18.08.2022 Views

OR editia 135 iulie 2022

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română

ZIAR

GRATUIT

Anul XII - Nr. 135 / 24 pagini

IULIE 2022

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!

Participarea Președintelui

României, Klaus Iohannis, la

Summitul NATO de la Madrid

„Președintele României a evidențiat implicațiile globale ale agresiunii ilegale a Federației

Ruse împotriva Ucrainei și efectele acesteia asupra stabilității regionale și globale, în plan

umanitar, economic, energetic, precum și în ceea ce privește securitatea...”

Pagina 04

Programul de tabere ARC

2022

„La ediția din acest an sunt

invitați să participe 1.225 de

elevi, studenți, tineri și profesori

români din ţările aflate în jurul

graniţelor şi Balcani, precum

şi din diaspora. Activitățile

organizate în...”

Pagina 02

„Anii petrecuți la Castellón

de la Plana au fost cei mai

plini de satisfacții, dar și de

provocări profesionale”

„Cariera de diplomat se

pregătește cu răbdare,

perseverență, atenție la detalii,

acumulare de informații

relevante, cultura generală...”

Pagina 09

Acordarea titlului de

„Doctor Honoris Causa”

profesorului Francis

Delpérée

„Acest titlu de prestigiu acordat

de Universitatea din București

contribuie la întărirea, în

continuare, a legăturilor dintre

Belgia și România și la...”

Pagina 16

Pensia de văduv sau

văduvă în Spania

„Scopul principal al pensiei

de văduv/ă este de a oferi

cetățeanului siguranța

acoperirii necesităților sale

economice în cazul decesului

soțului/soției. Această pensie

este compatibilă cu pensia...”

Pagina 07

Roxana Dascălu, jurnalista

care trăiește în „Oltenia

profundă” de la poalele

Pirineilor

„Venind aici, am avut senzația

că mă întorc «acasă», în timp,

la satul bunicilor mei din

Oltenia, sat cu tradiții și cu

acel spirit de întrajutorare...”

Pagina 12-13


02

IULIE

2022

Informaţii utile

REPREZENTAREA

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5 linii)

•Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail: secretariat@

embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.com/ ambasada.

madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail: agregado.trabajo@

embajadaderumania.es •Birou de promovare economică şi comercială:

E-mail: oficina.comercial@ embajadaderumania.es

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa: Avenida

de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/ 917 344 004 (5

linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@ informatiiconsulare.

ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-17:00, vineri 09:00-16:00

•Jurisdicţii consulare: León (León, Palencia, Burgos, Zamora,

Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, Segovia), Insulele Canare (Las

Palmas, Santa Cruz de Tenerife) •Telefon de urgenţă: 0034/649 656

032 (doar pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa: Calle San

Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare pentru public:

C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle, Barcelona •Telefon:

0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax: 0034/934 341 109 •Email:

contact@ informatiiconsulare.ro, consuladogeneralenbarcelo@

telefonica.net •Site web: http:// barcelona.mae.ro •Program cu publicul:

luni-vineri 09:00-17:00 (între orele 09:00-14:00 se primesc cererile

pentru servicii consulare, între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele

solicitate) •Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza Circular

nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177 •Fax:

0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.ro •Program

cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se primesc solicitările

pentru serviciile consulare, între orele 16:30-17:00 se eliberează

documentele solicitate) •Telefon de urgenţă: 0034/608 956 278 (pentru

cazuri de deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Galicia

(La Coruña, Lugo, Pontevedra, Orense), Asturia, Cantabria, Ţara

Bascilor (Alava, Guipuzcoa, Vizcaya), Navarra, La Rioja

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la Plana

•E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964 212 446,

0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964 257 053 •Site

web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă: 0034/677 842 467

(numai pentru cazuri de deces, accidente sau alte situaţii de dificultate

deosebită) •Program cu publicul: luni-joi: de la 09:00 la 13:30 (preluare

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu, fără

excepţie, înainte de orele 13.00), de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte);

vineri: 09:00-11:30 (preluare documente; cererile pentru acte notariale

se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00

(eliberare acte), 14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie,

audienţe etc., cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de

acordare a vizei de intrare în România, eliberare vize, cu programare);

închis în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926 231

170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere documente

pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea actelor; vineri: 09:00-

17:00 doar servicii programate (audienţe, oficieri casatorii, depuneri

juramânt, penitenciare etc.) •Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790

(doar pentru cazuri de arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii

consulare: Comunitatea Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real,

Albacete, Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro

•Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954 230 947,

0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:30-14:00

pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-16:30 pentru eliberarea documentelor

•Telefon de urgenţă: 0034/648 212 169 (va fi utilizat strict

pentru cazuri de urgenţă, accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare:

Andaluzia (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen,

Granada), Regiunea Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla

Consulatul României la Zaragoza: Adresă: Calle Camino de Las

Torres nr. 24, 50008 Zaragoza •Program cu publicul: luni- vineri, orele

9.00 -14.30 pentru depunerea documentelor în vederea procesării (doar

cu programare prealabilă online pe www. econsulat.ro), orele 14.30-

15.00 eliberarea pașapoartelor și a altor documente solicitate prin intermediul

oficiului consular (fără programare). •Informații consulare

pentru cetățeni români: Telefon: +34 976 481 429; +34 976 093 063

- aceste numere de telefon sunt conectate direct la call-center-ul consular

care funcționează la București în cadrul Ministerului Afacerilor

Externe. •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro • În cererea de

informații trebuie să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru

a primi informații consulare specifice în funcție de zona geografică.

• Site-web: https://zaragoza.mae.ro •Jurisdicție Consulară: Comunitatea

Autonomă Aragón, respectiv provinciile Zaragoza, Huesca și Teruel.

Programul de tabere

ARC 2022

Departamentul pentru

Românii de Pretutindeni

(DRP), în parteneriat cu

Ministerul Familiei, Tineretului

și Egalității de Șanse și

Ministerul Sportului organizează

cea de-a XIII-a ediție a

Programului de tabere „ARC”.

Acest program, inițiat de DRP

şi destinat elevilor şi tinerilor

români de pretutindeni,

va fi organizat în Centrele de

Agrement Oglinzi, jud. Neamţ,

în perioada 18 iulie-22 august

a.c. și Sângeorz-Băi, jud.

Bistrița-Năsăud, în perioada

18 iulie -15 august a.c., în serii

consecutive de câte șapte zile.

La Oglinzi, vor fi organizate

5 serii a câte 7 zile în perioadele:

18-25 iulie, 25 iulie-1 august,

1-8 august, 8-15 august,15-22

august 2022. La Sângeorz-Băi,

vor fi organizate 4 serii a câte

7 zile în perioadele: 18-25 iulie,

25 iulie-1 august, 1-8 august

2022, 8-15 august 2022.

La ediția din acest an sunt

invitați să participe 1.225 de

elevi, studenți, tineri și profesori

români din ţările aflate

în jurul graniţelor şi Balcani,

precum şi din diaspora.

Activitățile organizate în cadrul

Programului se vor axa

pe dezvoltarea abilităţilor de

comunicare în limba română,

informarea participanţilor asupra

istoriei românilor şi aprofundarea

cunoștințelor de cultură

şi civilizaţie românească.

De asemenea, în două din cele

șapte zile, vor fi organizate excursii

la obiectivele culturale și

turistice din zonă.

Pentru grupurile care se

vor constitui în diaspora este

recomandat ca grupul să se

constituie din minim 9 copii şi

este obligatoriu să fie însoțit de

un adult, care îşi va asuma responsabilitatea

pentru siguranța

acestora. Seriile rezervate pentru

înscrierile din diaspora sunt

următoarele: 18-25 iulie, 25 iulie-1

august, 1-8 august,15-22

august 2022 la Oglinzi; 18-25

iulie, 25 iulie-1 august, 1-8

august 2022 la Sângeorz-Băi.

Organizatorii vor suporta

cheltuielile de cazare şi masă

pentru toţi participanţii din

cele două tabere. De asemenea,

DRP va organiza şi va

suporta transportul pentru

participanții din comunitățile

istorice, precum şi cheltuielile

de transport din Bucureşti până

la tabere şi retur pentru grupurile

participante din diaspora.

Precizăm că participanţii din

diaspora îşi vor asigura, din

surse proprii, cheltuielile de

transport din ţara de reşedinţă

până la Bucureşti şi retur.

În 2022, pentru grupurile

din diaspora au fost alocate 230

de locuri, iar înscrierile se pot

face până la data de 17 iunie

2022, direct la DRP sau la misiunile

diplomatice, la următoarea

adresă de e-mail taberearc@

dprp.gov.ro. În cazul în care locurile

nu vor fi ocupate până la

data menţionată mai sus, acestea

vor fi realocate participanţilor

din comunităţile istorice.

Pentru locurile alocate participanţilor

din comunităţile istorice

selecția va fi realizată cu

ajutorul misiunilor diplomatice

și a mediului asociativ.

Această ediție a fost tipărită cu sprijinul Departamentului pentru

Românii de Pretutindeni.

Conținutul acestei ediții nu reprezintă poziția oficială a

Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Publicație lunară gratuită

Produs și editat de:

EL OCCIDENTE RUMANO

Depósito Legal: M-30588-2013

Fondator, Director Editorial:

Kasandra Kalmann Năsăudean

Cofondatori:

Răzvan Ionescu

Dan Aurelian Pătrașcu

Michael Harrison Cronkite

Redacția:

Dan Caragea (Portugalia)

Gabriela Căluțiu Sonnenberg (Spania)

Vavila Popovici (SUA)

Ioana Brătuleanu (Spania)

Ilinca Fodor Van Scheyk (Spania)

Inga Diaconu (Spania)

Tudor Petruț (SUA)

Corina Simionescu Hudgens (Anglia)

Anne Caroline Fletcher (Germania)

Web:

www.occidentul-romanesc.com

Contact:

redactia@occidentul-romanesc.com

kasandranasaudean@occidentulromanesc.com


Cuvânt înainte IULIE

2022 03

„Dictatura este o mare patimă a nulităţilor”

Kasandra Kalmann-Năsăudean

(Regatul Spaniei)

Presa românească din străinătate

se degradează pe zi ce

trece și acest aspect se datorează

în totalitate așa-zișilor

jurnaliști apăruți din neant,

făcuți la „apelul de seară”,

care scriu orice, oricum, numai

să-și dea importanță și să

atragă atenția asupra lor.

Să-ți permiți în secolul

XXI să denigrezi persoane

doar din plăcerea de-a face

rău gratuit, să ataci instituții

de stat doar de dragul de a

demonstra ce „șmecher”

ești, pare o chestiune demnă

de psiholog, în condițiile în

care astfel de fapte se pede-

pesc cu amenzi usturătoare

sau închisoare.

Să scrii tot felul de

acuzații la adresa unei

instituții cu statut juridic în

România, care își desfășoară

activitatea în UE, când habar

nu ai dacă acea instituție are

sau nu obligații fiscale într-o

țară comunitară, când habar

nu ai ce stipulează Ordonanța

de urgență nr. 130/2021 (Publicată

în Monitorul Oficial

nr. 1202 din 18 decembrie

2021) privind măsurile fiscal-bugetare,

nu e un „act de

curaj”, ci de prostie crasă.

Din nou, lipsa de profesionalism

a acestor pseudojurnaliști

și a faptului că habar

nu au care sunt obligațiile

și drepturile legale ale unui

jurnalist. Conform Codului

Deontologic, un jurnalist

are datoria primordială de a

relata ADEVĂRUL, obligație

ce decurge din dreptul

constituțional al publicului

de a fi corect informat. Jurnalistul

poate da publicității

numai informațiile de a căror

veridicitate este sigur, după

ce în prealabil le-a verificat

din surse credibile; jurnalistul

NU ARE dreptul să

prezinte opiniile sale drept

fapte. Ştirea de presă trebuie

să fi e exactă, obiectivă şi să

nu conţină păreri personale.

Jurnalistul este obligat SĂ

RESPECTE viaţa privată a

cetăţenilor şi nu se va folosi

de metode interzise de lege

pentru a obţine informaţii

sau imagini despre aceasta.

Jurnalistului, în exercitarea

profesiei şi în relaţiile pe

care le întreţine cu autorităţile

publice sau cu diverse

societăţi comerciale, îi sunt

interzise înţelegeri care i-ar

putea afecta imparţialitatea

sau independenţa. Jurnalistul

care distorsionează

intenţionat informaţia, face

acuzaţii nefondate, foloseş-

te neautorizat surse ori calomniază,

săvârșește abateri

profesionale de MAXIMĂ

GRAVITATE.

Dar de unde să știe acești

pseudo-jurnaliști care sunt

obligațiile legale ale unui

jurnalist, în condițiile în

care ei au fost inventați la

„apelul de seară” sub umbrela

protectoare a tot felul

de personaje politice ipocrite,

fără caracter, pline de ifose

și aroganță?! Nulități, care

se cred „celebrități” în lumea

lor plină de obrăznicie

și prostie, care copiază idei și

proiecte convingând tot mai

mulți „adepți” din aceeași

tagmă cu ei, ba chiar și lucrători

din anumite instituții, că

sunt „șmecheri”. Da, posibil

să fie! Dar numai în lumea

lor, a nulităților!

Zero

De este mare sau de-i mic,

Valoarea lui e tot nimic,

Dar e salvat de nulitate

Când altă cifră-l ţine-n spate.

(Defi niţie epigramatică pentru

Zero, de Eugen Albu)

(„Dictatura este o mare patimă

a nulităţilor.”, citat de

Bogdan Petriceicu Hasdeu)

***

Autor editorial: Kasandra

Kalmann Năsăudean

( Regatul Spaniei)

Nota Redacției:

Kasandra Kalmann

Năsăudean a fost unul

dintre redactorii primului

post de radio în limba română,

RadioUniplus92

( Millennium) din Santa Susana

(CA), mulți ani editor la prestigiosul

ziar Gândacul de

Colorado (Denver) și redactorșef

la Radio Diaspora Online

– C hicago, Statele Unite

ale Americii. Licențiată în

Informatică de gestiune ( Felix

C-256) și Științele Comunicării

(Investigații), Kasandra

înființează în anul 2010 ziarul

Occidentul Românesc de-

dicat tuturor românilor din

Peninsula Iberică și de pretutindeni,

publicație de limbă

română, care apare lună de

lună, fără întrerupere, în format

print și online, de peste 12

ani. A scris pentru numeroase

reviste și ziare în limba română

din străinătate și din România,

iar în Spania a fost redactorșef

la primul ziar în limba română

din Spania, Român în

Lume. A colaborat cu revista

Origini și ziarul Noi în Spania

din Madrid. Este autor a documentarului

bilingv Destine

distruse de comuniști (Coautori:

Michael Harrison

Cronkite și Cristian Ioanovics

Guitars), coautor la volumul

The Mists of Time (Din negura

vremii) publicat în 2011 (LA,

Pars Books & Publishing) și în

alte cinci documentare dramatice

aflate în investigație jurnalistică,

alături de Michael

Harrison Cronkite, șef de lucrări.

Via Friedrich Alfred

Krupp, cunoscut sub numele

de Via Krupp, este unul

dintre cele mai renumite

drumuri de pe insula Capri,

Italia. Sculptat în stâncă și

cu vedere la mare, drumul

leagă centrul istoric al insulei

cu zona de pe litoral

Iubește și protejează natura!

a Marinei Piccola. Numele

provine de la un magnat

german al oțelului, care

obișnuia să petreacă câ-

teva luni pe an pe insulă.

El a construit drumul pentru

a ajunge mai repede la

Marina Piccola, unde era

ancorată nava sa de cercetare

a biologiei marine.

Numele, neobișnuit pentru

o stradă napolitană, a

fost contestat de-a lungul

anilor. De fapt, în 1918,

în timpul Primului Război

Mondial, consiliul local a

decis să o redenumească

strada Augustus. Cu toate

acestea, populația din

Capri a continuat să numească

strada Via Krupp

și în 1961 a fost returnată

oficial la numele său anterior:

Via Friedrich Alfred

Krupp.


04

IULIE

2022

Actualitate

Participarea Președintelui României, Klaus

Iohannis, la Summitul NATO de la Madrid

Președintele României,

Klaus Iohannis, a participat,

în perioada 28-30 iunie 2022,

la reuniunea șefilor de stat și

de guvern ai Organizației

Tratatului Atlanticului de

Nord (NATO) de la Madrid,

Regatul Spaniei. Summitul

Alianței Nord-Atlantice a fost

cea de a treia reuniune de vârf

a Organizației din acest an,

dar prima cu caracter regulat,

primele două, din 25 februarie

și 24 martie, cu caracter extraordinar,

fiind convocate în

contextul invaziei militare a

Ucrainei de către Rusia.

Programul Summitului

a inclus trei reuniuni ale

Consiliului Nord-Atlantic

și activități cu o încărcătură

simbolică și practică.

Președintele României a participat,

miercuri, 29 iunie,

la prima reuniune formală a

Consiliului Nord-Atlantic,

la nivelul șefilor de stat și de

guvern, care a abordat invazia

militară a Rusiei împotriva

Ucrainei și implicațiile

pe termen lung în plan regional,

euroatlantic și global.

În cadrul acestei reuniuni, au

fost adoptate Noul Concept

Strategic al NATO, Declarația

Summitului, măsurile pentru

consolidarea și eficientizarea

posturii NATO de descurajare

și apărare pe Flancul Estic

și a fost decisă intensificarea

sprijinului pentru Ucraina

și alți parteneri - Republica

Moldova și Georgia.

Tot la data de 29 iunie,

Președintele Klaus Iohannis

a participat la cea de-a

doua reuniune formală a

Consiliului Nord-Atlantic

la nivelul șefilor de stat și

de guvern, cu participarea

șefilor de stat și de guvern din

Australia, Finlanda, Japonia,

Republica Coreea, Noua

Zeelandă, Suedia, Georgia

și a Președinților Consiliului

European și Comisiei

Europene. Liderii din statele

membre NATO au discutat,

împreună cu partenerii care

împărtășesc aceeași viziune,

provocările și amenințările

globale, inclusiv asertivitatea

unor actori autoritari, printre

care și China, precum și articularea

unei poziții comune

față de aceștia, cu accent pe

obiectivul prezervării și consolidării

ordinii internaționale

bazate pe reguli.

În continuare, Președintele

României a luat parte joi, 30

iunie, la cea de-a treia reuniune

a Consiliului Nord-

Atlantic la nivelul șefilor de

stat și de guvern dedicată provocărilor

și amenințărilor din

Vecinătatea Sudică. În cadrul

acestei reuniuni, au fost abordate

progresele în lupta contra

terorismului, modalitățile de

asigurare a securității alimentare

și răspunsul la alte provocări

provenite din Vecinătatea

Sudică a Alianței, precum și

posibilitățile de sprijin aliat

pentru capacitățile de apărare

ale partenerilor din Sud.

În discuțiile în format aliat

ale Summitului, Președintele

Klaus Iohannis a salutat reflectarea,

în Noul Concept Strategic,

în mod realist, a situației

actuale de securitate, plecând

de la recunoașterea Rusiei ca

amenințare principală directă

la adresa NATO, precum și

menționarea, pentru prima

dată într-un concept strategic,

a importanței strategice

a regiunii Mării Negre pentru

securitatea euroatlantică. Totodată,

Președintele României

a subliniat importanța fundamentală

a deciziilor privind

consolidarea pe termen lung

a posturii aliate de descurajare

și apărare pe Flancul Estic, în

măsură să răspundă situației

de securitate regionale actuale.

Președintele României a

evidențiat implicațiile globale

ale agresiunii ilegale a

Federației Ruse împotriva

Ucrainei și efectele acesteia

asupra stabilității regionale

și globale, în plan umanitar,

economic, energetic, precum

și în ceea ce privește securitatea

alimentară, cu impact

asupra tuturor partenerilor

care împărtășesc aceleași

obiective și valori ai NATO

(like-minded partners), inclusiv

a celor din regiunea Asia

– Pacific, precum și a statelor

din Vecinătatea Estică și cea

Sudică a NATO.

Șeful statului a accentuat

contribuția semnificativă

a țării noastre la sprijinirea

Ucrainei pe plan umanitar

și prin măsurile luate pentru

diminuarea riscurilor legate

de securitatea alimentară.

De asemenea, Președintele

Klaus Iohannis a evidențiat

susținerea acordată de

România în cadru aliat partenerilor

celor mai vulnerabili

la amenințările Rusiei, în

special Republica Moldova și

Georgia, în vederea creșterii

rezilienței acestora.

Președintele României a reiterat,

și în acest context, sprijinul

ferm al țării noastre pentru

politica NATO a „Ușilor

Deschise”, salutând deblocarea

procesului decizional cu

privire la aderarea Finlandei

și a Suediei la Alianța Nord-

Atlantică, demers pe care

România l-a susținut în mod

constant și pentru care a întreprins

demersuri multiple

la nivel diplomatic. Astfel,

Președintele României s-a

referit, în intervențiile sale,

la impactul pozitiv al viitoarei

extinderi a NATO pentru

securitatea Flancului Estic al

NATO în totalitatea sa.

În ceea ce privește discuțiile

privind provocările și

amenințările din V ecinătatea

Sudică, abordate cu precădere

în contextul celei de-a

treia reuniuni formale aliate,

Președintele Klaus Iohannis

a reafirmat sprijinul activ al

României pentru consolidarea

și aprofundarea cooperării

cu partenerii, atât cu cei din

Vecinătatea Estică, cât și cu

cei din Vecinătatea Sudică.

Președintele României a

evidențiat, și în acest context,

acțiunile maligne ale

unor actori terți în Vecinătatea

Sudică, precum și impactul

acestora asupra obiectivelor și

intereselor Alianței și, în acest

sens, a pledat pentru sprijinul

intensificat al NATO în vederea

consolidării capacităților

partenerilor și a subliniat că

regiunea Mării Neagră a fost

și continuă să fie o platformă

de proiectare a puterii de către

Rusia în Orientul Mijlociu,

Africa de Nord și regiunea

Sahel.

În intervențiile sale,

Președintele României a

evidențiat și importanța consolidării

rezilienței și a răspunsului

la amenințările cibernetice

și hibride, precum

și a inovării în domeniului

tehnologiilor, pentru adaptarea

Alianței la provocările

viitorului. De asemenea,

Președintele Klaus Iohannis a

exprimat interesul țării noastre

de a rămâne conectată la

evoluțiile din acest domeniu,

în spiritul profilului activ care

a consacrat România încă de

la aderarea la structurile euroatlantice.

Pentru România, Summitul

la care a participat în mod

activ Președintele Klaus

Iohannis a avut o importanță

deosebită, din perspectiva

deciziilor fundamentale care

consolidează securitatea și

apărarea pe Flancul Estic al

NATO și în regiunea Mării

Negre. Aceste aspecte corespund

tuturor obiectivelor

urmărite de România la acest

moment de reper în istoria

Alianței, care au fost îndeplinite

în totalitate.

Astfel, la Summitul de la

Madrid au fost adoptate decizii

istorice pentru Alianța

Nord-Atlantică, cu un caracter

transformator, menite

să răspundă necesităților de

apărare generate de actualul

context de securitate. Prin

deciziile luate cu acest prilej,

care sunt de natură să facă

din Alianța Nord-Atlantică

o organizație mai puternică,

mai eficientă și mai prezentă

la nivel internațional, inclusiv

prin demersurile de adaptare

și modernizare a Alianței, a

fost reconfirmat caracterul

NATO de cea mai de succes

alianță politico-militară din

istorie.

