Occidentul romanesc nr 122 - editia - iunie - 2021

occidentul romanesc
www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania
ZIAR
GRATUIT
Anul XI - Nr. 122 / 24 pagini
IUNIE 2021
Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!
„VOM CONSTRUI 450 KM
DE AUTOSTRADĂ, SUTE
DE ȘCOLI ȘI DE CREȘE”
„Premierul Florin Cîţu și ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, au prezentat
miercuri, 02 iunie a.c., la Palatul Victoria, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
La prezentare au participat și vicepremierii Dan Barna şi Kelemen Hunor.”
Pagina 04
S-a deschis primul centru
de vaccinare la punctul de
trecere a frontierei Nădlac II
„Românii care intră în țară
începând cu data de 2 iunie,
se pot vaccina cu vaccinul
Johnson & Johnson (doză
unică), fără programare. DRP
precizează că și…”
Pagina 04
Bunurile comune după
divorțul pronunțat în
Spania și numele purtat în
timpul căsătoriei
„În ceea ce privește bunurile
dobândite în timpul căsătoriei,
în funcție de tipul de divorț ales,
se poate solicita instanței de
judecată să decidă asupra...”
Pagina 07
„Omul sfințește locul.
Dacă ne facem treaba bine,
suntem apreciați”
„Dincolo de diploma
universitară obținută la Paris
în domeniile implantologie și
chirurgie, Octavian Marcu are
la activ mai multe cursuri de
specializare...”
Pagina 12-13
„Relațiile speciale dintre
Casele Regale ale României
și Spaniei”
„Ambasadorul Gabriela
Dancău a prezentat lansarea
poștalului aniversar realizat
în colaborare cu Romfilatelia
pentru a marca cei 140 de ani
de relații diplomatice...”
Pagina 06
Riscurile digitalizării
pentru copiii noștri
„Nu-i putem învăța prea
multe despre viitor, dar putem
face măcar atât: să nu le
îngustăm viitorul, protejându-i,
expunându-i cât mai puțin
și învățându-i care sunt
înțelesurile libertății și...”
Pagina 09
Bucarest, la ciudad
coloquial protagonista del
cine
„Bucarest se construyó sobre
siete colinas, como las siete
colinas de Roma. Cuenta la
leyenda que su fundador fue un
pastor llamado Bucur. Como la
mayoría de las capitales…”
Página 17

02
IUNIE
2021
Adrese şi informaţii utile
REPREZENTAREA
DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI
ÎN REGATUL SPANIEI
Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso
XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5 linii)
•Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail: secretariat@
embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.com/ ambasada.
madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail: agregado.trabajo@
embajadaderumania.es •Birou de promovare economică şi comercială:
E-mail: oficina.comercial@ embajadaderumania.es
Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa: Avenida
de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/ 917 344 004 (5
linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@ informatiiconsulare.
ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-17:00, vineri 09:00-16:00
•Jurisdicţii consulare: León (León, Palencia, Burgos, Zamora,
Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, Segovia), Insulele Canare (Las
Palmas, Santa Cruz de Tenerife) •Telefon de urgenţă: 0034/649 656
032 (doar pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)
Consulatul General al României la Barcelona •Adresa: Calle San
Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare pentru public:
C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle, Barcelona •Telefon:
0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax: 0034/934 341 109 •Email:
contact@ informatiiconsulare.ro, consuladogeneralenbarcelo@
telefonica.net •Site web: http:// barcelona.mae.ro •Program cu publicul:
luni-vineri 09:00-17:00 (între orele 09:00-14:00 se primesc cererile
pentru servicii consulare, între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele
solicitate) •Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,
Lerida, Tarragona), Insulele Baleare
Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza Circular
nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177 •Fax:
0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.ro •Program
cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se primesc solicitările
pentru serviciile consulare, între orele 16:30-17:00 se eliberează
documentele solicitate) •Telefon de urgenţă: 0034/608 956 278 (pentru
cazuri de deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Galicia
(La Coruña, Lugo, Pontevedra, Orense), Asturia, Cantabria, Ţara
Bascilor (Alava, Guipuzcoa, Vizcaya), Navarra, La Rioja
Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida
Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la Plana
•E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964 212 446,
0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964 257 053 •Site
web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă: 0034/677 842 467
(numai pentru cazuri de deces, accidente sau alte situaţii de dificultate
deosebită) •Program cu publicul: luni-joi: de la 09:00 la 13:30 (preluare
documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu, fără
excepţie, înainte de orele 13.00), de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte);
vineri: 09:00-11:30 (preluare documente; cererile pentru acte notariale
se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00
(eliberare acte), 14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie,
audienţe etc., cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de
acordare a vizei de intrare în România, eliberare vize, cu programare);
închis în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:
Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)
Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,
13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226
825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926 231
170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere documente
pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea actelor; vineri: 09:00-
17:00 doar servicii programate (audienţe, oficieri casatorii, depuneri
juramânt, penitenciare etc.) •Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790
(doar pentru cazuri de arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii
consulare: Comunitatea Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real,
Albacete, Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)
Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro
•Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954 230 947,
0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:30-14:00
pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-16:30 pentru eliberarea documentelor
•Telefon de urgenţă: 0034/648 212 169 (va fi utilizat strict
pentru cazuri de urgenţă, accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare:
Andaluzia (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen,
Granada), Regiunea Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla
Consulatul României la Zaragoza: Adresă: Calle Camino de Las
Torres nr. 24, 50008 Zaragoza •Program cu publicul: luni- vineri, orele
9.00 -14.30 pentru depunerea documentelor în vederea procesării (doar
cu programare prealabilă online pe www. econsulat.ro), orele 14.30-
15.00 eliberarea pașapoartelor și a altor documente solicitate prin intermediul
oficiului consular (fără programare). •Informații consulare
pentru cetățeni români: Telefon: +34 976 481 429; +34 976 093 063
- aceste numere de telefon sunt conectate direct la call-center-ul consular
care funcționează la București în cadrul Ministerului Afacerilor
Externe. •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro • În cererea de
informații trebuie să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru
a primi informații consulare specifice în funcție de zona geografică.
• Site-web: https://zaragoza.mae.ro •Jurisdicție Consulară: Comunitatea
Autonomă Aragón, respectiv provinciile Zaragoza, Huesca și Teruel.
Această ediție a fost tipărită cu sprijinul Secretariatului General al
Guvernului - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Conţinutul acestei ediţii nu reprezintă poziţia oficială a Secretariatului
General al Guvernului - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Publicație lunară gratuită
Produs și editat de:
EL OCCIDENTE RUMANO
Depósito Legal: M-30588-2013
COORDONATOR PROIECT:
Michael Harrison Cronkite
FONDATORI:
Kasandra Kalmann Năsăudean
Florin Valentin Barbu
CO-FONDATORI:
Răzvan Ionescu
Dan Aurelian Pătrașcu
Michael Harrison Cronkite
DIRECTOR EDITORIAL:
Kasandra Kalmann-Năsăudean
MARKETING-PUBLICITATE:
Dan Aurelian Pătrașcu
Alina Marinescu Ortiz
SECRETAR DE REDACȚIE:
Andra Costandache
REDACTOR-ȘEF:
Dan Caragea
REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:
Ilinca Fodor Van Scheyk
SENIORI EDITORI:
Letiţia Coza
Gabriela Căluțiu Sonnenberg
Vavila Popovici
Zoe Stoleru Martí
CONTACT:
redactia@occidentul-romanesc.com
kasandranasaudean@occidentulromanesc.com
www.occidentul-romanesc.com

Kasandra Kalmann-Năsăudean
Jurnalist investigații,
membru CCNMA,
director editorial - OR
Trăim sub zodia consumului
nerațional, în parte de
prestigiu, în parte de prostie,
fără să ne aducem aminte
prea des că „dezmățul” ne
este îngăduit doar pe datorie.
Suntem o societate care şi-a
vândut de mult argintăria din
casă şi trăieşte într-o lume artificială,
doar din amanetarea
viitorului. Mare brânză, ca şi
cum nu ar face toată lumea la
fel! Ei, toată lumea nu chiar,
dar lumea aceasta din a cărei
periferie facem parte, da. De
toate avem, doar speranţa lui
mai bine se împuținează pe zi
ce trece. Ori, măcar speranţa
că ne vom întoarce la ceea ce
se cheamă „normalitate”, omenie,
pace şi bună înţelegere
mai multă decât discordie şi
violenţă dezlănţuită, disponibilitate
nu doar pentru binele
propriu construit pe răul altuia,
ci pentru bine, al tău, al meu şi
al altuia.
O lume în care „cele bune
să se-adune, iar cele rele să
se spele”, oarecum de la sine,
natural, ca o consecinţă a
unui arhetip al spiritualităţii
şi al relaţiilor dintre oameni,
capabil să descătuşeaze în
noi bunătatea, compasiunea,
înţelegerea şi acceptarea celuilalt,
chiar şi acolo unde
există competiţie, diferenţă,
diferenţiere socială de statut,
ierarhii şi structuri de autoritate/subordonare
etc.
Semnul cel mai rău al acestor
noi vremuri de puţinătate
este că cei aburcaţi în scaunele
puterii au început să vândă
bunurile sociale de valoare, tot
mai des, tot mai pe faţă, doar cu
litra. Iaca, bunăoară, libertatea.
Nu generică, ci aceea de care
ne putem bucura fiecare ca de
un drept al nostru, doar pentru
că existăm pe lume sub soare
ca oameni. Împuţinarea ei este
o tendinţă care creşte galopant
în orizontul societăţilor care
s-au vrut cândva deschise,
anti-totalitare, democratice,
umaniste.
Deasupra libertăţii a fost
înscăunată şi tronează azi puterea
cotropitoare a fricii. Sub
ameninţarea ei, statuia libertăţii
este zi de zi împuţinată de atribute,
de culoare şi de relevanţă.
Puterea a ales pentru noi. Frica
este mai importantă decât
libertatea. Episodul pandemiei
este doar unul dintr-un şir
care, mă tem, nu va fi curmat
prea curând.
Justiţia, înţelege acum oricine
după experienţa ultimelor
Cuvânt înainte IUNIE
2021 03
„Om liber este acela care nu are
nevoie să spună nicio minciună”
trei decenii, nici măcar nu a
aspirat vreodată să fie „oarbă
şi independentă”. A ales de la
început să fie slujnică la uşa
palatelor puterii, gata să pună
„biciul şi fiarele” pe cei care
stau potrivnici mai marilor zilei,
să-i oropsească fără frică pe
cei lipsiţi de apărare, să pună la
adăpost de „vitregia legii” pe
cine trebuie şi pentru cine s-a
dat ordin de la stăpânire.
După trei decenii de compatibilizări,
reforme instituţionale
şi legislative, se spune
răspicat şi batjocoritor de la
Bruxelles că nu avem justiţie
nici de doi bani, că trebuie să
luăm totul de la capăt dacă
vrem să ajungem vreodată
în altă parte decât acolo
unde suntem acum. Dacă nu,
atunci o putem ţine aşa până
la sfârșitul veacurilor. Nu o să
vină nimeni să ne facă curat
în ogradă, să scoată buruienile
din rădăcină în locul nostru, să
pună altă sămânță în brazdă în
locul neghinii pe care o risipim
cu dărnicie în răzoarele justiţiei
din România.
Cam tot pe acolo suntem şi
cu echilibrul dintre puterea şi
răspunderea pentru acţiunile
celor ce exercită funcţii publice
şi îşi adjudecă nu doar
avantajele, ci şi privilegiile
lor; tot acolo suntem şi cu relevanţa
instituţiilor guvernării
democratice, de la vot şi
exprimarea lui tot mai puţin
liberă, până la constituirea,
cristalizarea şi manifestarea
coerentă a opţiunilor politice.
Cu educaţia şi învățământul,
cu sănătatea populaţiei şi condiţiile
minime de civilizaţie e
mai degrabă mai rău decât a
fost. Mai nou, oamenii puterii
au început să livreze cu litra şi
speranţa. De la întâi, nu ştiu
care, dăm drumul şi la aia, de
la întâi celălalt puteţi să mergeţi
şi colo şi dincolo. Desigur,
când nu ai deloc, o litră poate
părea infinit mai mult decât
nimic. Prea puţin, mult prea
puţin faţă de cât are societatea
românească nevoie. Cel puţin
în materie de speranţă.
„Om liber este acela care
nu are nevoie să spună nicio
minciună.” – Nicolae Iorga
Foto: daysoftheyear.com/
Iubește și protejează natura!

04
IUNIE
2021
De interes
Florin Cîţu: Vom construi 450 km de autostradă, sute de școli
și de creșe, vom construi și renova zeci de spitale
Premierul Florin Cîţu și ministrul
Fondurilor Europene,
Cristian Ghinea, au prezentat
miercuri, 02 iunie a.c., la
Palatul Victoria, Planul
Naţional de Redresare şi
Rezilienţă (PNRR). La prezentare
au participat și vicepremierii
Dan Barna şi Kelemen
Hunor.
Florin Cîţu: „Sunt foarte
bucuros să vă anunt că revenirea
noastră bugetară a
fost acceptată. Vestea bună
este că PNRR a fost acceptat
de Comisia Europeană.
PNRR a fost depus luni, azi
îl prezentăm în detaliu. Este
un program foarte important
pentru România. A fost lansat
când eu eram încă ministrul al
Finanțelor. A fost negociat de
președintele Klaus Iohannis,
iar anul acesta am avut 2 vizite
la Bruxelles pentru a ne
asigura că avem un plan bun.
Este vorba de 29,2 miliarde de
în punctele terestre de trecere
a frontierei de la Arad, cele
mai tranzitate din România.
Așadar, românii care intră
în țară începând cu data
de 2 iunie, se pot vaccina cu
vaccinul Johnson & Johnson
(doză unică), fără programare.
DRP precizează că și
însoțitorii românilor care nu
sunt cetățeni români pot beneficia
de acest vaccin.
Centrul de vaccinare diste
și vom face asta. Reforma
justiției – reparăm ce au făcut
alții. Reforma companiilor de
stat – se va opri sifonarea banilor
de la stat. Prin PNRR ne
asigurăm că banii vor ajunge
în toate colțurile României”, a
spus Florin Cîţu.
Dan Barna: „Prin depunerea
PNRR România accesează
o resursă care va schimna
semnifi cativ componente din
statul român. Chiar dacă nu
ar fi fost pandemia România
ar fi avut nevoie de reforme.
Acest guvern exact această
asumare o are, de realizare
a acestor reforme. Faptul că
UE alocă o sumă importantă
pentru a ajuta țările să treacă
mai repede peste efectele
pandemiei e un instrument
să nu mai invocăm scuzele
invocate de 30 de ani când a
fost vorba de reforme. Acest
program ne obligă să reușim.
Câteva principii ale PNRR:
S-a deschis primul centru
de vaccinare la punctul de
trecere a frontierei Nădlac II
distribuirea echitabilă, geografică,
a fondurilor. PNRR e
gândit să nu lase pe nimeni
în urmă și să acopere toate
regiunile.
Descentralizarea –
autoritățile locale trebuie săși
dea dovada implicării și
competenței. Resursele sunt
la îndemâna lor pentru ca primarii
și șefii CJ să dea dovada
responsabilității. Autoritățile
locale sunt parte a acestui program.
La final vom avea 2.000
de clădiri renovate și 1.500 de
blocuri renovate. Sunt mii de
clădiri care așteptau renovare
seismică sau energetică.
Nuca cea mai tare din PNRR
este infrastructura. Am rămas
consecvenți pe acaeastă componentă
în program. Avem
A7, 324 de km în zona cea
mai văduvită, capetele de la
A8. Pe partea de transformare
digitală, avem 8,5 milioane
de cetățeni vor avea carte
de identitate electronică, care
nu ne fură sufl etele, ne simplifică
viața de zi cu zi. Acest
program, acele mii de pagini
pe care le veți vedea ascund
în spate mii de ore de muncă
ale unor oameni care nu sunt
cunocuți. Îi mulțumesc lui
Cristian Ghinea că a avut ficatul
și calmul de a duce la bun
sfârșit un efort uriaș. Acele mii
de pagini nu s-au scris singure.”,
a declarat vicepremierul
Dan Barna.
Kelemen Hunor: „ România
nu a mai avut de mult timp un
plan de țară. Fără exagerare,
putem spune că PNRR este un
plan de țară, extrem de echilibrat,
un plan socio-economic,
care va garanta prosperitate
pentru toți. Dacă reușim să
implementăm acest proiect
vom construi o țară mai bună.
PNRR va uni societatea și nu
va dezbina pe termen lung.
Pentru banii din PNRR pentru
unitățile administrativ-teritoriale,
propunem 4 categorii
de benefi ciari principali:
municipii reședință, muncipii,
orașe și comune. Toate
comunitățile vor fi susținute în
mod echilibrat și corect prin
PNRR, fără discriminare politică.
Educația va primi 3,6
miliarde de lei. Punem accent
pe reducerea abandonului
școlar, educație timpurie și la
finalul acestor investiții vom
crește cu cel puțin 10% numărul
elevilor înmatriculați la
liceele agricole, vor fi create
20.000 de locuri de recreere
și lectură în școli, 20.000 de
locuri în campusuri, 140 de
creșe înfi ințate și 10 centre
de învățământ dual.”, a spus
preşedintele UDMR.
Potrivit sintezei, elaborată
de ministerul condus de
Cristian Ghinea, cea mai
mare parte din cele 29,2 miliarde
de euro pe care Guvernul
speră să le obțină, s-ar duce în
domeniul transportului (7,6
miliarde de euro).
Cum ar putea fi împărțiți
banii:
• Managementul apei – 1,9
miliarde de euro
• Împăduriri și protejarea
biodiversității – 1,3 miliarde
euro
• Managementul deșeurilor –
1,1 miliarde euro
• Transport sustenabil (rutier,
feroviar, metrou) – 7,6 miliarde
euro
• Fondul pentru Valul
Renovării – 2,2 miliarde euro
• Energie regenerabilă și infrastructură
de gaz cu hidrogen
– 1,6 miliarde euro.
• Cloud guvernamental și sisteme
publice digitale interconectate
– 2 miliarde euro
• Reforme fiscale și reforma
sistemului de pensii – 682 milioane
euro.
• Suport pentru sectorul privat,
cercetare, dezvoltare și inovare,
și reforma companiilor de
stat – 1,7 miliarde euro
• Fondul local pentru tranziția
verde și digitală – 2,1 miliarde
euro
• Turism și cultură – 200 milioane
euro
• Fondul pentru spitale și pentru
creșterea accesului la sănătate
– 2,4 miliarde euro
• Reforme în domeniul social
– 233 milioane euro
• Reforma administrației
publice, întărirea dialogului
social și creșterea eficienței
justiției – 137 milioane euro
• România educată – 3,6 miliarde
euro
Sursa informații și foto:
gov.ro/
La 2 iunie a.c., s-a deschis
primul centru de vaccinare
la punctul de trecere
a frontierei Nădlac II din
județul Arad. În acest context,
Departamentul pentru
Românii de Pretutindeni și
mai multe instituții publice
ale statului român, au depus
eforturi substanțiale pentru
crearea unor astfel de centre
temporare de vaccinare anti-
Covid-19 dedicate diasporei,
euro pentru a construi 450 km
de autostradă, sute de școli și
de creșe, vom construi și renova
zeci de spitale. Vom avea un
spital construit în 2024. Criza
din sănătate a arătat foarte
clar limitele sistemului de sănătate.
Sunt 3 mari sectoare
care primesc bani – transporturi,
sănătate și educație. De
ce luăm și împrumuturi prin
PNRR? România are nevoie
acută de investiții. Aceste împrumuturi
vor merge doar în
investiții, nu în consum. Împrumuturile
prin PNRR sunt
la o dobândă mult mai mică.
Toate aceste investiții se termină
în 2026.
Componenta de reforme –
toți din clasa politică o știm,
că România are nevoie de reforme.
În PNRR am pus date
clare până la care vor avea loc
reforme. Reforma sistemului
de pensii – vrem un sistem de
pensii bazat pe sustenabilita-
pune de două amplasamente
special amenajate. Unul
dintre acestea este dedicat
vaccinării, iar un altul este
destinat supravegherii persoanelor
cărora tocmai le-a
fost administrat vaccinul.
Supravegherea posibilelor
reacții alergice ulterior vaccinării
este realizată de către
personal medical calificat din
cadrul Direcției de Sănătate
Publică Arad.

