Autoturism 4 2009 .pdf - ACR

TEHNOLOGIA AUTO |NCOTRO? 

S-AU F~CUT, DEJA, PARIURILE 

PE COMBUSTIBILII VIITORULUI ?

S~ FACEM AUTOMOBILELE ECOLOGICE ! 

Publica]ie editat` de 

AUTOMOBIL 

CLUBUL ROMÂN 

- fondat \n anul 1904 - 

Membru al Federa]iei Interna]ionale 

a Automobilului (FIA) 

[i al Alian]ei Interna]ionale 

de Turism (AIT) 

Autoturism 

Anul XLI - Nr. 4 (483) 

Adresa redac]iei: 

{os Colentina nr. 1, Bucure[ti, sect 2, 

O.P. 10 Bucure[ti CP 103 

Telefon/Fax: 021.252.79.23 

Website: www.acr.ro 

Tipar: Grupul de pres` 

[i tipografie: „ROMPRINT“ 

ISSN 1221 - 852 

Revista Autoturism are 54.000 de cititori pe edi]ie 

Pentru membrii ACR, 

revista se difuzeaz` gratuit la domiciliu 

DIRECTOR: 

D.D. RUJAN 

REDAC}IA: 

dr. Ilie GABRA 

ing. Alin DROSU 

ec. Georgiana MOGA 

ec. Lucia GHINJA 

ing. Alex. VASILE 

ing. Florin JUMUGA, 

av. Carmen FÂ NARU 

{erban CIURTIN 

Rodica ZECLER 

ART DIRECTOR: 

Florin ZAGONEANU 

www.acr.ro

PERSPECTIV~ 

OPTIMIST~ 

PENTRU 2010 

|ntotdeauna, finele unui an ca - 

len daristic este trìt cu nostalgie. 

Îns` 2009 face parc` excep]ie în 

dimensiunea sa psihologic`, tr` - 

gând aer în piept cu bucuria c` am 

dep`[it primul an al recesiunii 

mondiale [i, desigur române[ti, 

care, în debutul sù ne-a dat fiori de 

ghea]`. 

În primul rând pentru c` auto mo - 

bilul, acest vehicul al libert`]ii de 

mi[care pe mapamond, era primul 

vizat în c`derea general` de valori 

ale existen]ei cotidiene. Iar în plan 

secund, pentru c` România se situa 

pe o traiectorie descendent`, eco - 

nomic, social, în fructificarea re - 

surselor umane de progres. 

Automobil Clubul Român a str` - 

b`tut, în 2009, cel de-al 106-lea an 

al existen]ei sale. 

Pe traiectoria sa istoric` a tra - 

versat dou` confla gra]ii mondiale, 

nu meroase regimuri dictatoriale [i 

recesiuni economice, precum [i în - 

cercarea de voin]` colectiv` impus` 

de Revolu]ia din decembrie 1989. 

Prezint`, deci, o dimensiune isto - 

ric`, hot`rârea Con fe rin]ei Na]ionale 

a ACR, care a avut loc la începutul 

anului 2009, de a trasa principalii 

piloni de rezisten]` în fa]a crizei care 

amenin]a asocia]ia noastr`, care nu 

beneficiaz` de subven]ii bugetare, 

bazându-se pe propriile resurse 

financiare. 

Suportul lor de sus]inere const` 

în investi]iile de mai multe milioane 

RON realizate, în perioada 2004- 

2008, alocate pentru modernizarea 

bazei tehnico-materiale, a întregii 

logistici de asisten]` rutier` des - 

autoturism 

tinat` membrilor ACR [i ai cluburilor 

partenere din strìn`tate, a bazei tu - 

ristice, pentru utilizarea mai efi cien - 

t` a loca]iilor ACR din teritoriu, 

amplificarea [i eficientizarea siste - 

mului de lucru cu partenerii ACR pe 

diferite domenii etc. 

Este demn de remarcat, la sfâr[it 

de an 2009, c` ACR [i-a achitat în 

în tregime toate obliga]iile fa]` de 

bugetul de stat, c` ACR [i-a res - 

pectat, la parametrii superiori, toate 

pachetele de servicii, avantaje [i 

facilit`]i cu care s-a angajat, în 2009, 

fa]` de membrii asocia]iei. 

Anul 2009 a marcat o evolu]ie 

pozitiv` în îmbu n`t`]irea rapor - 

turilor de colaborare, reciproc be - 

nefic`, cu toate cluburile auto mo - 

bilistice din cadrul Fede ra]iei Inter - 

na]ionale a Automobilului, ca orga - 

niza]ie mondial` la care ACR a 

aderat înc` în urm` cu 106 ani, 

adic` de la înfiin]area acesteia, orga - 

niza]ie care se bucur` de acreditare 

pe lâng` ONU [i, mai recent, Uni - 

unea European`. 

Serviciile oferite, reciproc, mem - 

brilor cluburilor na]ionale, au fost de 

bun augur în anul 2009, diminuând 

considerabil consecin]ele recesiunii 

mondiale asupra asocia]iei noastre. 

Anul 2010 se prefigureaz` sub 

auspicii optimiste pentru Automobil 

Clubul Român. Este de remarcat c` 

toate pachetele de servicii specifice 

oferite de-a lungul anilor membrilor 

ACR vor fi onorate în între gime. 

În anul 2010 se va asigura, în 

toate filialele jude ]ene, realizarea in - 

spec]iilor tehnice periodice, atât în 

sta]ii ACR proprii, cât [i în sistem 

editorial 

„PARTENER ACR”; asisten]a rutier` 

va beneficia de servicii non-stop, 

prin logistica ACR [i a unui num`r 

optim de parteneri performan]i; 

{coala de [oferi a Automobil Clu - 

bului Român î[i va perfec]iona pro - 

gramul prin activit`]i noi pe linia 

conducerii preventive [i ecologice; 

se va im ple menta un nou sistem de 

promovare a turismului pe plan 

intern [i interna]ional, inclusiv în 

bazele turistice proprii ale ACR; 

membrii asocia]iei vor avea la 

dispo zi]ie o banc` de date [i 

informa]ii cuprinzând un diapazon 

foarte larg în domeniul automo bilis - 

mului, infrastructurii rutiere [i le - 

gisla]iei în materie. 

În prim`vara anului 2010 va fi 

lansat`, în Ro mâ nia, sub auspiciile 

FIA [i în coordonarea ACR, Cam - 

pania Mondial` „S~ FACEM AUTO - 

MOBILELE ECOLOGICE”, direc]ie în 

care s-a edificat deja un ca dru par te - 

nerial în sistemul organiza]iilor 

guver namentale [i al Societ`]ii Civile 

din ]ara noastr`. 

Este o onoare pentru mine, cu 

prilejul Noului An 2010, s` adresez 

membrilor ACR, tuturor automo bi - 

li[tilor, cele mai sincere ur`ri de 

bine, de fericire [i s` n`tate, de noi 

împliniri [i satisfac]ii depline în 

munc` [i în via]`, de c`l`torii în 

siguran]` pe cìle rutiere din ]ar` [i 

strìn`tate. 

La mul]i ani! 

Constantin NICULESCU 

PRE{EDINTE 

3

4 

actualitatea auto 

JEAN TODT 

NOUL 

PRE{EDINTE 

AL FIA 

Congresul anual al Federa]iei Inter - 

na]io nale a Automobilului, desf`[urat în 

luna octombrie a acestui an, a adunat la 

Paris un num`r record de delega]i ai tu - 

turor cluburilor automobilistice membre 

FIA, sosi]i în capitala Fran]ei pentru a 

alege, pentru un mandat de 4 ani, noul 

Pre [edinte al forului mondial al auto - 

mobilismului. 

Pentru prima dat` în ultimii 16 ani, pentru cea mai 

înalt` func]ie din FIA au concurat dou` personalit`]i 

proeminente ale sportului auto interna]ional: Jean Todt, 

pân` de curând manager al celei mai renumite echipe 

NOU: 

“AUTOTURISM” ON-LINE! 

Datorit` dezvolt`rii spectaculoase a Inter ne - 

tului [i a fluen]ei tot mai evidente a cititorilor 

spre acest univers informa]ional modern, in - 

clusiv ca urmare a evolu]iei tot mai accentuate 

a sistemului de comunicare în cadrul Auto mo - 

bil Clubului Român, [i ca urmare a solicit`rii 

unui num`r important de membri ACR, 

începând cu anul 2010 Revista AUTOTURISM 

de Formula 1 – Scuderia Ferrari, [i Ari 

Vatanen, fost Campion Mondial de 

raliuri, pilot de trei ori câ[tig`tor al 

Raliului Paris – Dakar, [i fost Membru al 

Parlamentului Euro pean. 

Alegerea Pre[edintelui FIA a avut loc în 

cadrul Adun`rii Generale Anuale, prin 

vot secret, supravegheat de un delegat 

al Ministerului de Justi]ie din Fran]a. 

Ca urmare a votului, Jean Todt a devenit Pre[edintele 

FIA, primind din partea delega]ilor o majoritate co - 

vâr[itoare de 135 de voturi prin compara]ie cu Ari 

Vatanen, co ntra can didatul sù, cu numai 

49 de vo turi valabil exprimate. 

În cuvântul sù de mul]umire pentru 

mandatul preziden]ial câ[tigat, Jean To dt 

a ar`tat c` printre priorit`]ile sale se 

num`r` dezvoltarea rela]iilor între clu - 

burile FIA, precum [i ac]iuni concrete de 

îmbun`t`]ire în continuare a siguran]ei 

rutiere [i a sportului automobilistic. 

Delega]ia Automobil Clubului Român, 

participant` la acest Congres istoric al 

FIA, a fost condus` de domnul Con - 

stantin NICULESCU, pre[edintele aso - 

cia]iei noastre. 

Dup` cum se [tie, Automobil Clubul 

Român este membru al Federa]iei Inter - 

na]ionale înc` de la înfiin]area acestei 

organiza]ii mondiale, în anul 1904. 

Georgiana MOGA n 

va apare on-line, pe site-ul nostru www.acr.ro 

[i va putea fi accesat` gratuit. 

Dup` un debut reu[it on-line, demarat în 

anul 2008, Revista „Autoturism”, va apare în 

2010 cu un profil mai bine conturat, axat în 

principal pe via]a de asocia]ie, activit`]ile de 

sport, turism, de prezentare a serviciilor, 

avantajelor [i facilit`]ilor oferite membrilor 

ACR, în desf`[urarea lor teritorial`. 

S` ur`m noului format [i con]inutului înnoit 

al revistei „La mul]i ani !” 

A.C.R.

Automobil Clubul Român a primit, 

din partea Prim`riei Municipiului 

Bucure[ti, o scrisoare prin care aceasta 

[i-a exprimat acordul de principiu în 

vederea demar`rii procedurilor de 

înscriere în Calendarul In terna]ional FIA 

a unei competi]ii automobilistice inter - 

na]ionale de anvergur`, organizat` la 

Bucure[ti. 

Municipalitatea [i-a ar`tat deschi - 

derea privind orga nizarea unei astfel de 

competi]ii, precizând c` a de marat 

„procedurile legale în vederea desem - 

n`rii unui organizator al eveni - 

mentului“. 

În primele zece luni ale acestui 

an, Ford a vândut aproape 

1.250.000 vehicule pe cele 19 pie - 

]e princi pale unde este pre zent. 

Conform calculelor poprii, de[i 

sc` derea industrial` \n aceast` pe - 

rioad` a fost de 9,7%, totu[i pe 

cele 51 de pie]e pe care compania 

Ford Europe este prezent` au fost 

\nregistrate vânz`ri în cre[tere cu 

peste 12,2% fa]` de 2008. 

R`spunzând unei întreb`ri punc - 

tuale Ingvar Sviggum, vice pre[e din - 

tele Ford pentru Marketing, Vânz`ri 

[i Service, a precizat într-o tele con - 

ferin]` de pres` c` nu [tie când va 

fi atins punctul maxim al crizei în 

România, îns` pia]a auto autohton` 

ar putea fi ajutat` de ]`rile care 

deja au trecut pe cre[ tere. 

„Nu [tim dac` \n România a fost 

atins punctul maxim al crizei 

economice sau dac` acesta va veni 

\n curând. Totu[i, România se afl` 

aproape de Germania, ]ara \n care 

s-a trecut deja pe cre[tere, iar acest 

lucru \i poate fi 

favorabil“, a ad` - 

ugat Sviggum. 

Cu ocazia Sa lo - 

nului de la Frank - 

furt, dl. Ing var Sti - 

g gum de clara c` 

este po sibil ca în 

2010 divizia de 

finan ]are a com - 

paniei s` fie in - 

tro dus` pe pia]a 

din Ro mânia. În 

pre zent nu s-a 

luat înc` nicio de - 

cizie în acest sens 

la ni velul Ford Eu - 

rope. Deo cam - 


PRIM~RIA GENERAL~ A CAPITALEI 

SUS}INE CIRCUITUL AUTO DIN BUCURE{TI 

Automobil Clubul Român î[i exprim` speran]a c` 

una dintre cele mai spectaculoase competi]ii 

interna]ionale auto, desf`[urat` la Bucure[ti – etap` în 

Campionatul Mondial FIA GT – se va reîntoarce în 

Capital` [i va bucura astfel din nou iubitorii sportului 

pe patru ro]i din ]ara noastr`, cu un spectacol de 

excep]ie, a[a cum au fost [i edi]iile desf`[urate în anii 

2007[i 2008. 

PERSPECTIVE FORD ÎN ROMÂNIA 

dat`, „Impor ta torul este respon - 

sabil pentru vânz`rile din România, 

iar noi lucr`m foarte strâns cu 

acesta”, a mai spus Sviggum. 

5

6 


PROTOCOL DE ASISTEN}~ MULTIPL~ ACR-UAB 

În ultimii ani, îndeosebi dup` aderarea României [i 

Bulgariei la Uniunea European`, se înregistreaz` o am - 

plificare considerabil` a schimbului de turi[ti între cele 

dou` ]`ri vecine, inclusiv preferin]ele românilor pentru 

vacan]e în Grecia. 

Pe baza hot`rârii Comitetului Executiv al Automobil 

Clubului Român, în ziua 11 decembrie 2009 s-au pus 

bazele unui protocol între Filiala Interjude]ean` ACR 

Giurgiu-Teleorman [i su cursala zonal` Ruse a clubului 

automobilistic bulgar (UAB). 

Protocolul are în vedere asigurarea asiten]ei rutiere 

non-stop pentru membrii ACR care se deplaseaz` în 

interes turistic sau de business în Bulgaria sau 

tranzitarea spre Grecia; [i, deopotriv`, servicii similare 

garantate prin Filialele ACR din România pentru turi[tii 

din Bulgaria care c`l`toresc sub auspiciile UAB; 

membrii ACR vor putea opta pentru repara]ii [i opera]ii 

de între]inere curent` a automobilelor proprii în unit`]i 

RALIUL PRIETENIEI 

DOBRICH - BR~ILA 

LA A 25-A EDI}IE 

Tradi]ia continu` în automo bi lis mul brìlean ca [i cu ve cinii 

lor de la Dobrich. 

Înfruntând situa]iile eco no mice specific crizei prin care trec 

[i sponsorii tradi]io nali ai acestei com peti]ii auto de mare 

frumuse]e [i pe renitate, iat` c` mi[carea auto mo bi listic` din 

cele dou` ora[e est-bal canice, a mai scris o pagin` în aceas t` 

toamn` automobilistic` a anului: a 25-a edi]ie atradi]ionalului 

Raliul al Prieteniei Dobrich-Brìla, Edi]ia 2009. 

Desf`[urat pe durata a dou` zile, (fa]` de cele 4 zile de 

alt`dat`, dato rit` problemelor financiare resim]ite de 

ambele p`r]i organizatoare), raliul s-a desf`[urat pe un 

traseu de 272 km, cu 9 probe speciale diferite. 

Competi]ia a fost urm`rit` [i la edi]ia jubiliar` de acela[i 

interes [i pasiu ne, de acela[i entuziasm ce dì nuie de peste 

35 de ani. 

Cei 17 concuren]i prezen]i la start, au str`b`tut di stan ]a 

dintre cele dou` ora[e, traversând Dobrogea [i mun]ii 

acesteia pe o vreme ce a ]inut cu participan]ii. 

La aceast` edi]ie startul s-a dat din Dobrich, acolo fiind 

desf` [urate [i pri mele patru probe speciale de urm` rire [i 

slalom paralel, foarte gustate de public. 

Clasamentul special al concursu lui [i clasamentul echi pelor 

Priete niei (echipaje mixte româno-bulga re) arat` astfel: 

l R`zvan Popa - Lucian Popa - (Tico SX) 

l Nicolai Kortelov - Nasco Tonev - (Opel Corsa) 876 p. 

l St`nil` Aurel - Mihìl` Emilia - (Hyundai Getz) 

l Goshu Dimitrov - Svetlin Spassov - (Vaz 21011) 911 p. 

l Mihai Nicolae - Valentin Nem]anu - (Opel Astra) 

l Neven Gheorghiev - Niculina Todorov - (Mitsubishi Colt) 993 p 

service agreate de UAB, având în vedere avantajele 

unor costuri mai mici la piesele auto [i acordarea unor 

discounturi semnificative la manoper`; oferirea de 

pachete turistice la pre]uri reciproc-avantajoase în 

loca]ii turistice din România [i respectiv Bulgaria; 

implementarea de activit`]i sportive în organizarea 

Filialei ACR Giurgiu [i sucursalei zonale Ruse. 

Un avantaj deosebit se profileaz` pentru cet`]enii 

ro mâni [i bulgari, membri ai cluburilor noastre, care au 

în matriculate autoturismele în Bulgaria, în cazul 

cet`]enilor români [i, în România în cazul cet`]enilor 

bulgari, potrivit unor facilit`]i în plata asigur`rilor auto 

[i efectuarea inspec]iilor tehnice periodice. 

Protocolul între Filiala ACR Giurgiu [i sucursala Ruse 

UAB urmeaz` s` intre în viguare începând cu luna 

ianuarie 2010. 

TAX~ 

DE DRUM 

SAU 

DE POLUARE? 

Redac]ia n 

A[a cum s-a anun]at deja oficial, pentru a se 

alinia la cerin]ele UE, începând cu prima zi a 

anului viitor, în AUSTRIA taxa de drum pentru 

autovehiculele cu masa maxim` autorizat` de 

peste 3.5t, se calculeaz` în func]ie de clasele de 

emisii “Euro”. 

Astfel, vehiculele din categoria cu clasele de 

emisii Euro EEV [i Euro VI, categoria de taxare A, 

vor achita o tax` rutier` redus` cu 10% fa]` de 

taxa de baz` aplicat` pân` în prezent. 

Vehiculele cu clasele de emisii Euro IV si V, 

categoria de taxare B, vor achita o tax` rutier` 

redus` cu 4%, iar cele din clasele de emisii 

NON EURO, pân` la Euro III, vor achita o tax` 

sporit` cu 10%. 

Simplu [i eficient, aruncând în ridicol tot felul 

de „prevederi” alambicate, n`scocite de fostele 

guverne din anii 2008-2009, dar [i de actualul 

guvern!

AGRESIUNEA FONIC~ 

ASALTEAZ~ METROPOLA? 

Din cauza zgomotelor, bucure[tenii au devenit cei mai obosi]i locuitori ai ]`rii. 

Ei sunt stresa]i de un nivel al intensit`]ii sonore, în mediul urban, de aproape dou` 

ori mai ridicat decât limita de 50 de decibeli (dB) impus` de UE ! 