Unul dintre rezultatele de

importanță fundamentală ale

Summitului a fost adoptarea

Noului Concept Strategic al

NATO, document programatic

care cuprinde prioritățile

NATO pentru cel puțin următorul

deceniu, adaptate

realității actuale de securitate.

Totodată, acest document

evidențiază apărarea colectivă

drept sarcina fundamentală

a NATO, alături de relația

transatlantică și stipulează în

mod clar că Rusia reprezintă

cea mai semnificativă şi

directă amenințare la adresa

securității NATO, aspect

sprijinit în mod consecvent

de țara noastră, România fiind

primul stat aliat care a

susținut necesitatea unui nou

document programatic Aliat.

Declarația politică a

Summitului, precum și pachetul

consistent de decizii

privind consolidarea și eficientizarea

posturii de descurajare

și apărare, intensificarea

parteneriatelor NATO

și sprijinul consolidat pentru

partenerii vulnerabili, inclusiv

din Vecinătatea Estică, marchează

o nouă etapă în adaptarea

NATO la contextul de

securitate actual, în vederea

asigurării securității regiunii

transatlantice. Pe același palier,

reuniunea la vârf a constituit

un reper în vederea adaptării

capacității de răspuns a

Alianței față de provocările

tehnologiilor emergente și

disruptive dezvoltate de actori

statali și non-statali, inclusiv

prin semnarea Scrisorii de

angajament privind Fondul

de Inovare al NATO. Reuniunea

la nivel înalt a marcat

și deblocarea procesului de

aderare a Finlandei și a Suediei

la NATO, demers susținut

în mod activ de România, în

cadrul sprijinului ferm pentru

politica NATO a „Ușilor

Deschise”.

De interes fundamental

pentru România a fost și stabilirea

unui cadru care asigură

parametrii unei posturi capabile

să răspundă eficient tuturor

amenințărilor. Alianța a

decis, în contextul evoluțiilor

dramatice de securitate din

Ucraina, să consolideze pe

termen lung postura aliată

de descurajare și apărare pe

Flancul Estic, deziderat pe

care țara noastră l-a urmărit

cu prioritate în negocierile

aliate în ultimii ani.

Astfel, decizia privind o

postură a NATO revizuită,

inclusiv pe Flancul Estic în

integralitatea sa, pentru a face

față provocărilor de securitate

fără precedent cu care se confruntă

NATO și statele Aliate,

care stabilește coerența apărării

pe întregul Flanc Estic,

este rezultatul demersurilor

susținute și consecvente ale

României în cadrul aliat. O

altă decizie notabilă este posibilitatea

de a crește Grupul de

Luptă înființat în România ca

urmare a deciziilor Summitului

extraordinar al NATO de

la Bruxelles din 24 martie, la

nivel de brigadă, care va beneficia

de asemenea de forțe

de întărire precis alocate, precum

și de pre-poziționări de

echipamente și muniție, foarte

importante pentru o descurajare

și apărare eficiente.

Discuțiile din cadrul

Summitului de la Madrid au

prilejuit și anunțul partenerului

strategic al României,

SUA, de a crește prezența

militară în România, prin dislocarea

unui Comandament

la nivel de brigadă de luptă.

Acest aspect corespunde

atât excelentei relații dintre

România și SUA, cadrate de

Parteneriatul Strategic de la a

cărui semnare se marchează,

în luna iulie a acestui an, 25

de ani, cât și solicitărilor repetate

ale României la cel mai

înalt nivel pentru creșterea

prezenței aliate în țara noastră.

Comunicat și foto:

Administrația Prezidențială



06

IULIE

2022

Eveniment

Madrid: Serbarea copiilor înscriși la cursurile de chitară și actorie

Serbarea la final de an

școlar a grupelor de copii

înscriși la cursurile de chitară

și actorie organizate sub

egida Ambasadei României

la Madrid, „ Clubul Copiilor”

a fost un motiv de bucurie,

recunoștință și emoție. Și

pentru că micii artiști se numără

printre cei mai talentați

români din comunitate, ambasada

a considerat că ultima

zi de cursuri reprezintă

un bun prilej pentru a înmâna

diplome de merit atât

participanților, cât și minunatelor

lor profesoare, care, din

pasiune pentru artă și dragoste

pentru copii, și-au dedicat

o mare parte din timpul liber

pentru a împărtăși celor mici

tainele muzicii și ale actoriei.

Diplomele de „Român

Talentat” au fost înmâna-

te de ambasadorul George

Bologan în semn de apreciere

pentru interesul copiilor de

a-și valorifica aptitudinile și

de a oferi timpului sens prin

pregătirea constantă. Meritul

și entuziasmul celor două

profesoare de a investi în a

scoate la lumină înclinațiile

artistice și de a stimula creativitatea

copiilor au fost răsplătite

printr-o Diplomă de

Excelență.

În mesajul transmis

părinților, ambasadorul a

subliniat importanța ca cei

mai tineri să fie însoțiți în

pătrunderea progresivă în

societate și în tainele vieții.

„În inima fi ecărui copil se

afl ă o imensă bogăție care

are nevoie să fi e valorificată

în dezvoltarea umană către

maturitate. Copiii sunt izvor

intermediul folclorului, artei

meșteșugului și portului

tradițional românesc, într-o

atmosferă distinsă, pusă în

scenă cu ingeniozitate de

orchestra ansamblului artistic

Doina Gorjului.

La eveniment au participat

alături de Bogdan

Stănescu, consul general

al României la Sevilla,

Jose Luis Ramos, consul

onorific al României la

Málaga, reprezentanți ai

corpului diplomatic și conde

speranță, părinții, la rândul

lor, trăiesc și muncesc

pentru micuții lor, iar ambasada

a dorit să le fi e alături

crezând cu tărie că în copii,

fi ecare națiune își vede propriul

viitor”.

Ambasada transmite și pe

această cale, invitația de a se

alătura și alți copii în Clubul

Copiilor. Pentru a vă înscrie

copilul la lecțiile gratuite este

de ajuns să trimiteți un mesaj la

adresele de email: eninerica@

yahoo.com (chitară) și

mariana_achimxx@yahoo.es

(actorie), unde să indicați: numele

și vârsta copilului; dacă

copilul dumneavoastră a mai

urmat vreun curs de chitară/

actorie; numele, și un număr

de telefon al părintelui.

Foto: Ambasada României

în Regatul Spaniei

Cádiz: Noi colaborări cu mediul universitar din

România, pe diferite domenii

Blue Air: Bucureşti – Sevilla, mult mai aproape

de tine!

În continuarea activităților

de colaborare ale Consulatului

General al României la Sevilla

(CG Sevilla) cu mediul universitar

în zona de competență,

Bogdan Stănescu, consul

general, a avut o întâlnire

cu rectorul Universității din

Cádiz (UCA), Francisco

Piniella și vicerectorul pentru

Relații Internaționale, Rafael

Jiménez. La întâlnire au participat

și Fernando Estrella,

Consul Onorific al României în

provincia Cádiz și Maria Pop,

director al Institutului Cultural

Român de la Madrid. Întâlnirea

a avut loc într-un cadru amical,

reprezentanții UCA fiind foarte

receptivi la stabilirea de noi

colaborări cu mediul universitar

din România, pe diferite

domenii.

De asemenea, aceștia au

răspuns pozitiv la propunerea

CG Sevilla de a organiza,

împreună cu oficiul consular

român, evenimente culturale,

sens în care s-a convenit introducerea

în agenda de evenimente

a UCA pentru anul 2023

organizarea „Zilei României la

UCA”. Totodată, discuțiile au

vizat, pe lângă amplificarea

colaborării bilaterale în domeniul

cooperării universitare,

și dezvoltarea, în colaborare

cu UCA, de proiecte de promovare

a culturii și tradițiilor

românești în rândul societății

locale.

Foto: Consulatul General

al României la Sevilla

Odată cu debutul perioadei

estivale, a avut loc

inaugurarea rutei aeriene

Bucureşti – Sevilla, rută

operată pe acest tronson de

o companie aeriană românească.

Pentru a marca acest moment,

a fost organizat un

eveniment inaugural găzduit

de aeroportul Internațional

San Pablo Sevilla, la care

au participat alături Bogdan

Stănescu, consul general al

României la Sevilla, Sergio

Millanes directorul aeroportului,

reprezentanți ai

guvernului local (Junta de

Andaluzia) și ai primăriei

Sevilla.

Inaugurarea acestei rute

se înscrie în eforturile celor

prezenți de a intensifica

conectivitatea între

capitala României și cea

a Comunității autonome

Andaluzia, în beneficiul

cetățenilor români și spanioli,

care doresc să călătorească

pe această rută

dar, în același timp, poate

constitui și un catalizator

pentru dezvoltarea de noi

domenii de cooperare între

cele două destinații. Zborurile

București – Sevilla vor

fi operate cu două frecvenţe

pe săptămână.

Foto: Consulatul General al

României la Sevilla

Málaga: Tradiţii moştenite din străbuni - Artă şi tradiţii româneşti

Consulatul General al

României la Sevilla în

colaborare cu Institutul

Cultural Român de la

Madrid și cu sprijinul

Muzeului Interactiv al

Muzicii Málaga a organizat

un moment cultural sub

denumirea „Artă și tradiții

românești”, în interpretarea

Ansamblului Artistic Doina

Gorjului. Și de această dată,

consulatul a dorit să aducă

în prim plan tradițiile și

obiceiurile românești prin

sular acreditați la Málaga,

reprezentanți ai autorităților

regionale precum și

reprezentanți ai comunității

de români rezidenți în

Málaga.

Evenimentul se înscrie

în seria de momente culturale

prevăzute în planul de

activități de diplomație publică

ale oficiului consular

pentru anul 2022, activități

ce au ca obiectiv promovarea

culturii și a tradițiilor

naționale.


Juridic IULIE

2022 07

Pensia de

văduv sau văduvă

în Spania

Ioana Bratuleanu

( Madrid-Spania)

Scopul principal al pensiei

de văduv/ă este de a

oferi cetățeanului siguranța

acoperirii necesităților sale

economice în cazul decesului

soțului/soției. Această

pensie este compatibilă cu

pensia de drept, cu veniturile

din salarii sau cu pensia

pentru incapacitate în muncă,

însă trebuie știut faptul că nu

toate persoanele văduve au

dreptul la pensie de văduv/ă,

ci trebuie îndeplinite o serie

de condiții atât în persoana

cauzantului (decedatului), cât

și în persoana beneficiarului.

De exemplu, această pensie

se primește pe tot parcursul

vieții beneficiarului, însă în

cazul în care beneficiarul se

recăsătorește, se pierde dreptul

la această pensie.

Pentru a beneficia de

această pensie în Spania, trebuie

îndeplinite următoarele

condiții pentru soțul decedat

- să fi cotizat la Sistemul de

Securtate Socială General o

perioadă stabilită prin lege,

în funcție de situația sa, și

anume:

Dacă decesul s-a produs

ca urmare a unei boli comune,

acesta trebuie să fi cotizat

o perioadă de minim 500 de

zile într-o perioadă neîntreruptă

de 5 ani imediat anteriori

decesului sau la data la

care a dispărut obligația de

a mai cotiza, dacă decedatul

se afla în situația de înscris

la Securitate Socială fără

obligația de a cotiza. Această

condiție nu se aplică în cazul

pensiei de orfan, dacă la

data decesului, cauzantul se

afla în situație activă în viața

muncii. În cazul lucrătorilor

cu program parțial, trebuie să

dovedească perioada cotizată

cerută și începând cu data de

04.08.2013 se vor aplica regulile

stabilite prin Decretul

Lege 11/2013, din 2 august,

adică se va face un calcul global

al perioadei lucrate.

Pentru lucrătorii în regimul

casnic (empleados del hogar),

din 2012 până în 2018, orele

efectiv lucrate în acest regim

se vor determina în funcție

de baza de cotizare la care se

referă dispoziția tranzitorie

nr. 16 din Legea Generală a

Securității Sociale, împărțite

la suma fixată pentru baza

minimă orară a Regimului

General. Adică, în acest caz,

având în vedere timpul care se

lucrează în general în acest regim

special, este aproape imposibil

de îndeplinit condiția

privind timpul minim de cotizare.

Dacă decesul este produs

de un accident, fie el de

muncă sau nu, sau de o boală

profesională, nu se cere o perioadă

minimă de cotizare

Nu se cere nici o perioadă

minimă de cotizare anterioară

pentru ajutorul de deces, însă

decedatul trebuie să se fi aflat

în perioada activă a muncii.

Ajutorul de deces în Spania

este de doar 46,50 euro și

poate fi solictat de către soțul

supraviețuitor, perechea în

fapt supraviețuitoare, copiii

ori rudele care au locuit cu

decedatul.

Vor beneficia de pensie de

văduv/ă și soții/soțiile persoanelor

care la data decesului

nu erau angajate în activ însă

aveau o perioadă minimă de

cotizare de 15 ani. De asemenea,

se vor îndeplini condițiile

dacă decedatul era pensionat

de drept sau anticipat, dacă

beneficia de o pensie de incapacitate

permanentă etc.

În ceea ce privește beneficiarul

pensiei de văduv/ă și

acesta trebuie să îndeplinească

o serie de condiții în anumite

circumstanțe:

Dacă decesul a fost cauzat

de o boală comună de care

suferea dinaintea căsătoriei,

soțul supraviețuitor va trebui

să facă dovada existenței unuia

dintre următoarele condiții:

că există copiii în comun,

dacă căsătoria s-a încheiat cu

un an înaintea decesului (nu

se va cere această condiție

a timpului minim, dacă se

dovedește că, adunat cu timpul

căsătoriei, a conviețuit cu

defunctul ca pereche de fapt

cel puțin doi ani). Dacă nu se

îndeplinește unul dintre aceste

condiții, beneficiarul va putea

avea dreptul la o pensie

temporară de văduv/ă, dacă se

îndeplinesc restul condițiilor.

Persoanele separate judiciar

sau divorțate, vor putea

beneficia de pensie atâta timp

cât nu s-au recăsătorit și sunt

beneficiare de o pensie compensatorie

în sensul art. 97

din Codul Civil. Pensia de

văduv/ă se va diminua până

la suma stabilită prin sentință

pentru pensie compensatorie,

pe timpul și în modalitatea

prevăzută în sentință.

În tot cazul, vor avea dreptul

la pensie de văduvă femeile

care dovedesc calitatea de

victimă a violenței în familie

în momentul separării

sau divorțuilui prin sentință

definitivă, sau arhivare a cauzei

penale pentru stingerea

responsabilității penale prin

decesul inculpatului; în lipsa

sentinței, prin ordinul de

protecție stabilit sau certificat

eliberat de Procuror prin care

se indică existența indiciilor

de violență în familie.

Pentru decesele anterioare

datei de 01 ianuarie 2022, cu

caracter general, pentru a beneficia

de pensia de văduv/ă

se va cere ca decesul să fie

ulterior anului 2008, să fi fost

înscrisă perechea de fapt (pareja

de hecho) în unul din registrele

specifice existente în

Comunitățile Autonome sau

Primării din locul de reședință

sau prin document autentic

din care să rezulte constituirea

perechii de fapt, în ambele

cazuri, cu minim doi ani înaintea

decesului. Conviețuirea

trebuie să fie notorie, cu caracter

imediat anterior decesului

cauzantului și cu o

durată neîntreruptă de cinci

ani. De asemenea, în timpul

perioadei de conviețuire, pentru

niciuna dintre persoane nu

trebuie să fi existat vreun impediment

pentru a se căsători,

adică să nu fi fost căsătorită cu

altă persoană.

În ceea ce privește veniturile,

în anul anterior decesului,

trebuie să nu fi ajuns

la 50% din suma veniturilor

proprii plus cele ale cauzantului

avute în aceeași perioadă

sau 25% în cazul în care

nu există copii în comun cu

drept de pensie de orfan, ori

să fie inferioare sumei corespunzătoare

la 1,5 din venitul

Salariului Minim Interprofesional

în vigoare în momentul

decesului. Această suma

va crește cu 0,5 din venitul

Salariului Minim Interprofesional

pentru fiecare copil în

comun cu drept de pensie de

orfan care conviețuiește cu

perechea supraviețuitoare.

Suma se va ridica la 52%

din baza de cotizare, cu caracter

general, însă va crește la

60% dacă persoana beneficiară

va îndeplini următoarele

condiții: are o vârstă egală sau

superioară la 65 de ani, nu are

dreptul la altă pensie spaniolă

sau străină, nu primește venituri

din activități de muncă,

nu are venituri din capital mobiliar

sau inmobiliar, câștiguri

patrimoniale sau venituri din

activități economice superioare

sumei de 7.707 euro/an.

Suma se va ridica la 70%

din baza de cotizare, atunci

când pe perioada primirii

pensiei se îndeplinesc următoarele

condiții: beneficiarul

locuiește cu copii mai mici

de 26 ani sau mai mari, cu

discapacitate, iar veniturile

familiei, inclusiv ale beneficiarului,

împărțite între numărul

de membri care compun

familia, în calcul anual, nu

depășesc 75% din Salariul

Minim Interprofesional în

vigoare, excluzând partea

proporțională a celor două

salarii extraordinare.

De asemenea, se solicită

ca pensia de văduv/ă să

constituie principala sursă de

venituri, considerând îndeplinită

această condiție atunci

când suma anuală a pensiei

depășește 50% din totalul

veniturilor beneficiarului.

Pensia de văduv/ă se achită

beneficiarilor lunar, cu două

plăți extraordinare pe an, care

se achită în lunile de iunie și

noiembrie, cu excepția cazurilor

de accident de muncă și

boală profesională, când și

aceste sume vor fi împărțite

în doisprezece luni. Pensia se

revalorizează la începutului

fiecărui an. Pensia constituie

un venit impozabil, astfel

că trebuie avut în vedere la

data declarării impozitului de

profit anual al persoanelor fizice

(declaración de renta), cu

excepția pensiilor care au la

baza cauzei acte de terorism.

***

Autor:

Avocat Ioana Bratuleanu

(Madrid)

Avocat ICAM specializat în

Drept internațional

Telefon 0034.642.308.360

www.brilawabogados.es

secretaria@ brilawabogados.es

Nota redacției:

Ioana Brătuleanu este

avocat specializat în Drept

Internațional Privat, colaborator

voluntar în cadrul redacției

Occidentul Românesc din

2015. Licențiată în Drept

la Facultatea de Drept din

cadrul Universității ,,Al. I.

Cuza” din Iași, Ioana a urmat

cursurile Masterului de Drept

european din cadrul aceleași

universități, perioadă în care

a beneficiat și de o bursă de

studiu la Universitatea din

Insulele Baleare, Spania. În

anul 2015 a urmat cursurile

Masterului de Acces în

Avocatură la Universitatea

Complutense din Madrid,

iar în anul 2017 a devenit

membru al Ilustrului Colegiu

de Avocați din Madrid. În

prezent își desfășoară activitatea

de avocat pe teritoriul

Spaniei și al României,

având biroul în capitala

Spaniei.


08

IULIE

2022

Nava-școală „Mircea”

va acosta în Portul Valencia

Comunitate

Potrivit Forțelor Navale

Române, nava-școală

„ Mircea” a plecat din portul

militar Constanța în cel deal

doilea marș internațional

de instrucție din acest an,

misiune dedicată împlinirii

a 150 de ani de învățământ

românesc de marină. La

bordul navei se află 92 de

studenți din anul II de la

Academia Navală „Mircea

Cel Bătrân” și opt studenți

de la academiile navale din

Marea Britanie, Polonia,

Bulgaria și SUA.

Marșul va dura 54 de zile,

timp în care velierul, simbol

al Marinei Militare Române,

va acosta în porturile Augusta

și Genova (Italia), Valencia

(Spania), Valletta (Malta) și

Alexandria (Egipt). Velierul va

reprezenta România la Regata

Iacobus în porturile Genova

(Italia) și Valencia (Spania).

Nava-școală va reveni în portul

militar Constanța la 30 iulie

2022.

În acest context, Consulatul

României la Castellón de la

La debutul lui 2022, în biroul

Asociației Românilor din

Móstoles se puneau bazele

unui eveniment șablon în jurul

copilăriei, care să poată fi

replicat și adaptat acolo unde

trăiesc românii. La scurt timp

s-au unit inițiativei Biblioteca

Prichindeilor din Praga,

Asociația Rază de Soare din

Alcala de Henares, și Asociația

Bucurie din San Sebastian de

los Reyes, se precizează într-un

comunicat.

„Totul a început dintr-o

documentare inițială, dându-mi

seama cu câțiva ani în

urmă că Ziua Internațională a

Copilului nu este peste tot de 1

iunie. Spania sărbătorește Ziua

Copilului pe 15 aprilie. O altă

dată, vehiculată ca fiind mondială,

este 20 noiembrie. Am

mers pe firul roșu al cercetării

și am înțeles că sărbătorirea

copilăriei nu a fost dintotdeauna

așa cum am trăit-o oricare

dintre noi - nu -, a început

Plana invită românii și prietenii

lor spanioli să viziteze velierul.

Nava-Școală „ Mircea” va putea

fi vizitat în Portul V alencia,

Comunitatea Valenciană, în

următoarele zile:

• Joi - 30 iunie: între orele

16:00 - 19:00;

• Vineri - 1 iulie: de la ora

10:00 - 13:00 și între orele

16:00 - 19:00;

• Sâmbătă - 2 iulie: de la ora

10:00 la ora 13:00, urmând ca

duminică, 3 iulie să părăsească

Portul din Valencia.

Conform Wikipedia,

Bricul Mircea este numele

a două nave din dotarea

Marinei române. Întâiul Bric

Mircea, o corabie de tip bric

construită integral din lemn,

a funcționat între 1882 și

1944, iar cel de-al doilea

„Bric Mircea”, o navă barc

clasa A, construită din metal,

dotat atât cu vele cât și cu

un motor Diesel naval, a fost

lansat în 22 septembrie 1938

la ora 15:48 și se mai afl ă în

funcțiune și astăzi ca navășcoală.

La data de 17 mai

acum nici o sută de ani, printr-o

conferință la Geneva unde

oamenii vremii au căutat resursele

necesare de a da celor mici

dreptul la o copilărie care să

nu fie echivalentă cu exploatarea

prin muncă, ci cu educația

și contextul de a o putea primi.

Și atunci am avut un moment

de AHA! în care am înțeles că

misiunea acestei date, undeva

de-a lungul unui veac, s-a prăfuit,

s-a șters. Nu știam nimic

despre asta. Am fost de fapt

generații peste generații de oameni

care am cunoscut privilegii

pe care străbunicii noștri

nu le-au avut”, mărturisește

Oana Darie, coordonatorul

proiectului.

Evenimentul, în interpretarea

lui din Móstoles, a reunit

povești din România - prin

intermediul recent înființatei

Biblioteci a Prichindeilor din

Comunidad de Madrid, din

Polonia - prin participarea

Asociației Polonezilor din

1939 a sosit în țară și a intrat

în serviciul Marinei Militare

nava-școală „ Mircea”, velier

de tip barc triarborat (cu

trei catarge), construit în

anii 1938-1939 la șantierul

naval Blohm und Voss din

Hamburg, Germania.