06
IUNIE
2021
Eveniment
„Relațiile speciale dintre Casele
Regale ale României și Spaniei”
Ambasada României în
Regatul Spaniei a organizat,
în colaborare cu Academia
Diplomatică a Regatului
Spaniei, conferința „Relațiile
speciale dintre Casele Regale
ale României și Spaniei”. Evenimentul
s-a desfășurat în cadrul
Real Casino din Madrid,
marți, 1 iunie 2021.
Cu această ocazie, ambasadorul
rămân Gabriela Dancău a
prezentat și lansarea poștalului
aniversar realizat în colaborare
cu Romfilatelia pentru a
marca cei 140 de ani de relații
diplomatice româno-spaniole,
care cuprinde portretele regilor
Carol I al României și Alfonso
al XII-lea al Spaniei, regi care
au domnit în cele două țări la
momentul stabilirii relațiilor
diplomatice.
Amadeo-Martín Rey y
Cabieses, doctor în istorie la
Real Academia Matritense
Ambasadorul României
în Regatul Spaniei, Gabriela
Dancău și ministrul român
al culturii, Bogdan
Gheorghiu au participat
la o reuniune cu ministrul
spaniol al culturii și sportului,
José Manuel Rodríguez
Uribes.
Cei doi miniștri au exprimat
mulțumirile și
admirația reciprocă pentru
sprijinul și cooperarea
exemplară între cele două
ministere ale culturii și misiunile
diplomatice română
din Spania și spaniolă din
România în contextul organizării
evenimentelor de
diplomație publică și culturală
desfășurate în Spania și
România cu ocazia sărbătoririi,
în 2021, a 140 de ani
de relații diplomatice româno-spaniole.
În acest context au fost
subliniate eforturile depuse
de Ambasada României la
Madrid pentru coordonarea
dialogului între autoritățile
spaniole și române și facilitarea
demersurilor necesare
pentru realizarea
celei mai mari expoziții
muzeale românești organizate
vreodată peste hotare,
„Tezaure arheologice din
România. Rădăcini dacice
și romane”, curatoriată de
Muzeul Național de Istorie
a României, care va fi inaugurată
în luna septembrie
2021 la Muzeul Național de
de Heráldica y Genealogía,
a efectuat o prezentare foarte
captivantă a legăturilor speciale
dintre Casele Regale
ale României și Spaniei, iar
Zorann Petrovici, doctor
în istorie la Universitatea
Complutense din Madrid, a
prezentat expoziția cu documente
diplomatice elaborată
de Arhivele Diplomatice ale
MAE român cu ocazia aniversării
celor 140 de ani de
relații diplomatice. Cu prile-
„Tezaure arheologice din România.
Rădăcini dacice și romane”
Arheologie din Madrid.
Discuțiile au evidențiat
stadiul excelent al relației
bilaterale dintre cele două
state, aflată la nivel de
Parteneriat strategic, precum
și dorința comună
pentru o cooperare mai
susținută, atât la nivel bilateral,
cât și în cadru european.
A fost marcată finalizarea
textului Memorandumului
de Înțelegere în domeniul
culturii care va fi semnat cu
ocazia primei ședințe comune
de guverne și a fost stabilită
intensificarea schimburilor
de experiență mai
ales în domeniul legislației
referitoare la restaurarea
patrimoniului și protejarea
acestuia în același timp cu
promovarea investițiilor
în infrastructură, mai
ales că Spania are o largă
experiență în domeniu.
În cheie europeană,
cei doi miniștri au discutat
despre Planurile
Naționale de Redresare și
Reziliență român și spaniol,
Bogdan Gheorghiu
menționând accentul pus
de România pe recuperarea
sectorului cultural,
grav afectat de pandemie,
și pe promovarea rutelor
culturale. În încheierea
reuniunii, ministrul român
l-a invitat pe omologul
spaniol să viziteze
România, iar acesta a acceptat
cu plăcere.
jul conferinței a fost transmis
un mesaj video al Majestății
Sale Margareta, Custodele
Coroanei române.
La eveniment au participat,
în calitate de invitați de
onoare, Bogdan Gheorghiu,
ministrul culturii, Viorel
Badea, președintele Comisiei
pentru Cultură și Media din
Senatul României, omologul
acestuia din Senatul spaniol,
Manuel Escarda Escarda,
Ionel Bogdan, președintele
Consiliului Județean
Maramureș, Santiago Velo de
Antelo, președintele executiv
al Academiei Diplomației a
Regatului Spaniei, Faustino
Diaz Fortuny, director general
pentru afaceri internaționale
în cadrul Ministerului spaniol
al Culturii și Sportului,
precum și alți reprezentanți
ai autorităților spaniole, ambasadori
acreditați în Regatul
Spaniei, alături de un public
spaniol și român avizat.
Piese arheologice din România
găzduite de Muzeul Național de
Arheologie din Madrid
Începând din această
toamnă, Muzeul Național de
Arheologie din Madrid va
găzdui expoziția „Tezaure
arheologice din România.
Rădăcinile dacice și romane”
care cuprinde sute de piese
arheologice de la 40 de muzee
din România, reflectând
viața populațiilor care au trăit
pe teritoriul României în epocile
romană și pre-romană,
una dintre cele mai ample și
importante expoziții de arheologie
organizate vreodată peste
hotare.
În acest context, ambasadorul
României în Regatul
Spaniei, Gabriela Dancău,
împreună cu ministrul culturii,
Bogdan Gheorghiu, au
avut discuții cu conducerea
muzeului și au vizitat spațiile
în care va fi instalată expoziția.

Juridic IUNIE
2021 07
Bunurile comune după
divorțul pronunțat în
Spania și numele purtat
în timpul căsătoriei
Ioana Brătuleanu
Avocat (Madrid – Spania)
Am prezentat în articolele
anterioare diverse materiale
despre divorțul internațional,
măsurile ce pot fi prevăzute în
aceste sentințe, recunoașterea
sentințelor străine în România,
precum și regimurile matrimoniale
ce se pot alege la căsătorie,
iar în acest material voi
explica câteva dintre efectele
divorțului asupra separării
bunurilor achiziționate în timpul
căsătoriei în Spania sau în
România și ce se întâmplă cu
numele purtat în timpul căsătoriei.
În ceea ce privește bunurile
dobândite în timpul căsătoriei,
în funcție de tipul de
divorț ales, se poate solicita
instanței de judecată să decidă
asupra mai multor aspecte care
vă pot scuti de cheltuieli suplimentare
și timp pierdut. Și mă
refer aici la divorțul de comun
acord. În cazul acestui tip de
divorț se încheie o Convenție
de către ambii soți prin care,
de comun acord, stabilesc termenii
divorțului. În această
Convenție în mod obligatoriu
se vor prevedea și măsurile
privind minorii, dacă aceștia
au avut copii minori. Beneficiul
acestui tip de divorț constă
în costurile reduse, având
în vedere că se angajează un
singur avocat care va reprezenta
ambele părți, iar timpul
de soluționare este considerabil
mai redus. Așadar, părțile
în cadrul acestei proceduri vor
stabili termenii divorțului, iar
dacă părțile au și bunuri dobândite
în timpul căsătoriei, se
poate solicita separarea acestor
bunuri în cadrul aceleiași
proceduri.
Recomandăm procedura de
comun acord în Spania în primul
rând pentru costurile sale
reduse, pentru lipsa taxelor de
timbru judiciar care se achită
spre exemplu în România, și
pentru timpul redus în care
se soluționează cererea. În
Convenția încheiată de către
părți, fiind de comun acord,
se pot împărți atât bunurile
și datoriile aflate pe teritoriul
Spaniei, precum și cele aflate pe
teritoriul României, obținând o
singură sentință. De exemplu,
dacă un cuplu ce decide să se
despartă are în momentul separării,
în Spania: un apartament,
un contract de împrumut ipotecar,
o mașină și pe teritoriul
României două mașini, o societate
pe acțiuni și un împrumut
personal, toate aceste bunuri se
pot împărți după cum convin
părțile în cadrul aceleiași proceduri
de divorț în Spania, iar
apoi vor face efectivă sentința
în România prin procedura de
recunoaștere a sentinței spaniole.
Dacă divorțul nu este de
comun acord, atunci cheltuielile
cresc considerabil,
având în vedere că fiecare
parte va trebui să își aleagă
propriul apărător și să achite
onorariile aferente, iar timpul
de soluționare va fi unul
prelungit dat fiind faptul că
în primul rând se pronunță
divorțul și măsurile privind
minorii, dacă aceștia există,
și abia apoi trebuie făcută o
nouă solicitare de inventariere
a bunurilor dobândite în
comun pe timpul căsătoriei
și lichidarea acestora ținând
cont de solicitările părților.
Lucrurile se complică și mai
mult când există o proprietate
în comun pentru care s-a contractat
un împrumut ipotecar,
pentru că deși prima intenție
este de a vinde imobilul pentru
a achita datoria, de multe
ori părțile dacă ajung până aici
într-o procedură contencioasă,
în general nu cad de acord să
vândă cu bună înțelegere, iar
imobilul se va scoate la licitație
publică unde se va obține un
preț mai mic decât valoarea sa
reală, preț care de multe ori nu
este de ajuns pentru a achita
datoria ipotecară. Astfel, părțile
vor rămâne și fără proprietate
și cu datorii neachitate.
Tocmai din aceste motive
insist pe divorțul de comun
acord în care părțile să ajungă
la înțelegere privind bunurile
dobândite în tipul căsătoriei și
să împartă ceea ce au obținut
împreună cu pierderile economice
minime.
În ceea ce privește numele
purtat de către soți în timpul
căsătoriei și revenirea soției
la numele avut anterior sau
păstrarea numelui atunci
când divorțul se solicită în
fața instanței spaniole, această
solicitare poate fi introdusă în
Convenție și ratificată în fața
instanței de judecată doar în
cadrul procedurii de divorț
de comun acord. În cazul
divorțului contencios o astfel
de solicitare nu se susține
în fața instanței de judecată
pentru că legea națională nu
poate fi invocată doar în parte
conform Regulamentelor
europene aplicabile. Așadar,
și din acest punct de vedere
recomandăm divorțul de comun
acord.
Dacă revenirea la numele
avut anterior sau păstrarea
numelui purtat în timpul căsătoriei
a fost prevăzută în
sentință, la recunoașterea
acesteia în România și înregistrarea
divorțului la Starea
Civilă competentă, nu veți
avea nicio problemă. Dacă nu
a fost prevăzută trebuie efectuate
declarații suplimentare
de către ambele părți pentru
ca fosta soție să continue să
utilizeze numele purtat în timpul
căsătoriei sau să revină la
cel anterior.
Foto: divorcethesmartway.ca/
Autor: Avocat Ioana
Bratuleanu (Madrid) Colaborator
voluntar la Occidentul
R omânesc
Avocat ICAM specializat în
Drept internațional
Telefon: 642.308.360, E-mail:
secretaria@ brilawabogados.
es

08
IUNIE
2021
Pandemia a prăbușit unul dintre cele mai
mari business-uri în turism
Afacerea Therme București a scăzut cu 78%
Restricțiile impuse de pandemie
aproape că au dus la o
scădere dramatică a afacerii
Therme din București, unul
dintre cele mai importante
complexuri de relaxare și
wellness. Astfel, s-a înregistrat
o scădere a veniturilor de
78% în 2020, fiind raportate
venituri de doar 29,6 milioane
lei, comparativ cu 2019, când
cifra de afaceri a fost de 136
milioane lei, conform datelor
Ministerului de Finanțe.
Therme Nord București,
compania care administrează
complexul de welness și
relaxare Therme, a avut în
2020 pierderi de 24 milioane
lei, anunță Ziarul Financiar.
În 2019, compania a avut un
profit net de 11,5 milioane lei.
Therme București se întinde
pe o suprafață de 250.000 de
metri pătrați, fiind cel mai
mare complex de acest tip din
Europa, mai scrie sursa citată.
„Cheia modernizării oricărei țări
este educația”
România
Ilie Bolojan, primele declaraţii
despre temutele reforme în teatrele
și Filarmonica din Oradea
Emil Boc a vorbit la Digi24
despre viitorul PNL, dar și al
țării. El a explicat că cel mai
important lucru este alocarea
banilor pentru educație.
Totodată, edilul a mărturisit
că este posibil ca Florin
Cîțu să candideze la alegerile
prezidențiale. Emil Boc este
ferm convins că șansele premierului
să câștige alegerile
prezidențiale din 2024 sunt
foarte ridicate, scrie monitorulcj.ro/.
„Cel mai important este
alocarea fondului pentru
educație: aproximativ 4 miliarde
de euro se vor investi
până în 2026. Cheia modernizării
oricărei țări este
educația, iar premierul a
înțeles acest lucru. Nimeni nu
o să reușească fără educație.
O societate mai educată o
să fie mai puțin ignorantă și
va fi mai tolerantă. De asemenea,
fondul local pentru
dezvoltare digitală. Florin
Cîțu e un posibil candidat
la prezidențiale. Eu apreciez
că menținerea președintelui
Orban pentru încă un mandat
în fruntea PNL ne-ar conduce
la opoziție în 2024. Adică la a
fi, noi PNL, partid de opoziție
și nu partid de guvernare. Cu
Florin Cîțu avem șansa continuării
guvernării, pentru că
avem ce să oferim românilor.
Eu apreciez că domnia sa
Ludovic Orban și-a epuizat
rezervorul politic de a duce
PNL la nivelul următor. Ultimele
alegeri parlamentare
ne-au arătat că mergem în jos.
Cu Florin Cîțu avem această
șansă. În 2024 nu ne vor vota
doar cei din partid, ci ne vor
vota românii. E fi resc ca un
președinte de partid să fie și
candidat la alegeri. Acele alegeri
vor seta România pentru
10 ani”, a explicat Emil Boc
la Digi24.
Preşedintele Consiliului
Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, a
vorbit pentru prima oară public
despre obiectivele şi reformele
pe care şi le doreşte în instituţiile
de cultură din judeţ. El a
precizat că schimbări radicale
precum trecerea artiştilor pe
contracte determinate şi unirea,
sub o formă juridică, a Teatrului
Regina Maria, Teatrului
Szigligeti şi Filarmonicii de
Stat Oradea sunt „în analiză”.
Declaraţiile au fost făcute într-o
conferinţă de presă organizată
înaintea şedinţei de Consiliu
Judeţean. Bolojan a început
prin a sublinia că, în Bihor,
Consiliul Judeţean asigură în
totalitate finanţarea instituţiilor
de cultură - între 7 şi 10 milioane
euro anual -, în timp ce,
spre exemplu la Timişoara sau
Cluj-Napoca, o bună parte din
bugete sunt asigurate direct de
Ministerul Culturii, relatează
ebihoreanul.ro/.
Bolojan a mai spus că, analizând
activitatea instituţiilor
de cultură din subordinea CJ
Bihor, a constatat câteva aspecte
care trebuie schimbate.
„Am constatat câteva lucruri
cu care, în calitate de preşedinte
CJ, nu am cum să fiu de
acord, cum ar fi un număr re-
dus de evenimente, şi nu discut
de perioada de pandemie. Un
eveniment pe săptămână la
Filarmonică sau un eveniment
pe lună la Ansamblul Crişana
nu au cum să fi e acceptate.
Asta înseamnă că nu se oferă
servicii culturale orădenilor şi
bihorenilor la nivelul alocărilor”,
a explicat şeful CJ Bihor.
„Instituţiile nu sunt gândite
pentru liniştea angajaţilor
acestora, cum nici CJ nu este
gândit pentru liniştea preşedintelui
sau a angajaţilor, ci
pentru a oferi servicii, evenimente
culturale de calitate
bihorenilor”, a spus Bolojan.
Atacul din Arad, dezbătut de toată ţara
Crima care a zguduit întreaga
Românie, explozia
din parcarea unui supermarket
din Vlaicu, urmată de
moartea omului de afaceri
Ioan Crişan, a provocat o
serie de reacţii. De la simpli
poliţişti, la ministrul Afacerilor
Interne sau prim-ministrul
ţării, toţi şi-au dat cu părerea
referitor la execuţia din Arad.
Ultimul din lista celor care
au ţinut să vorbească despre
acest eveniment este comisarul
şef Christian Ciocan,
fostul purtător de cuvânt al
Poliţiei Române, actualul pur-
tător de cuvânt al Federației
Sindicatelor Democratice
a Polițiștilor din România
„ Alexandru Ioan Cuza”.
Acesta spune că interlopii
din Arad sunt cei mai „răi” din
întreaga ţară, lucru cunoscut
inclusiv de către Inspectoratul
General al Poliţiei Române.
„Noi, ca polițiști, cunoaștem
ce se întâmplă în județul
Arad. Nu detaliez acum, dar
precizez că nivelul de agresivitate
a persoanelor din lumea
interlopă din Arad este
mai mare precum în restul
țării. Sunt dispuși la fapte
grave și nu stau prea mult
pe gânduri. Din acest punct
de vedere, situația este analizată.
Am deschis subiectul
pentru că acolo, după cum s-a
văzut la cercetările de la fața
locului, au participat și ofițeri
ai Serviciului Român de
Informații. SRI a prezentat că
nu este vorba despre un atentat
terorist. Confirmăm și noi
că nu îmbracă formele unui
atentat terorist, deși emoția
pe care o ridică în comunitate
poate atinge anumite cote
din acest spectru. Atacul nu a
fost îndreptat împotriva unei
comunități, ci, pur și simplu,
contra unei persoane. Una
peste alta, Parchetul este cel
care instrumentează cazul și
se va pronunța”, a declarat
Ciocan, conform dcnews.ro.

1 iunie este ziua în care
pe rețelele de socializare
adulții se laudă mai mult
cu copiii lor decât cu animalele
lor de companie.
Părinții profită de această
nouă ocazie pentru a-și
expune, în văzul întregii
lumi, copiii minunați, copii
frumoși, copii inocenți și
zâmbitori.
O lume minunată plină
cu poze de copii. Părinții
sunt mândri – și au toate
motivele să fie – că au
asemenea copii și că se pot
lăuda cu, fără îndoială, cel
mai frumos lucru care li s-a
întâmplat. 1 iunie este cel
mai bun pretext pentru a
defila online cu adevărate
istorii vizuale, cu fotografii
făcute copiilor lor în cei
5, 8 sau 14 ani de viață de
până acum. Scopul nobil
scuză, nu-i așa, mijloacele
tehnice prin care el este
atins.
Un raport al Comisarului
pentru Copii din Anglia,
apărut la sfârșitul lui 2018,
arată că părinții postează în
medie 1.300 de poze cu copiii
lor înainte ca aceștia să
împlinească 13 ani, iar de
când copiii înșiși au început
să utilizeze masiv platformele
sociale, ei ajung
la majorat cu un bagaj de
aproape 70.000 de postări.
Cu siguranță că aceste cifre
trebuie revizuite în sus din
cauza pandemiei și a utilizării
intensive a rețelelor
sociale în ultimul an și jumătate.
Astăzi, una dintre cele
mai importante surse de
informație, în toate sensurile
acestei expresii, sunt
copiii. Puține părți ale
realității noastre cotidiene
sunt atât de ușor de „dataficat”
precum copiii. Puține
baze de date sunt atât de
facil de manipulat precum
baza de date în permanentă
creștere pe care o reprezintă
copiii noștri.
Digitalizarea lumii. Lumea
noastră devine în ritm
accelerat o infinită bază de
date. Sensul ei, adevărul ei,
pare a fi de acum descifrabil
în calcule algoritmice
sofisticate a căror logică ne
scapă definitiv. Avantajele
digitalizării sunt uriașe,
nu e nicio îndoială asupra
acestui lucru.
Necesitatea și urgența
gestionării complexității
problemelor noastre își
poate găsi un răspuns pe
măsură în utilizarea instrumentelor
digitale; de
altfel, digitalizarea a devenit,
pe bună dreptate,
o prioritate a politicilor
publice în societăți sufocate
de birocrație, cum
este societatea românească.
Transparența digitală
e un imperativ și o șansă
pentru instituțiile statului
de a funcționa conform
unor reguli democratice
clare și adaptate la nevoile
cetățenilor.
Despre beneficiile digitalizării,
inclusiv pentru copiii
noștri, este aproape inutil
să vorbim, le putem constata
zi de zi: de la activitățile
școlare și acțiunile educative
online până la posibilitatea
supravegherii lor la
distanță ori la monitorizarea
stării de sănătate, nenumărate
sunt domeniile
în care revoluția numerică
îmbunătățește viața cotidiană.
În același timp, însă,
trebuie să înțelegem digitalizarea
ca pe o imensă
acumulare de date despre
fiecare dintre noi. Ca pe
o colectare permanentă,
în cea mai mare parte
neștiută, de informații, nu
doar acele informații pe
care noi le oferim, ci și
acelea care sunt colectate
din tot ce facem, din tot ce
simțim, din tot ce alegem.
Iar asta fără măcar să știm
că în acest fel alimentăm
algoritmi care încep să
ia decizii pentru noi: ce
gusturi să avem, ce cumpărături
să facem, unde să
mergem în concediu, ce
medici și medicamente să
luăm, ce rețete să urmăm
ca să fim fericiți, sănătoși,
buni etc.
Riscurile digitalizării pentru
copiii noștri. Nepriceperea
noastră în materie de
digitalizare și platforme
sociale sporește pe măsură
ce copiii noștri înșiși ne
dau lecții despre cum să le
folosim. Dar aceste lecții
nici măcar nu sunt despre
protecția lor, despre
intimitatea lor, ci despre
ușurința cu care noi înșine
ar trebui să ne folosim de
uneltele digitale.
Nepriceperea noastră ține
apoi de înțelesul foarte limitat
pe care îl avem despre
Opinii IUNIE
2021 09
Riscurile digitalizării pentru copiii noștri
distribuirea și colectarea
informațiilor. Căci nimic nu
ni se pare mai inocent decât
a distribui o imagine (sau o
sută de imagini) cu copiii
noștri, de la prima ecografie
cu el în burta mamei până
la majorat, în toate ipostazele
private sau intime, în
momentele lor de bucurie
sau de suferință, pe patul de
spital, încercând în acest fel
să ne împărtășim fericirea
sau tristețea cu prietenii.
Spre deosebire de noi,
însă, generațiile de copii
din ultimii ani alimentează
bazele de date ale lumii
cu informații despre toată
viața lor, ceea ce are mai
multe consecințe, pe care
nu fac decât să le numesc
aici. Discuția despre ele trebuie
să fie mult mai apăsată
și mai detaliată. Să ne gândim
deci că:
• transmitem în flux continuu
despre noi și despre
copiii noștri informații, direct
și indirect, oriunde neam
afla, online, acasă, pe
drum, la școală, la joacă, la
serviciu;
• așa cum o spun diferitele
studii, riscul cel mai
mare este că pur și simplu
nu știm la ce riscuri ne expunem
și îi expunem pe
copii furnizând în avalanșă
date despre ei;
• pe termen scurt, absolut
toate informațiile despre ei,
chiar și cele mai nevinovate
(o poză cu copilul suflând
în tortul aniversar) pot fi folosite
pentru a le face rău:
de la bullying-ul din școală,
la furtul de identitate virtuală,
la realizarea de imagini
și filme false;
• supraexpunerea unor
copii – încă o dată, cu cele
mai bune intenții din lume –
înseamnă a-i priva de o parte
din experiența copilăriei
lor. Înseamnă a-i obișnui cu
ideea că e mai important să
fie văzuți într-un moment
decât să trăiască momentul.
Însemnă a le da de înțeles că
libertatea și independența
lor constau în a depăși limitele
și a-i obișnui să se
expună total, să-și expună
corpul, trăirile și viața cea
mai privată. Mai înseamnă,
în sfârșit, a-i obișnui cu
ceva la fel de grav, și anume
supravegherea.
• să ne gândim, în sfârșit,
că acești copii, oferiți azi
pe tavă bazelor de date
naționale și mondiale, vor
ajunge într-o bună zi adulți.
Vor purta cu ei un pasiv incredibil
de informații care
vor spune multe despre
gusturile lor, despre comportamentul
lor, despre
credințele lor. Iar aceste
informații le vor construi un
profil, pe baza căruia vor fi
angajați sau nu, vor beneficia
de anumite șanse sau
nu, vor avea dreptul la asigurări
sau nu, vor fi tratați
în anumite spitale sau nu,
vor putea călători sau nu și
așa mai departe.
Tot ce arătăm noi azi
despre ei le va crea o anumită
identitate, cu care ei
vor trebui să trăiască toată
viața, mult după ce noi
nu vom mai fi. Viitorul
este, astfel, construit și
prin efortul nostru, al celor
care nu știm astăzi de
ce vor avea nevoie copiii
noștri mâine și ce le va
dăuna mâine. Nu-i putem
învăța prea multe despre
viitor, dar putem face măcar
atât: să nu le îngustăm
viitorul, protejându-i, expunându-i
cât mai puțin
și învățându-i care sunt
înțelesurile libertății și
demnității umane.
Autor: Ciprian Mihali
Un material publicat în
spotmedia.ro/ și preluat
cu acordul autorului, de
Occidentul Românesc.
Foto copii: highlightpr.co.uk/
Nota redacției:
Ciprian Mihali predă din
1992 fi losofi a contemporană
la Universitatea Babeș-
Bolyai din Cluj-Napoca. Este
doctor în filosofie al acestei
prestigioase universități din
Cluj, dar și al Universității
din Strasbourg. A ținut cursuri
despre spațiul public ca profesor
invitat la Universitatea
de Arhitectură și Urbanism
Ion Mincu din București. În
perioada 2012 - 2016 a fost
ambasador al României în
Senegal și alte șapte state din
Africa de Vest, iar din 2016
până în vara lui 2020 a lucrat
în domeniul cooperării
internaționale la Bruxelles,
ca director pentru Europa de
Vest al Agenției Universitare
a Francofoniei.

