18.09.2024 Views

Îmbunătățiri funciare Introducere

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Partea I-a

PROBLEME GENERALE

CAPITOLUL I.

Probleme generale de îmbunătăţiri funciare

I.1. Definiţii

Îmbunătăţirile funciare (engleză: land reclamation and improvement, franceză:

hydraulique agricole) reprezintă disciplina care studiază categoria lucrărilor hidroameliorative,

care au ca obiect reglarea regimului de apă al unui teren prin îndiguiri, irigaţii, desecare-drenaj,

lucrări de combaterea eroziunii solului. [8,9,11]

Îmbunătăţirile Funciare, numite şi Hidroamelioraţii reprezintă o ştiinţă care are ca obiect

studierea teoretică şi aplicarea în practică a ansamblului de procedee tehnice şi biologice, de

măsuri complexe, lucrări şi intervenţii tehnice adecvate, pentru valorificarea în folosinţă

agricolă a unor terenuri improprii sau slab productive, pentru crearea sau menţinerea unui raport

optim între apă, sol şi culturi pe terenurile cu deficit sau exces de apă, precum şi prevenirea şi

combaterea eroziunii solului în vederea conservării sale.

În cadrul acestei discipline, lucrările de îmbunătăţiri funciare cuprind măsuri complexe

hidroameliorative, agro-pedo-ameliorative precum şi irigaţii pentru combaterea secetei,

desecare şi drenaj pentru combaterea excesului de umiditate. Aplicarea metodelor şi tehnicilor

de îmbunătăţiri funciare asigură creşterea fertilităţii solului prin îmbunătăţirea regimului aerohidric,

salin şi nutritiv al acestora, permiţând folosirea de noi suprafeţe pentru agricultură,

constituind un mijloc de obţinere a unor producţii mari şi de bună calitate.

Conform Legii 138/2004 cu modificările şi completările aduse de ORDONANŢA nr.

94 din 26 august 2004 şi LEGEA nr. 233 din 13 iulie 2005 definiţiile principalelor noţiuni de

îmbunătăţiri funciare sunt următoarele:

Amenajare de îmbunătăţiri funciare - o reţea de sisteme de irigaţii, sisteme de desecare

şi drenaj şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor sau de combatere a eroziunii solului, care

deserveşte o suprafaţa de teren definită şi care include terenul, clădirile, echipamentul,

drumurile de acces şi infrastructura aferente, necesare pentru a exploata, întreţine şi repara

amenajarea şi sistemele componente.

Activităţi de îmbunătăţiri funciare - exploatarea, întreţinerea, reparaţiile, proiectarea

şi construirea sistemelor şi amenajărilor de irigaţii sau desecare şi drenaj, a lucrărilor de apărare

împotriva inundaţiilor sau combatere a eroziunii solului, precum şi reabilitarea şi consolidarea

acestora.

Beneficiari - proprietarii de teren, organizaţiile şi federaţiile care au încheiat cu

Administraţia un contract multianual, precum şi ceilalţi proprietari de teren sau persoane care

deţin teren în administrare sau folosinţă potrivit legii şi care au încheiat cu administraţia un

contract sezonier.

Infrastructura de îmbunătăţiri funciare - cuprinde sistemele şi amenajările de irigaţii,

sistemele şi amenajările de desecare şi drenaj şi lucrările de apărare împotriva inundaţiilor şi de

combatere a eroziunii solului.

Amenajare de desecare-drenaj - o reţea la scara mare de structuri, pompe, canale şi

conducte, care poate fi folosită pentru a transporta apa de la unul sau mai multe sisteme de


ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE – Partea I-a

==================================================================

desecare şi drenaj către un curs natural de apă şi care cuprinde terenul, clădirile, drumurile de

acces şi infrastructura aferente, necesare pentru a exploata, întreţine şi repara atât amenajarea

cât şi sistemele componente.

Sistem de desecare-drenaj - o reţea hidraulică distinctă de conducte, canale, structuri

şi pompe care pot fi folosite pentru a evacua apa în exces de pe o suprafaţă de teren definită şi

a o transporta la unul sau mai multe puncte specifice şi care cuprinde terenul, clădirile,

echipamentul, drumurile de acces şi infrastructura aferente, necesare pentru a exploata, întreţine

şi repara sistemul.