Sursele principale de poluare fonic` pe timpul zilei sunt traficul intens, claxonatul 

[i vacarmul generalizat în zonele industriale prost amplasate, din pricina dezvolt`rilor 

imobiliare. {i cum nici noaptea condi]iile de odihn` nu sunt mai bune, din cauza 

lucr`rilor de reabilitare (…periodice) a str`zilor [i a unor [antiere pe care se lucreaz` 

non-stop sau a alarmelor de pe autovehiculele utilitare, iat` una din cauzele 

principale pentru care bucure[tenii trìesc cu aproape opt ani mai pu]in decât restul 

românilor. 

În România, dar cu predi lec - 

]ie în Bucure[ti, claxonatul a 

ajuns o form` de dependen]`. 

Se claxoneaz` dup` femeile 

de pe trotuar sau care trec pe 

zebr`, se claxoneaz` în draci la 

întoar cearea de la un meci, se 

claxoneaz` la nunt`, sau la în - 

mormântare… 

Nu [tim dac` mai exist` 

vreun ora[ în lume unde claxo - 

natul s` fi devenit o mod`. 

Ca [i alarmele auto care 

tero rizeaz` cartierele bucure[ - 

tene exact când ]i-e somnul 

mai dulce, o „teroare” perma - 

nent` te umple de decibeli 

pân` în vârful unghiilor, indi - 

ferent c` e[ti pe strad` sau în 

cas`. 

Ca [i cum n-ar fi de ajuns 

zgo motul pe care îl produc 

motoarele, [oferul de profesie 

pare „atras” de pl`cerea g` - 

l`giei generalizate. 

Cu sirenele pornite la maxi - 

mum, traver seaz` Bucure[tiul 

nu doar „salv`rile”, nu doar 

„pom pie rii”, nu doar ma[inile 

Poli]iei sau ale Jandarmeriei, 

dar [i tot felul de firme de 

„securitate” ori persoane parti - 

culare, îndr` gostite de propriul 

claxon-alarm`, cu care dore[te 

s`-[i mar - 

cheze 

prezen]a în trafic. Printre cele 

mai dese conse cin]e ale 

expunerii îndelungate la un 

zgomot de peste 50 dB se 

remarc` trauma sonor`, care 

poate duce la sl`birea au zului 

[i la apari]ia zgomotelor în 

urechi. 

Aceste efecte sunt ire - 

versibile [i pot conduce chiar la 

pierderea total` a capacit`]ii 

auditive. 

Claxonatul a încetat de mult 

s` mai fie o form` de aten ]io - 

nare scurt` [i discret`. 

Româ na[ul pe patru ro]i a 

ajuns s`-[i exprime prin claxon 

toate trìrile: de la extaz, la mâ - 

nie, sau cu dispre] superior fa]` 

de cei din jur, atunci când se 

de plaseaz` oficial. Se ener - 

veaz` c` cel din fa]a sa merge 

prea prudent, ca atare „mo lâul” 

trebuie tratat cu o emisie so - 

nor` care exprim`, deopo triv`, 

sup`rare [i dispre]. Se simte 

„jignit” [i pentru c` pie tonii 

îndr`znesc s` folo seasc` zebra 

taman când el a prins vitez`. [i 

atunci se con sider` îndrept`]it 

s` le… gù reasc` timpanele [i 

s` le franjureze nervii. 

Din punctul de vedere al 

zgo motului, suntem un ora[ 

„european”. Îns` ceea ce face 

„di feren]a” este lipsa spa ]iilor 

verzi în care este mai 

lini[te. L`rgirea acestor 

spa]ii va îm bun`t`]i 

via]a bu cure[te ni - 

lor. Pân` atunci, 

bu cure[ tenii vor 

fi ne voi]i s` tr` - 

iasc` în conti - 

nuare în tr-un 

ora[ ca re le pu - 

ne în pericol 

s` n` tatea lor 

fizic` [i psihic`. 

Nivelul de - 

cibelilor (dB) în 

prin cipalele 

zone de interes 

public din Capi - 

tal`: Bulevardul Ma - 

gheru - 81 dB; Zonele 

B` neasa [i Otopeni 

pes te 80 dB; Bulevardul 

Ghencea - 80dB; Bulevardul 

Unirii - 75 dB; {os. Mihai Bravu 

- 75 dB; Spitalul Uni versitar - 

75 dB; Parcul Ci[migiu - 65 dB; 

Spitalul Co lentina - 60 dB. 

Exist` diferite tipologii de 

“claxonagii”. Începând cu fu - 

dulul care d` ture prin cartier 

cu ma[ina recent achizi]ionat` 

[i vrea s` se fac` v`zut nu doar 

de nevast`, ci [i s` fie admirat 

prin semnale sonore, lungi sau 

scurte, sco]ându-[i vecinii la 

geamuri [i în balcoane! Ur mea - 

z` [oferul protestatar, cel care- 

[i g`se[te locul ocupat în fa]a 

blocului [i atunci ]ine ap` sat 

podul palmei pe claxon pentru 

a-l scoate din „bârlog” pe ne - 

mernicul care a îndr`znit s`-i 

ocupe vremelnic locul. 

Nici îndr`gostitul care-[i 

anun]` sosirea în fa]a locuin]ei 

iubitei, nu-i mai… lini[tit. Emite 

sem nale scurte, dar insistente, 

îi scoate pe ceilal]i vecini la 

ferestre, dar mândra nu-i apa - 

re… Ce m` sup`r` în egal` 

m`sur` este c` respectivii nici 

prin gând nu le trece c` ar pu - 

tea s` deranjeze, s` sperie sau 

s` trezeasc` pe cineva. 

La stop, dac` n-ai plecat în - 

tr-o frac]iune de secund` la 

apa ri]ia culorii verzi, to]i cei din 

spate claxo neaz` spontan. 

De ambuteiaje nici nu me - 

rit` s` mai amintim, pentru c` 

într-o atare împre ju rare se pro - 

duce o isterie în mas`. Func]io - 

narii sar de la bi rouri s` vad` ca - 

rambolul, elevii sunt con tur ba]i 

în orele de clas`, iar bol navilor 

din spitale trebuie s` li se mai 

admi nis treze în plus câ te un 

calmant, pentru a suporta [ocul 

sonor. 

Când eram mai tinerel(…), 

parc`-mi amintesc c`, cel pu]in 

în dreptul amintitelor loca]ii, 

existau semne distincte, care 

interziceau claxonatul. Ba chiar 

[i la intrarea în localit`]i erau 

plan tate panouri vizibile, in - 

scrip ]ionate cu „În ora[ul Bu cu - 

re[ti, claxonatul este in terzis”. 

S` le fi luat vântul? S` le fi 

smuls [oferii? S` se fi dat vreo 

lege în acest sens, de care noi 

n-avem habar? 

S` fie toat` aceast` bram bu - 

real` sonor` un semn al ci - 

viliza]iei? 

Sau e vorba doar ne ne p` - 

sare [i nesim]ire, de prea mult` 

democra]ie, care ne d` dreptul 

s` ne agres`m semenii! 

A]i mai v`zut politi[ti sanc - 

]io nând un [ofer care polueaz` 

fonic ora[ul în care trì]i? 

M` întreb ce s-ar întâmpla 

dac`, printr-o minune, nici un 

po se sor de bolid performant 

sau ra bl` de-acum zece ani nar 

mai ap`sa pe claxon ? 

Probabil c` lini[tea instalat` 

brusc ne-ar „conturba” rit - 

murile anormale ale trepida]iei 

existente, pe care o trìm 

cotidian. 

(E.M.) 

7

8 

siguran]a 

S-au împlinit, în aceasta 

var`, 60 de ani de la 

implementarea Centurii de 

siguran]` în doua puncte 

si 50 de ani de la 

introducerea în dotarea de 

serie a revolu]ionarei 

Centuri de siguran]` în 3 

puncte! Pentru majoritatea 

[oferilor, utilizarea 

acesteia face parte din 

ritualul de începere a unei 

c`l`torii. Asta ne face s` 

uit`m poten]ialul ei 

salvator, despre care 

cluburile auto na]ionale 

afiliate la FIA, inclusiv ACR, 

au desf`[urat, în urm` cu 

trei ani, o sus]inut` 

Campanie Mondial` 

dedicat` înt`ririi 

securit`]ii rutiere! 

rutier` 

UN MILION DE VIE}I AU FOST 

SALVATE ! 

Respectând istoria, primele centuri 

de siguran]` în dou` puncte se 

foloseau pe cont propriu de c`tre 

pilo]ii de curse din SUA înc` din 

perioada anilor 1930. Atunci medicii 

de urgen]` de pe circuitele de vitez` 

[i-au dat seama de poten]ialul 

salvator real al centurii de 

siguran]`, mul]i confec]io - 

nându-[i singuri, pentru 

ma[inile proprii, astfel de 

centuri. 

În anul 1949, American 

Nash a fost primul con - 

structor care [i-a dotat 

modelele sale cu centuri în 

dou` puncte. Dar un in - 

teres anume pentru ase - 

menea dot`ri nu a mai 

existat. De asemenea, în 

1955, Ford [i Chrysler o - 

fereau ca op]ionale centuri 

de siguranta în dou` punc - 

te, începând cu produc]ia 

din anul 1956. Oficial îns`, 

interesul nu a fost mate - 

rializat, chiar dac` acestei 

idei se al`turase [i gigantul pe 

atunci, falimentar azi, concern Ge - 

neral Motors. 

Abia în 1958, inginerul Nils Bohlin 

a fost adus la Volvo de c`tre pre - 

[edintele companiei din acele tim - 

puri, Gunnar Engellau, [i l-a numit

[eful Departamentului pentru dez - 

vol tarea siguran]ei ma[inilor Volvo. 

Acesta a în]eles c` promo varea 

securit`]ii ma[inilor este un punct 

forte [i a facut intocmai acest lucru, 

care oricum se plia pe reputatia 

Volvo de pana atunci. Conform unor 

statistici, peste un milion de oameni 

supravie]uiesc în prezent datorita 

faptului ca viata le-a fost salvata, in 

ultimii 50 de ani, de inven]ia genial` 

a suedezului Nils Bohlin [i a firmei 

Volvo, inventatorii centurii de sigu - 

ran]` în trei puncte. 

Rezultatele sunt excep]ionale [i 

astazi, de[i aproape to]i produc`torii 

auto ofer` ma[ini cu numeroase alte 

elemente de siguran]` suplimentare. 

În 1958 a fost îns` patentat` revolu - 

]ionara centur` cu fixare în trei 

puncte, iar în 1959 Volvo Amazon [i 

Volvo PV 544 au fost primele ma[ini 

care au fost echipate cu astfel de 

sisteme de re]inere. 

Au trecut aproape zece ani pân` 

ce Volvo a convins cump`r`torii de 

ma[ini c` este necesar` montarea 

de centuri de siguran]` [i pentru 

locurile din spate, de[i constructorul 

avea resursele tehnice necesare s` 

le introduc` simultan 

cu cele pentru locurile 

din fa]`. A[a se face c` 

primele ma[ini dotate 

cu centuri de siguran]` 

[i în spate au fost pro - 

duse începând cu 

1967! De[i pentru 

con structori intro duce - 

rea centurii de sigu - 

ran ]` cu prinderea în 

trei puncte devenise 

obligatore la automo - 

bilele vândute în toate 

statele europene [i 

SUA, m`surile sanc]io - 

natorii pentru cei care 

nu le purtau au fost 

introduse treptat în 

legisla]ia Comunit`]ii 

Europene abia din 

anul 1972. 

Cu aceea[i iner]ie 

au fost acceptate [i introduse în re - 

gim obligatoriu cen turile de siguran - 

]` pentru pasagerii transporta]i pe 

locurile din spate. Sunt destui [i azi 

cei care nu cred c` în cazul unui 

accident, pasagerii din spate sunt 

arunca]i spre locurile din fa]` cu o 

for]` cuprins` între 3 [i 5 

tone, punând în peri col nu 

doar via]a lor, ci [i pe cea a 

ocupan]ilor locurilor din 

fa]`. Pentru cei intere sa]i de 

istoria evolu]iei a cestor 

centuri de siguran]`, 

prezent`m, în continuare, 

Cronologia unei inven]ii 

revolu]io nare: 

1959: Introducerea cen - 

turii în trei puncte, o in ven - 

]ie Volvo; 

1967: Introducerea cen - 

turilor de siguran]` pentru 

locurile din spate în dotarea 

standard a ma[inilor; 

1969: Introducerea centurilor cu 

rol` [i bil` pentru blocare, pentru 

locurile din fa]`; 

1972: Centuri cu prindere în trei 

puncte pentru locurile din spate; 

1987: Introducerea pretensiona - 

toa relor mecanice pentru centurile 

din fa]`; 

1993: Introducerea sistemului 

autoblocant pentru toate centurile 

din autoturisme ; 

1996: Limitatoare de efort pentru 


1999: Limitatoare de efort în 

centurile pentru bazin, pentru 


2003: Introducerea avertizoarelor 

pentru toate centurile din ma[in`; 

2003: Limitatoare de efort 

adaptive pentru locurile din fa]`; 

2006: Campania Mondial` FIA 

„Gândi]i înainte de a conduce!”. 

Centrala de Alarm` [i Informa]ii a ACR v` recomand` ca, atunci 

când se întâmpl` s` fi]i în dificultate auto, indiferent în ce loc al 

Europei, s` su na]i, pentru orice problem`, la Dis peceratul de 

monitorizare. 

Condi]ia este doar s` ave]i Carnetul de membru al ACR asupra dv., 

care este cea mai bun` asigurare în str` in`tate. Prin intermediul 

Centralei ACR din ]ar` pute]i solicita [i primi în limba matern` tot 

sprijinul de care ave]i nevoie, solicitându-se sprijinul auto cluburilor 

din ]ara respectiv`, partenere ale ACR în cadrul FIA [i AIT. 

9

10 

momentul 

OFERTA 

DEALERILOR 

AUTO, 

O MOMEAL~? 

Criza economic` mondial` a fost de - 

clan[at` anul trecut în SUA, începând cu 

domeniul financiar [i imobiliar. 

Dar, parc` cea mai lovit` a fost activitatea 

industriei auto. Nimeni nu î[i închipuia c` 

un gigant precum General Motors s` dea 

faliment, sau legendara companie Ford s` 

fie salvat` cu greu, doar printr-un uria[ 

sprijin acordat de guvernul american. 

Cutremurul s-a propagat apoi în întreaga 

industrie auto a Planetei, ducând la dispa - 

ri]ia a milioane de locuri de munc`. 

Cu greu, chiar guvernele ]`rilor cu o 

puter nic` industrie auto au reu[it s` men - 

]in`, cât de cât, în via]` produc`tori celebri 

din ]`ri bogate [i puternic industrializate de 

pe toate continentele. 

Pe acest fond de pu - 

ternic` instabilitate eco no - 

mico-financiar`, întreaga 

structur` de produc]ie 

auto [i desfacere a cu - 

noscut modific`ri drama - 

tice, inclusiv rela]ia apa - 

rent indestructibil` între 

dealer [i cump`r`tor, pen - 

tru c` pre]urile au sc`zut 

dramatic, datorit` unei 

cereri tot mai sc`zute. În 

noile condi]ii, pentru a-[i 

apropia clien]ii, atât con - 

structorii, dar în primul 

rând dealerii auto au in - 

vestit sus]inut în promo - 

varea cât mai atr`g`toare 

[i mai ales conving`toare 

a produsului comercializat. 

Treptat, industria auto 

parc` începe s`-[i revin`, 

[i pe fondul revigor`rii ti - 

mide a creditului. În Ro - 

mânia, îns`, tot mai pu]ini 

adev`rului 

sunt cei care î[i permit s`- 

[i schimbe ma[ina, dac` 

nu are cel pu]in cinci ani 

vechime. La noi nici Pro - 

gramul Rabla (care în Ger - 

mania sau Fran]a a f`cut 

din Dacia Logan o vedet` 

interna]ional`) nu prea a 

prins, pentru c` puterea 

de cump`rare este real - 

mente foarte sc`zut`. În 

]ara noastr`, principala 

problem` sunt mijloacele 

de existen]`, ori asigurarea 

locuin]ei, [i mult mai 

încolo... mijlocul privat de 

deplasare. 

{i totu[i automobilele 

se vând, chiar dac` nivelul 

este cu cel pu]in o treime 

mai mic decât în perioada 

corespunz`toare a anului 

trecut. 

În ciuda acestei realit`]i, 

rela]ia dealer-cump`r`tor 

nici acum nu s-a schimbat 

prea mult. 

Chiar dac` dealerii re - 

fuz` s` recunoasc`, ade - 

v`rul este c` din mo men - 

tul în care ai cump`rat un 

auto mobil nou, practic ]iai 

cump`rat [i un „st` pân”. 

Faptul, paradoxal, este 

consemnat în contractul 

dintre p`r]i. Acesta cu - 

prinde o suit` de obliga]ii 

aparent reciproce, pentru 

c` majoritatea trebuie 

respectate de cump`r`tor, 

[i mai pu]in din partea 

vânz`torului-dealer. 

Aceast` „subordonare” 

prev`zut` în contract este 

pe cât de simpl`, pe atât 

de ferm`, orice nerespec - 

tare a „cerin]elor” impuse 

de dealer ducând la pier - 

derea garan]iei... 

Pierderea e serioas`, 

mai ales în condi]ii de cri - 

z`, când, pentru a spori 

vânz`rile, tot mai mul]i 

constructori au m`rit pe - 

rioa da de ga ran ]ie de la 

trei la cinci ani sau chiar la 

[apte ani! [i baremul de 

km parcur[i este tot mai 

frecvent situat la 100.000 

de km, conco mitent spo - 

rind (mai mult publicitar...) 

[i facilit`]ile, serviciile ori 

avantajele incluse în con - 

tractul de garan]ie. 

În virtutea acestui con - 

tract, în care se stre coar` 

frecvent anumite chihi]e 

sau capcane în de favoarea 

cump`r` to ru lui, se gene - 

reaz` o leg` tur` mai mult 

decât om bilical` pe timpul 

ga ran ]iei, cum p` r`torul 

fiind v`duvit de orice 

op]iune de a apela (chiar 

[i pentru nimicuri) la un 

alt auto-service decât cel 

agre at [i recomandat 

expres de importator. 

Cel mai frecvent exem - 

plu este dorin]a unui 

proasp`t proprietar s`-[i 

instaleze o instala]ie audio 

mai performant`. 

Ei bine, “Big-Brother”-ul 

care te-a luat în garan]ie te 

anun]` c` nu o po]i face 

decât la reprezentan]a im - 

por ta to rului sau, în str` - 

in`tate, a pro duc`torului

autombi lului achizi]ionat. 

Riscul este anu larea 

garan]iei la întregul sistem 

electric [i electronic al 

automobilu lui. 

Interdic]ia este valabil` 

chiar dac` „reprezentan]a” 

produc`torului nu are în 

ofert` modelul de CDplayer 

pe care ]i-l dore[ti [i 

nici sistemul de alarm` 

care s`-]i convin`. Iar dac` 

]i l-ai procurat prin Big- 

Brother-ul la care e[ti 

„afiliat”, doar pre]urile de 

transfer î]i taie orice poft`. 

Ori renun]i, ori te mul - 

]u me[ti cu op]iunea ofe - 

rit` de constructor, care nu 

întotdeauna este de cea 

mai bun` calitate. Acela[i 

tra tament discrminatoriu 

este aplicat în orice alt` 

situa]ie similar`. 