10
Pagina copiilor
Minunea florii
Poeme haiku*
de Letiția Coza
IUNIE
2021
Motto:
Minunea florii-și
desăvârșește clipa
în sufletul meu.
*
Raza de soare
îmblânzește-un pui de ger
lâng-un ghiocel.
*
Vreo trei brebenei
se-nclină-n fața unei
brândușe albe.
*
Câțiva toporași
mi-ating ușor zâmbetul
ivit pe buze.
*
Privind spre sine
se deschide corola
unei narcise.
*
Albine dau zor
pe-o zambilă plinuță...
ce dulce-i darul!
*
Dintre pietre seci,
flori de saschiu albăstresc
ochiul fântânii.
*
Păpădii se-ascund
în baloane rotunde:
aștept să zboare.
*
Bujor de munte
spre stâncile cărunte
trage cu ochiul.
*
Floarea mărului
la întrecere c-un fulg
pe gene-mi ajung.
*
Mi-a tăiat calea
un ram cu flori de cireș
și am legat rod.
*
Liliacul alb
trimite parfumul spre
trecătorul orb.
*
Buchet de frezii
uitat pe un vechi pian –
mâna tremură.
*
Sărută-un bondar
lalelele învoalte –
ele-ngălbenesc.
*
Vișinul are
comori ascunse în flori –
vin exploratori.
*
Cimbrișoru-n mai
își leapădă mireasma
lângă copite.
*
Gladiolele
nu își dezmint numele:
înalță săbii.
*
Pe mâna fină
firul trandafirului
semnează cu ghimpi.
*
Zvelte crăițe
se primenesc sub rouă –
urme de păcat?!
*
Regina nopții-și
revarsă potirele –
pas împleticit.
*
Macul sălbatic,
printre spice, roșește
atingându-le.
*
Iriși violeți
am înflorit pe pânză,
fluturi dau ocol.
*
Rusalii cu flori
de tei aromitoare –
pogoară duhul.
*
Șterge-un norișor
câmpul plin de-albăstrele –
taina s-o ghicesc?...
*
Galbenul verii-n
cununi de sânziene,
zestrea – în ladă.
*
Luna se scaldă
noaptea în lac; broaștele
și nuferii... tac.
*
Curge-n cascadă
trandafirul urcător –
vene deschise.
*
Strâmb îi zâmbește
floarea soarelui, nu el
i-a sucit capul?!
*
O floare-de-colț
agățată de stâncă
adoarme: amurg.
*
Grăbită-mbracă
rochița rândunicii
trup învolburat.
*
Trag cu urechea:
sunătoarea-și desface
partiturile.
*
În dulapul vechi,
molii mor de frică: iz
de levănțică!
*
Păpuși de porumb –
părul lor de mătase
în plicul de ceai.
*
Cruci înnegrite –
nu-mă-uita albastre
le consolează.
*
Petuniile
în rochii zdrențuite
merg la bal: toamnă.
*
Brândușe-n brumar
scot la iveală fețe
pline de-otravă.
*
Crăciunițele
cu chipuri înflorite
chicotesc sub brad.
*
Cum piere iarna,
se hlizește podbalul
pe margini de văi.
*
Anotimpuri vin,
anotimpuri trec, clipa
o port în suflet.
*Haiku este, în forma sa clasică, un poem în trei versuri scurte: cinci, șapte, cinci silabe; totul este spus în câteva cuvinte simple – umor, regret, elan, și misterul, și efemerul...

Educaţie şi cultură IUNIE
2021 11
Limba noastră
Dan Caragea (Portugalia)
Critic literar, publicist, eseist,
critic de artă, critic de teatru și
traducător român. Este lusitanist,
specialist în psihologie și
lingvistică computațională. Din
2011, Senior Editor în cadrul
redacției Occidentul Românesc,
iar din 2019, redactor-șef.
cea de toate
zilele (6)
Iată, în încheiere, cum arată tot acest „Glosar de limbaj nediscriminatoriu pentru
comunicarea internă și externă”, elaborat de Parlamentul European. Suntem avertizați
că acesta este „menit să ajute personalul Parlamentului European să comunice în mod
corect despre dizabilități, LGBTI+ și aspecte ce țin de rasă, etnie și religie.”
Să o spunem răspicat: astfel de inițiative care țin mai degrabă de procesul educativcivilizațional,
și nu de norme directive în stilul academiilor de limbă totalitare, ce ajung
să „erodeze”, prin uz instituțional și de presă, limba despre ale cărei drepturi nimeni
nu vorbește.
Respectată ca cel mai de preț monument național, fără de care națiunea nu există, limba
se cuvine păstrată, îngrijită și vegheată în mersul ei înainte. La noi, unde mai toate sunt
rămase în urmă, industria limbii ar trebui susținută fără rezerve.
Să ne întoarcem la cartea „vorbelor de aur” unde, mai întâi, abordăm persoanele cu
dizabilități. Iată cum (mai) spunem și cu trebuie să spunem de aici înainte (cu bold):
TERMENI REFERITORI LA DIZABILITĂȚI
Surdomuți → Persoane surde/surzi/persoane cu surdocecitate/persoane cu
deficiențe auditive/de auz
Bolnavi mintali • Nebuni • Demenți • Alienați → Persoane cu probleme de sănătate
mintală/ tulburări psihice • Persoane cu dizabilități psihosociale • Utilizatori și
supraviețuitori ai psihiatriei (sintagmă deocamdată rar folosită în română)
Orbi • Semiorbi • Chiori • Deficienți de vedere → Nevăzători sau slab-văzători/
Persoane cu deficiențe de vedere
Handicapați motor • Invalizi • Persoane în cărucior cu rotile → Utilizatori de scaune
cu rotile/fotolii rulante
Victime ale... • Persoane care suferă de... → Persoane care trăiesc cu o anumită
patologie
Infirmi • persoane infirme → Persoane cu deficiențe locomotorii/de mobilitate •
Persoane cu mobilitate redusă
Pitici • Pigmei → Persoane de statură mică • Persoane cu nanism/acondroplazie
Persoane cu „sindromul savantului”/genii (trebuie să fim atenți să nu folosim clișeul
conform căruia persoanele autiste ar fi extraordinar de inteligente, obsesive și incapabile
de interacțiuni sociale) → Persoane cu autism/persoane autiste
Defect din naștere/congenital • Diformitate → Persoane cu dizabilități înnăscute
Persoane cu handicap (apare încă în numeroase documente legislative mai vechi, dar
este treptat înlocuit) • Persoane handicapate/handicapați • Infirmi • Invalizi • Persoane
cu nevoi speciale (în anumite contexte, poate fi jignitor) → Persoane cu dizabilități
Termenii următori sunt ambigui/incorecți: handicapați mintal, bolnavi mintal, persoane
cu deficiențe mintale/retard mintal. • Termeni jignitori: retardați, înapoiați mintal →
Persoane cu dizabilități intelectuale/mintale • Persoane cu tulburări de învățare
Persoane normale • Oameni sănătoși → Persoane fără dizabilități
TERMENI REFERITORI LA PERSOANELE CU LGBTI+
Sex biologic → Sex atribuit la naștere
Concubinaj → Uniune civilă/parteneriat înregistrat
Relație între persoane de sex opus → Relație heterosexuală
Drepturile persoanelor LGBTI+ • Drepturile persoanelor gay • Drepturile persoanelor
transgen → Tratament echitabil/egalitate de tratament • Tratarea persoanelor în
mod echitabil și egal
Nu este recomandabil să se utilizeze termenul „gay” ca termen general care include
și persoanele lesbiene. → Persoană gay
(Tratament) preoperatoriu • (Tratament) postoperatoriu • Operație de schimbare de
sex/ operație de realocare a sexului • Schimbare de sex • „Operație” → Tratament de
confirmare a genului/tratament de afirmare a genului
A nu se confunda cu: orientarea sexuală, sexul sau identitatea de gen → Expresie a
genului/expresie de gen
A nu se confunda cu: orientarea sexuală sau sexul. → Identitate de gen
Schimbare de sex • Schimbare de gen • Operație de schimbare de sex/ operație de
realocare a sexului → Tranziție de gen/tranziție
Nume real → (Pre)nume atribuit
Hermafrodit (termenul nu este considerat potrivit pentru oameni deoarece se folosește
în biologie pentru a desemna plante și animale bisexuate) → Persoană intersexuală
(concept: intersexualitate)
A se evita la plural: Lesbiene, Gay, Bisexuali, Homosexuali → Persoane lesbiene
• Persoane gay • Persoane bisexuale
Căsătoria gay • Căsătoria homosexuală → Drepturi egale la căsătorie
Sex opus → Alt gen/sex
Mamă/tată (strict în contextul formularelor administrative și al contextelor asemănătoare)
→ Părinți
A nu se confunda cu adopția succesivă → Adopție de către al doilea părinte
A nu se confunda cu: sex/gen → Caracteristici sexuale
Preferință sexuală • Înclinație sexuală • Alegere a stilului de viață • Identitate sexuală
• Stil de viață (gay/lesbian/ bisexual) • Acești termeni sunt de evitat întrucât creează
iluzia că cineva își alege persoanele față de care simte atracție → Orientare sexuală
Drag queen • Travestit • Transsexual → Trans/Transgen
TERMENI REFERITORI LA RASĂ, ETNIE ȘI RELIGIE
Antițigănism → Atitudine negativă/discriminatorie față de romi • Atitudine antiromă
• Rasism antirom • Antigipsism (Formă specifică de rasism față de romi,
gitani/sinti, nomazi și alte persoane, care sunt stigmatizate drept „țigani” în imaginarul
colectiv.)
Orientali → Asiatici
Imigranți → Solicitanți de azil/refugiați/migranți (în funcție de statutul juridic
specific)
Creol • Mulatru → Persoane de origine multirasială • Persoane de origine mixtă
• Persoane metise
Negru → Persoane de origine africană/de culoare
Țigani (nu se recomandă folosirea acestui termen de către persoane care nu aparțin
comunității rome) → Romi, sinti, gitani, nomazi • Comunitatea romă • Comunitatea
sinti Comunitatea nomadă
Migranți ilegali/clandestini → Migranți fără acte/în situație neregulamentară
Caucazieni → Albi
Și astfel „limba de sus” va ajunge probabil și la cei de jos. Dar măcar asta a fost bine
ticluită? Nu mi se pare, cel puțin în unele cazuri:
De ce nu pot spune că o persoană suferă de o tulburare afectivă bipolară? Bruxelleza
preferă: „persoană care trăiește cu o anumită patologie” (tulburare afectivă
bipolară)? Ce să înțelegem că a trăi cu o tulburare e plăcut, iar omul nu suferă?
Și mai profund e să ascundem tulburarea sub „o anumită patologie”, ca și cum
am avea o misterioasă boală, ca pruritul. Iar dacă tot trecem pe la medicul psihiatru
atunci suntem „utilizatori și supraviețuitori ai psihiatriei”, întrucât am fi
supraviețuit unui măcel.
Închipuiți-vă câte am avea de schimbat! Cineva întreabă: „Ei, ce mai faceți? Sunteți
bine, sănătoși?”, iar micul lingvist școlit corectează: „Ei, ce mai faceți? Sunteți bine,
fără dezabilități?” E totul ca în „Albă ca Zăpada și cele șapte persoane de statură mică”.
Exersați și dumneavoastră, câtă vreme popoarele nu-și vor pierde umorul!

12
IUNIE
2021
Campania de excelență a
românilor din diaspora derulată
de publicația Occidentul
Românesc vă propune, în
această ediție a lunii iunie, să
faceți cunoștință cu un medic
stomatolog stabilit în Franța,
pe nume Octavian Marcu.
Plecat de opt ani din România,
Octavian se bucură în prezent
de avantajele muncii într-o țară
ce îi oferă predictibilitate, ca
sistem, siguranță și posibilități
reale de dezvoltare personală și
profesională. Alături de familia
lui, și-a clădit, într-un timp
relativ scurt, o nouă viață, fără
să considere că a avut de înfruntat
provocări sau obstacole
greu de trecut. Dimpotrivă: se
vede drept o persoană adaptabilă
în orice situație și chiar
se gândește la o altă relocare,
într-o țară de pe alt continent,
cu un proiect profesional care îl
preocupă de ceva vreme.
„Sunt născut în Petroșani,
Valea Jiului, în anul 1974, și
tot acolo am făcut școala generală
și liceul. Apoi am plecat
la Cluj, unde am făcut Colegiul
de Tehnică Dentară, urmat de
Facultatea de Stomatologie la
Oradea. În 2001 am devenit
medic stomatolog. Am lucrat
timp de trei ani pentru Armata
Română ca medic civil, iar în
paralel mi-am deschis cabinetul
propriu la Oradea. Din
România am plecat în 2013
și m-am stabilit în Franța”,
mărturisește medicul stomatolog,
care acum locuiește în
Compiègne, o localitate cochetă
situată la 70 de kilometri
nord de Paris.
Dincolo de diploma universitară
obținută la Paris în
domeniile implantologie și
chirurgie, Octavian Marcu are
la activ mai multe cursuri de
Campania de excelenţă
„Omul sfințește locul. Dacă ne
specializare, în anumite domenii
ale medicinei dentare.
„Lucrând aici, mi-am permis
să plătesc cursuri și să investesc
continuu în formarea mea
profesională. În fiecare an fac
câte ceva nou în acest sens. Iau
informație de la cei specializați
într-un anumit domeniu și dornici
să împărtășească, iar eu, la
rândul meu, împărtășesc cu ei
ceea ce știu. Este o frumoasă
formare profesională între colegi”,
remarcă medicul stomatolog.
Camelia Jula: Cum te-ai
decis să părăsești România și
să te stabilești în Franța?
Octavian Marcu: Sincer,
a fost un capriciu de moment.
Efectiv mă săturasem de multe
lucruri, poți spune că traversam
un context general de lehamite,
de scârbă. Într-o interval extrem
de scurt am fost plecat,
odată ce m-am hotărât că nu
mai vreau să fiu în România.
Mi-am făcut bagajele, am
vândut tot și am plecat. M-am
hotărât să plec într-o luni, miam
luat biletul de avion joi și
am plecat vinerea viitoare, adică
la zece zile după ce m-am
hotărât să plec eram deja în
Franța. M-am decis în 15 minute
că rămân în această țară,
am cumpărat jumătate din cabinetul
stomatologic unde îmi
desfășor activitatea și astăzi
(practic, sunt asociat cu aceeași
persoană de opt ani) și asta a
fost. Nu mi-au trebuit mai mult
de 15 minute.
Camelia Jula: Dar ai ales
Franța pentru un motiv anume?
Octavian Marcu: Nu, a
fost o pură întâmplare, nici
nu voiam să plec în Franța.
Cu vreo doi – trei ani înainte
de acest moment, soția
mea cochetase cu plecarea în
Marea Britanie, am fost chiar
și la Cluj, unde ea a avut un
interviu cu o firmă de plasare
a forței de muncă (ea fiind medic
pediatru neonatolog). Am
avut și eu o ofertă să lucrez în
South Hampton, mi-am dat
testul IELTS la British Council
tot la Cluj, mi-am făcut toate
actele să plec în Aglia, dar
soția mea atunci nu era tocmai
mulțumită de oferta primită de
ea și nu a mai vrut să plecăm.
Și câțiva ani mai târziu eu am
decis, spre surpriza tuturor, că
plec în Franța. I-am anunțat pe
toți, adică familia, că plec, și
le-am spus: cine vrea să vină
cu mine vine, cine nu, nu. Le
lăsam casă, cabinet, mașină, tot
ce aveam în România. Soția
mea a mai rămas șase luni în
România, ea fiind cea care a
creat o secție de neonatologie
într-un spital privat din țară,
unde le-a promis celor care
se bazau pe ea că va duce la
bun sfârșit instalarea secției.
Apoi a decis să vină și ea aici,
în Franța, unde suntem împreună
cu cei doi copii ai noștri.
Ea este tot medic neonatolog și
aici, la spitalul din oraș, în prezent
titulară pe post. Și recent
am primit și cetățenia franceză.
Ei i s-au recunoscut și diplomele,
deși cea de neonatolog
nu chiar de la bun început, a
fost nevoită să lucreze o perioadă
ca un fel de suplinitor pe
post, până când și-a dat a doua
specializare în pediatrie. După
ce a avut specializarea finală în
pediatrie, i s-a recunoscut și diploma,
așa că anul trecut a devenit
titulară pe post. La mine
a fost mai simplu, recunosc.
Am dat un interviu la Colegiul
Medicilor, lung de vreo două
ore că ne-am întins la povești,
dar la mine toate actele au fost
validate în foarte scurt timp, în
aproximativ 48 de ore.
Camelia Jula: Ai avut sau
ați avut greutăți de adaptare la
traiul într-o altă țară?
Octavian Marcu: Nu, deloc,
în cazul meu, adaptarea
a venit de la sine. La cabinet,
în afară de anumite tehnici pe
care nu le aveam în România
din cauza costurilor uriașe,
practica era cam aceeași. Nu
m-am dus într-un domeniu
care să îmi fie necunoscut.
Omnipractică, implantologie,
chirurgie, au fost toate aproximativ
aceleași. Totodată, am
făcut și aici cursuri și formări
profesionale. Nu am avut,
pot spune, nicio problemă de
adaptare sau integrare. Cam
în șase luni am fost la nivelul
corespunzător din punct de vedere
profesional, iar altfel nu
am avut nicio problemă, sunt
adaptabil oriunde m-aș duce.
Camelia Jula: Care consideri
că sunt avantajele faptului
că ai ales să te muți acolo?
Octavian Marcu: Am avut
mai multă deschidere către meseria
mea, ca să vorbim întâi
din punct de vedere profesional,
acesta fiind unul din motivele
pentru care am venit aici.
Apoi, copiii noștri au studiat
într-un sistem de învățământ
aparent superior celui din
România, mai flexibil, deși
rezultatele nu sunt chiar pe
măsura așteptărilor. Dar sunt
dezinvolți, bine integrați, vorbesc
franceza aproape ca nativi,
cel mai mare vorbește la
fel de bine și engleza, și-a dat
IELTS-ul și el anul trecut. Suntem
câștigați din toate punctele
de vedere. Ca avantaj enorm
este siguranța mult mai mare
a zilei de mâine. În România
nu am avut acest sentiment de
confort al zilei de mâine. Adică
aici ai pe ce să te bazezi, asta
e diferența. Știi că lucrurile nu
se schimbă radical de pe o zi
pe alta, îți plătești asigurările,
îți plătești leasing-urile, îți
plătești casa, ai din ce ți le plăti,
îți rămân bani și să mergi în
vacanțe, noi facem chiar cinci
– șase vacanțe pe an... Recunosc
că facem parte din partea
privilegiată a societății chiar și
pentru Franța. Suntem la un
nivel care ne situează în clasa
medie, treimea de sus. Dar asta
prin muncă. Și am avut numai
beneficii în urma ei.
Camelia Jula: Așadar,
predictibilitatea sistemului
este o chestiune importantă
chiar și în cazul unei profesii,
să spunem, care poate aduce
câștiguri materiale semnificative
inclusiv în România...
Octavian Marcu: Absolut.
În România nu ai nicio
siguranță a zilei de mâine, dacă
se schimbă radical politicile
vorbim și de efecte economice
rapide, oamenii nu mai au
din ce să trăiască, iar lucrurile
acestea sunt și acum așa cum
au fost de multă vreme în România.
Aici, în Franța, oamenii
au asigurări, iar eu pot să știu
că în meseria mea mă bazez
pe ceva ce există de mulți ani.
Plus că aici și dacă lucrurile
s-ar degrada, există un sistem
social, de asigurări de sănătate,
care va face ca medicina
să funcționeze. Uite, să luăm
perioada recentă Covid: și-a
pus grav amprenta pe economie,
dar, totuși, țările care se
păstrează în formă sunt cele
care au cât de cât un sistem
predictibil.

