18.08.2022 Views

OR editia 136 august 2022

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română

ZIAR

GRATUIT

Anul XII - Nr. 136 / 24 pagini

AUGUST 2022

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!

Remus Robu, avocat în

Londra: „Echipa mea este

formată exclusiv din români!”

„În ultimii ani a câștigat procese cu sume record drept despăgubiri pentru conaționali

români, victime ale unor accidente de muncă în Marea Britanie. Are un cabinet de avocatură

cu angajați exclusiv din România și marea majoritate a clienților săi sunt românii care...”

Pagina 12-13

August – Luna Diasporei

„DRP anunță că în urma

discuțiilor avute cu oficialii

MAI din România, există

asigurări că Poliţia de

Frontieră a suplimentat

numărul de agenți care îşi

desfășoară activitatea la

controlul documentelor....”

Pagina 02

Documentele de călătorie

ale cetățenilor români

„În articolul de luna aceasta

voi menționa care sunt

opțiunile și documentele

necesare în cazul în care

documentele au expirat, dacă

se călătorește cu minori ori

dacă pentru plecarea în...”

Pagina 07

Timișoara – Mica Vienă a

României

„Principalele atuuri ale

Timișoarei sunt forța de muncă

înalt calificată, infrastructura

dezvoltată, competivitatea

mediului de afaceri, rata

antreprenorială ridicată, piața

locală stabilă, poziția...”

Pagina 10

Declarații de presă comune

susținute de Președintele

României, Klaus Iohannis,

cu Președintele Republicii

Moldova, Maia Sandu

„Am convenit că trebuie

să avem planuri concrete,

pregătite pentru toate

scenariile pe care putem să...”

Pagina 04

Atenționare de călătorie

„Mai multe organizații

sindicale au anunțat

prelungirea grevei însoțitorilor

de zbor ai companiei

aeriene RYANAIR, în fiecare

săptămână, de luni până joi,

începând cu 8 august 2022, la

cele 10 aeroporturi...”

Pagina 08


02 AUGUST

2022

Informaţii utile

REPREZENTAREA

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5 linii)

•Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail: secretariat@

embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.com/ ambasada.

madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail: agregado.trabajo@

embajadaderumania.es •Birou de promovare economică şi comercială:

E-mail: oficina.comercial@ embajadaderumania.es

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa: Avenida

de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/ 917 344 004 (5

linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@ informatiiconsulare.

ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-17:00, vineri 09:00-16:00

•Jurisdicţii consulare: León (León, Palencia, Burgos, Zamora,

Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, Segovia), Insulele Canare (Las

Palmas, Santa Cruz de Tenerife) •Telefon de urgenţă: 0034/649 656

032 (doar pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa: Calle San

Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare pentru public:

C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle, Barcelona •Telefon:

0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax: 0034/934 341 109 •Email:

contact@ informatiiconsulare.ro, consuladogeneralenbarcelo@

telefonica.net •Site web: http:// barcelona.mae.ro •Program cu publicul:

luni-vineri 09:00-17:00 (între orele 09:00-14:00 se primesc cererile

pentru servicii consulare, între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele

solicitate) •Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza Circular

nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177 •Fax:

0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.ro •Program

cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se primesc solicitările

pentru serviciile consulare, între orele 16:30-17:00 se eliberează

documentele solicitate) •Telefon de urgenţă: 0034/608 956 278 (pentru

cazuri de deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Galicia

(La Coruña, Lugo, Pontevedra, Orense), Asturia, Cantabria, Ţara

Bascilor (Alava, Guipuzcoa, Vizcaya), Navarra, La Rioja

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la Plana

•E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964 212 446,

0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964 257 053 •Site

web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă: 0034/677 842 467

(numai pentru cazuri de deces, accidente sau alte situaţii de dificultate

deosebită) •Program cu publicul: luni-joi: de la 09:00 la 13:30 (preluare

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu, fără

excepţie, înainte de orele 13.00), de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte);

vineri: 09:00-11:30 (preluare documente; cererile pentru acte notariale

se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00

(eliberare acte), 14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie,

audienţe etc., cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de

acordare a vizei de intrare în România, eliberare vize, cu programare);

închis în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926 231

170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere documente

pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea actelor; vineri: 09:00-

17:00 doar servicii programate (audienţe, oficieri casatorii, depuneri

juramânt, penitenciare etc.) •Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790

(doar pentru cazuri de arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii

consulare: Comunitatea Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real,

Albacete, Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro

•Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954 230 947,

0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:30-14:00

pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-16:30 pentru eliberarea documentelor

•Telefon de urgenţă: 0034/648 212 169 (va fi utilizat strict

pentru cazuri de urgenţă, accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare:

Andaluzia (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen,

Granada), Regiunea Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla

Consulatul României la Zaragoza: Adresă: Calle Camino de Las

Torres nr. 24, 50008 Zaragoza •Program cu publicul: luni- vineri, orele

9.00 -14.30 pentru depunerea documentelor în vederea procesării (doar

cu programare prealabilă online pe www. econsulat.ro), orele 14.30-

15.00 eliberarea pașapoartelor și a altor documente solicitate prin intermediul

oficiului consular (fără programare). •Informații consulare

pentru cetățeni români: Telefon: +34 976 481 429; +34 976 093 063

- aceste numere de telefon sunt conectate direct la call-center-ul consular

care funcționează la București în cadrul Ministerului Afacerilor

Externe. •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro • În cererea de

informații trebuie să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru

a primi informații consulare specifice în funcție de zona geografică.

• Site-web: https://zaragoza.mae.ro •Jurisdicție Consulară: Comunitatea

Autonomă Aragón, respectiv provinciile Zaragoza, Huesca și Teruel.

August – Luna

Diasporei

În luna august, majoritatea

românilor de pretutindeni

își petrec concediul de odihnă

acasă, alături de familiile

din țară. În acest context,

Departamentul Românilor de

Pretutindeni anunță că în urma

discuțiilor avute cu oficialii

Ministerul Afacerilor Interne

din România, există asigurări

că Poliţia de Frontieră Română

a suplimentat numărul de

agenți care îşi desfășoară activitatea

la controlul documentelor,

pentru a preîntâmpina

apariția suprasolicitărilor la

arterele de control.

Structurile de supraveghere

și control al trecerii frontierei

de stat, împreună cu

reprezentanții prefecturilor, se

vor asigura că traficul se derulează

cu maximă operativitate

la punctele de frontieră de intrare,

cât și la cele de ieșire din

țară. Pentru o mai bună informare,

DRP recomandă românilor

de pretutindeni să consulte

din timp situația punctelor de

frontieră, pentru a vedea timpul

de așteptare, folosind aplicația

https://www.politiadefrontiera.

ro/ro/traficonline/.

Această ediție a fost tipărită cu sprijinul Departamentului pentru

Românii de Pretutindeni.

Conținutul acestei ediții nu reprezintă poziția oficială a

Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Publicație lunară gratuită

Produs și editat de:

EL OCCIDENTE RUMANO

Depósito Legal: M-30588-2013

Fondator, Director Editorial:

Kasandra Kalmann Năsăudean

Cofondatori:

Răzvan Ionescu

Dan Aurelian Pătrașcu

Michael Harrison Cronkite

Redacția:

Dan Caragea (Portugalia)

Gabriela Căluțiu Sonnenberg (Spania)

Vavila Popovici (SUA)

Ioana Brătuleanu (Spania)

Ilinca Fodor Van Scheyk (Spania)

Inga Diaconu (Spania)

Tudor Petruț (SUA)

Corina Simionescu Hudgens (Anglia)

Anne Caroline Fletcher (Germania)

Web:

www.occidentul-romanesc.com

Contact:

redactia@occidentul-romanesc.com

kasandranasaudean@occidentulromanesc.com


Cuvânt înainte AUGUST

2022 03

„Orice singurătate-i un păcat. Aşa grăieşte turma.”

Kasandra Kalmann-Năsăudean

(Regatul Spaniei)

Să-ți pierzi timpul cu tot

felul de metehne comuniste

învechite, legate de formele

rubensiene, mai mult sau mai

puțin cu „vergeturi sau celulită”

și să faci o adevărată tevatură

în mass-media românească

din treaba asta, în anul de grație

2022, e grav. Din nou, efectul

de turmă se manifestă la nivel

național.

În lumea civilizată, societatea,

în majoritatea ei, nu

este interesată de cât sunt de

grași sau de slabi unii sau alții,

cum se îmbracă, cât sunt de

frumoși sau de urâți, ce haine

de fițe, mașini sau case de lux

posedă, cu câte operații estetice

și-au „îmbunătățit” sau

mutilat corpul etc. Într-o lume

a normalității, oamenii nu se

ocupă cu astfel de aspecte. Au

alte treburi mult mai importante.

După timpul petrecut la

muncă își organizează discret,

fiecare clipă doar pentru ei,

pentru familie, pentru odihnă,

distracție și relaxare. Se respectă

unii pe alții și își oferă ajutorul

în societate necondiționat,

în majoritatea lor. Doar cei

plini de frustrări, care se plictisesc

de prea mult timp liber

își irosesc viața cu astfel de

inepții. Oameni frustrați, plini

de invidie și răutate. Mulți dintre

ei, rasiști.

E trist! Câteodată și compasiunea

pare prea mult pentru

astfel de persoane. Dar

dacă analizăm mai bine situația

ajungem la concluzia că nu

oamenii sunt vinovați pentru

lacunele din comportament

sau gândire, ci sistemul. De la

statul la coadă şi până la cumpăratul

de produse pe care nu le

folosesc niciodată, românii au

dezvoltat un adevărat spirit de

turmă. Psihologic, această tendinţă

de a urma un grup, fără a

trece prin filtrul gândirii posibilele

consecinţe, se explică prin

programările la care am fost

supuşi ani de zile în comunism.

Într-o turmă intră, de regulă,

persoanele slabe, persoanele

incapabile să ia o decizie, persoanele

leneşe, tocmai pentru

că turma le permite unor indivizi

să creadă că se ascund,

că se pierd în anonimat, dar şi

pentru că pot să se manifeste

violent, stare pe care singuri,

ca indivizi, nu o pot manifesta.

Aceste persoane preiau din

curajul celor mulţi. Așa se explică

faptul că un subiect precum

„vergeturi sau celulită” a

devenit peste noapte subiect de

dezbatere nțională.

Omul s-a obişnuit să trăiască

în turmă încă din cele mai

vechi timpuri. Grupul îl proteja,

îl susţinea, câteodată îl şi

hrănea, deci îi dădea o anumită

siguranţă. De aici şi efectul de

turmă pe care mulţi dintre noi

îl resimt. Efectul de turmă în

societatea românească a crescut

şi s-a rafinat în ultimii 30

de ani. Se știe foarte bine că

românii au o întreagă istorie a

efectului de turmă. Pe vremea

comuniştilor, conaţionalii noştri

stăteau la coadă pentru a-şi

achiziţiona alimentele de bază.

Acum ei stau la coadă pentru

socializare, dar şi pentru a se

descărca de problemele zilnice

şi a primi aprobare din partea

celor din jur.

Rețelele de socializare le

crează multora un confort pe

care nu îl conştientizează. Persoanle

care au o frică în interior,

au o emoţie, au tendinţa

să se victimizeze. Singure nu

o pot face şi atunci apelează la

turmă, de unde poate apărea

salvatorul. Se va găsi cineva

acolo, în lumea virtuală, să îl

compătimească, să îl salveze

sau să îl încurajeze.

Din studiile specialiștilor,

efectul de turmă este mai pronunţat

la persoanele cu un nivel

scăzut de educaţie, dar şi

cei care au diverse temeri. Intervine

practic o depersonalizare,

iar nivelul inteligenţei scade

atunci când faci parte dintr-o

mulţime, cu rezultate negative

asupra gândirii. Cu alte cuvinte,

individul nu mai gândeşte,

pentru că gândesc alţii pentru

el. Aceste persoane sunt atrase

de turmă, pentru că acolo este

singurul loc unde pot spune că

sunt în elementul lor. Soluţia

pentru a scăpa de efectul de

turmă este conştientizarea şi

informarea, dar şi demitizarea

unor culte, care sunt extrem de

puternic înrădăcinate.

Efectul de turmă conduce

practic la scăderea conştiinţei,

cu efecte devastatoare asupra

persoanei în cauză. Este mare

nevoie de schimbare, ceea ce

înseamnă că, la modul concret,

fiecare trebuie să acționeze

separându-se de grup atunci

când acţiunile sale ar însemna

încălcarea legii sau a codului

său etic.

„Orice singurătate-i un

păcat. Aşa grăieşte turma.” –

(Friedrich Nietzsche)

Autor editorial: Kasandra

K almann Năsăudean ( Regatul

Spaniei)

Nota Redacției:

Kasandra Kalmann

Năsăudean a fost unul dintre

redactorii primului post

RadioUniplus92 (Millennium)

în limba română din Santa

Susana (CA), mulți ani editor

la prestigiosul ziar Gândacul

de Colorado (Denver) și

redactor-șef la Radio Diaspora

Online – Chicago, Statele

Unite ale Americii. Licențiată

în Informatică de gestiune

( Felix C-256) și Științele

Comunicării (Investigații),

Kasandra înființează în

anul 2010 ziarul Occidentul

Românesc dedicat tuturor românilor

din Peninsula Iberică

și de pretutindeni, publicație

de limbă română, care apare

lună de lună, fără întrerupere,

în format print și online, de

peste 12 ani. A scris pentru

numeroase reviste și ziare în

limba română din străinătate

și din România, iar în Spania

a fost redactor-șef la primul

ziar în limba română, Român

în Lume. A colaborat cu revista

Origini și ziarul Noi în

Spania din Madrid. Este autor

a documentarului bilingv

Destine distruse de comuniști

(Coautori: Michael Harrison

Cronkite și Cristian Ioanovics

Guitars), coautor la volumul

The Mists of Time (Din negura

vremii) publicat în 2011 (LA,

Pars Books & Publishing) și în

alte cinci documentare dramatice

aflate în investigație jurnalistică,

alături de Michael

Harrison Cronkite.

Iubește și protejează natura!


04 AUGUST

2022

Președintele României

a susținut vineri, 29 iulie

2022, la Palatul Cotroceni,

declarații de presă comune

cu Președintele Republicii

Moldova.

Sesiune de întrebări și

răspunsuri:

Jurnalist: O întrebare

pentru domnul Președinte

Iohannis. Există un acord

politic privind reducerea între

statele membre, privind

reducerea voluntară a consumului

de gaze naturale cu

15% pentru această iarnă. În

contextul în care se va impune

obligativitatea acestei

măsuri, România va fi capabilă

să sprijine Republica

Moldova și concret prin ce

măsuri? Şi pentru doamna

președintă Maia Sandu,

Republica Moldova are statutul

de țară candidată pentru

Uniunea Europeană. În contextul

conflictului înghețat

din Transnistria, autoritățile

de la Chișinău ar fi dispuse la

anumite compromisuri pentru

a obține statutul de stat

membru?

Președintele României:

Este evident că ne vom confrunta

cu o iarnă complicată,

în condițiile în care

gazul livrat de Rusia devine

tot mai puțin, gazul pe piața

internațională devine tot mai

scump. Totuși, abordarea europeană

de a face economii

voluntare de 15% este una

corectă, după părerea mea.

Noi trebuie, sigur, să căutăm

surse alternative de gaz, trebuie

să căutăm să investim

în resurse regenerabile, dar

în același timp este înțelept

să economisim acolo unde se

poate, repet, acolo unde se

poate. Economia trebuie făcută

cu cap. Nu trebuie să ne

imaginăm că dorim ca cineva

să stea pe frig. Nu putem

să ne imaginăm că cineva

dorește să nu existe gaz pentru

industrie. Toate lucrurile

trebuie să funcționeze. La

noi s-a făcut o analiză și ministerul

de resort a ajuns la

concluzia că pentru România

o economie așa cum a fost

convenită este posibilă, este

fezabilă, este sustenabilă.

Aici nu vorbim de o reduce

a consumului cu 15% față de

ce avem acum, ci o reducere

cu 15% față de media ultimilor

ani și calculele noastre

ne arată că așa ceva este posibil

fără să obligăm pe cineva

să stea pe frig sau fără

să închidem sectoare întregi

ale industriei românești. În

același timp suntem, foarte

conștienți de situația extrem,

repet, extrem de difi cilă în

care se găsește Republica

Moldova și astăzi, la Guvern,

se vor purta discuții pe

această teamă, și mâine, și

poimâine, și în continuare

până găsim soluția cea mai

Actualitate

Declarații de presă comune susținute de

Președintele României, Klaus Iohannis, cu

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu

bună. Astăzi, în discuția cu

doamna Președinte am convenit

că trebuie să lucrăm

diferite variante, trebuie să

luăm în considerare diferite

scenarii și să avem planuri

concrete, pregătite pentru

toate scenariile pe care putem

să ni le imaginăm. Un

lucru este cert, nu vom abandona

Republica Moldova și

vom găsi soluții, așa cum se

pot găsi pentru oricare din

variantele care pot apărea.

Pentru variantele bune este

simplu, pentru variantele

foarte grele este complicat,

dar repet, nu vom abandona

Moldova.

Președintele Republicii

Moldova: Pe calea integrării

europene avem de rezolvat

mai multe probleme și, chiar

dacă rezolvarea confl ictului

transnistrean nu apare ca o

condiție explicită a Uniunii

Europene, suntem conștienți

că trebuie să găsim o soluție

pentru acest confl ict. Vreau

doar să vă dau niște exemple

– schimbări care s-au petrecut

în ultimii ani. Astăzi, mai

mult de jumătate din exporturile

din regiunea transnistreană

merg în țările Uniunii

Europene pentru că și regiunea

transnistreană beneficiază

de Acordul de liber schimb

cu Uniunea Europeană. Astăzi,

cel puțin jumătate din

migranții din diaspora din

regiunea transnistreană este

în țările Uniunii Europene.

Această situație este foarte

diferită de acum zece ani.

Deci cetățenii noștri de pe

malul stâng își doresc, la fel,

să trăiască în siguranță, să

aibă oportunități economice,

să le fie respectate drepturile

și pe aceste lucruri vom construi

și acolo trebuie să ajungem

ca să putem să rezolvăm

conflictul transnistrean. Este

adevărat că ceea ce se întâmplă

astăzi în Ucraina va avea

repercusiuni asupra modului

în care putem să rezolvăm

conflictul și cât de repede.

Jurnalist: Doamna

Președinte, pentru că ați

discutat și despre scenariile

în care Moldova s-ar confrunta

cu situații grele, doream

să vă întreb dacă pe

analiza dumneavoastră există

risc de deteriorare a relațiilor

cu Federația Rusă și de extindere

în primul rând a conflictului

din Ucraina și pe teritoriul

țării dumneavoastră și,

în cazul în care s-ar confirma

un astfel de scenariu, ce forme

de sprijin vă așteptați să

vină din partea autorităților

de la București? Pentru domnul

Președinte, voiam să vă

întreb dacă considerați că ar

trebui reevaluată prezenta

UDMR în actuala coaliție

de guvernare în condițiile în

care liderul Uniunii Kelemen

Hunor sprijină în mod deschis

declarațiile făcute de către

premierul Ungariei Viktor

Orban la Băile Tușnad.

Președintele Republicii

Moldova: Așa cum am spus

și mai devreme, suntem

îngrijorați și admitem toate

scenariile, inclusiv cele mai

pesimiste, respectiv ne pregătim

pentru toate scenariile,

iar în situația în care

Rusia va încerca să atace

Republica Moldova evident

că vom cere ajutor.

Președintele României:

Astăzi am vorbit mai mult,

și așa mi-am dorit, despre

Moldova, dar nu vreau să

evit răspunsul la întrebarea

dumneavoastră. Dați-mi voie

să spun în principiu că este

greșit, este o eroare majoră

și este inadmisibil ca un înalt

demnitar european să vină pe

scenă publică cu un discurs

construit pe teoria raselor, o

teorie care a dus la cea mai

teribilă catastrofă a secolului

XX – la al doilea Război

Mondial. Este o teorie de cea

mai tristă amintire posibilă și

nu poate fi acceptat în niciun

fel ca un demnitar european

să vină cu o astfel de teorie

pentru ași motiva orice demersuri

politice interne sau

externe. Este la fel de regretabil

că un înalt demnitar european

vine pe scena publică

cu un discurs cu tentă antieuropeană.

Aceste lucruri sunt

valabile, cele ce le-am spus,

că este eronat, greșit și inacceptabil

indiferent unde s-ar

afl a această scenă. Faptul

că această scenă s-a afl at în

Transilvania este o problemă

pentru noi și reacțiile

spațiului public au arătat că

este o problemă pentru noi.

Între timp, este adevărat

că premierul Orban, pe o

altă scenă, în Viena, a încercat

să retragă într-un fel

afi rmațiile sau să le reinterpreteze,

ceea ce este un

semn că și-a dat seama că

așa ceva nu merge în Europa.

Nu este rolul și rostul meu să

dau lecții de politică sau de

oratorie unui înalt demnitar

european, dar nu pot să nu

mă disociez clar public de

ideile care au fost vehiculate

acolo. A doua chestiune,

şi aici vin mai aproape de

întrebarea dumneavoastră

cu UDMR, eu cred că este

nevoie de clarificări publice

din partea UDMR, fi indcă la

acel eveniment a fost prezentă

o parte semnifi cativă din

conducerea şi din miniștrii

UDMR. Ei vor trebui să explice

dacă au fost de acord

cu conținutul acelui discurs

pe care l-au aplaudat, ceea

ce ar fi extrem de complicat,

sau dacă n-au înţeles despre

ce se vorbește şi au aplaudat

pur şi simplu generic personajul

care a ţinut discursul.

Oricare ar fi explicația, ea

trebuie să existe şi cred că

trebuie să existe o discuție

clarificatoare, inclusiv în

coaliţia de guvernare.

Pe de altă parte, nu-şi

doreşte nimeni în România

să provoace o criză guvernamentală,

pentru că un

înalt demnitar străin a avut

un discurs eronat. Dar nu

putem să ne facem că acele

lucruri nu au fost spuse, cum

nu putem să ne facem că

acele spuse nu au fost aplaudate.

Iar despre Moldova,

ca să închei totuși într-o

conferință de presă despre

Moldova cu ceva pozitiv,

cele spuse sunt adevărate.