Un alt exemplu, poate 

cel mai banal [i des în - 

tâlnit este faptul c`, la 

orice revizie gratuit`, pre - 

v`zut` în cartea de în tre ]i - 

nere tehnic` a automo bi - 

lului propriu, nu po]i uti - 

liza [i alte consumabile 

(chiar de cea mai bun` 

calitate!) decât cele pur - 

tând numai marca produ - 

c`torului. La fel de lipsit de 

logic` [i chiar de bun sim] 

este faptul c` acela[i ulei 

de mo tor pe care 

]i-l ofer` dea lerul, 

îl g`se[ti la 

ju m` tate de 

pre], pe pia]`. 

Dar Big-Brother 

nu este de 

acord nici s` 

folose[ti un ulei 

chiar [i superior 

([i ca litativ, [i la 

pre]ul de pe pia - 

]`) pe care ]i-l 

ofer` dealerul în 

autoservice-ul 

pro priu. 

La fel de abe - 

rant` este [i fo - 

losirea... obliga - 

torie a pl` cu ]e lor de frân` 

de o anumit` marc`, reco - 

mandat` de dealer (la pre] 

dublu decât la ma ga zinul 

de piese au to), chiar dac` 

tu, ca pro prietar, ]i-ai dori 

acela[i model de pl` cu]e 

de frân`, dar de o ca litate 

net su perioar`, pro dus` 

de o fir m` de pres tigiu. 

Se întâmpl` îns` c` du - 

p` ie[irea din garan]ie, 

pie sele purtând marca [i 

antetul produc`torului, nu 

se comercializeaz` decât 

strict în autoservice-urile 

importatorului, la pre]uri 

de câteva ori mai mari, 

aceast` „exclusivitate” ne - 

având alt scop decât „în - 

robirea” in continuare a 

fostului client, [i nu fide - 

lizarea lui. 

Din p`cate, foarte pu]in 

dealeri se str`duiesc s` 

pro moveze, cum ni se 

pare firesc, o apropiere 

ami abil`, reci proc avan ta - 

joas` fa]` de client. 

Dimpotriv`, se for ]eaz` 

o „fidelizare” cu sila, cli en - 

tul fiind supus per manent 

presiunii riscului de a pier - 

de garan]ia. 

Iar „tratamentul” se 

apli c` [i în situa]ii banale, 

când fiind în concediu, e[ti 

obli gat s` faci m`car 

schimbul de ulei în alt` 

parte. 

Constat`m cu surprin - 

dere c` nici acum, în con - 

di]ii de criz` [i de... clien - 

tel`, cump`r`torul de 

auto mobil tot nu se bucu - 

r` de proverbul „clientul 

nostru, st`pânul nostru!” 

Inexplicabil acest compor - 

tament, având în vedere 

c` în ]`rile de origine, 

produc`torii [i mai ales 

dealerii câ[tig` bani buni 

[i din activit`]i comple - 

mentare, pentru a-l atrage 

[i a-l mul]umi pe client. 

În acest context, succes 

vor avea doar importatorii 

care [tiu s` se adapteze 

„pe teren propriu” cu ce se 

întâmpl` în ]`rile UE, luân - 

du-[i deja m`suri de pro - 

movare, inclusiv a sec to - 

rului second-hand, pro - 

venit din propriile ma[ini 

comercializate cu câ]iva 

ani în urm` [i mai ales în 

con di]ii de leasing. 

Ace[tia acord` frecvent 

cel pu]in un an de garan]ie 

la flote întregi de ma[ini 

rulate, a c`ror „curricul`” 

este cu rat` [i autentic`, 

dup` ce au fost f`cute 

„glantz” înainte de a fi 

revândute. 

A[a se câ[tig` încrede - 

rea clientului în ]`rile UE, 

unde cump`rarea unui au - 

tomobil second-hand nu 

este un bilet de loterie, ci 

o afacere corect`, efec - 

tuat` pe o pia]` care evit` 

p`c`leala... 

Radu DRAGO{ n 

11

12 

un proiect 

bizar 

MODIFIC~RI 

RADICALE 

LA 

LEGEA 

CIRCULA}IEI? 

Probabil c` cea mai chinuit` Lege româ - 

neasc`, modificat` cu zeci de Ordonan]e de Ur - 

gen]` [i Hot`râri de Guvern, din anul 1990 încoa - 

ce, a fost tocmai Legea circula]iei, ce afecteaz`, 

practic, o treime din popula]ia adult` a ]`rii, con - 

stituit` din conduc`torii auto. Ultima „tr`znaie” 

aruncat` efectiv pe pia]`, f`r` acordul câtorva 

institu]ii [i organiza]ii importante, com po nente 

ale Consiliului Interministerial, a fost un intem - 

pestiv proiect de lege ini]iat la Ministerul Trans - 

por turilor, cu câteva prevederi cel pu]in bi zare, 

în cor porat` într-o... nou` Strategie na]io nal` 

pen tru siguran]a rutier`. 

Între prevederile propuse, care au provocat stupoare 

în toat` ]ara, prima a fost propunerea – de-a dreptul 

anticonstitu]ional` privind, de exemplu, proprietatea! – 

de confiscare a autoturismului (?!) în cazul dep`[irii cu 

50 km/h a vitezei maxime legale! Apoi, sfidând 

prevederi legislative, la fel de absurd` este eliminarea 

probei cu martori din procedura contraven]ional` [i 

testarea alcoolemiei oricând i se n`zare pe chelie unui 

agent de circula]ie. Greu de în]eles pare [i propunerea 

de înfiin]are a unei absurde Agen]ii Na]ionale de Co - 

lectare a Amenzilor (botezat` cu un nume suav de 

femeie: ANCA), mai ales în condi]iile când vreme de 

câteva luni nu s-a discutat decât despre... desfiin]area a 

cel pu]in jum`tate din cele peste 150 Agen]ii existente! 

În fa]a reac]iei total negative a opiniei publice, atât 

reprezentan]ii Ministerului Transporturilor, cât [i re - 

prezentan]i ai Poli]iei Rutiere, în frunte cu comisarul [ef, 

s-au leap`dat de surprinz`toarea „strategie” care d` 

peste cap principiile elementare de jurisdic]ie [i de 

drept asupra propriet`]ii. „Vina” este pasat` direct c`tre 

Consiliul Interministerial pentru Siguran]a Rutier`, 

f`cându-se uitat faptul c` Secretariatul Consiliului 

func]ioneaz` ca Direc]ie în cadrul ARR! 

De asemenea, o Hot`râre de Guvern din 20.08.2008 

precizeaz` clar c` activitatea curent` a acestui Consiliu 

este condus` de... ministrul Transporturilor, care are 

chiar calitatea de Pre[edinte al CISR, în cadrul acestuia 

func]ionând o „Delega]ie Permanent` Interministerial`, 

alc`tuit` din exper]i ai autorit`]ilor publice, reprezentate 

în CISR, deta[a]i pe o perioad` determinat` la sediul 

Ministerului Transporturilor”. 

Mai nuan]at decât ne-am a[teptat, [eful Poli]iei Ru - 

tiere a declarat, cam f`r` noim`, c`: „nu po]i s` respec]i 

Legea dac` nu ai infrastructur`”... dar, îns`, totu[i, „dac` 

nu ai infrastructur`, e important s` respec]i regulile de 

circula]ie.” 

Sigur c` da, f`r` respectarea regulilor pe drumurile 

publice se genereaz` haos, dar [i asemenea prevederi 

ca cele de mai sus sunt gene ratoare nu numai de haos, 

ci chiar de st`ri conflictuale grave. 

A[a ne [i explic`m promptitudinea cu care Con siliul

Superior al Magistraturii a apreciat drept erori evidente 

asemenea propuneri pripite ce pot deturna efor turile 

necesare îndreptate spre sporirea siguran]ei rutiere [i 

fluidizarea traficului. 

Interpretând, mai degrab` dup` ureche, anumite pre - 

vederi ale regulamentelor de circula]ie (înc` existente în 

câteva ]`ri europene), conducerea Poli]iei Rutiere a g`sit 

totu[i anumite similitudini cu acestea... care de fapt nu 

prea exist`. 

Bunòar`, este adev`rat c` în O landa se confisc` un 

autoturism, dar numai dac` este depistat în trafic cu 

defec]iuni la sistemul de frânare [i 

semnalizare sau cu pete de rugin` 

pe caroserie. 

Ori acest lucru dovede[te tocmai 

sustragerea sau respin gerea respec - 

tivei ma[ini de la „Inspec]ia Tehnic` 

Pe riodic`” [i implicit lipsa do cu - 

mentului privind atestarea de 

Asigurare RCA. Deci practic, f`r` au - 

to rizare de circula]ie pe dru murile 

publice [i, în consecin]`, comi]ând 

infrac]iunea de pre zen]` ilegal` în 

trafic. 

Ceea ce este valabil [i în Ro - 

mânia! 

{i în Fran]a, automobilul poate fi 

re]inut de la circu la]ia pe drumurile 

publice dac` are montate dispo - 

zitive de bruiaj ale siste melor de 

înregis trare radar a vitezei [i de 

dirijare a circula]iei, apar]inând 

Poli]iei. Doar în Slo vacia [i Grecia se 

re]ine automobilul (nu se confisc`!) 

pentru neplata pe loc sau în termen de 12-24 de ore a 

amenzilor ra dar pentru dep`[irea cu peste 50 km/h a 

vitezei legale. În alte ]`ri – Israel, Anglia – se poate 

re]ine/con fisca automobilul unei persoane dac` aceasta 

produce un accident de circula]ie, aflat la volan în stare 

de ebrietate sau sub influen]a drogurilor, constituind [i 

o garan]ie pentru pagubele produse. 

Evident c` aceste prevederi „nuan]ate” de re]inere a 

unui automobil ([i nu de confiscare a acestuia) vor fi 

unificate pân` în anul 2015, dat` la care Comisia UE a 

stabilit prevederi legislative unitare la nivelul întregii 

Uniuni Euro pene. 

Dar, pentru implementarea acestei le - 

gis la]ii rutiere, desigur c` este necesar ca 

[i in fra struc tura româneasc` s` recu - 

pereze distan]a uria[` care ne desparte 

de spa]iul rutier comunitar. 

De mirare este îns` altceva: cum Dum - 

ne zeu de se g`sesc, în asemenea „colec - 

tive” de redactare, anumi]i indivizi pe 

post de speciali[ti, care pun pe hârtie 

(parc` cu du[m`nie!) prevederi legis - 

lative împotriva [i nu în folosul condu - 

c`torilor auto? 

Pe unul dintre cei care [i-a b`gat, nu o 

dat`, condeiul strâmb [i în actualul Cod 

Rutier, stâlcindu-l unde te-ai fi a[teptat 

mai pu ]in, îl [tim, dar nu-i facem pu - 

blicitate... 

N-o fi din nou [i mâna sa în aceste pre - 

vederi cu iz politico-material? 

D. VÂLCEANU n 

13

14 

Istoria 

ACR 

CÂTEVA 

„BORNE” 

ANIVERSARE 

ALE CAMPIONULUI 

PETRE CRISTEA 

Anul acesta, 

în cadrul ACR 

s-a s`rb`torit 

împlinirea a o 

sut` de ani de 

la na[terea lui 

Petre Cristea, 

cel mai 

reprezentativ 

dintre pilo]ii 

automobilismul 

ui sportiv 

românesc. 

Palmaresul sù 

în cursele auto 

la care a luat 

parte poate fi 

socotit chiar 

unul de 

excep]ie. 

În cele 80 

de competi]ii 

sportive 

automobilistice, 

din care 

aproape 

jum`tate au 

fost curse 

interna]ionale, 

s-a clasat de 30 

de ori pe 

primul loc, 

de 20 de ori 

pe locul doi 

[i de 6 ori pe 

locul al treilea! 

Performan]a este deo - 

sebit`, mai ales pentru un 

concurent din Estul Eu - 

ropei care a fost so cotit, la 

acea vreme, între cei mai 

precoce pilo]i ai lumii. 

Astfel, în anul în care 

înc` nu împlinise 22 de 

ani, a ocupat locul al 11lea 

din 152 de echi paje ce 

au luat startul în celebrul 

Raliu Monte Carlo! 

Dup` înc` dou` tenta - 

tive (în anii 1934 [i 1935, 

când s-a clasat pe lo cu rile 

18 [i 15!), reu[e[te s` câ[ - 

tige Raliul Monte Carlo, 

edi]ia 1936, îna in tea altor 

107 echipaje din toat` lu - 

mea. 

În anul urm`tor a fost la 

un pas de o nou` pre mi - 

er`: s` ias` învin g`tor doi 

ani consecutivi în celebrul 

raliu. Dar, de[i a terminat 

pe locul întâi [i în edi]ia 

din 1937, a fost penalizat 

pentru... dimensiunile u[or 

l`]ite ale aripilor [i retro - 

gradat pe locul al 7-lea, 

din 172 de echipaje! 

Se... r`zbun` îns` în 

ace ea[i prim` var`, luând 

startul în Ra liul Inter bal - 

canic, în echi paj tot cu Io - 

nel Zamfi rescu, unde câ[ - 

tig` la Atena locul 1 în cla - 

sa men tul general. 

Dac` în 1986 firma Ford 

Europa l-a s`rb`torit cu 

ma re fast la Monte Carlo, 

cu ocazia aniver s`rii a 50 

de ani de la prima victorie 

Ford în Europa, nici BMW 

nu a uitat performan]ele 

ob ]i nute de Petre Cristea 

la bordul legendarului mo - 

del BMW 328. Adev`rat, 

anul acesta s-au [i îm plinit 

70 de ani de la victoria sa 

pe vechiul circuit de la 

Nurburgring, unde a sta - 

bilit dou` excep ]ionale 

recorduri, care au rezistat 

cel mai mult în circuitele 

de vi tez` ale Europei. 

Pentru c` Petre Cristea 

a fost [i un publicist cu 

har, membru remarcabil al 

colectivului redac]ional al 

Revistei “Autoturism” înc` 

de la apari]ie, publi c`m în 

continuare, scris` chiar de 

el, povestea ne uitatei vic - 

torii de la Nur burgring, din 

vara anului 1939, unde a 

învins pe to]i a[ii volanului 

din Europa \n frunte cu 

redutabila [i... invincibila, 

pân` atunci, echip` a Ger - 

maniei: 

„(...) Circuitul Nurbur - 

gring (bucla mare) m` sura 

atunci 22 de km, având 

173 de viraje de toate fe - 

lurile. În cele trei zile de 

an trenament am înregis - 

trat cei mai buni timpi (cu 

cronometraje oficiale elec - 

trice). Frumu se]ea era c` 

to]i concu ren]ii la cate go - 

ria 2000 cmc (circa 20) 

erau numai cu ma[ini 

BMW tip 328. 

La plecarea în curs`, 

ma [ina cu cel mai bun 

timp la antrenamente era 

plasat` lâng` cap`tul din 

dreapta al liniei de start, 

având în stânga pe cei cu 

timpii 2, 3 [i 4. 

Numai c` primul viraj, 

plasat la circa 150 m de la 

linia de start, era o curb` 

rapid` la stânga. A[a c`, în 

mod automat, dup` acest 

viraj m-am pomenit pe 

locul 5! De ce? Foarte sim - 

plu: to]i cei din stânga 

mea s-au aflat automat pe 

coarda vira jului! Ba înc` 

s-a b`gat printre ei [i cel 

din extre ma stâng` a celui 

de-al doilea rând de con - 

cu ren]i... 

Bineîn]eles c` aceast` 

situa]ie nu m-a avantajat 

deloc, de[i era o sec ven ]` 

natural` [i chiar o com - 

bina]ie inteligent`, sporind 

interesul specta colului, 

obli gând pe cel mai bun la 

antrenamente s` se lupte 

ca s`-i întrea c` pe ceilal]i, 

dac` putea, chiar dup` 

primul viraj al cursei. Din 

fericire, nu a trebuit s` m`

obosesc prea mult; dup` 

vreo 11 km, adic` pe la ju - 

m`ta tea primului tur, ajun - 

se sem deja în fruntea co - 

loanei. 

Cel mai mult de furc` 

am avut cu amicul meu 

Huschke von Hanstein, ca - 

re pân` la urm` a avut 

nenorocul s` rup` o su - 

pap`, fiind silit s` aban do - 

neze. 

Mai departe, m-am 

«plim bat», dar pri vind atent 

oglinda retro vizoare: când 

observam c` dr. Werneek 

(cu o ma[in` ceva mai 

u[oar` decât a mea) se 

apropia la mai pu]in de 20 

m, tr`geam mai tare, pân` 

nu-l mai vedeam. {i.... 

distrac]ia asta a durat pân` 

la linia de sosire, dup` ce 

stabilisem un nou record 

al Circuitului de la Nur - 

burgring (vitez` medie – 

115 km/h). Record care a 

r`mas valabil pân` în anul 

1953, când a fost dep`[it 

de c`tre Stiriling Moss. 

Recordul consta în fap - 

tul c` am fost unicul pilot 

din lume care, concurând 

prima oar` pe Nurbur - 

gring, a câ[tigat cursa. {i 

acest record a rezistat pâ - 

n` în 1970, când Ja ckie 

Ste wart, fost cam pion 

mon dial de Formula 1, a 

învins, de asemenea, pe 

Nurburgring chiar de la 

primul «[ut». 

A[a c`, de[i nu mai sunt 

unicul, totu[i m` aflu într-o 

companie care m` o no - 

reaz`. (...)” 

Post scriptum: 

Aceste rânduri au fost 

scrise de c`tre Petre Cris - 

tea în pragul împli nirii a 

50 de ani de la victoria sa 

pe celebrul Circuit din 

Germania. 

Dar cui îi mai ardea de 

„anivers`ri” în anul 1989, 

când toat` Europa era în 

fierbere [i cele dou` Ger - 

manii se preg`teau de 

unificare! 

Petre Cristea avea 

atunci 80 de ani, me mo - 

ria îi era înc` limpede [i 

condeiul la fel de sprin - 

]ar. 

În anul cente narului 

na[ terii sale, mai multe 

site-uri auto din Ger ma - 

nia, Fran]a [i Ro mânia au 

amintit îns` cu respect de 

„ispr`vile” sportive ale ce - 

lui mai prestigios pilot 

român din toate tim - 

purile. 

D . D . RUJAN n 

15

16 

Turism auto 

Ultima edi]ie a Festivalului Cerbul 

de Aur, g`zduit în Pia]a Sfatului din 

Bra[ov, a „eviden]iat” din nou un fel 

de ran` edilitar` a ora[ului, foarte 

vizibil` [i în transmisia TV! Nu este 

vorba de uria[a reclam` ce ascunde 

o jum`tate de cl`dire, situat` la 

deschiderea Pie]ei spre Biserica 

Neagr`, ci de ce se afl` sub ea. 

Poate mai pu]in` lume [tie c` una 

dintre cele mai interesante [i vechi 

pie]e cu iz medieval din Sud-Estul 

eu ropean, \n apropierea c`reia [i-a 

avut mul]i ani primul sù sediu 

Filiala ACR Bra[ov, este v`duvit` 

astfel de o adev`rat` comoar` edili - 

tar` [i istoric`, cu care comunitatea 

bra[ovean` ar avea de ce se mândri. 

Exact în urm` cu 20 de ani, par - 

la Bra[ov 

O FRESC~ 

VALOROAS~ 

ST~ ASCUNS~ 

ÎN PIA}A 

SFATULUI 

DIN BRA{OV 

Abandonarea turismului ca activitate economic` 

aduc`toare de venituri la buget s-a dovedit nefericit`, mai 

ales în aceast` perioad` de criz` economic` f`r` precedent. 

