be: give medication,

meals, assist her with her personal

hygiene and such. We have 2 kids

(girl and boy) (10yo and 5yo). We

are offering working as an interim

having weekends as free days,

own bedroom and bathroom (fully

equipped). Please, if you are interested,

I’d appreciate if you send

me a whatsapp attaching your

CV: 620 187 933. San Vicente de

Montalt (Barcelona)

Familie, angajează internă

pentru a lucra în Alicante (Sant

Joan d’Alacant, San Juan de

Alicante), la o familie cu doi

copii de 5 și 13 ani. Cerințe

esențiale: experiență de peste 3

ani ca internă și referințe verificabile;

obișnuit să lucreze în

echipă, deoarece mai sunt doi

angajați; să îi placă animalele,

deoarece există 5 animale de

companie în casă. Persoana trebuie

să fie responsabilă, educată

și cu un aspect plăcut. Trebuie

să efectueze treburile casnice și

să îngrijească copiii. Telefon:

628 367 087, 686 313 401.

Este nevoie de infirmieră

pentru a îngriji o persoană în

vârstă întreaga săptămână, în

Sitges (Barcelona). Cerințe: calificare,

experiență de mulți ani

și referințe verificabile. Telefon:

682 807 420, 931 589 656.

Căutăm un îngrijitor intern

pentru o femeie în vârstă în

Arnedo (La Rioja). Cerințe:

limba spaniolă la nivel înalt,

experiență în îngrijirea persoanelor

în vârstă, noțiuni de bucătărie

spaniolă. Contactați doar

pe WhatsApp la: 679 367 454.

Se caută persoană pentru

curățenie exterioară, îngrijirea

copiilor și a animalelor

de companie, dus/ adus copiii

de la școală, spălat și curățat

mașinile familiei, în Alcobendas

( Madrid). Este esențial ca

persoana să aibă rezidență,

experiență în serviciul casnic,

permis de conducere, numere de

telefon ale referințelor caselor în

care a lucrat și să fi petrecut cel

puțin 3 ani în case importante.

Telefon: 628 36 7087, 686 313

401.

Se caută internă sau externă.

Pentru îngrijirea persoanelor în

vârstă, în Coruña. Este nevoie

de CV (Curriculum vitae),

experiență și referințe demonstrabile.

Telefon: 722 753 031.

Este nevoie de o internă în

Lugo. Încorporare imediată.

Este necesară o experiență minimă

de 3 ani demonstrabilă și cu

referințe. Telefon: 945 838 994.

Avem nevoie de o persoană

responsabilă, nefumătoare, care

să aibă grijă de un copil de 1,4

ani, să călce rufe o dată pe săptămână

și să mențină curățenia,

în Torre Pacheco (Murcia).

Folosiți doar Wahtsapp ca și

contact: 610 030 879.

Se caută externă pentru

curățenie în Alicante. Urgent!

Telefon: Dolores 966 711 132,

606 152 540.

Caut internă care să lucreze

cu o persoană în vârstă. Zona de

lucru: Los Molinos ( Madrid).

Este important să locuiți relativ

aproape și să aveți permis

de conducere. Este necesară

experiență. Mai multe informații

la telefon: 606 134 252.

Sursa: Tablón de anuncios.

MUNCĂ - CERERI

Persoană serioasă, responsabilă,

caut de muncă la cules de fructe,

ajutor în bucătărie, spălat vase,

într-un depozit sau fabrică. Am

experiență. Telefon: 690 384 129.

Tânără, 22 de ani, caută un

loc de muncă în orice domeniu

în zona Madrid. Nivelul

de limba spaniolă mediu, are

experiență în domeniul hotelier.

Dorește să găsească ceva

de muncă în același domeniu

(curățenie, recepție etc.), dar

orice ofertă este bine-venită.

Date de contact: e-mail:

sorinavalerica20@yahoo.com,

telefon: 0040/731 487 652.

Doamnă, 53 de ani, serioasă

și responsabilă, caut un loc

de muncă: curățenie, externă,

ajutor de bucătar, călcat rufe, în

Torrejon de Ardoz. Telefon: 642

919 579, Lăcrămioara.