Campania de excelenţă IUNIE
2021 13
facem treaba bine, suntem apreciați”
Camelia Jula: Spuneai
că Franța oferă stabilitate
existenței medicinei datorită
sistemului de asigurări. În
România, din păcate, mai ales
la capitolul dentar, stăm foarte
prost... Iar oamenii amână
lucrurile și merg la dentist
mereu când e prea târziu, invocând
problema costurilor.
Octavian Marcu: Nici
francezii nu ar sta cu mult mai
bine dacă nu ar fi asigurările.
Nici ei nu scot din buzunar cu
drag banii pentru tratamentele
stomatologice. Sunt destul de
rezervați în a investi în propria
sănătate. Totuși, o fac, nu
dul de a schimba ceva în
România pentru că nu cred că
ar funcționa. Sunt cu siguranță
multe lucruri ce ar putea fi
schimbate, dar nu dorește nimeni
să le schimbe, pentru că...
„lasă, măi, că merge-așa, neam
obișnuit cu ea”, e România
noastră, așa cum e... Așa că, ce
mi-aș putea dori eu teoretic să
schimb la România? Ideea de
baghetă magică nici măcar în
imaginație nu poate schimba
nimic. Din punctul meu de
vedere, lucrurile sunt atât de
bine încrengănate, încât dacă
schimbi trei, mulțimea celor
pe care nu le-ai schimbat aduce
înapoi la zero acele schimbări.
A se vedea schimbările pe care
România le-a încercat de o mie
de ori în decursul a 30 de ani,
fără niciun rezultat.
Camelia Jula: Mai vizitezi
România?
Octavian Marcu: Vin în
România la vânătoare, chiar
în mod constant. Părinții mei
nu mai trăiesc, așa că totuși vin
mai rar, nu mai am motive atât
de puternice. Am doar câțiva
prieteni cu care am păstrat legătura
din țară, dar de regulă
ne întâlnim în vacanțe, în alte
părți decât în România. Regiunea
unde vin este Bihorul,
mai exact zona Oradea, unde
sunt cei cu care mai păstrez
legătura.
Camelia Jula: Ai locuri
preferate între cele prin care
te-au dus pașii, mai ales că
spuneai că faceți mai multe
vacanțe pe an și probabil
călătoriți și în weekenduri,
date fiind autostrăzile pe care
le aveți acolo la dispoziție?
Octavian Marcu: Nu
există locuri preferate pentru
mine, eu nu merg de multe
ori în același loc. Franța e o
țară foarte frumoasă, unde
ai ce vedea, am fost în multe
locuri minunate aici. Dar
am fost și în Spania, Italia,
Germania, Olanda, Belgia,
am ajuns în Hong Kong, în
China, Tunisia... Următoarea
destinație dorită este Africa.
Ar fi vorba de Republica
Democratică Congo, unde
chiar să mă instalez o vreme,
spre exemplu, să lucrez acolo,
am un proiect la care mă
gândesc de ceva vreme. Uite,
pentru mine a fost o mare
experiență să descopăr China.
Când am ajuns acolo, am aflat
că China, Hong – Kong-ul,
Asia nu sunt ceea ce știm noi
de aici. E o altă lume, au un
alt fel de a trăi. Cumva, noi
considerăm că în China oamenii
sunt mult mai limitați.
Da, sunt, din punct de vedere
politic, dar realizările statului
chinez sunt colosale. După ce
am văzut cu ochii mei, pot spude
alta, ci pentru că nu au de
ales. Pe de altă parte, sumele
pe care le scot, raportat la
câștig și la nivelul de trai, sunt
mai mici decât ale românilor,
care scot integral banii din
buzunar. Aici impozitele sunt
mari, asigurările sunt mari,
dar și beneficiile sunt pe măsură,
adică dai un ban, dar știi
că merită. În România, nici
nu ai bani, iar când trebuie să
scoți, scoți grămadă, pentru
tot ce ai nevoie. Avem și acolo
o parte de asigurare dentară,
dar există într-o formă mult
mai redusă. Casa de Asigurări
de Sănătate plătește medicilor
ne că sunt cu cel puțin zece ani
înaintea Europei. Mă refer în
principal la orașele mari, pentru
că nu putem generaliza,
China fiind atât de mare. Miaș
dori să văd și Japonia, ca să
pot avea experiența completă.
Camelia Jula: Te-ai confruntat
cu probleme de acceptare
din partea societății unde
ai ales să trăiești?
Octavian Marcu: Orașul
în care trăiesc eu este unul
burghez, în care valorile
sunt recunoscute. Noi am
venit aici ca medici. Suntem
văzuți ca parte integrantă a
societății, pentru că îi tratăm,
ei au nevoie de noi, iar noi nu
am făcut prostii, dimpotrivă,
ne-am comportat ireproșabil,
ne-am făcut meseria, ne-am
adus contribuția la bunadezvoltare
și bunul mers al
societății, motiv pentru care
suntem respectați. Românii de
aici sunt în proporție de 90%
proprietarii locuințelor în
care trăiesc, nu stăm în chirie,
avem salarii bune, ne ducem
copiii la școli private. Da, sunt
români care de voie, de nevoie,
au plecat din România
și au ajuns să facă o imagine
proastă țării. Noi, aici, deși
ajungând ca profesioniști de
valoare, am avut de-a face la
început, mai demult, cu o anumită
rezervă din partea celor
din zonă. Nu se așteptau să
fim atât de spălați și educați,
cum se spune. Dar acum se
vorbește mai mult româna în
spitalul lor decât franceza...
Camelia Jula: În acest
context, afacerea ta medicală
(pentru că vorbim de un casume
nu foarte mari, există
un plafon pe care un medic
îl poate realiza lunar, sumele
sunt mici, banii se termină repede,
așa că oamenii ajung tot
să plătească pentru serviciile
stomatologice.
Camelia Jula: Există o comunitate
de români în zona
ta, ai o relație apropiată cu
această comunitate?
Octavian Marcu: La spitalul
din Compiègne sunt vreo
25 de medici români. Iar eu
am legături cu toți, aproape.
Când am ajuns în Franța, prima
persoană cu care am vorbit
a fost un român, doctorul
Dan Calciu, foarte bun prieten
al meu în ziua de azi. Am un
alt prieten care e fizio-kinetoterapeut,
dar cunosc de asemenea
mai mulți români foști
jucători de rugby, care îmi sunt
pacienți. De fapt pot spune că
tratez cam toată comunitatea
de români din zonă... Da, suntem
destul de apropiați, spre
exemplu, înainte de perioada
Covid, în fiecare ultimă zi de
vineri din lună ne adunam toți
la o masă la un restaurant. Neam
însușit și noi convivialitatea
francezilor. Uneori eram
atât de mulți că închiriam un
restaurant întreg. Ne întâlnim
și în grupuri restrânse, la unii
dintre noi acasă. Alteori mergem
în vacanțe împreună, cu
prietenii mai apropiați. Suntem
o comunitate în care ne
cunoaștem între noi, reușim să
ne ajutăm unii pe alții. E adevărat
că cei mai mulți suntem
medici și interacționăm mult și
la nivel profesional.
Camelia Jula: Ce înseamnă
pentru tine să fii cetățean
european?
Octavian Marcu: Multă
libertate. Acesta este cuvântul
pentru a defini ce înseamnă
cetățean european. Ai libertatea
de a te mișca mai mult decât
o ai în România. Și nu mă
refer neapărat doar la libertatea
fizică, cât și la cea mentală. Nu
știu dacă mă exprim bine, hai
să o spun altfel: românii nu
sunt încătușați de granițe, ci
de propria lor mentalitate. Asta
îi ține între „pereții” orașului,
județului, țării... Nu zic că nu
sunt și francezi sau germani
(sau alte nații) care nu se dezvoltă,
nu se mișcă. Doar că românii
sunt puțin mai închiși,
din propria lor dorință de a nu
face. Sau mai bine zis lipsa
dorinței de a face.
Camelia Jula: Un exercițiu
de imaginație: Dacă ai avea o
baghetă magică la dispoziție,
ce ai schimba la România,
care ar fi primele trei lucruri
pe care le-ai modifica?
Octavian Marcu: Nimic.
Nu am avut niciodată gânbinet
privat de stomatologie)
cum a evoluat și ea?
Octavian Marcu: Eu și colegul
meu, la cabinetul nostru,
am ajuns la cifra de 10.000 de
pacienți. Acum opt ani, numărul
de pacienți al cabinetului
era de 5.000. Am dublat numărul
de pacienți. Localitatea, cu
împrejurimile sale, înseamnă
cam 100.000 de oameni. Pe la
noi au trecut mulți oameni și
de asta ne-am făcut cunoscuți,
de asta m-am făcut cunoscut și
le-am câștigat încrederea prin
ceea ce am făcut, prin profesionalism.
O vorbă veche spune
că „Omul sfințește locul” și pot
spune din experiență că așa
este, nu are de-a face că suntem
români, unguri, bulgari... Câtă
vreme ne facem treaba, asta
nu contează. Suntem apreciați
pentru ceea ce facem, nu pentru
originea noastră. Bine, nu
are rost să ne amăgim, unii
dintre compatrioții noștri au
derapat, au făcut găinării și au
fost prost-văzuți. Nu îi putem
numi victime. Chiar dacă ei
spun că au francezii ceva cu
ei. Primii care au venit aici
au fost cei care au dorit să
se căpătuiască rapid. Și care
au făcut prostii. Dar acum
avem români care lucrează
în echipele primăriilor din
localitățile unde locuiesc,
avem, iată, medici de diferite
specializări, avem ingineri,
avem cercetători, nici nu se
mai poate pune acum problema
neintegrării noastre în
societățile altor țări. Dacă ne
facem treaba bine, asta e ceea
ce contează. Toată lumea are
de câștigat din asta, și noi,
dar și societățile în care neam
croit drumul.
Fotografii: arhiva personală
Octavian Marcu
A consemnat: Camelia Jula

14
IUNIE
2021
Teza de doctorat a profesorului
Ioan Iacob „Arc
poetic transatlantic: Mihai
Eminescu – Edgar Allan
Poe” a fost publicată în volum
de către Editura Junimea
din Iași în anul 2017. Această
lucrare de cercetare este riguros
documentată. Pentru
cele aproape 200 de pagini,
autorul a parcurs o bibliografie
impresionantă.
Noutatea și originalitatea
studiului constituie, desigur,
o provocare pentru un iubitor
de poezie. Cei doi creatori
supuși analizei vin din cadrul
unor civilizații și culturi diferite.
În al său „Argument”,
Ioan Iacob mărturisește:
„Încă înainte de a încerca
configurarea unui arc poetic
Mortua est!
de Mihai Eminescu
Bucuria lecturii
Motto
Un lucru frumos este o bucurie veșnică. (Keats)
Făclie de veghe pe umezi morminte,
Un sunet de clopot în orele sfinte,
Un vis ce îşi moaie aripa-n amar,
Astfel ai trecut de al lumii hotar.
Trecut-ai când ceru-i câmpie senină,
Cu râuri de lapte şi flori de lumină,
Când norii cei negri par sombre palate,
De luna regină pe rând vizitate.
Te văd ca o umbră de-argint strălucită,
Cu-aripi ridicate la ceruri pornită,
Suind, palid suflet, a norilor schele,
Prin ploaie de raze, ninsoare de stele.
O rază te-nalţă, un cântec te duce,
Cu braţele albe pe piept puse cruce,
Când torsul s-aude l-al vrăjilor caier
Argint e pe ape şi aur în aer.
Văd sufletu-ţi candid prin spaţiu cum trece;
Privesc apoi lutul rămas... alb şi rece,
Cu haina lui lungă culcat în sicriu,
Privesc la surâsu-ţi rămas încă viu -
Şi-ntreb al meu suflet rănit de-ndoială,
De ce-ai murit, înger cu faţa cea pală?
Au nu ai fost jună, n-ai fost tu frumoasă?
Te-ai dus spre a stinge o stea radioasă?
Dar poate acolo să fie castele
Cu arcuri de aur zidite din stele,
Cu râuri de foc şi cu poduri de-argint,
Cu ţărmuri de smirnă, cu flori care cânt;
transoceanic între universurile
lirice ale lui Edgar Allan
Poe (1809 – 1849) și Mihai
Eminescu (1850 – 1889),
observasem existența unor
elemente ce s-ar fi putut constitui
în premisele unei posibile
comparații: se născuseră
în ianuarie (Eminescu, pe 15,
Poe pe 19), existase o iubire
tragică ce își lăsase amprenta
în universul poetic (la
Poe, moartea soției, Virginia
Clemm, la Eminescu, „iubita
moartă de la Ipotești”), fuseseră
jurnaliști și traversaseră
o existență zbuciumată, curmată
aproximativ la aceeași
vârstă (Eminescu, la 39, Poe
la 40 de ani)” (p.13).
Suntem avertizați că „deși
ambii poeți își au geneza
creatoare în romantism, nu
trebuie neglijată specificitatea
filierelor romantice care
au influențat formarea lor
(romantismul englez pentru
Poe și romantismul german
pentru Eminescu) pe de o
parte, iar pe de altă parte
particularitatea romantismului
american, precum și a
celui românesc” (p. 33). Teza
profesorului Ioan Iacob se
încadrează în rigorile comparatismului,
dar nu de tip
clasic, ceea ce întreprinde
autorul fiind un paralelism
analitic. Deși lucrarea se
adresează în special mediului
academic, considerăm că
lectura ei poate deschide noi
orizonturi culturale unui public
mai larg.
Să treci tu prin ele, o sfântă regină,
Cu păr lung de raze, cu ochi de lumină,
În haină albastră stropită cu aur,
Pe fruntea ta pală cunună de laur.
O, moartea e-un chaos, o mare de stele,
Când viaţa-i o baltă de vise rebele;
O, moartea-i un secol cu sori înflorit,
Când viaţa-i un basmu pustiu şi urât. -
Dar poate... o! capu-mi pustiu cu furtune,
Gândirile-mi rele sugrum’ cele bune...
Când sorii se sting şi când stelele pică,
Îmi vine a crede că toate-s nimică.
Se poate ca bolta de sus să se spargă,
Să cadă nimicul cu noaptea lui largă,
Să văd cerul negru că lumile-şi cerne
Ca prăzi trecătoare a morţii eterne...
Ş-atunci de-a fi astfel... atunci în vecie
Suflarea ta caldă ea n-o să învie,
Atunci graiu-ţi dulce în veci este mut...
Atunci acest înger n-a fost decât lut.
Şi totuşi, ţărână frumoasă şi moartă,
De racla ta razim eu harfa mea spartă
Şi moartea ta n-o plâng, ci mai fericesc
O rază fugită din chaos lumesc.
Ş-apoi... cine ştie de este mai bine
A fi sau a nu fi... dar ştie oricine
Că ceea ce nu e, nu simte dureri,
Cultură
Şi multe dureri-s, puţine plăceri.
A fi? Nebunie şi tristă şi goală;
Urechea te minte şi ochiul te-nşală;
Ce-un secol ne zice ceilalţi o deszic.
Decât un vis sarbăd, mai bine nimic.
Văd vise-ntrupate gonind după vise,
Pân’ dau în morminte ce-aşteaptă deschise,
Şi nu ştiu gândirea-mi în ce o să stâng:
Să râd ca nebunii? Să-i blestem? Să-i plâng?
La ce?... Oare totul nu e nebunie?
Au moartea ta, înger, de ce fu să fie?
Au e sens în lume? Tu chip zâmbitor,
Trăit-ai anume ca astfel să mori?
De e sens într-asta, e-ntors şi ateu,
Pe palida-ţi frunte nu-i scris Dumnezeu.
Annabel Lee
de Edgar Alan Poe
Demult de tot s-a întâmplat,
Chiar lângă mare,-ntr-un regat,
Unde-o fecioară locuia,
Voi veți fi auzit de ea,
Căci se numea Annabel Lee
Și-atâta timp cât viețui
Avea în gând un singur țel,
Iubindu-mă, eu s-o iubesc la fel.
Copil eram pe-atunci, copilă era ea,
Cântecul mării ne pria,
Fără de seamăn – dragostea
Dintre mine și frumoasa mea
Stârni în cer invidia,
Căci serafimii pizmuiau așa iubire,
Ce depășea orice închipuire.
Studiul cuprinde șapte
capitole: I Doi mari precursori
ai liricii moderne: Poe și
Eminescu;
II Autohtonism și universalim.
Rădăcini europene
la Poe; III Motive
poetice comune: Fascinația
Nordului; Marea, semnificant
al eternității; Clopotul,
o rezonanță eutectică;
Noaptea unei axe gotice; IV
Luna peste Atlantic; V Eros
și Thanatos; VI Melancolia
poescă / eminesciană; VII
Arcul Dianei.
Chiar numai citind aceste
titluri putem observa multitudinea
aspectelor pe care Ioan
Iacob
le-a avut în vedere și cărora
le acordă, rând pe rând,
atenție punându-le în valoare
cu pricepere. Rigurozitatea
științifică lasă loc, uneori, și
imaginației poetice, așa cum
se întâmplă în cazul ultimului
capitol, unde autorul ne surprinde
prin crearea unei „mitologii
subiective”: „ Arcul
Dianei” este o metaforă inedită,
extrem de sugestivă
pentru „semilună”. Simetric,
la cele două extremități
se află cei doi poeți. „Două
lucruri vin în sprijinul ipotezei
noastre: lumina de lună
și conotațiile mitologice legate
de aceasta pot fi o grilă
de lectură revelatoare pentru
similitudinile universurilor
lirice ale celor doi mari poeți,
iar Arcul Dianei se pliază ca
o metaforă integratoare a metaforei
transoceanice instituite
de noi – pe o relaționare
complexă între cei doi mari
precursori ai liricii moderne,
Eminescu și Poe” (p. 183 –
184).
În viziunea autorului acestui
studiu, „Atlanticul ar putea
semnifica nu doar zona marină
care desparte, ci și care
unește”, așadar, „dacă îndrăznim
și o abordare inovatoare,
prin răsturnarea perspectivelor
(...) putem decanta sensuri,
congruențe și prevalențe noi”
(p.72). Și Ioan Iacob chiar
„îndrăznește” să reevelueze
statutul liric al lui Poe, considerându-l
„poetul exponențial
al Americii”, fiind conștient
că întreprinde „un demers
comparativ riscant întrucât nu
există o influență directă a lui
Poe asupra lui Eminescu, dar
există asemănări în plan biografic,
în rigoarea definitivării
antumelor, în standardele
estetice extrem de înalte din
lirica lor, în faptul că ambii
poeți au reușit, într-o durată a
unor existențe relativ scurte,
să genereze opere ce au devansat
cu mult epoca în care
ei s-au afirmat” (p. 19).
Una dintre creațiile foarte
cunoscute ale lui Poe este
„Annabel Lee”, poem scris
în 1849, care a fost publicat
numai după moartea sa. Poemul
se înscrie în tema favorită
a marelui poet american:
moartea unei femei frumoase,
subiect considerat de poetul
însuși „cel mai poetic din
lume.”
Poemul de început al lui
Eminescu, „Mortua est!”,
este scris în urma unei iubiri
tragice, care în exegeza
eminesciană este cunoscută
drept „iubita moartă de
la Ipotești.” În capitolul V,
„Eros și Thanatos”, autorul
studiului acordă acestor
două poeme un spațiu larg de
analiză, susținând că „ambii
poeți au dorit să determine
o recurență a dreptății în
ontogeneza unei iubiri față
de care se comite o nedreptate
prin „invazia brutală” a
morții, ceea ce a modificat
brusc un demers considerat
firesc în plan afectiv, chiar
dacă „povestea de iubire” se
petrece la o vârstă fragedă –
în orizontul marilor trăiri ce
însoțesc trecerea de la copilărie
la adolescență” (p. 119).
La ambii poeți, consideră
Ioan Iacob, intruziunea
morții în universul iubirii
adolescentine este tratată
printr-o viziune congruentă,
în scopul eternizării spiritului
iubitei dispărute prematur.
Concluzia cercetătorului filolog
este că „Eminescu și Poe
au făcut nemuritor sufletul
iubitei moarte prin intermediul
POEZIEI care avea să fie
contemplată ca BUCURIE a
LECTURII – de generații de
cititori de pe ambele maluri
ale Atlanticului” (p. 125).
Pentru confirmarea acestui
fapt, vă oferim spre lectură
cele două poeme în limba
română.
Articol realizat de Letiția
Coza
Și din acest motiv, deodat’,
Chiar lângă mare, în regat,
Un vânt din nouri se stârni
Răcind-o pe Annabel Lee;
Un neam de viță nobilă veni
Și pe frumoasa mea de mine-o despărți,
Ca s-o închidă-ntr-un cavou,
Purtând în el al mării-ecou.
Îngerii în bolta lor albastră
Nu atingeau nici jumătate din fericirea noastră;
Da! Invidioși au devenit și lumea din regat
Știa c-acesta e motivu-adevărat
Pentru care, într-o noapte, vântul s-a iscat
Dintr-un nour din tării,
Răcind și ucigând-o pe-a mea Annabel Lee.
Dar dragostea noastră s-a dovedit mai tare
Decât a celor de vârstă mai mare
Ori a celor ce înțelepciune-au dobândit,
Așa că îngerii din ceruri nu au reușit
Și nici demonii din adâncuri n-or izbândi
Sufletul meu a-l despărți
De-al frumoasei Annabel Lee.
Căci luna nicicând nu-și trimite razele – mii –
Făr-a-mi aduce vise cu frumoasa Annabel Lee,
Iar stelele nicicând nu-ncep a clipi
Făr-a simți-strălucitori-ochii frumoasei Annabel Lee;
Astfel, noapte de noapte, când întunericul se lasă,
Lângă draga mea dragă – a mea viață și mireasă -
În cavoul de la marginea mării mă-ntind,
Lângă marea cea veșnic vuind.
Traducere și adaptare de
Camelia Jula și Letiția Coza
Foto: mangalianews.ro/