Având o veche tradi]ie în practicarea turismului auto, 

Automobil Clubul Român, ca membru titular în Consiliul 

Consultativ al Turismului, [i-a propus s` promoveze, prin 

mijloace specifice, aceast` real` rezerv` de profit pentru 

agen]ii economici ai cunoscutei „industrii” f`r` fum, între 

pu]inele [anse autentice pentru ]ara noastr`. 

Este [i motivul pentru care în paginile revistei am 

eviden]iat anumite destina]ii turistice unice, unde filialele 

ACR pot fi deopotriv` ghid [i gazd` pentru timpul liber al 

turistului auto. Iar ora[ul de la Poalele Tâmpei este o astfel 

de propunere. 

terul comercial cu pricina g`zduia 

cel mai mare magazin turistic al ora - 

[ului, intitulat chiar a[a: „Magazinul 

Turist”. Lucr`rile începute cu peste 

dou` decenii în urm`, pentru ame - 

najarea magazinului, au scos la 

iveal` urmele unei fresce de ines - 

timabil` valoare, în primul rând 

pentru vechimea ei. În fa]a acestui 

fapt inedit, o comisie de speciali[ti 

restauratori de la Muzeul Brukenthal 

din Sibiu, [i câ]iva cercet`tori bra[o - 

veni care au studiat istoricul acestei 

cl`diri în arhivele ora[ului, au con - 

statat lucruri deosebit de intere - 

sante. 

A[a s-a confirmat adev`rul c` în 

incinta respectiv` a fost fondat`, la 

21 decembrie 1512, prima farmacie 

a ora[ului Bra[ov, înaintea acesteia, 

în principatele române mai existând 

una similar` doar la Sibiu! Planurile 

[i documentele g`site dovedeau c` 

farmacia dispunea [i de o gr`din`ser` 

destul de mare, plasat` în 

spatele acesteia, la câteva zeci de 

metri de Biserica Neagr`, unde se 

cultivau, desigur, plante medicinale 

deosebite. Cea mai cunoscut` reno - 

vare a farmaciei s-a produs în prima 

parte a secolului XVII, începând din 

anul 1605, când s-au montat gea - 

muri largi, cu vitralii originale, ce 

d`deau spre actuala Pia]` a Sfatului, 

dând o not` de distinc]ie specific` a 

cl`dirii. 

Tot în urm` cu 21 de ani, specia - 

li[tii Muzeului Brukenthal, deplasa]i 

la Bra[ov, au studiat pere]ii interiori 

[i mai ales plafoanele boltite, con - 

statând în urma cercet`rilor c` au 

suportat de-a lungul timpului circa 

30-35 de straturi suprapuse de 

zugr`veal`. Din fericire, acestea au 

fost realizate cu var, [i nu cu hum` 

sau alte „ingrediente”, constituind 

practic o [ans` protectoare pentru 

nealte rarea [i p`strarea aproape 

intact` a frescei în starea ini]ial`. 

Astfel, cu toate c` aceast` cl`dire 

a suferit [i un puternic incendiu în 

1741, tocmai straturile succesive de 

zugr`veal`, a[ternute de-a lungul a 

aproape dou` secole, au fost cele 

care, paradoxal, au conservat fres - 

cele din cele trei saloane, ce g`z - 

duiau un mobilier deosebit prin

specificitatea epocii, care probabil 

s-a pierdut. 

Lucr`rile de decopertare a pere - 

]ilor [i mai ales a plafoanelor, 

efectuate atunci de c`tre speciali[tii 

în restaurare din Sibiu [i Bra[ov, 

reu[iser` s` scoat` la iveal` „se - 

cretul” ce se ascundea dedesubt: 

frescele con]ineau motive florale 

ample, sugerând artistic „materia 

prim`” din care se extr`geau medi - 

camentele vremii. În salonul din 

mijloc, lucr`rile de restaurare au 

descoperit o fresc` fastuoas` cuprin - 

zând imaginea unei cor`bii cu 

pânze, ce sugera tocmai folosirea 

unor plante [i semin]e miraculoase, 

ori petale de flori [i uleiuri aduse pe 

mare, de pe alte continente. Pe un 

alt perete erau incluse în fresc` mai 

multe portrete ce se puteau referi, 

desigur, la farmaci[tii de vaz`, atât 

din cadrul comunit`]ii, cât [i pro - 

babil din aceast` parte de Europ`. 

De mare interes a fost (dar r`mâ - 

ne [i azi!) „dezvelirea” unor înca dra - 

mente, cuprinzând, în zona central`, 

dou` picturi deasupra c`rora se afla 

un blazon, ce atunci urma s` fie 

recondi]ionat, pentru a localiza exact 

ce reprezenta. În general, munca de 

restaurare [i decapare se execut` 

foarte mig`los, f`r` exagerare, fo - 

losindu-se frecvent bisturiul [i alte 

instrumente de mici dimensiuni. 

Având în vedere c` era vorba de 

descoperirea uneia dintre primele 

farmacii din Sud-Estul european, 

mu nicipalitatea de atunci a f`cut tot 

posibilul, în condi]iile date, pentru 

restaurarea acestui important obiec - 

tiv cultural si turistic al patrimoniului 

na]ional, ce putea da o not` de 

nobil` distinc]ie vechiului burg. 

Faptul c` apoi vreme de 20 de ani 

lucr`rile au fost abandonate, nu este 

vreo scofal`... pentru edilii locali! 

Dup` dou` decenii [i deloc prote - 

jate, s-ar putea ca pre]ioasele fresce 

s` fi suferit mai mult decât de-a lun - 

gul câtorva secole, cât au stat „as - 

cunse” sub straturile de var. 

Totu[i, al`turi, vizavi de celebrul 

restaurant “Cerbul Carpatin”, Con si - 

liul Jude]ean Bra[ov a rea - 

lizat o foarte reu[it` resta - 

urare a unei alte cl`diri, 

practic lipit` de fosta farma - 

cie, dedicat` tot unui mu - 

zeu. Suger`m edililor ora - 

[ului s` încerce nu impo - 

sibilul, ci dimpo triv`, un 

„tur de for]`” cu care pot 

r`mâne definitiv în istoria 

acestui municipiu: în anul 

2012 se împlinesc 500 de 

ani de la fondarea primei 

farmacii a ora[ului, socotit` 

a fi a doua, în ordine crono - 

logic`, din întreg arealul 

turistic al Europei de Est! 

Aceast` posibil` aniver sare ar 

putea constitui un fomidabil prilej 

de afirmare a co mu nit`]ii bra[ovene 

pe plan interna ]ional. {i de ce nu, 

marcat` de o plac` comemorativ`, 

care s` amin teasc` urma[ilor despre 

restauratori! 


www.acr.ro 

17

18 

Fankfurt 

2009 

S-AU F~CUT, DEJA, PARIURILE 

PE COMBUSTIBILII VIITORULUI 

Cândva exista [i în Bucure[ti un 

Salon Auto. Adev`rat, niciodat` la 

Centrul Expozi]ional “Romexpo”, un 

fel de „Messe Frankfurt”, adev`rat 

or` [el în miniatur`, cu magazine, sta - 

]ie de metrou, gar` [i 11 hale uria[e 

de expozi]ie, cu pasarele spectacu - 

loase ce leag` toate halele între ele, 

etc. 

În mijloc se afl` impun`torul 

Messe turn, adev`rat zgârie-nori de 

peste 65 de etaje, între cele mai 

înalte cl`diri din Germania. 

Ca s` po]i închiria [i organiza un 

stand la Salonul Auto Frankfurt 2009, 

anul acesta s-a cheltuit circa un 

milion de euro. Mult! |n al]i ani era 

mai ieftin… Câteva m`rci de renume 

s-au retras din aceast` pricin`. Cei 

care au “îndr`znit” au fost îns` destui. 

[i nici fantezia nu a lipsit. 

De exemplu, italienii de la Alfa Ro - 

meo au organizat un stand do minat 

de ro[u intens, dar [i ma[inile expuse 

au avut aceea[i culoare. 

Grupul Renault-Nissan a expus 

mul te dispozitive de înc`rcare a ba t e - 

riilor pentru auto mobilele electrice, 

iar “Dacia”, care a fost vedet` anul 

trecut la Paris, a p`strat acela[i decor 

de-acum un an: un albastru predo - 

minant [i un glob de aceea[i cu loare. 

Surprinz`tor pentru un asemenea 

salon celebru, la edi]ia din acest an, la 

multe standuri de renume au lip sit 

tocmai fetele frumoase, care atr` geau 

alt`dat` clien]ii s` admire „biju teriile”, 

mai mult sau mai pu]in novatoare. 

Automobilele electrice au domi nat 

îns` peisajul, adev`ratul lux fiind, de 

aceast` dat`, mesajul cât mai variat, 

îmbr`cat într-o ecologie ostentativ`. 

A fost un subiect la mod`, la Frank - 

furt, mai degrab` „trendy”, de[i po - 

luarea grav` a Planetei justific` întru 

totul preo cup`rile. 

Bunòar`, Renault a prezentat pa - 

tru concepte electrice care, mai de - 

vreme sau mai târziu, vor ajunge în 

produc]ie. La fel [i Opel [i Peugeot au 

expus automobile de cla sa mic`, cu 

motor electric. 

În prima linie s-au situat îns` [i 

pres tigioasele Audi, Mercedes [i BMW 

care au promovat insistent motorul 

electric, socotit de mare viitor [i pen - 

tru ei, orienta]i pe ma[ini cu emisii 

poluante mai sc`zute decât maximul 

admis. 

Schimbarea de atitudine e inte re - 

sant` mai ales c` industria auto nu se 

preocup` prea mult de ma[inile elec - 

trice. 

Acum asist`m la o adev`rat` în - 

trecere tehnologic`: autonomie mai 

mare, vitez` maxim` mai ridicat`, 

timp de înc`rcare a bateriilor mai

scurt, design cât mai re u[it, într-un 

cuvânt producatorii s-au str`duit s` 

convin g` vizitatorii c` ma[inile elec - 

trice nu sunt nici urate, nici scumpe [i 

nici nu merg pu]in. 

Din p`cate, a[teptata produc]ie în 

volu me mari e înc` departe… 

Înc` în plin` criz`, marii con struc - 

tori nu au refuzat modelele de lux, 

dar le-au f`cut mult mai efi cien te, evi - 

tând cât s-a putut risipa de com - 

bustibil, emi siile poluante [i pre]urile 

costi si toa re. 

De[i acestea 

nu au lipsit: Rolls 

Royce, Lam bor - 

ghini, BMW X6, 

Ferrari, Q7, etc., 

exact ca în vre - 

murile bune… 

Deci, înc` exist` interes pentru ase - 

menea “obiecte de lux”, [i pentru sa - 

loane auto, în general. La Frankfurt 

cel pu]in, num`rul premierelor s-a 

apropiat de o sut` modele noi, ade - 

v`rat record! 

Concluzia ar fi c` atmosfera ge - 

Fankfurt 

2009 

neral la Salonul Auto de la Frankfurt 

nu mai avut atmosfera de în mor mân - 

tare de la altele similare de anul aces - 

ta [i sfâr[itul anului trecut. „Greii” din 

industria auto, cea mai lovit` de criz`, 

au reu[it s` arate lumii partea 

optimist` a vie]ii, chiar dac` vremurile 

grele nu au trecut, iar automobilul 

elec tric înc` nu este v`zut ca solu]ia 

perfect` pentru viitor. 


19

20 

Campanie 

Marea problem` cu care 

se con frunt` gigan]ii indu - 

striei auto, acutizat` de 

cea mai mare criz` eco no - 

mico-financiar` a Pla ne tei, 

este reprezentat` [i de 

per spectiva transpor tului 

în deceniile viitoare. 

Nu doar autovehiculele 

se vor schimb`, ci [i men - 

ta lit`]ile privind proprie - 

tatea, utilizarea [i cìle de 

rulare ale ma[inilor vii to ru - 

lui, de materialele din ca re 

vor fi construite, dar mai 

ales de combustibilul pe 

ca re îl vor folosi. 

Cum se [tie, rezervele 

de petrol ale planetei sunt 

o „specie” pe cale de dis - 

pa ri]ie în viitorii 50 de ani 

[i numai dac` reu[im s` 

men]inem consumul con - 

stant. 

Schimb`rile climatice 

im pun [i acestea propriile 

exigen]e privind limitarea 

consu mului de petrol [i, 

im plicit, a emi siilor de ga - 

ze cu efect de ser` pro - 

venind de la cele aproape 

(în curând!) 1.000 de mi li - 

oane de autovehicule ca re 

vor circula pe [oselele din 

întreaga lume. Ecolo gi - 

zarea mijloacelor de tran - 

sport reprezint` ast`zi ma - 

rele pariu pentru vii to rul 

ome nirii. 

Cum ar trebui s` arate 

ma[ina viitorului? 

Sunt experimentate mo - 

dele ce folosesc drept 

com bustibil energia solar`, 

energia electric`, apa [i 

altele. Dar aceste noi teh - 

nologii au nevoie de mul]i 

ani pentru a deveni efi - 

cien te [i rentabile eco no - 

mico-social, cores pun zând 

cu nevoile de mo bilitate [i 

cu bugetele alo cate de c` - 

tre cele mai multe dintre fa - 

miliile ce doresc s`-[i achi - 

zi]ioneze un auto mobil. 

mondial` 

La o parte dintre nume - 

roa sele pro voc`ri ale in - 

dus triei auto s-a în cercat 

s` se g`seasc` r`spunsuri 

[i la cea de-a 63-a edi]ie a 

Sa lonului Auto de la 

Frank furt. 

Cum se [tie, accentul s-a 

pus pe noile tehnologii ale 

ma[inilor electrice, produ - 

UVERTUR~ LA 

“ S` S` facem 

automobilele 

ecologice!” 

ecologice! 

c`torii prezen tându-ne ce - 

le mai noi concepte. 

Cu câteva zile îna intea 

deschiderii Sa lo nului Auto 

de la Frankfurt, mai mul]i 

constructori auto mon diali 

au semnat un Protocol 

care pre vede crearea infra - 

structurii necesare dezvol - 

t`rii auto vehi culelor pro - 

pulsate cu hidrogen. 

Astfel, Dai m ler AG, Ford 

Motor Company, General 

Motors Corpora tion, Hon - 

da, Alian]a Renault-Nissan, 

Toyota Motor Corporation 

[i concer nul Kia-Hyundai 

au semnat o „Scri soare de 

în]elegere”, adresat` orga - 

nismelor guvernamentale 

precum [i tuturor com - 

paniilor petroliere [i din 

domeniul energiei pentru 

pro mova rea dezvolt`rii 

unei re]ele de sta]ii de ali - 

mentare a vehiculelor cu 

hidrogen, înaintea lans`rii 

de c`tre produc`tori a 

vehi culelor alimentate cu 

pile de combustibil pe 

hidro gen, FCEV. 

În „Scrisoare” se arat` 

c` o re]ea de infra struc - 

tur`, cu o densitate satisf` - 

c` toare este necesar` pâ - 

n` în 2015, re]eaua con - 

struit` pornind din zonele 

metropolitane [i dezvol - 

tat` pe coridoare pe toat` 

suprafa]a unei ]`ri, princi - 

palele puncte de plecare 

fiind Germania, Japonia, 

SUA [i Coreea. 

Mai mul]i dintre ace[ti 

constructori sunt aproape 

de pro duc]ia de serie a 

unor modele ali mentate 

cu hidrogen, care se g` - 

se[ te din bel[ug în natura 

în con jur`toare, dar lipsa 

unei infrastruc turi face im - 

posibil` extinderea pro - 

gramelor la scar` larg`. 

Tehnologiile deci exist` 

[i se dez volt` de la an la 

an, a[a c` alter native pen - 

tru actualul sistem de tran - 

sport sunt [i trebuie imple - 

mentate, dar r`mâne s` se 

vad` bine pe care dintre 

ele s` se pun` ac cen tul, 

motoarele hi bride fiind, 

probabil, pasul cel mai la 

îndemân` de f` cut, pentru 

a începe schim barea. 

{erban CIURTIN n

Cutiile 

de vitez` 

CU MÂNA 

SAU CU 

PICIORUL? 

V` imagina]i un automobil f`r` cutie de vitez`? 

Probabil nici nu v-a]i pus aceast` întrebare. 

Ei bine, acest subansamblu foarte important, si - 

tuat „undeva” sub propulsor (uneori în fa]`, alteori 

în spatele acestuia) s-a transformat ast`zi într-o ex - 

cep ]ional` oportunitate tehno - 

logic`, de care de pinde utili za - 

rea cât mai eficient` a perfor - 

man ]elor motorului auto. 

Dar cum o folo sim/ comand`m 

aceast` „cu tie”, cum ne este mai la 

îndemân` s` o manevr`m: prin 

schimb`torul manual de viteze, sau 

prin pedala de accelera]ie, în cazul 

ce lor automate? 

Prima „cutie” utilizat` în industria 

auto a fost, fi re[te, cutia manual`, 

tra di]ional`, cu trei trepte. Aceasta a 

fost inventat` de francezii Louis 

Rene Panhard [i Emile Levassor, în 

urm` cu 115 ani. 

Câteva decenii la rând, de[i per - 

fec]io nat` pe parcurs de diver[i con - 

structori, inven ]ia francezilor a r`mas 

imbatabil` în industria de auto - 

mobile. 

Abia prin 1928 (Ca dillac) [i apoi 

în 1930 (Buick [i Oldsmobile) în - 

cearc`, iar ultimii chiar reu[esc s` in - 

troduc` în traficul SUA cutia de vi - 

teze f`r` ambreiaj, la început în 

dou` trepte. Dup` al doi lea r`zboi 

mondial, Ford Europa [i Mercedes 

Benz sunt primii constructori de pe 

vechiul continent care se str`duiesc 

[i reu[esc s` adapteze cutiile de vi - 

tez` automate la cerin]ele teh nice 

mereu în evolu]ie. 

Practic, acest suban samblu - cutia 

de vitez` - este acela[i, diferen]a în - 

tre cutia manual` [i cea auto mat` 

fiind doar moda litatea de schimbare 

a treptelor de vitez`, pentru a asi - 

gura un transfer optim al pute - 

rii/cuplului furnizat de motor, pentru 

propul sia automobilului. 

În am bele cazuri (manual sau au - 

to mat), raportul trep telor de vitez` 

fa ciliteaz` puteri mari în primele 

dou`-trei trepte, [i... vitez` mare (la 

tura]ie corespun z`toare) în treptele 

supe rioare. {i, dac` ne gândim la cu - 

tiile de vitez` moder ne de azi, care 

au 5-6 [i chiar 7 trepte, concluziile 

vin de la sine: performan ]ele mo toa - 

relor sunt astfel puse mai bine în 

evi den]`! 

De ce sunt preferate cutiile de 

vitez` automate? Pur [i simplu, aces - 

tea asigur` o uzur` mai mic` a mo - 

torului, o economie de carburant, un 

con fort su pe rior [i, desigur, sigu - 

ran]` în plus în st`pânirea vo lanului 

cu... dou` mâini. 

Cum totul se îndreapt` tocmai spre 

aceste dezi derate, nici nu este de 

mirare c` peste 50% din produc]ia 

de automobile este dotat` cu ase - 

menea cutii de vitez` automate, mai 

performante de la un model la altul. 

De regul`, dot`rile aparent „so fis - 

ticate” gen “7 G-Tronic”, “CVT”, 

“Triptronic”, “SensoDrive”, etc., se re - 

g` sesc pe modelele a[a-zise de lux, 

dar pre]ul acestora va cobor\ pe m` - 

sura introducerii în produc]iile de se - 

rie a automobilelor hibrid, ori cu 

pro pulsie electric`. 

