EVALUAREA NAȚIONALĂ Clasa a VIII-a

VARIANTE DE SUBIECTE PROPUSE DUPĂ MODELUL 

Ministerului Educației și Cercetării și Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație 

COORDONATOR: ANDREEA ARTAGEA 

MIRELA STANCU • CORINA LUNGU • LENUȚA TANEF • FLORI BĂLAȘA 

MĂDĂLINA STANCU • VALENTINA ȘANDRU • LOREDANA ROȘCA 

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 

EVALUAREA NAȚIONALĂ 

VARIANTE DE TESTE DUPĂ MODELUL 

MINISTERUUI EDUCAȚIEI ȘI 

CERCETĂRII PENTRU CLASA A VIII-A 

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 1



Lucrare elaborată în conformitate cu Programa pentru Evaluarea 

Naţională,aprobată de Ministerului Educației și Cercetării ,și de Centrul 

Naţional de Politici și Evaluare în Educație 

Referent ştiinţific: Prof. Dr. OCTAVIAN SOVIANY 

Autori: Prof. MIRELA STANCU 

Prof. VALENTINA ȘANDRU 

Prof. CORINA LUNGU 

Prof. LENUȚA TANEF 

Prof. MĂDĂLINA STANCU 

Prof. FLORI BĂLAȘA 

Prof. LOREDANA ROȘCA 

Tehnoredactare și copertă: Florina Gavrilă 

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României 

MĂDĂLINA STANCU, 

Limba şi literatura română: Evaluarea Naţională – modele de 

teste pentru clasa a VIII-a / Lenuța Tanef, Loredana Roșca, Mirela 

Stancu, Valentina Șandru, Corina Lungu, Flori Bălașa - Bucureşti: 

Editura Gabriel 2005, 2022. 

ISBN 978-606-8177-81-6 

I. Lenuța Tanef 

II. Loredana Roșca 

III. Mirela Stancu 

IV. Valentina Șandru 

V. Corina Lungu 

VI. Flori Bălașa 

Pentru comenzi: EDITURA GABRIEL 2005 

Telefon: 0724.076.887 

0731.982.278 

0767.644.234 

E-mail: edituragabriel2005@yahoo.com 

Site: www.edituragabriel.ro 




Argument 

Lucrarea de faţă, LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ / Evaluarea 

Naţională – Modele de teste pentru clasa a VIII-a, se doreşte a fi un material 

auxiliar pentru manualele alternative, conceput pentru a-i ajuta pe elevi în 

aprofundarea noţiunilor de teorie literară, stilistică, gramatică şi comunicare. 

Materialul este conceput în conformitate cu conţinuturile şi noile orientări 

metodologice din prevederile elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi 

Examinare, care a realizat Programa pentru Evaluarea Naţională pentru elevii 

clasei a VIII-a, în vederea pregătirii elevilor pentru susţinerea probei de limba şi 

literatura română. 

Lucrarea a adoptat şi a transpus aspecte teoretice şi practice, temeinic şi 

convingător motivate, ce orientează studiul limbii române din viziunea 

comunicativ-pragmatică, prin abordarea funcţională şi aplicativă a cunoştinţelor, cu 

un grad mediu de dificultate, dar propunând şi numeroase aplicaţii de creativitate. 

De asemenea, testele au fost consecvent alcătuite pentru evaluarea competenţelor 

generale: receptarea mesajului scris (înţelegerea unui text literar sau nonliterar, 

pornind de la cerinţele date, sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a 

categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a 

categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi a punctuaţiei) şi redactarea 

diverselor texte, cu exprimarea argumentată a unui punct de vedere, pornind de la 

textul literar sau nonliterar suport (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea 

sumară a unor secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de 

vedere privind ideile, punctele de sprijin indicate sau structurarea textului etc.). 

Considerând acest material un suport important pentru elevii de clasa a 

VIII-a, le dorim mult succes şi rezultate deosebite la probele pe care urmează să le 

susţină, în vederea înscrierii în învăţământul liceal. 

Autorii 




PARTEA I 

TEORETICO-APLICATIVĂ 




Conţinuturi utile pentru pregătirea examenului de 

Evaluare Națională 2022 

TEME GENERALE 

- EU ŞI UNIVERSUL MEU FAMILIAR 

- EU ŞI LUMEA DIN JURUL MEU 

- ORIZONTURILE LUMII ŞI ALE CUNOAŞTERII 

- REFLECŢII ASUPRA LUMII 

TIPURI DE TEXTE POSIBILE PENTRU SARCINILE DE 

REDACTARE: 

(a) – scrisoarea, e-mailul, jurnalul; 

(b) -texte narative persoana I/a III-a, marcând momentele subiectului şi 

circumstanţele: relatarea unor experienţe personale, naraţiuni ficţionale; 

(c) -texte descriptive: portretul, autoportretul, descrierea unui loc, a 

unei fiinţe reale/ imaginare, a unui obiect real/imaginar, a unui 

fenomen, a unei emoţii; 

(d)- texte descriptiv-narative: procese (de exemplu: un joc, un experiment 

ştiinţific simplu); 

(e) - texte explicative: definiţii, scheme; 

(f) - interpretarea unor secvenţe din texte citite; 

(g) - caracterizări ale personajelor; 

(h) - text de opinie; 

(i) - jurnalul de călătorie/intim; 

(j) – cererea; 

(k) – interviul. 




SCRISOAREA 

NOŢIUNI TEORETICE 

Convenţiile tipului de text: 

Precizarea datei şi a locului; 

Menţionarea unei formule specifice de adresare către destinatar (Draga 

mea, Stimate domnule, Iubiţii mei părinţi, etc.); 

Formula de introducere variază în funcţie de tipul de scrisoare (Îţi răspund 

la precedenta scrisoare..., Întâmplarea care mă determină să-ţi scriu..., etc.); 

Conţinutul propriu-zis al scrisorii; 

Utilizarea unei formule de încheiere (Cu drag, Cu toată dragostea, Cu 

sentimente alese, Cu toată consideraţia); 

Semnătura expeditorului (la finalul textului, spre dreapta); 

Poate fi adăugat şi un P.S (post scriptum -din latină ,,după ceea ce a fost 

scris”), o menţionare suplimentară a unor aspecte care au fost omise pe 

parcursul scrisorii. 

Tipuri de scrisori: 

amicală 

de dragoste 

familială 

de mulţumire 

de felicitare 

Alte cerinţe în redactarea unei scrisori: 

de reproş 

de condoleanţe 

de recomandare 

de rugăminte 

Limbajul trebuie să respecte normele ortografice şi gramaticale. 

Exprimarea trebuie să fie cât mai coerentă. 

Ȋn cazul scrisorilor amicale, familiale sau de dragoste, se acceptă o mai 

mare libertate stilistică; în cazul scrisorilor oficiale, adresate instituțiilor/ 

oficialităților, se folosește stilul juridico-administrativ/stilul oficial. 

Biletul şi telegrama fac parte din categoria textelor cu caracter epistolar. 




APLICAŢII 

Cluj, august 1950 

Dragă Doamnă Daniello, 

Mă gândesc cu multă plăcere la cele câteva zile petrecute la Gura-Râului. 

Regret că n-am putut să mai stau o zi spre a-l întâlni şi pe domnul Daniello. Codul 

muncii nu glumeşte! Şi luna nu are 31 de zile, ci numai 30! A fost totuşi timpul să 

plec, căci la Sibiu Dorli (n.r. fiica lui Lucian Blaga) mă aştepta bolnavă. A păţit 

cam ce a păţit Rodica. Ispitele necoapte ale sfârşitului de iulie. 

Vă urez din toată inima vacanţă lungă, liniştită şi meritată. Şi cel puţin 4 kg în 

plus, care să vă scoată din categoria «pană». Aceeaşi urare magică pentru Ionel. 

Rodica, dacă vrea, poate să rămână cu status quo ante. Iar dlui Daniello îi doresc o 

reducţie (echivalentă celor 4 kg despre care vorbeam mai sus), prin părţile neesenţiale. 

Sărut mâinile, 

L. Blaga 

(Scrisoarea lui Lucian Blaga către doamna Daniello) 


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

JURNALUL 

Este un text de graniță, între proza literară și cea nonliterară. 

Este o specie fără reguli. 

Este o scriere subiectivă cu un discurs fragmentar, în care confesiunile 

nu păstrează obligatoriu o legătură între ele. 

Există o identitate între autor-narator –personaj. 

Constă în însemnările zilnice ale cuiva, în care sunt înfăţişate anumite 

experienţe. 

Este creaţie spontană, fără intenţia de rafinare a discursului pentru a 

plăcea lectorului. 

Este utilizat, aproape în exclusivitate, monologul, ca modalitate de 

exprimare. 

Se respectă sinceritatea prin utilizarea persoanei I ce oferă discursului 

un grad mare de autenticitate și verosimilitate. 

Respectă condiţia calendarităţii (Legea lui Blanchot- un jurnal are 

drept condiţie fundamentală respectarea calendarului). 

Legea simultaneităţii face referire la sincronizarea „timpului trăirii” cu 

cel al „mărturisirii” (făra rescrieri, adăugiri ulterioare), menită să 

sporescă autenticitatea confesiunii. 

Diaristul nu face literatură, el se confesează. 

Jurnalul intim are o anumită finalitate: aceea de a oferi o serie de date 

exacte legate de propria viaţă. Mircea Eliade se întreabă şi el „dacă 

acesta este cu adevărat rolul jurnalului: să mă cunosc mai bine sau să 

mă confesez cu mai mare curaj în faţa eventualului cititor”. 




APLICAŢII 

JURNALUL DE ACTIVITĂȚI ZILNICE 

Sâmbătă, 11 iulie 1942 

Dragă Jurnalule, 

Tata, mama şi Margot n-au putut să se obişnuiască nici până acum cu 

ceasul mare de pe Westerturm, care bate fiecare sfert de oră. Eu însă da; îmi 

place chiar, mai ales noaptea, îmi dă un sentiment de siguranţă. Îmi închipui 

că ai vrea să ştii acum, dacă îmi place locul unde ne-am refugiat. Să-ţi spun 

sincer, nici eu nu ştiu încă. Cred însă că niciodată nu mă voi simţi aici ca la 

mine acasă. Dar cu asta nu vreau să spun că locuinţa e neprietenoasă şi 

tristă. Uneori am impresia că mă aflu într-un pension neobişnuit. E o părere 

cam ciudată, nu crezi ? Aripa aceasta secretă este într-adevăr o ascunzătoare 

grozavă. Chiar dacă e umedă, cu odăile anapoda, nepotrivite pentru locuit, cu 

greu vei găsi ceva mai confortabil în Amsterdam, poate nici chiar în întreaga 

Olandă. Până acum camera noastră părea tare pustie. Din fericire însă, tata a 

luat cu el întreaga colecţie de artişti de cinema şi de ilustrate şi eu am 

împodobit pereţii, cu ajutorul pensulei şi al cleiului. Acum totul arată foarte 

vesel. Când va veni aici şi familia van Daan, vom construi din lemnul care se 

află în pod dulăpioare şi alte obiecte folositoare. […]Mă bucur foarte mult că 

marţi va veni familia van Daan. Atunci va fi mai prietenos şi mai puţin 

monoton. Liniştea mă enervează teribil, mai ales seara şi noaptea; aş da orice, 

dacă vreunul din protectorii noştri ar dormi cu noi. Mă apasă gândul că nu 

mai putem ieşi afară deloc şi mi-e teamă că vom fi descoperiţi şi împuşcaţi. 

Simt că mă înăbuş. Chiar şi în timpul zilei trebuie să stăm în cea mai mare 

linişte, n-avem voie să călcăm prea apăsat şi trebuie să vorbim aproape numai 

în şoaptă, ca să nu fim auziţi jos, în magazie. În clipa asta am fost chemată. 

Anne 

(Jurnalul Annei Frank) 





JURNALUL DE LECTURĂ 

Reprezintă un instrument de eficientizare a lecturii. 

Este o scriere personală care serveşte la înregistrarea anumitor lecturi 

parcurse. 

Se notează reacţiile spontane pe care anumite lecturi le generează. 

Ideile care atrag atenţia lectorului pot fi însoţite, în înregistrarea lor, 

de ideile generate de întâlnirea cu textul. 

Structura jurnalului de lectură: 

Lista operelor care urmează a fi lecturate; 

Lista operelor, a materialelor citite; 

Notaţiile referitoare la conţinuturile parcurse; 

Datarea fiecărei intrări pentru fiecare titlu parcurs; 

La finalul texului, se trag nişte concluzii, exprimându-se opinii 

personale asupra respectivei opere. 

JURNALUL DE CĂLĂTORIE 

APLICAŢII 

În opera ,,Toate pânzele sus‖ de Radu Tudoran peripețiile se succed cu 

repeziciune, aventura pe mare, pe ocean, pe țărm, în orașe va determina schimbări 

fundamentale în viața fiecărui personaj, deoarece, pe lângă furia Mediteranei, 

neliniștea Atlanticului, pericolul stâncos din strâmtoarea Magellan, echipajul se va 

înfrunta cu viclenia și minciuna omenească și, nu în ultimul rând, cu propriile ispite 

și neliniști. 

Completați o pagină din jurnalul de călătorie al lui Anton Lupan! 

Oamenii știau încotro merg, de aceea, în clipa plecării stătuseră pe punte, 

umăr la umăr, privind spre orizont, mândri, aspri și încordați. Acum, când corabia 

se așternuse la drum, sub cerul senin, fiecare se dusese la treaba lui, fără însă ca 

fierberea din sufletele lor să se fi terminat. 

Anton Lupan coborâse în cabină să scrie Jurnalul de Bord, de grija căruia nu 

trebuie să uite niciodată corăbierul, fie c-ar fi pe furtuna, fie pe timp bun: 

,,15 iulie 1881, ora 9.30 farul de la Sulina s-a pierdut din vedere: navigăm spre 

Stambul cu vânt de la vest, cu forța trei, cu toate pânzele sus, Gherasim si Cristea 

Busuioc fiind în primul cart...” 

Acest fel de a merge pe lângă coasta se numeste cabotaj. Anton Lupan se simțea 

mai liniștit știindu-se departe de uscat. Într-adevăr, pentru cel care cunoaște marea 

și știe să se lupte cu ea, primejdia nu e în larg, ci la mal. 

(Radu Tudoran, Toate pânzele sus) 




TEXTUL NARATIV 


 

 

 

 

 

 

Textul narativ implică, în mod necesar, povestirea unei întâmplări 

reale sau imaginare, desfășurate în timp şi spaţiu. 

Sunt prezente momentele subiectului şi circumstanţele: relatarea 

unor experienţe personale, naraţiuni ficţionale. 

Categoriile gramaticale care au un rol important sunt verbele 

pentru că indică o cronologie a evenimentelor. 

Timpurile verbale folosite frecvent sunt: prezentul, perfectul 

simplu, perfectul compus. 

Relatarea se poate face la persoana I/ subiectiv sau a III-a/obiectiv. 

Se pot folosi procedee artistice, ca epitetul, comparaţia, hiperbola, 

antiteza etc. 

APLICAȚII 

Redactează o compunere de cel puțin 150 de cuvinte, care să cuprindă 

prezentarea unei emoții/a unui sentiment, o secvență narativă, una 

descriptivă și una explicativă. 

Exemplu de răspuns 

O zi de neuitat 

Planul 

compunerii 

I.Introducerea: 

elemente privind 

spaţiul, timpul, 

personajele. 

II.Cuprinsul: 

-ordonarea 

detaliată a ideilor; 

-respectarea unei 

Redactarea compunerii narative 

Era iarnă, cu câteva zile înainte de Crăciun. De zile în 

şir, ningea cu fulgi mari, iar zăpada se aşternuse peste tot. 

Nămeţii creşteau în curtea casei, unde ieşeam să văd dacă 

sania lui Moş Crăciun nu a lăsat urme pe zăpadă. Îl 

aşteptam cu nerăbdare. Nămeţii mi se păreau nişte munţi 

uriaşi, iar cerul era atât de aproape, încât aş fi putut să-l 

ating cu mâna, dacă aş fi urcat pe vreunul dintre ei. 

Planul meu era însă altul: să ies din carte şi să plec în 

întâmpinarea lui Moş Crăciun. Asta am şi făcut. Drumul alb 




ordini logice şi 

cronologice a 

întâmplărilor, 

- folosirea 

consecventă a 

aceloraşi timpuri 

verbale. 

III.Încheierea 

se întindea în zare. Parcă auzeam nişte sunete îndepărtate 

de clopoţei. Am plecat cu hotărâre spre hotarul lui Moş 

Crăciun. 

Un frig năpraznic făcea ca zăpada să scârţâie sub 

picioarele mele. Deodată, am început să simt nişte înţepături 

ascuţite ca nişte ace într-una dintre mânuţe. M-am uitat cu 

mirare: pierdusem una dintre mănuşi şi frigul îmi înroşise 

mâna descoperită. M-am uitat în urmă. Mănuşa pierdută se 

vedea ca o pată neagră pe covorul alb. Am avut un 

sentiment de spaimă şi mii de întrebări au urcat dintr-o zonă 

neştiută până atunci spre buzele mele.Ȋmi amintesc şi acum 

întrebările care alergau în mintea mea: ”Unde sunt?”, 

”Cine sunt eu?”, ”Cum voi recăpăta mănuşa pierdută?”, 

”Unde este Moş Crăciun?”. Eram singur şi trebuia să 

găsesc răspunsuri... 