Gabriela Căluţiu Sonnenberg
(Spania). Economist, scriitor și
jurnalist, promotor de cultură,
traducător. Senior Editor în cadrul
redacției OR.
Nu știm ce gânduri au trecut
la 21 septembrie 1459 prin
mintea legendarului Principe
Vlad Țepeș, când, în calitate
de domn al Țării Românești,
a emis primul act de atestare
documentară a localității care
avea să devină reședința Curții
Domnești. Dracula a avut mai
apoi o moarte prematură și violentă,
dar vestigiile Cetății de
Scaun s-au păstrat intacte până
în zilele noastre. Cu puțin noroc
și fantezie, plimbându-ne
printre ele astăzi, ne putem
închipui zbuciumul care l-a
stăpânit pe atunci, preocupat
de soarta poporului său asuprit
de otomani. Vizavi de ruine,
la vestitul Han al lui Manuc –
adresă medievală echivalentă
cu un hotel de cinci stele din
zilele noastre – ne putem continua
în tihnă periplul imaginar
prin orașul care respiră istorie
prin toți porii.
Bucureștiul a rămas agitat
până astăzi. Chiar dacă nu mai
are motive să se teamă de invadatori,
peisajul său actual continuă
să perpetueze nărăvașul
neastâmpăr specific orașelor
balcanice multicolore. Gândurile
care trec astăzi prin mintea
vizitatorilor săi sunt însă mai
ușor de ghicit: Nimeriți în
mijlocul acestui adevărat stup
de oameni, turiștii moderni au
nevoie de ceva timp ca să se
dezmeticească. Orașul-vârtej îi
prinde în mrejele sale de seducător
inegalabil.
Una dintre cauzele forfotei
sale amețitoare este densitatea
mare a populației. Pe
o suprafață de circa 228 km²,
locuiesc aproape două milioane
de oameni (adică în jur
Să promovăm România IUNIE
2021 15
București - orașul colocvial
protagonist de film
de 10% din populația totală
a României!). La ore de vârf,
numărul lor se dublează.
Metroul este principalul
cărăuș de transfer între oraș
și zona metropolitană. Însumând
circa 77 km în lungime,
construcția subterană este o
minune inginerească săpată
cu mari sacrificii în terenul
nisipos și instabil al câmpiei.
Aproape 600.000 de oameni
călătoresc zilnic în rețeaua
sa, unele dintre stații fiind atât
de frumoase încât au devenit
obiective turistice.
Bucureștiul a fost construit
pe șapte dealuri, asemenea
celor șapte coline ale Romei.
Legenda spune că întemeietorul
său ar fi fost un păstor cu
numele de Bucur. Ca mai toate
capitalele europene, contează
cu un evantai larg de edificii,
construite în stilurile cele mai
diverse, cum îi stă bine oricărui
oraș respectabil de pe
bătrânul continent, lucru care
face dificilă o catalogare a sa
unilaterală.
Edificiile mai vechi, cum
sunt Curtea Veche, Biserica
Domnească sau clădirile datate
din epoca medievală emană
o atmosferă de soliditate și
bun gust cumpănit, cu nuanțe
orientale. Altele, de dată mai
recentă, cum sunt Ateneul,
Palatul Regal sau Arcul de
Triumf sunt elegante, sofisticate,
în stil neoclasic sau neobaroc,
respectiv eclectic. Din
perioada interbelică, în care
Bucureștiul monden și interlop
era supranumit „Micul Paris”,
se păstrează edificiile în stil
„Belle Epoque”. Controversate
sunt însă clădirile din epoca
modernă, purtând pecetea diferitelor
stiluri preferate de diriguitorii
care s-au perindat la
fruntea țării în ultimele decenii.
Epoca socialistă și-a lăsat
amprenta sa dureroasă, răzând
practic de pe fața pământului
o mare parte din dezordonatele
mahalale care imprimau
orașului inegalabilul său
fler dezinvolt („Altminteri,
mahalalele întregeau celebritatea
însăși a capitalei”, citat
din filmul „Bariera”, 1972).
Pe locul lor s-au trasat liniile
drepte ale largilor bulevarde și
artere de circulație care-l brăzdează
în lung și în lat. De asemenea,
tot pe atunci s-au construit
pentru muncitorii atrași
în capitală blocurile monoton
de simetrice de prin cartiereledormitor.
Din acea perioadă a secolului
XX datează și mega-edificiile
concepute spre
a impresiona poporul prin
dimensiunile lor hiperbolice.
Cel mai faimos dintre ele este
Palatul Parlamentului (pe
vremuri Casa Poporului),
cea mai grea, cea mai scumpă
și cea mai mare clădire administrativă
pentru uz civil din
lume. În stadiu de finalizare se
află și Catedrala Mântuirii
Neamului, pe cale să devină
cea mai mare biserică ortodoxă
din lume (atenție, Bucureștiul
deține nu mai puțin decât 248
de lăcașuri de cult ortodoxe!).
Dar nu despre clădiri ci despre
spiritul orașului ar trebui să
vorbim aici.
Inima Bucureștiului bate
într-un ritm alert, cu tente romantice.
Ca într-un Montmarte
supradimensionat, centrul
punctat de tarabele vânzătoarelor
de flori, amplasate pe la
colțuri de stradă, înveselește
trecătorii. Florile sunt abundente
la București, practic
sunt un bun de larg consum!
Terasele cafenelelor romantice
ne întâmpină, de asemenea,
la tot pasul. Pe fundalul
verde al parcurilor amenajate
în jurul lacurilor numeroase
- Herăstrău, Floreasca, Tei,
Colentina, Cișmigiu ș.a. - se
pot întreprinde oricând plimbări
romantice, sugerând lejeritatea
vieții acestui popor latin,
aruncat la marginea continentului
în decorul sentimentalidilic
al deloc efemerului său
destin de fluture.
Personajul bucureștean tipic,
Mitică, e un tip descurcăreț
și săritor, vivace și locvace,
profund ancorat în realitățile de
tot felul (inclusiv în cele care
nu-l privesc direct). Mitică e
înainte de toate cetățeanul vigilent,
care se implică, dornic
să ia atitudine, dar și dispus
oricând să iasă la o bere. Stilul
său guraliv, ușor penetrant, nu
deranjează, pentru că e un tip
incredibil de spumos. Bonom
șarmant te face să uiți de necazuri,
cu condiția să-i faci o
cinste la o terasă.
Bine, domnule, dumneata vrei să te însori cu toate fetele din București deodată?
(citat din piesa de teatru „Funcționarii de la Domenii”, de Petre Locusteanu)
Pendantul feminin al lui
Mitică se regăsește în tinerele
cochete, cântate prin nemuritoare
canțonete („Fetițe dulci
ca-n București în toată lumea
nu găsești...”, din filmul „De
trei ori București,” 1967).
Predilecția pentru comunicare
imprimă orașului caracterul
său de agoră predestinată
conversațiilor colocviale. Nu
este o întâmplare faptul că
Bucureștiul este ales să fie gazda
multor întruniri, conferințe,
convorbiri, festivaluri și tratative.
Cu bucureștenii se poate
vorbi despre tot și despre toate,
în mijlocul lor te simți imediat
luat în seamă, tratat cu prietenie
și umor, ca într-o familie.
Cum bine remarcă un personaj
din comedia „B.D. în alertă”
„E de ajuns să fi sosit de 2
minute ca să-ți faci o impresie
despre bucureșteni.”
Vă veți întreba poate de
ce insist cu citatele din filmele
dedicate Bucureștiului. Ei bine,
pentru că ele sunt foarte multe
și pentru că redau în modul cel
mai potrivit atmosfera sa unică.
Chipul schimbător al orașului
se potrivește ca platou de filmare
în aer liber oricărui gen
de montare cinematografică,
pornind de la suspans, dramă,
comedie, SF și mergând până
la monumental istoric, sau futurist.
Prețurile moderate atrag
producătorii cei mai diverși;
unele dintre cele mai renumite
producții hollywoodiene s-au
filmat la București! În plus,
având o rată a criminalității
extrem de scăzută față de capitalele
europene, Bucureștiul
punctează la capitolul siguranță
(atenție, furturile minore nu se
contabilizează aici).
Schimbările de „decor”
survin la tot pasul iar succesiunea
anotimpurilor este mai
pronunțată decât prin alte locuri.
Iarna, zăpada „adoarme”
uneori orașul, transformândul
într-o feerie de basm, spre
disperarea edililor, care sunt
mereu luați prin surprindere
de prima ninsoare. Verile caniculare,
în schimb, obligă la
repaus și scalde prin lacurile de
agrement. Toamna colorează
cerul și copacii, umplând aerul
cu arome de must și grătar,
iar primăvara inundă străzile
cu mărțișoare aducătoare de
noroc și cu ghiocei proaspeți.
Nu este însă obligatoriu să
fii celebru pentru a te simți ca-n
filme la București. Orașul are
efect de drog, devorând și insuflând
energie în același timp.
Un exemplu clasic de patriotism
local manifest este eternul
duel fotbalistic dintre echipele
capitalei (Steaua, Dinamo și
Rapid). Dar nu este nevoie
să fii suporter pentru a simți
pulsul fierbinte al orașului. Eu
însămi m-am izbit de el încă de
la primul contact.
Copilă fiind pe atunci, am
fost pe loc răpusă de caniculă,
biruită de ritmul infernal în
care se învârtea totul în jurul
meu. Căzând prompt la pat,
în acea noapte febrilă, mi-am
jurat că nu voi rămâne în acel
blestemat cazan clocotitor decât
exact timpul necesar absolvirii
studiilor. Cinci ani mai
târziu, cu diploma în buzunar,
fidelă promisiunii mele, am
plecat spre orașul natal, ce-i
drept fără prea multă tragere
de inimă. N-am rezistat acolo
decât două săptămâni. La scurt
timp m-am regăsit bătând la
porțile capitalei, cu inima săltând
de bucurie, tânjind după
iureșul său nestăvilit. Microbul
îmi intrase în sânge.
Când pune stăpânire pe tine,
Bucureștiul te ține încleștat între
blestem și binecuvântare,
jucându-se voluptuos cu tine
și tăvălindu-te pe claviatura
emoțiilor în toată vastitatea lor.
Niciun alt oraș din România
nu-l concurează la capitolul
adicție.
Închei, pentru ilustrare, cu
un ultim citat, preluat dintr-un
alt film îndrăgit:
„Uite, eu când mă întorc în
București, chiar dacă am lipsit
așa o zi sau două, mi se pare
curios că orașul a existat fără
mine.” („Ilustrate cu flori de
câmp”, 1975)

16
IUNIE
2021
România atrage noi companii
de IT şi tehnologie
România atrage noi companii
de IT şi tehnologie care
caută deja birouri în centre
regionale precum Timişoara,
explică Ovidiu Şandor, CEO,
Mulberry Development, cel
care dezvoltă proiectul mixt
Isho din Timişoara.
„Vedem o mutare spre
România a unor companii din
IT şi product develop ment,
iar pentru Timişoara este
specifică zona automotive.
Sunt multe firme din Cluj sau
Bucureşti care încă nu sunt în
Timişoara, dar vor să intre şi
aici. Suntem în discuţii cu astfel
de firme. Timişoara a avut
o prezenţă mai puţin vizibilă
în ultimii ani, dar a atras firme
şi continuă să atragă. Avem o
nouă administraţie acum, cu
un primar tânăr şi prezent
în spaţiul virtual”, a explicat
Ovidiu Şandor. Dincolo de
componenta de producţie, el
este de părere că piaţa locală
trebuie să devină competitivă
pe industrii cu valoare adaugată
ridicată unde şi salariile
sunt unele peste medie.
„În România trebuie să
se dezvolte turismul, seviciile,
serviciile financiare, zona
tehnologiilor, acolo trebuie
ca România să joace roluri
Investiţiile în infrastructura
rutieră şi feroviară alături
de dialogul cu autorităţile reprezintă
cele mai importante
elemente pentru Ford atunci
când vine vorba de atragerea
unor noi furnizori. Aceştia vin
în contextul în care Ford va
produce un nou vehicul utilitar
la Craiova începând cu
anul 2023, iar în cadrul uzinei
vor investi 300 mil. dolari.
„Investiţia de 300 mil. dolari
reflectă şi parteneriatul cu
furnizorii pe care îi avem pe
piaţa locală. Lucrăm cu 40 de
furnizori din România şi ne
vom adapta baza de furnizori
pentru a respecta cererile de
producţie pentru noul model.
Noi colaborăm cu autorităţile
locale pentru a atrage noi
furnizori. Autorităţile locale
susţin atragerea de noi investitori”,
a spus Josephine Payne,
Craiova site director şi preşedinte
Ford România, al doilea
cel mai mare constructor
de pe piaţa locală şi al doilea
cel mai mare exportator după
Dacia.
Ford Craiova devine cea
de-a treia uzină a americanilor
mai importante. Şi pe zona
logistică România poate fi
un loc important dacă ţinem
cont de Marea Neagră. Miza
României nu este neapărat
cea industrială, ci trebuie
să dezvoltăm tehnologie, să
avem un turism cu un aport
mai mare în PIB”.
În pofida pandemiei, proiectul
ISHO, principalul proiect
al Mulberry Development,
continuă dezvoltarea şi include
o componentă de birouri
care va ajunge la un total de
50.000 mp, o zonă rezidenţială,
un parc, o parcare subterană
şi hotelul Radisson Blu.
„Noi finalizăm acum a treia şi
ultima parte a proiectului de
birouri. Pe zona rezidenţială
am livrat prima clădire anul
trecut iar acum începem să
livrăm următoarele două clădiri,
clădiri turn de 20 de etaje.
construim cea de-a patra
clădire rezidenţială şi lucrăm
la autorizaţia şi pregătirea lucrărilor
la următoarele două
noi clădiri rezidenţiale”, a
spus Ovidiu Şandor.
Compania controlată de
antreprenorul din Timişoara
a pus în aşteptare din cauza
crizei medicale generate de
pandemie investiţia privind
din Europa care va produce
autovehicule electrice începând
cu anul 2024. Viitoarea
maşină electrică va fi o utilitară
uşoară, de clasă mică ce va
fi iniţial lansată în producţie în
2023 cu motorizări convenţionale
pentru ca în 2024 să primească
o motorizare electrică.
Pentru viitorul model americanii
au anunţat o nouă investiţie
de 300 mil. dolari, iar
valoarea totală a investiţiilor
va urca astfel la 2 mld. dolari.
La mijocul lunii aprilie
într-un interviu în cadrul emisiunii
Investiţi în Româ nia!,
primarul Craiovei, Olguţa
Vasilescu, declara pentru ZF
că urmează o serie de întâlniri
alături de Ford România cu
companii din industria auto
pentru a atrage noi furnizori în
proximitatea uzinei.
„Este important să ne asigurăm
că mediul este unul
potrivit pentru furnizori aici în
România şi continuăm să lucrăm
atât cu autorităţile locale
cât şi cu cele centrale pentru a
ne asigura că avem un mediu
care susţine atragerea de noi
afaceri aici”, a spus Josephine
construcţia hotelului Radisson
Blu din oraşul de pe Bega, dar
în perioada următoare vor relua
construcţiile. Investiţia se
ridică la 16 mil. euro. „Pregătim
repornirea proiectului
de hotel, proiect pe care anul
trecut l-am pus on hold dar
pentru care acum pregătim
reluarea proiectului. Odată cu
trecerea pandemiei vom vedea
o revenire puternică şi a zonei
HoReCa. Vrem să putem deschide
hotelul în 2023 atunci
când Timişoara va fi Capitala
Culturala Europeană”, a spus
antreprenorul pentru ZF.
Pentru primele două etape
din birourile ISHO finalizate
dezvoltatorul are un grad de
închiriere de 80%, iar acum finalizează
cea de-a treia etapă.
El a subliniat că birourile nu
sunt la vânzare. „Dacă ne uităm
la pipelineul discuţiilor ne
aşteptăm ca în 12 luni să fim
şi acolo la un grad de ocupare
ridicat. Acum nu ne interesează
un exit din zona de birouri.
Nici nu am primit vreo ofertă
care să ne atragă atenţia. Sunt
jucători activi care caută asseturi
interesante pe piaţă dar nu
este cazul proiectului nostru”,
a subliniat Ovidiu Şandor.
În ceea ce priveşte dezvol-
Payne pentru ZF.
În ceea ce priveşte infrastructura,
anul acesta va fi
livrat jumătate din drumul
expres Craiova-Piteşti, care
include cele mai importante
loturi prin care vor fi ocolite
Balş şi Slatina. Până în 2024
ar trebui finalizate lucrările
şi la tronsonul dintre Slatina
şi Piteşti. Pe de altă parte,
americanii au nevoie şi de
investiţii urgente în sistemul
feroviar, ignorat de autorităţi,
de autostrada Piteşti-Sibiu
dar şi de o viitoare autostradă
Craiova-Lugoj pentru a lega
direct Craiova de infrastructura
vest-europeană.
Ford Europa a anunţat la
mijlocul lunii februarie un
plan de a investi 1 miliard
de dolari în uzina din Köln,
Germania pentru a produce
acolo din 2023 un automobil
electric pentru piaţa europeană.
Acesta va fi proiectat pe
aceeaşi platformă MEB cu
Volkswagen ID.3. Pe de altă
parte, utilitara care va fi produsă
la Craiova nu va fi proiectată
pe platforma MEB a
VW, ci pe una a Ford.
Investiţii
Ford România are în plan să
atragă noi furnizori pe piaţa locală
Ford are în plan ca până
la jumătatea anului 2026 în
Europa, gama să fie reprezentată
de maşini electrice
sau hibride plugin, iar din
2030 să producă numai maşini
electrice. „Suntem a
treia uzină Ford din Europa
care va produce un automobil
electric după Köln şi uzina
Otosan din Turcia. Este
o mândrie pentru noi să fim
primii din România şi a treia
uzină a Ford din Europa.
Acest aspect arată faptul că
avem oameni bine pregătiţi.
Acest lucru am demonstrat
şi prin producţia modelului
Puma ST, cel mai avansat
automobil produs vreodată în
România. Vom vedea multe
schimbări la uzină, o investiţie
de 300 mil. dolari şi un
total de 2 mld. dolari. Vom
reveni cu detalii mai aproape
de acel moment, dar cei 300
mil. dolari investiţie înseamnă
atât echipamente noi cât şi
îmbunătăţiri realizate alături
de investiţii noi în partea de
furnizori pentru noul vehicul
utilitar”, a spus Josephine
Payne.
tarea viitoare, antreprenorul
explică faptul că ia în calcul
mai multe oraşe, iar identificarea
unui teren optim nu este
singurul criteriu, ci şi administraţia
locală este importantă.
„Noi ne vom uita către oraşe
care au dovedit o creştere a
populaţiei în ultimii 10-15
ani, care au o administraţie
proactivă şi deschisă, cum
are Timişoara, Cluj, Sibiu,
Oradea, Alba Iulia, Braşovul.
Acestea sunt genul de oraşe
la care ne uităm şi mulţi investitori
se uită la aceste oraşe
atractive pentru populaţie şi
o administraţie cu care poate
exista o relaţie profesională
corectă, care să permită o
dezvoltare predictibilă pentru
investitori iar pentru oraş să
însemne proiecte cu plus valoare
şi pentru oraş, nu doar
pentru investitor”, a spus
Ovidiu Şandor pentru ZF.
Bucureştiul nu este printre
cele enumerate, în contextul
în care aici primarul actual a
decis să suspende PUZ-urile
de sector timp de un an fără
un anunţ prealabil.
„Această componentă a
unei administraţii profesioniste
deschise, devine o componentă
din ce în ce mai importantă.
Vedem ce se întâmplă
la Bucureşti cu blocajele existente
acum. Înţeleg personal
contextul istoric, având în vedere
construcţia multor proiecte
cu probleme aprobate,
înţeleg de unde vine dorinţa
de a opri anumite proiecte cu
probleme, dar aceste decizii
duc şi la blocarea unor proiecte
care ar face lucruri bune
acolo pentru oraş şi comunitate.
Acele administraţii care
creează pentru investitori un
context mai clar şi predictibil,
cu reguli bine definite, transparente,
acelea vor fi mediile
căutate de investitorii care
încearcă să dezvolte proiecte
bune. Această componentă
necesară investitorilor a fost
subestimată în România, sau
înţeleasă doar de câteva primării
din ţară. Noi sperăm că
vom vedea din ce în ce mai
multe primării care să înţeleagă
nevoia aceasta a unei
administraţii profesioniste.
Nu vor veni investitori serioşi
acolo unde nu există seriozitate
şi profesionalism din partea
administraţiilor locale”, a
explicat Ovidiu Şandor.
Ea a subliniat că infrastructura
rămâne cea mai
mare provocare, iar dacă pe
partea rutieră este în construcţie
drumul expres spre
Piteşti, în infastructura feroviară
lucrurile rămân la fel,
iar trenul are o viteză medie
mai mică decât o bicicletă.
„Infrastructura este o provocare
pentru toţi cei care vor
să investească în România,
fie că vorbim despre cea feroviară,
fie despre cea de
drumuri. Recent am vorbit
despre infrastructura feroviară
şi viteza trenurilor dar
şi despre trecerea graniţei cu
trenul. Acest aspect afectează
pe oricine doreşte să se
relocheze în România sau
să investească aici. Autorităţile
trebuie să demonstreze
că lucrurile de schimbă, iar
asta şi fac, avem un dialog
pozitiv în această direcţie cu
autorităţile. Vrem să vedem
proiecte demarate şi finalizate.
Acum ne uităm la drumul
expres dintre Craiova şi
Piteşti, drum la care ne uităm
de foarte multă vreme. Ca şi
românii, şi noi ne dorim ca
aceste proiecte să fie construite
la timp, iar acum le dorim
finalizate. Sunt tronsoane
care vor fi gata anul acesta.
Faptul că un astfel de proiect
avansează foarte repede
reprezintă un mesaj către comunitatea
de business cu privire
la intenţiile României”,
a subliniat preşedintele Ford
România pentru ZF.
Microcipurile reprezintă o
problemă cu care se confruntă
multe industrii. Din acest motiv
şi Ford România şi-a adaptat
producţia şi au fost câteva
zile fără producţie.
„Am trecut inclusiv la
producţia de maşini în două
schimburi în loc de trei.
Monitorizăm situaţia şi lucrăm
la planuri pentru a o
gestiona. Vom lucra în două
schimburi până în prima
săptămână din iunie, după
care vom vedea cum evoluează
situaţia. Vedem şi noi
o scumpire a materiilor prime
şi ne asigurăm că aceste
creşteri pot fi gestionate.
Este o provocare cu care ne
confruntăm în mai multe
industrii”, a spus Josephine
Payne.