Doamnă responsabilă, 52 de

ani, caut de muncă în comunitatea

Madrid ca externă. Am

rezidență în Spania, acte în regulă,

experiență și recomandări

foarte bune în îngrijirea persoanelor

în vârstă și îngrijirea copiilor.

Telefon: 641 460 783.

Doamnă serioasă, responsabilă,

harnică, caut de muncă ca

și internă, ajutor de bucătar sau

portar (la bloc), în Zaragoza,

provincia Aragon. Am referințe

foarte bune. Telefon: 642 342

807.

Doamnă rezidentă în Spania,

52 de ani, serioasă și responsabilă,

caut de muncă în comunitatea

Madrid, ca ajutor de bucătar.

Am experiență de peste 2 ani și

referințe foarte bune. Telefon:

642 342 807.

Doamnă, 50 de ani, rezidentă

în comunitatea Madrid, cu multă

experiență în îngrijirea persoanelor

în vârstă și foarte bune

recomandări, caut de muncă în

acest domeniu, 6-7 ore pe zi (ca

externă) în următoarele zone:

Alcalá de Henares, Azuqueca

de Henares, Meco, Torrejón

de Ardoz, Santa Eugenia. Mai

multe detalii, la telefon: 642

527 466.

Șofer cu experiență de peste

25 de ani și mașină proprie, din

comunitatea Madrid, oferă servicii

de transport pentru oricine

are nevoie (transport persoane,

înlocuire șofer etc.). Telefon:

616 544 565 (Nelu).

ÎNCHIRIERI

Închiriez cameră în Lleida,

lângă Poligonul Industrial Segre

Lieida, pentru persoane serioase,

nefumătoare. Telefon: 690 384

129.

VÂNZĂRI

Vând: cărucior pentru copii,

cu 2 piese, preț 100€; pătuț pentru

copii, cu saltea, 80€; saltea

nouă pentru pătuț de copii, 3d

respiral, 70€; cărucior sport 35€;

geanta bebe 10€. Cei interesați

mă pot contacta la telefon 642

484 058. Locuiesc în Torrejón

de Ardoz.

Vând în zona rustică

Chinchón (Madrid), 1.500 m2

tren arabil, fertil, cu sursă de

apă (zonă irigabilă), gard nou,

acces la șosea, 200 m; vecini români.

Preț negociabil: 14 euro/

m2. Mai multe detalii la telefon:

642 937 177 sau 0040/ 762 693

115.

Vând apartament cu 2 camere

în Alba Iulia, zona Cetate

Bulevard, parter, cu suprafața de

39 m², finisat și utilat complet.

Apartamentul este compus din

2 camere, bucătărie mobilată,

baie, hol. Dispune de centrală

termică, geamuri termopan, uși

interioare noi, gresie, faianță.

Preț 37.000 €. Mai multe detalii,

la telefon: 671 490 785.

Vând apartament 3 camere,

50m², semi-decomandat, etaj 2,

în Bacău, zona Milcov. Apartamentul

are izolație exterioară,

ușă metalică, gresie, faianță,

necesită îmbunătățiri. Relații la

telefon: 0034/656 923 673.

Vând apartament cu 2

camere în Timișoara, zonă

rezidențială. Apartamentul este

situat la etajul 3, este decomandat,

renovat și izolat. E dotat cu

centrală proprie pe gaz. Preț negociabil

66.000€. Telefon: 0034/

642 335 643.

Vând teren intravilan, în

Amara, județul Ialomița, pe drumul

Fermei. Suprafața: 1600 m²,

preț 18.000 €. Mai multe detalii,

la telefon: 669 194 121.

Particular, vând fabrică de

cărămidă în satul Siminoc,

județul Constanța, cu acte și

autorizații în regulă. Fabrica

este în funcțiune și are personal

angajat. Cei interesați, puteți

suna la telefon: 0040/766 398

906 sau 0040/767 593 324; e-

mail: officeceramicasiminoc@

gmail.com

Se vinde apartament în Calle

de la Libertad 8, etaj 4 A, localitatea

Móstoles (provincia

Madrid). Apartamentul este

complet renovat în 2013, exterior

cu terasă. Are 71 mp, 3 camere,

sufragerie și o baie. Puteți

vizita. Investiția e foarte bună.