A fost ziua cea mai fericită din viaţa mea, ziua în care 

am început să caut răspunsuri. După ce m-au găsit părinţii, 

am devenit conştient(ă) de propria mea identitate şi de locul 

meu în această lume, cu atâtea întrebări care aşteaptă 

răspunsurile mele. 

RELATAREA UNEI EXPERIENȚE PERSONALE 

APLICAȚII 

Redactează un text narativ de cel puțin 150 de cuvinte, în care să 

povesteşti o întâmplare care te-a marcat, inserând o emoție/ un sentiment, 

o secvență narativă și una explicativă. 

Exemplu de răspuns: 

Era o zi însorită de duminică. Cu o bucurie nemărginită, eu și bunicul am plecat 

când geana zilei abia mijea spre Decathlon să cumpărăm o bicicletă pentru mine. 

Când am ajuns la raionul cu biciclete, privirea mi-a fost atrasă de un 

băiețel care analiza o bicicletă, plângând în hohote. Am aflat că își dorea foarte 

mult acea bicicletă dar era prea scumpă și, din păcate, părinții săi nu aveau atâția 

bani. În momentul când s-au îndepărtat de raionul mult visat, copilul plângea și 

mai tare. Părinţii săi au încercat să-l liniștească, dar degeaba. 

Ce era de făcut? Atunci m-am gândit că aș putea să-i fac copilului o mare 

bucurie, că e mai important să dăruiești decât să primești. De ce să-mi mai cumpăr 




o bicicleta când am acasă role, patine, skateboard? Probabil acel copil nu are 

nimic din toate astea. I-am spus bunicului ce doream să fac și el, cu un zâmbet în 

colțul gurii, a fost de acord. M-am apropiat de ei și le-am dat banii pe care îi 

primisem de la bunicul de ziua mea, convins că îi voi face copilului o mare bucurie. 

Surpriză! Părinții copilului au refuzat politicos, dar mi-au mulțumit din toată 

inima pentru intenţie. Copilul s-a oprit din plâns, s-a uitat la mine întrebător și 

parcă și-a dat seama că nu avusese un comportament prea frumos și că și-a făcut 

parinții de râs. 

Mi-a mulțumit și el și mi-a spus că i-am dat o lecție. Am fost fericit pentru 

că am făcut o faptă bună. 

APLICAȚII 

Redactează un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinţi o 

întâmplare petrecută la bunici, inserând o secvență narativă și una 

explicativă. 


Era o zi de toamnă târzie. Prunii aveau deja fructe zemoase și erau numai 

bune de mâncat. Mă aflam la bunici, într-un sat de la munte. 

Cum am mâncat de prânz, m-am dus cu bunica în livadă. 

- Hai să îți spun niște poveşti la umbra prunului! a spus bunica. Bunica este pentru 

mine ființa cea mai dragă. Statura mijlocie, pașii ei ușori, chipul vesel și luminos 

creionează imaginea bunicii Maria. Ochii ei cuprind imensa zare albastră. În ei 

încape toată lumina dragostei, bunătatea cea fără margini, căldura ei ocrotitoare, 

blândețea și duioșia. 

Pe când stăteam cu capul în poala sa și priveam cerul, ascultând „Tinerețe 

fără bătrânețe și viață fără de moarte”, am adormit. Bunica a fost surprinsă de 

faptul că nu numai eu mă aflam pe aripi de vis, ci și Tom, motanul, care ne însoțea 

peste tot. M-am trezit cu mirosul tomnatic al prunelor, al gutuilor și al merelor în 

nări și cu palatul fermecat al împăratului întipărit în minte. 

Trăiesc aceeaşi experienţă de fiecare dată când mă duc la bunici, dar nu 

mă plictisesc niciodată. Prunul sub care eu și bunica stăm se numește Prunul cel 

Bătrân, și cred că și el așteaptă, de fiecare dată, povestea care pe mine mă 

adoarme. Este un copac minunat care știe să mă asculte, să mă ocrotească... 

APLICAȚII 

Pornind de la fragmentul de mai jos, scrie o compunere narativă, de 

cel puțin 150 de cuvinte, de tipul povestirii în ramă: 

Sunt peste treizeci de ani de atunci! Era în timpul războiului. Aveam 12 ani şi 

eram cel mai mare dintre cei trei băieţi ai unei familii de ţărani dintr-un sat 

muscelean. Pe lângă noi, băieţii, părinţii mei mai aveau patru fete. Eram deci şapte 

copii(...). 




Mai erau cinci zile până la Anul Nou. După socoteala noastră, puteam să 

ajungem acasă, dacă totul ar fi decurs bine, înainte de momentele ,,cumpenei 

dintre ani”.Dar n-am avut parte de această bucurie!... 

(Jarul din palmă, George Şovu) 

NARAȚIUNI FICȚIONALE 

APLICAȚII 

Redactează o compunere narativă, de cel puțin 150 de cuvinte, care să 

surprindă întâlnirea cu un personaj fictiv. 


Când geana zilei abia mijea, eram în avion zburând spre Barcelona, 

privind vrăjit atmosfera năucitoare din exterior. Un zgomot ciudat m-a făcut să 

tresar... Am privit cartea de pe genunchii mei, apoi am închis ochii ca și când asta 

m-ar fi putut apăra... 

În fața mea se afla Micul Prinț, faimosul personaj al lui Antoine de Saint- 

Exupery, un băiețel firav și cam timid, cu părul lui blond și răvășit, cu o baghetă de 

aur în mână și cu vestita lui haină albastră, imperială.Cu zâmbetul pe buze îmi 

întinse o floare. De ce tocmai mie? O avalanșă de întrebări mă năpădea. Cu mâna 

tremurândă de emoție am întins și eu mâna și am luat-o: 

- Am nevoie de ajutorul tău. Am ajuns pe planeta Pământ și caut prieteni. Sunt 

uimit de întinderea nemărginită a planetei voastre. 

Dar cum era posibil? Cum mă găsise tocmai pe mine? Ar fi trebuit să o 

întâlnescă pe vulpea cea înțeleaptă să-i spună care este diferența dintre floarea lui 

și restul florilor. E drept, mi-ar fi plăcut să-i explic și eu ce înseamnă prietenie, dar 

vulpea este mult mai îndreptățită decât mine... 

Am simțit o mână ușoară pe frunte și am deschis ochii... Of... fusese doar 

un vis. Mama încerca să mă trezească pentru că avionul aterizase deja. Cartea îmi 

căzuse de pe genunchi, iar de pe copertă Micul Prinț îmi zâmbea misterioas. Ce 

zbor neobișnuit! 

APLICAȚII 

Redactează un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, cu titlul Cea mai 

reuşită activitate a clasei mele. 

Povesteşte într-o compunere, de cel puțin 150 de cuvinte, o întâmplare 

hazlie. 

Scrie o compunere narativă, de cel puțin 150 de cuvinte, pornind de la 

proverbul: Unde nu-i cap, vai de picioare. 

Plecând de la lectura ta preferată, redactează o compunere narativă de cel 

puțin 150 de cuvinte, care să cuprindă prezentarea unei emoții sau a unui 

sentiment, cu titlul O carte care mi-a schimbat viaţa. 




TEXTUL DESCRIPTIV 


Textul descriptiv evocă scene, persoane, obiecte, emoţii şi se 

concentrează asupra detaliilor descriptive, prezentate obiectiv sau 

subiectiv. 

Descrierea poate apărea atât în texte literare (tabloul – descrierea unui 

peisaj, a unor scene din viaţa socială, a unui interior sau a unui obiect, 

etc.; portetul – descrierea fizică /morală a unui personaj), cât şi în texte 

nonliterare (ghiduri turistice, texte ştiinţifice, prezentarea unor 

produse etc.). 

Textul descriptiv nonliterar prezintă în detaliu un obiect, o ființă, un 

peisaj din natură sau un fenomen al naturii, evidențiind părțile sale 

componente și trăsăturile specifice acestuia. 

Spre deosebire de textul descriptiv literar, care prezintă impresii, 

percepții subiective sau chiar descrieri bazate pe imaginație, în textul 

descriptiv nonliterar sunt prezentate informații, date concrete și reale 

privitoare la obiectul descris. 

Sunt prezenţi indici spaţiali. 

Frecvenţa substantivului şi a adjectivului, ca părţi de vorbire, dar şi a 

verbelor care exprimă stări sufleteşti. 

Timpurile verbale folosite sunt prezentul şi imperfectul. 

Figurile de stil predominante: epitetul (în multiplele sale variante: 

personificator, cromatic, metaforic), personificarea, comparaţia. 

Se creează câmpuri lexicale în jurul temei. 

Categoriile gramaticale relevante sunt: substantivele care desemnează 

obiectul descrierii şi părţile acestuia; adjectivele care au rolul de a 

indica felul în care sunt percepute proprietăţile obiectului descris, 

adverbele care precizează coordonatele spaţiale ale obiectului descris 

sau ale perspectivei din care acesta este descris. 

Folosită în textele narative, descrierea are rolul unei pauze narative – 

timpul naraţiunii avansează, în timp ce timpul acţiunii stă pe loc. 

Tonul folosit este neutru, iar limbajul este precis, cu multe cuvinte 

aparținând câmpului lexical în care se încadrează tema descrierii. 




 

 

 

PORTRETUL 

Descrierea unei persoane sau portretul se realizează prin stabilirea 

elementelor (fizice și morale) care vor fi descrise și indicarea trăsăturilor 

care particularizează ființa descrisă. 

După tipul de însuşiri evidenţiate, portretele sunt fizice, când este 

reliefată înfătişarea exterioară a personajului, aspectul lui fizic, sau morale 

(psihice) dacă avem în vedere trăsăturile de caracter ale personajului. Cele 

mai multe portrete sunt însă mixte, deoarece cuprind atât trăsăturile fizice, 

cât şi pe cele morale. 

Şi în funcţie de modul lor de realizare, portretele cunosc o mare diversitate, 

deoarece scriitorii apelează la modalităţi diferite. Astfel, autorul se poate opri la 

anumite detalii semnificative, cu importanţă deosebită şi atunci realizează un 

gros-plan. Dacă trăsăturile fizice şi morale sunt prezentate sumar, portretul este o 

schiţă sau un crochiu; în alte portrete trăsăturile fizice sau morale ale 

personajelor sunt exagerate, de cele mai multe ori cu scopul de a-i amuza pe 

cititori şi, în această situaţie, portretul se numeşte caricatură. Există şi un tip de 

portret în care autorul se descrie pe sine însuşi, se autodefineşte şi, de aceea, un 

astfel de portret poartă numele de autoportret. 

DESCRIEREA UNEI FIINȚE REALE 

APLICAȚII 

Scrie un text descriptiv, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinţi 

portretul unei colege antipatice. 


O colegă antipatică 

O bună parte din copilărie mi-am petrecut-o la şcoală alături de colegii 

mei. Așa a trecut toată perioada gimnaziului. Cu bune, cu rele, cu greutăți și 

bucurii, cu colegi pe care i-am îndrăgit, cu colegi care mi-au fost indiferenți pentru 

că nu mi-au atras atenția în mod deosebit, dar și cu colegi nesuferiți… Cred că în 

fiecare clasă există niște tipuri școlărești: cel care vorbește prea mult, leneșul 

clasei, glumețul, fasonata, tocilarul, îngâmfatul… . 

Poate că niciunul dintre aceștia nu m-a deranjat așa de mult cum a făcut-o 

Adriana, colega mea de bancă din clasa a V-a , când doamna dirigintă ne-a așezat 

în bănci după înălțime. Ştim cu toţii că, dacă eşti nevoit să ai langă tine un coleg 

pe care nu-l agreezi, simpul fapt că interacţionezi cu el te distrage de la ceea ce ai 

de făcut şi te stoarce de energie. Un coleg nesuferit îţi poate influenţa negativ 

atitudinea şi performanţa. Așa mi s-a întâmplat și mie, îmi aduc aminte că în acea 

perioadă eram foarte distrasă de la teme din această cauză. Adriana era mereu 

îmbufnată, având mereu ceva de comentat la adresa oricui, de la colegi și profesori 

până la femeia de serviciu, dar și la adresa mea. O altă problemă a Adrianei era 

că nu reușea să țină nicio informație pentru sine. Curând mi-am dat seama că 

orice secret îi împărtășeam îi scăpa, zicea ea, fără să vrea. 

Ciudat era că atitudinea sa mereu negativistă era contagioasă și mi-am dat 

seama că dacă îi voi mai sta mult în preajmă voi ajunge săi semăn. Am rugat-o pe 

doamna dirigintă să mă mute cu un alt coleg și am scăpat de chin ! 




Redactează un text descriptiv, de minimum 150 de cuvinte, în care să 

prezinţi portretul prietenului ideal. 


prezinţi animalul preferat, folosind două personificări, două comparaţii, o 

enumeraţie şi două epitete, pe care le vei sublinia. 

Pornind de la fragmentul dat, continuă descrierea personajului, în minimum 

150 de cuvinte: 

Băiatul…ieşise cu şase oi la murgul proaspăt al primăverii. Era un copilaş 

palid şi mărunţel şi târa pe pământul ravăn nişte ciubote grele ale unui frate mai 

mare. Ridică spre mine ochii trişti, învăluiţi ca -ntr-o umbră cenuşie şi-şi scosese 

cu anevoie din cap pălărioara veche pleoştită ca o ciupercă. Îmi dădu bună –ziua 

cu un glas moale în care parcă suna o suferinţă timpurie… 

(Un om necăjit, Mihail Sadoveanu) 

Planul 

compunerii 

I. Prezentarea 

generală a 

personajului; 

II. Surprinderea 

aspectul fizic 

(trăsăturile ce ies în 

evidenţă şi pot fi 

legate de însuşirile 

morale) şi a 

însuşirilor morale 

(bunătatea, cinstea, 

hărnicia, 

inteligenţa, 

devotamentul etc.) 

III. Formularea 

unei păreri 

personale, 

evidenţierea unei 

impresii faţă de 

personajul 

portretizat. 

Cerinţele realizării unui bun portret 

- prezintă trăsăturile fizice şi morale ale persoanei 

respective; 

- pune accent pe însuşirile morale care trebuie motivate 

prin fapte de viaţă; 

- gradează-le, în funcţie de importanţa lor; 

- arată preocupările, gândurile, preferinţele etc. în 

concordanţă cu vârsta şi ocupaţia; 

- nu le enumera, ci prezintă-le prin fapte concrete. 

Redactarea compunerii de tip portret 

E o femeie măruntă, măruntă, tare adusă de spate. Ai crede că are un gheb 

în spate. Nici un gheb n-are, sau dacă are unul e ghebul anilor pe care 

Dioaica i-a trăit şi care, unul după altul, ca nişte pietre grele i s-au lipit 

dedesubtul cefei. Ochii Dioaichii sunt mici, rotunzi ca nişte ochi de viezure, 

luminoşi; sunt partea cea mai vie din fiinţa ei. 

(Z.Stancu, Desculţ) 




DESCRIEREA UNEI FIINȚE IMAGINARE 


 

 

 

 

Descrierea unei ființe imaginare prezintă trăsăturile fizice și morale ale 

acesteia, accentuând caracterul ei fabulos prin aspecte surprinzătoare, 

neobișnuite. 

Într-o descriere sunt folosite substantive pentru numirea obiectului 

descris și a elementelor componente. Adjectivele sunt utilizate pentru 

evidențierea trăsăturilor acestora, iar verbele apar, de regulă, la modul 

indicativ, timpurile prezent și imperfect. 

Descrierea unei ființe, chiar fabuloase, se face respectându-se aceleași 

etape urmate pentru descrierea unei ființe reale. 

Este important să fie respectate etapele scrierii și normele de ortografie 

și de punctuație, iar textul să aibă introducere, cuprins și încheiere. 

AUTOPORTRETUL 

Autoportretul este un portret pe care un artist (scriitor, pictor) ori un om obișnuit 

și-l face lui însuși. Într-un autoportret scris sunt evidențiate trăsături fizice și morale 

care definesc persoana reprezentată. 

DESCRIEREA UNUI LOC 

Descrierea de tip tablou 

- este asociată valorilor plastice: pictură, desen, gravură etc. 

- formă a descrierii în care se prezintă, în versuri ori în proză, un colţ de 

natură, un peisaj, o privelişte sau o scenă, un obiect, elemente ale unui spaţiu 

anume. 

Tabloul: 

- text literar de sine stătător, specie literară (pastel) 

- fragment dintr-o operă literară mai amplă. 

Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios 

Ca înaltele coloane unui templu maiestos, 

Şi pe ele se aşază bolta cerului senină 

Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină(...) 

(V. Alecsandri Miezul iernei,) 

APLICAȚII 




Realizează un text descriptiv, de minimum 150 de cuvinte, care să 

surprindă un peisaj de munte real/ imaginar. 

Scrie un text descriptiv, de minimum 150 de cuvinte, pornind de la 

următorul fragment: 

Arome dulci şi amărui, mirodenii pipărate, miresme stinse, suflări umile, abia 

simţite, desluşite totuşi... 

Soarele umed – adierile vântului de pe mirişti, şi grădini, şi alături – fructele şi 

frunzele crengilor – trunchiurile pomilor – pământul – frunzele şi fructele căzute – 

şi firele de iarbă-ncovoiate miroseau de-a valma toate-toate(...) 

(La Medeleni, Ionel Teodoreanu) 

Redactează un text descriptiv cu titlul În inima pădurii, de minimum 150 

de cuvinte, în care să foloseşti: două personificări, două epitete, o 

comparaţie, două imagini artistice auditive. 

Inspirându-te din acest pastel, realizează un tablou în proză, de minimum 

150 de cuvinte, în care să-ţi imaginezi o zi de vară la ţară. 