Exist` chiar perspectiva nu prea 

îndep`rtat` s` reg`sim cutia ma - 

nual` doar între... op]ionalele au to - 

mobilului viitorului, pentru con - 

duc`torii auto mai „tempe ramen - 

tali”, care vor dori, în con tinuare, s` 

aib` senza]ia activ` a unei particip`ri 

mai „sportive” la actul de conducere, 

mai ales în competi]iile auto. [i asta 

chiar dac` în Formula 1 „schim b` to - 

rul de viteze” s-a redus la exis ten]a 

unor „butoane” de pe volan... 

Ion MO}OI n 

21

22 

Big Brother 

POLI}IA Î{I 

MONITORIZEAZ~ 

{MECHERII? 

Dup` ce a explodat 

„cui bul de vies pi” de la 

Ser viciul Permise din ju - 

de]ul Arge[, s-au depistat 

„aspecte ne gative si mi - 

lare” [i la alte unit`]i din 

câteva jude]e cu gre utate 

(Ia[i, Bra[ov, Oradea, 

Cluj, etc.). 

Dar pentru „pre sti giul” 

a gen ]ilor de Poli]ie Ru - 

tier` afla]i în contact di - 

rect cu [oferii din trafic, 

asupra acestor cazuri s-a 

pus batista pe ]ambal. 

Ca un ecou la „ca - 

zurile” despre care vor - 

beam, de curând Ministerul Ad mi - 

nis tra]iei [i Internelor a lansat ideea 

imple ment`rii unor m`suri oarecum 

de neîn]eles: astfel, automobilele ce 

particip` la proba practic` pentru 

ob]i nerea permisului de conducere 

vor trebui s` fie dotate cu un sistem 

complex de monitorizare audiovideo 

loca]ie, alc`tuit din dou` ca - 

mere de supraveghere, de un micro - 

fon montat în habitaclu [i de un 

sistem de localizare în trafic. 

Aceste camere video vor înregistra 

manevrele „elevului” la examenul 

din trafic, microfonul va re]ine dia - 

logul dintre poli]istul examinator [i 

candidat, iar instala]ia GPS va loca - 

liza cu exactitate întregul itinerar 

parcurs în cadrul probei. 

Ca s` „nu existe vorbe”, toate 

înre gistr` rile vor fi stoca te pentru a 

pu tea fi verificate, la cerere, sau 

anali zate de c`tre superiori. 

Aparent pozitive aceste m`suri, 

problema este c` aceste sisteme de 

înregistrare audio-video [i de moni - 

torizare strict` a traseului, achizi - 

]ionate din strìn`tate, cost` câteva 

mii de euro pentru fiecare auto - 

mobil. Evident, sunt acceptate la 

examen doar instala]iile aprobate [i 

„recomandate” de c`tre Poli]ia Ru - 

tier`. [i cum în ]ar` exist` aproape o 

mie de [coli de [oferi, importul 

[i \n ma[ini 

acestor sisteme de supraveghere [i 

instalarea lor cel pu]in pe o ma [in` 

pentru fie care [coal`, poate constitui 

un „tun” de câteva milioa ne... 

Altceva a în semnat intro du cerea 

sus ]inerii pe calculator a probei teo - 

retice, o metod` mult mai operativ` 

[i mai exact` de examinare, dar [i 

mai ieftin`. {i cu acest prilej, pe 

lâng` eliminarea unor suspiciuni, s-a 

ivit chiar o „oportunitate” pentru 

mul]i de a se ini]ia cât de cât în tai - 

nele cunoa[terii [i folosirii calcula to - 

rului. 

S` re]inem îns` c` examenul 

practic de conducere auto nu se 

petrece ca un „tango discret” între 

dou` persoane, singure, într-un 

auto mobil, ci pe un traseu public, 

în prezen]a a cel pu]in înc` doitrei 

candida]i, afla]i pe bancheta 

din spate. Dar este oare necesar 

ca Poli]ia (fie ea [i Comunitar`...) 

s`-[i supravegheze propriii agen]i 

cu sofisticate instala]ii de moni - 

torizare doar pentru c` exist` sus - 

pi ciunea generalizat` a ne cinstei 

în acest domeniu al ob ]inerii per - 

misului de conducere? 

Tocmai de aceea înv` ]area con - 

du cerii automobilului [i exami na - 

rea viitorilor conduc`tori auto tre - 

buie s` se fac`, precum în majo - 

ritatea ]`rilor civilizate, înc` de pe 

b`ncile ultimei clase de liceu sau 

colegiu. Nu e mai „ieftin”?

CU ACR |N EUROPA 

De[i a fost criz` economic`, [i în acest 

sezon estival turismul auto s-a bucurat de 

condi]ii favorabile de desf`[urare. Dac` ne 

referim doar la cei ce s-au deplasat în aceast` 

var` cu automobilul în ]`rile Europei (în scop 

turistic sau în interes de serviciu), o statistic` 

efectuat` cu ajutorul agen]ilor de turism din 

filialele Asocia]iei noastre eviden]iaz` faptul c` 

au fost însumate peste 2900 de plec`ri în str` - 

in`tate, desigur majoritatea fiind membri ACR. 

Ace[tia au avut [i avantajul c` în orice ]ar` 

au putut beneficia - în caz de nevoie! - de 

AJUTOR RUTIER din partea autocluburilor 

na]ionale cu care ACR este în parteneriat în 

ca drul FIA (Federa]ia Interna]ional` a Automobilului). 

De[i procentual asemenea cazuri sunt pu]ine (ro - 

mânii preg`tindu-[i foarte bine automobilul când se 

deplaseaz` în strìn`tate!) totu[i... pentru unii neca - 

zurile (f`r` urm`ri tragice!) n-au lipsit. Dar au be - 

neficiat, cum spuneam, de AJUTOR RUTIER acordat 

imediat [i f`r` alte probleme. 

Cele mai multe situa]ii au fost în Spania, Germania, 

Italia sau Ungaria, dar au fost semnalate cazuri la 

Centrala de Alarm` ACR (Dispeceratul Na]ional) [i în 

LIVIU {ERBAN 

1937-2009 

A \ncetat din via]`, dup` o înde lung` 

su ferin]`, unul dintre cei mai statornici [i 

aprecia]i ziari[ti ai presei auto române[ti. 

Este vorba de regretatul Liviu {er ban, 

omul care [i-a legat întreaga activitate 

profesional` de existen]a revistei „Auto - 

turism”, înc` de la apa ri]ia aces teia, ca 

prim` publica]ie de spe cialitate, editat` 

de Automobil Clubul Român. 

Demn de men]ionat este [i faptul c` a 

fost membru al colectivului re dac]ional 

din anul 1969, al`turi de nume redu - 

tabile ale publicisticii auto române[ti: 

Petre Cristea, Radu Tudoran, Dumitru 

Laz`r, Gh. Epuran sau Florin Popescu, 

împreun` cu care a contribuit la re - 

considerarea în România a unei jur - 

nalistici de ni[`, pân` atunci ma r - 

ginalizat`. 

{i-a încheiat prodigioasa carier` pro - 

fesional` la aceea[i revist` „Auto turism”, 

de unde a ie[it la pen sie în anul 2000, în 

ultimul deceniu fiind [i redactor [ef al 

acesteia, calitate în care s-a num`rat între 

membrii fondatori ai Uniunii Zia ri[tilor [i 

Editorilor Auto din Ro mânia (UZEAR). 

Redac]ia 

AUTOTURISM n 

destina]ii mai îndep`rtate: Danemarca sau Portu - 

galia... 

Mult mai numeroase au fost îns` interven]iile 

automobilelor de Ajutor Rutier în România! Astfel, în 

aceste luni ale sezonului estival s-a acordat asisten]` 

rutier` la aproape 2000 de turi[ti strìni, membri ai 

cluburilor auto din Europa, cei mai mul]i fiind din 

Germania, Ungaria, Austria, Spania, dar [i din ]`ri de 

unde te-ai a[tepta ca turi[tii s` vin` în România mai 

degrab` cu avionul: Finlanda, Anglia, Belgia, Portu - 

galia... 

UN OM DEOSEBIT: COL. 

CORNELIU CLEMEN}EANU 

S-a stins cu demnitate, a[a 

cum a trìt, un Om deo se bit, 

care [i-a dedicat cu gene - 

-rozitate 45 de ani de via]` pe - 

tru promovarea [i dezvoltarea 

automo bilis mului [i kartin - 

gului sportiv, pentru moder - 

nizarea [i racordarea ce rin - 

]elor competi]ionale de la noi 

la pre vederile FIA [i la regu - 

lamentele sportului mondial. 

Prieten apropiat [i cola bo - 

rator de onoare al ACR, al tu - 

turor sportivilor [i oficialilor 

motorsportului româ nesc, Col. 

Corneliu Clemen]eanu s-a 

num`rat între ini ]iatorii [i 

fondatorii Federa]iei Române 

de Auto mo bilism [i Karting, 

fiind men torul a numeroase 

ge nera]ii de oficiali ai spor - 

turilor auto, care îi vor p`stra o 

ne [tear s` amintire. 

A[a cum ne amintim to]i cei 

care l-am cunoscut, Corneliu 

Clemen]eanu, în ca litate de 

oficial [i director de con - 

cursuri, s-a impus mai ales 

datorit` unei atitu dini perma - 

nente de fair-play deplin, de 

seriozitate, corectitudine [i 

echilibru, dovedite în întreaga 

sa via]`. 

Când Comitetul Executiv al 

ACR, corpul de oficiali [i spor - 

tivii l-au s`rb`torit în cadrul 

unei festivit`]i cu pri lejul îm - 

plinirii a 45 de ani de ac tivi - 

tate sportiv`, pe un pa nou 

erau ex puse o parte din cele 

pes te 1000 de ecu soane, di - 

plo me [i medalii primite, 

inclusiv Diploma Unicat, de 

Ex celen]` a Automobil Clu - 

bului Român conferit` pentru 

fide litate fa]` de automo bi lis - 

mul sportiv românesc [i con - 

tribu]ia ma jor` adus` pro p` - 

[irii sale. 

Adio, nepre]uit Prieten, 

amin tirea ta va r`mâne ne - 

[tears` pentru noi. 

Comisia Na]ional` 

de Automobilism 

[i Kartig a ACRn 

23

24 

mobilitate 

, , , 

CASA 

PE RO}I 

{I 

TURISMUL 

DE CRIZ~ 

Explozia recesiunii economico-fi - 

nan ciare în ]`rile europene, resim]it` 

direct în sezonul estival al acestui an, 

a reabilitat nea[teptat, mai ales în 

Occident, turismul cu rulota. Acesta 

era la mod` începând de prin anii 

‘70-’80, când nevoia fireasc` de 

mobilitate (mai ales a salaria]ilor cu 

venituri medii) a transformat rulota, 

cortul [i campingurile în mijloace 

foarte la îndemân` ale turismului 

po pular. {i, iat` c` în 2008 [i mai 

ales în 2009, aceast` form` mult 

mai ieftin` de petrecere activ` a 

vacan]ei a fost, într-un fel, rea - 

bilitat` de împu]inarea radical` 

a veniturilor destinate conce dii - 

lor. 

Tranzitarea ]`rilor Europei în 

tim pul sezonului estival [i în 

zilele de week-end a devenit 

astfel din nou un obicei agreabil 

[i totodat` ieftin de a-]i petrece 

timpul liber. În aceas t` var`, mii 

[i mii de rulote au str` b`tut 

Europa în lung [i în lat, cù tând 

soarele [i plajele cu nisip fin în 

sta]iuni turistice, unde campin - 

gurile s-au redeschis aproape 

spontan. 

Oarecum abandonat` o vreme, 

siguran]a activ` [i pasiv` a acestor 

rulote a c`zut pân` acum în sarcina 

produc`torilor. F`r` îndoial`, majori - 

tatea sunt firme apreciate în do - 

meniu, dar care nu se bucur` nici pe 

departe de notorietatea marilor con - 

structori de automobile. Dar atunci 

când apare o eroare de proiectare, 

generatoare nu o dat` de accidente 

grave, imaginea lor în ochii publi - 

cului nu este atât de afectat` ca a 

constructorilor de autovehicule. 

Tocmai din acest motiv, specia - 

li[tii câtorva cunoscute m`rci auto, 

socotite cei mai potrivi]i „c`rù[i” de 

rulot`, adic` cele mai folosite de 

c`tre turi[ti, au studiat “cazuistica” 

acestor accidente, cùtând s` în]e - 

lea g` când [i în ce condi]ii a inter - 

venit momentul critic al utiliz`rii ru - 

lotelor. Este, oare, vina fabricantului, 

sau utilizatorii le exploateaz` în mod 

necorespunz`tor, sau la viteze ce 

dep`[esc recomand`rile constructo - 

rului ? 

Cum altfel se pot proba aceste 

ipo teze decât testând rulotele în 

toat` gama de situa]ii care pot in - 

terveni? Clasicul “drive-test”, de[i în 

multe situa]ii poate fi edificator, este 

totu[i susceptibil de a fi influen]at de 

subiectivitatea persoanei aflate la 

volan. 

Începând îns` de prin anii 2005 s-a 

apelat frecvent la robo]i pentru a 

înl`tura orice lacun` în obiectivitatea 

testelor. O serie de dispozitive com - 

puterizate relativ simple (pârghii 

care mi[c` volanul [i bra]e mecanice 

care opereaz` comenzile), au per - 

mis, de exemplu, inginerilor de la 

Volvo s` comande de la distan]` un 

model Volvo C70 c`ruia i s-au 

ata[at, succesiv, diferite tipuri de 

rulote, apar]inând diverselor m`rci 

produc`toare. 

Parametrii acestor teste efectuate 

în ultimii ani au fost aceia[i pentru 

toate rulotele încercate. S-au ur m` - 

rit, printre altele, aspecte legate de 

viteza maxim` cu care se poate 

deplasa în siguran]` având ata[at` o 

rulot`, efectuarea f`r` pericole a 

virajelor (inclusiv în urcare/cobo - 

râre), frânarea brusc` pe diferite 

tipuri de suprafe]e de rulare [i în 

diferite condi]ii de aderen]`. Pe 

scurt, tot ceea ce ]ine de siguran]a 

activ` a ansamblului automobil/ru - 

lot`. In plus, s-au efectuat teste [i în 

vederea parc`rii rulotelor, a ma - 

ne vra bilit`]ii lor în spa]ii res - 

trânse. 

Poate v` întreba]i ce i-a în - 

dem nat pe tehnicienii suedezi 

s` efectueze acest gen de teste 

din moment ce altele, aproape 

similare, au fost f` cute de c`tre 

produc`torii rulo telor, iar reco - 

mand`rile lor sunt trecute în 

cartea tehnic` a acestora. Ei 

bine, tocmai pentru a realiza un 

studiu in de pendent [i cât se 

poate de o biectiv, în beneficiul 

clien]ilor. De altfel, realizatorii 

acestor sesiuni de teste au 

declarat c` rezultatele au diferit 

uneori fa]` de cele comu nicate 

de produc`torii rulotelor. Ele au 

fost puse la dipozi]ia construc torilor 

de “case pe ro]i”, pentru ca ace[tia 

s` le verifice [i, dac` este nevoie, s` 

reproiecteze anumite subansamble 

ce pot fi îmbun`t`]ite. 

Primii care vor fi mul]umi]i vor fi 

tocmai utilizatorii, care în ace[ti ani 

de criz`, se vor reîntoarce c`tre ru - 

lote, ca mijlocul cel mai la îndemân` 

de practicare a turismului popular. 

Asemenea informa]ii ofer` detalii 

suplimentare privind alegerea celei 

mai potrivite rulote pentru cerin]ele 

clientului, al`turi de alte am`nunte 

privind comportamentul ei dinamic. 

Pentru c` nimic nu trebuie l`sat la 

voia întâmpl`rii când vine vorba de 

siguran]a pe [osele! (C.T.)

Prioritate de 

stânga 

STÂNGACII 

LA VOLAN 

Se spune de obicei c` ...doar dou` caracteristici prin - 

cipale pot „împ`r]i” specia uman`: în primul rând... 

sexul, pentru c`... f`r` Adam [i Eva, nu ar fi existat lumea, 

iar \n al doilea rând, capabilitatea/priceperea fiin]ei uma - 

ne de a-[i folosi mâinile. 

Dar, de ce dreptacii sunt majoritari [i stângacii, mino - 

ritari? În parantez` fie spus, grupele sanguine [i tempe - 

ra mentele sunt comune atât b`rbatului, cât [i femeii, atât 

dreptaciului, cât [i stângaciului. |ns` nici ele \n proportii 

egale... 

Se [tie c` cel pu]in 15% din popula]ia Globului sunt 

stângacii [i cam înc` pe atâta sunt persoane ambidextre 

(adic` folosesc la fel de bine ambele mâini), Folosind con - 

cluzii stiin]ifice dintre cele mai seri oase, diverse studii [i 

son daje (rea lizate probabil mai ales de... stân gaci) 

...minoritarii [i-au cùtat repre zentan]i de vaz` atât între ce - 

le bri t`]ile contemporane cât [i \n isto rie. 

Cei mai celebri stângaci ai lumii au fost Alexandru Ma - 

cedon [i Napoleon Bonaparte. Dar, contem porani cu noi, 

sunt atât Prin]ul Char les, cât [i Fidel Castro. 

Stângaci au fost Papa Ioan Paul al II-lea, omul care a in - 

fluen]at decisiv pr`bu[irea comunismului, dar [i Geor ge 

Bush senior, Bill Clinton [i, s`rind peste dreptaciul George 

Bush jr. (dar... stângaci în tot ce a f`cut!), chiar actualul 

pre[edinte, Barak Obha ma! 

Pân` vom ajunge la stângacii le gendari din auto - 

mobilismul sportiv, avându-l în frunte pe neuitatul Ayr ton 

Senna, s` enumer`m scriitorii, Alexandre Dumas - fiul, 

Oscar Wilde, Mark Twain, H.G.Wells, Mateiu Ca ragiale sau 

Camil Petrescu, câteva genii ale picturii universale precum 

Michelangelo, Raphael, Durer, Pica sso [i, n-o s` crede]i, 

deasupra tu tu ror, inegalabilul Leonardo Da Vinci! 

Panoplia stângacilor este str`lu ci toare [i în lumea ac - 

torilor, începând cu nemuritorii Charlie Chaplin, [i Mar lyn 

Monroe, dar [i Sylvester Stal lone, Bruce Willis, Robert de 

Niro, Robert Radford, Nicole Kidman, Demi Moore. 

Cei mai cunoscu]i stângaci în sport sunt fotbali[tii [i te - 

nismenii. Vom începe cu Pele, Maradona [i Hagi, de[i 

primul lovea la fel de... perfect mingea cu ambele picioare. 

Iar la tenis, Jimmy Connors, John Mc Enroe, Martina Navra - 

tilova.Iata doar cateva „nume mari“ \ntre cele a proape un 

miliard de persoane ce folosesc mai eficient mâna sau 

piciorul stâng. Dar sunt celebrit`]i [i în lumea animalelor, 

unde cel mai celebru... stângaci este ursul polar, iar 

ambidextr` este vulpea. 

De-a lungul istoriei s` fii stângaci nu a fost deloc un pri - 

vilegiu [i uneori... nici azi. Dimpotriv`, în anumite ]`ri 

stângacii erau socoti]i c` aduc ghinion. 