Bucarest, la ciudad coloquial
protagonista del cine
„Pero, señor, ¿sea que Usted quiere casarse con todas las chicas de Bucarest a la vez?”
(citado de la obra de teatro „Los oficiales de Dominios”, de Petre Locusteanu)
No sabemos qué pensó
el legendario príncipe Vlad
Țepeș el día 21 de septiembre
de 1459, cuando, como gobernante
de Valaquia, emitió
el primer acto de atestación
documental de la localidad que
pronto se convertió en residencia
para la Corte Real. Drácula
tuvo una muerte prematura y
violenta, pero los muros de su
Fortaleza se mantuvieron intactos
hasta el día de hoy. Con
imaginación, caminando entre
ellos, podemos casi sentir su
ansiedad y preocupación por
la suerte de su pueblo oprimido
por los otomanos. En el histórico
Parador Hanul lui Manuc,
hallado frente a las ruinas podemos
picar algo y tomar una
cerveza, contemplando la ciudad
actual.
Bucarest se mantiene agitada,
aunque no haya motivos de
preocupación por el peligro de
ser invadida por agresores. Los
unicos que la invaden son los
turistas. No obstante, la ciudad
capital conserva la atmósfera
de desorden inquietante específica
a las multicolores ciudades
balcánicas. Lo que piensan
sus visitantes actuales es más
fácil de adivinar: golpeada
por todas partes del ritmo de
vida acelerado, la gente necesita
tiempo para acostumbrarse
con el paisaje caleidoscópico.
Vacaciones en Rumanía IUNIE
2021 17
Luego, casi sin notarlo, se ve
atrapada en el torbellino de su
seducción.
Una de las causas de su
vertiginoso ajetreo es la alta
densidad de población. En un
área de aproximadamente 228
km², viven casi dos millones
de personas (¡es decir, aproximadamente
el 10% de la
población total de Rumania!).
A mediodía, su número se duplica.
El principal transportista
que realiza el traslado entre la
ciudad y el área metropolitana
es el Metro. Resumiendo unos
77 km de longitud, la construcción
subterránea es una
maravilla técnica, excavada
con grandes sacrificios en el
terreno arenoso e inestable de
la llanura. Cerca de 600.000
personas viajan diariamente en
su red. Algunas de las estaciones
son tan bonitas, hasta que
se convertieron en atracciones
turísticas ellas mismas.
Bucarest se construyó sobre
siete colinas, como las
siete colinas de Roma. Cuenta
la leyenda que su fundador
fue un pastor llamado Bucur.
Como la mayoría de las capitales
europeas, Bucarest tiene
una amplia gama de edificios
construidos en los más diversos
estilos, probando su calidad
incontestable de antigua ciudad
del viejo continente. Los atracciones
de la hermosa ciudad de
las orillas de Dâmbovița son de
todo tipo, lo que dificulta una
catalogación clara.
Edificios antiguos, como la
Corte Antigua, la Iglesia del
Señor y otros edificios que datan
de la época medieval emanan
un solidez y buen gusto,
mostrando matices orientales.
Otros, más recientes, como el
Ateneo, el Palacio Real o el
Arco de Triunfo, son elegantes,
sofisticados, de estilo neoclásico
o neobarroco, respectivamente
ecléctico. Del período
de entreguerras, en el que la
Bucarest estaba del hampa y
fue apodada “Pequeño París”,
se conservan los edificios en
estilo “Belle Epoque”.
Sin embargo, los edificios
que aparecieron en el paisaje
urbano más tarde, durante la
época moderna, son diversos,
debatidos y controvertidos,
llevando la impronta de los
caprichos de cada gobernante
por sí.
La era socialista dejó su
huella dolorosa, prácticamente
raspando de la faz de la tierra
gran parte de los tugurios
desordenados que imprimían
a la ciudad su inconfundible
aire casual (“De lo contrario,
los tugurios completaron la
fama misma de la capital”,
citado del película “Barrera”,
1972). En su lugar se trazaron
las líneas rectas de los amplios
bulevares y arterias de
tráfico que surcan la mapa de
la ciudad. Al mismo tiempo se
construyeron los monótonos
y simétricos bloques de pisos
destinados a albergar nombrosos
trabajadores atraídos en la
capital, abarrotandolos en barrios
dormitorio.
También los mega-edificios
diseñados para impresionar a
la gente por sus dimensiones
gigantescas datan de ese período
del siglo XX. El más famoso
de ellos es el Palacio del
Parlamento (antes llamado
Casa del Pueblo). Es el edificio
administrativo de uso civil
más pesado, más caro y más
grande del mundo. Otra obra,
la Catedral de la Salvación
de la Nación está a punto de
completarse, convirtiendose en
la iglesia ortodoxa más grande
del mundo (¡Bucarest tiene
nada menos que 248 lugares de
culto ortodoxos!)
Pero no deberíamos hablar
de edificios, el espíritu de la
ciudad es lo que cuenta para
sus visitantes. El corazón de
Bucarest late a un ritmo vertiginoso
y romántico. Como un
Montmartre de gran tamaño,
el centro salpicado de puestos
vendedores de flores, alegra
el paisaje de las calles. Las
flores abundan en Bucarest,
¡prácticamente son un bien de
consumo!
Las terrazas acogedoras de
los románticos cafés también
instan a descansar y disfrutar
la vida. Sobre el fondo verde
de los parques dispuestos alrededor
de los lagos omnipresentes
(Herăstrău, Floreasca,
Tei, Colentina, Cișmigiu etc.)
se pueden emprender paseos
románticos en cualquier momento,
en mitad de la muchedumbre
de matices latinos,
permanecida en este extremo
oriental del continente, en su
marco sentimental e idílico de
no tan efímera mariposa.
El personaje bucarestiano
típico, con el nombre genérico
de Mitică, es un tipo inteligente,
animado y hablador,
profundamente anclado en las
realidades de todo tipo (incluso
aquellas que no son asunto
suyo). Mitică es sobre todo un
ciudadano vigilante, con ganas
de involucrarse, siempre
dispuesto a sentarse en una
terraza para tomar algo mientras
lo discuta todo. Su estilo
de comunicación locuaz, ligeramente
penetrante, no molesta
mucho, puesto que es un tipo
tan chispeante. Su encantadora
bohemia ayuda a olvidar
problemas, siempre que se le
pagas una cerveza.
Las chicas de Bucarest también
tienen fama de encantadoras
y lindas, muy alabadas en
canciones célebres (“A chicas
dulces como las de Bucarest,
no vas a encontrar otra vez”).
La comunicación vivaz
imprime en la ciudad su carácter
de predestinada para los
encuentros coloquiales, calidad
que hace de Bucarest un lugar
preferido para muchas reuniones,
conferencias, festivales y
negociaciones.
En medio de los bucarestianos
te sientes inmediatamente
acogido, tratado con amistad y
humor, como parte de una gran
familia. “Basta con 2 minutos
para conocer y entender a la
gente de Bucarest”, afirma
un personaje en una sabrosa
comedia rumana (“B.D. en
alerta”).
Quizás se pregunte Usted
por qué insisto tanto en citar
comentarios de las películas
dedicadas a Bucarest. Bueno,
porque hay muchas y porque
muestran en manera sin igual
el alma de esta ciudad. Su
cara cambiante es adecuada
a todo tipo de película, desde
acción, drama, comedia, ciencia
ficción hasta monumental
histórico o futurista. Los precios
moderados practicados
en toda la Rumanía atraen a
muchos productores de cine.
Algunas de las producciones
más famosas de Hollywood se
rodaron en Bucarest. Además,
al tener una tasa de criminalidad
extremadamente baja en
comparación con otras capitales
europeas, Bucarest apunta
en punto seguridad (los robos
menores no se cuentan...).
Los cambios en el “escenario
al aire libre” ocurren rápido
y la sucesión de temporada se
nota con más intensidad que
por otras partes. En invierno,
la nieve a veces paraliza la
ciudad, convirtiéndola en un
lugar con encanto de cuento
de hadas; la primera nevada
suele tomar por sorpresas a los
alcaldes... Los veranos calurosos
obligan a descanso en lugares
con sombra y a bañarse en
mitad de las nombrosas areas
recreativas situadas alrededor
de los lagos. El otoño tiñe el
cielo y los árboles, llenando
el aire de aromas de mosto y
barbacoa, mientras que en la
primavera los vendedores de
adornos que traen suerte y
campanillas frescas inundan
las calles.
Pero ser famoso no es imprescindible
para sentirse uno
como un protagonista de cine
en Bucarest. La ciudad crea
adición, devorando y alimentando
las fuerzas al mismo
tiempo. El animado duelo
futbolístico entre los equipos
de la capital, Steaua, Dinamo
y Rapid es solo uno de las
válvulas que canalizan este
tremenda energía. El pulso caliente
de la ciudad se nota por
todas partes. Yo misma choque
con ella desde mi primer visita.
De repente me había quedado
devastada por el calor, vencida
por el ritmo infernal en el que
todo giraba a mi alrededor. Juré
que no me quedaría en ese maldito
caldero hirviente ni un día
más de lo que necesitaba para
graduar.
Cinco años después, con mi
diploma en las manos, me fui a
mi ciudad natal, respetando mi
promesa. Aguanté dos semanas
y ponto me encontré en la
capital, anhelando su ritmo de
palpitante de vida. El germen
de la capital se había apoderado
de mi alma.
Cuando nos atrapa,
Bucarest nos tiene atados entre
maldición y bendición, jugando
voluptuosamente con nosotros,
rodandonos por el teclado
de todas las fuertes emociones,
sean cual sean, positivas o negativas.
Ninguna otra ciudad
de Rumania no puede competir
con la capital que da adicción.
Concluyo con un último
comentario que lo dice todo:
“Mira, cada vez cuando
regreso a Bucarest, incluso si
estuve ausente solo por un día
o dos, me parece curioso que
la ciudad existiera sin mí” (de
la película “Carta ilustrada con
flores silvestres”, 1975).
***
Un material realizado y
editado por Gabriela Căluțiu
Sonnenberg
Foto: goodfreephotos.com

18
IUNIE
2021
Indiferent de anotimpul
carierei tale, răspunsul la întrebarea
„Care este astăzi
valoarea ta de piață ca profesionist?”
nu ar trebui să vină
greu și cu siguranță nu ar trebui
să se rezume doar la cifra
venitului tău anual net! Chiar
dacă nu ai fost pus recent în
situația de a te auto-evalua ca
profesionist, rezistă tentației
de a răspunde cu cifre pentru
că valoarea ta de piață poate
include „ingrediente” ce se
traduc mai greu într-o monedă
sau alta.
În experiența mea de coach
specializat pe tranziții în carieră
întâlnesc adesea situații în
care profesioniștilor le este
greu să cuantifice valoarea
lor de piață. Dacă au tranzitat
frecvent dintr-un rol în altul
sau dintr-o companie în alta,
există tentația profesioniștilor
din această categorie de a-și
echivala valoarea de piață cu
valoarea salariului încasat pe
rolul curent, ceea ce oferă un
răspuns incomplet din punctul
meu de vedere.
Dacă au rămas loiali unei
companii pentru ani buni,
profesioniștilor le este și mai
greu să se valorizeze pe un
teren nou, necunoscut, pe care
nu l-au mai explorat de ceva
vreme. În această perioadă
s-au alimentat cu feedback-ul
legat de performanța lor – primit
dintr-o singură sursă și devenit
cumva punct de referință
apropos de cum sunt valorizați
de către un angajator. Nevoia
de validare din partea pieței
este astfel mult mai mare.
Iar dacă sunt profesioniști la
început de drum își privesc
lipsa de experiență ca un dezavantaj
suficient de mare care
pune în umbră tot pachetul de
calități pe care tânărul le poate
aduce angajatorului.
Într-o lume în care din ce
în ce mai mulți algoritmi decid
care este valoarea ta de
piață ca profesionist, cum
poți să convingi un recruiter
non robotizat sau headhunter
că aduci la masa negocierilor
mai mult decât reiese din pagina
A4 a CV-ului tău? Iată
câteva întrebări la care merită
să-ți pregătești răspunsurile și
Coaching
Progresul și valoarea în carieră
să faci din asta un proces de
introspecție constant:
Care sunt poveștile tale de
succes? Toate acele realizări
însoțite de exemple specifice
și cifre, toate acele momente
dificile pe care le-ai parcurs
cu succes în business, lecțiile
tale ca specialist într-o anumită
nișă, oferă mult mai multe
argumente despre valoarea ta
ca profesionist decât un titlu
sec în LinkedIN sau pe cartea
de vizită.
Cum arată prezența ta
online? Uneori o prezență
coerentă în mediul online și
întreținerea unei comunități
de profesioniști prin participare
activă poate să constituie un
capital de social selling demn
de luat în considerare de către
orice angajator.
Cum arată inventarul tău
de contacte strategice? Fiecare
profesionist gestionează
o rețea de contacte utile – cât
de bine operezi cu rețeaua ta
de contacte și cum îți poate
fi de folos în rolurile viitoare?
Cât de des îți oferi timp
pentru a acumula cunoștințe
și informații noi? Spun adesea
că atunci când ne spunem
că le știm pe toate suntem
deja pe drumul mediocrității.
Cât de des citești bloguri de
specialitate, urmezi cursuri/
webinarii online, participi la
conferințe sau în grupuri de
discuții – pentru a-ți lărgi orizonturile
și a-ți stimula capacitatea
de a inova în business?
Valabil și pentru cei care nu
au încă suficientă experiență
în business dar pot demonstra
o mare capacitate de adaptare
și învățare rapidă.
Care sunt valorile cu care
operezi în business? Fii pregătit
să îți răspunzi și să răspunzi
și altora la această întrebare.
Principiile după care operezi
în business însoțite de exemple
sugestive sunt coloana
vertebrală a reputației tale!
Pe lângă competențele tale
demonstrabile, valorile cu
care operezi sunt un capital
ce merită pus în valoare cu
orice angajator cu care rezonezi.
Și dacă tot am menționat
cuvântul reputație? Care este
reputația ta astăzi ca profesionist?
Ce spun coechipierii
despre tine atunci când nu ești
în încăpere? Ce poate aduce
această reputație valoros oricărui
angajator?
Poveștile tale de succes,
capacitatea ta de a face social
selling, rețeaua ta de contacte,
capacitatea ta de a învăța rapid
și de a inova, valorile cu care
operezi în business, reputația
ta ca profesionist – sunt doar
câteva din ingredientele care
te vor ajuta să-ți clarifici și
să-ți argumentezi mai bine
răspunsul la întrebarea „Care
este astăzi valoarea ta de piață
ca profesionist?”.
Progresul tău în carieră.
Dacă ați ști de câte ori
am auzit în practica mea de
coaching aceste cuvinte spuse
cu năduf de către profesioniști
ajunși în acel punct în care
trebuie să-și schimbe cariera/
job-ul, împinși de frustrarea
de a nu se simți apreciați,
recunoscuți, doriți în roluri
cheie, în organizație… Demult,
tare demult, m-am regăsit
chiar eu într-o astfel de
postură, învățând lecții aspre
ce mi-au fost utile ulterior în
evoluția mea profesională.
Poate că ați dori să arăt cu
degetul spre angajatori, căci
deh, au și ei păcatele lor, unele
urâte chiar, dar am învățat că
eșecul personal își arată fața
hâdă mai ales când începi să
te uiți în jur după... vinovați!
Sugestii legate de promovarea
în interiorul unei
companii. Performanța bună,
„Meet standards” sau „Exceed
expectations” sau cum
se măsoară ea în interiorul
organizației tale – NU este
suficientă! Întotdeauna vor fi
alți angajați cu bun potențial și
cu o foarte bună performanță
care nu se vor rezuma doar la
a livra ce le cere jobul. Care
își vor identifica cu claritate
obiectivul de carieră, își vor
întări rețeaua strategică de
contacte și vor deveni maeștri
în a comunica ce îi face
diferiți – pe ei sau echipele pe
care le conduc! Performanță
individuală de excepție fără a
fi însă avocatul propriei cariere
– amână momentul de promovare
la care visezi.
Nu-ți asuma că „promovare”
înseamnă doar să urci pe
verticala organizației. În special
în organizațiile piramidale
am fost educați că progresul în
carieră e musai să fie pe verticală.
Nu ignora oportunitățile
de promovare pe laterală, un
rol îmbogățit te poate expune
la situații noi și îți poate dezvolta
competențe noi. Nu lăsa
frustrările legate de stagnarea
propriei cariere să te transforme
într-o victimă a unui sistem
neprietenos. Întreabă-te
ce stă în puterea ta să schimbi,
acceptă ce nu poți schimba
și ia o decizie! Nimeni nu va
munci pentru cariera ta așa
cum o poți face chiar tu.
Să nu crezi că ești singur(ă)
în acest demers. Poți avea alături
mentori buni în călătoria ta
către nivelul următor. Trebuie
doar să înveți să ceri ajutorul.
Uneori angajatorii pun cu
ușurință „etichete” angajaților.
Află care este reputația ta în
organizație vs. cum ai vrea să
fii perceput în companie. Uneori
degeaba vrei să fii privit ca
un leader dacă organizația nu
te vede deloc așa. Ce ar trebui
să schimbi în modul în care
comunici sau acționezi ca să
schimbi acea percepție? Cât
de decis(ă) ești să acționezi?
Nu inacțiunea îți va accelera
cariera! Chiar dacă uneori
pare că alții decid pentru
cariera ta, stă în puterea ta să
îți creezi opțiuni! Da, planul B
– e perfect valabil și când vine
vorba de carieră. Învață cum
să te faci util în mod constant
organizației, dincolo de ceea
ce îți scrie în job description!
Cei ce devin memorabili întro
organizație/companie nu
sunt neapărat cei ce se conformează
regulilor, ei sunt cei ce
au învățat să schimbe regulile
jocului! Mult succes pe drumul
tău!
Autor: Amalia Sterescu
Foto: medium.com/
Amalia Sterescu are 22 de ani de experiență profesională,
activând atât în mediul corporate, dar și în cel antreprenorial.
În mediul corporate a acumulat o experiență de 16 ani ca și
leader, lucrând pentru companii cu amprentă globală precum
Vodafone sau Oracle. Amalia s-a specializat în managementul
echipelor de relații cu clienții, suport vânzări, telesales –
ultimul său rol în lumea corporate fiind cel de Vice President
Global Renewals Service Centers în Oracle, unde conducea
un lanț de Centre Servicii Suport în România, India și China
– un business de $2B. Începând cu 2012, Amalia Sterescu și-a
început călătoria sa antreprenorială înființând Outsourcing
Advisors, primul portal al comunității de outsourcing din
România, și în același timp un furnizor valoros de programe
de dezvoltare pentru industria BPO/Shared Service Centers,
mentoring și servicii de consultanță pentru investitori.
În efortul său de a educa liderii locali și tânăra generație,
Amalia a fondat în 2013 Public Speaking School. În 2015 a
lansat propria misiune de a introduce public speaking ca și
studiu opțional în școlile publice din România. Drept rezultat
al implicării sale ca voluntar, 100 de profesori din școli
au fost instruiți în public speaking, într-un efort de a sensibiliza
comunitatea locala față de importanța comunicării în
viața elevilor, viitorii manageri de mâine. De asemenea, ca
parte a misiunii sale de a dezvolta competențele de leadership
din România, în intervalul 2013 – 2018, peste 1100 de
profesioniști au fost instruiți personal de Amalia Sterescu.
Începând cu 2018, Amalia Sterescu și-a extins aria serviciilor
sale profesionale fondând BrandingYOU – prima agenție
de branding personal din Europa de Est.
Mai mult de atât, Amalia Sterescu este autoare a numeroase
articole de leadership sau personal branding publicate în
presa locală, în publicații precum, Forbes, Business Arena
Magazine, Republica și multe altele. În 2015 a publicat prima
sa carte la Editura Școala Ardeleană: „Tango cu viața”.
Acesta este un volum de 58 de povești despre dragoste și
relații, tranziții și avansare în carieră, leadership la feminin.