Pe câmpii stăpână-i vara, 

spicul grâului foşneşte, 

iar un mac aprins ca para 

lanu-ntreg îl străjuieşte. 

Sus, pe bolta azurie 

păsările se avântă 

şi se-ntrec în măiestrie 

când cu triluri se încântă. 

Din înalt de ciocârlii 

Parcă-ţi vine să îmbii: 

Vară, dragă, poţi să stai 

cât mai mult pe-al nostru plai! 

(Pastel de vară, Cezarina Adamescu) 

Include într-o compunere descriptivă, de minimum 150 de cuvinte, 

următoarele cuvinte / structuri, aparţinând planului terestru, respectiv celui 

cosmic: cărări şerpuite, trunchiuri de copaci decojiţi, apa vie, zare 

albastră, sclipiri de argint, adiere caldă. 

Imaginează-ţi că ai vizitat un spaţiu extraterestru şi realizează descrierea 

acestuia într-o compunere de minimum 150 de cuvinte. 

Realizează o compunere descriptivă, de minimum 150 de cuvinte, în care 

să prezinţi un oraș din România sau din Europa. 





Un loc plin de legende 

În vacanța trecută am fost cu părinții la Paris. Se spune că orașele sunt 

obositoare, aglomerate, că te poți pierde în vâltoarea lor. Însă o vizită la Paris te 

poate face să-ţi schimbi perspectiva asupra orașelor. 

Dincolo de atmosfera ușor agitată a unui oraș turistic, am găsit aici locuri 

care mi-au umplut sufletul de liniște și încântare. Ceea ce m-a impresionat cel mai 

mult a fost Marea Piramidă modernă din fața Muzeului Luvru. Acest obiectiv 

turistic a făcut deja înconjurul lumii, fiind cunoscută datorită importanței sale 

artistice. Marea Piramidă este o construcție de sticlă și metal care este înconjurată 

de alte piramide mai mici, în inima Palatului Luvru. Cea mai mare dintre 

construcții servește ca intrare principală în muzeu. 

Această construcție a fost construită la inițiativa președintelui Franței, 

Francois Mitterand, în anul 1989 și a devenit rapid un semn marcant al orașului 

Paris. 

Obosiți, dar încântați de minunățiile Parisului, am decis la plecare să ne 

reîntoarcem în acest oraș- muzeu, în care îmbinarea dintre vechi și modern este 

mereu posibilă. Un loc plin de legende, magie și istorie totodată... 

APLICAȚII 

 

Descrie, într-o compunere de minimum 150 de cuvinte, un tablou real 

sau imaginar, pe care l-ai admirat când ai mers într-o vizită la Muzeul 

de Artă din oraşul tău. 

DESCRIEREA UNUI TABLOU 

Realizati un joc de rol având următoarele repere: 

Locul descrierii: muzeu de arta, la o expozitie de pictura 

Emitatorul prezinta un tablou pictat de W Turner, Vasul de lupta,,Temerarul’’ 

Receptorul pare interesat însa nu prea are cunoștinte despre pictură 

Descrieti tabloul folosind : substantive abstracte, epitete, imagini 

artistice, verb la diateza reflexiva . 

În realizarea descrierii, încercați să răspundeți la urmatoarele întrebări: 

Ce reprezintă? Când judecam o pictură mai întâi ne întrebam ce 

reprezintă ea (portrete, peisaje, scene istorice, naturi statice....) 

Cum este compusă scena? (prim plan, plan indepartat,centru, figurile 

importante mai mari,luminoase..) 

Ce poate sa însemne?(simboluri) 

De ce a fost facută?(a decora un palat, a atarna într-o biserica, a fi 

expus într-o galerie de artă....)-MESAJ 

Cum a fost pictat?(materiale si tehnici) 

Îți place?da/nu De ce? Tu decizi ce crezi despre picturile pe care le vezi. 




APLICAȚII 

 

DESCRIEREA UNUI FENOMEN 

Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să descrii 

o furtună pe mare imaginară / despre care ai citit. 


Planul 

compunerii 

Cerinţele realizării unei descrieri 

I. Prezentarea 

generală a 

aspectului descris. 

II. 

1.Surprinderea 

momentlui zilei 

sau a anotimpului 

descris 

2. Perspectiva din 

care se descrie. 

3.Evidenţierea 

planurilor 

tabloului (plan 

apropiat, plan 

îndepărtat) 

4.Prezentarea 

elementelor 

tabloului: 

-elemente 

esenţiale; 

-detalii 

semnificative. 

5. Evidenţierea 

unor stări sufleteşti 

şi a unor gânduri 

determinate de 

acest tablou. 

III. Impresii şi 

emoţii de neuitat, 

trezite de acest 

aspect. 

-peisajul sau fenomenul care va fi descris trebuie 

observat atent şi îndelung pentru a i se descoperi 

elementele specifice; 

-descrierea trebuie să aibă unitate, o idee centrală, din 

care decurg ideile principale şi secundare; 

-descrierea trebuie să fie gradată, să ordoneze 

elementele care alcătuiesc peisajul sau fenomenul(în 

spaţiu), momentele(în timp), mişcările, sunetele, culorile 

şi atmosfera (răcoare, căldură, frig, miresme etc.); 

- stările sufleteşti trebuie să corespundă aspectului 

descris. 


Furtună pe mare 

Capricioasa mare, plictisită uneori de atâta linişte, îşi 

remodelează întreaga fiinţă. Cere ajutor Cerului şi 

Pământului pe care le tiveşte de când e Lumea. 

Pacea este tulburată mai întâi de glasul cerului ce, 

cu tunete prevestitoare de săgeţi de fulgere, face toate 

străfundurile mării să tremure. Păturile fine de nisip se 

încreţesc în dune sub degetele Vântului prevestitor de 

furtună şi fac scoicile să îşi spună misterul perlelor cu 

sacrificiul suprem: rămân pe mal. 

Dantela fină a valurilor se transformă într-o 

adevărată împletire aspră de creste muntoase ce dezvăluie 

privitorului un nou regat al mării ce frânge totul în calea 

sa. Pescăruşii îşi uită şi ei lecţia prea bine învăţată, a 

zborului, părând sub biciul furtunii bieţi fluturi supuşi 

efemerului. 

Vârtejul de ape cu cosiţe de alge, smulse şi ele în 

furia furtunii, plesnesc aerul convingându-l să 

spulbere pontoane, mărturii ale nimicniciei omului în 

faţa naturii. Clocotul mării este asurzitor, iar 

fulgerele şi tunetele par să ostoiască în sfârşit 

bătrâna mare. Aceasta îşi vrea înapoi liniştea. 

Furtuna încetează.O nouă filă a cărţii naturii 

este întoarsă. 




Printre picăturile de vară… 

Pădurea freamătă !E vie ! Inima ei e precum vântul. Există atâta timp cât bate. 

Un cer violet, departe, într-o dimineaţă aspră de august…Se spărgeau în el 

firimituri de raze blânde, calde, ce aduceau cu ele începutul unei zile de cuptor. 

Curgea o lumină limpede şi rece ca apa unui izvor, punând întreg peisajul, pentru o 

fracţiune de secundă, sub o gheată în care zările îndepărtate aveau şi ele limpezimea unui 

colţ de basm rupt de realitate. 

Sub atingerea fină a unei uşoare şi eterne adieri,simţită numai de ele, florile se 

clătinau încet pe tulpinile lor subţiri şi înalte, în străfulgerări de roşu, alb şi auriu. 

Pe alocuri, cicoarea domina puternic,iradiind un abur albastru ca un voal 

împotriva soarelui arzător. 

Departe, în singurătaţi adânci, munţii cei din urmă - aproape nori albtranslucizi 

în gloria infinitului se ridicau de nicăieri, parcă din ce în ce mai mari şi 

ascuţiţi, încremenind apoi sub clopotul cerului sprijinit de orizont. 

La amiază, ploaie măruntă şi rece.Tăcere pretutindeni. Parcă n-a fost niciodată 

sunet şi viaţă. 

Aplicaţii 

Redactează un text descriptiv, de minimum 150 de cuvinte, pornind de 

la următorul fragment: 

Ploaia începu să cadă în stropi mari, tunetele începură să răsune de-a lungul 

văii cu nişte zguduituri puternice şi tot mai puternice; fulgerele sfâşiau mai în lung, 

pe-ntrecute noaptea căzu în pripă. 

(Moara cu noroc, I.Slavici) 


prezinți un peisaj marin. 





Răsărit de soare la mare 

Introducere (precizăm locul care va fi descris şi momentul din zi/anotimpul sau alt 

reper temporal. În plus, o imagine ne poate introduce în atmosfera peisajului). 

Poate că niciodată natura nu mă încântă atât de mult ca atunci când merg la mare… 

Când geana zilei abia mijea, iar pleoapele mele încă musteau de somn, m-am trezit 

brusc în mijlocul unui miraj și nu știam de-i vis ori realitate. 

Răsăritul soarelui apăruse peste marea albastră, care se aşternea în faţa 

ochilor cu o lumina puternică, iar ceaţa uşor-uşor se pregătea să plece. Ajuns la 

malul mării, am devenit dintr-o data visător, privind către întinderea nesfârşită, 

unde fantasmele păreau că prind contur. 

a) planul depărtat-perspectiva din care privim peisajul. 

Vedeam cum în depărtare, o barcă, precum o jucărie abandonată, părea să 

stea în loc. Parcă nici marea nu se mai vedea prea bine, iar apa începea să prindă 

diferite culori. 

b) planul apropiat 

Mirosul sărat al apei şi jocul valurilor parcă mă purtau în alte lumi, iar 

câteva scoici colorate, aruncate pe mal, se jucau cu picioarele mele. Razele 

soarelui erau îndrăzneţe şi şi-au făcut loc pe bolta cerească, străpungând-o. Pe 

plajă, insectele, pescăruşii sau păsările se perindau bucuroase făcând zarvă, încât 

vocile oamenilor abia se mai auzeau. 

Se reia o imagine/un detaliu care subliniază o anumită perspectivă, cea mai 

importantă în perceperea spaţiului descris. 

Parcă eram suspendat deasupra tuturor. Nisipul fin ca mătasea îmi gâdila 

tălpile, iar briza îmi şoptea ce va urma: soarele avea să pună stăpânire încet-încet 

peste întreagă suflare. Observam cum frânturi de bucurii se topeau şi se ascundeau 

în nisipul care înghiţea apa. 

Încheiere 

Marea mi-a dat impresia că natura respiră, că totul este plin de magie, 

deoarece aceasta săruta nestingherită cerul… 




TEXTUL DESCRIPTIV- NARATIV 

În textul literar, descrierea apare frecvent împreună cu naraţiunea. În 

anumite texte, contrastele dintre naraţiune şi descriere se atenuează, ajungându-se 

la construcţii mixte denumite descrieri narative. 

TEXTUL EXPLICATIV 

 

 

 

 

Textul scurt, concentrat, convingător. 

Se precizează numai datele foarte importante. 

Structură simplă. 

Sensul cuvintelor este cel de bază, pentru a nu stârni ambiguităţi. 

APLICAȚII 

Te-ai gândit cum ai putea să câştigi un venit suplimentar navigând 5 sau 10 

min/zi pe internet? 


1. Mai întâi copiază http://10bux.net/?r=julia_dumi 

2.Următorul pas e să te înscrii (Register), completând toate căsuţele. 

3. Te loghezi, după care faci click pe "Surf" şi pe link-urile care îţi apar acolo. 

Pentru fiecare site trebuie să aştepţi 30 de secunde, după care apeşi pe unul din 

codurile care se vor afişa. 

Pentru fiecare site vizitatat primeşti 0.01$. Fiecare site poate fi accesat o singură 

dată în 24h. Poţi verifica balanţa de încasări dând click pe "Stats". 

Pentru informaţii suplimentare trimiteti un e-mail. 

Cum se construiește o barcă? 

Materiale: 

■ carton ■ o scobitoare ■ lipici ■ foarfecă ■ creion ■ rigla ■ magnet 

1. Pe un carton se desenează un dreptunghi cu lungimea de 3 cm și înălțimea de 

un 1 cm. Apoi, un dreptunghi cu lungimea de 3 cm și înălțimea de 2 cm. 

Lângă acesta se desenează un pătrat cu latura de 2 cm 

2. Se decupează cu foarfeca figurile geometrice . 

3. Se înjumătățește pătratul.. Se lipește apoi de dreptunghiul mare, după model 

4. Pe o scobitoare, se lipesc dreptunghiul și cealaltă figură geometrică. 

5. Barca astfel obținută se poate plimba pe orice hartă doriți să navigați. 




CARACTERIZĂRI ALE PERSONAJELOR 

(algoritm pentru redactarea compunerii) 

Introducere 

1. Locul şi rolul personajului în operă; tipologia, relaţia cu tema 

operei. 

2. Plasarea personajului în timpul şi spaţiul operei literare. 

- 

Cuprins 

3. Realizarea portretului personajului (fizic şi moral) prin modalităţi 

de caracterizare: 

directă - de către narator 

- de către alte personaje 

- autocaracterizare / monolog interior 

indirectă 

- prin fapte 

- mediul în care trăieşte 

- acţiuni la care participă 

- tipuri de conflict 

- modul în care se exprimă (limbajul), gîndeşte 

- numele 

- îmbrăcămintea 

Alegerea secvenţelor relevante din text, prezentarea a cel puţin 

patru trăsături şi argumentarea lor cu citate din text; sublinierea 

trăsăturilor desprinse prin intermediul figurilor de stil. 

4. Simbolul, tipul reprezentat 

(Personajul X - întruchipează ... 

- simbolizează ... 

- reprezintă ... 

-transfigurează în literatură imaginea omului) 

5. Compararea (două asemănări şi o deosebire) cu personaje din alte 

opere şi galeria de personaje (arhetipuri) unde ar putea fi plasat, încadrat 

(din literatura naţională şi cea universală). 

Încheiere 

6. Sentimentele autorului / naratorului faţă de personaj. 

7. Argumentarea opiniilor proprii. 




Prâslea cel voinic 

caracterizare 

Prâslea este protagonistul basmului, personaj central, pozitiv, complex, urmărit în 

toate etapele iniţierii sale. De-a lungul basmului dezvăluie atributele eroului excepţional. 

Imaginea artistică a mezinului este construită în funcţie de indicii de timp şi de spaţiu: 

incipitul şi intriga creionează imaginea unui personaj dinamic, urmărit în mişcare, în 

stop-cadrele esenţiale ale evoluţiei lui. Traiectoria sa în basm este una iniţiatică. 

Prâslea este caracterizat direct de naratorul omniscient chiar din titlu. Personajul 

nu are nume, „prâslea” fiind un apelativ familiar, denumindu-l pe cel mai mic dintre fraţi, 

iar determinantul „cel voinic” sugerează vitejie, dându-i personajului o aură magică. Tot 

direct este caracterizat de tatăl său, care-l consideră nematurizat: ”...şi tocmai tu, un 

mucos, o să izbucnească” şi de alte personaje: pentru argintar este „un om prost şi 

trenţăros”, iar pentru fata cea mai mică „viteaz”- Tată, acesta este viteazul care ne-a 

scăpat din mâna zmeilor!”. Personajul se autocaracterizează, dovedind modestie şi 

cumpătare: „- Eu nu mă încumet... a prinde hoţi, ci zic că o încercare de voi face şi eu, nu 

poate să-ţi aducă nici un rău”. Faptele contrazic însă această opinie. Astfel, măsurile pe 

care şi le ia pentru a nu dormi, scot în evidenţă isteţimea lui Prâslea, tot aşa cum hotărârea 

de a urmării hoţul se aseamănă cu dorinţa de a-şi duce misiunea până la capăt: pleacă pe 

tărâmul celălalt, se luptă cu zmeii, eliberează fetele de împărat şi se întoarce victorios. 

Caracterizarea indirectă, rezultată din fapte, gesturi, modul de a gândi şi a acţiona, 

din relaţiile cu alte personaje. Toate desăvârşesc profilul moral al protagonistului. Drumul pe 

celălalt tărâm, acesta fiind un spaţiu al naşterii şi al regenerării, constituie o a doua treaptă a 

iniţierii lui Prâslea. Ca orice om, Prâslea are şi defecte şi calităţi. E temător, sfios, dar se 

încurajează şi duce la bun sfârşit misiunea asumată: omorându-i pe zmei şi eliberând pe cele 

trei fete de împărat capturate de aceştia. Încrederea în victorie, vitejia, credinţa în Dumnezeu 

sunt calităţi care se relevă în această situaţie. Folosindu-şi curajul şi îndrăzneala, 

pământeanul va izbuti să-i ucidă pe zmeii mai mari, pregătindu-se pentru întâlnirea decisivă 

cu mezinul zmeilor. Vitejia şi credinţa în Dumnezeu sunt calităţile care se relevă cu această 

ocazie. Motivul călătoriei şi motivul luptei, frecvent întâlnite în basme, pun în antiteză, de 

obicei, personaje aparţinând unor lumi diferite: eroii pământului şi zmeii. 

E curajos în episoadele luptei drepte cu zmeii. Caracterizarea indirectă 

este marcată mai ales prin verbe ce joacă rolul de stop-cadru cinematografic: 

„Atunci se apucară la trântă, şi se luptară şi se luptară, până când zmeul băgă pe 

Prâslea în pământ până la glezne...”. Rămas pe tărâmul celălalt, este cuprins de 

deznădejde, iar faptele lui bune îl ajută să scape de necaz. În aceste lupte, eroul 

este ajutat de păsări înzestrate cu grai. Suntem în faţa unui episod ce dezvăluie 

relaţia specială cu păsările, iar în cazul zgripsoroaicei, cu animalul fabulos: 

mulţumind eroului pentru salvarea puilor ei, îl transportă pe tărâmul oamenilor. 