În Evul Mediu, au fost chiar comunit`]i, unde stângacii 

erau izola]i din pricina a numeroase supersti]ii, deoarece 

re ligiile cre[tine priveau ca pozitiv` doar partea dreapt` 

...pentru c` nu ve]i vedea vreodat` pe cineva f`cându-[i 

cru ce cu stînga. Însu[i Iisus Hristos st` la dreapta Tat`lui! 

Din aceste „pricini” cumulate, multe secole stângacii au 

fost pe bune discrimina]i [i înc` mai sunt. Un singur 

exemplu: deoarece în majoritatea limbilor P`mântului (cu 

excep]ia limbilor arab` [i ebraic`) sensul scrierii este de la 

stânga la dreapta, tot dreptaciul este avan tajat, inclusiv prin 

alc`tuirea tasta tu rii calculatorului, care va avea în tot deauna 

partea numeric` pe stânga. 

De neîn]eles este altceva: de ce aceast` 

„însu[ire” (sau ciud`]enie?) este de dou` 

ori mai numeroas` la b`rba]i, unde pro - 

por]ia se p`streaz` [i în privin]a posesorilor 

car netului de conducere. Are deci 

importan]` în lumea noastr`, a automobili[ - 

tilor?... 

Are, [i înc` cum! Se [tie, în majo ritatea ]` - 

rilor, circula]ia se desf` [oa r` pe banda 

dreap t` a [oselelor. Din aceast` pricin` vo - 

lanul este montat pe stânga, majoritatea 

comenzilor din habitaclul unui autoturism, in clusiv 

schimb`torul de viteze, fiind dispus` pe partea dreapt`. Nu 

mai vorbim c` [i sculele [i utilajele auto sunt proiectate tot 

pentru dreptaci, ca [i sensul de strângere al [uru bu rilor, cu 

pasul de la stânga spre dreapta... 

Aminteam mai sus de str`lucito rul pilot Ayrton Senna, 

un stângaci redutabil. Înaintea sa, stângaci cele bru a fost [i 

multiplul campion mon dial de vitez`, Juan Manuel Fangio, 

iar dup` Senna, nimeni altul decât Michael Schumacher. 

Mai mult, nu se poate... 

Între a[ii volanului din România, stângaci a fost pilotul 

Alex Racovi]`, primul pilot român care a participat, înc` în 

anul 1927, la celebrul Raliu Monte Carlo, când s-a clasat al 

5-lea! I-a urmat, tot în perioada interbelic`, Matei Ghica, 

primul autmobilist ro mân, consemnat în analele FIA cu trei 

recorduri mondiale, omologate oficial! Apoi Ionel Zam - 

firescu, copi lotul lui Petre Cristea în anul câ[ tig`rii Raliului 

Monte Carlo, dar [i Titu Manicatide, câ[tig`torul Raliului 

Balcanic din anul 1938. Între stân gaci, în acea perioad` se 

num`ra [i seniorul curselor de vitez`, ing. Jean Calcianu, 

deopotriv` pilot [i prepa rator de motoare f`r` egal. 

Sigur c` în multe sporturi (în box, de exemplu), stân - 

gacii s-au bucurat de un avantaj prin folosirea cu sur prin - 

dere a mâinii sau piciorului stâng. Studiile au consemnat 

îns` c` persoanele stângace beneficiaz` de o memorie 

superioar` dreptacilor, psihologii explicând c` interco nexi - 

unea între cele dou` emisfere ale creierului sunt mult mai 

eficient „conectate”. 

Cum se [tie, emisfera stâng` „dirijeaz`” partea dreapt` 

a cor pului [i invers. Astfel, mâna ori piciorul care domin` în 

ac]iuni sunt conectate la partea creierului domi nant`. 

Emisfera stâng` coordoneaz` vorbirea, scrierea [i logica 

in terioar`, iar emisfera dreapt` ce dirijeaz` par tea stâng` a 

trupului controleaz` în su[irile specifice în art`, muzic`, 

creativitate [i percep]ia emo]iilor. Mai pu]in explicat este 

faptul c`, dup` unele statistici, dreptacii tr` iesc, se zice, în 

medie, cu nou` ani mai mult decât stângacii. 

Acest fapt nu se confirm` îns` la volan, unde acci - 

dentele nu ]in cont de ce mân` sau picior sunt folosite mai 

lesnicios pe frân` [i accelera]ie. 

De exemplu, conduc`torii auto din Marea Britanie sau 

din alte ]`ri ale Commonwealth-ului, care acas` con duc pe 

banda stâng` autoturisme cu volanul pe dreapta, se des - 

curc` la fel de bine, dup` câteva zile de acomodare, con - 

ducând la fel de bine automobile cu volanul pe stânga în 

]`rile unde circula]ia este „invers” decât cea cu care sunt 

obi[nui]i. 

Când uit` îns`... e jale! 

25

26 

Eveniment auto 

Nu de mult a ap`rut un „lustruit” 

catalog publicitar de vreo 150 de 

pagini, intitulat „Renault [i Dacia de 

10 ani împreun`”, cuprinzând is - 

toricul foarte roman]at al rela]iei 

româno-franceze în domeniul auto, 

cu deosebire ai celor 10 ani ce au 

trecut de la preluarea Uzinei Dacia 

de c`tre Renault. 

Este tocmai perioada foarte „agre - 

at`” de fostul director al IAP Dacia, 

dl. C. Stroe, care se bag` în seam` 

cu o vizibil` lips` de mo destie... 

Credem c` mai corect` ar fi fost 

aniversarea, cu fastul cuvenit, a celor 

patru decenii de parteneriat ro - 

mâno-francez, care a debutat cu fa - 

brica]ia primului automobil Dacia, 

ie[it de pe banda de montaj la 20 

august 1968. 

Spunem aceasta deoarece atunci 

când s-a semnat contractul de pre - 

luare a Uzinei Dacia de c`tre Re - 

nault, de pe banda de montaj a Uzi - 

nei de la Mioveni ie[iser` deja 

aproa pe dou` milioane de auto mo - 

bile. 

Francezii au achizi]ionat atunci un 

produc`tor auto puternic, Dacia fiind 

deja un brand de mare autoritate 

atât pe pia]a intern`, cât [i pe cea 

ex tern`. 

De[i luat` la „mi[to” de c`tre au - 

to rul D. Vardie, lansarea primului au - 

tomobil Dacia 1100 fabricat în Ro - 

mânia, în vara anului 1968, chiar a 

fost un moment istoric. Dar la data 

respectiv` a fost mai ales unul emo - 

]ional. 

Numeroase documente demon - 

strea z` c` mii 

de salaria]i ai 

uzi nei l-au v` - 

zut atunci, cu 

ochii lor, pe Ni - 

colae Cea u[es - 

cu ur cându-se 

la volanul aces - 

tui auto mo bil, 

par cur gând 

primii me tri 

du p` ie[irea de 

pe banda de 

mon taj. 

Deci nu i sau 

înmânat ni[ - 

te „chei”... 

Ce re]ine în - 

s`, cu toat` su - 

mistificat 

DE CE SE DEZICE DL C. STROE 

DE UN AUTOMOBIL CU VALOARE ISTORIC~? 

per ficialitatea Dan Vardie, autorul 

Ca talogului, în Capitolul I, despre 

acest moment? 

În primul rând, face public` o je - 

nant` inexactitate, atunci când scrie: 

„Prima ma[in` a ie[it de pe linia de 

fabrica]ie la 3 august 1968”! Al`turi, 

îns`, tot el public` o fotografie care 

îl contrazice flagrant, intitulat` în che - 

nar „A primit Ceau[escu prima Dacia 

1100 fabricat` la Coliba[i?”. 

Cum se vede, pe o t`bli]` a[ezat` în 

fa]a a acelui automobil ro[u, Da cia 

1100 (expus la Uzina Dacia) scrie cu 

litere mari: „20 august 1968. Nr.1!”. 

Din p`cate, doar data eve ni men - 

tului este exact`... De[i, pro babil, c` 

a trecut de numeroase ori pe-acolo, 

redactorul Catalogului pu blicitar nu 

este îns` în stare s` reproduc` nici 

m`car data exact` a ie [irii de pe 

band` a primului auto mobil Dacia. 

Ce simplu era: o avea înscris` 

chiar în fotografia publicat` de el! V` 

da]i seama cât` probitate profe sio - 

nal` dovede[te din nou autorul mai 

sus men]ionat? 

Exist`, îns`, numeroase articole 

de pres` [i mai ales fotografii de la 

fa]a locului (nu doar la ACR), care 

pot fi consultate de c`tre orice jur - 

nalist corect, cu minim` str`danie 

pro fesional`, mai ales când încearc` 

se scrie despre un moment de 

referin]` al industriei de automobile 

din România. 

Dan Vardie mistific` îns` adev`rul 

f`r` s` clipeasc`, din p`cate nefiind 

contrazis de dl. C. Stroe, care este 

luat drept principal martor, de[i în 

perioada 1967-1968 era un tân`r 

ab solvent, inginer la U.M.Teleajen... 

Dac` putem accepta c` dl. Stroe 

nu-[i poate aduce aminte, nefiind 

de fa]`, ne întreb`m ce interes ar 

avea îns` acum s` mistifice ade - 

v`rul? 

Exist` mii de martori prezen]i la 

evenimentul, devenit istorie, care î[i 

amintesc cât de încântat a fost „con - 

duc`torul suprem” al României de 

atunci când s-a urcat la volanul Da - 

ciei 1100 cu nr.1, pentru a aprecia el 

însu[i – adic` primul! – calit`]ile 

primului autoturism românesc!

Acela[i automobil i-a fost apoi în - 

mânat, cu toate onorurile posibile, 

în cadrul unei ceremonii regizate cu 

fast [i cu zurg`lìi propagandistici ai 

unei manifestari specifice acelei 

epoci. 

Cu atât mai mult surprinde afir - 

ma]ia d-lui Stroe c` automobilul res - 

pectiv ar fi fost ales ulterior dintr-un 

lot special, înainte de a-i fi oferit dic - 

tatorului, [i deci c` n-ar fi cu ade - 

v`rat nr.1. 

Afirma]ia este cel pu]in penibil`, 

ca [i (în treac`t fie spus) „apre - 

cierile” despre primii directori ge ne - 

rali ai Uzinei, celebrii Mihai [i apoi 

S`punaru, doi speciali[ti foarte bine 

cota]i, dar [i excelen]i organizatori, 

cei care au pus practic pe picioare 

pro duc]ia de automobile la Coliba[i. 

Îl întreb`m [i acum pe dl.Stroe: 

cine ar fi îndr`znit atunci s`-l în[ele 

astfel pe Nicolae Ceau[escu, pros - 

tindu-l c` ma[ina ce a ie[it sub ochii 

lui de pe linia de fabrica]ie [i pe care 

a condus-o – El primul! - de fapt n-ar 

fi fost decât un „surogat”? 

Dar ceea ce ignor`, cu o impar - 

donabil` suficien]`, dl. Stroe, este fap - 

tul c` acel automobil are [tan]at` 

pentru totdeauna pe masca radia - 

torului o plachet` de bronz special, cu 

o dedica]ie anume din partea co - 

lectivului Uzinei de Autoturisme Pi - 

te[ti, onorat, nu-i 

a[a, s`-i fac` aces t 

cadou... Ero ului 

neamului. 

Dup` 1989, 

acest prim auto - 

mobil Dacia, con - 

struit la Pi te[ti, a 

ajuns în pa tri - 

moniul RAPPS 

(Re gia Autono - 

m` a Proto co - 

lului de Stat) [i a 

fost scos la lici - 

ta]ie public`, îm - 

preun` cu alte 

bu nuri apar]inând lui Nicolae Ceau - 

[escu. 

A fost adjucat de c`tre Automobil 

Clubul Român cu Certificatul RAPPS 

nr. 0000672, care atest` f`r` dubii 

faptul c` autoturismul Dacia 1100 

cu nr. 001 a fost în proprietatea lui 

Nicolae Ceau[escu! 

De altfel, [i dl. Stroe accept` c`, 

cit`m, „în privin]a ma[inii de la ACR, 

este practic ma[ina dat` lui Ceau - 

[escu”. Pì atunci ce dovad` mai 

vrea? 

Cel pu]in bizar` este doar afir ma - 

]ia c`, vezi Doamne, „prima ma [i n` 

nu mai exist`”. 

Aceast` su po zi]ie n`s tru[nic`, 

vehiculat` în mai mul te rânduri de 

dl. C. Stroe, în cear c` s` as cund` de 

fapt un gest de su per fi cia litate, [i al 

dmisale, [i al subalternilor sì. 

Din câte am auzit, unui consilier 

al Uzinei, prezent la licita]ia de care 

aminteam, i s-a p`rut prea... scump 

pre]ul licitat de c`tre ACR! 

Este treaba lor c`, la vremea res - 

pectiv`, nu au fost în stare s` apre - 

cieze [i s`-[i adjudece, indi fe rent de 

pre], poate cel mai „scump”, sau m` 

rog, cel mai semnificativ exemplar al 

unei produc]ii de au tomobile care a 

început cu onoruri preziden]iale la 

20 august 1968. 

Asta de fapt îl deranjeaz` cel mai 

mult pe fostul director general de la 

IAP Dacia Pite[ti... 

La ce credem c` se refer` dl. Con - 

stantin Stroe, vorbind despre alt... 

prim automobil Dacia 1100, este un 

alt fapt, important [i el, consemnat 

de altfel, în Revista Autoturism 

nr.2/1969, pag.7: „Livrarea c`tre 

pia]` a întâiului autoturism româ - 

nesc Dacia 1100”. 

Acesta a fost achizi]ionat atunci 

de bra[oveanul Corvin G. (cu massmedia 

de fa]` [i cu tot dichisul pu - 

blicitar de rigoare!) înmatriculat cu 

nr. de circula]ie: 1-BV-1140. 

Se pare c` acesta a fost „recu pe - 

rat” mai apoi de c`tre uzin` [i ex pus, 

dup` 1990 pe post de “nr. 001.” 

Da, în aceast` privin]`, dl. director 

Stroe poate avea dreptate. 

Dar s` spun` adev`rul, cu subiect 

[i predicat, a[a cum a fost! 

Radu DRAGO{ n 

27

28 

Campionat Na]ional VTM 2009 

Cupa Lupeni-Straja, o curs` reu[it`! 

Gra]ie eforturilor Filialei 

In terjude]ene ACR Hune - 

doara, traseul montan de la 

Straja a intrat spectaculos, 

anul trecut, pe lista destul de 

s`rac` a unor întreceri de 

automobilism sportiv, spe - 

cifice Campionatelor de Vi - 

tez` în Coast`. Pe de-acum 

cunoscutul drum ce leag` 

Sta]iunea turistic` Straja de 

Municipiul Lupeni, Filiala 

ACR Hunedoara (director 

Ioan {ta ier) [i Clubul Sportiv 

de Autokarting din Deva, au 

organizat etapele 3 si 4 din 

cadrul Campionatului Na - 

]ional VTM. 

O echip` de oficiali de 

bun` calitate, în frunte cu 

expe rimentatul director de 

concurs, timi[oreanul Ladis - 

lau Giu ri sici, a asigurat de s - 

f`[urarea optim` a unor în - 

treceri inte resante, bucu rân - 

du-se de generoasa colabo - 

rare [i ajutor direct din 

partea municipalit`]ii Lu - 

peni, a Consilului Judetean 

Hunedoara ca [i a Poli]iei 

Rutiere. 

La aceast` competi]ie, 

dotat` cu Cupa Straja, s-au 

înscris 25 de concuren]i, 

majoritatea fiind pilo]i tineri, 

foarte talenta]i, care au dat 

for]` [i ritm acestui cam - 

pionat serios, definit de 

ambi]ii calitative, specifice 

unor viitori profesioni[ti ai 

volanului. 

Câ[tigatori la „General” 

au fost doi concuren]i deja 

consacra]i, Casian Radu 

Bogdan [i Lucian R`du], 

amândoi având evolu]ii 

sigure la volanul unor ma[ini 

bine pregatite. Preferatul 

principal al spectatorilor a 

fost îns` Alin Iacomi, care a 

evoluat în premier` la 

bordul unui Evo 8 nou. De[i 

a pilotat cu rezerva fireasc`, 

dat fiind neacomodarea 

deplin` cu noua ma[in`, 

totu[i a ]inut s` ofere un real 

spectacol pe viraje, nego - 

ciate de-a latul, cum nu prea 

se vede la VTM decât la 

pilo]ii foarte siguri pe ei [i 

pe...accelera]ie! 

DE STRAJ~... 

SPORTULUI AUTO! 

În condi]ii de vreme foarte bun`, în zilele de 23 - 24 

octombrie a.c., pe cunoscutul traseu montan de la 

Straja (jud. Alba) s-au desf`[urat etapele a V-a [i a VI-a 

ale Campionatului Na]ional de Vitez` pe Traseu Montan 

2009. Organizarea deosebit` a ultimului act al Cam - 

pionatului VTM a fost asigurat` de CS Fayr Play Abrud [i 

Filiala ACR Alba, sub patronajul Consiliului Jude]ean 

Alba. 

De[i lista de înscrieri a fost mai mare, la start s-au 

aliniat numai 25 de concuren]i, dar majoritatea pilo]i de 

bun` calitate, care [i-au disputat cu multe argumente 

tehnice primele pozi]ii în cele 2 zile de concurs. 

Astfel s-a încheiat un campionat cu multe plusuri la 

toate capitolele, de la un an la altul tot mai apreciat, 

atât de spectatori, cât [i de mass-media, înt`rind 

Mai pragmatic [i aplicat, 

tânarul Vlad Cosma, în 

premier` la acest gen de 

curse cu C2R2, a fost exact la 

polul opus, c` utând trase 

exacte, rapide [i cât mai 

eficiente, preg`tindu-se pen - 

tru un raliu interna]ional cu 

preten]ii pe m`sur`. 

Personal, pe noi ne-au 

încântat [i al]i doi tineri de 

real talent: Alex. Tudoric` 

[i Radu Andrei Tentean, 

poate cei mai buni pilo]i 

pe Logan, cu o suspensie 

bine gândit` [i o sta bilitate 

de invidiat, b`tându-se la 

musta]` cu Ioan Miclù[u, 

posesorul celei mai fru - 

moase [i bine preg`tite 

Dacia 1300 Sport din 

România. Dar i-am re]inut 

din nou pe Alex Kre pelca 

(între cei mai vechi din 

acest campionat) [i cura - 

joasa Alexandra Rus, un 

pi lot care a avut de ase - 

menea evolu]ii curate [i 

precise. Chiar dac` nu se 

lu ptau pentru o...Cup` 

Peugeot, dac` aceasta ar 

fi existat, ar fi meritat-o cu 

pri sosin]` singura repre - 

zentant` a sexului frumos 

din aceasta curs`. 

V` prezent`m, în con tinuare, clasamentul general al Campionatului Na]ional VTM 2009: 

speran]a c` talente înc` mai exist` în acest sport, dac` 

au posi bili tatea unde s` se manifeste. 

Clasament general etapa a V-a: 

Primii zece clasa]i: 

1. Lucian R`du]; 2. Adrian Moraru; 3. Claudiu Rusu; 

4. Nicolae Trifu; 5. Marius Ionic`; 6. Cosmin Vidican; 7. 

Andrei Negrean; 8. Ioan Tirpe; 9. Mihai Beldie; 

10. Sebastian Geogean 

Clasament general etapa a VI-a: 

Primii zece clasa]i: 

1. Lucian R`du]; 2. Adrian Moraru; 3. Marius Ionic`; 

4. Claudiu Rusu; 5. Nicolae Trifu; 6. Ioan Tirpe; 7. 

Sebastian Geogean; 8. Cosmin Vidican; 9. Lucian 

Damian; 10. Dumitru {erban

CUPA 

BALCANIC~ 2009 

LA KARTING 

În perioada 20-22 noiembrie 

2009, pe pista din Capitala Greciei – 

Atena, s-a desf`[urat, în incheierea 

Campionatului Zonei de Sud-Est 

Europa, Concursul dotat cu Cupa 

Balcanic` – Atena la karting. 