Noi rămânem cei mai apropiaţi

de Republica Moldova

şi nu vă abandonăm indiferent

în care scenariu vom

ajunge cu toţii prin acest

nefericit război dus de Rusia

împotriva Ucrainei.

Comunicat și foto:

Administrația

Prezidențială a României



06 AUGUST

2022

Eveniment

Lansare oficială

Taberele ARC 2022

Departamentul pentru

Românii de Pretutindeni

(DRP), în parteneriat cu

Ministerul Familiei, Tineretului

și Egalității de Șanse și

Ministerul Sportului au lansat

la 26 iulie a.c., cea de-a XIII-a

ediție a Programului de tabere

„ARC”. Acest program, iniţiat

de DRP şi destinat elevilor şi tinerilor

români de pretutindeni,

se va desfășura în Centrele de

Agrement Oglinzi, județul

Neamţ, în perioada 18 iulie

- 22 august a.c. și Sângeorz-

Băi, județul Bistrița-Năsăud,

în perioada 18 iulie - 15 august

a.c., în serii consecutive de câte

şapte zile.

Evenimentul de lansare de

anul acesta a avut loc la Centrul

Cultural „Iustin S ohorca” din

Sângeorz-Băi și a adus laolaltă

reprezentanți ai Parlamentului

României, ai Guvernului,

ai misiunilor diplomatice ale

României în străinătate precum

și ai autorităților publice

locale județene din Bistrița-

Năsăud și Neamț.

La ediția din acest an au

fost invitați să participe 1.225

de elevi, studenți, tineri și profesori

români din ţările aflate

în jurul graniţelor şi Balcani,

precum şi din diaspora. Activităţile

organizate în cadrul

Programului se vor axa pe

dezvoltarea abilităţilor de

comunicare în limba româ-

Reprezentanții

Departamentului Pentru

Românii de Pretutindeni,

împreună cu E.S. Dan

Mihalache, ambasadorul

României în Republica Cipru,

a onorat invitația Comisarului

Prezidențial pentru Minorități

și Diaspora, Photis Photiou,

de a participa la „Conferința

mondială a diasporei cipriote”,

eveniment ce s-a desfășurat în

perioada 26 – 29 iulie 2022.

În deschiderea acestuia,

Comisarul Prezidențial,

cât și alți oficiali ciprioți,

au mulțumit Departamentului

pentru Românii de

Pretutindeni pentru prezența

la eveniment, subliniind în

discursurile rostite pe scenă,

informarea participanţilor

asupra istoriei românilor şi

aprofundarea cunoştinţelor

de cultură şi civilizaţie românească.

De asemenea, în două

din cele șapte zile, vor fi organizate

excursii la obiectivele

culturale și turistice din zonă.

„Mă bucur că, după aproape

doi ani, reușim să fim împreună,

astăzi, pentru a sărbători

și a aduce un omagiu

limbii, culturii și tradițiilor

românești. Pentru că atunci

când vorbim de taberele ARC,

vorbim despre iubirea pentru

limba română, iubirea de țara

– mamă și nu în ultimul rând,

despre dorul de acasă, pentru

că, nu-i așa, oriunde ne-am

afla, România este casa noastră,

a celor de aici și a tuturor

celor care am trăit sau trăim

departe.”, a declarat secretarul

de stat pentru românii de pretutindeni,

Gheorghe Cârciu.

Fie că vorbim de ateliere

de limba română, creație,

geografie, istorie sau muzică,

profesorii și voluntarii îi vor

ghida pe acești copii minunați

în marea aventură ARC! Avem

convingerea că acești tineri și

elevi români care beneficiază

de această experiență, vor rămâne

cu amintiri de neuitat și

cu prietenii frumoase.

Comunicat și foto:

Departamentul pentru

Românii de Pretutindeni

na Teatrului Municipal

din Nicosia faptul că între

Republica Cipru și România

există o relație strânsă de prietenie.

În cadrul evenimentului

din Republica Cipru, delegația

Departamentului pentru

R omânii de Pretutindeni s-a

deplasat în orașul Limassol,

unde s-au desfășurat alte seminarii

și workshopuri ale evenimentului.

În plenul conferinței,

reprezentantul DRP a transmis

audienței mesajul secretarului

de stat Gheorghe Cârciu.

„Îmi exprim ferma convingere

că relația dintre

România și Republica Cipru

va cunoaște, prin eforturi comune,

o dezvoltare continuă

Deplasarea delegației DRP la

„Conferința mondială a diasporei cipriote”

dinamică, în spiritul colaborării

reciproc avantajoase și

în baza Memorandumului de

înțelegere semnat în 2018 între

Ministerul pentru Românii

de Pretutindeni și Biroul

Comisarului Prezidențial al

Republicii Cipru. Relația

dintre România și Republica

Cipru are la bază un sistem

comun de valori, precum religia

pe care o împărtășim,

dar și valorile europene care

ne unesc în interiorul familiei

UE. De asemenea, Republica

Cipru este un model în ceea

ce privește relația cu membrii

comunităților din afara

granițelor, fiind un exemplu de

bune practici pentru România

în această privință. Doresc să

mulțumesc autorităților cipriote

pentru foarte buna

colaborare, precum și pentru

implicarea în facilitarea integrării

românilor care muncesc

și trăiesc în această țară. Nu

în ultimul rând, doresc să felicit

românii din Cipru pentru

dorința și devotamentul de a

păstra și promova limba și

identitatea noastră, fi ind în

același timp membrii bine

integrați ai societății cipriote.”,

a precizat secretarul de

stat pentru românii de pretutindeni,

Gheorghe Cârciu în

mesajul său.

Pe agenda delegației

Departamentului pentru

Românii de Pretutindeni s-a

aflat, de asemenea, întâlnirea

bilaterală cu Comisarul

Prezidențial pentru Minorități

și Diaspora, Photis Photiou. În

cadrul discuțiilor, reprezentantul

DRP a prezentat obiectivele

și proiectele Departamentului,

subliniind nevoia acțiunilor de

păstrare a elementelor identitare

românești. De asemenea,

reprezentantul DRP a mulțumit

în numele instituției și a secretarului

de stat Gheorghe

Cârciu pentru onoarea de a fi

considerați parteneri de încredere

în ceea ce privește sprijinirea

diasporei celor două

state. Comisarul Prezidențial

Photis Photiou a subliniat în

încheierea întâlnirii relația continuă

dintre Republica Cipru și

România, printr-un dialog permanent

și proiecte concrete, ce

au la bază un sistem comun de

valori.

Delegația Departamentului

a purtat discuții cu E.S. Dan

Mihalache, ambasadorul

României în Republica Cipru

și cu reprezentanți ai misiunii

diplomatice din teritoriu,

vizând mediul asociativ

și reprezentanți ai clerului

din Cipru, ocazie cu care

reprezentanții DRP au donat

comunității românești materiale

promoționale și identitare.

Comunitatea românească din

Cipru ocupă locul al patrulea

ca număr, după comunitățile

greacă, rusă și britanică, rolul

acesteia fiind constant apreciat

de autoritățile de la Nicosia în

dezvoltarea societății cipriote.

În continuarea deplasării

din Republica Cipru, delegația

DRP a efectuat o vizită la cea

mai mare mănăstire din Cipru

aflată în arealul munților

Troodos. Discuțiile cu preoții

călugări români ce păstoresc

Mănăstirea Kikkos s-au referit

la colaborarea foarte bună dintre

DRP și cultele religioase,

dar mai ales despre importanța

spiritualității și rolul bisericii în

viața românilor aflați în afara

granițelor țării. Darurile cu care

mănăstirea a fost încununată se

revarsă cu generozitate asupra

celor care îi trec pragul, aducând

dragoste și tămăduire,

conform mărturiei comunității

românești din Cipru.

Comunicat și foto:

Departamentul pentru

Românii de Pretutindeni


Ioana Bratuleanu

( Madrid-Spania)

Pe perioada verii cetățenii

români stabiliți în străinătate

obișnuiesc să călătorească

către țara de origine ori alte

destinații de vacanță și de

multe ori se întâmplă ca în momentul

achiziționării biletelor

de călătorie să își dea seama

că documentele de călătorie

au expirat ori nu sunt în regulă.

În articolul de luna aceasta voi

menționa care sunt opțiunile și

documentele necesare în cazul

în care documentele au expirat,

dacă se călătorește cu minori

ori dacă pentru plecarea în

vacanță este necesară viză de

călătorie.

Titlul de călătorie pentru

cetățenii români majori.

În cazul cetățenilor români

adulți care călătoresc spre

Spania, aceștia se pot deplasa

doar cu Pașaportul sau

Cartea de identitate aflate în

perioada de valabilitate. Dacă

se călătorește spre România,

deplasarea se poate efectua pe

baza Pașaportului sau a Cărții

de identitate aflate în perioada

de valabilitate. Probleme apar

atunci când nici unul din aceste

două documente nu se mai

află în perioada de valabilitate.

Dacă se călătorește către

România, cetățeanul român

poate solicita eliberarea unui

Titlu de călătorie, cunoscut și

ca ,,Foaie de drum”.

Titlul de călătorie este documentul

care se eliberează

de misiunile diplomatice sau

oficiile consulare ale României

cetățenilor români aflați în

străinătate care nu mai dețin

un document de călătorie valabil

(carte de identitate sau

pașaport), pentru ca titularul

să se întoarcă în țară.

Pentru eliberarea unui titlu

de călătorie, pentru cetățenii

români majori, sunt necesare

următoarele documente: un

document de identitate cu fotografie,

eliberat de autoritățile

române (carte de identitate,

cartea de identitate provizorie

sau buletin de identitate), dacă

acestea există; pașaportul anterior,

dacă acesta există.

Dacă solicitantul nu deține un

document de identitate sau de

călătorie românesc, pentru o

corectă identificare a acestuia,

se pot prezenta și alte documente

românești, cum ar fi, de

Documentele de călătorie

ale cetățenilor români

exemplu: certificate de stare

civilă (naștere sau căsătorie);

permis de conducere; livret

militar; certificate de dobândire/redobândire

a cetățeniei

române; atestate de clarificare

a statutului juridic în raport cu

statul român.

În cazul în care solicitantul

nu deține niciun document de

identitate sau de stare civilă

românesc, iar din consultarea

bazelor de date nu se poate

stabili identitatea sa, este necesară

identificarea persoanei în

România. Operațiunile de identificare

se efectuează de către

misiunea diplomatică/oficiul

consular la care se solicită eliberarea

titlului de călătorie, are

o valabilitate de 30 (treizeci) de

zile; pentru acest serviciu nu se

percep taxe consulare și nici nu

este nevoie de programare prealabilă

în caz de urgență.

Titlul de călătorie pentru

cetățenii români minori. În

cazul în care se dorește eliberarea

unui titlu de călătorie

pentru un minor sub 18 (optsprezece)

ani, sunt necesare

următoarele documente: certificatul

de naștere românesc

al minorului sau certificatul de

naștere străin, cu mențiunea

că nu sunt acceptate certificatele

de naștere străine dacă

în cuprinsul cărora nu sunt

menționate numele părinților,

pașaportul anterior al minorului

(dacă acesta există); document/

documente de identitate

al părintelui/ ale părinților, al

reprezentantului legal ori al

persoanei împuternicite, după

caz, aflate în termen de valabilitate,

în original; și dacă este

cazul, se solicită hotărâre judecătorească

de încredințare a

minorului (rămasă definitivă),

hotărâre judecătorească în temeiul

căreia părintele exercită

singur autoritatea părintească

(cu mențiunea definitivă), ori

ordonanță președințială (numai

pentru cererile formulate de/ cu

acordul părintelui în favoarea

căruia a fost pronunțată ori

pentru cele formulate de persoana

împuternicită de către

acestea); hotărâre judecătorească

(rămasă definitivă), ori

ordonanță președințială, prin

care instanța a suplinit acordul

celuilalt părinte pentru

eliberarea documentului de

călătorie (numai pentru cererile

formulate de părintele/ cu

acordul părintelui în favoarea

căruia a fost pronunțată ori

pentru cele formulate de persoana

împuternicită de către

acesta); actul de desemnare a

reprezentantului legal (numai

pentru cererile formulate de

acesta/ cu acordul acestuia, în

cazul minorilor care la data punerii

sub interdicție nu se află

sub ocrotirea părinților); act

de deces al părintelui (pentru

cererile formulate de părintele

supraviețuitor/ cu acordul său

ori pentru cele formulate de

către persoana împuternicită

de acesta); procură specială

sau declarație privind acordul

celuilalt părinte (pentru cererile

formulate de unul dintre

părinți); procură specială

(pentru cererile formulate de

persoana împuternicită de unul

dintre părinți/ ambii părinți/ reprezentantul

legal).

Declarațiile privind acordul

de eliberare a titlului de călătorie

pentru minor, date în alte

condiții decât în fața lucrătorului

consular care primește

cererea, precum şi procura

specială trebuie să fie autentificate,

în țară de notarul public,

iar în străinătate de misiunile

diplomatice sau oficiile consulare

ale României ori, dacă

au fost încheiate la autoritățile

spaniole competente, să îndeplinească

în mod corespunzător

formalitățile de apostilare.

Declarațiile și procura specială

sus-menționate, încheiate la

autorităţile spaniole competente,

trebuie să fie însoţite de o

traducere legalizată.

Documentele originale se

restituie titularului, cu excepţia

procurii speciale şi a declaraţiei

privind acordul părinţilor. În

cazul în care procura specială

şi declaraţia sus-menționate

cuprind împuternicirea şi respectiv

acordul pentru îndeplinirea

şi a altor operaţiuni sau

acte, altele decât cele privind

eliberarea documentului de

călătorie, precum şi în cazul în

care procura specială şi declaraţia

cuprind împuternicirea şi

respectiv acordul pentru eliberarea

titlului de călătorie pentru

mai mulţi minori, iar cererile

nu sunt depuse concomitent,

acestea se restituie solicitantului.

În cazul în care solicitantul

dorește să călătorească către

altă țară decât România, nu

poate folosi Titlul de călătorie

eliberat de misiunile diplomatice

sau oficiile consulare ale

României.

Minorii. Alte situații.

Cetățenii români minori

pot călători din Spania în

străinătate numai însoțiți,

cu acordul părinților sau al

reprezentanților legali, conform

prevederilor din Legea

nr. 248/2005, astfel că pentru

a călători în România, minorului

i se va solicita la ieșirea din

Spania documentul de călătorie

(paşaport românesc valabil sau

carte de identitate românească

valabilă ori Titlul de călătorie

dacă documentele anterioare

Juridic AUGUST

2022 07

sunt expirate și se călătorește

către România). În cazul în

care minorul nu deține sau nu

a deținut niciodată documente

românești valabile, acestea vor

trebui obținute înaintea efectuării

călătoriei. De asemenea,

nu este necesară declarația de

trecere a frontierei, indiferent

de persoana majoră însoțitoare,

însă în cazul minorilor cu dublă

cetățenie română și spaniolă

(care au cel puțin un

părinte cu cetățenie spaniolă),

la ieșirea din țară, se va aplica

legea spaniolă, iar aceștia pot

utiliza un document spaniol

pentru a călători în afara țării,

însă va fi necesară o declarație

din partea părinților/părintelui.

Dacă minorul călătorește

din România către Spania, în

funcție de situație, pot fi necesare

diferite documente. Astfel

că, dacă minorul călătorește

însoțit de ambii părinți, i se va

solicita paşaport românesc valabil

sau carte de identitate românească

valabilă. În cazul în

care minorul nu deține sau nu

a deținut niciodată documente

românești valabile, acestea vor

trebui obținute înaintea efectuării

călătoriei. Dacă minorul

călătorește însoțit de unul dintre

părinți, i se va solicita documentul

de călătorie (paşaport

românesc valabil sau carte de

identitate românească valabilă)

și oricare din următoarele documente,

după caz: declarația

autentificată de acord a părintelui

care nu însoțește minorul,

orice document eliberat de

autoritățile spaniole care atestă

reședința minorului în Spania

(NIE, Empadronamiento etc.)

cu traducere în limba română;

pașaportul românesc al minorului

în care să fie înscris domiciliul

în Spania (CRDS); hotărârea

judecătorească definitivă

de încredințare a minorului ori

certificatul de deces al celuilalt

părinte.

Dacă minorul călătorește

însoțit de o altă persoană, i

se va solicita documentul de

călătorie (paşaport românesc

valabil sau carte de identitate

românească valabilă), certificatul

de cazier judiciar al persoanei

însoțitoare și oricare

din următoarele documente,

după caz: declarația autentificată

de acord a părinților;

orice document eliberat de

autoritățile spaniole care atestă

reședința minorului în Spania

(NIE, Empadronamiento etc.);

pașaportul românesc al minorului

în care să fie înscris domiciliul

în Spania (CRDS).

Alte condiții și vize. În

condițiile în care doriți să vă

deplasați către o altă țară și

mă refer în special la țările din

afara Uniunii Europene, trebuie

să asigurați că îndepliniți

condițiile de intrare în acea țară

ca cetățeni români care pot fi

diferite de condițiile de intrare

în statul respectiv ca cetățean

spaniol. Condițiile de intrare

în alte state pot fi verificate pe

pagina www.mae.ro/ travelconditions

și atenție la solicitarea

vizelor din timp pentru a

avea o călătorie liniștită.

Autor:

Avocat Ioana Bratuleanu

(Madrid) – Colaborator voluntar

la Occidentul Românesc

Avocat ICAM specializat în

Drept internațional

Telefon 0034.642.308.360

www.brilawabogados.es

secretaria@ brilawabogados.es

Nota redacției:

Ioana Brătuleanu este avocat

specializat în Drept

Internațional Privat, colaborator

voluntar în cadrul redacției

Occidentul Românesc din 2015.

Licențiată în Drept la Facultatea

de Drept din cadrul Universității

,,Al. I. Cuza” din Iași, Ioana a urmat

cursurile Masterului de Drept

european din cadrul aceleași

universități, perioadă în care a

benefi ciat și de o bursă de studiu

la Universitatea din Insulele

Baleare, Spania. În anul 2015 a

urmat cursurile Masterului de

Acces în Avocatură la Universitatea

Complutense din Madrid, iar

în anul 2017 a devenit membru al

Ilustrului Colegiu de Avocați din

Madrid. În prezent își desfășoară

activitatea de avocat pe teritoriul

Spaniei și al României, având biroul

în capitala Spaniei.


08 AUGUST

2022

Ministerul Afacerilor

Externe informează cetățenii

români care se află, tranzitează

sau intenționează să călătorească

înspre și dinspre Regatul

Spaniei, pe cale aeriană, că

mai multe organizații sindicale

au anunțat prelungirea grevei

însoțitorilor de zbor ai companiei

aeriene RYANAIR, în fiecare

săptămână, de luni până

joi, începând cu 8 august 2022

și până pe 7 ianuarie 2023, la

cele 10 aeroporturi de pe care

compania operează, situate în

Madrid, Málaga, Barcelona,

Alicante, Sevilla, Palma de

Mallorca, Valencia, Girona,

Santiago de Compostela și

Ibiza. În acest context, pot

exista blocaje majore ale curselor

aeriene operate de compania

vizată.

Ministerul Afacerilor

Externe recomandă cetățenilor

români să se informeze din

timp cu privire la situația zborurilor

contractate, consultând

paginile de internet de specialitate

și oficiale și/sau contactând

direct operatorul de zbor, în

vederea prevenirii unor situații

neplăcute pe durata călătoriei

în străinătate.

Cetățenii români pot solicita

asistență consulară la numerele

de telefon ale Consulatului

General al Românei la Madrid:

Comunitate

Prelungirea grevei însoțitorilor de zbor ai

companiei RYANAIR în Regatul Spaniei

+34/917 34 40 04, apelul fiind

redirecționat către Centrul de

Contact și Suport al Cetățenilor

Români din Străinătate

(CCSCRS) și preluate de către

operatorii Call Center în regim

de permanență.

Totodată, cetățenii români

care se confruntă cu o situație

dificilă, specială, cu un caracter

de urgență, au la dispoziție

și următoarele linii telefonice

de permanență, în funcție de

circumscripția consulară de

reședință, astfel:

• Consulatul General al

Românei la Madrid: +34 669

36 22 02;

• Consulatul General al

Românei la Barcelona: +34

661 54 78 53;

• Consulatul General al

Românei la Sevilla: +34 648

21 21 69;

• Consulatul General al

Românei la Bilbao: +34 608

95 62 78;

• Consulatul Românei la

Castellón de la Plana: +34 677

84 24 67;

• Consulatul Românei la

Ciudad Real: +34 609 51 37

90;

• Consulatul Zaragoza: +34

663 81 44 74;

• Consulatul Almeria: +34

682 73 34 08.

Ministerul Afacerilor

Externe recomandă și consultarea

paginilor de Internet:

www.ryanair.com, www.

easyjet.com/en, madrid.mae.

ro, www.mae.ro şi reamintește

faptul că cetățenii români

care călătoresc în străinătate

au la dispoziție aplicația

„Călătorește în siguranță”

care oferă informații și sfaturi

de călătorie.

Comunicat și foto: Ambasada

României în Regatul Spaniei

***

Consulatul General al României la Madrid:

570 de persoane au participat la „Campania de vară”

Peste 570 de persoane au

beneficiat de servicii consulare

în cadrul „Campaniei

de vară” care a fost organizată

la Consulatul General

al României la Madrid, în

zilele de 25 și 26 iulie 2022.

„Satisfacția noastră este

deplină atunci când tot mai

mulți cetățeni români benefi

ciază de servicii consulare

de calitate într-un timp cât

mai scurt, chiar dacă pentru

obținerea acestui rezultat

întreprindem un efort intens.

Îndeosebi părinți și copii au

dat curs inițiativei și au venit

la sediul ofi ciului consular

pentru a obține fără programare

și gratuit, titluri de călătorie

și declarații de trecere a

frontierei pentru minori, pentru

a se bucura împreună de

vacanța de vară în România

și de zâmbetele bunicilor

care îi așteaptă cu nerăbdare.”,

precizează Ambasada

României la Madrid într-un

comunicat.

Echipa Consulatului

General al României la

Madrid lucrează neobosit

pentru îmbunătățirea serviciilor

consulare oferite, pentru

a ajuta pe fiecare cetățean

român care le trece pragul.

Cetățenii români pot conta

în continuare pe sprijinul

Consulatului General al

României la Madrid.