Prâslea, însă, trebuie să se confrunte şi pe tărâmul pământenilor cu răul, 

reprezentat prin fraţii mai mari. Inteligent, intuieşte gândurile fraţilor săi mai mari 

care vor „să-l piardă” şi găseşte mijlocul de a le verifica cinstea, legând de 

frânghie o piatră căreia îi pune deasupra o căciulă. Este o etapă a iniţierii când 

feciorul de împărat înţelege că pe lume sunt şi oameni răi de care trebuie să se 

ferească. O trăsătură ce conferă personajului o aură specială este capacitatea lui 

de a-i ierta pe fraţii cu comportament inuman. 




Spiritul de prevedere îl va însoţi şi când va ajunge pe pământ. Se 

angajează ca ucenic la un argintar şi aşteaptă răbdător momentul revenirii la 

palat. După ce îndeplineşte dorineţele fetei celei mici, aceasta îi divulgă 

identitatea. Cinstit, corect, generos lasă ca fraţii săi să-şi primească pedepsa de la 

forţa divină: „- Tată, eu îi iert şi pedepsa să o ia de la Dumnezeu”. 

În final, eroul maturizat, îşi primeşte răsplata însurându-se cu fata cea 

credincioasă, iar după moartea tatălui său va fi pregătit să preia împărăţia, iubit 

fiind de toţi supuşii care „se mândrea, fălindu-se, de vitejiile ce făcuse el”. 

Înzestrat cu calităţi extraordinare, Prâslea cel voinic se distinge de alte 

personaje de basm prin îmbinarea unor calităţi reale cu cele imaginare, fabuloase: 

este singurul dintre fraţi care coboară pe tărâmul celălalt, se metamorfozează întrun 

foc, înţelege graiul păsărilor şi este ajutat de acestea. 

O altă calitate specială a eroului este aceea că el reprezintă binele, constant 

triumfător în poveşti, ieşind învingător în lupta cu forţele adverse: reuşeşte să pună capăt 

mâhnirii împăratului, generată de forţele obscure ale Răului, ducând lupta până la capăt 

şi învingând în luptă dreaptă. El reprezintă tipul învingătorului. 

Supunerea la probe grele are în vedere nevoia de maturizare, condiţie 

supremă pentru titulatura de împărat. Posesor al unor astfel de calităţii, evoluând 

mai întâi în spaţiul unei împărăţii, apoi pe celălalt tărâm, revenind simetric, în 

împărăţie, într-un timp vag precizat, personajul de basm nu poate fi confundat cu 

personajul niciunei alte specii literare. 

TEXTUL DE OPINIE 

Textul de opinie este un text nonliterar în care autorul (de regulă, un 

specialist) își expune opiniile legate de o temă, cu scopul de a convinge cititorii de 

adevărul unei idei. 

Orice text de opinie presupune: 

• susținerea opiniei cu argumente raționale (fapte, dovezi, deducții logice) și 

emoționale (impresii); 

• utilizarea unor strategii, precum obiecția (formularea unei idei care se opune celei 

afirmate de autor, pentru a o respinge), concesia (acceptarea parțială a unei idei 

opuse), analogia (găsirea unor asemănări între propria teză și alte idei sau situații), 

examenul critic (evaluarea punctelor tari și a punctelor slabe ale opiniei) etc. 

• folosirea unor conectori pentru a evidenția ierarhia argumentelor (mai întâi…, apoi…, 

în cele din urmă…) sau legătura dintre idei: adaosul (mai mult), analogia (la fel), concesia 

(totuși, cu toate acestea), concluzia (așa că, așadar), confirmarea (într-adevăr), 

consecința (astfel, în consecință), exemplificarea (de exemplu), explicația (pentru că, de 

aceea), obiecția, opoziția (din contră, în schimb), rectificarea (de fapt, mai bine zis) etc. 

În textele de opinie predomină structurile argumentative și explicative, dar 

pot exista și secvențe de dialog fictiv (de exemplu, dacă autorul se raportează la 

publicul cititor sau dacă discută în contradictoriu cu un eventual adversar de idei) 

sau structuri narative și descriptive, cu rol de exemplificare. 




Structură: 

I.Formularea ipotezei (un alineat): 

 

 

 

 

 

SCHEMĂ 

Consider că ……….., fiindcă…; 

Opinia lui…. surprinde una dintre problemele/temele întâlnite în…; 

Afirmaţia lui … mi se pare semnificativă, dovedind o profundă 

înţelegere a fenomenului……. 

Consider că afirmaţia scriitorului...., conform căreia.........are o 

bază reală, deşi pot exista unele rezerve în această privinţă. Totuşi, 

putem afirma că...; 

Afirmaţia conform căreia…..o consider adevărată, deoarece…… 

II. Susţinerea argumentelor ( argumente pro sau contra) 

- În primul rând, .................................................................................................... 

- În al doilea rând, ................................................................................................. 

- La fel se întâmplă…............................................................................................. 

- Este adevărat că…….......................................................................................... 

- În plus, pot afirma că…...................................................................................... 

- Pe de o parte, …...................................................................................................... 

- Pe de altă parte, ….................................................................................................. 

III. Formularea concluziei( un alineat) 

Prin urmare, ........................ 

În concluzie, ………………. 




TEXT DE OPINIE 

Alessia: Un leneş se scuză mereu că nu a avut noroc. 

Ipoteză: Sunt de părere că afirmaţia Alessiei potrivit căreia leneşul sau 

incapabilul se justifică întotdeauna dând vina pe noroc, este adevărată. 

Argument 1 

Cred că norocul depinde în mare 

măsură de felul nostru de a fi, de 

ceea ce întreprindem noi. 

Argument 2 

Sunt de părere că norocul nu vine de 

unul singur şi nici nu ţi-l dăruieşte 

cineva. De noi depinde cât de norocoşi 

suntem sau nu în viaţă pentru că norocul 

trebuie creat prin muncă şi perseverenţă. 

De exemplu, nu poţi da vina pe 

noroc sau pe ghinion dacă nu ai 

învăţat suficient şi ai luat o notă 

mică. O atitudine pasivă, leneşă, 

fără dorinţa de a realiza ceva, 

aşteptând doar ca norocul să fie 

de partea ta, cu siguranţă nu îţi 

va garanta succesul la școlă. 

Concluzie: În concluzie, norocul fiecăruia depinde de felul său de a fi. 

Dacă ne implicăm în ceea ce facem ne vom considera norocoşi./ 

Prin urmare, norocul ţi-l faci cu mâna ta. 




CEREREA 

 

 

 

 

 

Cererea este un tip de text prin care cineva adresează oficial o 

solicitare unei persoane dintr-o instituție. 

O cerere conține trei părți, fiecare cu elementele sale specifice: 

Partea inițială sau adresarea, cu menționarea funcției persoanei 

căreia îi este destinată cererea; adresarea se plasează centrat, la 

aproximativ 10 cm de marginea de sus a paginii, spațiu rezervat 

pentru notarea rezoluției; 

Cuprinsul cererii, cu două paragrafe; în primul sunt precizate: 

numele complet al solicitantului (in formula „Subsemnatul, 

prenume + nume de familie, …―), statutul solicitantului, cu date 

generale de identificare, și scopul cererii (ce solicită petiționarul); 

al doilea paragraf cuprinde o explicație, o motivație pentru cererea 

formulată; 

Partea finală, în care se precizează: pe același rând, data la care a 

fost redactată cererea, în partea stangă, după text, și semnătura 

petiționarului, în partea dreaptă; în partea de jos a foii, în stanga, 

este menționată persoana căreia i se adresează cererea, cu funcția 

pe care o deține în cadrul instituției 

Domnule Director, 

Subsemnatul, ………………………............................, elev în clasa 

………………. la Școala …………………………….., vă rog să-mi aprobați 

eliberarea unei adeverințe din care să reiasă că sunt elev. 

Menționez că adeverința îmi este necesară pentru a mă putea înscrie la 

Clubul de Teatru din localitate. 

Data ……......…….....……… 

Semnătura ……......…….....……… 

Domnului Director al Școlii Nr. .......... din ................................. 

APLICAȚII 

Scrie o cerere adresată unui director de teatru, în care îi soliciți 

să îţi împrumute costume pentru un spectacol organizat de 

școală. 




EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU 

ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a 

Anul școlar 2020 – 2021 

Limba și literatura română 

Toate subiectele sunt obligatorii. 

Se acordă zece puncte din oficiu. 

Timpul de lucru efectiv este de două ore. 

SUBIECTUL I 

70 de puncte 

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor 

formulate: 

Textul 1 

Da, undeva, departe, în oraşul său, Petruș, băiețașul cu ochi sclipitori şi cu 

nasul cam cârn, nu-l uitase pe Fram. 

A auzit şi el că directorul Circului Struțki l-a trimis îndărăt, în ghețurile unde se 

născuse. Iar de-acolo, din oraşul unde vântul şi ploile n-au smuls încă toate afișele vechi 

de pe ziduri, Petruș îl urmărește în vremea aceasta cu gândul şi cu închipuirea. 

Poate că nu l-au uitat nici alți copii, din alte nenumărate târguri prin care a 

cutreierat Circul Struțki cu Arca lui Noe, plină de elefanți, de tigri, de lei, de şerpi, de 

maimuțe! Poate că mai istorisesc şi acum hâtrele lui năzdrăvănii! Poate că un puștan mai 

mucalit încearcă şi acum să-l imite cum saluta, cum știa să cânte din armonică şi cum 

poftea luptătorii în arenă, să-şi măsoare puterile cu dânsul, la trântă voinicească. 

Dar Petruș nu se mărginise numai la asemenea șăgalnice amintiri. Pentru el 

amintirile nu erau numai prilej de ghidușii şi de hazuri. 

De dragul lui Fram se așternuse în toată legea la citit felurite cărți despre urși 

albi şi despre expedițiile polare. 

Sfârșea una şi începea alta. Pe urmă, se întorcea din nou la cele pe care le-a mai 

citit. Iar a doua zi, povestea cu mare aprindere prietenilor aceste peripeții. 

Fetița cu părul bălai şi cu ochii albaștri, nepoata fostului profesor, se ținuse de 

cuvânt. Vorbise cu bunicul, luând povestea pe departe, cu mici şi nevinovate șiretlicuri. 

— Bunicule, mai ții minte pe băiatul de lângă noi, de la circ, din seara 

reprezentației de adio? 




— Ei? Ce-i cu dânsul? 

— Grozav l-a mai amărât pe el tot ce s-a întâmplat atunci cu Fram!... 

— Mi-a părut rău şi mie... Asta-i tot? 

— Mai este ceva cu dânsul. 

— Ce anume? 

— Grozav îi mai place lui să citească istorii despre urşi albi şi despre 

călătoriile la poli... 

— Foarte frumos pentru el. Am văzut eu că are o privire de băiat deştept. 

— Da, dar nu are cărți, bunicule! […] și eu i-am făgăduit să-i capăt de la mata. 

Am făcut rău? 

— Ai făcut bine. Foarte bine... Dar știi cum îl cheamă? 

— Petruș! […] 

— M-am temut să nu te superi, bunicule! 

— Când m-am supărat eu când vine cineva să-mi ceară cărți. […] 

Petruș s-a înfățișat la ușă a doua zi. Şi fostul profesor, bătrânul pensionar, după 

ce a stat puțin de vorbă, îl îndemnă: 

— Haidem sus, în bibliotecă, să alegem împreună ce-ti doreşte inima... 

Astfel a căpătat Petruș cele dintâi cărți despre urșii albi şi despre expediţiile 

polare. Şi astfel, citind mereu, a ajuns un „adevărat specialist‖, cum îl necăjește mai 

în glumă, mai în serios, Mihai Stoican, tatăl său, când îl zărește cu cartea în mână 

şi cu nasul în carte. 

— Ei, Petruş, ai ajuns la pol sau încă nu? 

— Mai am, tată, până s-ajung! Acum de-abia citesc însemnările lui Nansen... 

— Bine, bine! Povestește-mi şi mie câte ceva, domnule specialist! îl 

îndemna deseori Mihai Stoican. 

Petruş n-aştepta să fie rugat de două ori. Era gata cu povestirile. 

Într-adevăr, câte cărți n-a citit şi câte peripeții nu poate istorisi el acum? De câte 

ori nu vestește plin de îndârjită hotărâre că n-are să se lase până ce nu va ajunge şi el în 

ghețurile polare! 

— Petruş, nu te culci? îl întreabă uneori mama. 

— Încă puţin, mamă! Mai am de isprăvit un capitol. 

— Vezi, ai grijă să stingi lampa! […] 

După ce şi-a terminat lecțiile pe a doua zi, Petruș rămâne câteodată, până 

târziu, cu coatele amorțite pe masă, citind la lumina lămpii istoria expedițiilor 

polare din cele mai vechi timpuri. Uită atunci de joacă, de alte cărți, uită chiar şi de 

paharul cu ceai care-l așteaptă pe sobă. Tot ce e în jurul său parcă se depărtează şi 

se cufundă în zare, ca sloiurile care lunecă acolo, în mările reci, pe apele verzi. 

Nu mai aude nici ploaia, nici vântul bătând în fereastră. Nu mai aude lătratul 

somnoros al lui Lăbuș, câinele din curte. Nici huruitul roților nu-l mai aude, când 

trece o birjă târzie în noapte, pe stradă. 

El e cu gândul şi cu închipuirea dincolo de zidurile casei, dincolo de casele 

orașului, dincolo de hotarele țării, dincolo de munți şi de mări. 

Călătorește împreună cu expedițiile polare în ținuturile ghețurilor veșnice. 

Tremură de ger cu eroii acelor fapte mărețe. Rabdă de foame cu dânșii, se târâie cu 

dânșii prin troiene şi vifore, orbit de talazurile ninsorii. Lăcrimează cu dânșii când 




au îngropat sub o lespede de sloiuri un tovarăș răpus de istoveală, de frig. Şi, odată 

cu dânșii, scoate un chiot de bucurie când, biruind toate vrăjmășiile, au ajuns la un 

liman, la un țărm necunoscut, ca să înfigă steagul pe creasta unei stânci ori în 

mijlocul unei banchize, unde nu mai călcase picior omenesc. 

Deasupra mesei de lucru se află bătute în perete două hărți alăturate. 

Le-a mărit cu mâna lui, după hărțile din cărți şi din atlase. 

Una înfățișează Oceanul Înghețat de Nord, cu toate mările, țărmurile şi 

ostroavele de acolo. Cealaltă, Oceanul Înghețat de la Polul Sud. [...] 

Acum cunoaşte şi el adevărata istorie a lui Fram, celălalt Fram, vestitul vas cu 

care a străbătut Nensen oceanul și mările de la Polul Nord și cu care Roald Amundsen 

a plecat să descopere Polul Sud. 

Cezar Petrescu, Fram, ursul polar 

Muzeul Fram (Norvegiană: Frammuseet) 

este un muzeu construit în amintirea explorării 

norvegiene din zona polară. Este situat în peninsula 

Bygdøy din Oslo, Norvegia, într-o zonă în care se 

mai găsesc alte câteva muzee, printre care se 

numără Muzeul Kon-Tiki, Muzeul Norvegian de 

Istorie Culturală, Muzeul Navelor Vikinge și 

Muzeul Maritim Norvegian. 

Muzeul a fost inaugurat în 20 mai 1936, în 

cinstea explorărilor polare și a celor trei mari 

exploratori norvegieni – Fridtjof Nansen, Otto 

Sverdrup și Roald Amundsen. De asemenea, muzeul 

conține imagini cu fauna din regiunile polare, ce 

surprind animale, precum urși polari și pinguini. 

În centrul Muzeului Fram este expusă nava 

originală Fram. Interiorul original este intact, iar 

vizitatorii pot intra înăuntru ca să îl vadă. Nava a 

fost proiectată și construită de Colin Archer pe 

baza unor instrucțiuni provenite de la exploratorul 

Fridtjof Nansen, care a plătit construcția navei cu 

un ajutor venit de la guvernul Norvegiei și cu o 

finanțare privată, în 1891. 

În mai 2009, Muzeul Maritim Norvegian, 

împreună cu Muzeul Fram, au fost de acord ca 

acesta din urmă să găzduiască expoziția Gjøa. 

Muzeul Fram 

Gjøa, prima corabie care a 

navigat prin pasajul de nord-vest. 

Roald Amundsen și un echipaj format din șase persoane au traversat pasajul de 

nord-vest la bordul navei Gjøa într-o călătorie de trei ani, care s-a încheiat în 1906. 

adaptare după www.wikipedia.ro 

A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textul dat. 




1. Notează alte două specii de animale, pe lângă urșii polari, existente în manejul 

Circului Struțki. 

2 puncte 

2. Primele cărți despre urșii polari pe care le-a citit Petruș provin de la 

a) directorul Circului Struțki. 

b) Mihai Stoican. 

c) nepoata profesorului. 

d) profesorul pensionar. 

Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: 

2 puncte 

3. Exploratorii au călătorit cu nava Fram 

a) doar în expediția la Polul Nord. 

b) doar în expediția la Polul Sud. 

c) în expedițiile la cei doi poli. 

d) în traversarea pasajului de nord-vest. 


2 puncte 

4. În fragmentul extras din romanul Fram, ursul polar de Cezar Petrescu se 

evidențiază 

a) bucuria spectatorului. 

b) demnitatea umană. 

c) dorința de cunoaștere. 

d) respectul față de adulți. 