Pilo]ii români prezen]i la acest 

Concurs, la clasele Mini, KF3-juniori 

si KZ2-seniori, au avut o presta]ie 

foarte bun` în timpul man[elor. 

S-au eviden]iat în mod deosebit 

câ[tig`torul cupei la clasa KF3 pilo - 

tul Daniel Nicolescu [i, la aceea[i 

clas`, pilotul Brad Brunner, ocupant 

al locului 5, participant pentru prima 

oar` la aceast` clas` într-un concurs 

interna]ional de asemenea anver - 

gur`. 

La clasa Mini cel mai bine clasat 

pilot român a fost Petru] Florescu, 

ocupant al locului 5 în finala Clasei. 

Cu aceast` ocazie s-a desf`[urat 

[i {edin]a anual` a Zonei, unde s-a 

decis [i Calendarul pe anul 2010. 

Acesta va cuprinde 3 etape ale 

Campionatului ce se vor desf`[ura 

în Grecia, România [i Bulgaria, iar 

Cupa Balcanic`, devenit` tra - 

di]ional`, va avea loc în Turcia. 

Campionatului Na]ional de Karting 

Etapa a VI-a, Tg Secuiesc 

Ultima etap` din acest an a Cam pionatului Na]ional 

de Karting s-a desf`[urat pe tradi]ionalul circuit „Skat 

Kart“ din Târgu Secuiesc. 

De[i vremea a fost destul de schimb` toare, trad i - 

]ionalul public al acestui gen de curse nu a lipsit. 

Ne referim îndeosebi la prietenii [i rudele con cu - 

ren]ilor, care au venit la Tg. Se cuiesc din toat` ]ara. 

Astfel, la 

star t s-au ali - 

niat cei mai 

buni pilo]i 

din toa te 

gru pele de 

con curs. 

Era [i fi resc, 

mi za fiind 

una foarte 

im por tant`: 

pilo]ii [i-au dis - 

putat, pân` în 

ultima secund`, 

titlu rile de Cam - 

pion Na]io nal la 

cla sele lor. 

La Festivitatea de premiere, în 

afara premiilor acordate pentru Cu - 

pa Balcanic`, s-a desf`[urat [i pre - 

mierea Campionatului Zonei. Ne 

face placere s` reamintim faptul c`, 

din cele 4 clase la care s-a participat 

în Campionat, în dou` dintre 

acestea, primele dou` locuri au fost 

ocupate de pilo]i români [i anume: 

Clasa Mini: Locul 1-Dionisios 

Marcu (Sined Motorsport R`dù]i) 

Câ[tig`torii ultimei etape: 

Clasa PUFO: 

1 - Borlovan Leonard - ABAS Timi[oara; 

2 - Schlett Kristopher - REAL RACING Tulcea; 

3 - Ponta Andrei - REAL RACING Tulcea. 

Clasa MINI: 

1 - Marcu Dionisios - SINED MOTOR SPORT R`dù]i; 

2 - Martin Adrian - REAL RACING Tulcea; 

3 - Atanasiu Andrei - DANNY RACING KART Bucure[ti. 

Clasa KF3: 

1- Nicolescu Daniel - KART RACING CLUB Ploie[ti; 

2- Vi[oiu Robert - 

CONARG RACING CLUB 

Pite[ti; 

3- [tefan Mihnea - SKH 

Bucure[ti. 

Clasa KZ2: 

1- Dr`goiu Dan - BADSI 

RACING Bucure[ti; 

2- Arcarese Salvatore - 

REAL RACING Tulcea; 

3- {tefan Viktor - 

SKATKART Tg. Secuiesc. 

Locul 2- Petru] Florescu (Urban Fast 

Bucure[ti) 

Clasa KF3: Locul 1 – Daniel 

Nicolescu (Kart Racing Club Ploie[ti) 

Locul 2 – Robert Visoiu (Conarg 

Racing Pite[ti) 

Pe na]iuni, România a ocupat 

locul 1 pentru a 5-a oar` în cele 

[ase edi]ii desf`[urate pân` acum. 

Dup` validarea tuturor rezultatelor, se va întocmi 

Clasamentul Final al Campionatului National de Karting 

pe anul 2009, titlurile de campion urmând a se înmâna 

în cadrul unei festivit`]i speciale. 

29

30 

Formula 1 

maxima 

FINAL SPECTACULOS 

|NTR-UN CAMPIONAT ATIPIC 

Ross Brawn, poate cel mai bun conduc`tor de echip` 

al ultimului deceniu în Formula 1, [i-a demonstrat din 

nou genialele sale intui]ii de strateg inegalabil. 

Reamintim c` el s-a aflat la „bu toane” în perioada când 

tân` rul Michael Schumacher domina spec taculos 

cursele de F1. Iar anul trecut, dup` ce a cump`rat echipa 

Honda pe o sum` simbolic` (1 Euro!), [i-a creat propria 

echip` ce-i poart` numele cu care a defilat en fanfare: 

Brawn GP! 

Într-o perioad` record a 

pro iec tat [i a creat un mo - 

no post ce a avut o aero di - 

namic` con troversat` [i oa - 

re cum... con tes tat`, dar cu 

care a dominat categoric 

prima parte a cam pio na - 

tului. Atunci a luat un avans 

ce s-a dovedit de cisiv, atât 

în clasamentul pe echipe, 

cât [i cel al pilo]ilor, unde 

Jenson Button [i „b`trânul” 

Barrichello s-au completat 

re ciproc, dirija]i din spate 

de marele strateg Ross Bra - 

wn. 

În penultima etap` de la Interlagos, în Marele Premiu 

al Braziliei, preferat de public [i avantajat pe teren pro - 

priu era brazilianul Rubens Barrichello. Chiar [i în pe - 

rioa da calific`rilor, ploaia toren]ial`, de[i a amestecat 

cumva valorile pe grila de start, pân` la urm` tot favori]ii 

au fost cei care au creat spectacolul sportiv. S` nu uit`m 

c` Button, Vettel [i Hamilton au plecat de pe pozi]iile 

14, 16 [i 18, to]i trei reu[ind o curs` formidabil`, ter - 

minând în final pe locurile 5, 4 [i 3. 

Practic, J. Button a fost propulsat spre titlu dup` prima 

O REALITATE ÎN WRC: 

SUPERLOEB ! 

Anul acesta, unul dintre cei mai 

mari pilo]i de raliuri ai tuturor tim - 

pu rilor, francezul Sebastien Loeb, 

secondat de la început de coe chi - 

pierul Daniel Elena, se afl` în fa]a 

unei provoc`ri unice: a câ[tigat în 

anul acesta, pentru a VI-a oar`, titlul 

suprem în World Rally Competition 

(WRC). 

Urmând exemplul legendarului 

Michael Schumacher în Formula 1, 

iat` c` la anul ar putea s`-l egaleze 

pe acesta [i la num`rul de titluri. 

Pentru c` pe celelalte recorduri ab - 

solute în WRC a reu[it s` le dep` - 

[easc`! 

Începând din 2003, a câ[tigat în 

fiecare an cel pu]in trei raliuri, 

ajungând ca în anul 2008 s` câ[tige 

11 curse înscrise în Campionatul 

Mon dial. Cu victoriile de anul a - 

cesta, Sebastien Loeb num`r` 54 

de raliuri câ[tigate în WRC [i aproa - 

pe 600 de victorii de etap`. 

Fabulos!! 

Anul acesta lupta a fost strâns`, 

mai strâns` ca niciodat`, fiind 

decis` în ultima etap` [i în ultima 

prob` spe cial`, când excep ]io na lul 

sù adversar direct Niko Hirvonen a 

ratat ocazia de a se lupta de la egal 

intrare la boxe, unde Barrichello a pierdut puncte, fiind 

dep`[it de c`tre Webber [i Kubica. Astfel, liderul 

Campio natului Mondial deja urcase pe locul 6, acu - 

mulând punctele pentru titlul de campion. [i dup` a 

doua intrare la boxe, status-quo s-a p`strat. 

Definitiv lucrurile s-au tran[at îns` cu zece tururi 

înainte de final, când [i Hamilton l-a dep`[it pe Bar - 

richello, brazilianul coborând astfel pe locul 4. [i ca 

ghinionul s` fie deplin, dup` înc` dou` tururi a f`cut [i 

pan`, Button urcând astfel de fi nitiv pe locul 5, loc pe 

care [i l-a p`strat pân` în final, când a fost sigur c` Titlul 

[i Cununa de lauri a campionilor, îi vor apar]ine. 

Cu punctele acumulate [i echi pa Brawn GP poate fi 

declarat` câ[tig`toarea titlului mondial la „constructori”. 

Deosebit de spor tiv, Rubens Barrichello [i-a feli citat 

c`lduros coechipierul, ultima sa [ans`, m`car pentru 

titlul de vicecampion mondial, urmând s` [i-o joace în 

ultima etap`, în Marele Premiu de la Abu Dhabi. Dar aici 

a câ[tigat tocmai adver sarul sau 

direct, Vettel! 

{i acum, iat` clasamentele: 

CLASAMENT CURS~: 1) Weber, 10 

p.; 2) Kubica + 7,6 s.; 3) Hamilton 

+18,9 s.; 4) Vettel +19,6 s.; 5) 

Button +29,0 s.; 6) Raikkonen 

+33,3 s.; 7) Buemi +35,9 s.; 8) 

Barrichello +45,4 s. 

CLASAMENT PILO}I: 1) Button, 

89 p. (campion mon dial); 2) Vettel, 

74 p.; 3) Barrichello, 72 p.; 4) 

Webber, 61,5 p.; 5) Hamilton, 49 

p.; 6) Raikkonen, 48 p.; 7) Rosberg, 34,5 p.; 8) Trulli, 

30,5 p. 

CLASAMENT ECHIPE: 1) Brawn, 161 p.; 2) Red Bull, 

135 p.; 3) McLaren, 71 p.; 4) Ferrari, 70 p.; 5) Toyota, 

54,5 p.; 6) Williams, 34,5 p.; 7) BMW, 32 p.; 8) Renault, 

26 p. 

la egal pân` în ultimul moment. Pur 

[i simplu, la o „s`ritoare”, capota 

moto rului s-a desprins [i Hir vonen a 

pierdut un minut toc mai când 

începuse s` recupereze treptat din 

diferen]a ce-l separa de liderul 

cursei. 

În semn de respect sportiv, echi - 

pajul câ[tig`tor S. Loeb - D. Elena l-au 

a[teptat pe Hirvonen s` treac` linia 

de sosire în ultima prob`, fiind 

primii care l-au felicitat pentru 

spectacolul oferit în Raliul Marii 

Britanii, care încheie tradi]ional 

Campionatul Mondial

|n sta]iunea prahovean` Cheia s-au întâlnit, de curând, 

circa 30 de jurnali[ti în domeniu, de pe întreg cuprinsul 

]`rii – membri ai Uniunii Ziari[tilor [i Editorilor Auto din 

România (UZEAR) - pentru a alege atât Ma[ina Anului, cât 

[i SUV-ul Anului 2010. 

Votul juriului a fost acordat în deplin` cuno[tin]` de 

cauz`, ma[inile finaliste din fiecare categorie fiind testate 

de c`tre jurnali[ti, pe traseele stabilite în zona Cheia. 

Competi]ia numit` generic „Ma[ina Anului” a adus la 

Cheia modelele eligibile pentru trei sec]iuni: „Designul 

Anului 2010”, „City Car 2010” [i „Ma[ina Anului 2010, în 

România”. 

Au fost alese câte [apte finaliste. Este vorba despre va - 

riante complet noi, de modele, ca re sunt deja disponibile 

pe pia]a auto româneasc` pân` la finalul anului 2009. 

Astfel, dup` cum constata]i, juriul UZEAR a propus 

dou` sec]iuni suplimentare. 

Motivul? Pe de o parte, pentru c` între ma[inile eligi bile 

în acest an existau multe autoturisme a[a-numite „de 

ora[”, ceea ce a impus organizarea unui concurs separat 

pentru „City Car”, iar – pe de alt` parte – pentru c`, în - 

totdeauna, un model auto cu o linie modern` a for mei [i 

cu un design deosebit încânt` sim]urile oric`rui om, [ofer 

sau nu... 

O scurt` trecere în revist` – în ordine alfabetic` - a ma - 

[inilor prezente în cele trei finale, din aceast` edi]ie a 

concursului. 

Pentru „Designul Anului” au fost calificate: Chevrolet 

Cruze, Citroen C3 Picasso, Ford Fiesta, Honda Insight, 

Opel Astra, Renault Megane [i Toyota IQ. Cele 7 finaliste 

ale sec]iunii „City Car” au fost: Citroen C3 Picasso, Ford 

Fiesta, Honda Jazz, Opel Astra, Renault Clio, Toyota IQ [i 

Toyota Urban Criuser. 

În fine, pentru titlul suprem, de „Ma[ina Anului 2010”, 

în România, modelele calificate în final`, prin vo tul juriului 

UZEAR, au fost urm`toarele: Chevrolet Cruze, Ford Fiesta, 

Land Rover Discovery 4, Opel Astra, Renault Megane, 

Toyota Avensis [i Toyota Prius. În total, sunt 13 modele 

finaliste, distribuite la cele trei sec]iuni ale competi]iei... 

Pe de alt` parte, modelul Toyota IQ a candidat atât 

pentru „City Car”, cât [i pentru „Designul Anului”. Dar nu 

este singurul astfel de caz. 

U.Z.E.A.R. A DESEMNAT 

„MA{INA ANULUI 2010” ÎN ROMÂNIA 

Tot la câte dou` sec]iuni diferite au candidat [i mo - 

delele Chevrolet Cruze, Citoren C3 Picasso [i Renault 

Megane. Îns`, „performerele” competi]iei au fost, f`r` în - 

doial`, Ford Fiesta [i Opel Astra, care au fost prezente la 

toate cele trei sec]iuni, ele fiind [i câ[tig`toarele a dou` 

dintre acestea. 

Iat` clasamentele finale ale celor trei sec]iuni, cla - 

samente alc`tuite în urma votului membrilor juriului 

Uniunii Ziari[tilor [i Editorilor Auto din România: 

Ma[ina Anului 2010, în România – Opel Astra (205 

puncte), Renault Megane (146), Ford Fiesta (108), Toyota 

Avensis (71), Chevrolet Cruze (61), Toyota Prius (51), 

Land Rover Discovery4 (33); 

Designul Anului 2010 – Ford Fiesta (154 puncte), Opel 

Astra (134), Renault Megane (109), Chevrolet Cruze 

(103), Citroen C3 Picasso (74), Honda Insight (57), 

Toyota IQ (44). 

City Car 2010 – Toyota IQ (132 puncte), Ford Fiesta 

(130), Honda Jazz (107), Citroen C3 Picasso (86), Renault 

Clio (83), Toyota Urban Criuser (77), Opel Astra (60). 

SUV-ul anului 2010 

La câtva timp, juriul UZEAR s-a reunit din nou la Cheia 

pentru desemnarea „SUV-ului anului 2010”. Evenimentul 

a fost o premier` pentru pia]a auto din ]ara noastr`, fiind 

prima dat` când ma[inile din categoria SUV (“Sport Utility 

Vehicle” sau, mai u[or de re]inut, ma[inile 4x4) au par - 

ticipat la stabilirea primelor locuri pe baza punctajelor 

acordate de jurnali[ti de specialitate. 

Fiind vorba despre ma[ini puternice, robuste, traseul 

pentru teste a fost astfel stabilit încât s` pun` în valoare 

performan]ele modelelor care au ajuns în finala con - 

cursului, pentru o corect` apreciere din partea jurnali[ilor 

de specialitate. 

Cele 10 finaliste au fost, în ordine alfabetic`, urm` - 

toarele: Hyundai iX55, Kia Sorento, Land Rover Dis - 

covery4, Mazda CX-7, Nissan Murano, Nissan Qashqai+2, 

Renault Koleos, Subaru Outback, Suzuki Grand Vitara [i 

Suzuki SX4. 

La Cheia, au fost prezente numai 9 dintre finaliste, Kia 

So rento lipsind de la testele finale, astfel c` nu a fost 

punctat` de membrii juriului. 

Competi]ia fost cî[tigat` de Mazda CX-7, 

cu 133 de puncte, model urmat de Subaru 

Outback (123) [i Renault Koleos (106 

puncte). 

Juriul UZEAR a acordat [i titlul „SUV-ul de 

Aur”, destinat modelelor lansate în anii 

trecu]i [i care – din aceast` cauz` – nu au 

fost eligibile pentru concursul „SUV-ul 

anului 2010”. Acest titlu a fost conferit 

modelului Honda CR-V. 

Daniel NEGU} n 

31

32 

De toate pentru to]i... 

automobili[tii 

HOROSCOP 

AUTOMOBILISTIC 

BERBEC (21.03-20.04) 

Cei n`scu]i în aceast` zodie sunt personae foarte 

ata[ate de familie, dar fiind berbeci, vor încerca din 

r`sputeri s` realizeze multe lucruri pentru cas`, dar 

[i pentru... autoturismul propriu. Cei apropia]i s` se a[tepte la 

o perioad` de… îmbun`t`]iri, modific`ri, estetiz`ri, schimb`ri 

etc. Din p`cate, pe aceast` criz` e mai greu de schimbat 

automobilul. 

TAUR (21.04-21.05) 

Firea dv. tran[ant` v-ar putea crea unele pro bleme 

atunci când v` exprima]i p`rerea într-un grup mai 

larg de prieteni ori cunoscu]i. Spunând lucrurilor pe 

nume, unii dintre ace[tia s-ar putea sim]i oarecum intimida]i, 

retr`gându-se din „curs`” tocmai când poate ave]i nevoie de 

ajutorul lor. 

GEMENI (22.05-21.06) 

Temperamentul acestei zodii v` define[te ca un om tonic [i plin 

de energie, care îi poate influen]a pozitiv [i pe cei din preajm`. 

Egoismul „pozitiv“ ce v` define[te, v` face s` cùta]i „nimicuri“ 

pentru o via]` cât mai pl`cut`. De asemenea, nici excesele nu v` sunt pe 

plac (cu atât mai mult atunci când v` afla]i la volan!). 

RAC (22.06-22.07) 

Dup` o perioad` în care a]i depus mult efort (atât fizic, cât [i 

intelectual), v` dori]i cu mare ner`bdare o binemeritat` vacan]`. 

Acest repaus va mai întârzia, îns`, mai ales datorit` unor con - 

juncturi nea[teptate. Oricum, pentru dv. vacan]a va însemna mobilitate 

auto, inclusiv un drum c`tre acei oameni dragi, al`turi de care a]i g`sit în 

comun diverse pasiuni (inclusiv... automobilistice). 

LEU (23.07-22.08) 

În aceast` perioad`, v` ve]i reg`si bucuria în munc`, ob]inând 

astfel satisfac]ii destule, inclusiv de ordin financiar. [i cum v` place 

s` ave]i în permanen]` „rezervorul” plin, nu pregeta]i s` pune]i la 

b`taie toat` energia de care dispune]i. 