Nava a fost botezată

„ Mircea” ca și înaintașul său

„Bricul Mircea” (1882-1944),

purtând numele domnitorului

Mircea cel Bătrân, întregitorul

Țării Românești până la

„Marea cea mare”. Figura lui

Mircea formează galionul navei.

După reparațiile capitale

și modernizările făcute în anul

1966 - la același șantier naval

unde a fost construită - și între

anii 1994-2002, la Șantierul

Naval Brăila, a devenit nava

cea mai modernă dintre „surorile”

ei („Eagle” - SUA,

„ Gorch Fock” I - Germania,

cunoscută și ca „Tovarișci”

- URSS, „Gorch Fock” II -

Germania și „Sagres (III)” -

Portugalia).

Foto: Consulatul României la

Castellón de la Plana

Ziua Copilăriei în Praga (Republica Cehă),

Móstoles, Alcalá de Henares și San

Sebastián de los Reyes (Regatul Spaniei)

Móstoles, și Ucraina - prin

prezența Asociației «Pentru

Viitorul Ucrainei».

„La Móstoles, subtitlul neoficial

al evenimentului a fost

Ziua Copilăriei din centrul și

estul Europei și pariul a fost

să punem laolaltă varietatea

narativă și culturală din aceste

spații care sărbătoresc copilăria

la această dată și să o

prezentăm comunităților care

conviețuiesc cu noi. Invitația

de a veni să ne cunoască a fost

deschisă tuturor copiilor, indiferent

care ar fi fost originea

lor. Ne-am imaginat un spațiu

în care, pentru o zi, chiar în

orașul în care locuim și chiar

dacă nu suntem de-ai locului

în sensul cel mai restrâns al

sintagmei, putem - noi și copiii

noștri -, juca rolul gazdei;

putem chiar noi prin noi înșine,

să fim ambasadori ai culturii

noastre”, completează Dorina

Sișu, vicepreședinta asociației

din Móstoles.

Șablonul evenimentului

a avut ca tematică animația

și a inclus proiecția filmului

Călătoria Fantastică a

Maronei (2019), în versiunea

sa cu vocile actorilor

români, Olimpia Melinte,

Marius Manole, Alexandru

Potocean, Medeea Marinescu,

Maya Burneci, Măriuca

Enache, Petru Lupu, Virginia

Rogin, Mădălina Craiu,

Anghel Damian, Alexandru

Bogdan, Irina Antonie și

Ilona Brezoianu. Filmul regizoarei

Anca Damian este

o coproducție franco-belgiană

românească și este un

basm modern despre iubire

necondiționată și sacrificiu,

care ne întreabă de cât avem

nevoie de fapt ca să fim fericiți?

„Am dorit ca aceste evenimente

să aibă personalitate

proprie, să reflecte realitatea

comunităților de români aflate

în jurul asociațiilor organizatoare.

Exact asta s-a întâmplat:

la Praga participanții

s-au strâns în jurul fenomenului

«Biblioteca Prichindeilor»,

care activează deja de doi ani

acolo; la Alcalá de Henares,

Ziua Copilăriei a debutat cu un

emoționant mesaj al unei copile

care ne-a amintit de adevărata

vocație a acestei zile, aceea

de a ne auzi și asculta copiii

- poate părea banal să spun

asta, dar tinerele generații născute/crescute

aici, vin cu date

culturale pe care mulți poate

nu suntem chiar pregătiți să le

înțelegem sau să le acceptăm,

căutând să le impunem mereu

forme de a fi, în acord cu ce

vrem sau visăm noi, adulții;

La San Sebastián de los Reyes

evenimentul a marcat sfârșitul

cursului școlar pentru cursurile

de limbă și civilizație

română organizate săptămânal

de Asociația Bucurie și a

fost o întâlnire emoționantă a

comunității de acolo, o comunitate

strânsă și bine văzută

local.” adaugă Oana.

În afară de film, toți micuții

participanți au desenat fotograme

extrase din film pe asfalt -

cu sau fără ajutorul părinților

-, și au înțeles că filmul de

animație, oricât de ludic poate

părea, e de fapt muncă foarte

serioasă. La Móstoles, copiii

au putut de asemenea să se

bucure de aniMate, un atelier

de realizare de scurte desene

animate prin tehnica cut-out,

stop motion, unde micuții au

spus povestea lui Lapabra,

un bătrân căpcăun - dar elf de

copil -, care ilustrează prima

lui schimbare din viață, și povestea

lui Gigantin, un băiețel

albastru care emigrează cu familia

la Móstoles, în care naratoarea

îl ajută să învețe vocalele

din limba spaniolă printr-un

simpatic cântecel.

Scurtele filme vor fi disponibile

pe YouTube, odată

încheiat montajul, cu titlurile

Cuidado con lo que deseas și

Gigantin aprende castellano.

Ele au fost realizate în spaniolă

la alegerea participanților,

copii de origine română,

spaniolă și chineză. Aceste

evenimente s-au derulat sub

Înaltul Patronaj al Ambasadei

României în regatul Spaniei.

Foto: Asociația Românilor din

Móstoles


„Anii petrecuți la Castellón de la Plana

au fost cei mai plini de satisfacții, dar și

de provocări profesionale”

Diplomat de carieră IULIE

2022 09

Dragoș Viorel Țigău este

diplomat de carieră. După

ce a lucrat în ambasadele

României din Londra, Ottawa,

Budapesta a avut misiuni

consulare în Ungaria, Spania,

America, astăzi este ambasadorul

României în Kenya.

După mai bine de 30 de ani

de pregătire și de carieră diplomatică,

Dragoș Țigău poate

spune cum arată diplomația

românească văzută din interior

dar și care sunt relațiile cu

comunitățile prin care a trecut.

Născut la Ploiești, într-o familie

de profesori – atât părinții

cât și bunicii –, după terminarea

facultății de Matematică,

secția matematici aplicate,

de la Universitatea București,

a predat o perioadă la fostul

său liceu, Colegiul Național

„Mihai Viteazul” din Ploiești.

A intrat apoi, prin concurs, în

Ministerul Afacerilor Externe

al României (MAE), în decembrie

1991. În perioada 1992-

1993 a fost bursier al statului

federal austriac la Academia

Diplomatică de la Viena, unde

a obținut un master în relații

internaționale. Este căsătorit și

are două fiice gemene în vârstă

de 13 ani.

De-a lungul carierei sale a

lucrat în ambasadele României

de la Londra (unde a coordonat

și secția consulară a misiunii

pentru o perioadă de trei

ani), Ottawa (ca însărcinat cu

afaceri și, ulterior, prim-colaborator

al ambasadorului) și,

respectiv, Budapesta (ca șef

al secției politice și adjunct al

Reprezentantului Permanent

al României la Comisia

Dunării). De asemenea, a profesat

și în domeniul consular

la Consulatele Generale ale

României la Montreal, Gyula

(în ambele ca gerant interimar)

și respectiv Barcelona, precum

și Consulatul României de la

Castellón de la Plana, Spania

(ca șef de oficiu). În Centrala

MAE a avut responsabilități

în diverse departamente, în

dosare dedicate problematicii

bilaterale cu Regatul Unit și

Republica Irlanda, și, respectiv

America de Nord, problematicii

de securitate și organizării

Summit-ului NATO de la

București din 2008, problematicii

OSCE, controlul armamentelor

și dezarmare.

Domnule ambasador,

aveți o experiență întinsă pe

aproape toată perioada postcomunistă

a României. Care

au fost misiunile cele mai

complicate?

Dragoș Viorel Țigău: Pot

afirma că perioada petrecută la

Budapesta a fost caracterizată

de un grad mare de complexitate

al problematicii politico-diplomatice

încredințate.

Însă, cei șase ani și jumătate

petrecuți la Castellón de la

Plana ca șef al oficiului consular

au fost cei mai plini de

satisfacții, dar și de provocări

profesionale.

Se vorbește mult despre

diplomația românească, dar

ar fi interesant să știm cum

se pregătește sau cum se

construiește o carieră diplomatică?

Dragoș Viorel Țigău: Cariera

de diplomat se pregătește

cu răbdare, perseverență,

atenție la detalii, acumulare

de informații relevante, cultura

generală, auto-perfecționare,

dar mai ales cu dorința de a

onora pe deplin o astfel de calitate

în care nu te reprezinți pe

tine, ci ești un reprezentant al

țării. Actualii membri ai corpului

diplomatic al României

continuă tradiția predecesorilor

lor și își onorează cu succes

mandatul încredințat, de multe

ori în condiții dificile, pe fondul

unor realități inedite și cu

provocări aparte pentru această

muncă.

Puteți să ne explicați la ce

vă referiți, ce este nou, inedit,

care sunt noile provocări?

Dragoș Viorel Țigău:

Desigur, în trecut nu exista o

astfel de expunere mediatică

globală, de multe ori benefică,

nu exista o prezență a

cetățenilor români pe tot mapamondul,

nu existau efectele

globalizării, dominante în

acest moment. Acum le avem

și în acest context lucrăm.

Revenind la pregătirea pentru

diplomație, în prezent, la

București există un Institut

Diplomatic Român (IDR),

fondat în 2005, instituție cu

un prestigiu cert, recunoscut

la nivel internațional, și

cu relații de colaborare cu

entități similare din toată lumea,

unele dintre acestea cu

o tradiție dincolo de secolul

XX. IDR asigură formarea

și instruirea de-a lungul carierei

pentru personalul MAE,

dar este deschis și pentru alți

absolvenți ai învățământului

superior angajați în instituțiile

administrației centrale de stat

care sunt interesați de problematica

relațiilor internaționale.

Însă, în opinia mea, absolvirea

unor astfel de cursuri de specialitate

nu au deloc un efect

imediat în formarea unui diplomat.

Esențiale sunt experiența

dobândită, atât în Centrala de

la București, dar mai ales, pe

teren, în Serviciul Exterior,

spiritul analitic și un discernământ

dincolo de emoții

personale, munca de echipă,

capacitatea de auto-sesizare,

disciplina, aceasta din urmă de

multe ori auto-impusă. Acestea

ar fi principalele atribute

din punctul meu de vedere. La

care se adaugă și alte abilități

personale. Marii diplomați ai

lumii nu au provenit cu toții

din școlile specializate. Însă

au excelat în această meserie

folosind multe din atributele

menționate anterior. Acest lucru

este, în continuare, valabil

și astăzi, când tehnologia ajută,

dar nu decide în materie de

relații internaționale.

Presupun că și familia reprezintă

o provocare...

Dragoș Viorel Țigău:

Viața de familie a unui diplomat

reprezintă, probabil, cea

mai mare provocare. Schimbările

relativ frecvente de ambient

au, aproape inevitabil,

un efect asupra relaționării la

nivel social pentru membrii

familiei, în special pentru cei

mici.

Domnule ambasador, ați

fost recent numit ambasador

în Kenya și Rwanda. E o lume

mai puțin cunoscută nouă.

Cum a fost pentru dumneavoastră

întâlnirea cu Africa

profundă?

Dragoș Viorel Țigău: Întradevăr,

este o lume puțin cunoscută

europenilor obișnuiți,

mai ales celor din partea noastră

de Europa. Însă, datorită

posibilităților de informare

la nivel global, nivelul de

cunoaștere a realităților africane

este mult superior celui din

urmă cu 20 de ani. Personal,

sunt încă în faza de cunoaștere,

de acumulare a informației la

fața locului. Ceea ce este important

este faptul că, având în

vedere procentul mare al tinerilor,

societatea locală este extrem

de deschisă către lumea

exterioară, cu un surprinzător

apetit pentru nou.

Ați fost mulți ani în misiuni

consulare în Europa, America.

Cum a fost experiența dumneavoastră

în țările unde ați

activat, în ceea ce privește diaspora

românească? Ce a fost

cel mai dificil?

Dragoș Viorel Țigău:

Comunitățile române din fiecare

țară au elemente specifice

determinate de diverși factori

cum ar fi momentul constituirii

lor, compoziție, pregătire profesională

a membrilor etc. În

ansamblu, am avut experiențe

pozitive. Românii sunt la fel

cam peste tot unde se stabilesc.

Important este să se stabilească

o comunicare de genul fairplay

cu aceste comunități, în

sensul că noi, ca reprezentanți

ai satului român, să avem o

abordare caracterizată de profesionalism,

respect, solicitudine.

Pentru că respectul este o

valoare de ordin biunivoc, este

necesar ca românii din diasporă

să răspundă, de o manieră

similară solicitărilor noastre

îndreptățite, astfel încât respectul

față de lege și regulile

de comportament în societate

să nu fie facultative, ci normă.

Mărturisesc că elementul cel

mai dificil cu care m-am confruntat

a fost acela al existenței

unei aparente lipse de încredere

a românilor din diasporă

față de membrii misiunilor

diplomatice și oficiilor consulare.

Aici este necesar să se

acționeze, de ambele părți. Pot

să spun însă că, în momentul

în care un funcționar al MAE

dovedește profesionalism, dublat

de educație și o anumită

doză de empatie, barierele de

genul celei menționate dispar.

Care sunt cele mai frecvente

probleme ale cetățenilor

români pentru care sunteți

solicitați? Cum le puteți veni

în ajutor, în mod concret?

Dragoș Viorel Țigău:

Dacă m-aș referi la problemele

cetățenilor români rezidenți

în Spania sau în Canada, vă

mărturisesc că mi-ar fi necesar

un spațiu mult mai amplu. În

schimb, natura muncii actuale

presupune o abordare mult mai

largă, în cadrul căreia aspectele

consulare reprezintă numai

o parte, cu o importanța aparte,

însă. Pe scurt, problemele

ar fi: documente de călătorie

expirate, acte de stare civilă

incomplete/pierdute, acte

notariale, situații de urgență

(accidente, decese, privare de

libertate etc). Important este

ca noi să fim avizați asupra

acestor probleme, fie telefonic,

dar de preferat în scris, pe

e-mail. Vă asigur că știm ceea

ce avem de făcut după această

primă etapă, de avizare. Totul

se va derula în conformitate cu

prevederile legale în vigoare.

Ați avut și funcții de responsabilitate

în domeniul

securității și cooperării. Cum

apreciați reacția Europei și

a SUA în situația războiului

actual din Ucraina? Ce s-ar

mai putea face pentru descurajarea

Federației Ruse în

această agresiune?

Dragoș Viorel Țigău:

Reacția Europei – deci și a

României – și a SUA a fost de

solidaritate deplină cu Ucraina

în fața acestei agresiuni neprovocate

și nejustificate a forțelor

armate ruse. Să nu uităm că

această agresiune reprezintă

pe fond încălcarea principiilor

fundamentale ale dreptului

internațional, ale ordinii globale

bazate pe reguli, inclusiv

a Cartei ONU. Comunitatea

internațională democrată a

condamnat acțiunile Rusiei

și a solicitat, în repetate rânduri,

respectarea integrității

teritoriale, a suveranității și

a independenței Ucrainei.

Uniunea Europeană și aliații

noștri au dat dovadă de unitate

și forță, oferind Ucrainei

sprijin umanitar, politic, financiar

și material fără precedent,

precum și susținere și

protecție cetățenilor ucraineni

care au fugit din calea războiului.

Vom continua să solicităm

Federației Ruse încetarea

agresiunii militare și retragerea

trupelor sale de pe întreg teritoriul

Ucrainei. De asemenea,

vom urmări să descurajăm

acțiunile Rusiei prin izolarea

sa diplomatică, prin agrearea și

implementarea de noi pachete

de sancțiuni care să oprească

finanțarea acestui război și ne

vom asigura că dependența statelor

membre UE de Rusia este

eliminată sau redusă la minim.

Un material realizat de

Ruxandra Hurezean pentru

Occidentul Românesc.

Foto: Arhiva personală

Dragoș Viorel Țigău


10

IULIE

2022

Gabriela Căluțiu Sonnenberg

(Benissa – Spania)

O înțelegere e românilor

fără a ține seama de

covârșitoarea influență a

strămoșilor daci ar fi de neconceput.

Surse literare cum

sunt scrierile istoricului și geografului

antic grec Strabon

(Geographica) sau ale istoricului

latin Iordanes ( Getica)

vorbesc de la sine despre

neînfricarea și priceperea

lor. Dintre cele peste 100 de

formațiuni tribale și gentilice

ale tracilor, triburile dacilor,

cum îi numea grecii, respectiv

geților, după denumirea lor latină,

erau cele mai mari și cele

mai puternice. Unele foloseau

nume tribale distinctive,

cum sunt carpii, costobocii,

agatârșii ș.a. Erau conduse

de șefi militari, fiecare având

un sediu propriu, așa-numita

davă. În prima jumătate a sec.

II î.e.n., triburile se uniseră în

patru alianțe puternice, fiecare

emițând monedă proprie.

Deși au fost descoperite

și cetăți dacice mai vechi

decât cele din perimetrul

T ransilvaniei - ca de exemplu

cele peste 20 din Moldova -

experții localizează centrul

administrativ al statului dac în

miezul Ardealului, mai exact

în creierii munților, concret

în Munții Orăștiei. Cetățile

acestea au fost ridicate între

secolul I înainte de Histos și

secolul I după Hristos, având

sarcina de a asigura apărarea

și protecția față de invazia

cuceritorilor romani. Compus

din cele șase fortificații:

Sarmizegetusa Regia,

Costești-Cetățuie, Costești-

Promovăm România

Sarmisegetuza - un Stonehenge al dacilor

Blidaru, Luncani-Piatra

Roșie, Bănița și C ăpâlna,

sistemul defensiv al regelui

Decebal este inclus în

lista Patrimoniului Cultural

UNESCO. Impresionanta

ambianță naturală în care

sunt amplasate cetățile dacice,

adevărate cuiburi ascunse

„la mijloc de codru verde”,

contribuie la perpetuarea miturilor,

înflăcărând fantezia și

emoționând inima. Potrivit

opiniei multor călători, vizitarea

lor poate avea efectul miraculos

al unei schimbări de

percepție, producând o adevărată

primenire sufletească.

Vreme de mai bine de 150

de ani, Sarmizegetusa Regia

(în latină Ulpia Traiana

Sarmisegetuza Augusta), cea

mai mare așezare cunoscută

din Dacia, a fost a doua capitală

a regatului dac, preluând

rolul pe care îl deținuse

până atunci fortificația de la

Costești Cetățuie. A fost centrul

politic, religios, militar,

dar și economic al statului. În

calitate de capitală și reședință

regală (de aici extensia latină

Regia) era pe deplin cunoscută

popoarelor din Antichitate,

faima ei depășind cu mult

frontierele Daciei.

A fost, din păcate, abandonată

și incendiată la retragerea

trupelor romane, drept pentru

care vizitarea ruinelor ei ne

furnizează astăzi doar puține

informații despre dimensiunile

și distribuția construcțiilor

aferente. Cu toate acestea, la

o privire atentă, este posibil

să intuim gradul înaintat de

civilizație la care ajunsese

poporul dac la acea vreme.

Marele sanctuar circular

din incinta sacră de la

Sarmizegetusa cuprinde

trei cercuri concentrice (un

cerc din blocuri de andezit,

unul din stâlpi de andezit și

un cerc de piloni masivi din

lemn), despre care se presupune

că ar fi compus un templu-calendar.

Nu întâmplător,

Sarmisegetuza are faima unui

adevărat „Stonehenge dacic”,

cu nimic mai prejos decât

cetățile mayașe sau vestitele

piramide egiptene.

Este așezată la o altitudine

de 1000 m, pe vârful care domină

pantele probabil cândva

terasate pe care erau aliniate

locuințele care înconjurau

zona sacră de pe coamă, ultima

fiind rezervată cu strictețe

membrilor familiei regale. Se

presupune că este însuși muntele

sacru al dacilor, vestitul

Kogaion, amintit de geograful

și istoricul antic grec

Strabon. Toate căile de acces

spre Sarmisegetuza erau barate

prin cetăți și fortificații

de piatră (Costești-Cetățuie,

Costești-Blidaru, Piatra-

Roșie, Vârful lui Hulpe).

Incinta adăpostea 7 temple

(două circulare și cinci rectangulare).

Tot aici exista și un

mare altar, în fața căruia se

oficiau ceremonii religioase

în cinstea zeilor dacilor, cărora

nu arareori li se jertfeau

și vieți omenești. Credința

dacilor în nemurire prevedea

înălțarea după moarte la zeul

suprem, Zalmoxis. Ritualurile

de trimitere a solilor la cer

prin aruncarea lor în suliți

ascuțite erau privite drept

prilej de bucurie. În schimb,

se întristau la nașterea unui

copil, pentru că priveau viața

pământească ca pe o înșiruire

de chinuri și grele încercări.

Uneori, la moartea soțului,

cea mai iubită soție era sacrificată

și îngropată lângă el.

Cetatea Sarmisegetuza se

împărțea în trei arii: fortificaţia,

zona sacră şi cartierele

civile (de vest și de est). Incinta

înconjurată de un zid din

blocuri de calcar și de andezit

acoperea o suprafață de circa

30.000 de metri pătrați. Pe

alocuri, zidurile de apărare

atingeau înălțimi impresionante,

de până la 10 metri.

Sisteme de captare, filtrare și

păstrare a apei, racordate la o

rețea de distribuție adecvată,

sunt adevărate mărturii de

iscusință a meșterilor constructori.

De pe platoul superior se

poate supraveghea întreaga

zonă. Între fortificație și zona

sacră a existat un drum de legătură

din lespezi de calcar,

cu o lungime de aproximativ

200 de metri. În stil asemănător

localităților din zona

Mediteranei, orașul era dispus

pe mai multe terase. Sistemul

de apărare era compus

din valuri de pământ, palisade

și turnuri-bastion. În împrejurimi

se aflau mici cătune dotate

cu clădiri gospodărești

anexe, îndeplinind probabil

funcții agricole (de aprovizionare

a capitalei). Erau așezate

de-a lungul cursurilor de apă,

pe terase naturale, neinundabile.

Dovadă a existenței lor

stau adânciturile din pământ,

în jurul cărora sunt dispuse

gropi pentru provizii.

În interiorul fortificațiilor

locuiau meșteșugarii (în special

olari și fierari). Bogatele

ornamente zoomorfe, vegetale

sau geometrice, butonii și

brâul alveolar sunt caracteristice

vaselor de gătit dacice.

Formele de „fructieră” (strachină

cu picior înalt), respectiv

opaiț în formă de ceașcă

sunt cele mai cunsocute. Dacii

trăiau în obști sătești, posedând

în colectiv pământurile.

Erau mari producători de cereale

și buni crescători de vite.

Foloseau plugul cu brăzdar și

cuțit de fier încă din sec. III

î.e.n. Practicau albinăritul și

pescuitul și cultivau vița de

vie (câțiva termeni legați de

această ocupație, cum sunt

butuc, strugure, curpen, neau

rămas până astăzi). Rasa de

cai foarte iuți ai geților era renumită,

iar sarea gemă, folosită

la conservarea peștelui și a

cărnii, sau la argăsitul pieilor,

făcea obiectul unui negoț bine

organizat. Lemnul pădurilor

transilvane era foarte căutat

de greci pentru construcția

corăbiilor, iar păcura pe care

o extrăgeau din exploatări de

suprafață era la mare căutare.