Foto: Ambasada României

în Regatul Spaniei

Informează-te, lucrează legal și

cunoaște-ți drepturile pentru a fi

protejat!

Muncești sau intenționezi

să muncești în Andalucia

sau Extremadura? Afl ă tot

ce trebuie să știi despre

drepturile tale în calitate

de lucrător sezonier în

străinătate, informează-te,

lucrează legal și cunoaște-ți

drepturile pentru a fi protejat!

Confederația Sindicatelor

Muncitorești (CCOO), pune

la dispoziția cetățenilor români

care lucrează sau do-

resc să lucreze în agricultură

un ghid de informare, tradus

cu sprijinul părții române, ce

cuprinde informații cu privire

la identificarea unui loc de

muncă, drepturile lucrătorilor

sezonieri precum şi alte

teme de muncă și securitate

socială.

Vă reamintim faptul

că, în provinciile Huelva,

Málaga şi Cádiz, în cadrul

Guardia Civil, funcționează

unitatea EDATI ( Echipa

pentru Relația cu

Imigranții), care poate fi

contactată la numărul de

telefon 062.

Recomandăm tuturor

cetățenilor români care au

reședință permanentă sau

temporară în aceste provincii

ale Andaluziei și care

sunt victime ale unui abuz

din partea angajatorului sau

au cunoștință de un abuz

asupra unui alt cetățean român,

să apeleze, de urgență,

la numărul de telefon 062.

Totodată, pe lângă apelarea

acestui număr de telefon,

pus la dispoziție de Guardia

Civil, rugăm cetățenii români

să informeze urgent

și Consulatul General al

României la Sevilla, la telefon

+34.648.212.169 sau

mail sevilla@mae.ro.

***

Comunicat și foto:

Consulatul General al

României la Sevilla.


Trebuie să fie îngrozitor să

te naști ca un produs de laborator.

O ființă umană născută în

eprubetă direct la vârsta adultă,

fără atașament spiritual la

o familie, la o comunitate, la

o națiune. Să îți începi cariera

brusc, fără bagaj cultural, fără

modele demne de admirat,

fără mentori, fără colegi de

generație, fără prieteni.

Să devii dintr-o dată o celebritate

și să nu ai în fața cui să

îți exprimi gratitudinea. Să te

prezinți peste tot fără biografie,

fără loc de naștere. Să fii al tuturor

și să nu fii al nimănui. Să

nu ai limbă maternă, să nu ai o

cultură de referință, să nu ai trecut,

o copilărie artistică, o primă

dragoste, un eșec. Să nu ai

unde reveni, să nu ai părinți de

vizitat, colegi de revăzut, locuri

care te fac nostalgic, mâncăruri

pe care vrei să le savurezi din

nou. Trebuie să fie greu să fii

singur pe lume.

România nu se poate lăuda

că ar fi un bun manager.

Iar asta nu este vizibil numai

în carierele artiștilor, ci și în

administrația orașelor, a străzilor,

a patrimoniului. România

nu are cultura spectacolului, a

show-off-ului. Aceste talente

câte sunt se epuizează lamentabil

în emisiuni de televiziune

care compromit fără apel tânăra

generație, pe care o inițiază

la spoiala Vestului, dar fără valorile

care îl animează și care

pot spală aceste excese.

România nu știe să lanseze,

să promoveze la nivel individual

după ce ani de zile nu a

făcut decât promoții masive de

grup, marșuri, defilări. Trecerea

de a la un sistem la altul la

nivel mental și colectiv ia timp.

Ceea ce România știe însă

este să formeze, să dea o cultură

temeinică. Ceea ce știe să facă

este să inculce admirația față

de adevăratele valori și, atât cât

poate, să le formeze. Este poate

una din rarele culturi europene

care încă face reverențe adânci

culturii clasice, care în alte

părți nu mai este reprezentată

decât prin producții cinematografice

care proslăvesc pe Alexandru

cel Mare și transformă

panteonul grecesc într-un bâlci

multicolor.

România ascultă, citește,

vizionează. România este

înaintea multor țări în materie

de cultură muzicală,

literară și cinematografică.

Se piratează, se fură. Scopul

nu scuză mijloacele, dar

cum să faci altfel în condițiile

proastei distribuții a cărților,

de difuzare a filmelor, și mai

ales a penuriei? Câți artiști

și scriitori, care rareori își

primesc drepturile de autor,

și-ar permite să cumpere atâtea

cărți, să plătească atâtea

bilete la concerte, să meargă

la atâtea filme?

Un proverb african zice:

„Trebuie un sat întreg ca să

educi un copil.” Noi am fost

educați de acest mare sat

care este România. Cei care

am avut șansa să plecăm și

să ne lansăm în altă parte am

făcut-o pentru că în valizele

noastre de emigrant am avut

o cultură solidă. La care se

adaugă respectul față de

adevăratele valori și puterea

inegalabilă de muncă. Aceste

lucruri se învață, nu te naști

cu ele.

Dacă suntem recunoscuți

în altă parte este pentru că

prima jumătate a noii noastre

identități este românească.

Suntem româno-Ceva oriunde

ne-am duce și oricât vom

trăi. Și dacă suntem apreciați

este datorită faptului că prima

Opinii AUGUST

2022 09

A nu datora nimic României – Cazul Angela Gheorghiu

noastră identitate s-a topit în

mod armonios în cea universală.

Pentru că universalul

are nevoie de aceste mici

bule identitare care se opun

uniformizării, dominației

unei singure culturi și linii

de gândire. Numai când ești

local devii universal. Sursa

de inspirație a lui Brâncuși a

rămas modelele arhitecturale,

tehnicile de lucru și spiritul

locului său natal.

Rolul nostru este să devenim

ceva fără să abandonăm

ce știm. O armată de profe-

Comunitatea băilor și femeile cu vergeturi

pre probleme, despre familie,

despre necazuri și dorințe. Nimeni

în afară de străini nu le

mai ascultă doleanțele. Noi nu

mergem la psihiatru și nu ne

dezvăluim secretele în familie.

Noi ne confesăm străinilor care

adaugă dramele noastre la ale

lor. Cine se compară se consolează.

Există totdeauna cineva

care o duce mai rău, care are

o boală mai gravă, copiii mai

nerealizați, soți mai bolnavi

sau mai morți, divorțuri mai

tragice, situați mai precare.

Una din prietenele mele, pe

care o sunam adesea și nu ne

separam decât după o oră de

pălăvrăgit, se amuza zicând

că sunt ne vorbită. Ne vorbitul

la o femeie este o adevărată

tragedie. Suntem făcute

să povestim. Avem vocație și

talent homeric. Ne place să o

luăm încet de la început și să

divagăm cu lentoare. De la boli

ajungem la rețete de bucătărie.

În România, ne vorbitul este

boala secretă care macină femeile,

mai ales cele de o anume

vârstă, pensionarele, bolnavele.

Nimeni nu le mai ascultă.

De la statutul de cetățean

de mâna a două, cum sunt

considerate de mulți, cu vârsta

a treia trec la cel de cetățean

de mâna a treia. Un pensionar

este o persoană în care nu mai

investești atenție și interes. Știi

că are probleme. Dar aceste

probleme pot fi pe sfârșite.

De ce să pierzi timpul? Așa

se explică poate de ce femeile

din comunitatea mea de băi

vorbesc, dar nu ascultă. Nu

au timp de ascultat. Cele zece

zile de tratament trec prea repede.

Întâlnirile la nămol, la

bazin, la masaj sunt tot ce au

la dispoziție să-și golească sacul

de decepții, să dovedească

cuiva că și ele contează, că au

o viață și o demnitate.

Toate vor să redea imaginea

a ceea ce au fost cândva: frumoase,

iubite, energice și mai

ales sănătoase. Cred că femeia

româncă este una din cele

mai bolnave. Cu genunchii și

coloana în pioneze. Una din

explicațiile unui medic este că

în România femeia a fost dintotdeauna

foarte prost hrănită.

Ea a dat totdeauna cea mai bună

bucățică soțului și copilului.

O mamă și o soție a mâncat

dintotdeauna ce a mai rămas.

De la pui, mânca ghearele,

târtița și gâtlejul. Nu mă

contraziceți, am văzut asta în

familia mea. În afară de pâinea

cu care se umflau, restul era pe

legume, ca să rămână pentru

alții. În plus, sarcina de a căra

sacoșele, a sta la aragaz, a

spăla, a face curat le-a cocoșat

spatele și le-a îngustat idealurile.

Ca să cauți fericirea trebuie

să ai timp. Și să fii odihnită.

Gabriela Adameșteanu a

descris cu geniu acest lucru în

romanul ei Dimineți pierdute.

Numărul de femei care vin la

băi cu boli de oase, de mușchi,

cu artroze este mai mare decât

cel al bărbaților, care vin

la recuperare după accidente

grave, operații sau atacuri de

În România, orice loc frecventezi

devine rapid o mică

comunitate. Așa am intrat de

curând în comunitatea băilor,

în timpul unei scurte perioade

de tratament la una din

stațiunile balneare din zona

Buzăului. Este o comunitate

de femei – doar câțiva bărbați

– cu care ne-am cunoscut în

prima zi de tratament și cu

care mergem în grup la proceduri.

De dimineață, ne căutăm

pe holuri, ne îngrijorăm când

una nu e printre noi și regretăm

când unele din noi au terminat

tratamentul și au plecat acasă.

Ne cunoaștem poveștile,

bolile, și asta încă din prima

zi. Nu există nici un loc în

lumea asta în care oamenii

să vorbească atât de ușor dessori,

mentori, artiști au contribuit

la a ne forja identitatea.

Când toți aceștia au murit sau

i-am uitat, ei continuă să existe

în modelul nostru de gândire.

Când disprețuim România,

ne disprețuim pe noi. Când îi

negăm valorile, ne anihilăm

pe noi.

Afirmațiile recente ale

Angelei Gheorghiu sunt de o

tristețe infinită. Comentariile

ei contravin oricăror reguli de

civism și de eleganță. Fără să

mai vorbim de strategie managerială.

O vedetă nu acuză

tot felul. Unii dintre ei vin

după partenere. Singurătatea,

zic ei, îi omoară. În fond, de

multe ori, această singurătate

înseamnă cineva suficient de

sănătos ca să facă menajul și

să îi pună ciorba pe masă.

Comunitatea mea se

întâlnește la ora două fix pentru

sesiunea de bazin cu apă

caldă sărată. Înainte veneam

toate în costum de baie. Apoi,

una a uitat sutienul acasă și a

intrat fără. A doua zi, eram toate

topless. Iar când ne schimbăm

nu ne mai ascundem sub

prosop. Ne lăsăm formele la

iveală fără jenă. Ce avem de

ascuns? Toate avem vergeturi,

colaci în jurul soldurilor, sânii

lăsați. Majoritatea sunt dolofane

de la prăjeli, patiserii, mâncarea

grasă și cât se poate mai

ieftină. Anii de sacrificii, trădările,

decepțiile, extenuarea se

văd pe trupul unei femei. Iar

disprețul celor care își bat joc

de astfel de devotament familiei

și societății este de neiertat.

Este tot ce am văzut mai trist și

mai nedemn în ultima vreme.

Mai ales când vine din partea

altor femei.

Autor: Felicia Mihali

Articole preluate de la

PressHub cu acordul acesteia.

și nu se scuză. Nu dă nume,

nu vorbește de rău pe nimeni,

nu face publice datele contractelor

sale, nu-și sprijină

argumentele pe personalități

care pot fi deranjate să fie târâte

în astfel de controverse

dacă ar înțelege limba.

Problemele ei nu sunt însă

de limbă, ci de cultură, alta

decât cea muzicală, pe care

nimeni nu i-o contestă. Problema

ei nu e de talent, ci de

caracter.

Autor: Felicia Mihali

Foto: retetesireviste.ro

PressHub este o rețea inovatoare

și independentă de presă

creată de Freedom House

România, o platformă de exprimare

liberă a ziariștilor din

presa centrală și locală care

aleg să se pună în serviciul

public, promovând excelența

în jurnalism.

Foto: https://elara.care/

Nota Redacției:

Felicia Mihali este scriitoare,

traducătoare, editoare.

Trăiește în prezent în Canada,

unde s-a stabilit în anul 2000.

După trei cărți scrise în limba

română, dintre care Țara brânzei,

Felicia a publicat nouă

romane în franceză și trei în

engleză la edituri de prestigiu.

În prezent, scrie și traduce în

trei limbi, și conduce editura

Hashtag din Montreal.


10 AUGUST

2022

Gabriela Căluțiu Sonnenberg

(Benissa – Spania)

Promovăm România

Timișoara – Mica Vienă a României

Cu fațadele sale în stil baroc

și cu istoria sa zbuciumată,

Timișoara fascinează încă

din primul moment, nu în ultimul

rând și grație flerului său

cosmopolit. Cel de-al treilea

oraș ca mărime al României

face onoare renumelui său de

centru cultural al Banatului,

îndeplinind la ora actuală nici

mai mult nici mai puțin decât

onorantul rol de Capitală

Culturală Europeană în perioada

2021 – 2023.

Extinderea la trei ani se datorează

restricțiilor impuse de

pandemie, dar îi prinde bine,

permițându-i să ne farmece

întreit. Totuși, renumele său

pe plan internațional are o

vechime mult mai mare. Cel

târziu la momentul izbucnirii

revoluției din decembrie 1989,

când timișorenii au aprins flacăra

din care mai apoi s-a extins

peste toată țara revolta anticomunistă,

numele orașului a

devenit sinonim cu libertatea.

Arheologii îi atestă o vechime

de cel puțin două mii de

ani. La momentul nașterii lui

Isus, se pare că în perimetrul

de mare importanță strategică

de la confluența râurilor Timiș

și Bega exista deja o așezare

dacică, preluată și extinsă mai

târziu de către romani. Istoricii

menționează prima atestare documentară

la 1154.

În perioada medievală,

Banatul a fost iubit și hulit în

același timp din cauza molimelor

provocate de umezeala

persistentă de prin mlaștinile

atotprezente. În special ciuma

și holera i-au decimat

populația în mai multe rânduri.

Un destin asemănător cu cel al

Berlinului! Abia după regularizarea

debitelor râurilor Bega și

Timiș, în secolul al XVIII-lea,

asanarea și crearea canalului

navigabil care conectează cu

rețeaua fluvială central-europeană

au schimbat radical

destinul orașului, permițându-i

expansiunea.

Datorită acestor condiții

propice, vasta câmpie limitrofă,

cu fertilitate înaltă, se

constituie în resursă naturală

inestimabilă, încurajând exploatarea

agricolă intensivă.

Podgoriile învecinate produc

vinuri extrem de îndrăgite, încurajând

și enoturismul (cramele

Recaș și Silagiu). Pe de

altă parte, prezența apelor de

suprafață și a surselor termale

valoroase din punct de vedere

terapeutic face ca Timișoara să

fie înconjurată de stațiuni balneare,

vestite încă din cele mai

îndepărtate timpuri. Una dintre

cele mai prestigioase vizitatoare

a stațiunilor mondene din

perioada habsburgică se pare

că ar fi fost însăși Împărăteasa

Sissi. Și încă o curiozitate:

Timișoara este singurul oraș

românesc cu transport public

urban de călători pe apă, realizat

cu ambarcațiuni de tip

vaporetto, lucru care i-a atras

și denumirea de „Veneția de

pe Bega”! A nu se uita însă

nici vasta colecție de bărci

de agrement și hidrobiciclete

care încrețesc oglinda apelor

timișorene neîncetat.

După o serie de cuceriri și

recuceriri, cedări și retrocedări,

survenite între imperiile care

s-au succedat la putere de-a

lungul secolelor – ungar, otoman,

habsburgic – Timișoara a

ajuns să facă parte din România

abia la finalul Primul Război

Mondial. Mărturie a perioadei

celei mai pompoase din istoria

orașului stau cele peste 10.000

de clădiri din centrul vechi,

construite în epoca dominației

cezaro-crăiești. La acea vreme,

Timișoara era supranumită

„Mica Vienă”.

Se face referire la Timișoara

atunci când se vorbește despre

primii pași spre modernism din

România. Firesc, din moment

ce orașul este situat la granița

de vest. Dar, de exemplu, tot

aici s-a înființat în anul 1718

cea dintâi fabrică de bere de

pe teritoriul României, savuroasa

Timișoreana de astăzi.

Timișoara a fost și primul oraș

românesc dotat cu un sistem de

iluminare publică pe bază de

gaz lampant (1857), iar la scurt

timp a devenit cel dintâi oraș

european cu iluminare stradală

electrică (1884). A urmat una

dintre primele linii de tramvai

tras de cai (premieră mondială

în 1872!), care la 1899 a fost

trecută pe tracțiune electrică.

Din punct de vedere arhitectonic,

peisajul urbanistic extrem

de diversificat oglindește

structura etnică variată a locuitorilor

săi. Fac o mică paranteză,

cu titlu informativ:

primarul actual al Timișoarei

este german. Și încă o curiozitate:

Timișoara este singurul

oraș din Europa care are trei

teatre de stat în trei limbi diferite

– Teatrul Național „Mihai

Eminescu”, Teatrul German

de Stat și Teatrul Maghiar de

Stat „Csiky Gergely”. Din ianuarie

2019, funcționează și

secția de limbă sârbă din cadrul

Teatrului de Păpuși și de Tineret

„Merlin”. Printre etnicii

germani născuți la Timișoara

se numără laureata Premiului

Nobel pentru Literatură din

2009, Herta Müller, sportivul

care a interpretat celebrul rol

Tarzan, Johnny Weissmüller

și cel mai îndrăgit interpret de

muzică rock din Germania,

Peter Maffay.

Însă, în afara națiunilor

preponderente - români, maghiari,

sârbi și șvabi bănățeni,

care i-au dat numele de

Timișoara, Temesvár, respectiv

Temeschwar – nu sunt de

ignorat nici comunitățile de

evrei, bulgari, croați, slovaci,

sloveni, cehi și polonezi. În

Timișoara trăiesc peste 7.000

de cetățeni străini, proveniți din

124 de state ale lumii.

Din punct de vedere turistic,

este unul dintre cele mai

vizitate orașe din țară. În inima

orașului se află „magnetul”

pentru vizitatori, emblematica

Piață a Victoriei, cunoscută

și sub numele de Piața

Operei, străjuită de somptuoasa

Catedrală Mitropolitană

Ortodoxă a Banatului, având

hramul „Trei Ierarhi”. Piața

poartă acest nume în semn de

omagiu adus eroilor revoltei

anticomuniste. La nord de catedrală,

impozantele clădiri ale

Teatrului Național și, respectiv,

Opera, din balconul căreia s-au

rostit primele discursuri care au

condus la răsturnarea și alungarea

cuplului de dictatori, rotunjesc

fericit ansamblul.

Viața culturală a Timișoarei

este foarte vivace, continuând

linia unei tradiții neîntrerupte

de mai multe secole. Pe scenele

Timișoarei au apărut nume celebre

precum Johann Strauss

(fiul), Joseph Haydn, Franz

Liszt, Johannes Brahms sau

George Enescu. Spectacolele

cu protagoniști celebri continuă

până astăzi.

Domul Romano-Catolic, a

doua construcție ca mărime în

rândul monumentelor sacrale în

stil baroc din sud-estul Europei,

se înalță la doi pași, în Piața

Unirii. Tabloul se completează

armonios cu Catedrala

Înălțării și cu Vicariatul

Sârbesc, bogat ornamentat în

stil baroc, dar și cu case particulare,

de patricieni, cum este

Casa Brück, o bijuterie a stilului

modernist, cu o fațadă

plină ce culori și ornamente.

Construcțiile aliniate pe bulevardele

Timișoarei ne transportă

parcă în alte vremuri, cu iz

nostalgic. Stilurile arhitectonice

merg de la baroc la secesionist

(tipic Austriei la sfârșitul secolului

al XIX și începutul secolului

XX), schițând o reverență

neo-brâncovenescului românesc,

cu elemente venețiene și,

nu arareori, orientale.

Lăsând la o parte construcțiile,

generozitatea cu care sunt

presărate spațiile verzi pe harta

orașului, mai ales de-a lungul

canalului navigabil Bega, i-au

atras denumirea de „Orașul

Trandafirilor”. Frecventate

asiduu de cei peste 320.000 de

locuitori ai săi (datele Institutul

Național de Statistică de la 1

ianuarie 2015), parcurile și

piațetele celui de-al treilea oraș

ca mărime din țară se umplu

de oameni mai ales în nopțile

animate, de vară. Muzicieni de

prestigiu, cum sunt tinerii care

au fondat legendarul grup de

rock PHOENIX și-au început

cariera aici, în aer liber. Fără

îndoială, prezența celor 50.000

de studenți care frecventează

anual cursurile facultăților

ce fac din Timișoara cel mai

mare centru universitar al

euroregiunii transfrontaliere

DKMT (Dunăre- Criș-

Mureș-Tisa), contribuie la

efervescența caracteristică

orașului. Specialiștii estimează

că populația din zona metropolitană

aferentă va atinge

în curând la aproape o jumătate

de milion.

Principalele atuuri ale

Timișoarei sunt forța de muncă

înalt calificată, infrastructura

dezvoltată, competivitatea

mediului de afaceri, rata

antreprenorială ridicată, piața

locală stabilă, poziția geografică,

flerul cosmopolit și

tradiția culturală. Prestigiosul

săptămânal german Stern o caracterizează

drept „orașul care

răstoarnă toate ideile preconcepute

despre România”, având

un centru vechi „ca o copie a

Vienei, cu fațade mărețe, din

perioada Imperiului Austriac”.

În urma analizării a 255

de orașe din lume - în funcție

de salarii, costul real al vieții,

prețuri, puterea reală de

cumpărare, poluare, trafic,

siguranța și sănătatea locuitorilor

- portalul Numbeo, care

dispune de cea mai mare bază

de date din lume, clasează

Timișoara pe locul 116, fiind

cel mai bine clasat oraș din

România, și devansând metropole

precum Los Angeles,

Parisul sau Londra.

Firme prestigioase din

domeniul tehnologiei avansate

și al furnizorilor industriei

automobilistice cum sunt

Continentale, Bosch, Siemens

sau ELBA (faruri auto) absorb

forța de muncă într-un ritm atât

de rapid, încât gradul de ocupare

se apropie de sută la sută.

Salariul mediu lunar de aproximativ

500 de Euro, mai ridicat

decât în restul României, crește

anual cu aproape 10 procente.