MSC Cruises recibe los permisos
para construir la terminal en el
Puerto de Barcelona
Español IUNIE
2021 19
Antonio Catalán (AC Hotels)
considera que España se ha
precipitado en la reapertura turística
Tras una espera de cuatro
años, MSC Cruises ha obtenido
los permisos para construir
su propia terminal de cruceros
en el Puerto de Barcelona. Se
estima que podría comenzar a
operar en 2024.
Según informa El
Economista, la autoridad
portuaria ha otorgado a la naviera
ítalo-suiza una concesión
durante los próximos 31
años para construir y explotar
una estación de cruceros de
11.670 metros cuadrados en el
muelle Adosado.
La obra, diseñada por
Ricardo Bofill cuya inversión
prevista es de 33 millones de
euros, supondría crear unas
instalaciones con capacidad
para el desembarco de 6.000
personas por operación. Asimismo,
permitiría el atraque
de los barcos más nuevos de
la flota —propulsados por
Gas Natural Licuado (GNL).
La inversión consolidará la
presencia de la naviera en la
Ciudad Condal como puerto
base y se estima que el número
de escalas aumentará de
90 a 120 al año, pasando de
500.000 pasajeros a 805.000.
“Barcelona no es solo un
importante puerto para nuestras
operaciones de cruceros,
sino también para todas las
actividades marítimas del
Grupo MSC”, ha manifestado
Pierfrancesco Vago, presidente
ejecutivo de MSC Cruises.
Reconfigurando el Puerto
de Barcelona. Esta será la
sexta terminal de cruceros
ubicada en el Muelle Adosado.
Actualmente las A, B y C
son gestionadas por Creuers
del Port de Barcelona. Por
su parte, la D y la E son explotadas
por Carnival Corp.
cuyas navieras - Princess,
AIDA, Holland American,
Costa Crociere, P&O, Cunard,
Carnival Cruise Line - tienen
un uso preferencial.
A su vez, las T erminales
Norte y Sur del Muelle
Barcelona tienen capacidad
para otros tres amarres,
sin embargo, el Puerto y el
Ayuntamiento de Barcelona
acordaron en 2018 retirarlas
y abrir estas zonas a la ciudadanía.
Foto: thesouthafrican.com/
Antonio Catalán, presidente
de AC Hotels, se muestra
hoy algo más optimista que
hace unas semanas en cuanto
a la recuperación del sector,
aunque no para todos los destinos
y sigue pidiendo prudencia
en la reapertura. El empresario
asegura que no confía en
que Reino Unido vaya a cambiar
pronto a España a verde
en su semáforo epidemiológico,
ya que considera que el
Gobierno británico prefiere
que sus ciudadanos se queden
y consuman en su país.
Catalán celebra que en
algunos destinos las reservas
vayan bien encaminadas,
como Málaga, donde algunos
de sus hoteles triplican actualmente
las reservas obtenidas
en este mismo periodo del
año prepandemia, el 2019.
Sin embargo, el presidente de
AC Hotels, no se muestra tan
optimista con destinos como
Baleares, donde dice que “el
verano está semiperdido”.
“Hay que salvar el invierno en
Canarias”, añade.
Por otro lado, Antonio
Catalán es contrario a abrir
las fronteras al turismo sin las
precauciones adecuadas. En
este sentido, el empresario hu-
biese esperado a la implantación
del certificado Covid de
la Unión Europea para dejar
viajar a los turistas a España.
“Soy partidario de la prudencia,
no nos podemos precipitar”,
advierte Catalán, que
considera que España tiene
aún una incidencia bastante
alta del virus como para llevar
a cabo una desescalada turística.
“Veranos hay todos los
años. El 2022 volverá (el verano)
y luego llegará el 2023”,
sentencia el empresario, escribe
tourinews.es/.
Sobre el turismo de congresos,
Antonio Catalán ha
asegurado que volverá en
septiembre u octubre. La cadena
AC Hotels cuenta en
Barcelona con un establecimiento
vinculado al Palacio
de Congresos de la Ciudad
Condal, el AC Barcelona
Fórum, en el que, según asegura
el presidente de la hotelera,
no ha habido cancelaciones
para dichos meses por lo
que este tipo de viajes volverán.
“El teletrabajo está muy
bien, pero la gente quiere moverse,
así que los congresos
tienen que existir”, sostiene
en una entrevista concedida a
Antena 3.
VisitBenidorm - Travel concentra
la oferta turística del destino
alicantino en una única web
C. Valenciana espera recibir 2
millones de turistas extranjeros este
verano, la mitad que en 2019
La entidad municipal de
promoción Visit Benidorm,
junto al Ayuntamiento y empresas
locales, ha creado VisitBenidorm.Travel,
una suerte
de OTA (agencia de viaje
online) en la que los turistas
pueden adquirir paquetes vacacionales
completos. Dicha
página web concentra la ofer-
ta turística del destino, donde
los visitantes pueden comprar
desde el vuelo hasta las actividades
de ocio que allí quieran
realizar.
Los ingresos conseguidos
irán directamente a las
compañías y empresas que
distribuyen a través de esta
web los diferentes productos
y servicios. En este sentido,
VisitBenidorm no se quedará
con ninguna comisión ni retribución
por las ventas.
Se trata de “un repositorio
para que las empresas del destino
puedan comercializar sus
productos y tener los máximos
beneficios posibles”, ha
explicado a Antena 3 Leire
Bilbao, directora gerente de la
entidad pública de promoción
turística.
En VisitBenidorm.Travel
pueden inscribirse todo tipo
de negocios turísticos: alojamientos,
restaurantes, agencias
de viaje, etc. Para ello, las
diferentes compañías (en función
de su tamaño) deben abonar
un importe mínimo de 200
euros. De esta forma, mediante
un pago único, las empresas
—y también el destino— ganarán
posicionamiento y visibilidad,
sobre todo, aquellas
que aún no han llevado a cabo
su digitalización.
La Comunidad Valenciana
espera recibir este verano
(entre junio y septiembre)
más de 2 millones de turistas
internacionales y casi 7
millones de visitantes del
resto de España. “El mes de
junio se abren buenas perspectivas
para que el turismo
vuelva a tener actividad”, ha
celebrado el presidente de la
Generalitat, Ximo Puig.
De cumplirse estas previsiones,
la cifra de turistas
extranjeros duplicaría a la
alcanzada durante el verano
de 2020, aunque esta-
ría todavía lejana a los más
de 4 millones de 2019. En
el caso de los nacionales,
la cifra prevista para este
año supondría la llegada de
500.000 visitantes más que
el año pasado, según Europa
Press.
Estas expectativas tan
optimistas vienen justificadas
por las medidas anunciadas
recientemente por el
Gobierno Central como la
apertura de fronteras a turistas
extracomunitarios vacunados
a partir del 7 de junio.
Asimismo, Puig mantiene
la esperanza de que Reino
Unido permita los viajes hacia
España. En este sentido,
el president de la Generalitat
ha pedido esta semana al
embajador británico que territorialice
las restricciones,
es decir, que las imponga
según la incidencia en cada
comunidad autónoma, escribe
tourinews.es/.
Cabe recordar, que la
Comunidad Valenciana tiene
actualmente la incidencia
acumulada más baja de toda
España.
Foto: natuaventura.com/

IUNIE
20
2021
Ciorbiță de legume
proaspete
Reţetele Annei
Curcan la cuptor cu suc de
portocale și miere
Chiar dacă denumirea te
îndeamnă să mănânci ciorba
de legume doar vara, este un
preparat pe care îl poți consuma
tot timpul anului, datorită
legumelor proaspete pe care
le găsești în piață sau supermarket.
Ciorba de legume
este porția de sănătate pe care
îți recomandăm să o consumi
zilnic. Este plină de vitamine
și te umple de energie pentru
întreaga zi. Unde mai pui că
este și o rețetă extrem de ușor
de gătit.
Ingrediente:
• 1 ceapă
• 1 morcov
• 2 cartofi
• 1 rădăcină de pătrunjel
• 1 ardei gras
• 1 mână fasole păstăi
• 1 dovlecel mic
• 5-6 buchete mici de broccoli
• 3 roșii
• 100 ml ulei
• sucul de la 2 lămâi
• câteva fire leuștean
• sare
Mod de preparare:
În oala de ciorbă se încinge
uleiul şi se pun să se călească
ceapa, morcovul, albitura şi
ardeiul gras, curăţate şi tăiate
mărunt. După ce acestea s-au
înmuiat, se adaugă cartofii tăiaţi
cuburi mici, fasolea ruptă
şi se lasă să se călească maximum
2 minute. Apoi se toarnă
circa 2 l de apă şi se lasă la
fiert. După ce au fiert cartofii,
se pun buchețelele mici de
broccoli, roşiile tăiate în opt şi
dovlecelul tăiat cubuleţe. Se
storc lămâile şi se strecoară
sucul. După ce au fiert roşiile
şi dovlecelul, se trage oala de
pe foc şi se acreşte, după gust,
cu sucul de lămâie. Ciorba se
consumă caldă cu verdeață
presărată deasupra și cu ardei
iute, după preferințe.
Ingrediente:
• 1 curcan de 3-4-5 kg
• 120 g unt moale
• 1 lingură de miere de albine
• 2 linguri de coniac
• suc de la 3 portocale
• 1,5 litri supă de pasare
• 3-5 fire de ceapă și usturoi
verde
• 1 fruct Kaki
• morcovi baby
• sare, piper
Mod de preparare:
Se curăță pasărea foarte
bine, se taie gâtul și se
îndepărtează măruntaiele.
Tocăm ceapa și usturoiul
verde, măruntaiele și fructul
Kaki în cubulețe cât mai
mici și condimentăm după
gust. Așezăm pasărea în
tava de copt cu pieptul în
sus și-l umplem cu această
compoziție stropită cu 2 lin-
guri de coniac. Curcanul se
unge deasupra cu un amestec
de unt, 1 lingură de miere,
sare și piper. Se toarnă în
tavă 500 ml de supă, se acoperă
cu o folie de aluminiu
și se dă la cuptor, udând pasărea
la fiecare 30 de minute
cu sosul din tavă. Pe măsură
ce lichidul din vas se evaporă,
se adaugă din rezervă.
După 2 ore de coacere se
înlătură folia de aluminiu,
se adaugă morcovii baby în
jurul curcanului și se toarnă
peste pasăre sucul de la cele
3 portocale. Se lasă la cuptor
încă 2 ore, timp în care, la
20 de minute, cu o lingură,
umezim pasărea cu sucul rămas
în tavă. După coacerea
finală, curcanul se ține 30 de
minute în afara cuptorului
înainte de fi tăiat.
Prăjitură delicioasă cu cireșe
Ingrediente:
• 6 ouă
• 600 gr făină
• 12 linguri ulei
• 300 gr zahăr
• 2 vanilie
• coajă de lămâie
• 225 ml lapte
• 1 praf de copt
• ½ kg cireșe
Mod de preparare:
Spălăm cireșele și le
scoatem sâmburii, apoi le
presăram cu zahăr. Batem
ouăle întregi cu zahărul,
vanilia, coaja de lămâie și
uleiul. Mixăm cca 5 minute
până își dublează volumul
și devine albicios. Adăugăm
jumătate din cantitatea
de lapte, apoi făina amestecată
cu praful de copt, tot
jumătate, amestecând bine.
Repetăm cu restul de lapte
și făină. Pregătim tava
cu unt și făină și turnăm
compoziția în ea, apoi deasupra
presăram fructele. Se
dau la cuptor încins până
se coace bine, făcând testul
scobitorii. Se servește pudrată
cu zahăr praf.
Piure de conopidă
cu nucșoară
Ingrediente:
• 300 gr conopidă
• 150 ml lapte
• 90 gr unt
• ½ linguriță sare
• 1 praf de piper alb
• 1 praf de nucșoară
• zeama de la ½ lămâie
• 15 gr icre de pește
Pregătiți-vă ingredientele
aproape și un blender vertical.
Conopida se desface în
buchețele mici. Puneți într-o
crăticioară la fiert laptele și
jumătate din cantitatea de
unt, apoi adăugați conopida
pregătită. Condimentați-o
cu sare, piper alb și puțină
nucșoară, acoperiți-o cu un
capac și lăsați-o să dea in
clocot. Reduceți temperatura
la minim, după care lăsați
conopida să se pregătească la
aburi pentru aproximativ 15
minute. Vă veți da seama că
este bine făcută prin schimbarea
culorii care devine puțin
translucidă sau o puteți încerca
cu o furculiță. Se scurge
într-un bol laptele rămas, iar
conopida se pune în blender
împreună cu un cubuleț de unt
și se amestecă bine folosind
suplimentar, dacă este nevoie,
2-3 linguri de lapte fierbinte.
La final adăugați treptat zeama
de la o jumătate de lămâie
astfel încât să o potriviți după
gustul vostru și continuați mixarea
până obțineți cel mai
cremos și fin piure de conopidă
pe care îl puteți orna cu
câteva bobițe de icre de pește.
Un piure sănătos pe care-l
puteți folosi ca și garnitură la
orice fel de friptură.

Terapia verde IUNIE
2021 21
Necesarul zilnic de vitamina D
Corina Simionescu Hudgens
Medic terapeut – Norwich/ Anglia
Consumul de vitamina D
este esențial pentru funcționarea
optimă a organismului.
În caz contrar, lipsa vitaminei
D poate provoca tulburări la
nivelul oaselor, mușchilor,
dar și asupra stării generale
de sănătate. Vara, expunerea
la soare ajută la a-i oferi organismului
cantitatea de vitamina
D corespunzătoare, însă
în restul anului, este mai greu
pentru organism să absoarbă
vitamina, de aceea este recomandat
să consumi cât mai
multe alimente bogate în vitamina
D.
Lipsa vitaminei D în organism
afectează oasele și
buna funcționare a organismului.
Copiii cu deficiență
de vitamina D pot avea oase
moi și rahitism, potrivit unui
articol publicat de University
of Florida, Institute of Food
and Agricultural Sciences. În
cazul adulților, aceștia se pot
confrunta cu osteomalacie
sau osteoporoză. Din acest
motiv, medicii și specialiștii
recomandă să procurăm necesarul
de vitamina D din
toate sursele posibile: expunerea
la soare, alimente, suplimente.
Alimente bogate în vitamina
D. În contextul
Covid-19, când o parte din
angajați lucrează de acasă și
restricțiile de mobilitate sunt
eliminate parțial, expunerea
la soare nu mai este o sursă
de procurare a vitaminei D,
motiv pentru care este bine
să luăm necesarul în mod
special din alimente. Din fericire,
există suficiente surse
de vitamina D în alimente pe
care le putem găsi cu ușurință
în magazine, supermaker, hipermarket.
• Ulei de ficat de cod
• Somon
• Pește-spadă
• Ton
• Hering
• Păstrăv
• Suc de portocale îmbogățit
cu vitamina D
• Lactate, brânzeturi (iaurt,
lapte de soia, lapte cu 1-2%
grăsime)
• Sardine
• Ficat de vită
• Gălbenuș de ou
• Cereale fortificate
• Ciuperci
• Băutură de orez
Beneficiile consumului
de vitamina D. Ghidul pentru
evaluarea statusului vitaminei
D la adulți menționează
rolul important pe care îl
are această vitamină în organism:
„Vitamina D activă
promovează absorbția calciului
din intestin și menține
concentrații serice adecvate
de calciu și fosfat pentru a
permite mineralizarea normală
a osului și pentru a preveni
tetanica hipocalcemică.
Este, de asemenea, necesar
pentru creșterea și remodelarea
oaselor. În absența
unor nivele adecvate de vitamina
D, apar deformări
osoase cu alterarea creșterii
și dezvoltării scheletale la
copii (rahitismul carențial)
sau scaderea gradului de
mineralizare osoasă cu dureri
și fragilitatea acestora
la adulți (osteomalacie).
Prin creșterea reactivă a parathormonului
endogen, deficitul
de vitamină D duce la
hiperparatiroidism secundar
cu creșterea rezorbției osoase
care contribuie la osteoporoză”.
Mai multe studii publicate
în ultimii ani arată potențialul
rol al vitaminei D în prevenirea
sclerozei multiple, bolilor
de inimă și a gripei. Un studiu
publicat în 2006 de Journal
of the American Medical
Association sugerează că
vitamina D are un rol important
în prevenirea sclerozei
multiple. În 2006, un studiu
publicat de revista Circulation
sugerează că deficiența de
vitamina D este asociată cu
unele cazuri de boli de inimă.
Autorii au spus, însă, că mai
multe studii experimentale
sunt necesare pentru a determina
dacă reglarea deficitului
poate contribui la prevenția
bolilor cardiovasculare.
Americal Journal of
Clinical Nutrition a publicat
în 2010 un studiu care
sugerează că suplimentarea
nivelului de vitamina D3 pe
perioada iernii poate contribui
la reducerea riscului de
îmbolnăvire cu gripă de tipul
A, în special în cazul copiilor.
Beneficiile vitaminei D,
pe scurt:
• promovează absorbția calciului
în organism necesară
pentru creșterea și remodelarea
oaselor
• previne apariția rahitismului
la copii și a osteomalaciei
și osteoporozei la adulți
• poate preveni apariția sclerozei
multiple poate preveni
bolile cardiovasculare poate
preveni îmbolnăvirea cu gripă
de tipul A.
Un studiu realizat de Journal
of Clinical Endocrinology &
Metabolism a arătat că 82%
dintre pacienţii cu Covid-19
au deficienţă de vitamina D.
Studiul a fost realizat pe 216
pacienți internaţi la Hospital
Universitario Marques de
Valdecilla din oraşul spaniol
Santander. Autorii studiului
au concluzionat că nu au găsit
o legătură între concentrația
de vitamina D și severitatea
bolii în cazul pacienților cu
Covid-19 care au participat
la studiu.
Deficiența de vitamina
D – simptome. Copiii care
au deficiență de vitamina D
prezintă dureri osoase, slăbiciune
musculară, creștere
deformată, toate acestea fiind
indicii ale rahitismului, potrivit
unui articol publicat de
Clevelenad Clinic din SUA.
În cazul adulților, simptomele
deficienței de vitamina D
includ oboseala, dureri osoase,
slăbiciune și dureri musculare,
crampe musculare,
schimbări de dispoziție, precum
depresia. Simptomele
deficienței de vitamina D, pe
scurt: oboseală, slăbiciune,
dureri muculare, dureri osoase,
stări depresive, schimbări
de dispoziție
Excesul de vitamina D
– simptome. Toxicitatea cu
vitamina D este foarte rară,
dar posibilă dacă în organism
există un exces al acestei
vitamine. Potrivit unui
articol publicat de Mayo
Clinic din SUA, această
toxicitate este cauzată de
cantități ridicate de vitamina
D obținute din suplimente,
nu din alimentație sau prin
expunerea la soare.
Principala consecintă a
excesului de vitamina D,
potrivit autoarei articolului,
este hipercalcemia (o cantitate
foarte ridicată de calciu în
sânge), care poate cauza stări
de greață, vomă, slăbiciune
și urinare frecventă. Sunt posibile
și probleme la nivelul
rinichilor, prin depunerea de
pietre de calciu.
Un alt articol, publicat
de National Center of
Biotechnology Information,
indică drept simptome ale
excesului de vitamina D:
dificultăți în concentrare,
stări de confuzie, apatie, stări
de somnolență, hipertensiunea
arterială, probleme cu
auzul. Toate aceste simptome
sunt de asemenea legate
de hipercalcemie.
Simptomele excesului de
vitamina D, pe scurt: stări
de greață, vomă, slăbiciune,
urinare frecventă, pietre de
calciu la rinichi, dificultăți în
concentrare, stări de confuzie,
apatie, stări de somnolență,
probleme cu auzul.