Baia are cabină de hidromasaj,

camera de zi este cu mural de

lemn, camera principală cu

șifonier încorporat cu oglindă.

Terasa este închisă cu alumniu

și copertină. Încălzire centrală,

aer ondiționat, lift. Preț: 155.000

€. Mai multe detalii la telefon:

687 471 219 (Francisco).

Vând apartament cu 3 camere

în Botoșani, Bulevardul Eminescu,

Aleea Nouă nr. 8, izolație

exterioară, geamuri termopan,

CT etaj intermediar și mobilat.

666 915 835.

Vând apartament în Baia-

Mare (Aleea Neptun) cu 2 camere,

baie, bucătărie, hol, centrală

proprie și calorifere noi,

geamuri termopan, izolat în

exterior. Preț: 28 mii euro, negociabil.

Mai multe informații

la telefon: 0040/746 371 260

(RO), 680 126 525 (ES).

Vând în Botoșani, strada

Popăuți 104, casă construită

în 2014, P+M, compusă din 6

camere, două băi, două bucătarii,

încălzire centrală prin sol și

calorifere, parter locuibil, 1305

mp, gradină, pomi, fântână,

beci. Preț 88.000€. Relații la

telefon: 0040 / 771 905 144 sau

0034 / 666 299 144.

Vând casă la țară, în satul

Moșteni, județul Teleorman, la

20 km de Alexandria. Casa este

în stil rustic, cu fântână în curte,

electricitate, 300mp casa, plus

1500mp curte. Preț negociabil,

15.000€. Mai multe informații

la telefon: 642 694 285.

MATRIMONIALE

Tânăr, 39 de ani, doresc să

găsesc o fată pentru o relație serioasă,

din comunitatea Madrid.

Telefon: 642 899 710.

Tânăr 40 ani, caut doamnă cu

vârsta până în 43 de ani, din comunitatea

Madrid, pentru o relație

de prietenie. Rog seriozitate! Telefon:

643 863 664.

Domn serios, fără obligații, doresc

să cunosc o doamnă serioasă

pentru o relație serioasă. Telefon:

641 838 920.

Domn, caut pereche, doamnă

cu vârsta între 60 și 65 de ani din

comunitatea Madrid. Telefon: 642

970 401.

Româncă, fără obligații doresc

să cunosc un domn serios

fără vicii, de 56-63 de ani. Rog

bun-simț. Telefon: 600 692 018.

Tânăr, 33 ani, șaten, ochi

albaștrii, 1,72m, simpatic, cu

simțul umorului, fără obligații,

doresc să cunosc o persoană sinceră,

drăguță și educată, pentru

o relație serioasă, posibil căsătorie.

Telefon de contact, whatsapp

695 416 022.

Caut pereche, doamnă între

60 și 65 de ani, din comunitatea

Madrid. Telefon: 642 970 401.

Domn, vârsta 52 ani, 1,77m

înălțime, 80 kg, doresc a

cunoaște o doamnă de vârstă

apropiată cu mine, din jurul

Madridului. Telefon: 642 027

919.

Am 39 de ani, aș dori să găsesc

o fată pentru o relație serioasă

din comunitatea Madrid.

Telefon: 642 899 710.

Domn de 45 de ani, singur,

fără obligații, muncitor,

înălțimea 1,80m, corp atletic,

ochi căprui, educat, pasionat

de pescuit, aș dori să cunosc o

doamnă cu vârstă apropiată pentru

o relație serioasă. Telefon:

642 620 120.

Domn, 44 de ani, divorțat de

2 ani, doresc să cunosc o doamnă

pentru o relație serioasă. Sunt

muncitor și educat. Fără vicii.

Telefon: 663 408 373.

Tânăr, 33 de ani, șaten, ochi

albaștri, 1,72 m, simpatic, cu

simțul umorului, fără obligații,

doresc să cunosc o persoană sinceră,

drăguță și educată, pentru

o relație serioasă, posibil căsătorie.