Pentru analiștii germani,

rata de creștere economică

a celui mai vestic oraș al

României este realmente cea a

legendarului Făt Frumos: întrun

an cât în zece. O dinamică

la care orașele din vestul continentului

nu pot decât să viseze.

Surse: ziarul spaniol La

Vanguardia (19.08.2020),

săptămânalul german Stern

(24.09.2017), Institutul

Național de Statistică (date

statistice din 2017), volumul

„ Highlights Rumänien”

(autori Ruth și Jürgen

Haberhauer, ed. Bruckmann,

Mănchen, 2019), siturile oficiale

ale primăriei, guvernului și

municipalității Timișoara.

Foto: unsplash.com

Autor: Gabriela Căluțiu

Sonnenberg (Benissa-Spania)

Nota Redacției:

Gabriela Căluțiu Sonnenberg

este economist, scriitor și

jurnalist, promotor de cultură,

traducător, colaborator

voluntar în cadrul redacției

„Occidentul Românesc” din

anul 2011.

A absolvit Academia de Studii

Economice din București cu

titlul de doctor în anul 2000.

Distinsă cu numeroase premii

pentru activitatea literară

și pentru promovarea

culturii române în străinătate,

scrie în limbile română,

germană și spaniolă pentru

diverse publicații din Europa,

Australia, America și Asia.

Este afiliată Uniunii Ziariștilor

Profesioniști din România

și Asociației Jurnaliștilor de

Turism din România. Cea mai

recentă carte apărută: „Vine

Seninul”, vol. II, proză scurtă

(Ed. Itaca, Dublin 2022).


Să scriem corect româneşte AUGUST

2022 11

ACADEMIA ȘI DICȚIONARELE SALE DOOM – EDIȚIA A TREIA (VI)

Dan Caragea

(Lisabona - Portugalia)

Ne vom referi acum la dubletele accentuale, comparând nu doar DOOM 3 cu precedentul,

dar și cu DOOM 1 , pentru a vedea mai bine evoluția normei în ultimii patruzeci de ani.

Pentru ca cititorul să poată urmări formele, vom marca peste tot accentul prin sublinierea

vocalei tonice.

DOOM 1 DOOM 2 DOOM 3 =

antic antic/antic antic

asfixie asfixie/asfixie asfixie DOOM 3 = DOOM 1

candid candid/candid candid DOOM3 = DOOM 1

fi r a v firav/firav fi r a v

pojghiță pojghiță/pojghiță pojghiță

polip polip/polip polip/polip DOOM 3 = DOOM 2

sinecdocă sinecdocă/sinecdocă sinecdocă DOOM 3 = DOOM 1

Nu știm ce mai caută varianta polip în DOOM 3 , de vreme ce în toate edițiile polip este

forma preferată.

Pentru pojghiță, din 1939 până astăzi, nu a existat decât un singur dicționar care să-o

accepte ca formă-titlu: DLRLC (1955-1957). Dicționarul limbii române moderne (1958) a

revenit: pojghiță. Așadar, preferința pentru pojghiță rămâne un mister.

DOOM 2 schimbă pentru prima dată la noi o serie de forme-titlu de etnonime, dar și de

alte adjective, aplicând sufixul dezvoltat -e/ean, -e/eană la formele de singular: herculeean,

marmoreean, mediteraneean.

Formele vechi herculean, marmorean, mediteranean (pron. -le -an; -re -an; -ne-an) sunt

astăzi variante. De pildă, herculeean, cu variantele, herculean, Herculane, dar și erculean,

în folclorul nostru existând chiar un personaj cu acest nume:

„Ercul Erculean / Căpitan râmlean” (V. Alecsandri, „Poezii populare ale românilor” în

Opere, vol. III, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1978, p. 119; ed. I, 1866)

Regula propusă de DOOM 3 nu este aplicată cu regularitate. Ne întrebăm de ce oare de

la fr. lycéen nu avem norma liceean, ci licean? Nici fr. européen nu a dat la noi europeean,

ci european, pron. e-u-ro-pean. Cam multe sufixe românești pentru unul singur francez!

De evidențiat regularitatea la etnonime de tipul arameean, caldeean, hiperboreean,

precum coreean, unde se poate vorbi de Arameea, Caldeea, Hiperboreea, Coreea.

Să vedem acum ce s-a întâmplat cu unele dublete lexicale din DOOM 2 în ediția a treia a

dicționarului. Astăzi nu vom discuta decât două serii:

DOOM 1 DOOM 2 DOOM 3 =

afgan afgan/afghan afgan DOOM 3 = DOOM 1

arameic arameic/aramaic aramaic

Forma afghan este atât de puțin adaptată limbii române, încât nu ne mai întrebăm ce a

căutat în DOOM 2 și nici de ce a fost abandonată. Pur și simplu am revenit la norma din 1982

și nu este rău.

Nu putem trece însă peste aramaic și (limba) aramaică, mai ales că aici DEX-ul nu oferă

o soluție etimologică clară, trimițând la arameean.

Aram este numele dat de vechii evrei Siriei. Aram era al cincilea copil al lui Sem (Facerea,

10:22), motiv pentru care descendenții s-au numit arameeni. Lăsăm de o parte etimologia

propusă de Dicționarul de neologisme (1986), direct din semiticul aramaik, preluată și de

Dicționarul de termeni lingvistici (1998), pe care o considerăm, cum se va înțelege mai jos,

inacceptabilă.

Noua ediție a Dicționarului etimologic al limbii române (DELR), cea din 2022, explică

pe aramaic prin arameic.

aramáic, -ă adj., s.f. „(referitor la) limba vorbită de arameeni” 1898 (var. araméic, Enc.

rom. I, 740) < germ. aramäisch, ulterior și engl. Αramaic // cf. arameean DEX.

Se deslușește așa: aramaic provine din germană (germana explică varianta arameic, nu și

forma-titlu!), ulterior „întărită” prin engleză. Ni se mai spune că etimologia dată de DEX, din

fr. araméen, este greșită. Prima atestare (a variantei): 1898, în Enciclopedia română, I, p. 740.

Enciclopedia română, al cărui prim volum a apărut în 1898 la Sibiu, a fost coordonată de

Corneliu Diaconovici (Diaconovich, pe foaia de titlu), având un număr mare de autori de pe

tot cuprinsul țării. DELR citează arameic de la p. 740, dar nu menționează (sic!) articolul

principal (p. 227) pe care îl redăm mai jos:

Aramäa, (ţeara muntoasa*, contrastul de la Canaan = »șes«), în anticitate întreg teritorul

dintre Arabia, Eufrat și Palestina, mai ales însă Siria în stânga Iordanului. Limba aramäica,

aparţinĕtoare limbilor semite, cu 2 dialecte: cei de vest (siriac) și cel de est (chaldeic).

Mai există și alte ocurențe (la „abba” și „Daniil, profet”), unde forma este tot arameic,

ceea ce arată ca varianta din germană a fost preferată de Victor Szmighelschi, profesor la

Blaj, autorul articolelor legate de Biblie și arheologie biblică, de către coordonatorul lucrării

și revizorii, care stăpâneau germana.

Desigur, engleza susține forma aramaic, dar nu joacă în etimologia acestui cuvânt decât

un rol tardiv, secundar, de întărire.

Vom arăta mai întâi că termenul aramaïque exista în franceză și era curent în secolul al

XIX-lea. În Encyclopédie du dix-neuvième siècle, répertoire universel des sciences, des lettres

et des arts, vol. III, Paris, 1838, apare articolul aramaïque. În cunoscutul Dictionnaire

national, ou Grand dictionnaire classique de la langue française (vol. I, Chez Simon Éditeur,

Paris, 1845), de Louis Nicolas Bescherelle, apare cuvântul-titlu aramaïque: „Au commencement,

les Juifs parlaient la langue aramaïque.” La 1856, se publica la Paris Complément

de l’Encyclopédie moderne, dictionnaire abrégé des sciences, des lettres, des arts..., de Noël

de Vergers, Léon Renier, Edouard Carteron (vol. I, Firmin Didot Frères). Articolul de aici

se intitula: „ARAM, ARAMÉEN, ARAMAÏQUE”. De asemenea, vom mai cita în încheiere

dicționarul lui Pierre Larousse, Grand dictionnaire universel du XIX e siècle, tom I, Paris,

1866, unde, de asemenea, există un articol: aramaïque. Larousse face însă distincția între

aramaică și arameeană, după dicționarul lui Théodore Bachelet:

ARAMAÏQUE s. et adj. (a-ra-ma-i-ke). Linguist. Idiome sémitique ayant de grands rapports

avec l’araméen : L’aramaïque se compose de vingt-deux lettres, et est parlé dans le

pays de Bagdad et de Bassora. (Bachelet.)

Littré a preferat forma unică: araméenne, iar această soluție s-a păstrat și în lexicografia

actuală (V. TLFi). Să nu se creadă însă că varianta aramaïque s-a stins în franceză. Mai deunăzi,

am observat că se vindea la FNAC cartea De l’Aramaïque en Occident. Sons et sens

avant l’écriture, de Danielle Prades (Esméralda, Paris, 2004).

Nu ne rămâne decât de cercetat atestările mai vechi de la noi, înainte de a conchide.

În limba ebraică nu s-au conservat de cât 5 forme, în etiopiană patru, iar în aramaică

numai trei. (Mariu Șăineanu, Limbile semitice. Schiță istorică-linguistică, Lito-tip. Codreanu

& Săvoiu, București, 1895)

Elementul grec s-a propagat până departe în Orient: în Asia, el s-a introdus în idioamele

semitice (aramaica, araba), în persiana, turca, arména și georgiana... (Lazăr Șăineanu,

Infl uența orientală asupra limbii și culturii române, Editura Librăriei Socec, București,

1900, p. XXXVIII)

Așadar, prima oară, anterior Enciclopediei de la Sibiu, termenul apare atestat, în 1895,

la Mariu Șăineanu (1869-1947), fratele lui Lazăr, „Dr. phil., Diplomat al Școlii de limbi

orientale din Paris”, cum se semnează pe foaia de titlu. În notele acestui studiu de 49 de

pagini, remarcăm că bibliografia este dominant franceză și germană. Este evident că termenul

aramaic era preluat din școala franceză (cf. Renan, între alții).

Să vedem totuși și o atestare pentru arameică, forma intrată din germană:

... de la o religiune magică la altă religiune magică (Spengler numără printre dânsele

și păgânismul decadent), și pe de altă parte, au expus aceeași dogmă religioasă în limbi

diferite: arameică, ebraică, greacă, arabă, etc. (H. Sanielevici, Noi probleme literare,

politice, sociale, Ed. Ancora, București, 1927, p. 49)

Așadar, DELR ar fi trebuit să dea cele două căi: 1. aramaic, din franceză (1895), ulterior

și engleză (d. 1970) și 2. arameic, din germană (1898). Astăzi, sub influența engleză,

forma aramaic se dovedește a fi nu doar mai frecventă, ci și mai îndreptățită, între cele

două, pentru a fi declarată normă (ca în DOOM 3 ).

***

Nota Redacției:

Dan Caragea este critic literar, publicist, eseist, critic de artă, critic de teatru

și traducător român. Este lusitanist, specialist în psihologie și lingvistică

computațională. Din 2011, colaborator voluntar în cadrul redacției Occidentul

Românesc. Dan Caragea a absolvit Facultatea de Limbă și Literatură Română (specialitate

B: Limbă și Literatură Portugheză). Este doctor în Psihologie. În perioada

1978-1990, a fost profesor de limba română și asistent la Facultatea de Limbi și

Literaturi Străine (unde a predat limba portugheză), autor de manuale de limbă portugheză,

traducător, critic, publicând în diverse reviste culturale din România. Între

1991 și 2008 a fost bursier al Institutul Camões din Lisabona, autorul unui manual

de portugheză pentru străini, Viver em Portugal, director al societății Cyberlex,

responsabilă pentru versiunile portugheză și spaniolă ale programului Tropes

(analiza semantică a textului). Între 2009 și 2015 lucrează ca expert la UEFISCDI,

unde realizează versiunea românească a programului Tropes și un software de detectare

a similitudinilor (Semplag). Publică Analiza automată a discursului în 2013,

la Editura Academiei (coautor Adrian Curaj). În 2017 coordonează la Lisabona un

mare album despre relațiile culturale și diplomatice româno-portugheze (la care este

și coautor). În anii 2018-2019 este expert la Institutul de Lingvistică „Al. Rosetti –

Iorgu Iordan” din București, colaborând la prima fază de implementare a proiectului

Romtext în România. Publică și în revista culturală Leviatan.


12 AUGUST

2022

Ruxandra Hurezean

(Cluj - Napoca)

Remus Robu este avocat,

trăiește la Londra și practică

dreptul civil ca avocat britanic

(Solicitor). În ultimii ani

a câștigat procese cu sume record

drept despăgubiri pentru

conaționali români, victime

ale unor accidente de muncă

în Marea Britanie. Are un cabinet

de avocatură cu angajați

exclusiv din România și marea

majoritate a clienților săi sunt

românii care au nevoie de ajutor

în diverse litigii pe teritoriul

țării de adopție.

A plecat din România la 21

de ani. A muncit pe șantiere,

la lopată, în restaurante, a fost

chelner sau a spălat vase. Dar

a vrut mai mult. Așa că, la 27

de ani s-a înscris la cursurile de

Drept la Universitatea London

Metropolitan. Pentru cariera sa

l-a ajutat și faptul că o bună bucată

de vreme a lucrat într-un

birou de avocatură ca translator.

Acum practică avocatura în

propriul cabinet.

S-a născut în Maramureș, la

Borșa. Mama sa era de origine

maghiară, iar tatăl român

din Brăila. „Ei s-au cunoscut

în Maramureș și s-au stabilit

acolo. Iar povestea lungăscurtă

este că am apărut eu pe

fața pământului”, sunt primele

cuvinte pe care Remus le spune

despre el.

Povestește-ne despre familia

de acasă, din Maramureș.

Ce îți amintești despre copilăria

ta, despre școala de acolo.

Cum a fost?

Remus Robu: Singura persoană

din familie care mai este

acasă este tatăl. Bineînțeles,

merg să îl vizitez de câte ori

pot. Din păcate, mama nu mai

este cu noi de foarte mult timp,

se fac acum vreo douăzeci de

ani. Mai am un frate și o soră,

care sunt aici cu mine. Cred că

a fost o copilărie de invidiat. Aș

fi vrut să le pot oferi aceeași copilărie

și copiilor mei, dar societatea

de aici, din păcate, nu-ți

permite să ai aceeași copilărie.

În ceea ce mă privește, am avut

o copilărie foarte frumoasă, mă

duci într-un stadiu în care mă

simt puțin emoționat...

Cum este, totuși, o copilărie

fericită? Cum o vezi tu?

Remus Robu: O copilărie în

care, în primul rând nu ai griji,

nu te gândești la societatea

în care trăiești. Să ne aducem

aminte că – și o spun cu părere

de rău – am prins și perioada

aceea mai puțin plăcută a

României. Dar, în comparație

cu copilăria copiilor mei, să

spun, am avut o libertate în care

puteai să ieși să te joci, să faci

năzbâtiile acelea pe care numai

în poveștile lui Creangă le mai

citeai. Din păcate, la viața de

aici, la copiii care sunt aici, nu

poți să le oferi același lucru.

Locuiți chiar în Londra, în

oraș?

Remus Robu: Da, casa

noastră este în Londra, însă

undeva la periferia orașului.

Am stat în zona relativ centrală

a orașului până când au apărut

copii – am două fete gemene

Campania de excelenţă

Remus Robu, avocat în Londra: „Echipa

–, locuiam într-un apartament

cu două camere, cum se spune

în România, și, pe măsură ce

fetele creșteau, apartamentul

acela devenea din ce în ce mai

mic. Atunci am decis să ne mutăm

unde stăm acum. E echivalentul

– să spunem – al unui

Florești în raportul cu Clujul, o

localitate-satelit a Londrei, e o

parte din metropola londoneză

dar undeva mai la margine.

Te rog să ne spui cum a

fost la început, când ai ajuns

acolo. Cum e când pleci

din Maramureș și ajungi la

Londra? Cum îți găsești un

loc de muncă?

Remus Robu: A fost în

perioada în care se ajungea

greu aici. În momentul în care

ne întâlneam cu alți români,

vorbitori de limbă română, ne

opream și stăteam de vorbă:

eram foarte puțini. Avantajul

meu a fost că aveam aici niște

prieteni de la mine din oraș,

inclusiv un verișor al meu și

când am venit știam că vin la

el. A fost foarte greu, pentru că

erau restricții în accesul la piața

de muncă, limba – pe care noii

veniți nu o stăpânesc cum trebuie,

este o altă cultură. Eu am

venit aici în 1995, doar la cinci

ani după ce intrasem în așazisa

democrație. Noi nu știam

atunci ce este democrația, de

fapt nici nu ne închipuiam ce

înseamnă democrația. Și vii

dintr-o societate care era încă

relativ controlată în România

și te lovești de o societate liberă,

unde nimeni nu-ți spune,

de pildă, nu face aia sau fă aia!

Astfel că, e de la sine înțeles că

te simți derutat. Vârsta a fost

pentru mine un avantaj sau

un dezavantaj. Aveam 20 sau

21 de ani, eram încă tânăr, nu

mă lovisem de viață și de probleme.

Asta poate să fi fost un

avantaj al meu, acela că m-am

format ca persoană adultă aici.

Când am ajuns eram derutat,

îmi aduc aminte că eram în tren

și veneam spre Londra și mă

așteptam să văd un oraș cu zgârie

nori, ca în filmele americane

și nu le vedeam. M-am întrebat

ce se întâmplă? Când am ajuns

chiar în London Bridge și toată

lumea era la costum – erau cei

care lucrau în City of London,

cartierul financiar – am avut

un șoc: m-am întrebat ce se

întâmplă aici, de ce sunt toți la

costum? Când am plecat noi

din România, îmbrăcămintea

încă lăsa de dorit, din păcate!

Unde te-ai angajat prima

dată?

Remus Robu: La lopată!

Erau locuri vacante la lopată...

(sunt puțin ironic aici).

Deci am început să lucrez pe

șantiere și a fost o perioadă

relativ lungă. Am lucrat și în

restaurante, la spălat de vase,

am lucrat și ca ospătar și ca wine-waiter.

Dar am ajuns la un

moment dat, când am văzut că

pot un pic mai mult decât ceea

ce-mi ofeream atunci și am decis

să mă înscriu la universitate

și să încep cursurile.

Cum a fost trecerea aceasta?

Bănuiesc că nu e așa

de simplu să lași lopata și

să spui: eu acum mă duc la

universitate! De unde ai avut

forța, determinarea, pentru

un asemenea pas?

Remus Robu: Cred că a

fost ambiția. Cred că, având

experiența vieții din România,

când intri într-o lume fără

restricții impuse, când nimeni

nu-ți spune că nu poți face

ceva dacă nu ești nepotul nuștiu-cui,

ba, dimpotrivă, ți se

spune: dacă vrei să faci, fă!

– a fost pentru mine un imbold.

În 1997, când laburiștii

lui Tony Blair au câștigat alegerile

promițând „Educație,

educație, educație!”, guvernul

britanic a făcut cheltuieli imense

în acest domeniu, lucru care

în România nu se întâmplă nici

astăzi, din păcate. Atunci când

statul îți dă posibilitatea asta,

să mergi să studiezi, sigur că

te întrebi de ce să nu o faci?!

Și am făcut-o! Dacă acum sunt

unde sunt se datorează faptului

că am avut un sprijin din partea

statului britanic. Deci nu

am nicio ezitare să menționez

treaba asta. Nu i-a interesat

cine sunt, dacă sunt băiatul

cuiva sau nepotul cuiva. Nu

i-a interesat dacă am bani sau

nu am bani pentru casă. S-a

cheltuit imens de către stat în

sistemul de învățământ atunci.

Pui mâna pe carte și înveți, asta

a fost tot!

Cum este la universitate

acolo, cum sunt studiile de

drept?

Remus Robu: Un șoc din

prima zi, așa îmi amintesc.

Când eu m-am înscris la

Universitate, sper că nu exa-

gerez, dar cred că am fost la

momentul respectiv singurul

român în acea universitate. Mă

așteptam ca în prima zi să fie o

formalitate, să vină profesorul

și să spună ceva introductiv

sau să-l prezinte cineva. Surprinderea

mea a fost, după ce

mi-am găsit clasa, că a intrat

profesorul fără să spună cum

îl cheamă. Avea o cutie de cola

în mână. S-a așezat cu fundul

pe catedră și a început lecția...

...nu conta cine este el sau

cine sunteți voi, ci doar lecția.

Remus Robu: Da, direct în

business! Noi eram acolo ca să

învățăm, deci nu aveam timp

de formalități. Erau diferențe

culturale. Eu mai făcusem

înainte niște cursuri de engleză,

ca să fiu translator, dar nu

era la un nivel universitar. În

momentul în care m-am lovit

de universitate și de un profesor

universitar care îți vine în

blugi, un tricou Powell și cu

o cutie de cola în mână și își

începe lecția din minutul unu,

zici: wow, ce se întâmplă aici?!

Cursurile la Drept sunt

numai de specialitate sau și

cursuri de cultură generală?

Remus Robu: Chiar am

avut o discuție pe această

temă cu colegele mele care

au studiat în România. Care

este diferența? Ești la un nivel

universitar, vrei să te pregătești

ca să poți să te lovești cu nasul

de realitate, de business. Cu

ce te-ar ajuta dacă ai învăța istoria

dreptului? Eu, personal,

cred că cu nimic. Dacă aș vrea

să am o cultură generală mai

bogată, nu cred că mă oprește

nimic și nimeni să mă duc sămi

iau o carte și să studiez dacă

vreau. Dar în același timp nu

vine Universitatea să-mi pună

niște materii din care chiar să

fiu examinat cum ar fi istoria

sau dreptul latin cum am

înțeles că se face în România!

În momentul în care eu mă

lovesc de practică, nu mă lovesc

de dreptul ăla latin sub

nicio formă. Aici intri „direct

în carne”. Deci nu se pierde

timpul cu lucruri care probabil

în viața de zi cu zi nu te lovești

de ele. Vrei să studiezi ceva în

plus? Îți place istoria, te duci la

librărie, îți cumperi o carte sau

împrumuți o carte de la bibliotecă

și studiezi. Nu te oprește

nimeni!