Amenajare de irigaţii - o reţea la scară mare de structuri, pompe, canale şi conducte

care poate fi folosită pentru a preleva apa din resursele autorizate de apă şi a o distribui pentru

irigaţii unuia sau mai multor sisteme de irigaţii şi care cuprinde terenul, clădirile, echipamentul,

drumurile de acces şi infrastructura aferente, necesare pentru a exploata, întreţine şi repara

amenajarea.

Sistem de irigaţii - o reţea hidraulic distinctă de structuri, pompe, canale, conducte care

pot fi folosite pentru a preleva şi/sau a transporta apa, a distribui şi a aplica apa pentru irigaţii

pe o suprafaţă de teren definită şi care cuprinde terenul, clădirile, echipamentul fix sau mobil,

drumurile de acces şi infrastructura aferente, necesare pentru a exploata, a întreţine şi a repara

sistemul.

Lucrări de combatere a eroziunii solului - cuprind formarea, construirea conform

conturului, structurarea şi lucrările solului, precum şi construcţia, întreţinerea şi reparaţiile

infrastructurii temporare şi permanente astfel încât să se reducă sau să se oprească eroziunea şi

degradarea solului, cuprinzând lucrările pentru protecţia solului, regularizarea scurgerii apelor

pe versaţi, corectarea torenţilor şi stabilizarea nisipurilor mişcătoare, amenajări silvice de

perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole şi plantaţii pentru combaterea eroziunii

solului.

Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor - o reţea de diguri, baraje, lucrări de

regularizare a cursurilor de apă şi infrastructura aferentă care are menirea să protejeze o

suprafaţă de teren definită împotriva inundaţiilor şi care cuprinde terenul, clădirile, drumurile

de acces şi infrastructura aferente, necesare pentru a întreţine şi a repara acele lucrări.

Lucrări de regularizare a cursurilor de apă - amenajarea albiilor cursurilor de apă

constând în profilări ale albiei, devieri ale cursului de apă, consolidări de maluri şi alte asemenea

lucrări pentru combaterea efectelor economice şi sociale nefavorabile şi redarea agriculturii şi

circuitului economic a unor terenuri afectate de inundaţii şi eroziune a solului.

Servicii de îmbunătăţiri funciare - livrarea apei pentru irigaţii, evacuarea apei în exces

de pe terenuri, protecţia terenului şi a oricăror categorii de construcţii faţă de inundaţii şi

alunecări de teren, protecţia lacurilor de acumulare împotriva colmatării, ameliorarea

terenurilor acide, sărăturate şi nisipoase, precum şi protecţia solurilor împotriva eroziunii şi

poluării.

Tehnici pedoameliorative - ansamblul procedeelor tehnice şi lucrărilor de nivelare şi

modelare a terenului, afânare şi scarificare, asigurarea scurgerii apelor, arături de prevenire a

degradării solului, spălarea terenurilor sărăturate, aplicarea de amendamente şi îngrăşăminte,

defrişări care se pot asocia cu celelalte categorii de activităţi de îmbunătăţiri funciare.

Zona de protecţie - zona adiacentă infrastructurii de îmbunătăţiri funciare în care este

interzisă sau restrânsă executarea de construcţii ori exploatarea terenului din cadrul zonei, în

scopul asigurării stabilităţii lucrărilor şi construcţiilor din amenajările de îmbunătăţiri funciare

şi prevenirii poluării.

12

I.2. Obiectivele lucrărilor

Principalele obiective ale lucrărilor de îmbunătăţiri funciare sunt:

- Combaterea inundaţiilor, prevenirea inundaţiilor prin îndiguiri.


CAPITOLUL I, Probleme generale

==================================================================

- Combaterea secetei şi deşertificării prin aplicarea irigaţiilor.

- Combaterea excesului temporar şi permanent de umiditate prin lucrări de

desecare-drenaj.

- Prevenirea şi combaterea eroziunii solului prin lucrări de combaterea

eroziunii solului (CES).

- Ameliorarea sărăturilor prin aplicarea udărilor de spălare, drenaj şi lucrări

agro-pedo-ameliorative

- Regularizarea şi corecţia cursurilor naturale de apă şi utilizarea unor surse

locale de apă

- Plantarea perdelelor de protecţie.

Conform obiectivelor prezentate în paragraful anterior, principalele tipuri de lucrări

hidroameliorative sunt: Irigaţiile; Desecarea; Drenajul; Combaterea eroziunii solului;

Îndiguirile; Regularizările de râuri; Baraje de acumulare, Amenajările pişcicole şi stuficole

etc.