2 puncte 

5. Notează „X‖ în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau 

incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte 




Enunț Corect Incorect 

Toți copiii din târgurile prin care trecuse Circul Struțki 

își amintesc de Fram. 

Mihai Stoican este convins că fiul său este un specialist 

în expedițiile polare. 

Hărțile din camera lui Petruș au fost desenate de el 

însuşi. 

Nepoata bătrânului profesor îl abordează direct pe bunicul 

său în ceea ce priveşte dorinţa lui Petruș de a se informa. 

Construirea navei Fram a fost finanțată și de guvernul 

Norvegiei. 

Expoziția Gjøa a fost găzduită de Muzeul Fram. 

6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de 

mai jos: 

a) „— Petruș, nu te culci? îl întreabă uneori mama. 

— Încă puţin, mamă! Mai am de isprăvit un capitol. 

— Vezi, ai grijă să stingi lampa!‖ 

b) „De asemenea, muzeul conține imagini cu fauna din regiunile polare, ce 

surprind animale, precum urși polari și pinguini.‖ 

6 puncte 

7. Prezintă, în cel puţin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul 

conținutului, între fragmentul din romanul Fram, ursul polar de Cezar Petrescu și 

fragmentul extras de pe Wikipedia. 

6 puncte 

8. Crezi că prin lectură Petruș participă indirect la expedițiile despre care citește? 

Justifică-ți răspunsul, în 50 – 80 de cuvinte, valorificând textul dat. 

6 puncte 




9. Asociază fragmentul din Fram, ursul polar de Cezar Petrescu cu un alt text 

literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, în 50 – 80 de cuvinte, prezentând o 

asemănare și o deosebire dintre ele. 

6 puncte 

B. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos. 

1. Încercuiește silaba accentuată din cuvintele „măcar‖ și „oceanul‖. 

2 puncte 

măcar 

oceanul 

2. Fac parte din acelaşi câmp lexical toate cuvintele din seria 

a) atlas, bibliotecă, capitol, carte. 

b) afiș, arenă, circ, hărți. 

c) banchiză, ghețuri, a îngheța, sloi. 

d) mâine, noapte, zi, veșnic. 


2 puncte 

3. Rescrie enunțul „Interiorul original este intact.‖, înlocuind cuvântul interior cu un 

antonim și cuvântul intact cu un sinonim. 

4 puncte 

4. Transcrie din fragmentul de mai jos trei substantive aflate în cazuri diferite, pe 

care le vei preciza. 

6 puncte 

„― Ei, Petruş, ai ajuns la pol sau încă nu? 

— Mai am, tată, până s-ajung! Acum de-abia citesc însemnările lui Nansen.‖ 




5. Transformă construcția pasivă din enunțul „Nava a fost construită de Colin 

Archer.‖ într-o construcţie activă. 

6 puncte 

6. Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul „muzeu‖ să aibă funcția 

sintactică de complement indirect și un enunț interogativ în care pronumele 

interogativ „cine‖ să aibă funcția sintactică de nume predicativ. 6 puncte 

7. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând comentariul unui 

cititor pasionat de expedițiile polare, cu forma corectă a cuvintelor scrise între 

paranteze. 

6 puncte 

Mi- (a plăcea, modul condițional optativ, timpul prezent) să citesc jurnalele 

participanților la expedițiile polare de (care, cazul genitiv) curaj sunt 

fascinat încă din copilărie 

SUBIECTUL AL II-LEA 

20 de puncte 

Imaginează-ți că ai călătorit la Polul Nord. Redactează o notă din jurnalul tău 

de călătorie, de cel puțin 150 de cuvinte, care să cuprindă prezentarea unei emoții/a 

unui sentiment din timpul acesteia, o secvență narativă, una descriptivă și una 

explicativă. Data redactării jurnalului este 2 noiembrie 2020. 

Punctajul pentru compunere se acordă astfel: 

conținutul compunerii – 12 puncte 

redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; 

coerența textului– 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; 

corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; 

proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 

1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct) . 

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are 

minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus. 




EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A 

Anul şcolar 2020 – 2021 

Limba şi literatura română 

BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE 

Model 

Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a 

cerinţelor. 

Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în 

barem. 

Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. 

Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat 

pentru lucrare. 

În cazul itemilor obiectivi, alegerea de către elev a două variante de răspuns 

duce la anularea rezolvării exercițiului respectiv. 

Subiectul I 

70 de puncte 

A. 

1. câte 1 punct pentru notarea oricăror altor două specii de animale existente în 

manejul Circului Struțki, pe lângă urșii polari (de exemplu: „tigri‖, „lei‖) 

2 x 1 punct = 2 puncte 

2. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte 

3. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte 

4. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte 

5. câte 1 punct pentru stabilirea corectitudinii/incorectitudinii fiecăruia dintre 

enunțuri 


Enunțul 

Corect Incorect 

Toți copiii din târgurile prin care trecuse Circul Struțki își amintesc x 

de Fram. 

Mihai Stoican este convins că fiul său este un specialist în 

x 

expedițiile polare. 

Hărțile din camera lui Petruș au fost desenate de el însuşi. x 

Nepoata bătrânului profesor îl abordează direct pe bunicul său în x 

ceea ce priveşte dorinţa lui Petruș de a se informa. 

Construirea navei Fram a fost finanțată și de guvernul Norvegiei. x 


x 

6. – câte 2 puncte pentru menționarea fiecărui tipar textual din fiecare dintre 

fragmentele date: 

a) dialogat; b) descriptiv 2 x 2 puncte = 4 puncte 

– câte 1 punct pentru formularea fiecărui răspuns în câte un enunț 





7. – precizarea unei legături, la nivelul conținutului, care se poate stabili între 

cele două texte date (de exemplu: menționarea navei Fram etc.) 2 puncte 

– prezentarea legăturii precizate: prezentare adecvată și nuanțată – 3 puncte; 

schematică – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct 

3 puncte 

– respectarea numărului minim de cuvinte 1 punct 

8. – menționarea răspunsului la întrebarea dată 1 punct 

– motivarea răspunsului menționat, valorificând textul dat: nuanțat și adecvat, 

cu valorificarea textului dat – 4 puncte; schematic, cu valorificarea textului dat – 2 

puncte; tendință de generalizare, încercare de motivare, lipsa de valorificare a 

textului – 1 punct 

4 puncte 

– respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0-1 greșeli – 1 punct; 2 sau 

mai multe greșeli – 0 puncte) 

1 punct 

9. – precizarea unui alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară asociat 

fragmentului din Fram, ursul polar de Cezar Petrescu 

1 punct 

– câte 2 puncte pentru prezentarea asemănării și a deosebirii: adecvat – 2 puncte; 

simpla precizare a asemănării/a deosebirii – 1 punct 

2 x 2 puncte = 4 puncte 

– respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0-1 greșeli – 1 punct; 2 sau 

mai multe greșeli – 0 puncte) 

1 punct 

B. 

1. câte 1 punct pentru încercuirea silabei accentuate din cuvintele date (măcar; 

oceanul) 


2. a 2 puncte 

3. câte 2 puncte pentru înlocuirea corectă a fiecărui cuvânt indicat (de exemplu: 

Exteriorul original este neatins.) 


4. – câte 1 punct pentru transcrierea oricăror trei substantive (de exemplu: Petruș, 

la pol, tată, însemnările, lui Nansen) 


– câte 1 punct pentru precizarea fiecărui caz (de exemplu: Petruș – vocativ, la pol – 

acuzativ, tată – vocativ, însemnările – acuzativ, lui Nansen – genitiv) 


5. transformarea enunțului, astfel încât să existe o construcţie activă (Colin Archer 

a construit nava.) 

6 puncte 

6. – câte 2 puncte pentru alcătuirea unui enunț asertiv, în care substantivul muzeu 

să aibă funcția sintactică de complement indirect (de exemplu: Guvernul acordă 

muzeului subvenții.) și a unui enunț interogativ în care pronumele interogativ cine 

să aibă funcția sintactică de nume predicativ (de exemplu: Cine ești tu?) 


– câte 1 punct pentru corectitudinea enunțului (logică și gramaticală) 





7. câte 2 puncte pentru completarea spațiilor libere din textul dat cu forma corectă 

a cuvintelor scrise între paranteze (ar plăcea, al, căror) 3 x 2 puncte = 6 puncte 

Subiectul al II-lea 

20 de puncte 

Conținutul compunerii – 12 puncte 

− adecvarea conținutului la cerință, prin prezentarea unei călătorii la Polul Nord: 

în totalitate – 2 puncte; parțial, cu divagații – 1 punct 

2 puncte 

− notarea datei 1 punct 

− utilizarea persoanei I în redactarea notei de jurnal 1 punct 

− prezentarea unei emoții/a unui sentiment, resimțită/resimțit în timpul călătoriei: 

nuanțată – 2 puncte; schematică – 1 punct 

2 puncte 

− câte 2 puncte redactarea fiecăreia dintre secvențele solicitate (narativă, 

descriptivă, explicativă) cu respectarea tiparului textual: în totalitate – 2 puncte; 

parțial – 1 punct 


Redactarea compunerii – 8 puncte 

– marcarea corectă a paragrafelor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 

1 punct 

– coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct 

– proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct 

– corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct 

– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct 

– proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct 

– respectarea normelor de ortografie (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 

puncte) 

1 punct 

– lizibilitate 1 punct 

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea 

are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus. 




MODEL DE REZOLVARE 

Rezolvări posibile/ Sugestii metodologice 

Subiectul I, A 

Competențe generale: Receptarea textului scris de diverse tipuri 

1. Exemplu de răspuns: Alte două specii de animale care existau în 

manejul circului Struțki, pe lângă urși polari, sunt ,,elefanți‖ și „tigri‖. 

Răspunsul trebuie căutat în textul literar 1. 

Trebuie să citești cu atenție textul și să subliniezi cu creionul 

pasajele care te vor ajuta la identificarea răspunsurilor corecte! 

Eu te sfătuiesc să formulezi răspunsul în enunț (chiar dacă în cerință 

nu este menționat acest fapt)! 

2. Litera corespunzătoare răspunsului corect: d 



pasajele care te vor ajuta la corelarea informaţiilor explicite din 

textul literar! 

3. Litera corespunzătoare răspunsului corect: c 

Răspunsul trebuie căutat în textul literar 1 


pasajele care te vor ajuta la corelarea informaţiilor explicite şi 

implicite din textul literar! 

4. Litera corespunzătoare răspunsului corect: c 


Trebuie să citești cu atenție textul și să identifici ce temă se 

evidențiază, corelând informațiile implicite din textul literar! 

5. 

Enunțul 

Toți copiii din târgurile prin care trecuse Circul 

Struțki își amintesc de Fram. 

Mihai Stoican este convins că fiul său este un 

specialist în expedițiile polare. 

Hărțile din camera lui Petruș au fost desenate de el 

însuşi. 

Corect Incorect 

x 

x 

x 




Nepoata bătrânului profesor îl abordează direct pe 

bunicul său în ceea ce priveşte dorinţa lui Petruș de 

a se informa. 

Construirea navei Fram a fost finanțată și de 

guvernul Norvegiei. 


x 

x 

x 

 

 

Enunțurile corecte sau incorecte trebuie căutate în cele două texte 

(primele patru în textul 1 si următoarele două în textul 2. 


pasajele care te vor ajuta la identificarea răspunsurilor corecte! 

6. Exemplu de răspuns: În primul fragment tiparul textual este dialogat. 

Ȋn al doilea text tiparul textual este descriptiv. 

Trebuie să recunoști tiparele textuale folosite în cele două texte! 

Amintește-ți tipurile de tipare textuale de structurare a ideilor: 

narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ 

7. Exemplu de răspuns: Cele două fragmente („Fram, ursul polar‖ de Cezar 

Petrescu și fragmentul extras de pe Wikipedia) conțin referiri la nava „Fram‖. 

În primul text, se relatează că vestitul vas a străbătut mările și oceanele 

de la Polul Nord și a fost în expediția de la Polul Sud. În al doilea text se 

amintește că nava se află în centrul muzeului „Fram”, din Norvegia, 

Oslo. 

Compară cele două celor două texte, fragmentul din romanul „Fram, 

ursul polar‖ de Cezar Petrescu și fragmentul extras de pe Wikipedia! 

Prezintă o legătură între cele două texte care se poate stabili, la 

nivelul conținutului! 

8. Exemplu de răspuns: Cred că Petruș participă indirect la expedițiile 

despre care citește. E frumos să faci călătorii, expediții, în realitate, însă, 

uneori nu trebuie să să pleci de acasă ca să explorezi lumea. Petruși 

trăiește explorări interioare. Stă în camera lui, dar este cu închipuirea 

dincolo de casa sa, de oraș și chiar de hotarele țării. Își imaginează că 

este alături de eroii expedițiilor polare și trăiește fiecare moment de 

bucurie, de suferință sau de biruință. 

Îţi vei formula opinia referitoare la mesajul textului, folosind o 

formulă specifică: Cred că...Opinia mea este că...,părerea mea este 

că..., consider că... 




 

Te vei referi la ideea centrală care se desprinde din textul dat, 

evidenţiată cu ajutorul temei si a sentimentului predominant. 

9. Exemplu de răspuns: Fragmentul extras din romanul „Fram, ursul 

polar‖ de Cezar Petrescu se poate compara cu povestirea „Cum e lumea‖ 

de Veronica D. Niculescu. Cele două fragmente au ca temă călătoria în 

necunoscut. Călătoria este o formă de a descoperi lumea și mulți 

scriitori o abordează în operele lor. În timp ce în „Cum e lumea‖ puiul de 

urs pornește într-o călătorie și află lucruri noi despre sine și despre 

ceilalți, Petruș explorează teritorii imaginare. 

Atenție! Trebuie să comparai fragmentul extras din romanul „Fram, 

ursul polar‖ de Cezar Petrescu cu un alt text literar studiat sau 

citit ca lectură suplimentară, prezentând o asemănare și o 

deosebire dintre ele. (sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii) 

Compararea celor două texte: Fragmentul extras din romanul 

„Fram, ursul polar” de Cezar Petrescu se poate compara cu 

povestirea „Cum e lumea” de Veronica D. Niculescu. 

O asemănare: Cele două fragmente au ca temă călătoria în 

necunoscut. Călătoria este o formă de a descoperi lumea și mulți 

scriitori o abordează în operele lor. 

O deosebire: În timp ce în „Cum e lumea” puiul de urs pornește 

într-o călătorie și află lucruri noi despre sine și despre ceilalți, 

Petruș explorează teritorii imaginare. 

Subiectul I, B 

Competențe generale: Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii 

în procesul comunicării orale şi scrise 

1. mă-car 

o-cea-nul 

Desparți cuvintele în silabe și încercuiți silaba accentuată. 

Amintește-ți că accentul este pronunțarea mai intensă a unei 

silabe din cuvânt ! 

2. Litera corespunzătoare răspunsului corect: a 

Amintește-ți definiția câmpului lexical! Câmpul lexical este 

format din toate cuvintele care aparțin aceluiași domeniu și sunt 

înrudite semantic, sinonimele lor, derivatele lor, expresii. 

Atenție! Cuvintele care alcătuiesc un câmp lexical reprezintă 

toate aceeși parte de vorbire! 




3. Exteriorul original este neatins. 

Amintește-ți definiția antonimelor și sinonimelor! 

Antonimele sunt cuvintele cu formă diferită și cu sens opus. 

Sinonimele sunt cuvintele cu formă diferită și cu sens identic sau 

asemănător. 

4. Substantivele din fragmentul dat sunt: Petruș (caz vocativ), la pol 

(caz acuzativ), tată (caz vocativ), însemnările (caz acuzativ), lui 

Nansen (caz genitiv) 

Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumește 

nume de obiecte (ființe, lucruri, fenomene ale naturii, însușiri, 

sentimente, stări sufletești, acțiuni, relații dintre oameni). 

Cazul este forma pe care o ia substantivul pentru a exprima 

legătura sa cu alte cuvinte din propoziție. În limba română 

sunt cinci cazuri: nominativ, acuzativ, dativ, genitiv și 

vocativ. 

5. Exemplu de răspuns: Colin Archer a construit nava. 

Atenție la transformarea construcției pasive într-o construcție 

activă! 

Într-o construcție verbală activă, subiectul este autorul 

acțiunii exercitate asupra unui obiect. 

Într-o construcție verbală pasivă, subiectul suportă acțiunea 

făcută de autorul ei. 

6. Exemplu de răspuns: Am donat muzeului colecția de tablouri. Cine 

esti tu? 

Amintește-ți! Enunțul asertiv este un enunț informativ, ce 

exprimă o informație. 

Enunțul interogativ - cere informații, și are o intonație 

specifică. 

7. Răspuns: Mi-ar plăcea să citesc jurnalele participanților la 

expedițiile polare de al căror curaj sunt fascinat încă din copilărie. 

Completați cu atenție cuvintele, respectând forma corectă 

indicată între paranteze! 




Subiectul al II-lea 

Competențe generale: Redactarea textului scris de diverse tipuri 


Ziua 32, miercuri, 2 noiembrie 2020 ora 8:30 

Călătoria de care vreau să îți vorbesc a început cu plecarea din portul 

Tomis și a continuat până la intrarea în Oceanul Essos de la Polul Nord. Acum, 

când nava Fram s-a așternut la drum, sub cerul plumburiu, fiecare om de pe 

corabie s-a dus la treaba lui: eu, căpitanul, scriu jurnalul de bord, David și 

Kamal sunt pe puntea superioară și supraveghează nava iar Vlad și Davian se 

află jos, în camera motoarelor, asigurându-se că totul funcționează bine. 