Practicau comerțul la scară

largă, inclusiv cu popoarele

din Imperiul Roman și de la

Răsărit.

Un alt domeniu pentru

care erau vestiți era medicina.

La Sarmizegetusa a fost

descoperită o trusă medicală

cu cenușă din vulcani mediteraneeni,

folosită ca absorbant

pentru răni, iar la Poiana s-a

găsit până și un craniu cu

urme de trepanație. Mai ales

femeile dace aveau faimă de

tămăduitoare, pricepute la

descântat. Potrivit medicului

antic grec Discoride, 35

de denumiri de plante medicinale

folosite în antichitate

proveneau din limba dacă.

O particularitate a cetăților

dacice este faptul că nu aveau

necropole, deși se pare că se

practica atât înhumarea, cât

și incinerarea. În apropiere

s-au găsit numeroase obiecte

din fier, în special unelte agricole,

de uz casnic, decorative

și bijuterii. Dacii erau vestiți

pentru iscusința cu care prelucrau

argintul. Aurul, deși prezent

din abundență în Munții

Apuseni, constituia monopol

regal, fiind mai greu de găsit.

Din păcate, atracția pe care o

exercită artefactele asupra vânătorilor

de comori este puternică,

provocând braconajul

arheologic. La înfierbântarea

spiritelor au contribuit și legendele

legate de o presupusă

comoară dacică ascunsă

de Decebal undeva pe lângă

cetate.

Există două teorii legate

de originea cuvântului „dac”.

Prima este aceea potrivit căreia

ar deriva din dáos, care

se traduce prin „lup”, simbolul

lor de pe stindard. A doua

pretinde că ar avea la bază

cuvântul daca, tradus prin

„pumnal” sau „cuțit”.

Vestigiile rămase de pe

urma lor sugerează înclinații

războinice corelate cu un

spirit profund religios. Oratorul

și filosoful grec Dion

Hrisostomos relatează că

„puteai să vezi peste tot săbii,

platoșe, lănci, peste tot

cai, peste tot arme, peste tot

oameni înarmați” iar poetul

latin Ovidius spunea despre

tracii dobrogeni că trăiau „cu

o mână pe armă, cu cealaltă

pe plug”.

Vizitând locurile pe care

ei le-au venerat, putem simți

până astăzi energia pe care

o emană. Nu puțini sunt cei

care, din acest motiv, consideră

județul Hunedoara ca fiind

cel mai frumos județ din

România.

Surse: CIMEC - Fortărețe

dacice din Munții Orăștiei

( Ministerul Culturii – Institutul

de memorie Culturală);

platforma digitală www.

gohunedoara.com, site-ul

https:// cetateasarmizegetusa.

ro, al Serviciului Public de

Administrare a Monumentelor

Istorice

Foto: wikimedia.org

Autor:

Gabriela Căluțiu S onnenberg

(Benissa- Spania)

Nota Redacției:

Gabriela Căluțiu Sonnenberg

este economist, scriitor

și jurnalist, promotor de

cultură, traducător, colaborator

voluntar în cadrul

redacției „ Occidentul

Românesc” din anul 2011.

A absolvit Academia de Studii

Economice din București

cu titlul de doctor în anul

2000. Distinsă cu numeroase

premii pentru activitatea

literară și pentru promovarea

culturii române în străinătate,

scrie în limbile română,

germană și spaniolă

pentru diverse publicații din

Europa, Australia, America

și Asia. Este afiliată Uniunii

Ziariștilor Profesioniști

din România și Asociației

Jurnaliștilor de Turism din

România. Cea mai recentă

carte apărută: „Vine

S eninul”, vol. II, proză scurtă

(Ed. Itaca, Dublin 2022).


Să scriem corect româneşte IULIE

2022 11

Dan Caragea

(Lisabona - Portugalia)

A doua mare categorie de

intervenții o reprezintă articolele

revizuite, altfel spus,

modificările normative la

unele cuvinte (DOOM 3 , p.

12). Înainte de a încerca o

descriere, pentru ca cititorii

să le cunoască, credem că

este bine să ne lămurim în

privința noțiunii de „normă”.

Vom face mai întâi o mică

paranteză istorică.

Încă de la înființarea sa,

în 1866, Academia Română

(numită inițial Societatea

Literară Română), își luase

trei misiuni: „a) de a

determina ortografia limbii

române; b) de a elabora

Gramatica limbii române; c)

de a începe și realiza lucrarea

Dicționarului român” ‒ trei

instrumente fundamentale

pe baza cărora, în vremurile

moderne, se pot scrie

Constituția și legile statului,

se pot redacta documentele

oficiale, se poate desfășura

activitatea școlară, pot cum

se cuvine funcționa presa și

industria cărții.

Stabilirea normei de rostire

și scriere ‒ mai în detaliu, a

celei ortoepice, ortografice

și morfologice ‒ este astăzi

în sarcina DOOM-ului.

Gramatica limbii române

publicată în 2008, este, din

păcate, în raport cu ediția din

1963, aproape imposibil de

folosit de către nespecialiști.

În privința dicționarului, considerăm

DEX-ul dicționarul

general și, pe cât se poate

intui, răspunsul cel mai adecvat

la proiectul inițial. Aceste

lucrări fundamentale, toate

în sarcina Academiei, fac

recomandări precise privind

modul cum trebuie folosită

limba în registrul ei cultivat

și oficial.

Prima ediție a DOOMului,

din 1982, aducea o nouă

înțelegere asupra normei

„prin admiterea, la un număr

relativ mare de cuvinte,

a două sau chiar trei variante”

(Ioana Vintilă-Rădulescu,

„Normă și norme în tradiția

filologică românească”, în

Philologica Jassyensia, anul

I, nr. 1-2/2005, pp. 87-98),

ceea ce înseamnă, în fond,

refuzul de a tranșa norma.

Acest aspect arată clar că

limba noastră este o limbă

slab normată, cu oscilații

ACADEMIA ȘI DICȚIONARELE SALE DOOM – EDIȚIA A TREIA (V)

chiar la cuvintele vechi. Următoarele

două ediții, după

afirmațiile autoarei, au restrâns

semnificativ această

tendință spre „norma multiplă”

(cu indicarea preferinței

prin ordinea enumerării),

ceea ce înseamnă că soluția

Mioarei Avram nu a fost cea

mai bună. Numit din capul

locului impropriu dicționar,

DOOM-ul este, în fapt, vocabularul

ortografic (ortoepic

și morfologic) al limbii

române cultivate. Este o listă

normată de unități lexicale,

un pre dicționar, dacă doriți.

Că titlul a fost de la început

abuziv, ne-o spun lucrări similare

din alte culturi, dar

mai ales definiția dată de

DEX, care este clară ‒ fără

abordare semantică nu putem

vorbi de dicționar:

Operă lexicografică cuprinzând

cuvintele unei

limbi, ale unui dialect, ale

unui domeniu de activitate,

ale unui scriitor etc., organizate

într-o anumită ordine (de

obicei alfabetică) și explicate

în aceeași limbă sau traduse

într-o limbă străină.

Schimbările privind norma,

în doar patruzeci de

ani, în cele trei ediții, arată

ceea ce putem observa cu

toții: fluctuații enorme în

vorbire la un popor ce pare

neinstruit, lipsă de fermitate

în menținerea normei și a

pedagogiei necesare pentru

a garanta o oarecare stabilitate,

teza Academiei care

susține că o limbă este în

perpetuă schimbare. Or, în

acest ultim caz, se confundă

dinamica lexicală cu sistemul

gramatical, care ar trebui să

dovedească stabilitate. Este

greu de acceptat că o serie

de cuvinte vechi, unele din

vocabularul fundamental, au

încă paradigme fluctuante.

Sunt oare aceste fluctuații

„orizontale”, în același registru,

sau începem să nu mai

vedem limita între cultivat și

colocvial?

Nu mai reluăm discuțiile

cu norma pentru cuvintele

învechite, populare sau

regionale, cazuri în care

DOOM-ul nu ar avea de ce să

se pronunțe. Lucrul acesta a

fost corect exprimat de către

IVR în articolul citat. Dar de

ce mai continuă aceste unități

să fie prezente în dicționar,

ba, mai mult, apar, chiar și

în ultima ediție, articole noi

cu cuvinte regionale sau arhaisme?

Autoarea arată că, în principiu,

este bine să se tindă

spre norma unică. Apoi sunt

enunțate eternele dificultăți

ale unei țări încremenite în

timp: nu există o „bază de

date exhaustivă” (nu știm

exact la ce se referea IVR

prin „exhaustivă”), oricum

acest lucru nu există nici astăzi.

Nu se fac nici anchete

suficiente, acoperitoare, așa

cum se cade. Prin urmare,

de zeci de ani se lucrează în

lexicografia noastră academică

cu soluții improvizate,

corpusuri inadecvate, altfel

spus, cu ce se poate. Mai

întrebi un coleg, mai dai un

telefon, mai asculți televizorul.

Și atunci cum îți justifici

științific schimbările?

Să revenim. Dacă vrem

să decidem între două paradigme,

de exemplu la birui

(a) între să birui sau să biruiesc,

cum procedăm? Nu

vom găsi nicăieri un răspuns

lămuritor. DOOM 3 inversează

preferința față de DOOM 2 .

Ultima ediție preferă forma

să birui (pers. I și a II-a sg.),

dar, într-o cercetare pe Internet,

acesta are 1060 (200 în

surse literare) de ocurențe,

în timp ce forma să biruiesc

(pers. I sg.) are 2500, multe

în rugăciuni ortodoxe, 110 în

surse literare.

Pentru că aventura este

mai mult decât întâmplare, o

întâmplare căutată, voită, un

colț din trena imensă a necunoscutului,

de care te agăți

orbește cu mâinile, pentru a

te pomeni în mijlocul unui

ocean nemaivăzut, cu zbucium

grozav de talazuri, dar

și cu tărâm de nemaiștiute

priveliști, când știi să birui

clocotul de apă înfuriată.

(Gib Mihăescu, Donna Alba,

Editura Litera, București,

2009, ebook)

Comparând și aparițiile în

opere publicate după anul

2000, numărul de ocurențe

este egal (am exclus traducerile).Ce

le-a determinat pe

autoare să schimbe? Convingerea

că ce e mai scurt, mai

economic învinge? Oricum,

habemus normam!

În alte situații, părerea

noastră este că și DOOM-ul

are vina lui în tulburarea limbii.

Prea multe oscilații, prea

deschisă ușa spre variante

de stradă. Cum să nu vadă

nimeni că omonimia cireși

(fructe) și cireși (pomi) e

pernicioasă. Căutați pe Internet

sau în comerț „dulceață

de cireși” și veți vedea că

nu există decât „dulceață de

cireșe”. Dacă putem combate

ambiguitatea, de ce să o

încurajăm? Astfel, o a doua

formă, dar care nu o poate

substitui pe prima în toate

contextele, nu este pentru noi

un exemplu de normă multiplă,

ci de variantă colocvială

pe care o dispensăm. Pluralul

lui cireașă ar trebui să fie

cireșe și nimic mai mult.

Și căpșună prezintă două

flexiuni. E drept că apare un

număr mare de ocurențe de

tipul „dulceață de căpșuni”

în majoritatea documentelor

și în comerț. Am găsit totuși,

în pagini dedicate bucătăriei,

dar și la unii producători

artizanali, și forma „dulceață

de căpșune” ( Topoloveni),

„gem de căpșune” ( Auchan).

Planta să cheamă căpșun,

pl. căpșuni (derivat din

căpșună). Așadar, cerem

„răsaduri de căpșuni”. Plural

identic avem și în alte

cazuri: piersici, gutui, lămâi.

Dar avem și cazuri

unde distingem fructul de

pomul respectiv: mere și

meri, prune și pruni, caise și

caiși, dude și duzi, portocale

și portocali. Noi credem

că și în acest caz DOOM-ul

ar putea tranșa. Iată argumentele

în favoarea soluției

căpșună, căpșuni (spre care

tinde DOOM-ul): Îndreptar

și vocabular ortografi c,

ediția a III-a, 1941, Mic

dicționar ortografi c (1953),

DLRCL (1955-1957), DER

(1958-1966), DEX (1998).

Importanța normei unice este

indiscutabilă în procesul de

„așezare” al unei limbi. Variantele

se cer înregistrate, dar

sarcina i-ar reveni, în opinia

noastră, DEX-ului, care are

secțiuni speciale pentru asemenea

situații și care tratează

în mod firesc variantele.

Cu greier/greiere ne întoarcem

la Scriban (1939).

Greier este cuvântul-titlu în

Șăineanu (1929), DA (1934),

DLRLC (1955-1957), DEX

(1975 și ed. urm.), NODEX

(2002), MDA (2010),

DOOM 2 . Ce le-a determinat

pe autoare să schimbe? Este

drept că atunci când vorbim

de celebra fabula „Greierele

și furnica”, folosim varianta

greiere, în exprimare. Ea

poate fi atestată, evident, și în

alte contexte, dar nimic nu ne

face să o considerăm normă.

Pe de altă parte, în februarie

anul acesta, a apărut știrea că

greierul de casă este a treia

insectă autorizată ca aliment

în UE. În acest caz, am observat

că forma greierele de

casă a fost mult mai folosită

decât greierul de casă sau

greierul casei (Acheta domesticus).

Aceasta știre, din

11 februarie 2022, este posterioară

apariției DOOM-ului,

ediția a treia. Să se fi datorat

oscilația de forme schimbării

normei? Oricum, o judecare

pripită, într-un fotoliu

la București, poate deruta

lexicografii, terminologii,

ziariștii, vorbitorii unei limbii

pe care nicio școală nu îi

mai poate ajuta.

Ce se întâmplă cu analog,

fem. analogă/analoagă,

omolog, fem. omologă/

omoloagă, filologă/filoloagă,

psihologă/psiholoagă?

Se preferă, cum știm, formele

secunde. La analogă/

analoagă, norma este unică

în DOOM 3 : analoagă. Normă

unică și pentru omoloagă,

deși aici, când e vorba de persoană

se preferă exprimarea:

omologa (mea). Filologă/filoloagă

se disting acum prin

registru. Prima formă este livrescă,

a doua este colocvială.

La fel și psihologă/psiholoagă.

Persoanele care evită

formele colocviale (DEX-ul

le spune familiare) spun, în

majoritatea cazurilor, că motivul

e cacofonic: evitarea ca

numele profesiei să se termine

în -oloagă. I-am reproșa

dicționarului doar mențiunea

etichetei livresc la primul

termen. În fapt, așa își spun

persoanele respective, așa se

prezintă în viața de zi cu zi

și pe Internet: antropologă,

ginecologă, vulcanologă.

Deci „așezarea” de la adjectiv

nu este încă acceptată

și la profesii, unde se are în

vedere prestigiul: întâi forma

de masculin („doctor ginecolog”),

apoi forma în -ogă:

„psihologa Alina S. este de

părere...”. Forma în -oagă e

mai degrabă ireverențioasă:

„uite-o și pe psiholoaga aia

de doi bani!” Trebuie să fim

mai răbdători cu uniformizarea

într-o limbă unde femininul

la etnonime, nume de

profesii și de funcții se formează,

în multe cazuri, prin

sufix moțional, și nu prin

morfem de gen, ca în celelalte

limbi romanice. Forma

doctoră nu e acceptabilă, iar

doctoriță sau doctoreasă nu

sună bine!

DOOM 2 a adus și un alt

fel de perechi de variante.

De data aceasta nu mai este

vorba de oscilații în flexiune,

ca în cazurile anterioare, ci

de derivate cu sufixe diminutivale

diferite.

(va urma)

Autor:

Dan Caragea (Portugalia)

Nota Redacției:

Dan Caragea este critic

literar, publicist, eseist,

critic de artă, critic de teatru

și traducător român.

Este lusitanist, specialist

în psihologie și lingvistică

computațională. Din 2011,

colaborator voluntar în cadrul

redacției Occidentul

Românesc. Dan Caragea a

absolvit Facultatea de Limbă

și Literatură Română (specialitate

B: Limbă și Literatură

Portugheză). Este doctor

în Psihologie. În perioada

1978-1990, a fost profesor

de limba română și asistent

la Facultatea de Limbi și

Literaturi Străine (unde a

predat limba portugheză),

autor de manuale de limbă

portugheză, traducător, critic,

publicând în diverse reviste

culturale din R omânia.

Între 1991 și 2008 a fost bursier

al I nstitutul Camões din

Lisabona, autorul unui manual

de portugheză pentru

străini, Viver em Portugal, director

al societății Cyberlex,

responsabilă pentru versiunile

portugheză și spaniolă

ale programului Tropes

(analiza semantică a textului).

Între 2009 și 2015

lucrează ca expert la

UEFISCDI, unde realizează

versiunea românească

a programului Tropes și

un software de detectare a

similitudinilor (Semplag).

Publică Analiza automată

a discursului în 2013, la

Editura Academiei (coautor

Adrian Curaj). În 2017 coordonează

la Lisabona un

mare album despre relațiile

culturale și diplomatice româno-portugheze

(la care

este și coautor). În anii 2018-

2019 este expert la Institutul

de Lingvistică „Al. Rosetti –

Iorgu Iordan” din București,

colaborând la prima fază de

implementare a proiectului

Romtext în România. Publică

și în revista culturală

Leviatan.


12

Ruxandra Hurezean

(Cluj - Napoca)

IULIE

2022

Roxana a străbătut, la fel

ca mulți dintre noi, deșertul

speranței de a fi liber și fericit,

undeva, cândva. De la

prezența entuziastă pe baricadele

presei și protestelor

civice la București, până la

stabilirea în Sudul Franței,

povestea de viață a Roxanei

Dascălu este parte din istoria

României și a oamenilor ei. În

destinul său și-n întâmplările

trăite de ea se vor recunoaște

mulți români care au încercat

să înțeleagă și să lupte cu timpul

care le-a fost dat.

Roxana a fost 10 ani jurnalist

Reuters, în România și

Europa de Est, când a scris

despre dificila tranziție de la

comunism spre democrație și

economie de piață a țărilor din

regiune. A lucrat apoi în PR,

comunicare și relații cu presa.

A scris pentru The Economist

Intelligence Unit şi Oxford

Business Group. A studiat

limbi străine la Universitatea

București.

Acum locuiește în satul

Rivel, din sud-vestul Franței,

împreună cu soțul ei, artist

ceramist de origine română.

Acolo au restaurat o moară

veche de 300 de ani, în care

locuiesc. În jur există o comunitate

de români, mulți artiști,

dar nu numai, iar Roxana face

parte din sufletul ei. Ține legătura

cu țara și continuă

să colaboreze cu diverse

publicații.

Într-un text-confesiune,

Roxana spune despre sosirea

ei în Franța: „Am avut

senzația, venind aici, că mă

întorc «acasă» – în timp,

la satul bunicilor mei, din

Oltenia profundă, cu tradiții

și cu acel spirit de întrajutorare

care nu mai există de

mult sau, dacă mai există,

este în curs de dispariție, cu

plecarea atâtor conaționali ai

mei în căutarea unei vieți mai

bune în Europa.”

A publicat recent cartea

de memorii „Cronicile din

Est”, despre care spune:

„Am scris această carte

despre evenimente pe care

le-am trăit ca jurnalistă esteuropeană,

româncă, în ultimul

deceniu al secolului trecut,

lucrând pentru cea mai

mare și mai veche agenție de

presă din lume. Au fost cei

mai frumoși și mai cumpliți

zece ani din viața mea. La

Reuters am întâlnit și am lucrat

cu oameni din ceea ce

era pentru noi «Minunata

Lume Nouă» a Occidentului

care ne fusese interzis

timp de aproape jumătate

de secol, cât am trăit, noi

și părinții noștri, în spatele

Cortinei de Fier. Este o poveste

despre oameni din Est,

despre schimbările dramatice

din viața lor și despre

felul în care sunt priviți în

Vest, cu multe prejudecăți

încă, cei veniți, ca și mine,

de la Est de Edenul Europei.

Am scris despre toate aceste

evenimente, la care am fost

martoră, la mare distanță în

timp și de la mii de kilometri

depărtare de țara mea natală.

Pe vreme de pandemie cu

noul coronavirus. Cu întreruperi

și apoi în cascadă. Cu

dragoste și abjecție.”

Am purtat acest dialog la

Campania de excelenţă

Jurnalista care trăiește în „Oltenia

distanță cu Roxana, cu curiozitate

și admirație pentru felul

în care ea, la fel ca milioane

de români plecați din țară,

încearcă să trăiască propria

viață fără să renunțe la trecut

și la ce tot ce o leagă de lumea

din care vine.

Dragă Roxana, așa cum

li se întâmplă de obicei

jurnaliștilor, biografiile personale

devin nesemnificative

sub greutatea profesiei, sub

gravitatea lucrurilor despre

care relatează. De aceea,

acum vreau să întreb despre

tine: cine este Roxana

Dascălu? Ce poveste are familia

ta?

Roxana Dascălu: De patru

ani, m-am stabilit în Franța

profundă, la o moară veche,

din Pirinei, și acum trei ani

m-am căsătorit cu stăpânul

morii, vechiul meu prieten

Radu Tănăsescu, ceramist de

origine română, care a scos

moara din ruină și a renovat-o

preț de aproape 25 de

ani. Provin dintr-o familie

de intelectuali. Mama era olteancă

dintr-un sat de lângă

Craiova, Ghercheștii Vechi,

unde bunicii materni au fost

învățători, iar străbunicul,

preot. Străbunicul patern era

grec, căpitan de navă, făcea

traseul dintre Pireul său natal

și porturile dunărene, de unde

aducea grâu și alte cereale

spre Grecia. La Brăila, a cunoscut-o

pe Maria, străbunica

mea, și din Alexandropoulos

a devenit Alexandrescu, s-a

naturalizat român. Eu sunt de

educație franco-britanică. Am

învățat franceza de la șase ani,

la o grădiniță privată, ținută

de Madame Vlădescu, o pariziancă

măritată cu un general

din armata regală. După venirea

comuniștilor la putere,

soțul ei a fost închis, până

în 1967 – iar ea a rămas în

București, unde i s-a permis

să dea ore de franceză ca să își

câștige traiul. Așa se explică

accentul meu parizian. Instalarea

mea la moara din Pirinei,

acum, este de fapt, o întoarcere

la rădăcinile mele franceze.

Am urmat apoi, între 1971 și

1975 liceul de limbă engleză

C.A. Rosetti din București.

Existența scurtă, până în

1978, a acestui liceu de engleză

a fost permisă totuși de

regimul comunist de la acea

vreme. Mult mai târziu, am

aflat că profesori eminenți

ai noștri, precum dirigintele

nostru Alexandru Teodorescu

sau regretatul Mircea Tatos,

făcuseră pușcărie politică în

adolescență, în anii ’50, pentru

convingerile lor democratice,

anti-comuniste.

Puteai să faci o carieră

didactică sau orice altceva.

Dar ai fost reporter de știri

la o reputată agenție, apoi

jurnalist pentru tot restul

vieții. De ce ai ales această

cale complicată, mai ales în

anii ’90?

Roxana Dascălu: Îmi place

să scriu. Știu că jurnalistul

nu este decât un biet istoric

al clipei, dar cred în puterea

scrisului, cred că, uneori, poți

schimba lucrurile în bine.