Dar cum se poate susține

financiar un tânăr român la

studii în țara unde a ales să

emigreze?

Remus Robu: De asta spun

că eu la momentul respectiv

am primit ajutor. În momentul

în care cineva vrea să vină din

România și dacă nu greșesc

și la momentul de față sunt

niște fonduri ce se pot accesa.

Studentul român trebuie

să înțeleagă că, odată ce ești

la o universitate, aici, după

ce termini cursurile, nu mergi

să stai să te uiți eventual pe

TikTok sau să vezi ce se mai

întâmplă pe Facebook. Mergi

la muncă!


Campania de excelenţă AUGUST

2022 13

mea este formată exclusiv din români!”

Ai lucrat și-n timpul studiilor?

Remus Robu: Când am

studiat, am schimbat locul

de muncă și lucram în niște

condiții mai bune. Adică eram

la spălat vase și ospătar. Știu

că mergeam după masă și

ajungeam acasă în jur de 11-12

noaptea. Bineînțeles că fără un

efort nu se poate. Fetele mele

au avut ultimele examene,

echivalentul bacalaureatului

în țară și mi-au zis că de acum

încolo vor să plece la cămin.

E alegerea lor și au prezis că

merg să-și caute de muncă.

Când ai terminat studiile

cine te-a ajutat? Cum a fost

începutul?

Remus Robu: Eu începusem

deja să lucrez din primul

an, ca translator, într-un cabinet

de avocatură. O să credeți sau

nu, dar și astăzi proprietarul

cabinetului respectiv încă îmi

e prieten. Am vorbit cu el acum

două zile. Se numește Stanley.

Ce făceam eu? Mergeam, făceam

vizite la persoane care

erau arestate, la centre de emigrare

și așa mai departe și am

lucrat cu ei o perioadă destul de

lungă de timp. Deja căpătasem

o viziune destul de bună, cred

eu, a ceea ce înseamnă un cabinet

de avocatură. Deci n-a fost

așa: să termin universitatea,

să mă trezesc cu o diplomă în

mână și după aia să nu știu ce

să fac cu ea.

Ai avut cazuri care au devenit

celebre. Cum a fost cel

în care un conațional român

și-a pierdut ambele picioare

și tu i-ai obținut despăgubiri

record, de 2 milioane de lire

sterline. Apoi a urmat altul, cu

o sumă și mai mare.

Remus Robu: Eu am lucrat

în domeniul emigrării vreo 11

ani. În 2008, a fost criza economică

care a dat planeta asta

peste cap și, atunci, am început

să lucrez în domeniul ăsta pe

care îl fac și în momentul de

față. Lucrez în cazuri civile, în

de drum, și atunci bineînțeles

că un schimb de experiență e

binevenit tot timpul.

Care sunt cele mai dese

sau cele mai importante probleme

ale românilor ajunși în

Marea Britanie?

Remus Robu: În primul

rând, cred că lipsa accesului

de informații. Din cât am putut

să observ, foarte multă lume

încă nu știe de unde să își ia

informația, dintr-o sursă cât

mai sigur posibilă. Apoi, limba.

Faptul că nu toată lumea

vorbește bine limba engleză și

se limitează la un nivel redus.

Și, într-o oarecare măsură, cred

că este și o tendință de a nu fi

așa de deschiși la ceea ce oferă

lumea de aici. Avem o tendință

să păstrăm ce e al nostru și să

fim numai între noi. Toată lumea

face treaba asta. Dar unele

comunități românești, cel puțin

în Londra, sunt chiar foarte,

foarte strânse. Eu mă bucur

să văd treaba asta pentru că,

la fel cum alte comunități au

reușit să-și formeze un mic

cartier, mă bucur să văd că și

noi, ca români, am reușit să

facem treaba asta. Partea tristă

e că mergi în zonele astea și

am văzut de foarte multe ori

și chiar am cunoscut persoane

care nu ies din zonele alea. Și

atunci? Ieșirea lor în societatea

britanică, la lucruri pe care

societatea de aici poate să le

ofere, nu le au, nu le accesează.

Suntem români care trăim

în Anglia, dar noi de fapt trăim

în România. Avem acces tot la

televiziune românească. Nu e

un lucru rău, pentru că vrem

să păstrăm legătura cu țara.

Vrem să ne păstrăm tradițiile,

vrem să ne păstrăm valorile

culturale. Mi se pare normal și

eu sunt mândru că le am. Dar,

în același timp vreau să fiu și

deschis la ceea ce mi se oferă

aici. Vreau să pot să asimilez

ceea ce mi se oferă aici. Nu

înseamnă că uit că sunt român.

Cazurile pe care le ai la

cabinet sunt mai ales ale românilor?

Remus Robu: Da, și chiar

mă mândresc cu asta. Marea

majoritate a cazurilor noastre

sunt vorbitori de limba română.

Mă bucur că încerc pe cât

de mult posibil să ajut. Din

nou o spun, nu sunt numai eu.

E vorba de o echipă în spate,

să ajutăm cât de mult putem

conaționalii noștri. Standardul

la care noi ne raportăm, e un

standard foarte înalt, pentru

că informațiile pe care le dăm

întotdeauna sunt informații corecte

și coerente și mă bucur

că putem să facem treaba asta.

Noi încercăm pe cât de

mult posibil să ajutăm pe fieparticular

pentru obținerea de

compensații ca urmare a accidentelor

rutiere sau de muncă.

Primul caz de care spuneți mi-a

permis să pot să înțeleg un pic

mai bine ceea ce s-a întâmplat

în situații de genul acela. Am

finalizat cazul și la momentul

respectiv a fost o sumă de

compensație record. După aceea

a fost următorul caz, pe care

l-am finalizat anul trecut, unde

suma de compensații obținută

a fost mult mai mare. Cu alte

cuvinte, mi-am bătut propriul

record. Dar trebuie să spun,

chiar dacă apare numele meu

ca fiind avocatul, eu nu duc

cazurile astea singur. Există

o echipă destul de numeroasă

în spate, o echipă capabilă,

formată din persoane foarte

profesioniste și foarte dedicate,

care vor să învețe și eu sunt

persoana care vrea să le arate,

nu țin lucrurile astea pentru

mine, vreau să le dau mai departe.

Cine sunt cei care fac parte

din echipa ta?

Remus Robu: Sunt numai

persoane venite din România.

Consider că, dacă nu le ofer eu

șansa aceasta, întrebarea ar fi

cine? Nu sunt singurul cabinet,

dar asta nu înseamnă că în altă

parte cineva ar fi neapărat dispus

să împărtășească absolut

tot, fără nicio reținere. Pe când

aici, dacă vor să învețe, cred că

au informațiile pe tavă.

Dar cum ți se pare

Justiția din Marea Britanie

în comparație cu cea din

România? Dacă urmărești

evoluția ei, câteva observații

legate de principiile de organizare

sau de lucru.

Remus Robu: Dacă aș putea

să fac o comparație, cred că

sistemul juridic din România

continuă să fie într-o dezvoltare

și cred că încă trebuie să se

mai adapteze la multe principii,

în primul rând de integritate. În

ceea ce privește sistemul juridic

de aici pot s-o spun fără cea

mai mică ezitare: cred că e un

sistem foarte corect. Aici nu ne

gândim niciodată: o să merg în

tribunal și judecătorul o să mă

penalizeze pentru că fac parte

dintr-un alt partid politic. Sau

judecătorul o să mă penalizeze

că nu sunt cunoscut cu nu știu

cine. Nu interesează pe nimeni

amănuntele astea. Dacă mă

penalizează, voi fi penalizat

pentru anumite greșeli, pentru

anumite erori sau poate chiar

pe lipsa meritului în cazul pe

care-l prezint. Bineînțeles că

urmăresc aproape zilnic ce se

întâmplă în România. Opiniile

par să fie diferite. Trebuie să fiu

neapărat de acord cu ce se întâmplă

acolo? Nu! Dar nici nu

pot să critic absolut tot. Unele

chiar cred că au fost decizii

bune, dar cred că încă e un sistem

într-o continuă adaptare.

Un lucru care se întâmplă și

aici, să ne aducem aminte că

și noi trecem prin Brexit, acum

ne adaptăm la o lume nouă.

Dar avem avantajul că există

o structură veche, de peste 100

de ani, poate chiar mai mult și

avem după ce să ne ghidăm.

Pe când în România avem

un sistem în care în momentul

în care se schimbă Guvernul,

se schimbă și legislațiile se

schimbă și codul. Mai vine câte

un nenea Dragnea și vrea să

se schimbe anumite legislații

în Codul Penal ca să scape el.

Nu se poate așa ceva. Deci îi

absurd.

Ce legături păstrezi cu

România?

Remus Robu: Țin legătura

cu România foarte mult. Merg

în România destul de des.

Chiar o să merg curând și o să

mă întâlnesc cu niște colegi,

dar aici, când zic colegi, mă

refer la colegi din mediul nostru

profesional. Pe lângă faptul

că o să ieșim la un festival, o

să fie și un pic de networking.

Când vă întâlniți, aveți

discuții profesionale? Simt

colegii tăi din România nevoia

să îți împărtășească din

preocupările lor, din frământările

lor?

Remus Robu: Chiar asta

o să facem când o să merg la

Constanța. Este unul din motivele

pentru care merg. Mă întâlnesc

cu câteva persoane care

lucrează tot în domeniul meu.

Bineînțeles că discutăm numai

de ceea ce facem. Opiniile sunt

niște opinii binevenite. Cred că

atât din partea lor față de mine,

cât și reciproc. Sunt lucruri pe

care încă trebuie să le dezbatem

și să le discutăm împreună

în aria asta particulară, în

ceea ce privește compensațiile

pentru victime. Sistemul în

România e relativ la început

care client în parte și cred că

avantajul e faptul că înțelegem

foarte bine cultura românească,

adică putem să înțelegem ce se

întâmplă acolo, dar în același

timp putem să traducem în

timpul procesului legal ceea

ce trebuie să fie făcut aici.

Știm cu toții că una din

condițiile impuse pentru a

putea intra în UE a fost rezolvarea

problemei copiilor

abandonați. Cum arată astăzi

lucrurile?

Remus Robu: Mă bucur că

pot discuta acest subiect, după

cum mă bucur și că s-a pus

această condiție! În schimb,

acum la 15 ani după aderare,

suntem martorii unei explozii

a emigrării pe teritoriul UE. Ca

urmare, firesc, multe cupluri

s-au unit prin căsătorie doar

că, știm foarte bine, în viață

nu funcționează totul așa cum

plănuim. Uneori se ajunge și

la situații la divorț. De exemplu,

în situația în care o mamă

dorește să meargă cu un copil

minor, pentru o perioadă de

timp – să zicem vacanța mare,

dar tatăl copilului minor se

opune sau – mai trist, în unele

cazuri – mamele pur și simplu

nu mai știu unde este tatăl copilului,

nu se mai semnează

acea procură notarială (care se

întâmplă să fie foarte scumpă

pentru unele persoane), prin

care să confirme că tatăl este

de acord ca minorul să poată

ieși din România. Problema

este că se cere acest lucru chiar

și în situații când se poate dovedi

că copilul este la o școală

în străinătate. În opinia mea,

acest lucru trebuie revizuit din

punct de vedere legal. Pentru

că, altfel, copilul și mama devin

prizonieri ai unor tați care,

din varii motive, refuză să

semneze acea procură. În acest

context, copilul devine de multe

ori o unealtă de răzbunare în

cazul unui divorț neplăcut.

Evident, trebuie luată în

considerare și fața opusă a

monedei unde e posibil ca tatăl

să își piardă accesul la copil în

străinătate (în situația în care,

să spunem, tatăl e stabilit în

România) și nici acest lucru nu

e bun pentru minor, să piardă

contactul cu tata.

Ce ar trebui făcut în această

situație?

Remus Robu: Consider

că o schimbare e necesară.

Bănuiesc că trebuie o consultare

amănunțită între sistemul

juridic, serviciile sociale,

organizațiile guvernamentale,

tribunale și unde e necesar,

pe baza unor dovezi bine întemeiate,

să se intervină în

legislație pentru ca minorii și

mamele sau tații, să nu mai fie

victime. Este o problemă pe

care eu am văzut-o nu doar în

Marea Britanie, dar și în Italia,

Spania etc.

Ce ne poți spune despre familia

ta de la Londra? Soția ce

profesie are? Iar fiicele ce vor

să urmeze?

Remus Robu: Soția mea

este din Madrid. Ne-am cunoscut

aici, la Londra. Ea lucrează

într-o arie complet diferită de

a mea, lucrează în industria

turismului. Fetele mele sunt

gemene, născute aici, au împlinit

recent 18 ani. Una dintre

ele vrea să studieze relații

internaționale iar cealaltă geologie

spațială.

De ce îți este cel mai dor?

Ce simți când te întorci acasă,

în Maramureș?

Remus Robu: Îmi este dor

de toate. În prima noapte nu

pot să dorm deloc. Năvălesc

amintirile. Iar dimineața ies în

fața blocului și privesc în jur.

Stau minute în șir și privesc la

tot ce se întâmplă în jurul meu.

Probabil că cei care mă văd

cred că am nevoie de psihiatru.

Dar eu asta simt că vreau să

mă uit la tot și să iau imaginile

acelea din nou cu mine.

Foto: Arhiva personală

Remus Robu

Autor:

Ruxandra Hurezean

(Cluj-Napoca, România)

Nota redacției:

Ruxandra Hurezean este

jurnalist cu vastă experiență.

Lucrează în presă de peste

27 de ani. A condus redacții

și a contribuit la înfi ințarea

de publicații, lucrând atât

pentru presa locală clujeană,

cât și pentru cea

națională. Este autoarea a

cinci volume de reportaje și

proză scurtă. A fost premiată

în mai multe rânduri de către

Asociația Profesioniștilor

din Presă Cluj și a primit

„ Premiul Mass-Media” al

Ambasadei Germaniei la

București pentru reportajele

privind istoria și prezentul

minorității germane

din România. În anul

2017 i s-a decernat premiul

Festivalului Internațional de

Carte T ransilvania pentru

„Cartea jurnalistului”.


14 AUGUST

2022

Recensământul 2022, la final

INS: Datele culese de recenzori

vor arăta că suntem

21 de milioane „după domiciliu”

(cei de acasă plus cei

care lucrează în străinătate)

şi 19 milioane „după reşedinţă”

(doar cei care lo-

România

27 de percheziţii într-un dosar de înşelăciune şi spălare de bani

Un număr de 27 de percheziţii

domiciliare sunt efectuate,

luni, în judeţul Braşov, în urma

cărora vor fi puse în aplicare

18 mandate de aducere, într-o

cauză vizând comiterea infracţiunilor

de constituirea unui

grup infracţional organizat,

înşelăciune cu consecinţe deosebit

de grave, obţinere ilegală

de fonduri şi spălarea banilor,

au transmis Inspectoratul de

Poliţie Judeţean (IPJ) Braşov

şi DIICOT - ST Braşov.

Conform surselor citate,

Peste 185.000 de persoane au intrat

pe 1 august în România, dintre care

circa 12.000 de ucraineni

Inspectoratul General al Poliţiei

de Frontieră informează

că luni, 1 august a.c., au intrat

în România, prin punctele de

frontieră, 185.880 de persoane,

dintre care 12.068 de cetăţeni

ucraineni, în scădere cu 8,4%

faţă de ziua precedentă. Potrivit

unui comunicat transmis

marţi AGERPRES, prin punctele

de frontieră de la nivelul

Fosta localitate minieră

Rodna din judeţul Bistriţa-

Năsăud, atestată documentar

încă din anul 1235 şi devenită,

în urmă cu patru ani, staţiune

turistică de interes local, va îmbrăca

în premieră straie medievale,

în cadrul unui eveniment

cultural organizat în perioada

6-7 august, devenind gazda cavalerilor,

cimpoierilor, domniţelor

şi meşteşugarilor, dar şi a

turiştilor dornici să îi cunoască

istoria.

Potrivit unui comunicat de

presă remis luni AGERPRES

de către organizatori, Asociaţia

„Produs în Bistriţa-Năsăud”,

evenimentul „Porţi Medievale

Deschise” este inclus pe agenda

acţiunilor de celebrare a 30

de ani de existenţă a Consiliului

Judeţean Bistriţa-Năsăud şi a

proiectului „Străjeri în Poarta

Transilvaniei”.

Manifestarea vizează o

promovare turistică a zonei,

în eforturile de organizare mai

fiind implicate Primăria comunei

Rodna, Asociaţia Culturală

Bistriţa Medievală, Centrul

Judeţean pentru Cultură,

Complexul Muzeal Bistriţacuiesc

în România), spune

Tudorel Andrei, președintele

Institutului Național de

Statistică, scrie ZF.

Recensământul populației

şi al locuinţelor s-a încheiat

duminică, 31 iulie. Datele

persoanele bănuite ar fi accesat,

începând din 2014,

credite negarantate/garantate

de către statul român, de la

diverse instituţii bancare/nebancare

(I.F.N.-uri), urmate

de nerambursarea acestora,

precum şi ajutoare financiare

nerambursabile/granturi pentru

capital de lucru sau pentru

investiţii.

Potrivit anchetatorilor, modul

de operare al grupului ar fi

constat în înfiinţarea sau preluarea

părţilor sociale ale unor

întregii ţări au efectuat formalităţile

de control, atât pe sensul

de intrare, cât şi pe cel de ieşire,

357.900 de persoane, cetăţeni

români şi străini, cu 98.200

mijloace de transport.

Începând cu data de 10

februarie 2022 (perioadă

pre-conflict), au intrat în ţară

noastră 1.778.478 de cetăţeni

ucraineni. „În ceea ce priveşte

parțiale vor fi publicate în

decembrie. Început la jumătatea

lui martie cu aşa

numita „autorecenzare”

(înscrierea electronică),

recensământul s-a încheiat

duminica trecută.

societăţi şi implicarea acestora

în procedura de accesare a

fondurilor, folosindu-se în

acest scop documente contabile

falsificate, scrie agerpres.

ro. Prejudiciul produs prin

activitatea infracţională este

de aproximativ 42 milioane

de lei.

Percheziţiile sunt efectuate

de procurori ai Direcţiei

de Investigare a Infracţiunilor

de Criminalitate Organizată şi

Terorism - Serviciul Teritorial

Braşov, împreună cu lucrătorii

activităţile specifice, în zonele

de competenţă - punctele de

trecere şi frontiera verde - poliţiştii

de frontieră au constatat

58 fapte ilegale (36 infracţiuni

şi 22 contravenţii) săvârşite

atât de cetăţeni români, cât şi

străini, iar valoarea amenzilor

contravenţionale aplicate se

ridică la peste 34.500 de lei”,

arată sursa citată.

În mai 2027 România ar putea avea

prima autostradă completă de la

Constanţa la Nădlac

România va traversa în premieră

munţii Carpaţi cu o autostradă

în mai 2027 dacă lucrările

la autostrada 1 Piteşti-Sibiu

vor merge conform graficului

stabilit. Tot în 2027 deja A0

– noua centură a Capitalei în

regim de autostradă – ar trebui

să fie gata, iar ultimul obstacol,

ecoductele de pe A1 Lugoj-

Deva, rămân ultimii kilometri

cu semn de întrebare.

La final de iunie 2022

UMB, Aktor şi patru constructori

din Turcia au depus oferte

pentru proiectare şi execuţie

în cazul tronsonului lipsă de

10 km. Dacă şi acesta va fi

gata, atunci la aproape 40 de

de poliţie judiciară din cadrul

B.C.C.O. Braşov, I.P.J. Braşov

- Serviciul de Investigare a

Criminalităţii Economice. Cele

18 persoane care, sunt bănuite

că sunt implicate în aceste

activităţi infracţionale, şi care

urmează să fie audiate vor fi

conduse la sediul DIICOT

Braşov.

Activităţile sunt desfăşurate

cu ajutorul poliţiştilor din

cadrul din cadrul Serviciilor

de Investigaţii Criminale şi

Criminalistic din IPJ Braşov,

Bistriţa-Năsăud: Fosta localitate minieră

Rodna, transformată în staţiune turistică

ani de la căderea comunismului

România va avea o primă

autostradă „cap-coadă”, precizează

ZF.

Despre Sibiu-Piteşti s-a mai

discutat că va fi gata în 2020,

însă în anii 2010 declaraţiile

erau unele pur politice, fără

a avea în spate vreun studiu.

Acum este pentru prima dată

când se poate avansa concret

un termen de finalizare pentru

cea mai aşteptată autostradă. În

2027 se va putea circula astfel

neîntrerupt de la Constanţa la

Nădlac şi mai departe către

Budapesta, Viena şi Europa

de Vest.

CNAIR - compania naţio-

al luptătorilor Serviciului pentru

Acţiuni Speciale Braşov şi

al jandarmilor Grupării Mobile

„Burebista” Braşov. Suportul

Năsăud, Biblioteca Judeţeană

„George Coşbuc”, Liceul

Tehnologic „Florian Porcius”

Rodna, Centrul Europe Direct

Bistriţa-Năsăud, filiala judeţeană

a Asociaţiei Comunelor

din România, Administraţia

Parcului Naţional Munţii

Rodnei, Asociaţia Cultural-

Istorică „Rodna Veche”,

Asociaţia WildLife.Ro şi

Biserica Greco-Catolică din

Rodna.

Atmosfera medievală va

fi întreţinută de Paladinii de

Terra Medies, care vor reconstitui

lupte cavalereşti,

de muzica Cimpoierilor din

Transilvania, de animaţiile

stradale cu păpuşile medievale

nală de administrare a infrastructurii

rutiere - a semnat

luni, 1 august a.c., contractul

pentru proiectarea şi execuţia

Secţiunii 3 (Cornetu - Tigveni)

a autostrăzii Sibiu-Piteşti cu

Asocierea WEBUILD SPA -

TRANCRAD SRL. WeBuild

este fosta Salini Impregilo şi

care a preluat în vara anului

trecut operaţiunile Astaldi,

Secţiunea 3 (Cornetu-Tigveni)

şi secţiunea 2 (Boiţa-Cornetu),

au o lungime totală de 68,73

km şi formează tronsonul montan

al autostrăzii Sibiu - Piteşti

care va traversa efectiv Carpaţii

şi vor fi cele mai complexe realizate

vreodată în România.

de specialitate a fost asigurat

de către Direcţia Operaţiuni

Speciale din cadrul Poliţiei

Române.

uriaşe ale Bistriţei, Andreas şi

Catharina, dar şi de gustul preparatelor

culinare de altădată.