Telfon/ WhatsApp: 695

416 022.

Domn, 50 de ani, fără

obligații, divorțat, serios, doresc

să cunosc o doamnă serioasă.

Telefon: 641 838 920.

Tânăr, 44 de ani, fără

obligații, doresc să cunosc o

doamnă de vârstă apropiată,

pentru o relație de prietenie din

comunitatea Madrid. Telefon:

643 675 318.

Domn, 52 de ani, din

Zaragoza, doresc să cunosc o

doamnă de vârstă apropiată,

sinceră, pentru o relație serioasă.

Telefon: 637 591 099.

Doamnă, 52 de ani, 1,67/66,

mi-ar face plăcere să cunosc

pe cineva decent, din Madrid

sau împrejurimi. Telefon sau

WhatsApp: 641 114 522, doar

după ora 20.

Domn serios, familist, fără

obligații, divorțat, doresc să cunosc

o doamnă serioasă pentru

o relație serioasă. Telefon: 642

689 539.

Domn din Madrid, caut o

doamnă din comunitatea Madrid

pentru prietenie, eventual căsătorie.

Telefon: 642 510 373.

Tânăr 42 de ani fără obligații

familiare, doresc să cunosc o

doamnă / domnișoară cu vârsta

între 30-40 de ani pentru o

frumoasă prietenie, eventual

căsătorie. Cer și ofer seriozitate.

Telefon: 642 240 140, sau

cristivalahu1881@gamil.com

Doamnă, fără obligații, doresc

să cunosc un domn cu

vârsta între 50 și 55 de ani, serios

și educat, din Comunitatea

Aragón, pentru o relație de prietenie

și sinceritate. Persoanele

fără educație, să se abțină. Rog

seriozitate! Telefon: 655 140

120.

Domn, 48 de ani, sincer,

divorțat, din zona Madridului,

doresc să cunosc o doamnă de

vârstă apropiată, pentru o relație

de prietenie. Mă puteți suna la

telefon: 642 264 868.

Doamnă, 60 de ani, fără vicii,

doresc să cunosc un domn fără

vicii (nefumător) respectos, cu

situație financiară stabilă, de

vârstă apropiată, din Comunitatea

Madrid. Cei care nu se

regăsesc în cerințele mele îi rog

să nu deranjeze. Telefon: 642

232 174.

Doamnă de 49 ani, fără

obligații, din Zaragoza, doresc

să cunosc un domn serios, care

știe ce vrea de la viată, pentru

prietene sau o relație stabilă.

Doresc seriozitate! Număr de

contact: 642 090 617.

Tânăr înalt, simpatic, fără

obligații familiare, cu cei „7 ani

de acasă”, doresc să cunosc o tânără

până în 35 de ani cu același

calități, pentru o relație bazată

pe respect și sinceritate, eventual

căsătorie. Locuiesc și lucrez

în Madrid. Nu contează din ce

parte a Spaniei este persoana.

Telefon: 691 739 113.

Bărbat 59 ani, 1,67 m

divorțat, cult, educat, cu serviciu

în Madrid, doresc să cunosc o

doamnă din comunitatea Madrid

sau din împrejurimi cu vârsta între

47 - 56 de ani pentru o relație

de prietenie, bazată pe sinceritate

și respect reciproc. Telefon:

602 072 385.

Ardelean, 46 de ani, divorțat,

rezident în Valencia, cu o fetiță

de 11 în custodie, doresc să cunosc

o doamnă sinceră și serioasă

pentru prietenie/căsătorie.

Telefon: 642 407 119.

Doamnă, doresc să cunosc

un bărbat de 48 – 50 de ani, din

comunitatea Madrid, fără vicii,

pentru o relație seriosă, bazată

pe respect reciproc. Telefon:

603 302 314.

Bărbat singur, 48 de ani, doresc

să cunosc o doamnă de vârstă

apropiată, din comunitatea

Madrid, pentru o relație serioasă

și de lungă durată. Nu răspund

la beep! Telefon: 642 252 639.

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com

Prin SMS sau Whatsapp:

643 015 676


More magazines by this user
Similar magazines