I.3. Trăsături caracteristice ale lucrărilor de îmbunătăţiri funciare

Sistemele de îmbunătăţiri funciare se caracterizează prin faptul că ocupă suprafeţe mari de

teren, adesea fiind amenajată toată suprafaţa unui bazin hidrografic.

Lucrările de îmbunătăţiri funciare sunt amenajări complexe, pe aceiaşi suprafaţă pot fi

întâlnite lucrări de desecare, irigaţii, regularizări de râuri, lucrări de CES, baraje, etc. Din acest

motiv, proiectarea lor necesită cunoştinţe interdisciplinare. [20, 58, 61]

Datorită faptului că acestea au o durată mare de funcţionare necesită investiţii totale şi

specifice foarte mari.

În ultimii 40 de ani s-a produs o evoluţie rapidă în concepţiile de amenajare. Dezvoltarea

lor cu un ritm foarte mare s-a produs în perioada anilor 1970-1989, când se amenajau în

România circa 1.000.000 de ha pe an. [35]

Pe plan mondial ritmul rapid de realizare a acestor amenajări este de 5.000.000 de ha

amenajate pe an. Din 1990 în România a început o stagnare a ritmului de dezvoltare.

I.4. Istoricul lucrărilor de Îmbunătăţiri Funciare

Pe plan mondial cu 5000 de ani în urmă sunt menţionate lucrări hidroameliorative în

Mesopotamia şi Egipt pentru amenajarea fluviilor Nil şi Gange. Lucrările au apărut odată cu

dezvoltarea primelor civilizaţii. Exploatarea neraţională a acestor amenajări a făcut ca acestea

să dispară în timp.

Dezvoltarea capitalismului pune în evidenţă şi o dezvoltare a lucrărilor de Îmbunătăţiri

Funciare. În Italia s-au efectuat lucrări de îndiguire la Padova. Erau 8.000.000 de ha irigate. În

anul 1989 au fost 265.000.000 de ha irigate, iar în anul 2000 - 300.000.000 de ha. [131]

La noi în ţară în anul 1211 în Ţara Bârsei odată cu înfiinţarea comunei Prejmer, Sînpetru

şi Harman pe zonele mlăştinoase apar primele lucrări de desecări, care au funcţionat în bune

condiţii peste 600 de ani. În secolul al XVII –lea apar primele iazuri şi heleştee, circa 1500 de

lacuri mici s-au găsit în Moldova, având o suprafaţă de cca. 20.000 ha. În secolul al XVII –

XVIII – lea apar lucrări de îndiguire şi regularizări în Banat, şi anume regularizarea Văii

Aranca.

După anul 1850 lucrările se extind în zona Crişurilor, apoi pe Someş şi Crasna. În anul

1895 s-au efectuat lucrări în Lunca şi Delta Dunării. După anii 1700 s-au realizat primele

orezării. În anul 1868 Ion Ionescu de la Brad menţionează în lucrările sale amenajări de irigaţii

pe păşuni şi fâneţe. În anul 1907 inginerul Roşu V. propune realizarea unui canal de 80 km între

Siret şi Călmăţui, ce urma să fie folosit la irigaţii. [6]

13


ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE – Partea I-a

==================================================================

Între anii 1728-1756 se realizează prima albie a canalului Bega între localităţile Făget şi

Timişoara de 160,5 km, având realizat ulterior pe malul stâng, la vest de cetatea Timişoarei, un

drum de halaj (deponie sistematizată) transformat mai târziu în dig de apărare. Avalul canalului

a fost executat în perioada 1734-1756. Partea amonte a canalului era folosită pentru plutărit

(piatră şi lemn din munţii Semenic) iar cea din aval pentru navigaţie. Tot atunci, s-au început

operaţiile de regularizare a Bârzavei şi asanarea mlaştinilor din împrejurimi, prin săparea unui

canal între localităţile Denta şi Konak (Yugoslavia). [55]

Inginerul olandez Maximilian Frymonth a proiectat dubla interconexiune Timiş – Bega.

Timişul nu a mai fost inundat şi se asigură pe râul Bega nivel minim pentru navigaţie. În anul

1911 s-a înfiinţat primul serviciu de Îmbunătăţiri Funciare, avându-l ca director pe inginerului

Anghel Saligny, care a avut funcţia de director.