Asta am încercat să fac, în

felul meu, descriind realitățile

din România și Estul Europei,

în acel ultim deceniu al secolului

trecut, cât am lucrat la

Reuters. Am fost de multe

ori acuzată, pe nedrept, că

nu sunt „o bună româncă”.

Eu am fost jurnalist român

de limbă engleză și am scris

pentru România și oamenii de

pe întreg mapamondul, am încercat

să prind acele unghiuri

care sunt cele mai definitorii

pentru realitatea românească.

Iubesc jurnalismul și, de

aceea, chiar și după venirea

mea în Franța, am perseverat.

Am colaborat la o revistă

de calitate, Reporter Global,

care avea o franciză de la

prestigioasa revistă britanică

The Economist, dar care a

dispărut de pe scena media

din România, cu criza produsă

de pandemie. Nu m-am

lăsat bătută și anul acesta am

lansat, împreună cu o excelentă

echipă de jurnaliști, un

proiect media independent,

Santinela.net. Căutăm încă

fonduri europene, și nu numai

pentru susținere, și creștem

organic. Eu scriu din Franța,

dar majoritatea colegilor

mei sunt în București. Avem

corespondenți și la Chișinău,

în Moldova și la Cernăuți,

în Ucraina. Sper să lăsăm o

amprentă frumoasă în presa

independentă, de calitate, din

România și nu numai.

Asta arată că-ți pasă, că

nu te-ai retras în Franța

turistică ci vrei să trăiești

pentru profesia ta mai departe.

Dar să ne întoarcem

puțin, povestește-ne cum era

viața în presă în perioada

comunistă. Ție cum ți-a fost

atunci?

Roxana Dascălu: Dat

fiindcă nu eram „decât” absolventă,

șefă de promoție

la engleză-franceză, la

Universitatea București, la

Agerpres, unde am lucrat

șase ani, până la revoluție,

am fost mai întâi translator,

apoi redactor de limbă engleză.

La translație, trebuia

să traducem în engleză mai

ales discursurile, cuvântările

lui Ceaușescu și alte știri pline

de propaganda comunistă,

cu „recorduri” la producție și

în construcții sau industrie...

Rebarbativ. Apoi, deși oficial

cenzura fusese desființată în

1979, am luat un concurs și

am ales să lucrez la secția de

„presă străină” a Agerpres,

unde citeam publicațiile – ziare

și reviste de limba engleză

care veneau în țară, și traduceam

știrile – criticile aduse

de presa occidentală politicilor

lui Ceaușescu. Era un mod

paradoxal de a fi plătită să citesc

ceea ce era interzis pentru

muritorii de rând – criticile la

adresa „tovarășilor conducători”

ai României socialiste...

Țin minte că nu aveam

căldură în Casa Scânteii din

cauza restricțiilor din anii

’80, iarna, și purtam mitene,

ca să putem bate articolele la

mașina de scris. Număram

boabele de cafea împrumutate

de la fericiții care și le

puteau procura de pe piața

neagră. Se aduceau, rar, la

bufet, saci de cartofi, care

erau apoi cărați cu spinarea de

norocoșii ziariști care apucau

să cumpere, ca să poată să

încropească ceva de mâncare.

Ne îndreptam spre o existență

schizofrenică și umilitoare ca

cea din Coreea de Nord. Pe

acest fundal, a izbucnit, în

cele din urmă Revoluția din

decembrie 1989...

Am citit articolele tale, interviurile.

Ești foarte legată

de țara ta, de istoria ei recentă.

Totuși, cum ai luat decizia

să pleci în Franța?

Roxana Dascălu: Cred

că am revenit la rădăcinile

mele franceze și mi-am urmat

inima venind după Radu, la

moara lui din Pirinei.

Putem spune că ai plecat

dintr-o lume care se refăcea

pe ruinele comunismului,

într-o lume pe care o

ridicați din ruine medievale.

Povestește-ne despre Moara

Episcopului, unde locuiești.

Roxana Dascălu: Radu a

venit primul aici, la un centru

de artă contemporană din

apropiere și a descoperit apoi,

ruinele vechii mori, care datează

dinaintea Revoluției

franceze. A cumpărat ruinele

și un hectar de teren și

a început un efort uriaș de

reconstrucție – din pietrele

unui vechi pod a clădit, de pildă,

un mare șemineu și stâlpul

de susținere al șurei pe care

a înălțat-o cu două etaje. S-a

dovedit a fi un bun arhitect și

constructor. Locul a păstrat

misterul și farmecul fostei

mori de apă, care am aflat că

furniza electricitatea în satul

vecin, Rivel.

Într-un interviu pe care

ți l-a luat Matei Vișniec,

pomenești despre prietenii

voștri din Franța. Cum este

comunitatea artiștilor de la

poalele Pirineilor?

Roxana Dascălu: Satul

vecin, Rivel, are trei asociații,

care reunesc prietenii patrimoniului

– capela din sat,

Sainte Cecile, datează din

secolul 13, din vreme catharilor.

Sunt mulți artiști, chiar

și de origine română, care

s-au aciuiat aici, atrași fiind

de frumusețea și liniștea locurilor

și de stilul relaxat de

viață din Franța profundă.


Campania de excelenţă IULIE

2022 13

profundă” de la poalele Pirineilor

Cum sunt localnicii? Ce

ai găsit acolo și ți-a amintit

de România? Ce avem în

comun?

Roxana Dascălu: Avem

prieteni, francezi, belgieni,

olandezi și englezi, e o societate

cosmopolită, iar viața la

țară, cu orătănii, pisici și porumbei

e o plăcere. În satul

vecin, Rivel avem teren de

tenis și de petanque, un joc

tradițional cu bile de metal

practicat în Franța. În apropiere,

în comuna Chalabre, avem

și sală de teatru, de cinema.

Ce îmi amintește de România

sunt dealurile, colinele și văile,

peisajul lui Blaga, din

Transilvania noastră.

Dar ce este diferit acolo și

ai dori să avem și noi?

Roxana Dascălu: Pentru

cei bătrâni, aici există servicii

de ajutor la domiciliu, oferite

de stat, iar pentru cei care nu

au mașină, există la Chalabre,

în apropiere, un serviciu de

taxi cu un euro oferit săptămânal

de primărie pentru a merge

la marile magazine din zonă la

cumpărături. Avem în fiecare

vară vide greniers – un fel de

bazaruri, de talcioc, unde se

vând lucruri vechi, dar de bună

calitate –, eu cumpăr mai ales

cearceafuri și fețe de pernă cu

dantelă și brodate de mână, de

pe vremuri.

Citind poveștile tale din

Franța, o impresie puternică

este legată de amestecul de

limbi și etnii, pare un ținut

care deține culturi extrem

de diverse. Și, totuși, cum

reușesc cei din Carcassonne

să mențină o identitate și o

anume unicitate a zonei?

Roxana Dascălu: Regiunea

noastră din sud-vestul

Franței este Occitania,

iar limba occitană este încă

vorbită în mediul rural, mai

ales. Din păcate, este și ea o

limbă în curs de dispariție.

Se vorbește aici franceză cu

accent meridional. Sunt mulți

englezi, americani, australieni

și canadieni care au cumpărat

proprietăți în zonă – prețurile

sunt încă mult mai mici decât

în Provence. Eu încerc să

creez punți între comunități

predând ore de franceză pentru

anglofoni, și de engleză

pentru francezi.

Cum este relația localnicilor

cu autoritățile în zona

rurală din sudul Franței? Ce

planuri comune de acțiune

au? Sunt implicați francezii

în viața comunității?

Roxana Dascălu: Într-un

sat vecin, Sainte Colombe, s-a

inițiat un proiect de mori eoliene,

care ar afecta peisajul din

satul nostru Rivel. Oamenii

au făcut imediat o asociație

ca să se opună acestui proiect.

Francezii au protestul în

sânge, nu sunt pasivi deloc.

Îi implică, îi adoptă și pe

străinii stabiliți acolo? Cum

vezi viitorul noii tale „provincii”?

Roxana Dascălu: Străinii

care au reședințe permanente

aici, încearcă, de bine, de

rău, să se integreze în viața

comunității. De pildă, avem

o Universitate Populară din

zona Kercorb, zona satelor

și localităților limitrofe, unde

am susținut în luna mai o

conferință despre influența

a trei aristocrate de origine

română – Elena Văcărescu,

Anna De Noailles și Marta

Bibescu, asupra culturii franceze

în secolul 20. Am avut

un public foarte interesat, în

sala teatrului din Chalabre,

unde am ținut conferința.

Scriu de asemenea, destul de

frecvent, în „foaia” (revista)

satului nostru „Le Riveilhou”,

după numele pârâului care

trece prin satul Rivel.

Cum este diaspora românească

din zona ta? Vă

petreceți timp împreună,

țineți legătura? Poți formula

unele concluzii privind integrarea

românilor în țările

unde se stabilesc permanent

sau temporar?

Roxana Dascălu: Nu am

o experiență prea grozavă cu

diaspora, avem niște prieteni

români, care au venit aici

după mine, în satul Rivel.

Sunt mai tinerei și încearcă

să se integreze cât mai bine

în comunitate, așa că ne vedem

destul de rar. Nu facem

o „mică Românie” în Franța

profundă, dar nici nu ascundem

faptul că suntem români

de origine.

Stai în Rivel și scrii. Ce

spun localnicii despre asta:

„...au venit unii la moară

și macină vorbe”? Dincolo

de glumă, s-au bucurat că

redați viață Morii?

Roxana Dascălu: Am

scris de aici o carte despre

cei mai frumoși și cei mai

cumpliți zece ani din viața

mea – „Cronici din Est”,

apărută acum doi ani la editura

Vremea, pe vremea pandemiei.

Am lansat-o așadar

pe Facebook. Cu proiectul

meu media cel mai nou,

Santinela, am făcut valuri în

presa regională. Unul dintre

cele mai mari ziare din Sud,

La Depeche du Midi, chiar

a pus un reportaj, pe prima

pagină, despre moara care

rostogolește știri, din satul

Rivel, spre lumea cea largă.

Ce îți place cel mai mult

acolo? Ai mâncăruri preferate?

Localuri, festivaluri,

obiceiuri care să-ți placă

foarte mult?

Roxana Dascălu: Îmi

place să beau vara pe căldură,

un șpriț din vin rose din

regiune. Corbieres, din zona

noastră, este considerată chiar

mai bună, ca viticultură, decât

Bordeaux. De aici a plecat și

călugărul Dom Perignon,

care se spune că ar fi luat cu

el metoda secretă a producției

de vin spumos pe care a duso

în nord, în zona numită

acum Champagne. De unde

șampania. Aici se produce un

fel de vin șampanizat numit

Blanquette, cel mai cunoscut

fiind cel produs la Limoux, la

30 de km de moara noastră.

Aveți prieteni francezi,

localnici?

Roxana Dascălu: Avem

prieteni foarte buni printre

localnici, cu care ne vizităm,

schimbăm rețete, ne ajutăm

reciproc. Uitasem să spun că

am fost căsătorită la Capela

Sainte Cecile, de un preot ortodox

francez de rit românesc,

Părintele Moise, egumenul

mânăstirii Cantauque, la 40

km de moară, lângă Limoux.

Despre călugării ortodocși de

rit românesc de la Cantauque,

majoritatea francezi, am scris

și în presa română.

Ce visuri aveți în continuare,

pentru voi și pentru Le

Moulin de l’Évêque?

Roxana Dascălu: Aș vrea

ca Radu să aibă puterea și ajutoarele

necesare, vara asta, să

repare vechiul cuptor pe lemne,

de ceramică, al lui, care

stă în paragină de când un

„master of disaster”, japonez,

l-a supraîncălzit și a crăpat.

Trebuie reconstruit. Radu are

ce arde în el, am găsit multe

obiecte de ceramică superbe

care mai trebuie arse și a doua

oară pentru glazură.

Ce planuri ai în legătură

cu scrisul?

Roxana Dascălu: Aș vrea

să am puterea și timpul, vara

asta, să revizuiesc și să scriu

ediția a doua adăugită a cărții

mele „Cronici din Est” pe

care aș vrea să o lansez la

București, în septembrie, la

târgul de carte Gaudeamus.

Mai am și alte cărți de scris,

în fază de proiect despre care

însă nu vreau să vorbesc înainte

de a le așterne pe hârtie.

Ești atașată de România,

urmărești evenimentele, ai

fost corespondent de război

în anii ’90. Ce îngrijorări ai

în legătură cu războiul din

Ucraina și evoluția lui, cum

se văd lucrurile de acolo?

Roxana Dascălu: Din

Franța urmărim știrile zilnice

de pe frontul din Ucraina.

La Santinela, corespondenta

mea de la Cernăuți, Mariana

Struț, a luat o „vacanță”

pe termen nedefinit – spunându-mi

că la ea, la Radio

Bucovina, unde lucrează din

cauza războiului, au mai rămas

doar trei redactori din

șapte. Nici în Moldova nu

este simplu, oamenii de acolo

fiind îngrijorați de o posibilă

extindere a conflictului, mai

ales în zona separatiștilor din

Transnistria.

Când revii în București,

cum ți se pare capitala, lumea

noastră? Poate ne vedeți

mai limpede venind de departe

și mai rar: reușim să ne

schimbăm, să ținem pasul?

Roxana Dascălu:

Bucureștiul, cu mici oaze de

normalitate, mi se pare un

oraș neiubit. Eu locuiam pe

Armenească într-un cartier

istoric, cu mult caracter, care

nu și-a pierdut nici acum farmecul.

Îmi lipsește aici mirosul

teilor și al caprifoiului

de la mine din cartier, vara.

Teii și caprifoiul de aici sunt

de altă specie, nu au acel parfum

puternic care îmbăiază

Bucureștiul în luna iunie. Mi-e

tare dor de acel parfum…

Autor:

Ruxandra Hurezean (Cluj-

Napoca, România)

Nota redacției:

Ruxandra Hurezean este

jurnalist cu vastă experiență.

Lucrează în presă de peste

27 de ani. A condus redacții

și a contribuit la înfi ințarea

de publicații, lucrând atât

pentru presa locală clujeană,

cât și pentru cea națională.

Este autoarea a cinci volume

de reportaje și proză scurtă.

A fost premiată în mai multe

rânduri de către Asociația

Profesioniștilor din Presă

Cluj și a primit „ Premiul

Mass-Media” al Ambasadei

Germaniei la București pentru

reportajele privind istoria

și prezentul minorității germane

din România. În anul

2017 i s-a decernat premiul

Festivalului Internațional de

Carte Transilvania pentru

„Cartea jurnalistului”.


14

IULIE

2022

„M-am bucurat să îi strâng mâna și să

îl felicit personal pe tânărul sportiv care

ne-a făcut pe toți mândri”

Premierul Nicolae Ciucă

a declarat în cadrul întâlnirii

pe care a avut-o cu înotătorul

David Popovici, că acesta

i-a solicitat să asigure tinerei

generații condițiile necesare

pentru a face sport. „M-am

bucurat să îi strâng mâna și

să îl felicit personal pe tânărul

sportiv care ne-a făcut

pe toți mândri. Mi-a cerut să

asigurăm tinerei generații

condițiile necesare să poată

face sport. Cred că suntem

datori să facem ceea ce trebuie

să facem pentru tânăra

generație în ceea ce privește

atât asigurarea administrativă,

cât și partea aceasta de

impulsionare şi de modele

cât mai multe, astfel încât

tânăra generație să aibă ce

să urmeze”, a spus premierul

în cadrul unei conferințe de

presă.

Premierul a afirmat că

înotătorul David Popovici

este purtătorul de stindard

al generației sale, iar

performanța obținută la

Mondialele de la Budapesta

va produce un declic în sportul

românesc. De asemenea,

prim-ministrul a transmis

mulţumiri şi aprecieri antrenorilor

şi părinţilor, care au

ghidat şi susţinut cariera tânărului

sportiv (17 ani), care

România

nesc şi a stabilit noi recorduri

mondiale de juniori în ambele

probe. Popovici este al doilea

înotător din toate timpurile

care reuşeşte să câştige aur în

probele 100 şi 200 m liber la

aceeaşi ediţie a Campionatelor

Mondiale, după americanul

Jim Montgomery, care a reuşit

acest lucru în 1973, la

Belgrad.

Foto: abcnewsromania.ro

Creşterea traficului şi consumului

de droguri - fenomen îngrijorător în

România

Alina Gorghiu, vicepreşedinte

al Senatului, şi-a exprimat

îngrijorarea faţă de creşterea

traficului şi consumului

de droguri în România, subliniind

că răspunsul instituţional

şi legislativ pentru „încetinirea”

acestui flagel trebuie să

fie unul „mai agresiv, adaptat,

aplicat şi eficient”.

„Raportul european privind

drogurile 2022: tendinţe

şi evoluţii, este limpede

pentru noi toţi că este cea

mai recentă analiză a drogurilor

din Europa. Situaţia

aceasta îngrijorătoare nu

este doar la nivelul Europei,

putem vorbi despre ea şi în

România, o spun toate statisticile,

o realitate pe care,

chiar dacă nu vedem cifrele,

o simţim cu toţii în absolut

orice mediu. Şi efectele din

ultimul timp la nivelul ţării

noastre sunt grăitoare. Cu

fi ecare festival pe care îl organizează

cineva vedem garantat

şi ştiri despre cazuri

dramatice, despre consum

de droguri, despre trafic

ilicit de droguri. Tot mai

mulţi şoferi sunt depistaţi

în trafi c având la activ consumul

de droguri, vorbim

despre creşterea consumului

de droguri în şcoli, deci

vieţi compromise, familii

afectate, distruse, comunităţi

întregi dezbinate. Nici

Senatul, nici Parlamentul

României, nici Guvernul,

nici dumneavoastră ca instituţii,

noi nu avem voie

să închidem ochii şi nu am

făcut-o, însă, probabil că în

faţa unui fl agel atât de mare

va trebui să ne implicăm cu

sprijinul faţă de Ucraina şi

de poporul său şi, în acelaşi

timp, continuăm să colaborăm

îndeaproape cu statele

membre pentru a ne asigura

că măsurile naţionale de sprijin

pot fi puse în aplicare în

timp util, în mod coordonat

şi eficace şi că sunt protejate,

totodată, condiţiile de concurenţă

echitabile pe piaţa

unică”, a declarat Margrethe

Vestager, vicepreşedinte executiv,

responsabilă cu politica

în domeniul concurenţei.

Măsura va fi accesibilă

pentru toate întreprinderile,

indiferent de mărime, care îşi

desfăşoară activitatea în dotoţii

mult mai activ şi mai

agresiv în încetinirea lui, nu

ştiu dacă vreodată se va putea

vorbi despre stopare”, a

precizat Gorghiu, la prezentarea

„Raportului privind

drogurile 2022: tendinţe şi

evoluţii”, eveniment organizat

de Agenţia Naţională

Antidrog (ANA) la Palatul

Parlamentului.

În context, Nicoleta Pauliuc,

preşedintele Comisiei pentru

apărare din Senat, a afirmat că

numai prin schimbarea modului

de înţelegere a traficului şi

consumului de droguri poate

fi redus acest fenomen aflat

în creştere în rândul liceenilor

români. Ea i-a invitat pe oficialii

ANA la discuţii pe această

temă, la comisia pe care o conduce,

în scopul îmbunătăţirii

legislaţiei în domeniu.

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României, de 60,7 milioane

euro, pentru sprijinirea transportului rutier în contextul invaziei din Ucraina

Comisia Europeană a

aprobat o schemă de ajutoare

a României, cu o valoare

de 60,7 milioane euro (300

milioane lei) pentru sprijinirea

întreprinderilor care

îşi desfăşoară activitatea în

domeniul transportului rutier

de mărfuri şi persoane, în

contextul invaziei Ucrainei de

către Rusia. Conform unui comunicat

al Executivului european,

schema a fost aprobată

ca parte a Cadrului temporar

de criză privind ajutoarele

de stat, adoptat de Comisie

la 23 martie 2022, în temeiul

prevederilor Tratatului

privind funcţionarea Uniunii

Europene (TFUE), în care se

recunoaşte faptul că economia

UE se confruntă cu perturbări

grave.

„Prin această schemă de

ajutoare, cu o valoare de 60,7

milioane euro, România va

sprijini sectorul transportului

rutier, care este grav afectat

de creşterea preţurilor combustibililor

pe fundalul crizei

geopolitice actuale şi al sancţiunilor

adoptate ca răspuns

la aceasta. Această schemă

este o măsură importantă,

menită să atenueze impactul

economic al războiului purtat

de Putin împotriva Ucrainei.

Continuăm să ne afirmăm

a cucerit două medalii de aur

(100 m liber şi 200 m liber)

la Campionatele Mondiale

de natație de la Budapesta.

Premierul a menţionat că

Guvernul susţine reformarea

sistemului sportiv românesc,

prin Strategia Naţională pentru

Sport, care este elaborată

de Ministerul Sportului şi

va fi promovată în curând,

având în vedere că reprezintă

un obiectiv al Programului de

Guvernare, scrie agerpres.ro.

Tânărul David Popovici,

debutant la Mondialele de seniori

în bazin olimpic, a adus

primele două titluri mondiale

pentru înotul masculin româ-

meniul transportului rutier de

mărfuri şi persoane, care deţin

o licenţă comunitară valabilă

şi care sunt afectate de criza

actuală. În cadrul schemei,

beneficiarii vor avea dreptul

să primească ajutoare sub formă

de granturi directe ce vor

avea o valoare limitată.

„Comisia a constatat că

schema de ajutoare a României

îndeplineşte condiţiile prevăzute

în cadrul temporar de

criză. În special, ajutorul nu va

depăşi 400 000 EUR per întreprindere

şi se va acorda până

la 31 decembrie 2022. Comisia

a concluzionat că schema de

ajutoare acordată de România

este necesară, adecvată şi proporţională

pentru a remedia o

perturbare gravă a economiei

unui stat membru, în conformitate

cu articolul 107 alineatul

(3) litera (b) din TFUE şi cu

condiţiile prevăzute în cadrul

temporar de criză. Având în

vedere aceste considerente,

Comisia a aprobat măsura în

temeiul normelor UE privind

ajutoarele de stat”, se menţionează

în comunicat.

Foto: agerpres.ro


Papa Francisc îşi exprimă durerea

după tragediile din Melilla şi Texas

Papa Francisc şi-a exprimat

durerea după tragediile produse

în enclava spaniolă Melilla

din Maroc, precum şi în statul

american Texas, unde zeci de

migranţi şi-au pierdut viaţa în

ultimele zile, informează AFP.

„Am afl at cu durere vestea

despre tragediile migranţilor

produse în Texas şi la Melilla”,

a scris pe Twitter suveranul

pontif. „Să ne rugăm împreună

pentru fraţii noştri care au murit

cu speranţa unei vieţi mai

bune; şi pentru noi, ca Domnul

să ne deschisă inimile şi astfel

de tragedii să nu se mai întâm-

ple”, a adăugat papa Francisc.

Cel puţin 46 de migranţi au

fost găsiţi decedaţi într-un camion

în oraşul San Antonio din

Texas, în sudul Statelor Unite,

într-o zi cu temperaturi extrem

de ridicate. Moartea lor reprezintă

una dintre cele mai grave

tragedii din ultimii ani în care

au fost implicaţi migranţi.