NELU BÂRSAN
www.barsantrans.com
PROGRAM
DISTRIBUIRE PACHETE
LOCALITATEA ORA LOC
RUTA SÂMBĂTĂ
TAUSTE 9:00 AMBULATORIU
EJEA 9:55 LIDL
Zona ZARAGOZA
TEL: 618 266 341
TUDELA 10:45 LA GARĂ
CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN
R OMÂNESC)
PRADEJON 12:35 LA COLEGIU
LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS
MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU)
EBRO
VITORIA 15:50 MC DONALD’S
ARRASTE 16:55 MAXI DIA
M ONDRAGON
BERGARA 17:20 EROSKY
EIBAR 17:50 LIDL
IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ)
SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066)
RUTA DUMINICĂ
LOCALITATEA ORA LOC
TOLOSA 8:00 EROSKY
ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ
BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ
ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ
PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3
(M AGAZIN ROMÂNESC)
NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT)
JACA 13:40 PISTA DE HIELO
SABINANINGO 14:15 LA GARĂ
FRAGA - AVIZ TELEFONIC
Zona LERIDA
TEL: 618 266 341, 664 108 325, 608 625 964
RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325)
LOCALITATEA ORA LOC
ALPICAT 7:50 PECO CEPSA
ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL
BINEFAR 9:10 MAXI DIA
MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA
BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI
HUESCA 11:25 PARCARE LIDL
GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI)
BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL
AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA
SOLSONA 15:45 PARCARE POD
GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT
CERVERA 17:40 LA BASCULĂ
TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL
BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR
MOLLERUSA 19:10 LA LIDL
BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ
BELLVIS 20:10 LA SPLAI
RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325)
LOCALITATEA ORA LOC
BENABARE 8:00 PARCARE
PUENTE DE
8:35 RESTAURANT FONDA
MONTANA
PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS
VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ
VIELHA 11:00 PARCAREA MARE
ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC
SORT 14:30 STAȚIE BUS
POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS
TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA
Zona TARRAGONA
TEL: 629 104 133, 651 563 065
RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA
LOCALITATEA ORA LOC
MONTBLANC 9:00 REPSOL
VALLS 9:30 LIDL
ALCOVER 10:00 PARC
LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA
REUS 11:00 AUTOGARĂ
RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ
CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL
SALOU 12:30 PLAZA EUROPA
VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI
LA PINEDA 13:30 SHELL
RUTA DUMINICĂ BARCELONA
LOCALITATEA ORA LOC
TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR
VENDRELL 8:30 MAXI DIA
L’ARBOC 9:00 SCHLECKER
VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL
VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL
CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ
GAVA 11:15 LA GARĂ
VILADECANS 11:45 CARREFOUR
BELLVITGE 12:00 LA GALP
Zona BARCELONA
TEL: 608 625 964, 618 266 341
RUTA SÂMBĂTĂ
LOCALITATEA ORA LOC
ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU
MARTORELL 8:45 LIDL
CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA
RUBI 9:50 LIDL
SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL
CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ
RIPOLLET 11:25 LIDL
BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA
CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO
GRANOLLERS 13:15 LIDL
LA GARRIGA 13:45 MERCADONA
TONA 14:15 MAXI DIA
VIC 14:50 ALDI
TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic)
OLOT 16:00 CARREFOUR
RIPOLL 17:00 CAPRABO
BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA)
GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC
PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC
NAVAS 19:20 LA TREN
SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC
RUTA DUMINICĂ
LOCALITATEA ORA LOC
IGUALADA 8:00 CARREFOUR
SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO
MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO
SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI
L’HOSPITALET DE
LLOBREGAT
L’HOSPITALET DE
LLOBREGAT
10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA
CASES)
10:35 C. COMERCIAL “LA
FARGA”
CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL
CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI
SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL
BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA
MATARO 13:30 LIDL
GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE
FIGUERES 16:00 LIDL
ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA
AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC
SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA
TERRASSA 18:50 ESTACION BUS
MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS
CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC
Zona CASTELLON
TEL: 618 759 883, 642 255 081
ORAR SEDIU CASTELLON
C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8-2 (LANGA CONSULATUL ROMAN)
LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI:
I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ:
10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00
RUTA SÂMBĂTĂ
LOCALITATEA ORA LOC
CULLERA - AVIZ TELEFONIC
ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC)
ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL)
ALCOY 13:00 EROSKY
ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL
POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC
BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC
TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/
FRANCISCO ROSELLO, NR. 11)
MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO
IBANEZN, NR. 4)
VALENCIA - ACASĂ ALIMENTACIÓN (C/ RODRIGO
DE PERTEGAS 22, BAJO)
PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL
SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP
AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL
TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY
GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR)
RUTA DUMINICĂ
LOCALITATEA ORA LOC
CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL
ALCORISA 07:30 BAR GOYA
ANDORRA 08:00 EL ARBOL
ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN
CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA
FABARA 10:00 BAR SPORT
MAELLA - AVIZ TELEFONIC
VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA”
MORELLA 12:45 PATISERIA LILI
VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ)
BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP”
TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC
RUTA SÂMBĂTĂ
LOCALITATEA ORA LOC
REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN,
NR. 35)
UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA
JESUS)
CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/
HERMANOS VALDES, NR. 13)
TERUEL 14:00 PARCARE LIDL
SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI
DIA)
LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL
BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ
BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA
OROPESA DEL
MAR
- AVIZ TELEFONIC
RUTA DUMINICĂ
LOCALITATEA ORA LOC
BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9)
ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO
CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL
BENISSA 11:45 PARCARE FRAU
DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL
OLIVA - AVIZ TELEFONIC
GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S
TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC
VANDINGA
CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU
CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL

Mica publicitate IUNIE
2021 23
Important pentru cititori!
• Vă rugăm să verificaţi textul
anunţului şi numărul de telefon
înainte de a fi trimis spre publicare
redacţiei noastre!
• Publicaţia Occidentul Românesc
nu îşi asumă răspunderea pentru
numerele de telefon greşite
sau conţinutul anunţurilor de la
mica publicitate!
MUNCĂ - OFERTE
Căutăm internă cu experiență
în îngrijirea persoanelor în vârstă,
în Baños de Mula (Murcia).
Cerințe: bune referințe, carnet
de conducere, experiență în
curățenie, călcat rufe, gătit. Cei
interesați pot trimite CV, via
WhatsApp, la: 634 516 301. Nu
sunați inutil!
Se caută internă pentru
curățenie, călcat rufe, gătit și
îngrijit copii, de luni până vineri,
între orele 16:00 și 20:00,
și sâmbătă, între orele 10:00
și 14:00, într-o casă cu 4 copii
în Villanueva del Pardillo
( Madrid). Telefon: 695 949 810.
Căutăm matrimonio cu acte
în regulă, cu vârsta până în 50
de ani, oameni serioși și responsabili,
fără copii și obligații, cu
referințe demonstrabile, carnet
de conducere și mașină proprie,
care să lucreze într-o zonă
privată din Boadilla del Monte
( Madrid). Doamna să facă
curățenie în casă, să gătească
și să aibă grijă de o persoană în
vârstă, iar domnul să se ocupe
de grădină, piscină și reparații.
Mai multe detalii la telefon: 622
627 850.
Se caută persoană cu experiență
pentru curățenie întrun
apartament în zona Tetuán
( Madrid). Telefon: 601 008 801,
911 998 164.
Angajăm bucătar extern
pentru o familie din Pozuelo
de Alarcón (Madrid), cu vârsta
între 30 și 45 de ani, cu
experiență, pentru munca la domiciliu
(servit masa, protocol,
invitați), rezident în Madrid, cu
carnet de conducere, referințe.
Detalii la telefon: 628 367 087,
686 313 401.
Căutăm șofer cu experiență,
serios și responsabil, cu vârsta
între 30 și 40 de ani, pentru
Santurtzi (Vizcaya). Telefon:
615 483 056.
Căutăm persoană cu experiență
în curățenie, bucătărie, călcat rufe,
pentru o familie din Pontevedra.
Contact, via WhatsApp: 639 145
715. Nu sunați inutil!
Se angajează internă cu
experiență în geriatrie (asistența
medicală din îngrijirea acută, cronică,
preventivă, de recuperare și
terminală a vârstnicilor, precum
și studiul procesului de îmbătrânire
din punct de vedere somatic,
mental, funcțional și social la
nivel individual). Condiții: documente
în domeniu și rezidență în
Spania, pentru un job în Móstoles
( Madrid). Telefon: 616 518 017.
Căutăm internă pentru o familie
cu 2 copii mici din Almeria. Se
solicită documente de rezidență,
experiență demonstrabilă cu copiii
și în curățenie. Telefon: 606
134 252.
Caut ajutor pentru curățenie și
gătit, de luni până vineri, între orele
08:15 și 10:45, în Paracuellos
de Jarama (Madrid). Telefon: 601
086 044.
Căutăm internă pentru a îngriji
o femeie în vârstă din Arnedo (La
Rioja). Cerințe: limba spaniolă la
nivel înalt, experiență în îngrijirea
persoanelor în vârstă, noțiuni de
bucătărie spaniolă. Contactați numai
pe WhatsApp: 679 367 454.
We are seeking a caregiver
for my wife which is bedridden
who could perform secondary
housekeeper tasks (less priority).
Tasks would be: give medication,
meals, assist her with her personal
hygiene and such. We have 2 kids
(girl and boy) (10yo and 5yo). We
are offering working as an interim
having weekends as free days,
own bedroom and bathroom (fully
equipped). Please, if you are interested,
I’d appreciate if you send
me a whatsapp attaching your
CV: 620 187 933. San Vicente de
Montalt (Barcelona)
Familie, angajează internă
pentru a lucra în Alicante (Sant
Joan d’Alacant, San Juan de
Alicante), la o familie cu doi
copii de 5 și 13 ani. Cerințe
esențiale: experiență de peste 3
ani ca internă și referințe verificabile;
obișnuit să lucreze în
echipă, deoarece mai sunt doi
angajați; să îi placă animalele,
deoarece există 5 animale de
companie în casă. Persoana trebuie
să fie responsabilă, educată
și cu un aspect plăcut. Trebuie
să efectueze treburile casnice și
să îngrijească copiii. Telefon:
628 367 087, 686 313 401.
Este nevoie de infirmieră
pentru a îngriji o persoană în
vârstă întreaga săptămână, în
Sitges (Barcelona). Cerințe: calificare,
experiență de mulți ani
și referințe verificabile. Telefon:
682 807 420, 931 589 656.
Căutăm un îngrijitor intern
pentru o femeie în vârstă în
Arnedo (La Rioja). Cerințe:
limba spaniolă la nivel înalt,
experiență în îngrijirea persoanelor
în vârstă, noțiuni de bucătărie
spaniolă. Contactați doar
pe WhatsApp la: 679 367 454.
Se caută persoană pentru
curățenie exterioară, îngrijirea
copiilor și a animalelor
de companie, dus/ adus copiii
de la școală, spălat și curățat
mașinile familiei, în Alcobendas
( Madrid). Este esențial ca
persoana să aibă rezidență,
experiență în serviciul casnic,
permis de conducere, numere de
telefon ale referințelor caselor în
care a lucrat și să fi petrecut cel
puțin 3 ani în case importante.
Telefon: 628 36 7087, 686 313
401.
Se caută internă sau externă.
Pentru îngrijirea persoanelor în
vârstă, în Coruña. Este nevoie
de CV (Curriculum vitae),
experiență și referințe demonstrabile.
Telefon: 722 753 031.
Sursa: Tablón de anuncios.
MUNCĂ - CERERI
Tânără, 22 de ani, caută un
loc de muncă în orice domeniu
în zona Madrid. Nivelul
de limba spaniolă mediu, are
experiență în domeniul hotelier.
Dorește să găsească ceva
de muncă în același domeniu
(curățenie, recepție etc.), dar
orice ofertă este bine-venită.
Date de contact: e-mail:
sorinavalerica20@yahoo.com,
telefon: 0040/731 487 652.
Doamnă, 53 de ani, serioasă
și responsabilă, caut un loc
de muncă: curățenie, externă,
ajutor de bucătar, călcat rufe, în
Torrejon de Ardoz. Telefon: 642
919 579, Lăcrămioara.
Doamnă responsabilă, 52 de
ani, caut de muncă în comunitatea
Madrid ca externă. Am
rezidență în Spania, acte în regulă,
experiență și recomandări
foarte bune în îngrijirea persoanelor
în vârstă și îngrijirea copiilor.
Telefon: 641 460 783.
Doamnă serioasă, responsabilă,
harnică, caut de muncă ca
și internă, ajutor de bucătar sau
portar (la bloc), în Zaragoza,
provincia Aragon. Am referințe
foarte bune. Telefon: 642 342
807.
Doamnă rezidentă în Spania,
52 de ani, serioasă și responsabilă,
caut de muncă în comunitatea
Madrid, ca ajutor de bucătar.
Am experiență de peste 2 ani și
referințe foarte bune. Telefon:
642 342 807.
Doamnă, 50 de ani, rezidentă
în comunitatea Madrid, cu multă
experiență în îngrijirea persoanelor
în vârstă și foarte bune
recomandări, caut de muncă în
acest domeniu, 6-7 ore pe zi (ca
externă) în următoarele zone:
Alcalá de Henares, Azuqueca
de Henares, Meco, Torrejón
de Ardoz, Santa Eugenia. Mai
multe detalii, la telefon: 642
527 466.
Șofer cu experiență de peste
25 de ani și mașină proprie, din
comunitatea Madrid, oferă servicii
de transport pentru oricine
are nevoie (transport persoane,
înlocuire șofer etc.). Telefon:
616 544 565 (Nelu).
ÎNCHIRIERI
Închiriez cameră în Lleida,
lângă Poligonul Industrial Segre
Lieida, pentru persoane serioase,
nefumătoare. Telefon: 690 384
129.
VÂNZĂRI
Vând casă rustică în județul
Buzău, 50 mp, teren 2000mp,
renovată, două camere, bucătărie,
baie, prispă, zonă pitorească
de deal. Fântână în curte, hidrofor,
fosă septică. 24.000€ negociabil.
Informații la telefon: 606
750 991.
Vând apartament cu 3 camere
în Ploiești-Vest, mobilat,
cu electrocasnice incluse,
decomandat, suprafața de 67
mp, termopan, gresie, faianță,
separate de gaze, cu o poziție
foarte bună, aproape de piața
centrală, centre comunitare,
școală, grădiniță, parc mare.
Preț 70.000€. Telefon: 0034/626
305 050.
Vând teren în comuna
Tomșani, județul Prahova, intravilan,
cu o suprafață totală
de 2300 mp. Pe teren se află o
casă bătrânească, deschidere la
stradă 21 m, gaze în curte, curent
electric, fântână în curte.
Preț 15.000€. Telefon: 0034/626
305 050.
Vând: cărucior pentru copii,
cu 2 piese, preț 100€; pătuț pentru
copii, cu saltea, 80€; saltea
nouă pentru pătuț de copii, 3d
respiral, 70€; cărucior sport 35€;
geanta bebe 10€. Cei interesați
mă pot contacta la telefon 642
484 058. Locuiesc în Torrejón
de Ardoz.
Vând în zona rustică
Chinchón (Madrid), 1.500 m2
tren arabil, fertil, cu sursă de
apă (zonă irigabilă), gard nou,
acces la șosea, 200 m; vecini români.
Preț negociabil: 14 euro/
m2. Mai multe detalii la telefon:
642 937 177 sau 0040/ 762 693
115.
Vând apartament cu 2 camere
în Alba Iulia, zona Cetate
Bulevard, parter, cu suprafața de
39 m², finisat și utilat complet.
Apartamentul este compus din
2 camere, bucătărie mobilată,
baie, hol. Dispune de centrală
termică, geamuri termopan, uși
interioare noi, gresie, faianță.
Preț 37.000 €. Mai multe detalii,
la telefon: 671 490 785.
Vând apartament 3 camere,
50m², semi-decomandat, etaj 2,
în Bacău, zona Milcov. Apartamentul
are izolație exterioară,
ușă metalică, gresie, faianță,
necesită îmbunătățiri. Relații la
telefon: 0034/656 923 673.
Vând apartament cu 2
camere în Timișoara, zonă
rezidențială. Apartamentul este
situat la etajul 3, este decomandat,
renovat și izolat. E dotat cu
centrală proprie pe gaz. Preț negociabil
66.000€. Telefon: 0034/
642 335 643.
Vând teren intravilan, în
Amara, județul Ialomița, pe drumul
Fermei. Suprafața: 1600 m²,
preț 18.000 €. Mai multe detalii,
la telefon: 669 194 121.
Particular, vând fabrică de
cărămidă în satul Siminoc,
județul Constanța, cu acte și
autorizații în regulă. Fabrica
este în funcțiune și are personal
angajat. Cei interesați, puteți
suna la telefon: 0040/766 398
906 sau 0040/767 593 324; e-
mail: officeceramicasiminoc@
gmail.com
Se vinde apartament în Calle
de la Libertad 8, etaj 4 A, localitatea
Móstoles (provincia
Madrid). Apartamentul este
complet renovat în 2013, exterior
cu terasă. Are 71 mp, 3 camere,
sufragerie și o baie. Puteți
vizita. Investiția e foarte bună.
Baia are cabină de hidromasaj,
camera de zi este cu mural de
lemn, camera principală cu
șifonier încorporat cu oglindă.
Terasa este închisă cu alumniu
și copertină. Încălzire centrală,
aer ondiționat, lift. Preț: 155.000
€. Mai multe detalii la telefon:
687 471 219 (Francisco).
Vând apartament cu 3 camere
în Botoșani, Bulevardul Eminescu,
Aleea Nouă nr. 8, izolație
exterioară, geamuri termopan,
CT etaj intermediar și mobilat.
666 915 835.
Vând apartament în Baia-
Mare (Aleea Neptun) cu 2 camere,
baie, bucătărie, hol, centrală
proprie și calorifere noi,
geamuri termopan, izolat în
exterior. Preț: 28 mii euro, negociabil.
Mai multe informații
la telefon: 0040/746 371 260
(RO), 680 126 525 (ES).
Vând în Botoșani, strada
Popăuți 104, casă construită
în 2014, P+M, compusă din 6
camere, două băi, două bucătarii,
încălzire centrală prin sol și
calorifere, parter locuibil, 1305
mp, gradină, pomi, fântână,
beci. Preț 88.000€. Relații la
telefon: 0040 / 771 905 144 sau
0034 / 666 299 144.
Vând casă la țară, în satul
Moșteni, județul Teleorman, la
20 km de Alexandria. Casa este
în stil rustic, cu fântână în curte,
electricitate, 300mp casa, plus
1500mp curte. Preț negociabil,
15.000€. Mai multe informații
la telefon: 642 694 285.
MATRIMONIALE
Tânar, 40 ani, 1.75 m, 75
kg, caută doamnă/domnişoară
pentru prietenie, eventual căsătorie,
din comunitatea Madrid.
Telefon: 643 326 659.
Doamnă, 56 de ani, un copil,
comunitatea Madrid, doresc
cunoștință domn educat, serios,
vârstă apropiată, simpatizant
A.Z.S. Telefon/WhatsApp: 641
280 185.
Tânăr, 41 de ani, din comunitatea
Madrid, fără vicii, necăsătorit,
fără obligații, dar cu responsabilitate,
doresc să cunosc
o tânără domnișoară de vârstă
apropiată, pentru o relație serioasă.
Ești interesată? Contactează-mă
la telefon: 642 974 175!
Cer și ofer multă seriozitate!
Tânăr, 39 de ani, doresc să
cunosc o fată pentru o relație serioasă
din comunitatea Madrid.
Telefon: 642 899 710.
Tânăr atractiv, cu serviciu
stabil, doresc să cunosc o fată
pentru o relație de prietenie. Telefon:
627 192 719.
Tânăr 40 ani, caut doamnă cu
vârsta până în 43 de ani, din comunitatea
Madrid, pentru o relație
de prietenie. Rog seriozitate! Telefon:
643 863 664.
Domn serios, fără obligații, doresc
să cunosc o doamnă serioasă
pentru o relație serioasă. Telefon:
641 838 920.
Domn, caut pereche, doamnă
cu vârsta între 60 și 65 de ani din
comunitatea Madrid. Telefon: 642
970 401.
Româncă, fără obligații doresc
să cunosc un domn serios
fără vicii, de 56-63 de ani. Rog
bun-simț. Telefon: 600 692 018.
Tânăr, 33 ani, șaten, ochi
albaștrii, 1,72m, simpatic, cu
simțul umorului, fără obligații,
doresc să cunosc o persoană sinceră,
drăguță și educată, pentru
o relație serioasă, posibil căsătorie.
Telefon de contact, whatsapp
695 416 022.
Domn, vârsta 52 ani, 1,77m
înălțime, 80 kg, doresc a
cunoaște o doamnă de vârstă
apropiată cu mine, din jurul
Madridului. Telefon: 642 027
919.
Domn de 45 de ani, singur,
fără obligații, muncitor,
înălțimea 1,80m, corp atletic,
ochi căprui, educat, pasionat
de pescuit, aș dori să cunosc o
doamnă cu vârstă apropiată pentru
o relație serioasă. Telefon:
642 620 120.
Domn, 44 de ani, divorțat de
2 ani, doresc să cunosc o doamnă
pentru o relație serioasă. Sunt
muncitor și educat. Fără vicii.
Telefon: 663 408 373.
Tânăr, 33 de ani, șaten, ochi
albaștri, 1,72 m, simpatic, cu
simțul umorului, fără obligații,
doresc să cunosc o persoană sinceră,
drăguță și educată, pentru
o relație serioasă, posibil căsătorie.
Telfon/ WhatsApp: 695
416 022.
Domn, 50 de ani, fără
obligații, divorțat, serios, doresc
să cunosc o doamnă serioasă.
Telefon: 641 838 920.
Tânăr, 44 de ani, fără
obligații, doresc să cunosc o
doamnă de vârstă apropiată,
pentru o relație de prietenie din
comunitatea Madrid. Telefon:
643 675 318.
Domn, 52 de ani, din
Zaragoza, doresc să cunosc o
doamnă de vârstă apropiată,
sinceră, pentru o relație serioasă.
Telefon: 637 591 099.
Doamnă, 52 de ani, 1,67/66,
mi-ar face plăcere să cunosc
pe cineva decent, din Madrid
sau împrejurimi. Telefon sau
WhatsApp: 641 114 522, doar
după ora 20.
Domn serios, familist, fără
obligații, divorțat, doresc să cunosc
o doamnă serioasă pentru
o relație serioasă. Telefon: 642
689 539.
Domn din Madrid, caut o
doamnă din comunitatea Madrid
pentru prietenie, eventual căsătorie.
Telefon: 642 510 373.
Tânăr 42 de ani fără obligații
familiare, doresc să cunosc o
doamnă / domnișoară cu vârsta
între 30-40 de ani pentru o
frumoasă prietenie, eventual
căsătorie. Cer și ofer seriozitate.
Telefon: 642 240 140, sau
cristivalahu1881@gamil.com
Doamnă, fără obligații, doresc
să cunosc un domn cu
vârsta între 50 și 55 de ani, serios
și educat, din Comunitatea
Aragón, pentru o relație de prietenie
și sinceritate. Persoanele
fără educație, să se abțină. Rog
seriozitate! Telefon: 655 140
120.
Domn, 48 de ani, sincer,
divorțat, din zona Madridului,
doresc să cunosc o doamnă de
vârstă apropiată, pentru o relație
de prietenie. Mă puteți suna la
telefon: 642 264 868.
Doamnă, 60 de ani, fără vicii,
doresc să cunosc un domn fără
vicii (nefumător) respectos, cu
situație financiară stabilă, de
vârstă apropiată, din Comunitatea
Madrid. Cei care nu se
regăsesc în cerințele mele îi rog
să nu deranjeze. Telefon: 642
232 174.
Anunţurile de mică publicitate sunt
GRATUITE!
E-mail: redactia@
occidentul-romanesc.com
Prin SMS sau Whatsapp:
643 015 676