Animaţiei din tabără i se vor

alătura meşteşugarii, care vor

face demonstraţii la faţa locului,

publicul având posibilitatea

să participe la diverse ateliere.

Pentru turişti sunt pregătite

tururi ghidate în Cetatea Rodna

împreună cu tinerii Străjeri ai

Porţii Transilvaniei - elevi şi

studenţi din Bistriţa-Năsăud,

alături de ghizii lor, ateliere verzi

despre florile de leac, proiecţia

unui film istoric în cursul serii de

sâmbătă, iar Muzeul Etnografiei

şi Mineritului din Rodna îşi va

deschise porţile pentru toţi cei

avizi de cultură şi tradiţii.


SUA au adoptat o nouă

serie de sancţiuni economice

împotriva unor companii şi

oligarhi ruşi, apropiaţi preşedintelui

Vladimir Putin,

între care Andrei Guriev,

care deţine în Londra cea

Un guvern provizoriu

condus de premierul interimar

Galab Donev a fost instalat

marţi, 2 august a.c., în

Bulgaria, cu mandatul de a

conduce ţara până la alegerile

anticipate din 2 octombrie,

convocate după demiterea

prin moţiune de cenzură a

guvernului condus de libera-

mai mare proprietate privată

după Palatul Buckingham, relatează

AFP. „Aliaţii lui Putin

s-au îmbogăţit şi au finanţat

moduri de viaţă opulente”, a

declarat secretarul american

al trezoreriei, Janet Yellen,

Internaţional AUGUST

2022 15

Washingtonul anunţă o nouă serie de sancţiuni

împotriva unor oligarhi şi companii ruseşti

citată în comunicat. Aceasta

a asigurat că Trezoreria „va

utiliza toate instrumentele

aflate la dispoziţia sa pentru

a se asigura că elitele ruse şi

susţinătorii Kremlinului vor

fi traşi la răspundere pentru

complicitatea lor într-un război

care a costat nenumărate

vieţi”.

Biroul de control al averilor

străine (OFAC) din cadrul

Trezoreriei a îngheţat astfel

activele lui Andrei Guriev,

fondator al companiei de îngrăşăminte

Phosagro, „asociat

apropiat” al lui Vladimir

Putin şi fost membru al guvernului

rus. Oligarhul deţine

conacul Witanhurst din

Londra, a doua cea mai mare

reşedinţă privată din capitala

Regatului Unit, după castelul

Buckingham. El fusese deja

Bulgaria: Preşedintele Radev

trasează priorităţile guvernului

interimar şi cere prudenţă faţă de

conflictul ruso-ucrainean

Moscova: China are dreptul să ia măsuri pentru

a-şi proteja „suveranitatea”

China are dreptul să ia

„măsurile necesare pentru

a-şi proteja suveranitatea”,

a apreciat marţi, 2 august

a.c., Rusia, calificând drept

„provocare evidentă” vizita

în Taiwan a preşedintei

Camerei Reprezentanţilor

din Congresul SUA, Nancy

P elosi, relatează France

Presse. „Partea chineză are

dreptul să ia măsurile necesare

pentru a-şi proteja

suveranitatea şi integritatea

lul prooccidental Kiril Petkov,

relatează agenţia DPA.

Preşedintele Rumen Radev

a cerut guvernului interimar

să fie axat pe prioritatea

aprovizionării cu alimente

şi electricitate, să combată

creşterea inflaţiei şi corupţia.

El s-a referit şi la războiul

din Ucraina, ce a provocat pe

scena politică bulgară controverse

care au contribuit

la căderea fostului guvern.

„Prima prioritate a dumneavoastră

trebuie să fie aceea

ca ţara să nu se vadă atrasă în

conflict”, a subliniat Rumen

Radev, considerat unul dintre

politicienii bulgari prietenoşi

faţă de Rusia.

Bulgaria este foarte dependentă

de resursele energetice

ruseşti, iar Rusia i-a

sistat livrările de gaze după

ce fostul premier proamerican

Kiril Petkov a respins cererea

Moscovei privind plata gazului

natural în ruble. Relaţiile

tradiţional bune dintre Sofia

şi Moscova s-au deteriorat

şi mai mult după decizia lui

Petkov de a expulza 70 de diplomaţi

ruşi, scrie agerpres.

ro.

Premierul interimar Galab

Donev, care a fost de mai

multe ori ministru însărcinat

cu politica socială, este considerat

un apropiat al preşedintelui

Radev, la fel şi noul

ministru al apărării, Dimitar

Stoianov. Comentatorii estimează

că la alegerile anticipate

din 2 octombrie - al patrulea

scrutin parlamentar în

mai puţin de doi ani - partidele

naţionaliste şi cele proruse

ar putea câştiga teren.

ză stabilitatea regională şi

securitatea internaţională şi

să recunoască noua realitate

geopolitică în care nu mai

este loc pentru hegemonia

americană”, susţine MAE rus.

În cursul zilei, purtătorul de

cuvânt al Kremlinului, Dmitri

Peskov, declarase că această

vizită provoacă o „creştere a

tensiunii” în regiune şi a acuzat

Washingtonul că alege

„calea confruntării”. „Vrem

să subliniem o dată în plus

sancţionat de Marea Britanie.

Iahtul său, Alfa Nero, cumpărat

cu 120 milioane de dolari

în 2014 şi care arborează pavilionul

Insulelor Cayman,

este de asemenea vizat de

Trezorerie, care precizează

că nava „şi-ar fi dezactivat

aparatul de geolocalizare

pentru a evita confiscarea ei”,

scrie agerpres.ro. Compania

Phosagro, totuşi, nu constituie

obiectul sancţiunilor, tranzancţiile

legate de îngrăşăminte

şi alte produse agricole

rămânând autorizate.

Fiul lui Andrei Guriev, care

acelaşi nume şi face obiectul

sancţiunilor din partea mai

multor ţări, este şi el vizat.

Pe lista Trezoreriei figurează

de asemenea combinatul

metalurgic din Magnitogorsk

(MMK), „unul dintre cei mai

Prima navă cu cereale ucrainene a

ajuns în largul coastelor Turciei

Prima încărcătură autorizată

de cereale ucrainene de

la începutul războiului, pe 24

februarie, a ajuns marţi seară,

2 august, la Istanbul, relatează

AFP. Plecat de la Odesa, în

sudul Ucrainei, luni dimineaţă,

1 august a.c., cu 26.000 de

tone de porumb cu destinaţia

Liban, Razoni, un cargo sub

pavilionul Sierra-Leone, urmează

să petreacă noaptea

la ancoră în largul coastelor

Turciei şi va fi inspectat miercuri

dimineaţă de o echipă

internaţională la intrarea în

că suntem absolut solidari cu

China, atitudinea sa în faţa

problemei este de înţeles şi

absolut justificată”, a afirmat

el.

Purtătoarea de cuvânt a

MAE rus, Maria Zaharova,

a declarat la rândul său:

„ Washingtonul aduce destabilizare

în lume. Niciun conflict

rezolvat în cursul ultimelor

decenii, ci doar multe conflicte

provocate”. Confruntată cu

sancţiuni economice grele în

mari producători de oţel din

lume” şi „unul dintre cei mai

importanţi contribuabili ai

Rusiei, furnizând o sursă de

venituri substanţiale guvernului”,

precum şi două filiale şi

acţionarul său principal, oligarhul

Viktor Raşnikov.

Fosta gimnastă şi ex-deputată

în Duma de Stat, Alina

Kabaeva, aflată la conducerea

unui grup media „pro-

Kremlin” şi despre care presa

susţine că ar avea o relaţie

cu preşedintele rus Vladimir

Putin - ceea ce acesta dezminte

- aflată deja pe lista neagră

a UE, va avea de asemenea

activele îngheţate în SUA.

Departamentul de Stat, la

rândul său, a anunţat restricţii

în acordarea vizelor pentru

893 de responsabili ruşi şi 31

de oficiali străini pentru rolul

Bosfor, a precizat Ministerul

turc al Apărării.

Este primul export autorizat

în virtutea acordului semnat

pe 22 iulie la Istanbul între

Ucraina şi Rusia, datorită unei

medieri a Turciei şi sub egida

ONU, pentru a debloca porturile

ucrainene şi a uşura presiunea

asupra pieţelor agricole.

Potrivit jurnaliştilor AFP de la

faţa locului, nava, de 186 de

metri lungime, a ajuns la o

distanţă la care putea fi zărită

de pe coastă înainte de ora

locală 19.00 (16.00 GMT).

urma intervenţiei sale militare

în Ucraina, Rusia a căutat

să se apropie de China, notează

AFP. Ofensiva rusă în

sa teritorială privind problema

Taiwanului”, subliniază

Ministerul rus de Externe

într-un comunicat. MAE rus

a calificat vizita înaltului responsabil

american în Taiwan

drept „provocare evidentă”

vizând descurajarea Chinei.

Armata chineză a declarat

că „va lansa o serie de acţiuni

militare ţintite ca răspuns”

la această vizită. „Cerem

Washingtonului să se abţină

de la acţiuni care subminealor

în războiul din Ucraina.

„Sunt vizaţi de asemenea trei

oligarhi, întreprinderi publice

ruse şi 24 entităţi ruseşti legate

de apărare şi tehnologie”.

De asemenea, Canada a

impus marţi, 2 august a.c., noi

sancţiuni Rusiei care vizează

43 de responsabili militari şi

17 entităţi. „Acţiunile scandaloase

ale maşinii de război

ruseşti nu vor fi uitate şi

Canada va continua să lucreze

cu partenerii săi din comunitatea

internaţională pentru a

o obliga să dea socoteală”, a

declarat ministrul canadian de

externe, Melanie Joly, într-un

comunicat. Canada a impus

sancţiuni la peste 1.150 de

persoane şi entităţi ca răspuns

la invazia Rusiei în Ucraina la

24 februarie.

Foto: businessinsider

Potrivit Ministerului Apărării,

nava era aşteptată la „intrarea

în Bosfor în jurul orei 21.00”

(18.00 GMT).

Inspecţia, solicitată de

Moscova, care voia să se asigure

de natura încărcăturii, va

fi „efectuată de o delegaţie

formată din reprezentanţi turci,

ruşi, ucraineni şi ai ONU,

apoi Rezoni îşi va continua

drumul”, a declarat presei amiralul

turc Ozcab Altunbulak,

şeful Centrului de coordonare

comun (CCC), care supervizează

operaţiunile.

Ucraina a amplificat temerea

că Beijingul ar putea să-şi

pună în aplicare ameninţările

sale de a anexa Taiwanul.


16 AUGUST

2022

Ambasada României

în Regatul Belgiei acordă

atenţie intensificării relaţiilor

economice între cele

două ţări prin stimularea interesului

investitorilor belgieni

pentru piaţa românească

şi prin sprijinirea oamenilor

de afaceri români în vederea

extinderii activităţilor lor în

Belgia. De asemenea, încurajează

interacţiunea dintre

cercurile de afaceri române

şi belgiene pentru a facilita

dezvoltarea de parteneriate

şi investiţii comune.

În egală măsură, preocupările

Ambasadei se

îndreaptă către cetăţenii

români aflaţi în Belgia. Co-

Belgia - Comunitatea românească

Calendar al evenimentelor culturale

munitatea românească din

Regat este în continuă creştere

şi afirmare, tot mai mulţi

dintre concetăţenii noştri

alegând în ultimii ani Belgia

ca destinaţie pentru muncă,

studii, afaceri sau turism.

Ambasada îşi propune, ca

misiune cu caracter permanent,

încurajarea spiritului

asociativ al românilor din

Belgia, în vederea afirmării

plenare şi conservării identităţii

şi valorilor spirituale

româneşti.

În acest context, dialogul

cu reprezentanții

primăriei Schaerbeek

( Bruxelles) continuă, ambasadorul

României în Belgia,

Belgia: Vernisaj expoziție de fotografie „Parcul Național Cheile Nerei- Beușnița”

Ambasada României în

Belgia continuă să deruleze

programul de prezentare a parcurilor

naturale și naționale din

România, a destinațiilor turistice

de excepție din țara noastră,

program care se derulează

în cooperare cu autoritățile

locale din România, precum

și împreună cu localități din

Belgia, care au înfrățiri sau

cooperări cu acestea. Sunt

expuse imagini despre tradiții

deosebite, despre sărbători

populare, precum și inițiative

locale și naționale de punere

în valoare a patrimoniului natural.

Astfel, în luna august,

la sediul Secției Consulare

a Ambasadei României la

Bruxelles (Boulevard du

Régent 47-48, 1000 Bruxelles)

va putea fi admirată expoziția

de fotografie „Parcul Național

Cheile Nerei- Beușnița”.

Deschiderea expoziției a

avut loc la 28 iulie 2022 și

a fost realizată cu sprijinul

Institutului Cultural Român

din Bruxelles și al primăriei

Comunei Bozovici, Județul

Caraș-Severin, la sediul căreia

vor putea fi vizionate, în

perioada următoare, aceleași

fotografii, fiind vorba despre

o expoziție în oglindă.

Imaginile reflectă potențialul

turistic al zonei, al

Parcului Național Cheile

Nerei – Beușnița, care este situat

în Sud – Vestul României

(județul Caraș-Severin), arie

protejată de interes național,

Lansare de carte:

„Teo de la 16 la 18”, de Raluca Nagy

Raluca Nagy, nominalizată

la EUPL 2022, și-a

prezentat cartea „Teo de la

16 la 18”, duminică, 31 iulie

2022, în cadrul EuropaNova

Bruxelles, un centru cultural

care își propune să promoveze

limba și cultura română,

precum și pe cea a altor țări

din Balcani și din Europa de

Est, în cadrul regiunii mai

extinse Bruxelles.

Lansarea de carte s-a

desfășurat în prezența unui

public numeros și a fost moderat

de către Mirela Niță

Sandu, profesor de vocație și

pedagog. La eveniment a participat

Andreea Păstârnac,

ambasadrorul României în

Belgia, reprezentanți ai ICR

Bruxelles și EU Prize for

Literature.

Raluca Nagy (Cluj-

Napoca) este antropolog şi

scriitor. Din 2005, a publicat

texte de popularizare a antropologiei

sau eseuri în majoritatea

revistelor culturale

din România. A contribuit cu

proze scurte la volumele colective

Scrisori din Cipangu.

Povestiri japoneze de autori

români (Editura Trei, 2016),

Nume de cod: Flash fi ction.

Antologie Literomania de

proză scurtă (coord. Adina

Dinițoiu, Raul Popescu,

Editura Paralela 45, 2019)

şi Izolare (coord. Alexandra

Rusu, Editura Nemira,

2020). A publicat povestiri în

revista Iocan (2016, 2019),

Revista de Povestiri (2017,

2018) – ale cărei ateliere de

scriere creativă le-a urmat

Andreea Păstârnac, având

o întrevedere cu Quentin

van den Hove, vice-primarul

comunei Schaerbeek,

responsabil pentru relații

internaționale. Astfel, s-a

discutat despre un posibil

calendar al evenimentelor

culturale, care ar urma să

aibă loc în perioada 2022-

2023. Schaerbeek este

una din cele 19 comune

din Regiunea Capitalei

Bruxelles, Belgia. Este situată

în partea de nord-est

a aglomerației Bruxelles, și

se învecinează cu comunele

Bruxelles, Saint-Josse-ten-

Noode, Evere, Etterbeek și

Woluwe-Saint-Lambert.

cu o suprafață de 36.758 ha,

administrată în special pentru

ocrotirea mediului natural

carstic și a valorilor culturalistorice

din zonă.

Sunt expuse fotografii cu

Cascadele Bigăr (considerată

până în 2021, una dintre

cele mai spectaculoase căderi

de apă din lume), Moceriș și

Cârșa, Morile de apă de pe

Cheile Rudăriei (în localitatea

Eftimie Murgu există cel mai

mare complex molinologic din

sud-estul Europei - 22 de mori,

care fac parte din patrimoniul

național), chipul lui Decebal

(o operă de artă de mărimi

impresionante, situat în zona

Cazanelor Mici ale Dunării).

Comunicat și foto: Ambasada

României în Regatul Belgiei

– şi LiterNautica (2020).

Un cal într-o mare de lebede

(Editura Nemira, 2018),

primul său roman, a obţinut

premiile pentru debut „ Sofia

Nădejde” şi Observator cultural

și a fost nominalizat la

Festival du Premier Roman

de Chambéry, Franța. Cea

de-a doua carte, Teo de la

16 la 18, a fost nominalizată

la Premiile „Sofia

Nădejde” (2021), la Premiul

Național de Proză „Ziarul

de Iași” (2022) și la Premiile

Observator cultural, categoria

„Proză” (2022). De asemenea,

este nominalizarea

României la Premiul Uniunii

Europene pentru Literatură

2022.

Foto: Ambasada României

în Regatul Belgiei


Destinații turistice

în România pentru

această vară

Odată cu criza globală, industria

de travel s-a schimbat,

dar și modul în care oamenii

se raportează la vacanțele în

străinătate. În ultima perioadă

au apărut însă și în România

oferte interesante în acest domeniu,

multe care urmează

trendurile de afară. În cele ce

urmează vom prezenta câteva

idei de a petrece vacanța în

țară, care ne-au atras atenția

și care merită să fie testate în

2022. Locurile prezentate sunt

doar câteva exemple pentru că

oferta de destinații și cazări

inedite este mult mai cuprinzătoare.

Vacanță într-un sat de

lut unic în România. Dacă

ai rămas mereu cu gândul la

vacanțele petrecute la bunici

și la copilărie, atunci un concediu

în satul Cob poate fi

varianta perfectă pentru tine.

Poziționat în viitorul Geoparc

„Ținutul Buzăului”, regiune

buzoiană plină cu fenomene

naturale unice în Europa:

Vulcanii Noroioși, Țara

Luanei, Așezările Rupestre

Colți-Aluniș-Nucu (Athosul

românesc), mini-satul ecologic

îți oferă cinci căsuțe rustice,

dar utilate modern, cu

12 camere disponibile. Departe

de tot ceea ce înseamnă

traiul urban, proiectul unic în

țara noastră oferă o priveliște

minunată asupra Văii Buzăului,

dar și bunătăți locale,

astfel încât să ai parte de o

experiență cât mai autentică

și plăcută.

Casele sunt construite din

cob, amestec de pământ lutos,

nisip, paie și apă, geamurile

acestora sunt făcute din parbrize,

iar zidurile au în structura

lor sticle şi borcane prin

care pătrunde lumina naturală.

„Casele sunt orientate concentric

pentru a te păstra în

această lume, pentru a te rupe

de realitatea din jur, care te

retranspune în cotidian”, scrie

în prezentarea locului. Aici, o

noapte de cazare într-o cameră

dublă costă 350 lei.

Liniște și pace în tiny houses.

Dacă îți place conceptul de

tiny house și ți-ai dorit mereu

să experimentezi viața într-o

locuință mică, acum ai ocazia,

deoarece acest trend a prins

foarte bine la români și mulți

sunt cei care fie s-au mutat întro

astfel de locuință, fie au cumpărat-o

sau construit-o pentru

ca alții să se poată bucura de

Destinaţii de vacanţă AUGUST

2022 17

ea într-o vacanță.

Spre exemplu, în Vadu

Crișului, județul Bihor, am

găsit două astfel de opțiuni.

Prima este o căsuță poziționată

la marginea unei bălți private

de pescuit, cu terasa deasupra

apei. Pe lângă faptul că vine

complet utilată, căsuța oferă

decorul perfect pentru ca tu

să fii în completă armonie cu

natura, într-un spațiu intim și

cozy.

În același sat, la jumătatea

distanței dintre Oradea și Cluj,

vei mai descoperi un tiny house,

aflat la malul râului Crișului

Repede. Aici vei putea să te relaxezi

și să uiți de griji, unde

mai punem că locuința vine la

pachet și cu jacuzzi de exterior.

Prima costă 210 lei pe noapte,

în timp ce pentru a doua

opțiuni va trebui să plătești 390

lei pe noapte.

Cum să-ți îndeplinești visele

din copilărie și să dormi

în copaci. În Porumbacu de

Sus, un sat mic de unde în zilele

senine poți vedea munții

Făgăraș în toată splendoarea

lor, vei descoperi o cazare

care-ți va împlini una dintre

dorințele copilăriei - a dormi

într-o casă în copac. Porumbacu

Treehouse este poziționată

în plină natură, în mijlocul

unei păduri din localitate,

astfel încât vei avea parte de

multă liniște și relaxare. Casa

este din lemn, cu ferestre din

tavan și până în podea, astfel

încât va fi mereu luminoasă pe

timp de zi.

Chalet-ul oferă un dormitor,

o baie și o chicinetă, întrun

design modern și romantic,

dar și o terasă de unde poți auzi

cele două râuri care trec pe la

această proprietate. Nu-ți va

lipsi nici internetul, dar nici

bicicletele pe care le poți lua

gratuit pentru a admira împrejurările,

cum ar fi Castelul de

Lut Valea Zânelor. Șoseaua

montană Transfăgărășan este

la 14 kilometri de casă, în timp

ce Sibiul este la 36 kilometri

distanță. Căsuța poate găzdui

maximum patru persoane,

iar prețul de închiriere pentru

două nopți este de aproximativ

1400 lei (mic-dejunul este

inclus).

Glamping în mijlocul

munților. Cum îți sună să dormi

sub cerul liber, să te bucuri

de infinitatea de stele, iar apoi

să-ți bei cafeaua de dimineață

înconjurat de verdeață, munți

și aer curat? Alina și Răzvan

sunt tinerii care au inaugurat

primul resort de glamping din

România.

Cei doi au întâlnit acest

concept în călătoriile lor din

Elveția și Italia și și-au dorit

foarte tare să-l lanseze și

la noi în țară - așa a apărut

Ursa Mică Glamping Resort.

Poziționat într-un spațiu idilic,

la o altitudine de 1200 de metri,

așa cum descriu proprietarii,

la granița dintre civilizație

și sălbăticie, supravegheat în

permanență de masivele Piatra

Craiului și Bucegi, resortul

are 12 corturi de lux, dotate cu

cele mai bune condiții.