Drama s-a produs la o distanţă

de circa 240 de kilometri

de frontiera cu Mexicul, în

contexul în care acest mijloc de

transport, extrem de periculos,

este utilizat în mod frecvent de

migranţii care doresc să intre în

Internaţional IULIE

2022 15

Statele Unite.

Vineri, cel puţin 23 de migranţi

au murit în urma unor

confruntări cu forţele de ordine

după ce au încercat să pătrundă

în forţă în enclava spaniolă

Melilla, din nordul Marocului.

Este cel mai grav bilanţ înregistrat

vreodată în urma numeroaselor

tentative ale migranţilor

din Africa Subsahariană

de a ajunge în Melilla, precum

şi în enclava spaniolă vecină

Ceuta, singurele frontiere terestre

ale Uniunii Europene

cu continentul african.

Foto: elmundo.es

CEDO condamnă Spania pentru

urmărirea unor judecători catalani

de către poliţie

Poliţia spaniolă le-a întocmit

fişe unor judecători

catalani care se exprimaseră

în 2014 în favoarea independenţei

Cataloniei, a

reţinut Curtea Europeană

a Drepturilor Omului, care

a condamnat marţi Spania

pentru „rapoartele de poliţie

litigioase” dezvăluite de presă,

transmite AFP. „Simpla

existenţă” a unor astfel de

rapoarte nu are niciun temei

legal, iar investigaţiile privind

scurgerile de informaţii

către presă au fost insuficiente,

deoarece nu a fost audiat

şi şeful poliţiei din Barcelona,

„persoană-cheie în anchetă”,

a stabilit CEDO.

În februarie 2014, 33 de

judecători catalani au redactat

un manifest în care

declarau că „având în vedere

Constituţia şi dreptul internaţional,

populaţia catalană are

dreptul de a decide cu privire

la independenţa Cataloniei”.

După câteva săptămâni, cotidianul

spaniol La Razon a

publicat un articol intitulat

„Conspiraţia a 33 de judecători

separatişti”, care conţinea

date personale şi fotografii

ale magistraţilor, provenite

din baza de date a poliţiei.

Judecătorii au făcut o plângere

penală, însă aceasta a

fost respinsă de justiţia spaniolă.

Ei s-au adresat şi Agenţiei

de Protecţie a Datelor, demers

care potrivit CEDO nu a fost

urmat de o anchetă „aprofundată”.

În continuare, 27 din

cei 33 de judecători s-au adresat

instanţei de la Strasbourg,

reclamând că poliţia le-a întocmit

fişe „în mod nejustificat”,

folosind fotografii aflate

în posesia sa şi ajunse ulterior

în presă. Ei au depus plângere

şi pentru procedurile disciplinare

împotriva lor.

Spania va trebui să achite

fiecărui magistrat vizat despăgubiri

morale de 4.200

de euro şi cheltuieli judiciare

de 3.993 de euro, pentru

încălcarea Articolului 8

al Convenţiei Europene a

Drepturilor Omului, referitor

la protecţia vieţii private.

Foto: ETE

Ucraina încearcă să ţină linia frontului la Lisiceansk, pentru a câştiga timp în aşteptarea noilor arme occidentale

Trupele ucrainene vor încerca

să ţină linia frontului pe

poziţii avantajoase lor în faţa

trupelor ruse în zona oraşului

Lisiceansk, în încercarea de a

câştiga astfel timp până când

le vor sosi noi arme occidentale

şi vor reuşi să ridice fortificaţii,

a declarat marţi într-un

interviu guvernatorul regiunii

Lugansk, Serghei Gaidai, relatează

Reuters.

Armata rusă adună în acest

timp forţe pentru a încerca să

încercuiască oraşul Lisiceansk,

ultima redută a armatei ucrainene

în Lugansk. Trupele ruse

au capturat de cealaltă parte a

râului Siverski Doneţ oraşul

geamăn Severodoneţk după

săptămâni de lupte, dar le va

fi mai greu să cucerească şi

Lisiceanskul, aflat pe un teren

mai înalt, însă este dificil de

spus cât timp vor reuşi trupele

ucrainene să reziste acolo.

„Ce fac ruşii ? Ei pur şi

simplu bombardează de la

distanţă poziţiile (ucrainene)

zile, săptămâni şi luni la

rând. Cât timp va putea rezista

( Lisiceanskul)? Asta ţine mai

puţin de rezistenţa soldaţilor şi

mai mult de rezistenţa betonu-

lui. Şi anume, cât vor rezista

fortificaţiile”, explică Gaidai.

Însă ruşii „nu vor obţine nimic

în câteva zile (la Lisiceansk),

contrar a ceea ce spun ei”, asigură

guvernatorul ucrainean.

„Geografia (Lisiceanskului)

este dificilă. Este un oraş foarte

etajat. Are o zonă (rezidenţială)

privată, cu blocuri cu nouă niveluri,

sunt pante, zone joase şi

apoi înalte”, remarcă guvernatorul

ucrainean. Populaţia oraşului

de dinainte de război era

de circa 100.000 de locuitori.

În pofida apelurilor repetate ale

autorităţilor de a părăsi locali-

tatea, circa 15.000 de persoane

au rămas la Lisiceansk.

„Misiunea noastră este să

ţinem pe loc inamicul cât mai

mult posibil şi să-i provocăm

cât mai multe pierderi. Atât

timp cât armata rusă rămâne

într-un loc, timpul lucrează de

partea noastră. Vom primi arme

din Occident”, explică Gaidai

tactica armatei ucrainene. Întrebat

dacă armele şi muniţiile

deja primite din Occident au

vreun efect asupra evoluţiei

conflictului, el a răspuns că

acestea „ajută”, dar cantităţile

primite sunt departe de nece-

sarul armatei ucrainene. „Dacă

vom pierde Lisiceanskul, din

păcate vom putea spune că regiunea

Lugansk este pierdută

(...). Dar va fi o bătălie pierdută,

nu războiul”, conchide

Serghei Gaidai.

Foto: eldiario.es

Zelenski cere SUA să recunoască Rusia drept stat ce sponsorizează terorismul

Preşedintele ucrainean

Volodimir Zelenski a lansat

un apel SUA să recunoască

Rusia drept stat care sponsorizează

terorismul, după

atacul rusesc de luni asupra

unui centru comercial din

oraşul ucrainean Kremenciug

(centrul Ucrainei), soldat cu

cel puţin 16 morţi, informează

agenţiile de presă EFE şi

Ukrinform.

„În această dimineaţă,

am cerut SUA să recunoască

R usia ca stat ce sponsori-

zează terorismul. O rezoluţie

aferentă ar trebui să fie aprobată

de Comitetul Senatului

SUA, iar o decizia legală în

acest sens ar putea fi adoptată

de Departamentul de

Stat”, a explicat preşedintele

ucrainean într-un mesaj video

adresat populaţiei. „O astfel

de decizie este în mod clar

necesară şi trebuie susţinută

de întreaga lume democratică.

Le-am spus asta participanţilor

la summitul G7, care

a avut loc în Germania”, a

adăugat Zelenski.

Înainte de alerta aeriană,

în centrul comercial din

Kremenciug „se aflau în jur

de 1.000 de persoane. Din fericire,

din câte ştim în acest

moment, mulţi au reuşit să

iasă la timp. Au fost scoşi la

timp. Dar mai erau oameni

înăuntru: personal, vizitatori...”,

a spus el. „Numai

nişte terorişti total demenţi,

care nu-şi au locul pe pământ,

pot lansa rachete asupra unei

astfel de ţinte. Şi acesta nu

este un atac care a deviat de

la ţintă, este un atac rusesc

calculat, exact asupra acestui

centru comercial”, a afirmat

preşedintele ucrainean.

„Rusia a utilizat aproape

2.800 de rachete de croazieră

diferite împotriva Ucrainei,

dar numărul de bombe aeriene

şi de lansatoare multiple

(MLRS), care au lovit localităţile

noastre, pur şi simplu nu

pot fi numărate. Au fost sute

de mii în cele patru luni de

război. Aceasta nu este nimic

altceva decât teroare”, a subliniat

preşedintele Ucrainei.

„Statul rus a devenit cea mai

mare organizaţie teroristă din

lume. Este un fapt. Aceasta ar

trebui să fie stabilit juridic”, a

insistat el, adăugând că „toată

lumea ar trebui să ştie că a

cumpăra sau a transporta petrol

rusesc, a menţine contacte

cu băncile ruseşti, plata de

taxe şi a taxelor vamale către

statul rus înseamnă a da bani

teroriştilor”.

Foto: EFE


16

IULIE

2022

RomÉtoile

tradiții

și obiceiuri

românești

Belgia - Comunitatea românească

Acordarea titlului de „Doctor

Honoris Causa” profesorului

Francis Delpérée

Francis Delpérée, eminent

constituționalist și profesor

emerit de drept public

la Universitatea Catolică din

Louvain, a primit titlul de

„Doctor Honoris Causa” decernat

de Universitatea din

București. Senator onorific,

profesorul Delpérée a marcat

evoluția mai multor generații

de studenți la drept, în Belgia

francofonă, și a jucat un rol

major în numeroasele dezbateri

constituționale care au marcat

Belgia contemporană.

Profesorul Delpérée a fost,

de asemenea, consultat cu privire

la proiecte de revizuire a

constituției, în multe țări din întreaga

lume. Acest titlu de pre-

stigiu acordat de Universitatea

din București contribuie la întărirea,

în continuare, a legăturilor

dintre Belgia și România

și la încurajarea colaborării în

domeniul dreptului public.

Acordarea titlului de

„ Doctor Honoris Causa” profesorului

Francis Delperee reprezintă

o recunoaştere simbolică

a unei personalităţi academice

remarcabile, cu o întreagă carieră

dedicată dreptului constituţional,

promovării democraţiei

şi drepturilor omului, precum

şi o modalitate de a evidenţia

legăturile sale speciale cu cercetarea

românească în acest

domeniu.

Foto: UniBuc

Ii, costume populare autentice,

cămăși bărbătești

purtate cu mandrie de români

minunați, în cadrul unui extraordinar

spectacol organizat de

asociația RomÉtoile, în data de

26.06.2022 în Place Simonis.

În deschidere, ES doamna

ambasador Andreea Păstârnac

și primarul comunei Kokelberg

domnul Ahmed Laaouej au

încurajat întreaga comunitate

românească să-și păstreze

tradițiile și obiceiurle dar în

acelasi timp să se integreze în

comunitatea multiculturală din

Belgia.

Foto: RomÉtoile

Școala Românească

„EuropaNova”

Ziua Universală a Iei și

Ziua drapelului național al

R omâniei au fost celebrate

la Scoala Românească

„ EuropaNova” din Belgia,

în cadrul serbării de sfârșit

de an școlar. La eveniment a

participat Andreea Păstârnac,

ambasador al României în

Regatul Belgiei, iar atmosfera

a fost întreținută de corul

Happy Kids din Buzău.

O acțiune în care s-au reunit

elevi, profesori și părinți

întru păstrarea valorilor și

tradițiilor românești. Școala

Româneasca „ EuropaNova”

este un proiect realizat cu

sprijinul Departamentului

pentru Românii de

Pretutindeni

Foto: Școala Româneasca

„EuropaNova” – Regatul

Belgiei

Povestea iei la Arthis Bruxelles

Ca în fiecare an, la

Bruxelles, Arthis organizează

o întâlnire în care autoare și

autori prezintă texte literare

inedite dedicate iei și cămășii

românești, satului, tradițiilor și

dorului nostru de cultura autentică

românească.

Expoziția Marianei Scubli

a adus în acest an imaginea iei

și cămășii tradiționale, pline

de culoare, de frumusețe și de

semnificație profundă în atmosfera

satului arhaic românesc.

Zamfira, grupul de suflet

românesc, a adus ritmul horelor

și vibrația cântecului românesc,

deschizând cerurile

pentru primirea Sânzienelor.

Foto: Arthis Bruxelles


Gorj

Atracții mai puțin

cunoscute

În județul Gorj există o

multitudine de atracții extraordinare,

începând cu ansamblul

lui Constantin Brâncuși,

de renume internațional și

continuând cu Transalpina

și Masivul Parâng, mânăstirile

din zona submontană și

peșterile Muierii și Polovragi.

Cu toate acestea, meleagurile

gorjene de legendă ascund și

alte comori naturale pe care le

poți descoperi în timpul unei

călătorii în această parte superbă

a României.

Muzeul Arhitecturii

Populare

Pe drumul european ce

pleacă din Târgu Jiu spre

nord, la doar câțiva kilometri

din centru, un indicator îți va

arăta drumul spre Curtișoara,

iar muzeul este amplasat înainte

de intrarea în sat, la doar

2 kilometri după ce ai făcut

dreapta. Muzeul Arhitecturii

Populare Gorjenești adună

laolaltă câteva zeci de

case vechi din lemn, conace

boierești, cule și alte clădiri

tradiționale într-un spațiu cu

totul special.

Poți petrece câteva ore zăbovind

prin curțile țărănești de

altă dată sau pe fânul proaspăt

cosit la umbra vreunui copac

din interiorul muzeului. Pentru

doar câțiva lei, poți descoperi

aici cultura tradițională

din județul Gorj, în special

arhitectura și meșteșugurile

autentice din acest colț al

țării. Muzeul a fost inaugurat

încă din anul 1975, aducându-se

aici două duzini de case

și construcții din lemn de pe

teritoriul județului, dar și câteva

cule și conace impresionante.

Cele mai importante

obiective includ Cula Cornoiu

de la Curtișoara, Biserica

Sf. Ioan Botezătorul și mai

ales ansamblul arhitectural

„ Gheorghe Tătărescu”.

Muzeul Arhitecturii

Populare din Curtișoara este

unul dintre puținele locuri

din țară în care trecutul satului

românesc rămâne viu și

poate fi cunoscut în cea mai

pură formă a sa. Arhitectura

și arta populară gorjenească a

fost și este recunoscută pentru

frumusețea și ingeniozitatea

meșterilor populari, care au

creat adevărate capodopere

de-a lungul timpului.

Schiturile de pe Muntele

Cioclovina

Toată lumea a auzit sau a

vizitat mănăstirea Tismana,

una dintre cele mai frumoase

și cunoscute din țară. Puțini

știu însă că muntele ce veghează

mănăstirea dinspre

nord ascunde comori extraordinare.

Muntele Cioclovina

este o arie naturală protejată

pentru speciile de plante pe

care le adăpostește, iar o potecă

turistică ce începe la câțiva

kilometri nord de mănăstirea

Tismana te poartă preț de două

ore până în vârful muntelui. O

adevărată călătorie inițiatică,

unde vei descoperi locuri de

o frumusețe deosebită.

După aproximativ 45 minute

de urcuș destul de lejer, veți

ajunge la Schitul Cioclovina

de Jos, un colț idilic de natură

unde trăiesc câteva măicuțe ce

se îngrijesc de biserica înălțată

pe o stânca singuratică. Schitul

a fost ridicat în jurul anului

1660 de călugării de la Tismana.

Continuând pe același traseu,

drumul devine ceva mai

anevoios, mai ales spre finalul

călătoriei, când priveliștea se

deschide spre valea Tismanei

și mănăstirea ce abia se zărește

jos, înconjurată de păduri.

Chiar în vârful muntelui

veți descoperi Schitul

Cioclovina de Sus, unul dintre

cele mai incitatoare locuri

spirituale din țară. Puțini și-ar

putea imagina cum se trăiește

la 1.000 de metri, pe un vârf

golaș de munte, departe de

orice urmă de civilizație. Înconjurată

de priveliști ce îți

taie răsuflarea și de prăpăstii

Destinaţii de vacanţă IULIE

2022 17

amețitoare, mică bisericuță de

un alb strălucitor apare pentru

orice turist că e așezată mai

aproape de Dumnezeu.

Valea Suseni

La doar 10 kilometri nord

de Târgu Jiu, în munții Vâlcan,

se află o vale ascunsă de multă

vreme pentru turiști. Pe drum

încântător ce urcă în munte

pe o parte și pe alta a răului

Suseni, vei avea parte de o

experiență de neuitat. Dacă în

perioadele secetoase de vară

râul poate fi doar un firicel de

apă ce se strecoară printre pietre,

primăvara și toamna valea

capătă o frumusețe aparte. Din

loc în loc apar mici cascade

printre pietrele acoperite cu

mușchi, iar tunelul format din

copacii ce acoperă mare parte

din drum, creează o atmosfera

unică.

După ploile puternice,

de pe versanți încep să curgă

torente în cascade și mai

spectaculoase, urmând făgașe

demult create printre stânci și

copaci. Drumul este perfect,

modernizat recent și chiar

dacă este destul de îngust,

vei descoperi că foarte puțină

lume cunoaște acest loc.

Poate mai mult decât pentru

mașini, acesta pare a fi un traseu

pentru cicliști și drumeți.

Pentru a ajunge pe Valea

Suseni, pornind din Târgu Jiu

spre vest, în localitatea componentă

Bârsești faci dreapta

pe DJ 672B și apoi la vreo

3-4 km ții stânga pe același

drum spre localitățile Frățești

și Suseni. Când se termină și

ultimul sat, drumul principal

o să cotească dreapta și o să

urce spre Sanatoriul Dobrița.

Dacă urmezi drumul înainte,

vei întra pe vale și poți începe

explorarea.

Cheile Corcoaia

Una dintre minunile

aproape necunoscute ale naturii

sălbatice din județul Gorj

este și printre cele mai greu

accesibile. Cheile Corcoaia

sunt amplasate în bazinul

superior al Cernei, pe un

mic afluent al acesteia, cunoscut

ca Cernișoara. Fiind

un monument al naturii cu

un anumit grad de unicitate,

Cheile Corcoaia reprezintă un

mic sector de doar 200 metri,

săpat într-un masiv de calcar

și formând un peisaj spectaculos.

Cu o lățime de doar

câțiva metri și o înălțime adesea

peste 100 de metri, cheile

dezvăluie formațiuni naturale

incredibile, impresionând mai

ales semi-tunelul natural format

în peretele stâng.

Pe aici veți putea înainta

cu greutate pentru a admira

întreaga frumusețe ce se dezvăluie.

La câțiva metri în jos,

se dezvăluie un alt spectacol

creat de sculpturile create sub

nivelul apei, care la rândul său

are adesea nuanțe incredibile

de verde. Pentru a ajunge

la aceste chei fermecătoare,

trebuie mai întâi să ajungi în

localitatea Cerna Sat, printre

cele mai izolate din zonă. Pe

valea Cernei poți ajunge pe

DN 67D, fie din Orșova și

apoi prin Băile Herculane, fie

din Baia de Aramă peste munte,

pe „Godeanu” așa cum

este cunoscut traseul. Apoi

trebuie să urmezi drumul

„național” 67A, ce urmează

Cerna spre nord, trecând în

județul Hunedoara după lacul

de acumulare Iovanul.

Mănăstirea Crasna

Înafara de cele trei mănăstiri

din județul Gorj foarte

cunoscute de turiști ( Tismana,

Lainici și Polovragi), mai

există și micuța mănăstire de

la Crasna. O poți descoperi

cu ușurință chiar în centrul

localității, la aproximativ 30

km nord-est de Târgu Jiu și la

doar câteva sute de metri de la

intersecția drumului principal

DJ 665 cu DJ 665C. Mănăstirea

apare în documentele

istorice încă din anul 1486,

fiind ctitorită de vel pitarul

Dumitru Frumușani, văr al

soției lui Mihai Viteazul,

doamna Stanca. Cu toate

acestea, biserica mănăstirii

este o construcție puțin mai

nouă, fiind terminată în anul

1637.

O altă etapă din istoria sa

are loc între 1936-1938, fiind

(re)ctitorită de Gheorghe Tătărescu,

care a construit chiliile

și alte elemente. Biserica

este construită în stil bizantin,

cu o singură turlă, însă

cu adevărat impresionantă

este catapeteasma înaltă din

lemn, poleită cu aur și fiind

printre cele mai frumoase

din țară. Mănăstirea este amplasată

într-un cadru natural

excepțional, foarte aproape

de sat, însă foarte aproape și

de poalele munților Parâng.

Întreaga comună Crasna este

o zonă superbă și poți descoperi

trasee și peisaje deosebite

dacă o alegi ca destinație.

Monumentul lui Mihai

Viteazul

Toată lumea cunoaște cu

siguranță Transalpina și poate

mulți au și călătorit de-a

lungul acelei șosele impresionante.

Puțini știu încă că

mai există un drum peste

Carpați, cunoscut din cele

mai vechi timpuri ca Drumul

Român. Trecând peste culmile

munților Vâlcan, unește

localitatea Schela din Gorj cu

orașul Vulcan din Hunedoara

și reprezintă drumul județean

664. Vestea cea mai bună este

că Trans Vâlcan, așa cum e

cunoscut proiectul în prezent,

este în curs de modernizare,

reprezentând un nou motiv de

a vizita Gorjul în viitor.

Cu toate acestea, zona

este superbă și pentru trasee

de drumeție, iar urmând

drumul din nordul satului

Schela, puteți ajunge în câteva

ore la Poiana lui Mihai,

unde domnitorul se presupune

că a poposit în drumul sau

spre Ardeal în toamna anului

1600. Evenimentul este

marcat printr-un monument

ce prezintă o deschidere superbă

spre plaiurile Gorjului

submontan. Vei avea parte

de o panoramă de neuitat

din această poiană, însă la fel

de încântător este și drumul

până acolo, pentru că trece

prin locuri deosebit de frumoase.

La Schela poți ajunge

urmând Dj 664 din Târgu Jiu,

prin Turcinești, Sâmbotin și

Arsuri. Urmează drumul ce

urcă spre munte, iar dacă nu

vrei să încerci să continui cu

mașina, o poți lasa în dreptul

bisericuței aflate deasupra

satului.

Valea Motru Sec

Comuna Padeș se

desfășoară pe valea Motrului,

în extremitatea nord-vestică a

județului Gorj și între Munții

Vâlcan și Munții Mehedinți.

Poți ajunge în comuna Padeș

urmând DN 67D pentru aproximativ

40 km până aproape

de ieșire din județ, apoi faceți

dreapta pe DJ 671. Aceasta

are un potențial turistic foarte

mare, cu o multitudine de

atracții, mai ales naturale.

Pe lângă lacul de acumulare

Valea Mare, creastă distinctivă

a masivului Piatra

Cloșanilor cu Peștera Cloșani

sau Monumentul Proclamației

de la Padeș, mai poți vizita și

Valea Motrului sec, mai puțin

cunoscută.

Poți lăsa mașina în capătul

satului și continuă aventură

pe jos, un traseu turistic urmând

valea și trecând în final

peste munți pentru a ajunge

pe valea Cernei în Cerna

Sat. O zonă carstică superbă,

există numeroase peșteri

în versanții din dreapta sau

stânga răului, care de altfel

poate seca în timpul verilor

călduroase. Peștera Martel și

Peștera Lazului sunt desemnate

rezervații speologice

însă nu prezintă mare interes

turistic. Cu toate acestea,

vei descoperi multe alte

formațiuni carstice, dar și peisaje

de o frumusețe aparte,

puțin schimbate de amprenta

umană, deși pe alocuri vei

admira adăposturi de vară și

turme de oi.