FECIOAR~ (23.08-21.09) 

Pentru c` nu a]i plecat înc` în concediu, nu ave]i chef de nimic [i 

apatia v` determin` s` „pasa]i” altora multe din responsabilit`]ile 

ce v` revin. Sunt îns` activit`]i pe care nu trebuie s` le amâna]i, im - 

primând vie]ii proprii un ritm de... ralanti. În plan financiar, îns`, este posibil 

s` v` bucura]i de o sum` de bani, la care v-a]i tot gândit în ultimul timp... 

BALAN}~ (22.09-22.10) 

Fire impulsiv`, cum sunte]i, inclusiv la volan, poate c`-i „amen - 

da]i” prea aspru pe cei care v-au gre[it, cu sau f`r` inten]ie! Mai 

mult` toleran]` v-ar mai îndulci imaginea [i v-ar reduce din fr` - 

mânt`rile proprii. Ar fi un plus câ[tigat, inclusiv pentru propria s`n`tate. [i 

trebuie s` recunoa[te]i c` aceasta este mai presus de orice! 

SCORPION (23.10-21.11) 

Pentru c` nu sunte]i o persoan` tolerant`, în aceast` perioad` 

pute]i intra în conflict de interese cu persoane care vor s` v` 

conving` c` albul negru sau invers. Decizia corect` este s` p`stra]i 

firul drumului, evitând [i... dep`[irile, dar feri]i-v` s` sta]i f`r` rost [i cu 

piciorul pe frân`, la orice semn de aten]ionare m`runt`. Dac` vre]i s` fi]i 

un înving`tor, inspira]i-v` din zodia care urmeaz`. 

S~GET~TOR (22.11-20.12) 

Zodia proprie v` îndeamn` s` nu face]i unele compromisuri, 

pentru a ie[i din strâmtorarea material` în care poate v` afla]i în 

vremuri de criz`. Este bine c` v` g`si]i refugiul [i lini[tea pentru a 

v` bucura al`turi de cei apropia]i. E bine c` optimismul nu v` p`r`se[te prea 

u[or… chiar [i când nu ave]i bani de benzin` pentru o c`l`torie mai lung`. 

CAPRICORN (21.12-19.01) 

Priceperea [i talentul în afaceri v` va spori încrederea în propriile 

calit`]i profesionale [i v` va stimula s` continua]i cursa în „raliul” 

succeselor. Este, de asemenea, foarte posibil s` v` g`si]i astfel 

locul pe care-l merita]i în societate, fiind recunoscut [i r`spl`tit pe m`sur`. 

V~RS~TOR (20.10-18.02) 

Cuvântul cheie al zodiei dv. în aceast` perioad` va fi decizia 

rapid`, indiferent c` v` afla]i la serviciu, la volanul propriului 

autoturism, ori în sânul familiei. Nu este o treab` u[oar`, îns` 

prezen]a de spirit [i memoria excelent` v` vor scoate din multe încurc`turi. 

Atâta timp cât v` sim]i]i pe „cai mari”, nu ave]i de ce s` v` îngrijora]i! 

PE{TI (19.02-20.03) 

De[i sunte]i o persoan` tolerant`, în aceast` perioad` pute]i intra 

în conflict cu persoane care vor s` v` conving` neap`rat de 

p`rerea lor. Cu toate c` situa]ia financiar` prezint` oscila]ii 

(precum o suspensie cam... hâr[it`!), dv. trata]i aceast` problem` cu buna 

dispozi]ie caracteristic`. Cu alte cuvinte, 

face]i haz de necaz! 

Saturnya DIEZ n 

UN CAZINO CÂT 

CASA POPORULUI! 

În fosta colonie portughez` Macao, situat la 70 km de 

Hong Kong, în prezent teritoriu reintegrat în R.P.Chinez`, sa 

inaugurat cel mai mare Cazino din lume, adev`rat` uzin` 

de bani pentru 

cea mai mare 

pu tere eco no mi - 

c` din Asia! 

În cele 3.000 

de înc`peri sunt 

am pla sate 350 

de buticuri, 850 

mese de joc, 

4.100 de jocuri 

me canice [i a - 

pa rate de po ker, 

ba chiar [i un 

stadion prev`zut 

cu 15.000 de lo - 

curi. 

Prin compara]ie, “Casa Poporului”, care fusese [i ea pro - 

pus`, în ianuarie 1990, s` fie Cazinoul Estului, nu are decât 

1.000 de înc`peri [i doar 86 m în`l]ime, spre deose bire de 

Cazinoul din Macao, care dep`[e[te 100 m. 

Toat` construc]ia a costat circa 2,5 miliarde dolari, in - 

vesti]ie pe care Compania Las Vegas Sands sper` s` o re - 

cupereze în doar cinci ani. 

Dar ce leg`tur` au toate acestea cu automobilismul? 

Pur [i simplu, la dispozi]ia clien]ilor [i turi[tilor vizitatori 

stau, zi [i noapte, circa 5.000 de taxiuri [i 1.000 de auto - 

mobile Rent a Car! 

Dar [i o parcare pentru 5.000 de automobile! 

SEXUL... DROG U{OR ? 

S` d`m la o parte dependen]a pe care o dau drogurile. 

Da, exist` apoi dependen]` de calculator, ca [i dependen]` 

fa]` de volan, multe persoane sim]ind nevoia fizic` de a se 

urca zilnic în propriul autovehicul. 

Dar exist`... [i dependen]` de sex? 

Nu vorbim despre obseda]ii sexuali [i nu numai despre 

b`rba]i... Sunt clinici americane ce ofer` asisten]` me dical` 

zilnic`, iar dup` tra tament, bolnavul… vindecat revine la un 

singur partener de amor, fie c` este c`s`torit sau nu. 

Exist`, de exemplu, o clinic` în Arizona (SUA) unde sunt 

trata]i de hipersexualism circa 2000 de „suferinzi” de ambe 

sexe pe an. 

Respectivii (sau respectivele) se plâng c` au ajuns s` 

schimbe, chiar [i 

cinci parteneri de 

sex într-o singur` 

zi... 

Sigur, chestia e 

tras` de p`r! 

O dat` c` este 

foarte trendy s` se 

[tie c` te duci la o 

astfel de clinic`, s` 

cheltui într-o zi 850 

USD [i, apoi, ]i se 

duce [i vestea c` 

„dai pe de l`turi” cu 

poten]a... 

Culmea este c` 

sunt destule doam - 

ne ce-[i caut` „sta - 

bilizarea” sexu al` la 

clinica res pectiv`.

INDUSTRIA 

F~R~ FUM... 

FUMEG~! 

N-o s` v` vin` s` crede]i: rândurile care 

urmeaz` nu sunt scrise nici anul acesta, nici 

anul trecut, de[i vi se vor p`rea foarte fa - 

miliare. Pentru ca surpriza s` fie total`, textele 

de mai jos sunt citate extrase dintr-un articol 

intitulat „Turismul”, publicat în „Calen darul 

Universul”, ap`rut la începutul anului 1936. 

Citi]i [i întrista]i-v` când ve]i constata c` 

România parc` a încremenit în proiect, ace - 

la[i ca în urm` cu 73 de ani: 

„A venit timpul s` ne preg`tim pentru valorificarea 

unei bog`]ii inepuizabile: frumuse]ea ]`rii! A venit tim - 

pul s` ne preg`tim a[a cum trebuie pentru Turism [i s` 

devenim un punct de atrac]ie pentru turi[tii Europei, pe 

care România îi va puea atrage prin frumuse]ile extreme 

ale p`mântului ei [i prin aurul soarelui ei. 

În Europa, turismul n-a devenit ren tabil decât odat` 

cu dezvoltarea cìlor de comunica]ie... (adic` a cìlor 

ferate [i a [oselelor). 

Mai ispititor decât trenul, automo bi lul te las` s` vezi 

mai mult, s` te opre[ti unde vrei [i s` pleci când ai poft`, 

[i nu când vrea orarul CFR! 

Dar avem pe unde, avem drumuri? 

Toate ]`rile Europei [i ale lumii care au ceva de ar`tat 

au f`cut câte ceva în acest sens. Numai noi n-am f`cut 

nimic. Absolut nimic! În acele biblii ale turismului 

interna ]ional, care se numesc «ghiduri», România nici nu 

este men]ionat`. Sau este în felul pu]in onorabil care 

urmeaz`: «hoteluri mur da re, periculos a se lua cu sine o 

sum` prea mare de bani» (Ghi dul automobilist elve]ian, 

1936). 

Tunelul 

timpului 

«A[adar, nu numai c` nu s-a 

f`cut tot timpul nimic spre a 

atrage în ]ar` bani strìni, dar nu 

s-a f`cut nimic nici spre a 

semnala aten]iei turi[tilor ]ara 

aceasta, frumuse]ile [i bog`]iile 

ei artistice. Deci nici afaceri, nici 

propagand`, nici dru muri! Iar ca 

o culme a rùlui, nici case de 

ad`pot curate [i confortabile, nici 

hoteluri ieftine la tot locul. Nimic 

pentru comercializarea 

frumuse]ilor naturale, frumuse]i 

care au entuziasmat pe to]i 

strìnii ce au trecut prin ]ara 

noastr` [i pe care comorile ]`rii 

acesteia i-au l`sat cu o mare 

nedumerire. De ce nu facem 

nimic ca s` chem`m [i pe al]ii s` 

ne admire meleagurile?»“ 

Cum se vede, [i în urm` cu 

aproape trei sferturi de veac, ca 

[i acum, tot... drumurile ne omoar`, de[i înghit anual de 

la buget sute [i sute de milioane de euro! Au trecut 20 

de ani [i mai multe cicluri electorale complete. În fiecare 

campanie de alegeri, una din principalele promisiuni ale 

oamenilor politici [i ale partidelor - care se dau de cea - 

sul mor]ii pentru a ajunge la putere! - a r`mas ace ea[i: 

construc]ia de autostr`zi! 

Cu ce ne-am ales noi, contribuabilii, din toat` aceast` 

cavalcad` de minciuni electorale? Vom contabiliza doar 

ni[te „cioturi“ de autostrad`, de[i num`rul autovehi cu - 

lelor înmatriculate, ca [i valorile de trafic, au crescut de 

aproape 5 ori! 

Pentru a nu mai apela din nou la... tradi]ionala com - 

para]ie cu Bulgaria, s` recunoa[tem cu am`r`ciune ne - 

putin]a oamenilor politici care ne-au guvernat în ultimii 

20 de ani, România fiind incapabil` s` ]in` pasul cu ]`ri 

apropiate, mult mai mici ca popula]ie, resurse [i supra - 

fa]`. În Croa]ia, Ungaria, Cehia sau Slovacia, num`rul tu - 

ri[ tilor, fa]` de noi, este de câteva ori mai mare în fiecare 

an, iar „industria f`r` fum“ chiar a devenit o important` 

surs` de venit na]ional. Ce mare filozofie social-politic` 

poate s` fie adev`rul elementar c` f`r` capacit`]i in dus - 

triale active, f`r` o agricultur` moder n` [i cu datorii fi - 

nanciare imense pe plan extern, putem risca o sinuci - 

dere economic` istoric`! 

România ar mai fi avut cel pu]in aceast` [ans`: o 

infrastructur` rutier` [i turistic` m`car la nivelul ]`rilor 

din jur. Exact ca în urm` cu 73 de ani... 

Radu DRAGO{ n 

33

34 

caseta 

n În 1969, anul primei apari]ii a 

Revistei Autoturism, noua publica]ie 

editat` de ACR, readucea în actua - 

litate numeroase momente cu va - 

loa re de unicat din istoria automo bi - 

lismului românesc. Aceasta prelua 

frumoasa tradi]ie început` de „Re - 

vista Automobil`”, organ de pres` 

lunar al Automobil Clubului Român, 

ap`rut` în 1906. Astfel, dup` ce în nu - 

m`rul din luna august este pu blicat 

primul drive-test, realizat dup` cerin - 

]e europene, din presa româ neasc`, 

dedicat auto mo bilului Dacia 1100, 

în num`rul urm`tor este 

prezentat` Dacia 1300 

[i automo bilul de teren 

Aro 243. 

Un moment deosebit 

în activitatea Asocia]iei: 

începând cu luna sep - 

tem brie 1969, Automo - 

bil Clubul Român intro - 

duce în premier` pentru 

asisten]a tehnic` în tra - 

fic, un prim loc de 32 de 

autouti li ta re Renault 4, dotate cu o 

gam` com plet` de truse de scule [i 

aparatur` de m`sur` [i control 

tehnic. Prin aceast` dotare modern`, 

ACR, între primele zece cluburi 

europene ale FIA, se aliniaz` astfel 

cerin]elor inter na]ionale de asisten]` 

tehnic` [i ajutor rutier acordat` 

automobili[ tilor români [i turi[tilor 

strìni care ne vizitau ]ara pe patru 

ro]i. 

Înc` din primul an de apari]ie, 

Re vista Autoturism dedica o rubric` 

special` fo[tilor a[i ai automobi lis - 

mului românesc. Începând cu luna 

august, de-a lungul a trei numere, a 

fost publicat un serial interesant des - 

pre via]a [i activitatea sportiv` a re du - 

tabilului campion Jan Calcianu. Tot 

atunci, fostul publicist comen ta tor al 

revist, neuitatul Petre Cristea, a înce - 

put s` publice o foarte intere san t` 

rubric` intitulat` „Arta de a conduce”. 

Înaintea lans`rii sale oficiale în 

Europa, la al 54-lea Salon Interna]io - 

nal Auto de la Paris, din 1969, Dacia 

1300, al`turi de sora sa geam`n`, 

Renault 12, au fost oferite, pentru 

încercare, [i unui grup de ziari[ti ro - 

mâni de la Agerpres [i cele mai im - 

portante cotidiane [i reviste auto, în 

cadrul unui drive-test sui-generis, pe 

distan]a Bucure[ti-Ploie[ti-Câmpina- 

Breaza-Comarnic [i retur. Revista Auto - 

turism a fost reprezentat` de cam pi - 

onul auto en titre, Florin Popescu, 

ziarist colaborator al revistei, care a 

publicat o pagin` despre impresiile 

sale. Iat` un fragment: „Urcarea la 

Brea za mi-a dat satisfac]ia unor 

viraje lungi, parcurse cu peste 100 

cu amintiri 

km/h, cutia de viteze fiind perfect 

etajat` (la tura]ia maxim` se pot 

ob]ine peste 75 km/h în treapta a 

doua [i 120 km/h în treapta a treia), 

iar stabilitatea pe viraje, demn` de o 

ma[in` sport.” 

Tot la Salonul Interna]ional Auto 

de la Paris a fost prezentat` [i cea 

mai rapid` ma[in` de serie din 

lume. Era vorba de un Aston Martin 

V8, care avea o vitez` de vârf de 275 

km/h! Asta se întâmpla în urm` cu 

40 de ani. Ast`zi exist` deja mai 

multe modele de automobile de 

CITIM ÎN REVISTA 

AUTOTURISM 

DE-ACUM 40 DE ANI 

serie care au dep`[it bariera celor 

400 de km/h. Între acestea [i cu - 

noscutul Veyron de un milion de 

euro, achizi]ionat de c`tre cunos cu - 

tul rege al asfaltului, Costel C`[u nea - 

nu, pentru feciorul sù, mare iubitor 

de asemenea „scule”... 

Un foarte interesant articol, in - 

titulat „La ce servesc cursele?”, este 

scris de ing.Radu Popescu. Iat` un 

argument: „Amploarea contribu]iilor 

curselor la progresul automobilelor 

de serie este imens`, iar [irul inven - 

]iilor sau perfec]ion`rilor care, dup` 

ce au trecut examenul asupru a 

curselor, au fost aplicate la produc]ia 

de serie, este interminabil. În mod 

paradoxal, vitezele extraordinare 

atinse la curse permit automobilelor 

normale s` ruleze mai sigur [i s` du - 

reze mai mult.” De altfel, [i primele 

raliuri transcontinentale au fost or ga - 

nizate chiar de c`tre ONU, iar intere - 

sul stârnit nu numai în ]`rile cuprin - 

se în itinerar, ci în întreaga lume, a 

fost imens. Întrecerile constituiau, în 

plus, un mesaj de pace, colaborare 

transfrontalier` [i promovare turisti - 

c` f`r` egal. La scar` mult mai mic`, 

o semnifica]ie asem`n`toare avea [i 

cunoscutul Raliu al Dun`rii, care por - 

nea din Viena [i se încheia în Poiana 

Bra[ov, cu participarea unor pilo]i 

renumi]i din toat` Europa. 

La rubrica de nout`]i, Revista 

Autoturism din luna octombrie 1969, 

publica câteva [tiri intere sante, care 

„rupeau” astfel o barier` informa ]io - 

nal` impus` de divizarea lumii în 

dou` „lag`re” ideologice opuse. Ast - 

fel, un mare interes a stârnit [tirea 

conform c`reia celebrul concern 

american Ford reu[ea s` totalizeze o 

produc]ie de 100 de milioane de 

autovehicule construite de la înfiin - 

]area sa (78 milioane de autotu ris - 

me, 18 milioane de camioane [i 4 

milioane de tractoare). Re cordul 

fusese atins dup` 66 de ani de când 

prima ma [in` Ford a fost con struit` 

în iunie 1903, de c`tre ce lebrul 

Henry Ford. La ani versare, Henry 

Ford II, pre [edintele de atunci al 

Com paniei, pronostica c` a dou` 

sut` de milioane va fi reali zat` în 

mai pu]in de 16 ani. Iat` c` 

dup` 40 de ani, Ford inau - 

gureaz` o uzin` proprie la 

Cra iova, unde inten]ionea - 

z` s` produc` 300.000 de 

unit`]i pe an înc` din 2012! 

{i pentru c` tot am vor - 

bit de pri mul rege al auto - 

mobilului, iat` [i o ciud` - 

]enie a acelor ani: 95% din 

auto mobile erau negre. A[a 

era [i a[a ce rea gustul epo - 

cii, r`mânând celebr` butada [i mai 

celebrului Henry Ford I, construc - 

torul mode lului Ford T, neschimbat 

ca aspect vreme de 19 ani: „Pute]i 

folosi toate culorile, cu condi]ia ca 

ele s` fie negre!...” 

Revista Autoturism chiar era o 

publica]ie ancorat` nemijlocit în 

fenomenul auto, inclusiv prin publi - 

carea unor reportaje [i informa]ii din 

activitatea automobilistic` europea - 

n`. Un exemplu îl ofer` fotore por - 

tajul din num`rul 12 al anului 1969, 

dedicat în exclusivitate Salonului 

Auto de la Torino, ultimul mare sa - 

lon interna]ional european al anului. 

Corespondentul revistei s-a oprit cu 

interes asupra conferin]ei de pres` 

sus]inut` de marele pre[edinte al 

Concernului Fiat, neuitatul Giovani 

Agnelli, în fa]a unui auditoriu com - 

pus din 500 de ziari[ti. De remarcat 

c` la vremea respectiv`, majoritatea 

auto mobilelor construite în Italia 

apar ]inea firmelor ce constituiau 

Con cer nul Fiat. 

Ultimul num`r al revistei pe anul 

1969 publica un interesant articol 

despre rulota de dou` persoane, 

construit` de timi[oreanul Adrian 

Wetzger, ce trecuse toate testele de 

omologare [i înscriere în circula]ie 

conform cerin]elor europene. Inge - 

nio zitatea automobilistului timi[o - 

rean a fost remarcat` [i de o publi - 

ca]ie de specialitate din Germania, 

care eviden]ia nu doar func]io nali - 

tatea sa deosebit`, dar [i o estetic` 

de invidiat, raportat` la caracteristici 

tehnice optime. 

CRONICAR n

Autoturism 4 2009 .pdf - ACR

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?