Fiecare cort măsoară trei

metri înălțime și nu face contact

direct cu solul, deoarece

este amplasat pe o platformă

sigură din lemn. În fiecare

cort sunt sobe și paturi cu saltea

premium din spumă poliuretanică,

iar lenjeriile de pat

sunt confecționate din satin și

bumbac. Plus de asta, materialul

din bumbac special al cortului

permite aerului să circule

fără probleme în interior, unde

te așteaptă un decor rustic și

minimalist, care completează

experiența ta în sălbăticie. Proprietarii

își doresc să ai parte

de o experiență de vis, așa că

fiecare cort în parte poartă numele

unei stele sau galaxii. În

ceea ce privește masa, ei apelează

la producători locali pentru

bunătățile pregătite 100%

natural.

Ursa Mică Glamping Resort

se deschide în fiecare an din

mai și până în octombrie, iar

două nopți de cazare aici, unde

ai incluse în preț mic-dejunul,

prânzul și cina, te va duce la

aproximativ 350 de euro.

O escapadă în prima

stațiune lacustră

din România. În județul

Caraș-Severin, în localitatea

Berzasca, a fost construită

prima stațiune lacustră

din România, pe fonduri

europene, Complex Egreta.

Aici vei găsi 15 căsuțe suspendate

pe piloni deasupra

Dunării, în Parcul Natural

Porţile de Fier.

Obiectivul dezvoltatorilor

a fost acela de a pune în

valoare frumusețea Clisurii

Dunării, iar turiștii să se bucure

de atracțiile superbe din

apropiere ( Cazanele Mari și

Cazanele Mici), cât și de un

sejur înconjurați de apă, unde

toate grijile par să dispară.

Fiecare bungalou are tot ceea

ce-i trebuie pentru ca tu să te

simți cât mai confortabil aici,

cât și o terasă pe malul apei.

Dacă vrei să vizitezi această

zonă, atunci opțiunea asta de

cazare poate fi perfectă pentru

tine.

O cabană rustică în

munții Apuseni. Încheiem

lista noastră cu o cabană rustică,

poziționată într-un sat mic,

Bălnaca, la intrarea în Munții

Apuseni, departe de drumurile

principale, dar accesibilă cu

mașina. Locuința tradițională

este confortabilă și intimă, perfectă

dacă-ți dorești o vacanță

liniștită, în natură, unde modernul

și tradiționalul se îmbină

exemplar.

Cei care deja i-au trecut pragul

au spus că s-au simțit „can

paradis”, în acest loc unde

nu-ți lipsește absolut nimic,

de la soba pe lemne, la internet,

cât și o bucătărie complet

utilată sau leagănul din lemn

și sfoară din curte. Te așteaptă

aici o mini-vacanță magică,

însă trebuie să ai în vedere și

prețul piperat de aproximativ

700-800 lei pe noapte pentru

întreaga locuință.

Text și foto: HotNews


18 AUGUST

2022

Cascadele de pe Iguazú

Ştiaţi că...

Papagalul de mare

Cascada Iguazú, care se

întinde pe 2,7 kilometri între

granița dintre Brazilia și

Argentina, este cel mai mare

sistem de cascadă din lume.

Căderile, dintre care aproximativ

275, variază în înălțime

între 60 de metri și 82 de metri.

Cascada Iguazú are dimensiuni

impresionante, este de aproape

trei ori mai lată decât Cascada

Niagara din America de Nord

și semnificativ mai mare decât

lățimea Cascadei Victoria din

Africa.

Numele cascadei, ca și cel

al râului, este derivat dintr-un

cuvânt guaraní care înseamnă

„apă mare”. Debitul de curgere

a cascadelor poate crește la un

maxim 12.750 de metri cubi

pe secundă în timpul sezonului

ploios, din noiembrie până

în martie. Debitul minim are

loc în sezonul uscat din august

până în octombrie. Rata medie

anuală de debit este de aproxi-

mativ 1.756 de metri cubi pe

secundă.

Primul explorator spaniol

care a vizitat cascadele a fost

Álvar Núñez Cabeza de Vaca

în 1541. În 1897, Edmundo

de Barros, un ofițer de armată

brazilian, a avut în vedere

înființarea unui parc național la

cascada Iguaçu. În urma rectificării

granițelor dintre Brazilia

și Argentina, au fost înființate

două parcuri naționale separate,

câte unul de fiecare țară –

Parcul Național Iguaçu (1939)

în Brazilia și Parcul Național

Iguazú (1934) în Argentina.

Ambele parcuri au fost create

pentru a păstra vegetația,

fauna sălbatică și frumusețea

asociată cu cascadele. În

1984, parcul argentinian a fost

desemnat patrimoniu mondial

UNESCO, iar doi ani mai târziu

parcul brazilian a primit

statutul de patrimoniu mondial.

Zona Iguaçu este deservită de

trei aeroporturi, în Argentina,

Brazilia și Paraguay.

Vegetația regiunii este bogată

și variată, de la semifoioase

la plante tropicale. Plantele

de apă includ o familie

( Podostemaceae) care crește

doar în apa cascadelor și se

găsește pe marginile acestora.

Contrastele sunt, de asemenea,

abundente, cu orhidee care

cresc lângă pini, bambuși lângă

palmieri și mușchi lângă liane

și begonii colorate.

Viața animală este la fel

de variată și abundentă, dar a

fost mult mai puțin studiată.

Iguanele sunt unele dintre cele

mai întâlnite. Printre mamifere

se numără câțiva membri

ai familiei pisicilor (oceloți

și jaguari), căprioare, tapir și

nenumărate animale mai mici.

De asemenea, se găsesc tucani

și păsări din multe alte soiuri.

Peștii includ dorado, mandi și

cascudo.

Papagalul de mare este o

pasăre din familia Alcidae.

Cu înfățișarea sa bondoacă,

papagalul de mare pare să fie

fratele mai mic al pinguinilor.

În realitate însă, nu este rudă

cu aceștia, ci un reprezentant

al unei familii diferite, Alcidae.

Papagalul de mare este cel mai

colorat din Atlanticul de Nord,

cu ciocul în mai multe culori şi

picioare şi labe portocalii. Se

scufundă la 60 de metri adâncime

pentru a găsi bancurile de

peşti care constituie principalul

aliment. Acestea includ ţipari,

capelini, heringi şi sardine care

sunt suplimentate de plancton

în timpul iernii. Când cuibăreşte,

papagalul de mare sapă

un adăpost adânc de peste un

metru în pământ; adăpostul

este adesea căptuşit cu pene şi

material vegetal. Ambii părinţi

clocesc unicul ou şi îngrijesc

puiul, cărând mulţi peştişori

mici, masaţi perpendicular în

cioc, pentru a-l hrăni.

Ca majoritatea alcelor, papagalul

de mare este o specie

foarte sociabilă, clocind în colonii

pe coastele stâncoase şi pe

insulele din larg. Pe sol, papagalii

de mare stau în grupuri,

dar când se hrănesc formează

un fel de „plute” pe mare. Zonele

de hrănire sunt de regulă

la 10 kilometri distanţă de colonie.

În perioada sezonului de

împerechere, ciocul triunghiular

al papagalului de mare este

roşu, galben şi albastru. Aceste

culori se estompează către

sfârşitul verii, când pielea de

pe cioc năpârleşte.

Maica Domnului din Stâncă

Una dintre destinațiile

din sud-estul Europei este

Muntenegru. Este o țară mică

situată în Balcani, cu o coastă

pe Marea Adriatică. A făcut

parte din Iugoslavia până la

căderea și dizolvarea Blocului

comunist în 1992. Astăzi

Muntenegru este o destinație

turistică excelentă care merită

descoperită. De exemplu,

Biserica Maicii Domnului pe

Stânci, în Perast din Golful

Kotor. Merită spus că aceas-

tă insulă este artificială și

are 3.030 de metri pătrați de

suprafață. Totul a început cu o

simplă grămadă de stânci, dar

când în 1452 doi pescari au găsit

o imagine a Fecioarei Maria,

au început construcția unei

mici capele pe acele stânci.

Secolele care au urmat

au cunoscut tumult, război,

atacuri ale piraților și cel

puțin un cutremur devastator,

dar Maica Domnului de

pe Stânci încă mai stă în pi-

cioare. Mica insulă continuă

să crească, deoarece în fiecare

vară, în seara zilei de 22 iulie,

orașul sărbătorește Fašinada,

o procesiune rituală de barje

și bărci care duc mai multe

pietre la Maica Domnului a

Stâncilor. Biserica este decorată

cu 68 de fresce ale

artistului local Tripo Kokolja

(1661-1713) și se mândrește

cu peste 2.500 de votive din

argint – tablete decorate – donate

de localnici.


Când ești în noroi, nu

reinventezi roata, ci îți

construiești șenile

Români în lume AUGUST

2022 19

Mi s-a sugerat să scriu

despre „ce înseamnă plagiat

în mediul universitar

american”, în contextul în

care ministrul Educației din

România vrea să desființeze

CNATDCU, instituția care

se ocupă de plagiate. Proiectul

Legii învățământului

superior îl va elimina prin

reorganizare (sau cum zice

un vechi cântec studențesc

din anii-de-tristă-amintire

„Jana nu e moartă, Jana se

transformă” – pardon, se reorganizează.)

Ce să răspund

la sugestia făcută?

Pe scurt, nu avem

CNATDCU în SUA, dar nici

nu se plagiază teze de doctorat

în pas de defilare. Am

să încerc în continuare să-mi

„dau cu părerea” despre un

subiect imens, căci orice încercare

de a stârpi corupția

dintr-o lovitură (iar plagiatul

nu este decât o mică față

a corupției) este ca și cum

speri să elimini cancerul

generalizat cu „thoughts

and prayers”, cum zicem în

America.

Legea învățământului

creată pe vremea fostului

ministru Daniel Funeriu,

așa cum am înțeles-o eu, a

încercat să elimine impostura

academică, nepotismul

și furtul intelectual, cum

sunt de exemplu copiatul

la examenele de admitere

și plagiatele din tezele de

doctorat. Totuși, eliminatul

plagiatului nu ar fi trebuit

să se limiteze doar la tezele

de doctorat – în fond s-au

plagiat probabil de-a lungul

anilor mult mai multe lucrări

de diplomă, după motto-ul

„ia și tu lucrarea asta de

diplomă și scrie una după

ea.” Soluțiile legii la aceste

belele cronice au fost: pensionarea

la o anumită vârstă,

eliminarea angajărilor copiilor

de ștabi din facultăți

și universități (deși asta nu

cred că s-a reușit vreodată),

camere video la BAC și examenele

de admitere, dar și

CNATDCU pentru a asigura

lipsa minciunii și a furtului

în cazul promovărilor din

universități și a tezelor de

doctorat.

Ce cred că nu s-a înțeles

atunci este că soluțiile din

legea respectivă erau doar de

moment, de avarie maximă,

însă nu puteau fi soluțiile

pe termen lung pentru un

sistem de educație blocat în

incompetență și ineficiență.

A fost o soluție asemănătoare

cu pansamentul pe

care-l primești când mergi

la dentist cu o durere insuportabilă

de la un abces.

Abcesul netratat complet,

doar pansat, nu va face decât

să complice lucrurile.

Pansamentul nu ajută cu

nimic pe termen lung. Astfel,

camerele de luat vederi

la examene nu au corectat

minusurile unui învățământ

liceal unfair și lipsit de viziune

și consistență, la fel

cum CNATDCU nu a rezolvat

neajunsurile unui

învățământ universitar fantezist

și (cam) de carton.

Ambele nu sunt decât soluții

post-mortem, adică de eliminare

a rebuturilor. Soluții

tipice de quality control, dar

nu soluții prin care să crești

calitatea și competitivitatea

a ceea ce produci, respectiv

a educație, în cazul de față.

De aceea, nu este de mirare

că de-a lungul anilor, sistemul

beteag din învățământ

a identificat căi de bypass a

constrângerilor din legea exministrului

Funeriu, inclusiv

a tezelor plagiate. (Țin minte

de situații în care instanța de

judecată a dat câștig plagiatorului,

într-un caz deloc

celebru din Timișoara, trecut

under the radar-ul celor care

scriu în presă doar despre

hoții high profile.)

Revenind la sugestia

primită – așa cum am scris

deja, nu avem CNATDCU

în SUA. Învățământul este o

atribuție a statelor, nu federală,

și este organizat diferit

în fiecare stat. Doctoratele

sunt acordate de universități,

la fel și promovările în

poziții academice. De exemplu,

a fi Associate Professor

with tenure la universitatea

X nu înseamnă că vei fi automat

Associate Professor

cu tenure la universitatea Y.

(Tenure înseamnă angajat

permanent. Inițial ești angajat

fără tenure, adică de

probă, urmând să fii evaluat

după câțiva ani, în general

șase, dacă primești sau

nu postul titular.). Pentru

că fiecare universitate este

diferită și autonomă, își

stabilește propriile criterii de

promovare și de suficiență a

ceea ce înseamnă o teză de

doctorat.

Procesul studiului pentru

doctorat, inclusiv a numărului

de credite din cursuri și

a altor degree requirements,

poate fi extrem de diferit de

la un loc la altul. Dacă iei

în considerare întreaga filosofie

și întregul mod de

organizare și funcționare a

învățământului universitar

american poți concluziona

că este nepractic să creezi

o structura de quality control

precum CNATDCU.

În general, procesele de

quality control americane,

cum sunt acreditările de

programe în inginerie prin

ABET, nu se concentrează

pe evaluarea o utput-ului

procesului de educație (așa

cum face CNATDCU), ci pe

evaluarea robusteții procesului

propriu-zis, adică

a procesului de educație.

Filosofia este complet alta

decât cea de la baza legii

creată sub mandatul ex-ministrului

Funeriu.

Și totuși, așa cum mi s-a

explicat la acea vreme de

cei care lucrau la conceperea

legii, era nevoie imperativă

și imediată de a crea

CNATDCU. Pentru că există

foarte puțină expertiză credibilă

în România și pentru

că plagiatele și doctoratele

de calitate mediocră (cam)

deveniseră normă, soluția

a fost să se concentreze

puținul expertizei care există

într-un singur organism care

să asigure control general,

inclusiv satisfacerea unor

cerințe minime, cum sunt:

un minim de lucrări publicate

în jurnale sau conference

proceedings enumerate pe

o listă. Acesta a fost argumentul

pentru CNATDCU,

și cred că it made a lot of

sense.

Pentru că am fost membru

în primul CNATDCU,

pot spune că nici măcar

acela nu a fost acel quality

control mechanism care ar

fi trebuit să fie, deși mulți

l-au considerat ca fiind the

best among all its future

reincarnations. S-a pierdut

din păcate enorm de mult

timp cu non-problems și alte

trivialități, fără a vedea pădurea

de copaci. Feedbackul

incomod a fost ignorat

încă din secunda unu. Am

înțeles rapid că este imposibil

să ajuți cu ceva semnificativ

de la mii de kilometrii

distanță: conexiunea internet

pur și simplu nu funcționa

atunci când au avut loc

discuțiile importante, mai

ales cele despre principiile

și organizarea CNATDCU.

Am renunțat în timp să mai

particip la ședințe, căci mi

s-au părut unprofessional.

Just a big waste of time (neprofesionist.

Doar o mare

pierdere de timp.)

Ce ne spune însă experiență

mea este că I just was

not a good fit for CNATDCU

(Pur și simplu nu eram potrivit

pentru CNATDCU.)

Cineva care s-ar fi identificat

cu misiunea CNATDCU

de a curăța puroiul, cel puțin

ăla care mustea la suprafață

(precum plagiatele), ar fi

putut face minuni. Dar it is

a full time job (este un job

cu normă întreagă) să impui

la firul ierbii cerințele unui

doctorat onest, inclusiv să le

cerni pe cele care fuseseră

scrise în perioada înainte ca

plagiatul să devină o temă

majoră în societate. Totuși,

chiar și un CNATDCU

olog a reușit în timp să

conștientizeze pe tinerii doctoranzi

că nu poți copy-andpaste

(copiază și lipește)

munca altuia, că asta este

furt, că cineva te va prinde

cu siguranță și că vor exista

consecințe. Și pentru că am

adus vorba de consecințe,

unul dintre motivele pentru

care nu este nevoie de

CNATDCU în America este

că aici consecințele sunt nemiloase.

Plagiatul dovedit înseamnă

automat terminarea

oricărei forme de carieră în

învățământ, nu doar în cel

universitar. Nu există a doua

șansă, la fel cum nu există

justiție care să te spele. Plagiatorul

este un paria izolat

de toți. Este ciumă. Există

și alte diferențe care minimizează

tentația cuiva de

a plagia. Doctoratul este o

cerință doar pentru pozițiile

în universități, deși știu profesori

celebrii, la universități

stelare precum Berkeley,

care nu au doctorate. Nu

există bonus financiar automat

pentru că ai doctorat

(așa cum este în România),

nu este shortcut (scurtătură)

pentru promovare și funcții

râvnite și nu înseamnă prestigiu

social (deși spre deosebire

de România, lumea nu

li se adresează per tu celor

cu doctorat, ci cu dr. ABC).

Așa cum ne explică

o carte care mi-a plăcut,

„ Corruption in America:

from Benjamin Franklin’s

snuff box to Citizens

United”, corupția nu poate fi

niciodată eliminată complet,

doar ținută sub control. Așa

că there is a lot of room for

other opinions (este mult loc

pentru alte opinii.). Însă am

ales titlul la shtick-ul meu

pentru că nu cred că imitarea

(să nu zic plagiatul) altor sisteme

academice este soluția

pentru situația din țară. Am

auzit deseori ideea spusă la

televizor că nu are sens să

reinventezi roata. Oare să fie

chiar așa?

Ce faci când altul este

pe asfalt, iar tu în noroi?

Îi copiezi roata? Ca să te

adâncești și mai tare în noroi

din cauza roții care patinează-n

gol? Poate CNATDCU

nu este the fi nal and best

solution (soluția fi nală și

cea mai bună), dar asta nu

înseamnă că îl elimini prin

reorganizare. Cică pornești

de la ce ai învățat, pentru a

face unul și „mai trainic și

mai frumos”, exact cum ne-a

învățat cântecul „Podul de

piatră”. Vorba lui tata: „omu’

a zburat pe Lună” și acum nu

li se poate veni plagiatelor

de hac? Really, chiar așa să

fi e ?

Autor: Alex Doboli

Articol preluat de la

P ressHub cu acordul acesteia.

PressHub este o rețea

inovatoare și independentă

de presă creată de Freedom

House România, o platformă

de exprimare liberă a

ziariștilor din presa centrală

și locală care aleg să

se pună în serviciul public,

promovând excelența în jurnalism.

Foto: PressHub, medium.

com

Nota Redacției:

Alex Doboli este professor of Electrical and Computer

Engineering la Stony Brook University, The State University

of New York. Și-a luat primul doctorat în 1997, în domeniul

științelor „computer science”, la Universitatea Politehnică

din Timișoara, iar al doilea, în 2000, în ingineria „computer

science”, la Universitea Cincinnati, SUA. A absolvit

Universitatea „ Politehnica” din Timișoara.


20 AUGUST

2022

Ruladă de pui cu ciuperci

și cașcaval

Reţetele Annei

Ciorbă de spanac cu

smântână

Ingrediente:

• 1 buc. piept de pui dezosat

• 300 gr ciuperci proaspete

• 50 gr cașcaval

• 1 ceapă

• 1/2 legătură pătrunjel

• 3 linguri ulei

• sare și piper după gust

• 1/2 linguriță mărar uscat.

Mod de preparare:

Ceapa se curăță, se taie

mărunt și se călește în ulei

până devine ușor aurie. Se

adaugă ciupercile tăiate mă-

Mușchiuleț de porc la

cuptor cu legume

Ingrediente:

• 1 kg mușchiuleț de porc

• 250 gr varză de Bruxelles

• 250 gr morcovi

• 1 lingură zeamă de lămâie

verde

• 25 gr unt

• 20 gr cimbru

• 20 gr rozmarin

• 1 cățel de usturoi

• 1 legătură de leurdă

• 200 ml de ulei de măsline

• 1 lămâie

• sare, piper

Mod de preparare:

Se încălzește cuptorul la

180 de grade. Tăiem bucata

de carne în felii și presarăm

sare și piper.

Topim untul într-o tigaie

și rumenim bucățile de carne

pe toate părțile. Punem carnea

într-o tavă, presărăm deasupra

ierburile aromate și o dăm

la cuptor pentru 15 minute.

Între timp, pregătim garnitura

de legume. Blanșăm (opărim)

varza de Bruxelles, morcovii

tăiați bucăți mai mari, în apă

runt, amestecăm și continuăm

călirea încă 5 minute. Adăugăm

sare, piper după gust,

pătrunjelul tăiat mărunt și

cașcavalul răzuit. Compoziția

formată se lasă să se răcească

complet.

Pieptul de pui se taie în

2 felii, se acoperă cu folie

alimentară și se bate ușor

cu un ciocan de șnițel. Prin

batere îi dăm o formă cât

mai dreptunghiulară. Pe o

folie de aluminiu se precu

sare pentru două minute.

Pentru sos, punem în blender

usturoiul, uleiul de măsline și

frunzele de leurdă și amestecăm

până obținem un sos fin.

Adăugăm sare și piper după

sară mărarul uscat și se

așază pieptul de pui bătut.

Se adaugă compoziția și

se întinde uniform pe toată

suprafața. Se rulează

strâns cu ajutorul foliei de

aluminiu. Ruloul format se

închide la capete, se pune

într-o tavă și se introduce

la cuptor pentru 30 de minute

la 200C. După răcire,

rulada se taie în felii potrivite

și se așază pe un platou

cu verdeață.

gust. Scoatem friptura din

cuptor, o lăsăm 10-15 minute

deoparte și apoi o servim alături

de legume stropite cu zeama

de citrice, felii de lămâie

și sosul verde aromat.

Ingrediente:

• 600 gr spanac

• 2 ouă fierte

• 1 ceapă

• 1 cartof

• 2 morcovi mici

• 1 lingură de ulei

• 100 gr șunculiță

• 100 gr smântână

• piper și sare după gust.

Mod de preparare:

Spălăm spanacul și îndepărtăm

codițele. Punem

uleiul într-o oală, adăugăm

șunculița tăiată cubulețe,

ceapa tăiată mărunt și morcovii

rondele. Amestecăm

și lăsăm pe foc aproximativ

3-4 minute. Adăugăm spanacul

mărunțit și amestecăm

până se înmoaie. Adăugăm

1,5 litri apă fiartă, cartoful

tăiat cubulețe, acoperim

oala și lăsăm la fiert pentru

15 minute. Adăugăm sare și

piper după gust și smântâna.