Foto: infinitravel.ro


IULIE

18

2022

Ştiaţi că...

Știați că la tropice pădurile

cresc în apă sărată?!

Pădurea de copaci de mangrove

în Golful Phang Nga

din sudul Thailandei este una

dintre cele mai mari și mai

bine conservate păduri de

mangrove din țară. Adaptate

pentru a prospera în mlaștinile

de coastă, mangrovele pot

filtra apa sărată și pot rezista

la furtuni puternice de coastă.

Practic, toate pădurile de

mangrove și toate speciile

de mangrove cresc numai în

regiunile tropicale ale lumii.

Ele sunt protectori ai coastelor,

acționând ca un tampon

împotriva furtunilor și

inundațiilor.

Golful Phang Nga de la

Marea Andaman este unul

dintre cele mai prețuite și

vizitate situri din Thailanda.

Golful orientat spre sud are

o dimensiune de aproximativ

390 de kilometri pătrați

și conține numeroase insulițe

calcaroase, carsturi turn,

stânci, peșteri și lagune. La

deschiderea sa este Mecca

turistică a insulei Phuket.

O mare parte a golfului este

protejată ca Parcul Național

Ao Phang Nga, creat în 1981

prin decret regal. Cel mai

faimos punct de reper din

parc este Ko Tapu, o stâncă

cilindrică înaltă, care este

mai îngustă la baza sa decât

în partea de sus. A apărut în

filmul lui James Bond din

1974 (The Man with the

Golden Gun). Adevăratele

vedete a lui Phang Nga sunt

însă mangrovele. Rezistente,

minunate și frumoase,

mangrovele sunt o metaforă

potrivită pentru tropicele pe

care le locuiesc.

Mangrovele constituie un

amestec de plante, în principal

arbuști și copaci, care se

dezvoltă în zona de variație

a nivelului mării din cauza

mareei, între nivelul fluxului

și cel al refluxului. Apar în

zona estuarelor. Se dezvoltă

sub formă de hățișuri dese

de arbuști, uneori sub formă

de arbori de 30 m care sunt

întotdeauna verzi. Ele ocupă

locurile adăpostite de bătaia

vânturilor, adică golfurile și

estuarele liniștite. Prezintă

rădăcini adventive în formă

de catalige cu rol de fixare a

arborelui, dar au și rădăcini

respiratorii. Sunt răspândite

în două mari regiuni geografice:

regiunea de est cu

țărmurile tropicale umede

din sudul și sud-estul Asiei,

nord-estul Australiei, sud-estul

Africii și regiunea de vest

cu vestul Africii, țărmurile

tropicale din estul Americii

Centrale și sudul Americii.

Foto: ndamanleisurephuket.

com

Peste 800 de kilometri pătrați de

lavandă în Provence, Franța

Alaska, paradisul urșilor bruni

Pe timpul verii Alaska

aparține urșilor. Katmai, parc

cu o suprafaţă de 1,6 milioane

de hectare de munţi împăduriţi,

lacuri, pârâuri şi zone de

coastă este renumit pentru

faptul că găzduieşte cea mai

densă populaţie de urşi bruni,

animale considerate versiunea

costieră a celebrilor urşi grizzly.

În interiorul rezervaţiei

Katmai, râul Brooks reprezintă

un loc preferat de hrănă

pentru urşii bruni, care se reunesc

în număr mare pe timpul

verii pentru a prinde somonii

ce înoată în susul râului.

Varietatea de urși bruni

este cea mai mare din lume

datorită recompensei de vară

a alimentelor. Alaska prinde

viață vara, iar urșii profită din

plin, consumând până la 40

de kilograme de mâncare pe

zi. Acest tip de mâncare din

Alaska le oferă grăsimea de

care au nevoie pentru a trece

prin hibernarea de iarnă, care

poate dura până la opt luni

pentru unii dintre ei. Urșii nu

sunt mâncători pretențioși.

Consumă fructe de pădure,

flori, rădăcini, pești, mamifere

mici, cum ar fi castorii și

cele mari, cum ar fi caribou.

Această alimentație îi ajută să

atingă greutăți de peste 450 de

kilograme. Cei mai mari urși

se găsesc pe insula Kodiak,

unde o subspecie de aproximativ

3.500 de urși trăiește în

izolare. Urșii Kodiak pot cântări

până la 770 de kilograme.

Cea mai mare parte a parcului

național este o zonă

sălbatică desemnată. Parcul

poartă numele muntelui

Katmai, stratovulcanul său

central și a fost declarat prima

dată monument național în

1918 pentru a proteja zona din

jurul erupției vulcanice majo-

re din 1912 a N ovaruptei, care

a format Valea Zece Mii de

Fumuri. Parcul include până

la 18 vulcani individuali, dintre

care șapte sunt activi din

1900.

Desemnat inițial datorită

istoriei sale vulcanice, monumentul

a fost lăsat nedezvoltat

și în mare parte nevizitat

până în anii 1950. Monumentul

și ținuturile din jur

au devenit apreciate pentru

varietatea lor mare de animale

sălbatice, inclusiv pentru o

abundență de somon sockeye

și pentru urșii bruni care se

hrănesc cu ei. După o serie de

extinderi a granițelor, actualul

parc național și rezervația

au fost înființate în 1980, în

conformitate cu Legea privind

conservarea terenurilor

de interes național din

Alaska.

Foto: pixabay.com

Aproape 800 de kilometri

pătrați de flori se întind

cât vezi cu ochii în câmpurile

de lavandă ale Platoului

Valensole din Provence,

Franța. Vincent van Gogh a

petrecut timp aici și a prezentat

lavanda în unele dintre

picturile sale. Luna iunie

este începutul sezonului de

lavandă și, deși se desfășoară

până în august, timpul maxim

de vizionare (și parfum) variază

în funcție de fluctuațiile

de temperatură și precipitații.

Există sate minunate pe care

le puteți explora în timp ce

vizitați câmpurile de lavandă,

oprindu-vă la o patiserie

pentru o baghetă crocantă

delicioasă sau o cafea în aer

liber.

Verile calde, uscate și soarele

puternic ajută lavanda să

prospere în sudul Franței și în

alte țări care se învecinează cu

Marea Mediterană. În timp ce

credem că vederea câmpurilor

de lavandă este relaxantă în

sine, planta este întotdeauna

utilizată pentru uleiul său

esențial, care conferă un miros

liniștitor produselor cosmetice,

produselor de curățare

și chiar alimentelor. Unele

studii sugerează că lavanda

vă poate îmbunătăți somnul,

reduce durerea și inflamația și

poate îmbunătăți anxietatea și

depresia. Lavanda a fost, de

asemenea, folosită ca antiseptic

în trecut, deoarece are

proprietăți antimicrobiene și

antivirale.

Foto: pixabay.com


Români în lume IULIE

2022 19

Visul american

cu origini la Oradea

Printr-o serie de împrejurări,

care l-au purtat din

România în Israel, iar de acolo

în Statele Unite, George

Haber a ajuns cel mai bogat

român din Silicon Valley. În

patria mondială start-up-urilor

din tehnologie, el a fondat

mai multe companii de succes,

printre care şi CompCore

Multimedia, care a dezvoltat

tehnologia rulării de filme pe

computer şi care a evoluat în

aşa-numitul „standard DVD”.

Prezent la Bucureşti, la o

conferinţă organizată recent

de Universitatea Politehnica,

George Haber le-a vorbit studenţilor

despre ingredientele

de care un tânăr antreprenor

din tehnologie trebuie să ţină

cont pentru a pune pe picioare

o idee de business. „Trebuie să

ai curajul să sari «în gol». Te

uiţi la bazin şi te gândeşti – e

apă, nu e apă? – dar nu contează,

tu trebuie să ai curajul

să sari şi, dacă vezi că nu e

apă jos, începi să scuipi până

se umple bazinul, pentru a nuţi

sparge capul şi căzătura să

fie cât mai OK”, şi-a început

discursul, într-un mod foarte

plastic, George Haber.

La 68 de ani, unul dintre

primii români care au făcut

carieră în Silicon Valley, a

povestit studenţilor despre

experienţele sale din afaceri.

În afară de curajul pe care antreprenorul

trebuie să îl deţină

în cantităţi mari, Haber crede

că acesta mai are nevoie şi de

creativitate şi disciplină pentru

a-şi duce planurile până la

capăt. „Trebuie să ai o idee

– despre un produs sau un

serviciu –, apoi trebuie să ai

leadershipul, asumarea şi atitudinea

să o implementezi, dar

şi disciplina şi aptitudinea să

fii concentrat pe ce e impoortant

la produsul sau serviciul

tău”, a spus el.

A pune bazele unei companii,

începând de la câteva idei,

împreună cu prietenii, este

cea mai frumoasă experienţă

din viaţă, crede el: „Să vezi

cum ideea ta schimbă lumea

şi are impact în societate te

împlineşte”. Renumitul orădean

a ajuns în Israel în 1975,

la doar 21 de ani, şi s-a mutat

în Silicon Valley în 1988. El

consideră că, în prima etapă

a unui start-up, antreprenorii

trebuie să aibă răspunsuri sigure

la trei întrebări – „Care

este motivaţia?”, „Care este

produsul sau serviciul?”, şi

„Cum vrei să dezvolţi ideea ta

într-un business?”.

George Haber este de părere

că într-o companie, cel mai

important este omul care se

află la conducerea businessului

– leadershipul. „Omul care

conduce businessul trebuie să

aibă charisma necesară, să

aibă caracterul, competenţa,

curajul, viziunea şi capacitatea

să vadă realitatea. Viziunea

şi realitatea sunt două lucruri

complet opuse, iar un lider bun

trebuie să fie şi critic. Foarte

puţine businessuri au acest

leadership. De asemenea, este

important să ne orientăm către

clienţi – să te întrebi mereu

cine sunt clienţii tăi? Ai o piaţă

total disponibilă sau ai concurenţă?

Cât de mult le pasă

clienţilor tăi de produsul tău?

Iar clientul mereu are dreptate,

deci dacă clientul nu a cumpărat,

sigur există un motiv

pentru care nu a cumpărat.”

Un alt factor important care

trebuie să se găsească în „servieta”

unui bun antreprenor este

un business case bine stabilit

şi înţeles de lider şi de echipa

acestuia. „Îmi amintesc din copilărie

o experienţă. A venit la

noi în casă un om care aducea

cuburi de gheaţă. Când eram

eu copil, nu erau frigidere.

Tatăl meu fiind inginer, a fost

primul om din oraş care a adus

un frigider în sat, la noi acasă,

iar când acest om care aducea

cuburile de gheaţă a văzut frigiderul,

i-a zis mamei mele că

o să murim toţi, că nu poţi să

pui mâncare în electricitate, că

ne otrăveşte şi tot felul de astfel

de lucruri.

Asta mi-a rămas în cap şi

mi-am dat seama că, de fapt,

foarte multe companii nu înţeleg

care este businessul lor, ei

înţeleg doar tehnologia pe care

o au. Deci, pe vremea respectivă

tehnologia de refrigerare

era gheaţa, dar businessul era

refrigerarea. Iar dacă acel om

(vânzătorul de gheaţă) înţelegea

asta, în loc să o sperie pe

mama când a văzut frigiderul,

ar fi devenit distribuitor de frigidere,

nu mai rămânea la a

vinde cuburi de gheaţă – pentru

că el ştia piaţa deja, ştia

cine are bani, cine nu are.”

Acelaşi lucru, spune antreprenorul

român stabilit în

Silicon Valley, s-a întâmplat

şi cu lumânările, care au devenit

becuri, care la rândul lor

au devenit LED-uri. „Asta s-a

întâmplat şi cu computerele –

de la PC-uri, am ajuns să avem

dispozitivele mobile care sunt

mai puternice decât un PC.

Deci, când dezvolţi o companie,

trebuie să înţelegi care este

necesitatea pe care o satisfaci

şi trebuie să înţelegi de ce tu

poţi să fii mai bun decât competiţia.”

Astfel, chiar dacă statistic

vorbind, circa 90% dintre

start-up-uri dau greş şi doar

aproximativ 10% dintre businessurile

antreprenoriale

reuşesc să supravieţuiască în

primii ani de activitate, George

Haber consideră că nu trebuie

să lipsească curajul şi creativitatea

din rândul antreprenorilor

români. „Deşi statisticile

sunt împotriva start-up-urilor,

pentru că arată că 10% dintre

acestea supravieţuiesc, 2%

ajung unicorni – probabil că

azi procentul este sub 2%, iar

majoritatea intră într-o situaţie

în care tot iau bani din toate

părţile şi încearcă să supravieţuiască,

doar cei mai puternici,

rapizi şi norocoşi reuşesc”,

este de părere Haber. El le-a

spus studenţilor că schimbarea

este singura constantă din

univers, iar tot ce este posibil

astăzi, acum câţiva zeci de ani

era considerat imposibil.

„Schimbarea are loc prin

evoluţie sau involuţie şi revoluţie.

Evoluţia este pentru companiile

mari – mai freci puţin

aici, schimbi puţin în partea

cealaltă şi gata, ai ceva nou.

Însă, revoluţia înseamnă că

ţi-a venit o ideea nouă, iar tot

ce ţi se părea imposibil înainte

acum este posibil.” Dar este

importantă viteza şi momentul

în care apari pe piaţă sau lansezi

pe piaţă produsul sau serviciul

tău revoluţionar, subliniază

antreprenorul român.

„Britanicul Darwin a spus

– te adaptezi sau o să dispari,

pentru că lumea este în

continuă schimbare. Şi acea

reflecţie asupra unei companii

pe care să o începi ţine de

timing, când faci acel ceva.

Pentru că dacă eşti pe piaţă

prea devreme nu ai clienţi, iar

dacă eşti prea târziu nu mai

eşti relevant, pentru că au fost

alţii mai rapizi.”

„Nu e forţă de muncă.

Avem nevoie de investiţii în

şcoli, avem nevoie de şcoli

multe. Criza economică care

a început poate fi şi o oportunitate,

poate ne livrează forţă

de muncă. Poate când lumea

nu o să mai facă atât de mulţi

bani din criptomonede şi alte

lucruri «inutile» se va concentra

pe ce este cu adevărat important,

poate aceşti oameni,

care astăzi fac trading de criptomonede,

vor ajunge să facă

algoritmi.”

De asemenea, George

Haber consideră că interesantă

este şi viteza cu care piaţa,

consumatorii se adaptează şi

adoptă noile tehnologii. „Ne-a

luat 78 de ani ca telefonul mobil

să aibă 50 de milioane de

utilizatori, dar a durat doar 18

zile ca 50 de milioane de utilizatori

să folosească aplicaţia

Pokemon Go. Acum totul se

întâmplă rapid, apare o nouă

platformă de socializare, toată

lumea e pe aceasta, iar cea din

urmă se duce la vale.”

Despre ecosistemul de startup-uri

din România, George

Haber consideră că acesta a

început să „înflorească” atunci

când antreprenorii români care

au avut succes cu start-up-urile

lor (spre exemplu Daniel Dines

care a pus pe picioare UiPath,

cel mai valoros start-up de IT

pornit din România şi listat

pe Bursa de la New York) au

dat curaj celorlalţi să îşi pună

în practică ideile. „Totul ţine

de curaj. În ecosistemul de

start-up-uri din România am

fost implicat de tânăr. Actorii,

oamenii care formează acest

ecosistem şi presa, care a arătat

că se poate, au dat curaj şi

altora care voiau să intre în

acest ecosistem, care aveau

idei, dar nu aveau curaj. Iar

astăzi avem atâtea exemple,

precum UiPath. Acesta este

secretul, să ai curaj şi să nu te

simţi inferior.”

George Haber a menţionat

că în România tehnologiile

dezvoltate există deja, dar ţara

are nevoie de reglementări în

partea legală pentru ca ecosistemul

IT să se dezvolte în

continuare. „Statul, pentru a

ne proteja – spun ei, face legi

şi reguli care de fapt fac toată

evoluţia asta spre tehnologizare

imposibilă. Spre exemplu, în

China, dacă treci strada când

este roşu la semafor, deja ai banii

traşi din cont până ajungi

pe partea cealaltă. La fel, ei

au în clase camere cu senzori

care spun profesorilor ce elevi

au fost atenţi, cine nu a înţeles

lecţia sau cine s-a plictisit.

Aceste tehnologii sunt, dar ne

trebuie cadru legal să le putem

utiliza şi în alte state.”

Orădeanul din Silicon

Valley consideră că inteligenţa

artificială (artificial intelligence

– AI) este tehnologia viitorului,

iar motto-ul său – din

2020 încoace – este „AI face

mai bine, dacă se poate face.”

Astfel, George Haber vede implicarea

tehnologiei AI în toate

ramurile economice, ajutând şi

simplificând toate activităţile

pe care oamenii le desfăşoară

în prezent „singuri”, fără a fi

ajutaţi de această tehnologie.

„Vorbim despre intelligente

sustainable world – în care cu

ajutorul AI şi cu umanitatea

vom crea o mixtură, o specie

nouă, o altă parte a evoluţiei,

în care o să revoluţionăm

educaţia, medicina, legea, producţia

şi toate activităţile. Cum

trăim, cum comunicăm, cum

ne deplasăm, poate fi îmbunătăţit

cu AI”, a explicat Haber,

oferind şi câteva exemple.

Primul vine din sectorul

educaţional, la care a făcut

referire anterior: „În China, în

şcoli există două sau mai multe

camere – una se uită în ochii

studenţilor, în timp ce alta se

uită la profesor. Cea care se

uită în ochii studenţilor îi detectează

pe cei care au înţeles

lecţia. În acelaşi timp, cealaltă

cameră se uită la profesori

şi dacă profesorul nu face ce

trebuie, îi atrage atenţia. AI

va trebui implicată în actul

educaţional pentru că va ajuta

enorm de mult să educăm

tineretul.”

Un alt exemplu pe care îl

oferă este din medicină: „În

acest sector, ce se întâmplă

astăzi este asemănător cu ce

se întâmpla în urmă cu 100 de

ani, doar că e mai modernizat,

dar tot procesul de medicină e

la fel. Însă, ceasul nostru digital

ne poate spune când avem

pulsul mare, când tremurăm,

când ne creşte temperatura

sau tensiunea. Deci medicina

preventivă, personalizată, poate

fi făcută tot cu AI.”

El menţionează, de asemenea,

şi sectorul juridic. „Am

un coleg care este profesor

la Stanford, profesor de lege.

Ei au un contract cu guvernul

american şi s-au uitat la toate

deciziile pe care le-a făcut

Curtea Supremă americană

în ultimii 50 de ani. Astfel, au

detectat prin AI că peste 90%

din deciziile luate de Curtea

Supremă au fost corecte, iar

deciziile care nu au fost corecte,

de fapt, au fost greşelile

judecătorilor. Deci, e simplu.

De ce să ne mai batem, să ne

scoatem ochii, să plătim sute

de mii de dolari la avocaţi,

când putem să dăm un telefon,

îi povestim ce ne doare, ce am

păţit, iar AI ne spune «uite cam

asta este legea, poţi să câştigi

sau poţi să pierzi». Deci vom

avea o societate mult mai civilizată.”

Iar în zona alimentară,

agricolă, spune că, „la bunici

acasă, dacă eu trimit un robot

simplu, care să supravegheze

culturile şi să detecteze

insectele, în loc să folosim

produse chimice, un roboţel

ne-ar putea ajuta să scăpăm

de acele insecte dăunătoare,

care devin îngrăşământ

pentru cultură, iar bunica

nu şi-ar mai rupe spatele, şi

mâncarea ar fi mai curată”.

„Ce am învăţat de la părinţii

mei - este o lecţie importantă

pe care eu am învăţat-o şi am

moştenit-o şi care m-a format

ca personalitate: Că viaţa e

grea şi toată lumea se luptă

pentru aceleaşi resurse, care

sunt limitate.”

Foto: httpsinsights.dice.com,

plataformaarquitectura.cl


20

IULIE

2022

Plăcintă cu

ciuperci

Reţetele Annei

Salată de vară

Ingrediente:

• 500 gr cartofi roșii

• 2 cepe roșii

• 3 ouă fierte

• 2 castraveți murați

• 15 măsline negre

• 2-3 fire ceapă verde

• 5 ridichi

• pătrunjel verde

• sare și piper după gust

• 50 ml ulei de măsline

• 1/2 linguriță lămâie

Mod de preparare:

Cartofii se fierb (la foc

mic) pentru 25 de minute în

apă cu sare. Sunt fierți atunci

când furculița pătrunde ușor.

Se scot din apa fierbinte și

îi lăsăm să se răcească. Decojim

cartofii și îi tăiem în

rondele potrivite. Tăiem rondele

ceapa, ouăle, ridichile și

castraveții murați. În boluri

așezăm în straturi: rondele de

cartofi, castraveți murați, ouă,

ridichi și ceapă roșie. Decorăm

cu măsline și pătrunjel

verde. Amestecăm uleiul,

zeama de lămâie, sarea și turnăm

peste salată.

Ciorbă de fasole verde cu costiță afumată

Ingrediente:

• 2 foi de plăcintă

• 400 gr ciuperci proaspete

• 40 ml ulei

• 2 cepe

• 100 gr cascaval

• 4 ouă

• sare și piper după gust

• 1 legătură de mărar proaspăt.

Mod de preparare:

Ceapa se taie mărunt și

se călește în ulei timp de 2-3

minute. Adăugăm ciupercile

tăiate felii, amestecăm

și continuăm călirea înca 5

minute. Albușurile se bat

spumă. Într-un bol adaugăm

gălbenușurile, ceapa și ciupercile

călite, 50 gr cașcaval

ras, mărarul tocat mărunt, sare

și piper după gust. Se adaugă

albușurile și amestecăm ușor

până se încorporează. Întro

tavă (20×20 cm) tapetată

cu hârtie de copt, întindem o

foaie de plăcintă, peste care

turnăm compoziția. Adăugăm

a doua foaie de plăcintă, presărăm

cașcavalul ras (50 gr) și

introducem plăcinta la cuptor

la 180-200°C/ 30 minute. Se

servește caldă sau rece și cu

salată de roșii proaspete.

Ingrediente:

• 500 g fasole verde

• 400 g costiță de porc

• 2 morcovi, 1 ceapă

• 5 roșii tăiate cubulețe

• 1 ardei gras

• 4 caței usturoi

• 50 ml ulei

• 1 legătură de mărar

• 1 lingură oțet de mere

• 3 linguri de zeamă de lămâie

• 200 gr smântână pentru gătit

• Sare, pătrunjel verde, mărar

Mod de preparare:

Speli fasolea și o tai în

bucăți de 2 cm. Costița de

porc o speli și o porționezi în

bucățele potrivite. Într-o oală

încingi uleiul și pui costița. O

rumenești puțin, apoi adaugi

2 l de apă și o dai la fiert, în

jur de 20 de minute, la foc

mic spre mediu. După aceea

adaugi fasolea și lași la fiert

10 minute. Ardeiul gras îl tai

cubulețe, morcovul rondele,

iar ceapa o tai mărunt.

Adaugi legumele în ciorbă,

împreună cu roșiile tăiate

cubulețe și lași la fiert, la foc

mic. Facem un mujdei de usturoi.