Ion Ionescu de la Brad menţionează în anul 1850, existenţa la noi în ţară de amenajări

antierozionale pe aproximativ 2.300.000 de ha de terenuri agricole. Lucrările de CES au început

să se dezvolte mai mult doar în secolul al XX –lea şi sunt rezultatul necesităţii stabilizării

versantului alunecat şi efectelor de degradare produse de apă şi vânt asupra suprafeţelor

agricole. Ponderea semnificativă a acestor lucrări este în Moldova.[4, 26, 72] (Tabelul I.1.)

Tabelul I.1.

Evoluţia în timp şi dinamica suprafeţelor amenajate cu

lucrări de îmbunătăţiri funciare la noi în ţară

Anul Suprafeţe amenajate (mii ha) cu lucrări de:

Îndiguiri Irigaţii Desecări CES

1944 622 18 358 -

1950 642 42,5 368,1 2

1960 827,1 199,6 505,7 100

1970 1331,9 731,3 1111,4 435,3

1980 1545 2301 2462,5 1609,7

1988 - 3184 3198,8 2276,5

În anul 1999 din totalul amenajat de cca. 3,1 milioane ha, sectorul privat reprezintă 70 %

şi doar 30 % proprietăţi de stat. [136]

I.5. Potenţialul lucrărilor de Îmbunătăţiri Funciare în România

Suprafaţa agricolă a ţarii noastre este de 15.000.000 ha, din care arabilul reprezintă

5.500.000 ha, iar potenţialul irigabil este de 7.000.000 ha. [38, 62, 70, 72,132] (Figura I.1.)

Irigaţia se aplică în: Câmpia Română, Dobrogea, Câmpia Moldavă, Banat, Câmpia de

Vest, Transilvania. Există în ţara noastră 32.000 staţii de pompare, având un debit instalat de

14.000 m 3 /an, consumul energetic este de 9931 kW ore/an. Pentru irigaţii se folosesc 3800 GW

ore pentru o suprafaţă de 3.200.000 ha pe când pentru drenaj se folosesc doar 2,28 kW ore.

Sursa de apă principală o reprezintă Dunărea cu 75 % din debitul total, iar restul din ape interne

sau lacuri de acumulare.[14, 73, 97, 109, 122]

Exemple de sisteme hidrotehnice de desecare-drenaj se găsesc în vestul ţării: Valea Ier

74.000 ha, Aranca 56.000 ha, Checea - Jimbolia 54.000 ha, Nord Lunca Bîrla 32.000 ha, Teba

Timişaţ 28.000 ha, Moraviţa 13.000 ha etc. [43, 90, 99]

Tot în această perioadă se construiesc amenajări pentru distribuţia apelor reziduale

provenite de la fermele agrozootehnice (COMTIM). Apar amenajări complexe de desecare –

drenaj şi irigaţii.

14


CAPITOLUL I, Probleme generale

==================================================================

Figura I.1. Amenajări de Îmbunătăţiri Funciare

Legendă

Desecări-

CES

Irigaţii CES Irigaţii-CES

Desecări

Irigaţii-

Desecări

Irigaţii-

Desecări-CES

În anul 2002 prevederile guvernului au cuprins propunerea de a se iriga 1.500.000 ha

din cele cca. 3.200.000 ha, realizându-se însă mult mai puţin.

I.6. Documentaţia de execuţie a lucrărilor de Îmbunătăţiri Funciare

Lucrările de îmbunătăţiri funciare fac parte din categoria lucrărilor de construcţii

supunându-se legislaţiei din acest domeniu.

Pentru promovarea unei investiţii sunt necesare următoarele etape: efectuarea studiilor,

întocmirea documentaţiilor, promovarea, execuţia lucrărilor, exploatarea şi întreţinerea

amenajărilor efectuate.

În 1993 s-a emis Ordinul 32 care cuprinde normele metodologice privind investiţiile, ce

se finanţează de la bugetul statului, integral sau parţial, sau din credite extrabugetare ale statului

şi/sau garantate de stat.

Documentaţia de proiectare cuprinde următoarele etate: studiu de prefezabilitate, de

fezabilitate, proiect tehnic şi caiet de sarcini, precum şi detalii de execuţie.

I.7. Recepţia lucrărilor şi modul de organizare al activităţii

de Îmbunătăţiri Funciare

1. Legislaţia de recepţie a lucrărilor este cea din domeniul construcţiilor. Ordonanţa

64/1991 prevede că recepţia se face de către comisii de recepţie numite, alcătuite din 2-8

membri. În funcţie de complexitatea lucrărilor şi valoarea investiţiei aceşti membri sunt

reprezentanţi ai investiţiei sau chiar proiectantului şi delegatul Administraţiei Publice Locale

pe teritoriul căreia este situată construcţia, iar ceilalţi vor fi specialişti în domeniu numindu-se

dintre ei un preşedinte şi un secretar.