Nu se mai zărește în fundul orizontului decât un nor lung și îngust, care se 

face nevăzut. Soarele rece apare din valuri; razele lui albe lunecă pe fața apei și o 

cuceresc, luând lumea în stăpânire. În curând o să se vadă țărmul cel mult visat și 

apa oceanului, pierdută în întunericul ghețurilor, capătă o privire îngrozitoare. 

Eu și echipajul meu suntem primii superoameni care vor ajunge la 

Polul Nord, în ținuturile Gheții Veșnice. Suntem fericiți că am plecat la 

drum împreună și că suntem părtași la cea mai bogată experiență a vieții 

noastre. Oamenii ne-au încredințat acestă misiune și nu vrem să-i 

dezamăgim. Alături de prietenii mei voi trai întâmplări care merită să fie 

povestite și pe care le voi încredința jurnalului meu de călătorie. 

Până în prezent s-au întreprins puține încercări de a ajunge pe 

tărâmurile de gheță și mulți exploratori s-au împotmolit între sloiurile 

albastre. Aceste eșecuri au fost din cauza temperaturilor ce variază între -43° 

și 0°, ceea ce favorizează persistentă gheții la suprafața mării. În plus, este 

un tărâm al zăpezii, greu de cucerit, fiind punctul de intersecție al forțele 

întunecate care își adună puterile împotriva oamenilor. 

Sper ca drumul să fie un succes pentru că avem cu noi totul ca să ne 

întoarcem victorioși: un superechipaj, voință de neclintit, iar Fram, o 

capodoperă a navelor moderne, înaintează cu viteză printre sloiurile de 

gheață, în marile reci, pe apele verzi. 

Și firul gândurilor mă poartă oamenii din țara mea care așteaptă ca noi, 

exploratorii ținuturilor întunecate de la Polul Nord, să ne întoarcem. 

Atenție la conținutul compunerii! 

- Jurnalul este o scriere subiectivă, discursul realizându-se la persoana 

I, de tip confesiune. 

- Trebuie să prezinți, în interiorul compunerii tale o emoție sau un 

sentiment, resimțită/resimțit în timpul călătoriei 

- În compunerea ta trebuie să se regăseacă o secvență narativă, una 

descriptivă și una explicativă. 




PARTEA A II-A 

APLICATIVĂ 




SUBIECTUL I 

VARIANTA NR. 1 

70 de puncte 


formulate. 

Textul 1 

Domnișoara Mițu Domnica: patru ani. Domnul Baruțu Iosif: trei ani. 

Se sărbătoresc patru ani de naștere și un an de botez. Baruțu își amintește 

de preot și crede că mai vine o dată să-l scufunde în cazanul rece. Îl caută 

din ochi, și posomorârea îi umflă nasul și-i face un zbenghi cu o zgâire a 

frunți. Ar vrea să ofteze. Mama stă pe canapea, cu fata la dreapta și cu 

băiatul în stânga. Fata ține în brațe o păpușă nouă; băiatul are un automobil. 

Mițu:Te iubesc, mama. 

Baruțu: Eu te iubec. 

(Mițu și Baruțu nu admit niciun și în declarațile lor. Ei sunt " Aut 

Caesar, aut nihil") 

Mama: Eu vă iubesc pe amândoi și voi sunteți copiii mei cuminți. 

Mițu: Baruțu nu e cuminte. A dat cu mingea în supă, pe mașină. 

Baruțu: Miciu nu e cuminte. A a'uncat ... a sticat ... a spaht... 

Mama: Tu cauți, Baruțule, o minciună. Mițu n-a facut nimic. 

Mițu: Nici nu te-am spus că ai tras iepurele de coadă și a ieșit. 

(Buza-n jos a lui Baruțu. Capul plecat. Se uită pe subt sprâncene. E 

vinovat) 

Mama: Nu e nimic. Azi de ziua voastră, treacă-meargă. Mama nu vă ceartă. 

O să vie musafirii. Le ieșiți înainte fiecare, dați mâna, îngenunchiați nițel, 

cum v-am arătat și ziceti " Poftiți". Haide, să vedem dacă mai țineți minte? 

Eu viu pe ușă, sunt o cucoană, și voi mă primiți. 

Mițu: Vreau eu să fiu cucoana. Tu, Baruțu, faci un compliment. 

Baruțu: Vreau să fiu cucoana eu. Nu fac un compliment. 

Mițu: Tu nu ești o cucoană. Tu ești un prost. 

Baruțu ( țipând subit) : Jice că sunt un post. 

Mama: Iar vă certați ... V-am spus că de ziua voastră nu ne certăm. 

Baruțu: Miciu scoate limba la mine și-mi face semn că sunt un post. 

Mițu: El a scos limba la mine. 

(Mama prinde pe Baruțu cu limba afară. Confuz, el nu mai cutează săși 

tragă limba îndărăt.) 

Mama: Te-am prins! Dacă n-ar fi ziua ta de botez, te-aș pune la colț, să te 

înveți minte. 

(Baruțu și-a băgat limba la loc, își rotește ochii și nu mai știe ce să zică. 

Scoate un suspin.) 

Mițu: Iar ni s-au înecat corăbiile cu pisici... 




Baruțu (vexat) : Jice că iah ni s-au înecat cohăbiile cu pisici. 

Mama: Ce vezi rău în asta? S-au înecat corăbiile, dar pisicile au scăpat. 

(Baruțu râde gândindu-se cum au înotat pisicile) 

Baruțu ( ciulind urechile) : A sunat! Auzi! A sunat... 

Mama: A căzut o furculiță la bucătărie. Nu a sunat nimeni. 

(Mițu râde) 

Baruțu: Miciu râde. 

Mițu:Cum să nu râd? A căzut o furculiță și el crede că a sunat. 

( Baruțu plânge, batjocorit, și arată pumnul) 

Mițu: Acum arată pumnul și zice că mă bate. 

Mama: Mițu e mai mare ca Baruțu și nu stă frumos, Baruțule, să-i arăți 

pumnul. 

(Tudor Arghezi, Cartea cu jucării) 

Textul 2 

Micuţa Laura avea doi anişori când bunicul ei i-a oferit o bucăţică de 

ciocolată. Aceasta a băgat-o repede în gură şi a continuat să se joace. Mama 

a realizat că fetiţa ei a uitat să spună ―mulţumesc‖, aşa că s-a aplecat spre ea 

şi i-a şoptit la ureche: „Ce-i spui bunicului, Laura?” 

Laura zâmbi. Se ridică şi, cu mâinile întinse spre bunicul, spuse: ‖Mai 

vleau, te log!.‖ 

Mama şi bunicul abia se puteau abţine să nu râdă. Laura era prea micuţă 

ca să-şi aducă aminte să spună „mulţumesc” de fiecare dată. Spusese totuşi 

„te rog”, aşa că bunicul a recompensat-o cu o altă bucăţică de ciocolată. 

„Uite încă o bucăţică pentru că ai spus aşa de frumos!‖ zise 

acesta cu o strălucire în privire.” Iar acum e rândul tău să spui 

!” 

„Mulsumesc, bunu!”. Laura îi îmbrăţişă picioarele şi plecă să se joace cu 

păpuşile ei. Câteva minute mai târziu, le dădea acestora să mănânce bucăţele 

de carton. „Nu uitasi să spunesi mulsumesc!”, le spunea ea binevoitoare, 

„mai ales când vă dau ciocolată‖. 

(Preluat din Karen Holford, Cum să creşti copii fericiţi) 





1. Notează alte două personaje, pe lângă Mițu Domnica, existente în textul 1. 

2 puncte 

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile 

din textul 1. 

Mițu nu îl pârăște mamei pe Baruțu atunci când acesta 

a. a scos limba. 

b. a dat cu mingea în supa de pe mașină. 

c. a înecat corăbiile. 

d. a tras iepurele de coadă. 

Răspuns corect: 

2 puncte 


din textul 1. 

Familia Arghezi sărbătorește 

a. patru ani de la nașterea lui Baruțu. 

b. patru ani de nașterea lui Mițu și un an de botezul lui Baruțu. 

c. patru ani de nașterea lui Baruțu și un an de botezul lui Mițu. 

d. patru ani de nașterea lui Mițu. 

. 


2 puncte 


din textul 1. 

În fragmentul extras din Cartea cu jucării de Tudor Arghezi se evidențiază 

a. invidia dintre frați. 

b. asprimea educației părintești. 

c. vârsta inocentă a copilăriei. 

d. respectul față de adulți. 


2 puncte 





incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informaţiile din cele două texte. 6 puncte 

ENUNŢ 

CORECT INCORECT 

Mițu este mai mare decât Baruțu cu trei ani. 

Mițu nu vrea să fie o cucoană. 

Baruțu plânge când aude că sora sa spune că iarăși li 

s-au înecat corăbiile. 

Mama îl vede pe Baruțu când scoate limba. 

Laura le învață pe păpușile ei să spună ,, Te 

rog!‖atunci când le dă ciocolată. 

Mama a realizat că fetiţa ei a uitat să spună 

―mulţumesc”. 

6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual identificat în fiecare dintre 

fragmentele de mai jos. 

6 punct e 

a) Mițu: Vreau eu să fiu cucoana. Tu, Baruțu, faci un compliment. 

Baruțu: Vreau să fiu cucoana eu. Nu fac un compliment. 

Mițu: Tu nu ești o cucoană. Tu ești un prost. 

Baruțu ( țipând subit) : Jice că sunt un post. 

Mama: Iar vă certați ... V-am spus că de ziua voastră nu ne certăm. 

b) Laura îi îmbrăţişă picioarele şi plecă să se joace cu păpuşile ei. Câteva 

minute mai târziu, le dădea acestora să mănânce bucăţele de carton. 

7. Prezintă, în cel puţin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la 

nivelul conținutului, între fragmentul din textul „Cartea cu jucării‖ de Tudor 

Arghezi și fragmentul preluat din Karen Holford, „Cum să creşti copii 

fericiţi‖. 

6 puncte 

8. Crezi că jocurile dintre Mițu și Baruțu sunt reprezentative pentru vârsta inocentă 

a copilăriei? Justifică-ți răspunsul, în 50 – 80 de cuvinte, valorificând textul 1. 

6 puncte 

9. Asociază fragmentul din „Cartea cu jucării‖ de Tudor Arghezi cu un alt text 




literar, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire dintre ele. 

6 puncte 


1. Marchează silaba accentuată a cuvintelor minciună şi nimic. 2 puncte 

minciună 

nimic 

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 

Seria care conține un intrus este: 

a. bucătărel, bucătar, bucătărie. 

b. strălucire, lucitor, străluci. 

c. binevoitoare, ( a) binevoi, voinicie. 

d. copilaș, copilărie, copilandru. 


2 puncte 

3. Folosește în două enunțuri verbul ,,a ieși ‖ cu sensuri diferite. 4 puncte 

4. Extrage, din fragmentul de mai jos, două clitice pronominale diferite, 

precizându-le cazul. 

4 puncte 

,,Se sărbătoresc patru ani de naștere și un an de botez. Baruțu își amintește de 

preot și crede că mai vine o dată să-l scufunde în cazanul rece‖. 

5.Transcrie, din primul text, o construcție incidentă și o construcție 

impersonală. 

6 puncte 




6. Scrie o frază alcătuită din trei propoziții, în care să existe două circumstanțiale de 

cauză coordonate prin joncțiune. 

6 puncte 

7. Completează spațiile libere cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze. 

6 puncte 

(a ști, mod conjunctiv, prezent, persoana a II-a, singular) că nu toată 

lumea are bune maniere. Nu trebuie să fii lipsit de respect cu cei din jur. Dacă îi 

respecţi pe ceilalţi, te respecţi pe tine, de fapt. ( a fi, mod 

imperativ, persoana a II-a singular) bun cu aproapele 

(adjectiv 

pronominal posesiv) şi binele făcut se va întoarce înzecit. 


20 de puncte 

Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinţi o întâmplare 

petrecută în vacanţă la bunici şi în care să inserezi o secvenţă descriptivă și una 

dialogată. 













SUBIECTUL I 


70 de puncte 


formulate. 

Textul 1 

Erau odată douăzeci și cinci de soldați de plumb și toți erau frați, fiindcă 

fuseseră făcuți dintr-o lingură veche. Ţineau pușca în mână și fruntea sus. Aveau o 

uniformă foarte frumoasă, roșie și albastră. 

Cel dintâi lucru pe care l-au auzit pe lumea asta, când s-a ridicat capacul de 

pe cutia în care ședeau, au fost cuvintele: „Soldați de plumb!‖ Cuvintele acestea lea 

rostit un băiețaș care bătea din palme de bucurie. Tocmai îi primise cadou de ziua 

lui. I-a scos și i-a înșirat pe masă. Toți semănau leit între ei, unul singur era puțin 

mai altfel: avea numai un picior, pentru că fusese făcut cel din urmă și nu mai 

ajunsese plumbul; dar, deși avea numai un picior, stătea tot așa de drept ca și 

ceilalți cu două picioare și tocmai el avea să facă cele mai mari isprăvi. 

Pe masa pe care stăteau ei înșirați mai erau o mulțime de jucării; era mai cu 

seama un castel de hârtie de toata frumusețea. Pe ferestre puteai să te uiți înăuntru 

și să vezi toate încăperile. În fața castelului era un pâlc de copaci și în mijlocul lor 

era o oglinjoară care închipuia un lac. Pe ea pluteau și se oglindeau lebede de ceară. 

Toate jucăriile erau drăgălașe, dar cea mai drăgălașă era o fetiță care stătea în ușa 

castelului; era făcută și ea din hârtie, însă avea haine frumoase și pe umeri o 

panglică subțire și albastră, chiar ca o broboadă. Pe broboadă, drept la mijloc, era o 

stea strălucitoare, cât fața ei de mare. Fetița stătea cu brațele ridicate, fiindcă era 

dansatoare și își ridicase și un picior, dar așa de sus încât de departe soldatul de 

plumb nu vedea unde-i și credea că fata are ca și el numai un picior. 

(H.C. Andersen, Soldățelul de plumb) 

Textul 2 

May 30th, autor: Larisa 

Un alt subiect destul de discutat şi care mă macină în ultima perioadă este 

internetul şi influenţa acestuia asupra copiilor din zilele noastre. 

Internetul poate avea aspect pozitiv asupra oamenilor atunci când aceştia îl 

folosesc în scopuri nobile, care le influenţează viaţa frumos şi în urma căruia au 

ceva bun de învăţat. Însă atunci când internetul devine mai important decât relaţia 

cu familia, prietenii şi cei din jur, acesta poate fi catalogat drept ,,periculos‖. Cu cât 

accesul la internet este mai mare, cu atât mai mult acesta poate influenţa 

personalitatea copiilor din ziua de azi. 

Mulţi dintre copiii şi tinerii de azi au uitat de jocuri precum „v-aţi ascunselea‖ şi 

altele pe care eram nerăbdători să le jucăm în copilăriile noastre. Acum preferă să 

stea în faţa calculatoarelor şi să se joace jocuri online. 

De asemenea, pe lângă lipsa de socializare clasică, ,,de pe vremuri‖, accesarea 

foarte uşoară a informaţiilor poate fi un dezavantaj, deoarece nu se mai acordă 

timp căutării de informaţii în biblioteci, sau chiar se copiază referate direct de pe 




internet, fără ca măcar acestea să fie citite. 

Probleme precum lipsa de comunicare, vorbirea dificilă şi exprimarea incoerentă, 

dar şi conţinutul foarte mare de violenţă pe care îl conţin anumite știri, jocuri pe 

care tinerii le descarcă sau le accesează de pe internet arată cât de gravă este situaţia 

aceasta ce se înrăutăţeşte zi de zi. 

Aşadar, oare cum putem acţiona pentru a ajuta noua generaţie? 

( pages.ubbcluj.ro/larisa/2013/05/30/internetul-influenta asupra copiilor) 


1. Notează, din textul 1, alte două jucării pe care le avea băiatul, în 

afară de soldățeii de plumb. 

2 puncte 


din textul 1. 

Unul dintre soldăței avea un singur picior pentru că 

a. i l-a rupt copilul. 

b. la fabricarea lui nu mai ajunsese plumbul. 

c. era un model special. 

d. era demontabil și se pierduse. 

Răspunsul corect: 

2 puncte 


din textul 2. 

Aspectul pozitiv al internetului în viața oamenilor implică 

a. o gamă largă de jocuri online. 

b. determinarea vorbirii dificile și a incoerenței în exprimare. 

c. conținutul mare de agresivitate. 

d. învățarea de lucruri noi în scopuri nobile. 


2 puncte 





din textul 1. 

În fragmentul extras din Soldățelul de plumb de H.C. Andersen se remarcă 

a. tristețea copilului. 

b. curiozitatea soldățelului. 

c. plăcerea descoperirii unui joc nou. 

d. indiferența omului față de un lucru defect. 


2 puncte 


incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informaţiile din cele două texte. 

6 puncte 

ENUNŢ CORECT INCORECT 

Mulţi dintre copiii şi tinerii de azi au uitat de 

jocuri precum „v-aţi ascunselea‖ . 

Fetița dansatoare avea un singur picior ca 

soldățelul de plumb. 

Chiar dacă accesul la internet este tot mai mare, 

acesta nu poate influenţa personalitatea copiilor 

din ziua de azi. 

Folosit cu limită, Internetul poate avea 

aspecte pozitive. 

Băiatul primește soldățeii de plumb de ziua 

lui. 

Soldățeii de plumb nu semănau deloc între ei. 