Amestecăm ușor și închidem

focul. La servire, în fiecare

farfurie de ciorbă adăugăm

½ ou fiert deasupra.

Prăjitură cu

brânză și caise

Ingrediente pentru

aluat:

• 300 gr făină

• 150 gr unt

• 3 linguri zahăr

• 80 ml lapte

• un praf sare

Ingrediente pentru

umplutură:

• 1 kg brânză de vaci

• 3 linguri griș

• 6 ouă

• 200 gr zahăr pudră

• 10 caise

Mod de preparare:

Pregătim mai întâi aluatul.

Punem făina într-un bol

și amestecăm cu sarea, apoi

adăugăm untul moale și tăiat

cubulețe. Amestecăm cu

vârful degetelor și, când a

devenit un amestec nisipos,

turnăm laptele. Se amestecă

și se întinde o foaie cu care

se îmbracă pereții unei tăvi

de copt. Pentru umplutură,

brânza se mixează cu ouăle,

grișul și zahărul. Peste aluat

punem un strat de caise,

curățate de sâmburi și apoi

brânza. Se dă tava la cuptor

pentru 40 de minute.


Corina Simionescu Hudgens

Medic terapeut – Norwich/ Anglia

Temperaturile în creștere,

beneficiile curei helio-marine

și posibilitatea de a petrece

mai mult timp în aer liber

implică (sau cel puțin așa ar

trebui) o schimbare a stilului

alimentar. Dieta de vară

este cea mai bună soluție și

reprezintă o combinație de

alimente cu multiple beneficii.

Efectele dietei de vară

sunt menținerea unei siluete

frumoase, scăderea în greutate

și acumularea de minerale

și vitamine. Respectată ca stil

de viață, dieta de vară este cea

mai bună formulă care te ajută

să faci față căldurilor și să

te menții hidratată. În plus,

reduce celulita și susține o

bronzare frumoasă, uniformă

și de durată.

Vara există o tendință generală

de a mânca mai ușor,

fără că aceasta să fie un efort

major. Fructele și legumele

sunt temelia dietei de vară.

Regula spune că trebuie să

consumăm cel puțin 500 de

grame de legume în fiecare zi,

acest barem fiind foarte ușor

de atins vara. Salatele în orice

combinație, legumele fierte la

abur sau înăbușite sunt baza

dietei de vară. Adaugă la toate

acestea brânzeturi degresate

și puțin sărate, pentru un

aport sănătos de calciu și alte

minerale. Nici cerealele nu ar

trebui să lipsească de la masa

de dimineață.

O mențiune specială merită

roșiile, care sunt foarte

importante pentru dieta de

vară. Poți mânca oricât de

multe, oricând, crude, coapte,

fierte. Roșiile îți aduc cel

mai puternic antioxidant –

licopenul – care luptă împotrivă

îmbătrânirii, combate

problemele cardiovasculare,

previne apariția celulelor

canceroase și scade nivelul

colesterolului și al glicemiei.

Nu în ultimul rând, licopenul

este un mediator al bronzului

frumos. Iar toate astea pentru

foarte puține calorii și

multă apă. Adaugă ardei de

toate culorile și cât mai mulți

castraveți. Dincolo de gustul

plăcut, toate îți aduc vitaminele

A și C. O roșie medie,

de exemplu, este săracă în

carbohidrați, are doar are 30

de calorii și asigură 40% din

vitamina C și 20% din vitamina

A necesare pentru o zi

întreagă.

În ceea ce privește fructele,

cel mai sănătos – atât pentru

tine, cât și pentru binele general

al planetei – este să consumi

fructe de sezon, din producțiile

locale. Începe cu căpșunile,

continuă cu minunatele caise,

cu piersicile, merele de vară,

pepenii, strugurii, perele de

vară. Nu uita cireșele, vișinele

și nucile verzi, dar nici prunele

și corcodușele. Adaugă fructele

Terapia verde AUGUST

2022 21

Fructele și legumele – principalele

ingrediente în dieta de vară

de pădure și ai să mergi în pas

cu vara. Alături de fructe și

legume, dieta de vară conține

lactate (mai ales iaurt) și brânzeturi

proaspete, ouă și pește.

Nu uita de nucile uleioase – cea

mai bună sursa de grăsimi sănătoase,

omega 3 și minerale.

Vara este perioada ideală

în care carnea poate fi redusă

fără nici un fel de probleme

din alimentație, toate celelalte

alimente aducând un aport

suficient de proteine. Renunță

complet la fructele uscate,

la grăsimile animale (unt),

renunță la dulciurile preparate

și bucura-te de gustul proaspăt

al fructelor cu miere, bea apă

și consumă la masa de prânz

supe limpezi de zarzavat sau

supe raw din legume. Bazează-te

pe sucurile proaspete din

legume și fructe, uită de băuturile

dulci carbogazoase.

Gazpacho, cea mai bună supă rece de legume

În zilele călduroase de vară,

nimic nu te hrăneşte mai bine

decât gazpacho, o supă rece de

legume, pe cât de sănătoasă, pe

atât de răcoritoare! Gazpacho

este o supă tradiţională spaniolă,

originală din regiunea

Andaluziei, preparată din legume

crude şi proaspete (roşiile

fiind ingredientul principal) şi

servită rece. Poate fi un fel întâi

savuros în meniul unei zile

călduroase sau poţi să mănânci

gazpacho seara, pe post de cină

uşoară şi răcoritoare. Partea

frumoasă e că gazpacho îţi

permite să porneşti de la reţeta

de bază şi să adaugi şi să combini

diferite alte ingrediente, în

funcţie de preferinţe.

Iată câteva lucruri pe care

trebuie să le ştii pentru a prepara

un gazpacho perfect. În primul

rând, nu e obligatoriu să ai

blender sau robot de bucătărie

pentru a face gazpacho. Poţi

foarte bine să foloseşti metoda

tradiţională, mărunţind bine

legumele cu cuţitul şi ames-

tecându-le în mojarul cu pistil

(sau pur şi simplu într-un vas

mare, cu o lingură de lemn).

E mai rapid şi mai simplu să

apelezi la blender, dar metoda

„manuală” este alegerea mai

bună dacă îţi doreşti ca supa

să fie mai groasă sau să eviţi

spuma şi textura fină pe care

le creează blenderul/robotul de

bucătărie.

Gazpacho tradiţional, andaluzian,

se prepară din roşii

coapte amestecate cu castraveţi,

ardei gras, şalote şi usturoi,

şi este asezonat cu ulei de

măsline, oţet, apă şi sare, după

gust. Multe reţete tradiţionale

includ la ingrediente şi câteva

felii de pâine, veche de o zi,

două. Se amestecă cu legumele

pentru a da o consistenţă mai

groasă supei, deoarece roşiile

şi castraveţii tind să lase multă

zeamă odată transformate în

piure. Dacă vrei să faci supa

mai cremoasă, adaugă mai

mult ulei de măsline; dacă vrei

ca gustul roşiilor să se simtă

mai bine, pune mai mult oţet

– acesta va scoate în evidenţă

aciditatea roşiilor, dând supei o

aromă uşor picantă. Dacă supa

e prea groasă, subţiaz-o cu apă

sau sos de roşii, dar toarnă cu

atenţie, pentru ca supa să nu

devină prea lichidă.

Alte ingrediente care merg

bine la gazpacho sunt chimen,

piper roşu, boia sau piper cayenne

(dar nu folosi prea mult,

deoarece supa rece de legume

trebuie să fie răcoritoare, nu

să te facă să transpiri), migdale

mărunţite și bucăţi de avocado.

Odată preparată supa,

ţine-o la frigider până când

o vei consuma (ideal este să

o ții măcar 2 ore). Nu pune

cuburi de gheaţă în gazpacho!

Se vor topi şi vor dilua aromele,

făcând supa mai puţin

savuroasă. Serveşte gazpacho

cu diferite garnituri, după

preferinţă: mentă, busuioc,

pătrunjel, mărar, măsline, legume

tăiate în cubuleţe mici,

sparanghel, crutoane etc.



Mica publicitate AUGUST

2022 23

Important pentru cititori!

• Vă rugăm să verificaţi textul

anunţului şi numărul de telefon

înainte de a fi trimis spre publicare

redacţiei noastre!

• Publicaţia Occidentul Românesc

nu îşi asumă răspunderea pentru

numerele de telefon greşite

sau conţinutul anunţurilor de la

mica publicitate!

MUNCĂ - OFERTE

Se caută șofer de camion cu

remorcă, în Aranda de Duero

( Burgos), pentru rută națională,

de luni până vineri, sfârșit de săptămână

liber. Mai multe informații

la telefon: 608 48 08 51.

Este nevoie de mecanic în

Aranda de Duero (Burgos), pentru

întreținerea camioanelor și

remorcilor (schimb de ulei și filtre

etc.). De preferat, persoană cu

cunoștințe de bază pentru electricitate

și sudare. Telefon: 608 48

08 51.

Instituție de asistență socială

pentru întreținerea persoanelor în

vârstă din Pola de Siero (Asturias)

are nevoie de personal de îngrijire

medicală, cu normă întreagă sau

jumătate de zi. Detalii la telefon:

985 72 01 00.

Suntem o firmă de construcții

și renovări pentru case și piscine

din Alcalá de Guadaira (Sevilla).

Avem nevoie de zidari, care au

domiciliul în Sevilla sau orașele

din jur. Condiții: experiență,

seriozitate, onestitate, responsabilitate

și dorință de muncă.

De preferat, persoane cu mașină

proprie sau permis de conducere.

Cei interesați pot contacta firma,

via WhatsApp: 697 81 61 45, 611

10 28 57.

Se caută personal administrativ

cu experiență, în Molina de

Segura (Murcia), cu domiciliul în

zonă sau împrejurimi. Contact: via

WhatsApp, 695 66 84 92.

Instituție de asistență socială

pentru întreținerea persoanelor

în vârstă din Valdepeñas

( Ciudad Real) caută ergoterapeut

cu experiență în geriatrie (ramură

a medicinii care se ocupă cu

studiul bolilor bătrâneții), pentru

acoperirea concediilor medicale

pe termen lung, cu posibilitate de

avansare în cadrul companiei. Telefon:

600 80 51 09, 924 25 55 03.

Caut persoană pentru curățenie,

într-un apartament în centrul

Barcelonei. Cei interesați, sunați

doar în timpul orelor de prânz,

inclusiv duminica și de sărbători.

Dacă nu pot să răspund, vă rog să

vă lăsați numele și numărul de telefon

sau să mă sunați mai târziu.

Mulțumiri. Telefon: 934 54 86 26.

Caut persoană cu experiență,

care să facă curățenie în casă, în

Buenavista del Norte (Tenerife), o

zi în fiecare săptămână, timp de 4

ore, dimineața, în orice zi de joi,

vineri, sâmbătă sau duminică. Mai

multe informații la telefon: 630 21

55 98.

Pentru a îngriji corespunzător

o doamnă în vârstă, nedependentă,

în Barcelona, se solicită o persoană

singură, fără obligații, cu

experiență, responsabilă și atentă

(internă/externă). Comunicați

doar prin mesaj scris, via

WhatsApp, în care să menționați

naționalitatea, stare civilă, telefon

etc. Telefon: 641 701 960.

Este nevoie de o internă

care să ajute și să țină companie

unei doamne în vârstă, în

Ibiza ( Baleares). Se oferă cazare,

întreținere și 700€ pe lună. Mai

multe detalii la telefon: 605 428

771.

Caut doamnă serioasă, cu

experiență, care să lucreze cu o

persoană bolnavă de Alzheimer

și să ajute în casă. De preferat, o

persoană care să locuiască în zona

Mairena del Aljarafe (Sevilla). Telefon:

664 300 067, 655 871 441.

Am nevoie de o persoană,

cu mașină proprie, care să o

însoțească pe mama la centrul de

zi Villaviciosa de Odón ( Madrid)

din urbanizarea El Bosque

(distanța 5 km de casă), de luni

până vineri, de la 9:00 la 10:00 și

seara, de la 17:00 la 19:00. Sâmbătă

dimineața de la 9:00 la 13:00.

Salariul pentru jumătate de normă

de convenit + benzină. Telefon:

916 167 403, 671 040 686.

Căutăm internă cu mașină

proprie, în Málaga. Telefon: 626

551 069.

Caut ospătăriță pentru restaurant

în Arganda del Rey. Ioan,

telefon: 600 093 228.

Familie din Vallirana

( Barcelona), caută de urgență persoană

cu experiență pentru servicii

domestice, însoțire la medic, coafor.

Mai multe detalii la telefon:

682 807 420, 931 589 656.

Caut internă, peste 40 de

ani, pentru sfârșit de săptămână,

în Pinto (Madrid). Persoană cu

experiență și referințe, care să cunoască

limba spaniolă, să gătească

bine etc. Detalii la telefon: 605

324 926.

Căutăm internă pentru o casă

în Baños de Mula (Murcia). Familie,

2 adulți și 2 persoane în

vârstă (curățenie, călcat rufe etc.).

Obligatoriu, carnet de conducere

și experiență demonstrabilă.

Oferim 1.200 euro/lună, asigurări

sociale, o lună de vacanță anuală.

Cei interesați, care corespund

cerințelor, pot trimite CV via

WhatsApp, la numărul: 634 516

301sau 634 516 302.

Avem nevoie de internă, în

zona Roche, Conil de la Frontera

(Cádiz). Persoană serioasă, cu

experiență, care să îngrijească

un copil minor, să se ocupe

de curățenie, gătit. Mai multe

informații, la telefon: 650 338

060.

Se caută internă în Málaga,

pentru a îngriji o persoană în vârstă

de 83 de ani; pentru curățenie,

gătit. Sunați la telefon: 622 467

507, obligatoriu doar între orele

17:30 și 21:00.

Am nevoie de o internă pentru

a îngriji o persoană în vârstă,

în Elche (Alicante). Telefon: 639

258 656.

Avem nevoie de o internă (între

40 și 60 de ani), creștină, care

să lucreze într-o casă în Cordoba,

pentru o familie cu copii și animal

de companie. Căutam o persoană

profesionistă, cu experiență, cu

un nivel ridicat de limba spaniolă,

gastronomie, care să aibă răbdare

cu copiii. Esențial, permis de conducere.

Referințe bune, minimum

3 ani în aceeași casă. Telefon: 683

343 902. Nu sunați inutil dacă nu

îndepliniți cerințele!

Este nevoie de o persoană cu

experință, 30 de ore pe săptămână,

de luni până sâmbătă, de la

10:00 la 14:00 și de la 21:00 la

22:00, pentru a îndeplini sarcinile

de însoțire și treburile casnice

pentru un cuplu căsătorit, în

zona San José, Zaragoza. Este

necesară experiență cu pacienții

cu Alzheimer. Sunt necesare documente

în ordine și referințe

demonstrabile. Telefon: 628 996

598.

Caut persoană internă cu

experiență, care să îngrijească

două persoane în vârstă, dintre

care, una cu demență, și să se ocupe

de treburile casnice, în Madrid.

Telefon: 684 029 075.

Avem nevoie de o persoană cu

experiență, serioasă și responsabilă,

disponibilă toată săptămâna,

care să ajute la îngrijirea unei

persoane în vârstă cu mobilitate

redusă, și la curațenie în locuință,

în Salt (Girona). Telefon: 619 680

111.

Am nevoie de ajutor în gospodărie,

după-amiaza, de la ora

16:00 la 20:00, de luni până vineri,

în Tres Cantos (Madrid).

Telefon: 629 155 724.

Am nevoie de internă pentru

îngrijirea unei persoane în vârstă,

în Elche, provincia Alicante. Ce

interesați pot suna la telefon: 639

258 656, pentru mai multe detalii.

Căutăm menajeră pentru o familie

din Madrid, pentru a avea

grijă de 3 copii minori. Se solicită:

experiență în îngrijirea copiilor,

referințe bune. Mai multe

informații la telefon: 670 326 883.

Caut persoană externă pentru

2 ore pe zi, pentru câteva treburi

casnice, în Rivas-Vaciamadrid

(Madrid). Telefon: 608 679 578.

Avem nevoie de o externă, 4

zile pe săptămână, de luni până

vineri, de la orele 10:00 la 14:00,

pentru călcat rufe, curățenie și

gătit, pentru o familie cu 3 adulți,

în Las Rozas de Madrid. Telefon:

615 368 160.

Se solicită internă, până în 40

de ani, pentru a îngriji o persoană

de peste 80 de ani cu demență, din

Madrid. Cerințe: CV, experiență

cu persoanele în vârstă, seriozitate

și responsabilitate. Telefon: 666

669 686 – Susana.

Avem nevoie de internă (30/45

de ani) pentru a lucra într-o vilă cu

3 etaje din Boramar, Benicàssim

(Castellón), pentru o familie cu un

băiețel de 2 ani și jumătate și un

altul care se naște în decembrie.

Persoana trebuie să se ocupe de

treburile casnice și să aibă grijă

de copii. Cerințe: responsabilitate,

experiență în serviciul casnic

în case cu copii mici și referințe

verificabile. Telefon: 628 367 087,

686 313 401.

Se caută urgent internă (nu este

pentru îngrijirea persoanele în vârstă)

în Madrid. Persoana va efectua

toate treburile casnice, inclusiv

gătitul. Este nevoie de experiență

în treburile casnice, persoana să

fie ordonată, curată, responsabilă.

Se solicită referințe și documente

în ordine. Telefon: 646 781 414.

Avem nevoie de o menajeră

(30/45 de ani) cu cunoștințe înalte

de protocol, pentru a lucra într-o

casă din Alicante (San Juan) pentru

o familie cu copii și animale de

companie. Cerințe: documente în

ordine, cazier judiciar, experiență

de peste 2/3 ani cu aceeași familie

și referințe verificabile. Telefon:

628 367 087, 686 313 401.

Sursa: Tablón de anuncios.

MUNCĂ - CERERI

Mă numesc Adrian, am 42

de ani și caut de muncă. Sunt în

Spania de 17 ani. Am lucrat 15

ani ca măcelar (carnicero, pollero,

charcutero) în Madrid și un

an șofer pe camion. Vorbesc și

scriu corect în limba spaniolă.

Momentan, din motive familiale,

mă aflu într-o situație foarte

dificilă. Locuiesc pe stradă, iar

noaptea dorm într-o mașină

abandonată. Pot fi localizat în

Madrid, cartierul Ciudad Lineal,

zona Ascao. Menționez că sunt

apt de orice muncă. 641 305 763

este numărul meu de telefon. Vă

mulțumesc anticipat!

Caut de muncă ca externă în

curățenie, îngrijit copii, persoane

în vârstă. Am experiență și

referințe foarte bune. Disponibilitate

imediată. Telefon: 642

243 214.

VÂNZĂRI

Vând en gros, vin fetească regală

de Drăgășani! Preț: 1,5 euro/l.

Telefon: 0040/ 723 406 401 (Ligia

Stoica).

Particular, vând apartament

decomandat 3 camere, etaj 4/4,

2 balcoane, centrală termică, gresie

toată casa. În rest, nici o altă

îmbunătățire, așa că se poate renova

după bunul plac! Apartamentul

este situat în Brăila, cartierul

Obor, vis-à-vis de Școala nr. 32.

Se vinde urgent! Preț: 40.000

euro. Contact, doar pe WhatsApp:

642 839 252. Rog seriozitate!

MATRIMONIALE

Tânăr 41 ani, din comunitatea

Madrid, caut o femeie cu vârsta

până în 47 de ani, pentru o relație

serioasă. Telefon: 645 79 34 12.

Domn divorțat, 50 de ani, fără

vicii, din provincia Madrid, caut

o doamnă pentru o relație de prietenie.

Mă puteți suna la telefon:

633 32 85 79.

Doamnă, 63 de ani, doresc

să cunosc un bărbat nefumător

și fără obligații. Telefon: 643 84

85 67.

Am 41 de ani, din comunitatea

Madrid, sunt divorțat și doresc sămi

refac viața cu o fată/doamnă

de vârstă apropiată. Telefon: 624

51 85 19.

Tânăr atractiv, cu serviciul

stabil, doresc să cunosc o fată se-

rioasă, până în 35 de ani, pentru

o relație de durată. Telefon: 627

19 27 19.

Tânăr, 46 de ani, din Madrid,

doresc să cunosc o doamnă de

vârstă apropiată. Telefon: 643

675 318.

Tânăr din comunitatea Madrid,

40 ani, 1,75 m, 80 kg, caută tânără

pentru, eventual căsătorie . Telefon:

604 131 520.

Doamnă serioasă, văduvă,

fără obligații, care știe ce vrea

de la viață, doresc să cunosc un

domn serios pentru prietenie (de

moment) fără vicii, cu vârsta între

55-62 de ani, peste 1,77 m, cu

serviciul stabil, din comunitatea

Madrid. Telefon: 642 965 936.

Tânăr atractiv, cu serviciul

stabil, doresc să cunosc o fată serioasă,

până în 35 de ani, pentru

o relație de durată. Telefon: 627

192 719.

Tânăr, 35 de ani, caut o fată

cu vârsta până în 37 de ani, care

dorește familie. Sunt un băiat serios,

muncitor și fără vicii. Sper

să te găsesc! Vorbim mai multe în

particular. Rog multă seriozitate!

Telefon: 643 373 054.

Tânăr simpatic, 1,73 m, comunicativ,

sincer, fără obligații,

aș dori să cunosc o femeie cu

aceleași calități, cu vârsta între

30-37 ani, din Toledo sau Madrid,

pentru o relație de lungă durată,

serioasă. Nu caut aventuri! Dacă

dorești să ne cunoaștem trimitemi

1 sms la telefon: 643 700 383.

Numele meu este Marian și

am 49 de ani. Locuiesc în Spania.

Sunt o persoană singură și caut o

fată de vârstă apropiată pentru

prietenie/relație de lungă durată.

Rog multă seriozitate! Telefon:

643 899 114.

Bărbat de 49 ani, cu serviciu

stabil în Madrid, aș dori să cunosc

o femeie de vârstă apropiată pentru

o relație serioasă. Telefon: 641

746 165.

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com

Prin SMS sau Whatsapp:

643 015 676


Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!