Într-un bol am pus smântâna

împreună cu usturoiul zdrobit

și le-am amestecat bine. Am

adăugat 2-3 polonice de ciorbă

fierbinte peste smântână ca să

egalizez temperaturile. Am

turnat mixtul în oala cu ciorbă

și am mai lăsat pe foc 1 minut.

Am asezonat cu sare, am pus o

lingură de oțet de mere și 3 linguri

de zeamă de lămâie. La final

am tocat pătrunjel și mărar

verde. Ciorba de fasole verde

se servește fierbinte alături de

ardei verde iute.

Prăjitură cu

banane

Ingrediente:

Pentru blat:

• 5 ouă

• 400 g zahăr

• 125 ml ulei

• 3 linguri cacao

• 200 g făină

• 1 plic praf de copt

• 125 ml lapte sau apă minerală

Pentru cremă:

• 375 ml lapte

• 1 gălbenuș

• 1 plic budincă de vanilie

• 150 g unt

• 2 lingurițe esență de rom

• 7 banane

• 100 g ciocolată amăruie sau

de menaj

Mod de preparare:

Pentru blat, mixezi gălbenușurile

cu zahărul, până

când se albesc, apoi adaugi

treptat apa și uleiul și omo-

genizezi. Încorporezi făina,

praful de copt și cacaua,

apoi albușurile bătute spumă

tare. Ungi o tavă de 25×35

cm sau o tapetezi cu hârtie

de copt. Torni compoziția și

coci blatul 35-40 de minute,

la 180ºC.

Pentru cremă, pregătești

budinca urmărind instrucțiunile

de pe ambalaj și adăugând

oul în lapte. Mixezi

untul cu 200 g zahăr și esența

de rom. Încorporezi treptat

budinca rece, amestecând

încontinuu. Pe blatul răcit,

așezi rondele de banane, suprapuse.

Întinzi crema pe ele

și nivelezi. Decorezi cu fire

de ciocolată caldă, topită la

bain-marie sau razi ciocolată.

Porționezi prăjitura după

ce ai păstrat-o la rece pentru

2-3 ore.


Terapia verde IULIE

2022 21

Corina Simionescu Hudgens

Medic terapeut – Norwich/ Anglia

Știm deja că verdețurile

fac minuni în bucătărie și

în dietă, dar ce anume face

aceste plante atât de prețuite?

Dacă în alte articole am

acordat atenție vitaminelor

și mineralelor, acum a venit

momentul să ne concentrăm

puțin și asupra substanței

responsabilă pentru culoarea

verde: clorofila. Află în continuare

ce beneficii obții de la

această substanță vitală pentru

plante.

Clorofila reprezintă un

grup de molecule cu pigment

verde, care se găsește

în plante; numele său provine

din greacă, de la cuvintele

„chloros” (verde) și

„phyllon” (frunză). Rolul

său este esențial în procesul

de fotosinteză: colectează

energia solară cu ajutorul

căreia plantele sintetizează

bioxidul de carbon și eliberează

oxigen. Astfel, clorofila

este extrem de importantă și

pentru animale și oameni:

fără ea, plantele nu ar putea

crește, deci nu am avea cu

ce ne hrăni. Însă aceasta ne

mai aduce și câteva beneficii

directe, de care ne putem bucura

în urma consumului de

plante cu un conținut bogat

de clorofilă.

Poate reduce riscul de

apariție a mai multor tipuri de

cancer. În acest moment nu au

fost efectuate suficiente studii

pe oameni, însă câteva studii

efectuate pe animale au avut

rezultate încurajatoare. Cercetătorii

au arătat că incidența

tumorilor de ficat poate scădea

cu până la 63%, a celor

de stomac cu până la 45%, iar

în cazul tumorilor pancreatice

rezultatele au fost similare.

Ajută în construcția sângelui.

Consumul de suc de iarbă

de grâu, bogat în clorofilă,

poate ajuta în tratarea anemiei

și talasemiei, ambele fiind

tulburări cauzate de deficitul

de hemoglobină. Poate reduce

mirosurile corporale. Unele

deodorante și ape de gură

conțin clorofilă pentru a ajuta

în eliminarea mirosurilor neplăcute.

Acest lucru poate fi

realizat și printr-o dietă bogată

în legume proaspete.

Poate ajuta în tratamentul

anti-acneic. Acest beneficiu

a fost dovedit în urma studiilor

unde participanții au

folosit un gel cu clorofilă.

Deși rezultatele au fost pozitive

(acneea a fost redusă,

la fel și leziunile provocate

de aceasta), studiile au fost

efectuate pe un număr foarte

mic de participanți. Poate

funcționa ca un remediu antiîmbătrânire.

Cercetătorii au arătat că o

combinație de clorofilă și tritonidă

ar putea fi un tratament

eficient pentru reducerea semnelor

de îmbătrânire a pielii

cauzate de soare. Din păcate,

momentan există puține studii

științifice care să susțină

mai multe beneficii pentru

sănătate ale clorofilei. Alte

efecte benefice care necesită

investigații suplimentare

includ pierderea în greutate,

creșterea energiei, o stare de

spirit mai bună și ameliorarea

artritei.

În orice caz, legumele care

conțin clorofilă trebuie introduse

oricum în alimentația

noastră, având multe alte

beneficii. Au un conținut

ridicat de apă, puține calorii,

sunt bogate în fibre, au

proprietăți anti-cancerigene,

îmbunătățesc aspectul pielii,

reduc stresul și pot ajuta în

procesul de slăbire. Pentru

a beneficia cât mai mult de

calitățile clorofilei, e recomandat

să consumăm în fiecare

zi verdețuri proaspete.

Din păcate, dacă acestea sunt

gătite (mai ales timp îndelungat),

conținutul de clorofilă

scade cu până la 50%. Astfel,

e bine să ne concentrăm

pe salate sau garnituri cât mai

Beneficiile clorofilei

pentru sănătate

puțin procesate.

Iată ce ar trebui să incluzi

mai des în alimentația ta:

Spanacul. Cele mai des întâlnite

rețete cu spanac cer ca

acesta să fie gătit, însă poate

fi adăugat în orice tip de

salată sau așezat pe un sandvici.

100 grame conțin 2,9

proteine, 3,6 carbohidrați,

2,2 grame fibre și doar 23

de calorii. Lucerna. Arabii

o numesc Alf alfa, cuvânt ce

poate fi tradus prin „părintele

tuturor alimentelor”. Poate fi

consumată ca atare, în salate,

însă poate fi găsită și sub

formă de ceai sau suplimente

alimentare.

Pătrunjelul. Nelipsit din

bucătăria oricărui român,

pătrunjelul poate fi folosit

în supe și ciorbe (adăugat la

final, pentru a nu-și pierde

proprietățile), peste mâncăruri

la cuptor, pește sau în

salate. 100 gr conțin 3,3 gr

fibre, 6,3 gr carbohidrați și 3

gr proteine.

Sparanghelul. Deși nu

este atât de popular din cauza

prețului ridicat, sparanghelul

merită introdus (măcar

ocazional) în alimentație. Se

servește în general ca aperitiv

sau garnitură, crud sau gătit

1-3 minute.

Fasolea verde. 100 grame

asigură 20,3% din porția zilnică

recomandată de vitamina

C, 18% din cea de vitamina A

și 23,8% din cea de vitamina

A. Mai conține și calciu, fier,

potasiu, cupru și alte minerale

importante.

Mazărea. Având un

conținut mare de fibre și proteine

vegetale, boabele de

mazăre pot fi consumate ca

garnitură sau fel principal.

În plus, au puține calorii și

grăsimi, ajutând în procesul

de slăbire.

Ceaiul Matcha. Este

numit și „aurul verde”,

având de zece ori mai mulți

antioxidanți decât cel verde,

dar și cantități mari de vitamine

și minerale. Acest lucru

se datorează faptului că este

de fapt un extract de ceai; se

prepară din pudra obținută din

frunzele de ceai verde (nu se

infuzează, iar frunzele nu se

aruncă).

Există, desigur, și suplimente

alimentare cu clorofilă,

care pot fi găsite sub formă

lichidă sau capsule. În cazul

clorofilei lichide, aceasta se

adaugă în băuturi, însă unele

persoane pot considera

gustul neplăcut. De aceea, se

recomandă pentru început o

cantitate mică, apoi se crește

treptat doza.

Dacă se preferă capsulele,

acestea se pot lua de până la

3 ori pe zi, în timpul mesei.

Produsele includ în general

instrucțiuni despre modul de

utilizare, însă întotdeauna e

bine să vă consultați cu un

medic sau nutriționist înainte

de a începe să luați orice

suplimente alimentare. Acest

lucru este cu atât mai important

dacă sunteți gravidă sau

alăptați!

Bineînțeles, aceste suplimentele

nu ar trebui să înlocuiască

o alimentație sănătoasă,

cu multe legume proaspete.

Important de menționat este

că unele produse disponibile

pe piață conțin de fapt clorofilină,

nu clorofilă. Cei doi

compuși sunt înrudiți și au

proprietăți similare, însă doar

un consum de legume îți garantează

cu adevărat aportul

de clorofilă.



Mica publicitate IULIE

2022 23

Important pentru cititori!

• Vă rugăm să verificaţi textul

anunţului şi numărul de telefon

înainte de a fi trimis spre publicare

redacţiei noastre!

• Publicaţia Occidentul Românesc

nu îşi asumă răspunderea pentru

numerele de telefon greşite

sau conţinutul anunţurilor de la

mica publicitate!

MUNCĂ - OFERTE

Se caută șofer de camion cu

remorcă, în Aranda de Duero

( Burgos), pentru rută națională,

de luni până vineri, sfârșit de săptămână

liber. Mai multe informații

la telefon: 608 48 08 51.

Este nevoie de mecanic în

Aranda de Duero (Burgos), pentru

întreținerea camioanelor și

remorcilor (schimb de ulei și filtre

etc.). De preferat, persoană cu

cunoștințe de bază pentru electricitate

și sudare. Telefon: 608 48

08 51.

Instituție de asistență socială

pentru întreținerea persoanelor în

vârstă din Pola de Siero (Asturias)

are nevoie de personal de îngrijire

medicală, cu normă întreagă sau

jumătate de zi. Detalii la telefon:

985 72 01 00.

Suntem o firmă de construcții

și renovări pentru case și piscine

din Alcalá de Guadaira (Sevilla).

Avem nevoie de zidari, care au

domiciliul în Sevilla sau orașele

din jur. Condiții: experiență,

seriozitate, onestitate, responsabilitate

și dorință de muncă.

De preferat, persoane cu mașină

proprie sau permis de conducere.

Cei interesați pot contacta firma,

via WhatsApp: 697 81 61 45, 611

10 28 57.

Se caută personal administrativ

cu experiență, în Molina de

Segura (Murcia), cu domiciliul în

zonă sau împrejurimi. Contact: via

WhatsApp, 695 66 84 92.

Instituție de asistență socială

pentru întreținerea persoanelor

în vârstă din Valdepeñas

( Ciudad Real) caută ergoterapeut

cu experiență în geriatrie (ramură

a medicinii care se ocupă cu

studiul bolilor bătrâneții), pentru

acoperirea concediilor medicale

pe termen lung, cu posibilitate de

avansare în cadrul companiei. Telefon:

600 80 51 09, 924 25 55 03.

Caut persoană pentru curățenie,

într-un apartament în centrul

Barcelonei. Cei interesați, sunați

doar în timpul orelor de prânz,

inclusiv duminica și de sărbători.

Dacă nu pot să răspund, vă rog să

vă lăsați numele și numărul de telefon

sau să mă sunați mai târziu.

Mulțumiri. Telefon: 934 54 86 26.

Caut persoană cu experiență,

care să facă curățenie în casă, în

Buenavista del Norte (Tenerife), o

zi în fiecare săptămână, timp de 4

ore, dimineața, în orice zi de joi,

vineri, sâmbătă sau duminică. Mai

multe informații la telefon: 630 21

55 98.

Pentru a îngriji corespunzător

o doamnă în vârstă, nedependentă,

în Barcelona, se solicită o persoană

singură, fără obligații, cu

experiență, responsabilă și atentă

(internă/externă). Comunicați

doar prin mesaj scris, via

WhatsApp, în care să menționați

naționalitatea, stare civilă, telefon

etc. Telefon: 641 701 960.

Este nevoie de o internă

care să ajute și să țină companie

unei doamne în vârstă, în

Ibiza ( Baleares). Se oferă cazare,

întreținere și 700€ pe lună. Mai

multe detalii la telefon: 605 428

771.

Caut doamnă serioasă, cu

experiență, care să lucreze cu o

persoană bolnavă de Alzheimer

și să ajute în casă. De preferat, o

persoană care să locuiască în zona

Mairena del Aljarafe (Sevilla). Telefon:

664 300 067, 655 871 441.

Am nevoie de o persoană,

cu mașină proprie, care să o

însoțească pe mama la centrul de

zi Villaviciosa de Odón ( Madrid)

din urbanizarea El Bosque

(distanța 5 km de casă), de luni

până vineri, de la 9:00 la 10:00 și

seara, de la 17:00 la 19:00. Sâmbătă

dimineața de la 9:00 la 13:00.

Salariul pentru jumătate de normă

de convenit + benzină. Telefon:

916 167 403, 671 040 686.

Căutăm internă cu mașină

proprie, în Málaga. Telefon: 626

551 069.

Caut ospătăriță pentru restaurant

în Arganda del Rey. Ioan,

telefon: 600 093 228.

Familie din Vallirana

( Barcelona), caută de urgență persoană

cu experiență pentru servicii

domestice, însoțire la medic, coafor.

Mai multe detalii la telefon:

682 807 420, 931 589 656.

Caut internă, peste 40 de

ani, pentru sfârșit de săptămână,

în Pinto (Madrid). Persoană cu

experiență și referințe, care să cunoască

limba spaniolă, să gătească

bine etc. Detalii la telefon: 605

324 926.

Căutăm internă pentru o casă

în Baños de Mula (Murcia). Familie,

2 adulți și 2 persoane în

vârstă (curățenie, călcat rufe etc.).

Obligatoriu, carnet de conducere

și experiență demonstrabilă.

Oferim 1.200 euro/lună, asigurări

sociale, o lună de vacanță anuală.

Cei interesați, care corespund

cerințelor, pot trimite CV via

WhatsApp, la numărul: 634 516

301sau 634 516 302.

Avem nevoie de internă, în

zona Roche, Conil de la Frontera

(Cádiz). Persoană serioasă, cu

experiență, care să îngrijească

un copil minor, să se ocupe

de curățenie, gătit. Mai multe

informații, la telefon: 650 338

060.

Se caută internă în Málaga,

pentru a îngriji o persoană în vârstă

de 83 de ani; pentru curățenie,

gătit. Sunați la telefon: 622 467

507, obligatoriu doar între orele

17:30 și 21:00.

Am nevoie de o internă pentru

a îngriji o persoană în vârstă,

în Elche (Alicante). Telefon: 639

258 656.

Avem nevoie de o internă (între

40 și 60 de ani), creștină, care

să lucreze într-o casă în Cordoba,

pentru o familie cu copii și animal

de companie. Căutam o persoană

profesionistă, cu experiență, cu

un nivel ridicat de limba spaniolă,

gastronomie, care să aibă răbdare

cu copiii. Esențial, permis de conducere.

Referințe bune, minimum

3 ani în aceeași casă. Telefon: 683

343 902. Nu sunați inutil dacă nu

îndepliniți cerințele!

Este nevoie de o persoană cu

experință, 30 de ore pe săptămână,

de luni până sâmbătă, de la

10:00 la 14:00 și de la 21:00 la

22:00, pentru a îndeplini sarcinile

de însoțire și treburile casnice

pentru un cuplu căsătorit, în

zona San José, Zaragoza. Este

necesară experiență cu pacienții

cu Alzheimer. Sunt necesare documente

în ordine și referințe

demonstrabile. Telefon: 628 996

598.

Caut persoană internă cu

experiență, care să îngrijească

două persoane în vârstă, dintre

care, una cu demență, și să se ocupe

de treburile casnice, în Madrid.

Telefon: 684 029 075.

Avem nevoie de o persoană cu

experiență, serioasă și responsabilă,

disponibilă toată săptămâna,

care să ajute la îngrijirea unei

persoane în vârstă cu mobilitate

redusă, și la curațenie în locuință,

în Salt (Girona). Telefon: 619 680

111.

Am nevoie de ajutor în gospodărie,

după-amiaza, de la ora

16:00 la 20:00, de luni până vineri,

în Tres Cantos (Madrid).

Telefon: 629 155 724.

Am nevoie de internă pentru

îngrijirea unei persoane în vârstă,

în Elche, provincia Alicante. Ce

interesați pot suna la telefon: 639

258 656, pentru mai multe detalii.

Căutăm menajeră pentru o familie

din Madrid, pentru a avea

grijă de 3 copii minori. Se solicită:

experiență în îngrijirea copiilor,

referințe bune. Mai multe

informații la telefon: 670 326 883.

Caut persoană externă pentru

2 ore pe zi, pentru câteva treburi

casnice, în Rivas-Vaciamadrid

(Madrid). Telefon: 608 679 578.

Avem nevoie de o externă, 4

zile pe săptămână, de luni până

vineri, de la orele 10:00 la 14:00,

pentru călcat rufe, curățenie și

gătit, pentru o familie cu 3 adulți,

în Las Rozas de Madrid. Telefon:

615 368 160.

Se solicită internă, până în 40

de ani, pentru a îngriji o persoană

de peste 80 de ani cu demență, din

Madrid. Cerințe: CV, experiență

cu persoanele în vârstă, seriozitate

și responsabilitate. Telefon: 666

669 686 – Susana.

Avem nevoie de internă (30/45

de ani) pentru a lucra într-o vilă cu

3 etaje din Boramar, Benicàssim

(Castellón), pentru o familie cu un

băiețel de 2 ani și jumătate și un

altul care se naște în decembrie.

Persoana trebuie să se ocupe de

treburile casnice și să aibă grijă

de copii. Cerințe: responsabilitate,

experiență în serviciul casnic

în case cu copii mici și referințe

verificabile. Telefon: 628 367 087,

686 313 401.

Se caută urgent internă (nu este

pentru îngrijirea persoanele în vârstă)

în Madrid. Persoana va efectua

toate treburile casnice, inclusiv

gătitul. Este nevoie de experiență

în treburile casnice, persoana să

fie ordonată, curată, responsabilă.

Se solicită referințe și documente

în ordine. Telefon: 646 781 414.

Avem nevoie de o menajeră

(30/45 de ani) cu cunoștințe înalte

de protocol, pentru a lucra într-o

casă din Alicante (San Juan) pentru

o familie cu copii și animale de

companie. Cerințe: documente în

ordine, cazier judiciar, experiență

de peste 2/3 ani cu aceeași familie

și referințe verificabile. Telefon:

628 367 087, 686 313 401.

Companie specializată în

asistență pentru vârstnici la domiciliu

caută personal cu rezidență în

Barcelona. Se solicită documente

în ordine și experiență în domeniu.

Telefon: 656 998 381.

Căutăm menajeră pentru o familie

cu doi copii, de 5 și 7 ani, și

efectuarea tuturor treburilor casnice,

într-o casă din Madrid. Persoana

să fie organizată și muncitoare,

cu experiență și bune referințe ca

menajeră în case cu copii. Mai

multe detalii la telefon: 670 326

883.

Sursa: Tablón de anuncios.

MUNCĂ - CERERI

Mă numesc Adrian, am 42

de ani și caut de muncă. Sunt în

Spania de 17 ani. Am lucrat 15

ani ca măcelar (carnicero, pollero,

charcutero) în Madrid și un

an șofer pe camion. Vorbesc și

scriu corect în limba spaniolă.

Momentan, din motive familiale,

mă aflu într-o situație foarte

dificilă. Locuiesc pe stradă, iar

noaptea dorm într-o mașină

abandonată. Pot fi localizat în

Madrid, cartierul Ciudad Lineal,

zona Ascao. Menționez că sunt

apt de orice muncă. 641 305 763

este numărul meu de telefon. Vă

mulțumesc anticipat!

Caut de muncă ca externă în

curățenie, îngrijit copii, persoane

în vârstă. Am experiență și

referințe foarte bune. Disponibilitate

imediată. Telefon: 642

243 214.

Doamnă, 53 de ani, serioasă

și responsabilă, caut un loc

de muncă: curățenie, externă,

ajutor de bucătar, călcat rufe, în

Torrejon de Ardoz. Telefon: 642

919 579, Lăcrămioara.

VÂNZĂRI

Vând en gros, vin fetească regală

de Drăgășani! Preț: 1,5 euro/l.

Telefon: 0040/ 723 406 401 (Ligia

Stoica).

MATRIMONIALE

Am 41 de ani, sunt divorțat, locuiesc

în Madrid și doresc să cunosc

o tânără de vârstă apropiată

pentru o relație serioasă. Contact:

642 976 109, via WhatsApp.

Tânăr, 46 de ani, din Madrid,

doresc să cunosc o doamnă de

vârstă apropiată. Telefon: 643

675 318.

Tânăr din comunitatea Madrid,

40 ani, 1,75 m, 80 kg, caută tânără

pentru, eventual căsătorie . Telefon:

604 131 520.

Doamnă serioasă, văduvă,

fără obligații, care știe ce vrea

de la viață, doresc să cunosc un

domn serios pentru prietenie (de

moment) fără vicii, cu vârsta între

55-62 de ani, peste 1,77 m, cu

serviciul stabil, din comunitatea

Madrid. Telefon: 642 965 936.

Tânăr atractiv, cu serviciul

stabil, doresc să cunosc o fată serioasă,

până în 35 de ani, pentru

o relație de durată. Telefon: 627

192 719.

Tânăr, 35 de ani, caut o fată

cu vârsta până în 37 de ani, care

dorește familie. Sunt un băiat serios,

muncitor și fără vicii. Sper

să te găsesc! Vorbim mai multe în

particular. Rog multă seriozitate!

Telefon: 643 373 054.

Tânăr simpatic, 1,73 m, comunicativ,

sincer, fără obligații,

aș dori să cunosc o femeie cu

aceleași calități, cu vârsta între

30-37 ani, din Toledo sau Madrid,

pentru o relație de lungă durată,

serioasă. Nu caut aventuri! Dacă

dorești să ne cunoaștem trimitemi

1 sms la telefon: 643 700 383.

Numele meu este Marian și

am 49 de ani. Locuiesc în Spania.

Sunt o persoană singură și caut o

fată de vârstă apropiată pentru

prietenie/relație de lungă durată.

Rog multă seriozitate! Telefon:

643 899 114.

Mă numesc Nina și am 61 de

ani. Doresc să-mi găsesc un prieten

aproape de vârsta mea, care

să fie credincios, bun la suflet, să-i

placă muzica, poezia, lectura, să-i

placă viața la țară; să fie înalt, cel

puțin 1,70 m înălțime, 70 kg, să

fie blond cu ochii albaștri, fidel

persoanei iubite, să nu spună minciuni,

să fie milos cu cei din jur.

Așa sunt eu și așa doresc să fie

partenerul meu. Dacă nu ai aceste

calități, nu suna inutil! Telefon:

643 355 491.

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com

Prin SMS sau Whatsapp:

643 015 676


Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!