6. Extrage din fiecare text : 

a) un indice temporal. 

b) un indice spațial. 6 puncte 




7. Prezintă, în cel puţin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la 

nivelul conținutului, între fragmentul din textul „Soldațelul de plumb‖ de 

H.C. Andersen și fragmentul din textul nonficţional. 

6 puncte 

8. Crezi că băiețelul care primește soldățeii de plumb de ziua lui se bucură 

de ineditul darului? Justifică-ți răspunsul, în 50 – 80 de cuvinte, valorificând 

textul 1. 

6 puncte 

9. Asociază fragmentul din „Soldațelul de plumb‖ de H.C. Andersen cu un 

alt text literar, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o 

deosebire dintre ele. 

6 puncte 



Sunt corect despărțite în silabe toate cuvintele din seria: 

a. ul-ti-ma, co-pi-i-lor, su-biect. 

b. alt-fel, fă-cut, frum-oa-se. 

c. ro-șie, pus-ca, ca-dou. 

d. inf-lu-en-ța, in-ter-net, co-pi-a-ză. 


2 puncte 


Sunt sinonime toate cuvintele din seria: 

a. lipsă, absență, scăpare, suficiență. 

b. ispravă, încurcătură, năzdrăvănie, reușită. 

c. a rosti, a zice, a spune, a glăsui. 

d. drăgălaș, drăguţ, plăcut, iubit. 


4 puncte 

3. Scrie un diminutiv și un augmentativ de la substantivul lingură. 4 puncte 




4. Numește funcția sintactică a cuvintelor subliniate și partea de vorbire prin care 

se exprimă . 

6 puncte 

,,Cuvintele acestea le-a rostit un băiețaș care bătea din palme de bucurie.‖ 

5. Formulează două enunțuri în care cuvântul ,, mulți‖ să fie: 

a. pronume nehotărât cu funcție sintactică de nume predicativ în cazul nominativ. 

b. adjectiv pronominal nehotărât cu funcție sintactică de atribut adjectival în cazul 

acuzativ. 

6 puncte 

6. Transcrie subordonatele din fraza următoare, precizând felul lor. 6 puncte 

,,Mulţi dintre copiii şi tinerii de azi au uitat de jocuri precum „v-aţi ascunselea‖ şi 

altele pe care eram nerăbdători să le jucăm în copilăriile noastre‖. 

7. Completează spațiile libere cu informațiile cerute între paranteze. 6 puncte 

Trei şi cu trei ...............( a face) şase. 

( zglobiu)..........copii se joacă pe nisipul încălzit al plajei. 


20 de puncte 

Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinţi 

momentul în care ai primit în dar jucăria mult visată şi în care să inserezi o 

secvenţă descriptivă și una explicativă. 













SUBIECTUL I 


70 de puncte 


formulate. 

Textul 1 




Textul 2 

Săptămâna trecută (pe 9 iunie, mai precis) s-au împlinit 106 ani de când s-a 

stins din viaţă, la Berlin, marele nostru scriitor şi dramaturg Ion Luca Caragiale. (Se 

autoexilase de vreo 8 ani în capitala Germaniei, fiind scârbit de societatea şi, mai 

ales, de politica dâmboviţeană.) Opera sa însă a rămas nu doar în conştiinţa 

contemporanilor lui, ci şi a contemporanilor noştri, datorită măiestriei cu care I.L. 

Caragiale a decorticat moravurile şi (proastele) obiceiuri ale „românului obişnuit― 

din toate straturile societăţii şi mai ales din rândul politicienilor/politicianiştilor 

noştri, portretele satirice creionate de el din cuvinte fiind valabile şi acum o sută de 

ani, şi în prezent, şi foarte probabil, în ritmul beţiv în care evoluează societatea 

românească... şi peste o sută de ani! 

În mod evident, creatorii de benzi desenate nu puteau ocoli opera satirică a lui 

Caragiale, doi dintre ei reuşind să adapteze în mod magistral lucrările sale sub 

formă de literatură desenată: Viorel Pîrligras şi Şerban Andreescu. 

Viorel Pîrligras desenase, încă din anii ’80, o excelentă adaptare grafică a schiţei 

„D-l Goe―, pe care a ţinut-o în sertar până în 2001, când a aflat că Editura All 

organizează un concurs naţional de grafică al cărui Mare Premiu era de 10 milioane 

de lei (cam 3-4 salarii lunare medii în epocă)! 

Abia după 12 ani un alt desenator se va încumeta să-l adapteze din nou pe 

Caragiale în benzi desenate: Şerban Andreescu. Albumul ‖ Abu-Hasan. Povestiri şi 

schiţe‖, apărut la Editura Adenium din Iaşi, are 56 de pagini în culori şi conţine 

cinci povestiri grafice: două feroviare („D-l Goe― şi „Bubico―), una clasică 

(„Vizită―) şi două exotice („Kir Ianulea― şi „Abu Hasan―). Lecturându-le, te amuzi 

doar privind multitudinea de personaje desenate de Andreescu în stilul său comic 

irezistibil (a se vedea dracii din „Kir Ianulea―). Iar când citeşti şi replicile lor 

(stilizate de scriitorul Liviu Antonesei) nu te mai opreşti din râs. 

De exemplu, aducând o nouă interpretare povestirii „D-l Goe―, Andreescu îi 

plasează acţiunea în trenul Iaşi-Bucureşti şi-l pune pe şeful de tren să vorbească în 

„dulşele grai moldovinesc―: „Biletili la control!―. 

(Caragiale, ȋn benzi desenate, www.romanialibera.ro) 





1. Notează două titluri prezente ȋn cartea de benzi desenate Abu-Hasan. Povestiri şi 

schiţe. 

2 puncte 


din textul 1. 

Reacţia lui Goe, din vinieta şase, este provocată de 

a) apariţia controlorului. 

b) observaţia tânărului. 

c) pierderea pălăriei. 

d) apariţia lui mam’mare. 


2 puncte 


din textul 2. 

Povestirea clasică apărută ȋn albumul de benzi desenate este 

a) Bubico. 

b) D-l Goe. 

c) Vizită. 

d) Kir Ianulea. 


2 puncte 

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând 

informaţiile din textul 1. 

În banda desenată inspirată din schiţa D-l Goe de I.L.Caragiale se evidențiază 

a) nervozitatea copilului. 

b) dorinţa de atenţie a copilului. 

c) insolenţa copilului. 

d) respectul băiatului faţă de adulţi. 


2 puncte 






Enunț Corect Incorect 

Intervenţia tânărului din textul 2 evidenţiază bunăvoinţa 

acestuia. 

I.L.Caragiale s-a stins din viaţă la Berlin. 

Ȋn al doilea text, sunt prezentate atuurile benzilor desenate. 

I.L. Caragiale a satirizat moravurile şi (proastele) obiceiuri 

ale „românului obişnuit― din toate straturile societăţii. 

Albumul de benzi desenate conţine cinci povestiri grafice. 

Replica controlorului sugerează incultura personajului. 

6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de 

mai jos. 

6 puncte 

a) ―- Nu ai voie să scoţi capul pe fereastră, mititelule! 

- Ce treabă ai tu, urâtule?‖ 

b) ―Săptămâna trecută (pe 9 iunie, mai precis) s-au împlinit 106 ani de când s-a 

stins din viaţă, la Berlin, marele nostru scriitor şi dramaturg Ion Luca Caragiale. ― 


conținutului, între banda desenată și fragmentul extras de pe 

www.romanialibera.ro. 

6 puncte 

8. Crezi că, prin comportament, Goe atrage atenţia asupra importanţei unei educaţii de calitate pe care 

copiii trebuie să o primească de la părinţii/bunicii lor? Justifică-ți răspunsul, în 50 – 80 de cuvinte, 

valorificând textul 1. 

6 puncte 

9. Asociază banda desenată inspirată din schiţa “D-l Goe‖ de I.L.Caragiale cu un 

alt text literar, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire 

dintre. 

6 puncte 


1. Identifică diftongii din secvenţa ―să oprească trenul, mi-a zburat pălăria." 

2 puncte 





Fac parte din acelaşi câmp lexical toate cuvintele din seria: 

a) grafică, imagine, bule de dialog, viziune. 

b) grafică, imagine, bule de dialog, vârstă. 

c) grafică, imagine, bule de dialog, personaje. 

d) grafică, imagine, bule de dialog, univers. 


2 puncte 

3. Rescrie enunțul Lecturându-le, te amuzi doar privind multitudinea de personaje 

desenate de Andreescu în stilul său comic irezistibil., înlocuind cuvântul comic cu 

un antonim și cuvântul multitudinea cu un sinonim. 

4 puncte 

4. Transcrie, din fragmentul de mai jos, trei substantive aflate în cazuri diferite, pe 

care le vei preciza. 

6 puncte 

În mod evident, creatorii de benzi desenate nu puteau ocoli opera satirică a lui 

Caragiale, doi dintre ei reuşind să adapteze în mod magistral lucrările sale sub formă 

de literatură desenată: Viorel Pîrligras şi Şerban Andreescu. 

5. Transformă construcția activă din enunțul „ Viorel Pîrligras desenase, încă din 

anii ’80, o excelentă adaptare grafică a schiţei „D-l Goe.“ într-o construcţie pasivă. 

6 puncte 




6. Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul „album‖ să aibă funcția 

sintactică de complement direct (1) și un enunț interogativ în care pronumele 

nehotărât „amândoi‖ să aibă funcția sintactică de complement indirect (2). 6 puncte 

(1) 

(2) 

7. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând comentariul unui 

elev pasionat de benzi desenate, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze. 

6 puncte 

Mi-ar plăcea___________________________ (a crea, mod conjunctiv, timp 

prezent) o bandă desenată _______________________ (pronume relativ, cazul 

acuzativ) să o dăruiesc mamei ___________________________ (adjectiv 

pronominal posesiv) cu ocazia onomasticii. 


20 de puncte 

Scrie un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, ȋn care să-ţi exprimi 

opinia despre sensul afirmaţiei “Nu prea multă dragoste răsfaţă un copil, ci prea 

puţină disciplină.”(Gaveo), valorificând textul 1 şi experienţa personală/de lectură. 

Ȋn scrierea textului,vei avea în vedere: 

- formularea unei opinii; 

- prezentarea a două argumente care să susţină opinia formulată; 

- enunţarea unei concluzii; 

- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare. 














SUBIECTUL I 

70 de puncte 


formulate. 

Textul 1 

Spânzurat de aer printre ramuri 

se frământă în mătasa-i 

un paianjen. 

Raza lunii 

l-a trezit din somn. 

Ce se zbate? A visat că 

raza lunii-i fir de-al lui și 

cearc-acuma să se urce 

până-n ceruri, sus, pe-o rază. 

Se tot zbate îndrăznețul 

și se-azvârle. 

Și mi-e teamă 

c-o să cadă-visătorul. 

(Lucian Blaga, Visătorul) 

Textul 2 

De fapt, există patru 

temperamente de bază: două 

predominant introvertite (melancolic și 

flegmatic) și două predominant 

extrovertite (sangvin și coleric). 

Cel care a verificat știinţific teoria 

celor patru temperamente a fost Hans 

Eysenck. Testul lui îţi oferă 

posibilitatea să evaluezi nivelul unui 

singur 

temperament. 

Melancolicul : 

a. Îngrijorat și emotiv. Melancolicii au 

o puternică energie emoţională. Ei tind 

să fie tensionaţi, încordaţi, îngrijoraţi.... 

b. Creativ. Melancolicii sunt potriviţi 

pentru cercetare, arte, scrieri, filosofie. 

Ei se pricep la orice lucrare care 

necesită rezolvarea problemelor și/sau 

crearea unor lucruri. Studiile au arătat 

că oamenii care au un nivel înalt de 

anxietate au rezultate deosebite la 

testele de Înainte de a spune „Da” 

creativitate. Chiar și în alte domenii, 

a. b. c. d. 

Emotigramele temperamentelor 

coleric, melancolic, flegmatic și 

sangvinic 

Relația 

diferitelor 

patru teorii 

ale 

temperament 

ului Clasic 

Elemen 

t 

Adler 

Melancolic Pământ Evitarea 

Flegmatic Apă Obținere 

a 

sanguin Aer Social 

util 

Coleric Foc Guvernar 

e 




cum ar fi tehnologia dentară, cei mai 

creativi tehnicieni sunt melancolicii. 

c. Capricios, gânditor și sensibil. 

Melancolicii sunt de obicei oameni 

foarte sensibili. Ei nu pot să tolereze 

critica și suferă când sunt insultaţi, 

dispreţuiţi sau desconsideraţi. 

Melancolicii nu pot să uite ușor o 

mustrare, o umilinţă sau o dojană, ci 

tind să se gândească la ea. 

(http://www.descoperatee.com/2013/03/tipuri-detemperamente) 


1. Notează două trăsături morale ale păianjenului, identificate în textul 1. 2 puncte 


din textul 2. 

Melancolicii se caracterizează prin 

a. curaj. 

b. sensibilitate. 

c. detensionare. 

d. tupeu. 


2 puncte 


din textul 2. 

Pentru a reda un temperament, este corectă asocierea: 

a. colericul, element simbol – aer 

b. melancolic, element simbol – foc. 

c. sangvin, element simbol – pământ. 

d. flegmatic, element simbol – apă. 


2 puncte 





din textul 1. 

Tema textului poetic este 

a. iubirea. 

b. trecerea timpului. 

c. aspiraţia omului spre autodepăşire. 

d. natura. 


2 puncte 


incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informaţiile din cele două texte. 6 puncte 

ENUNŢ 

CORECT INCORECT 

Textul 1 sugerează puterea iluziei. 

Ȋn finalul poemului, eul liric îşi exprimă admiraţia 

pentru puterea de sacrificiu a păianjenului. 

Ȋn textul 1, rima este împerecheată. 

Potrivit studiilor, există patru temperamente de bază. 

Melancolicul și sangvinul sunt temperamente 

introvertite. 

Melancolicilor nu le pasă dacă sunt dojeniți. 



6 puncte 

a) Spânzurat de aer printre ramuri 

se frământă în mătasa-i 

un paianjen. 

b) Studiile au arătat că oamenii care au un nivel înalt de anxietate au rezultate 

deosebite la testele de creativitate. 


conținutului, între cele două texte. 

6puncte 




8. Crezi că omul este obligat să-şi depăşească limitele pentru a-şi îndeplini un vis? 

Justifică-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând textul 1. 6 puncte 

9. Asociază textul liric „Visătorul‖ de Lucian Blaga cu un alt text literar, 

prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire dintre ele 6 puncte 


1. Marchează silaba accentuată a cuvintelor temperament şi raza. 2 puncte 

temperament 

raza 


Cuvântul subliniat din secvența „ Se tot zbate îndrăznețul/și se-azvârle.‖ s-a format 

prin: 

a) compunere. 

b) conversiune. 

c) derivare cu prefix. 

d) derivare cu sufix. 


2 puncte 

3. Ilustrează, în două enunțuri, omonia cuvântului ,,lună ‖. 4 puncte 

4. Extrage, din fragmentul de mai jos, trei pronume diferite, precizându-le cazul. 

4 puncte 

,, Ei se pricep la orice lucrare care necesită rezolvarea problemelor și/sau crearea 

unor lucruri.‖. 

5.Transcrie propoziţiile din fraza următoare, precizând tipul raportului sintactic 

existent între ele. 

6 puncte 

Cel care a verificat știinţific teoria celor patru temperamente a fost Hans Eysenck. 




6. Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul comun „studiu‖ să aibă funcția 

sintactică de complement prepoziţional (1) și un enunț interogativ în care pronumele 

relativ „care‖ să fie nume predicativ (2). 

6 puncte 

(1) 

(2) 

7. Rescrie textul, corectând greşelile de orice natură. 6 puncte 

Dragă mamă 

Să știi că ficei tale îi este foarte dor de tine! 

Nepoțeii tăi sau bucurat că te-au auzit la telefon.... 


20 de puncte 

Scrie o notă de jurnal, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinţi un vis 

devenit realitate, inserând o secvenţă narativă și una argumentativă. 








Notă! Textul nu va fi precedat de titlu sau motto. Punctajul pentru redactare se 

acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă 

subiectul propus. 




SUBIECTUL I 


70 de puncte 


formulate. 

Textul 1 

Era odată la Bagdad, sub domnia strălucitului calif Harun-al-Raşid, un 

neguţător bogat, care avea o nevastă bătrână şi un fecior, Abu-Hasan, crescut 

până la vreo treizeci de ani strâns de aproape în toate privinţele. Neguţătorul a 

murit, şi Abu-Hasan a intrat în stăpânirea avuţiei pe care o grămădise tată-său o 

viaţă întreagă. Fiul a făcut altfel de cum făcuse tatăl. În tinereţe nu căpătase 

niciodată o para mai mult decât îi trebuia ca să-şi ducă viaţa; acum a pus de gând 

să cheltuiască potrivit cu mijloacele pe care i le adusese soarta. Astfel, şi-a 

împărţit averea în două părţi: cu o parte a cumpărat acareturi, care-i aduceau 

destul venit ca să poată trăi cum se cuvine, fără să s-atingă de capete; iar cu 

cealaltă jumătate, în bani sunători, a hotărât să să pună pe petreceri, încailea să-şi 

destoarcă răbdările suferite sub străşnicia în care-l ţinuse tată-său până la aşa 

vârstă coaptă; dar s-a jurat că n-are să mai cheltuiască apoi nimica peste această 

sumă, după ce şi-o face toate chefurile. În acest scop, Abu-Hasan a strâns 

împrejuru-i o ceată de tineri de vârsta şi de teapa lui, şi de acolea s-a gândit numa 

cum să-i facă a-şi petrece vremea în chipul cel mai plăcut. Aşadar nu s-a mărginit 

la prânzuri şi ziafeturi cu mâncări şi băuturi care de care mai rare şi mai scumpe; 

a mai adus şi tarafuri de lăutari şi cântăreţii cei mai vestiţi; şi pe urmă, 

dănţuitoarele şi dănţuitorii cei mai aleşi din oraşul Bagdad. 