15


ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE – Partea I-a

==================================================================

Recepţia este o componentă a sistemului calităţii în construcţii şi este actul prin care

investitorul declară că acceptă să preia lucrarea cu sau fără rezerve şi că aceasta poate fi dată în

folosinţă certificând totodată faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţia în conformitate cu

prevederile contractului şi documentaţia de execuţie.

Conform prevederilor H.G. 293/1994 publicată în Monitorul Oficial cu nr.193/1994:

Regulamentul de execuţie a lucrărilor de construcţii în care etapele recepţiei sunt: recepţia la

terminarea lucrărilor şi recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie. Recepţia se face prin

acordul comun al părţilor cu ocazia încheierii contractului.

Recepţia la terminarea lucrărilor se face prin acordul părţilor sau când aceştia nu ajung

la un acord se menţionează în procesul verbal de recepţie problema intervenită şi modul de

rezolvare. Dacă problema menţionată în procesul verbal de recepţie nu este rezolvată în

perioada legală se deleagă competenţa instanţelor judecătoreşti.

După ce executantul comunică în scris investitorului data finalizării tuturor lucrărilor

prevăzute în contract, va fi numită o comisie de recepţie formată din 5 membri specialişti,

cuprinzând reprezentanţi ai investitorului şi ai Administraţiei Publice Locale.

La recepţie proiectantul prezintă punctul de vedere privind execuţia construcţiei. Se

solicită efectuarea de expertiză, probe, teste. Concluzia comisiei este trecută în proces verbal.

Dacă admiterea recepţiei se face cu obiecţii, în procesul verbal vor fi trecute lipsurile

constatate, care trebuie remediate în timp de 90 de zile, după care investitorul somează

constructorul în aşa fel, încât executantul este cel care plăteşte. Executantul are la dispoziţie 20

de zile calendaristice de la data primirii procesului verbal de recepţie, după care poate urma

amânarea recepţiei pentru a contesta obiecţiile sau respingerea recepţiei pentru litigiul prin

arbitraj sau prin instanţă judecătorească.

Recepţia finală este convocată de investitor în cel mult 15 zile de la expirarea perioadei

de garanţie. Comisia de recepţie finală este alcătuită din investitor, proiectant şi executant care

examinează următoarele: procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, finalizarea

lucrărilor neexecutate la prima fază, referatul investitorului privind comportarea construcţiei şi

instalaţiilor în perioada de garanţie (vicii şi remedieri), etc. Comisia, în 3 zile trimite proces

verbal investitorului: admis, admis cu obiecţie, amânat, respins.

Lucrarea a cărei recepţie a fost admisă intră în exploatare şi investitorul, a cărei recepţie

finală a fost respinsă va fi pusă în stare de conservare prin grija şi cheltuielile investitorului, iar

dacă recepţia a fost respinsă, în cazul acesta nu poate fi folosită.

2. Modul de organizare al activităţii de Îmbunătăţiri Funciare (Legislaţia în

vigoare). Organizarea activităţii de îmbunătăţiri funciare a avut in timp o evoluţie foarte

fluctuantă.

Din anul 1995, când a luat fiinţă Regia Autonoma a Îmbunătăţirilor Funciare (R.A.I.F)

activitatea de îmbunătăţiri funciare este organizată şi administrată de aceasta. Din anul 2004

RAIF R.A. s-a divizat în Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare (A.N.I.F. R.A.) şi

Societatea Naţională “Îmbunătăţiri Funciare” (S.N.I.F. S.A.)

Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare are statut de regie autonomă, este

persoană juridică română de interes public naţional în sectorul Îmbunătăţirilor Funciare

şi funcţionează sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pe bază

de gestiune economică şi autonomie financiară, având 12 sucursale teritoriale.

A.N.I.F. aplică principiile realizării obiectivelor Îmbunătăţiri funciare stabilite de Legea

nr.138/2004, gestionează eficient resursele proprii şi pe cele date în administrarea sa, prin

valorificarea optimă a acestora şi totodată asigură integritatea şi funcţionarea durabilă a

amenajărilor de Îmbunătăţiri Funciare aflate în administrarea sa, contractează cu terţi furnizori

achiziţia de bunuri şi servicii, cu respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice de bunuri şi

servicii.

16

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!