Toate chefurile astea, din zi în zi mai costisitoare, l-au aruncat pe Abu-Hasan în 

cheltuieli atât de nemăsurate, încât n-a putut-o duce aşa mai mult de un an. 

Cum n-a mai întins masă mare, prietenii s-au făcut nevăzuţi; ba nici nu-i mai 

întâlnea oriunde i-ar fi căutat, fiindcă fugeau de el îndată ce-l zăreau, şi dacă din 

întâmplare da piept în piept cu vreunul şi vrea să-l oprească să-i spună ceva, acela îşi 

cerea iertăciune, că-i e degrabă şi n-are vreme de vorbă, şi pleca repede p-aci încolo. 

Pe Abu-Hasan mai mult l-a mâhnit părăsirea din partea prietenilor, decât îl 

încântase mai înainte semnele lor de dragoste. Odată, mîhnit, dus pe gânduri, cu capul 

plecat a intrat în odaia mă-si şi s-a aşezat pe marginea divanului departe de ea. 

- Ce ai fiule? a-ntrebat bătrâna. De ce eşti aşa de pocâltit şi n-ai chef de 

loc? Să fi pierdut tot ce ai pe lume şi tot n-ai fi aşa de opărit... Ştiu că, după câte 

cheltuieli nebuneşti ce ai făcut, nu-ţi mai rămân mulţi bani sunători. Erai stăpân pe 

avutul tău, şi eu n-am vrut să mă-mpotrivesc purtărilor tale nesocotite, mai ales 

ştiind că ţi-ai păstrat cuminte jumătate din avere... Şi d-aia nu văd ce te poate 

adânci acuma în aşa hal de neagră mâhnire. 

Pe Abu-Hasan, la vorbele bătrânei, l-a podidit lacrimile, şi-a zis: 

- Mamă, ştii în ce chip m-am purtat un an de zile. Am strâns atâţia prieteni 

împrejurul meu, i-am îndopat cu câte bunătăţi mi-a dat prin gând, până n-au mai 

putut, şi acuma când nu mai am ce le da, văd că toţi mă părăsesc. Când zic că n- 

am cu ce-i mai îndopa, mă gândesc la banii pe cari-i hotărâsem pentru asta; că 

despre venitul meu, slavă Domnului, mi l-am păstrat, şi acuma ştiu cum săntrebuinţez 

ce din fericire mi-a rămas. Vreau numai să încerc pînă unde pot merge 

prietenii mei cu nerecunoştinţa. O să mă rog de ei să pună fiecare de la mână la 

mână, să m-ajute a mă sălta din starea nenorocită în care am căzut. Dar asta, 

precum ţi-am spus, o fac numai ca să văz dacă voi găsi la dânşii vreo recunoştinţă. 




- Băiete, i-a răspuns mama, nu vreau să te opresc de la ce ai pus de gând; 

dar îţi pot mai dinainte spune că degeaba tragi nădejde. Tu încă nu cunoşti ce va 

să zică prietenii de petrecere; dar o să-i cunoşti... 

- Mamă, a zis Abu-Hasan, eu înţeleg şi cred ce-mi spui; dar tot vreau să mă 

luminez singur despre mişelia şi neomenia lor. 

(I.L. Caragiale, Abu-Hasan. Poveste orientală) 

*acaret (acareturi), s.n 1. accesorii, bunuri gospodăreşti. – 2. unelte (mai ales agricole) 

*ziafet (ziafeturi) s.n. – chef, ospăţ. 

Textul 2 

Prietenia reală se bazeaza pe comunicare directă, loialitate, sinceritate, 

respect şi devotament. O prietenie adevarată poate fi clădită doar cu ajutorul unui 

prieten adevărat. Cine ȋţi este un prieten adevărat? Un prieten adevărat ȋţi este cel 

care te ascultă pentru a te putea ȋnţelege. Este cel care te sfătuieşte ȋn luarea 

deciziilor corecte şi apoi cel care te sprijină şi te ȋncurajează ȋn realizarea celor 

propuse. Este cel căruia vrei să i te destăinui şi să fii mereu sigur că ceea ce aţi 

discutat rămâne “ȋntre voi”. 

Prieteniile VIRTUALE, create pe site-urile de socializare, sunt bazate pe 

conexiuni imaginare. Acestea sunt realizate de “prieteni”, virtuali şi poate chiar 

ireali. Din moment ce nu v-aţi ȋntâlnit vreodata, nu aveţi certitudinea că acea 

persoană corespunde fotografiei, descrierii personale, studiilor sau celorlalte criterii 

menţionate. Un “prieten” virtual nu ȋţi oferă siguranţa că presupusa prietenie este 

bazată pe ȋncredere, loialitate, sinceritate, respect. Nu poţi avea certitudinea, din 

moment ce nu cunoşti cu adevărat persoana cu care legi respectiva relaţie, că va 

respecta ceea ce ȋi spui şi că nu va dezbate secretele pe care i le divulgi cu altcineva.. 

Nu poţi şti dacă, ȋn momentul ȋn care pare că ȋnţelege ceea ce spui, el, de fapt, nu 

pricepe nimic sau poate chiar râde de ce ȋi scrii. 

Eu nu cred ȋn prietenia virtuală. Riscurile sunt mari. Adolescenţii care nu 

ȋnteleg anumite aspecte, tocmai din cauza lipsei unor prieteni adevarati, sunt 

păcăliţi uşor şi ajung să se piarda ȋn haosul acestei lumi virtuale şi să se lase 

ȋndrumaţi de către cel din “spatele” ecranului. 

Şi, mai mult decât atât, astfel de relaţii te ȋndepărtează de realitate. De realitatea unei reacţii 

spontane, de realitatea unui schimb complice de priviri, de realitatea unei ȋmbrăţişări. 

Concluzionând, prieteniile virtuale sunt total lipsite de substanţă, fără pic de 

contur sau ȋnţeles. Nu sunt bazate pe criterii adevărate şi nici nu pot ajunge ȋn 

stadiul ȋn care să aibă vreo relevanţă. Şi asta pentru că lumea virtuală, ȋn care unii 

ȋncearcă să se scufunde ca să-şi clădească prietenii, nu este vie. 

(„Părerea mea despre prieteniile reale și cele virtuale‖, George Buraga, 

www.pushtimea.ro) 





1. Scrie, din textul 1, motivul tristeţii lui Abu-Hassan. 2 puncte 


din textul 2. 

Textul prezintă 

a. importanţa prieteniei. 

b. povestea unei prietenii reale. 

c. dezavantajele unei prietenii virtuale. 

d. avantajele unei prietenii virtuale. 


2 puncte 


din textul 1. 

Trăsătura de caracter a protagonistului ilustrată în fragmentul subliniat este 

a. aroganţa. 

b. viclenia. 

c. naivitatea. 

d. înţelepciunea. 


2 puncte 


din textul 2. 

Secvenţa Şi asta pentru că lumea virtuală, ȋn care unii ȋncearcă să se scufunde ca 

să-şi clădească prietenii, nu este vie. sugerează 

a. avantajele unei prietenii virtuale. 

b. farmecul unei prietenii virtuale. 

c. iluzia unei prietenii reale. 

d. substanţa unei prietenii virtuale. 


2 puncte 






Enunţ Corect Incorect 

Acţiunea din textul 1 se petrece sub domnia califului 

Harun-al-Raşid. 

Abu-Hasan este mulţumit de atitudinea prietenilor. 

Mama îl sfătuieşte pe Abu-Hasan să renunţe la planurile 

sale. 

Prietenia virtuală te îndepărtează de realitate. 

Prietenia reală se bazeaza pe comunicare directă, loialitate, 

sinceritate, respect şi devotament. 

Prietenia reală se creează pe site-urile de socializare. 



6 puncte 

a) Cum n-a mai întins masă mare, prietenii s-au făcut nevăzuţi; ba nici nu-i 

mai întâlnea oriunde i-ar fi căutat, fiindcă fugeau de el îndată ce-l zăreau, şi 

dacă din întâmplare da piept în piept cu vreunul şi vrea să-l oprească să-i 

spună ceva, acela îşi cerea iertăciune, că-i e degrabă şi n-are vreme de 

vorbă, şi pleca repede p-aci încolo. 

b) Eu nu cred ȋn prietenia virtuală. Riscurile sunt mari. Adolescenţii care nu ȋnteleg 

anumite aspecte, tocmai din cauza lipsei unor prieteni adevarati, sunt păcăliţi uşor 

şi ajung să se piarda ȋn haosul acestei lumi virtuale şi să se lase ȋndrumaţi de către 

cel din “spatele” ecranului. 

7. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul 

conținutului, între cele două texte. 6 

puncte 

8. Crezi că o prietenie adevărată are nevoie de „teste‖ ? Justifică-ți răspunsul, în 50- 

90 de cuvinte, valorificând textul 1. 6 

puncte 

9. Asociază fragmentul din Abu-Hasan. Poveste orientală de I.L. Caragiale cu 

un alt text literar, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire 

dintre ele. 

6 

puncte 





1. Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect. 

Numărul de litere şi de sunete este diferit în toate cuvintele din seria: 

a. înţelege, certitudine . 

b. chiar, sinceritate. 

c. conexiuni, legi. 

d. încearcă, ceea. 

Răspunsul corect : 

2 puncte 


Conţin diftongi diferiţi toate cuvintele din seria: 

a. loialitate, căruia. 

b. acestea, certitudinea. 

c. persoana, toată . 

d. sau, lumea. 

Răspunsul corect : 

2 puncte 


Cuvintele prietenia şi numai sunt formate prin: 

a. derivare parasintetică, compunere prin subordonare. 

b. compunere prin subordonare, compunere prin alăturare. 

c. derivare cu sufix, compunere prin alăturare. 

d. derivare cu sufix, compunere prin subordonare. 


4 puncte 

4. Transcrie, din fragmentul de mai jos, trei verbe la modul indicativ, timpuri 

diferite, pe care le vei preciza. 

6 puncte 

Ştiu că, după câte cheltuieli nebuneşti ce ai făcut, nu-ţi mai rămân mulţi bani 

sunători. Erai stăpân pe avutul tău, şi eu n-am vrut să mă-mpotrivesc purtărilor tale 

nesocotite, mai ales ştiind că ţi-ai păstrat cuminte jumătate din avere. 




5. Construieşte o frază despre prietenie, alcătuită din trei propoziţii, ȋn care să apară 

o construcţie incidentă. 

6 puncte 

6. Alcătuieşte o propoziţie afirmativă, în care substantivul „negustor‖ să aibă 

funcţie sintactică de atribut (1) şi o propoziţie negativă, în care adjectivul „virtual‖ 

să fie nume predicativ (2). 

6 puncte 

(1) 

(2) 

7. Rescrie enunţul de mai jos, corectând greşelile, indiferent de natura lor. 6 puncte 

Prietenii tăi, dezamăgiţi de reacţiile fetelor care le consideră exagerate şi de succesul 

noilor veniţi, le rămâne decât să se resemneze. 


20 de puncte 

Scrie un text descriptiv, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinţi 

portretul celui mai bun prieten/celei mai bune prietene, incluzând o structură 

narativă și una argumentativă. 



redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 

punct; coerența textului– 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; 


proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; respectarea normelor de 

ortografie – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; 

lizibilitate – 1 punct) . 

Notă! Textul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare 

se acordă doar în cazul în care textul are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă 

subiectul propus. 




CUPRINS 

Argument ……………............................................................................................... 3 

PARTEA I 

NOȚIUNI TEORETICE……………..................................................................... 4 

TEME GENERALE EVALUAREA NAȚIONALĂ……………......................... 5 

SCRISOAREA……………................................................................................. 6 

JURNALUL……………......................................................................................... 7 

TEXTUL NARATIV……………......................................................................... 10 

TEXTUL DESCRIPTIV…………….................................................................. 11 

PORTRETUL……………………………………………………........................ 15 

TEXTUL DESCRIPTIV-NARATIV………...................................................... 23 

CARACTERIZAREA PERSONAJULUI……………........................................... 24 

CEREREA……………......................................................................................... 29 

MODEL DE REZOLVARE – SUGESTII METODOLOGICE CONFORM 

MEN…………………………………………….…………………………………30 

BAREM MEN……………....................................................................................... 37 

REZOLVARE SUBIECT MEN……………........................................................ 40 

PARTEA A II-A TESTE 

Testul nr. 1……………............................................................................................. 46 

Testul nr. 2…………….............................................................................................. 52 

Testul nr. 3…………….............................................................................................. 57 

Testul nr. 4…………….............................................................................................. 64 

Testul nr. 5……………............................................................................................. 69 

Testul nr. 6……………............................................................................................. 74 

Testul nr. 7……………............................................................................................. 80 

Testul nr. 8……………............................................................................................. 86 

Testul nr. 9…………….............................................................................................. 92 




Testul nr. 10……………............................................................................................ 98 

Testul nr. 11……………............................................................................................ 103 

Testul nr. 12……………............................................................................................ 108 

Testul nr. 13……………............................................................................................ 114 

Testul nr. 14……………............................................................................................ 119 

Testul nr. 15……………............................................................................................ 125 

Testul nr. 16……………............................................................................................ 131 

Testul nr. 17……………............................................................................................ 137 

Testul nr. 18 …………............................................................................................. 142 

Testul nr. 19……………............................................................................................ 147 

Testul nr. 20……………........................................................................................... 153 

Testul nr. 21……………........................................................................................... 159 

Testul nr. 22……………............................................................................................ 165 

Testul nr. 23……………............................................................................................ 171 

Testul nr. 24……………............................................................................................ 177 

Testul nr. 25……………............................................................................................ 183 

Testul nr. 26……………............................................................................................ 190 

Testul nr. 27……………............................................................................................ 196 

Testul nr. 28 ………….............................................................................................. 203 

Testul nr. 29……………........................................................................................... 208 

Testul nr. 30……………............................................................................................ 214 

Testul nr. 31……………........................................................................................... 221 

Testul nr. 32……………............................................................................................ 227 




Testul nr. 33……………............................................................................................ 233 

Testul nr. 34……………............................................................................................ 239 

Testul nr. 35……………........................................................................................... 245 

Testul nr. 36……………............................................................................................ 251 

Testul nr. 37……………............................................................................................ 258 

Testul nr. 38 …………............................................................................................ 265 

Testul nr. 39……………........................................................................................... 272 

Testul nr. 40……………........................................................................................... 278 

Testul nr. 41……………........................................................................................... 285 

Testul nr. 42……………........................................................................................... 290 

Testul nr. 43……………........................................................................................... 296 

Testul nr. 44……………........................................................................................... 302 




STIMAȚI COLEGI, 

ÎN PRIMUL RÂND, VĂ DORIM UN NOU AN ȘCOLAR 

CU 

MULTĂ SĂNATATE ȘI LINIȘTE SUFLETEASCĂ. 

MATERIALE PROMOȚIONALE PENTRU ANUL 

ȘCOLAR 2021-2022 SUNT URMĂTOARELE: 

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ROMÂNĂ 

PREGĂTIRE INTENSIVĂ PENTRU CLS A V-A -25 LEI 


PREGĂTIRE INTENSIVĂ PENTRU CLS A VI-A -25 LEI 


PREGĂTIRE INTENSIVĂ PENTRU CLS A VII-A -25 LEI 


PREGĂTIRE INTENSIVĂ PENTRU CLS A VIII-A -25 LEI 

EVALUARE NAȚIONALĂ MODELE DE 

TESTE PENTRU CLS A VIII-A -25 LEI 

EVALUARE NAȚIONALĂ MODELE DE 

TESTE PENTRU CLS A VII-A 

-25 LEI 

CULEGERILE MAI SUS PREZENTATE SUNT CONCEPUTE ÎN 

CONFORMITATE CU NOUA PROGRAMĂ PUBLICATĂ DE 

CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE 




VĂ INFORMĂM CĂ EDITURA GABRIEL ACORDĂ ȘI REDUCERI 

SUBSTANȚIALE ÎN FUNCȚIE DE NUMĂRUL DE CĂRȚI COMANDATE 

DUPĂ MODELUL, DIN TABELUL DE MAI JOS. 

COMISION ACORDAT ÎN FUNCŢIE DE NUMĂRUL DE 

EXEMPLARE COMANDATE: 

COMANDĂ COMISION ACORDAT VALOARE IN 

LEI 

INTRE 11-50 EXEMPLARE 4 LEI/EXEMPLAR 50 exemplare comandate = 200 lei 

INTRE 50-150 EXEMPLARE5 LEI/EXEMPLAR150exemplare comandate =750lei 

PESTE 151 EXEMPLARE 7LEI/EXEMPLAR150 exemplare comandate =1057lei 

PENTRU INFORMAŢII SUPLIMENTARE ADRESAŢI-VĂ 

DEPARTAMENTULUI DIFUZARE CARTE 

EDITURA GABRIEL – TEL.0731 982 278, 0767 644 234 

E-mail – edituragabriel2005@yahoo.com 

ADRESA – O.P.16, C.P.116, MUN. BUCUREŞTI 

PERSOANĂ DE CONTACT – GABRIEL CIOCOIU 

VĂ MULȚUMIM FRUMOS PENTRU COLABORARE!

EVALUAREA NAȚIONALĂ Clasa a VIII-a

Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!

Delete template?

Save as template ?