Mintea la microscop- nr. 2

ECHIPA “MINTEA LA MICROSCOP”
DEPARTAMENTUL DE REDACȚIE
RĂDUȚ CEZAR
BUDIN TIMEEA
BÎLDEA NAOMI
COMISIA DE VERIFICARE A ARTICOLELOR
PĂTRÎNTAȘU DARIANA
BOROȘ KARINA
DEPARTAMENTUL DE SOCIAL MEDIA
IONICA ALEXANDRA
RADOSLAV DARIA
DEPARTAMENTUL DE GRAFICĂ ȘI DESIGN
CHINCEȘAN VLAD

Notă din partea fondatorilor
Observând volumul de informații eronate ce circulă
nestingherite pe platformele de socializare, am considerat că este de
datoria noastră să luăm măsuri pentru a preveni împrăștierea acestora
printre tineri. Astfel, Revista „Mintea la Microscop” reprezintă
rezultatul dorinței profunde de a demitiza anumite concepte
promovate pe Internet.
Al doilea număr al publicației noastre abordează cele mai
comune greutăți pe care tinerii le confruntă, în special, pe perioada
verii. Alături de echipa de redacție, am abordat atât subiecte ce
vizează sănătatea fizică, cât și cea mentală, astfel oferind un ghid
corect pentru tineri pentru aceastăperioadă, deoarece ne dorim să îi
ajutăm să „înflorească” din toate punctele de vedere.
Indiferent de subiectele abordate în această revistă, ținem să
menționăm că nu suntem afiliați niciunei instituții, grupări sau partid
politic. De asemenea, activitatea publicației se bazează pe voluntariat,
nefiind monetizată activitatea noastră. În cazul în care se dorește o
colaborare sau utilizarea articolelor publicate de către o persoană care
nu face parte din echipa noastră, vă așteptăm mesajele pentru a atinge
un consesns.
Acestea fiind spuse, vă dorim o lectură plăcută și sperăm că
informațiile pe care vi le-am adus să vă fie de folos!
Budin Timeea- fondator
Răduț Cezar- cofondator

CUPRINS
02-08 Dieta vegană – beneficii și riscuri din
perspectiva medicală
09-15 Vaping vs. Fumatul de tutun
16-22 În spatele durerii: povestea nespusă a
endometriozei
23-25 Suplimentele promovate pe internet pentru
slăbit
27-31 Depresia și tristețea
32-38 Fear of missing out
39-43 Modul în care copilăria ne influențează viața de
adult

TEMA MEDICALĂ
02
09
16
23
DIETA VEGANĂ –
BENEFICII ȘI RISCURI
DIN PERSPECTIVA
MEDICALĂ
VAPING VS. FUMATUL DE
TUTUN
ÎN SPATELE DURERII:
POVESTEA NESPUSĂ A
ENDOMETRIOZEI
SUPLIMENTELE
PROMOVATE PE
INTERNET PENTRU
SLĂBIT
01

Dieta vegană – beneficii și
riscuri din perspectiva
medicală
DE BUDIN TIMEEA
02

În ultima perioadă, regimul vegan a câștigat
popularitate, fiind adesea prezentat pe Internet
într-o lumină idealizată. Acest articol își
propune să exploreze obiectiv atât beneficiile,
cât și potențialele riscuri ale dietei vegane.
Haideți să aflăm împreună!
Dieta vegană presupune abstinența de la orice produs de origine
animală, bazându-se pe respingerea ideii conform căreia animalele
sunt niște simple „proprietăți”, menite să fie folosite de către oameni.
În rândul tinerilor, acest regim a devenit tot mai popular în contextul
preocupării crescute pentru un stil de viață sănătos și a creșterii
incidenței obezității. În consecință, s-au realizat numeroase studii
asupra acestui stil de viață, fiind de mare ajutor atât consumatorilor, cât
și producătorilor din industria alimentară.
Adepții acestui stil de viață iau în considerare două aspecte: propria
sănătate și lipsa eticii față de animale din industria alimentară. Din
punct de vedere clinic, dieta vegană poate contribui la reducerea
riscului de boli metabolice precum obezitatea, diabetul de tip 2 și litiaza
renală. De asemenea, acest regim favorizează un aport crescut de fibre
alimentare, ceea ce susține digestia și contribuie la reglarea greutății
corporale.
03

Studiile arată că persoanele
vegane prezintă un indice de
masă corporală (IMC) în medie
mai scăzut decât omnivorii.
Cu toate acestea, dieta vegană
poate duce la carențe
nutriționale, în special în
absența unei planificări
riguroase. Printre cele mai
frecvente deficiențe se numără
proteinele complete, vitamina
B12, vitamina D, calciul, fierul
și acizii grași omega-3. Deficitul
de vitamina B12, întâlnit
frecvent la vegani, este asociat
cu anemie megaloblastică și
tulburări neurologice. De
asemenea, aportul insuficient
de calciu și vitamina D poate
afecta sănătatea osoasă,
crescând riscul de osteopenie și
osteoporoză.
04

Proteinele
Proteinele reprezintă unul dintre principalii nutrienți a căror absorbție
adecvată poate fi afectată în cazul adoptării unei diete vegane. Studiile
arată că, deși sursele vegetale de proteine (precum leguminoasele,
nucile și cerealele integrale) oferă un aport valoros, acestea nu reușesc
întotdeauna să acopere necesarul complet de aminoacizi esențiali în
absența unei combinații corecte de alimente. Totodată,
biodisponibilitatea proteinelor vegetale este inferioară celei din
produsele animale, acestea fiind mai dificil de digerat comparativ cu
proteinele din carne, ouă sau lactate.
05

Vitamina B12
Deficiența de vitamina B12 este una dintre cele mai frecvente carențe asociate
regimului vegan, întrucât această vitamină se găsește aproape exclusiv în
alimentele de origine animală. Lipsa vitaminei B12 poate conduce la
manifestări neurologice (precum tulburări de memorie, parestezii sau ataxie) și
hematologice (anemie megaloblastică), iar în forme severe poate avea consecințe
grave. De asemenea, unele cercetări sugerează o posibilă corelație între deficitul
cronic de B12 și un risc crescut de apariție a anumitor tipuri de cancer, în special
cel mamar. Din acest motiv, este esențial ca femeile care adoptă o dietă vegană
să acorde o atenție sporită suplimentării cu această vitamină.
O dietă care elimină complet alimentele de origine animală poate conduce, de
asemenea, la carențe de vitamina D și calciu, nutrienți esențiali pentru sănătatea
sistemului osteoarticular. Lipsa acestora contribuie la reducerea densității
minerale osoase și crește riscul de osteopenie sau osteoporoză. Totodată, există
dovezi că anumite efecte ale dietei vegane pot influența negativ și sănătatea
mintală.
06

Depresia în rândul veganilor
O cercetare realizată pe această temă a evidențiat că 35% dintre
participanții care urmează o dietă vegană prezentau simptome de
depresie, în comparație cu 18,4% dintre cei cu regim omnivor.
Studiul a remarcat o prevalență mai ridicată a simptomelor
depresive în rândul femeilor vegane, ceea ce subliniază importanța
monitorizării stării psihice la persoanele care adoptă acest tip de
alimentație, mai ales în rândul populației feminine.
07

Ortorexia
O altă afecțiune asociată acestui regim alimentar este ortorexia
nervoasă, care se manifestă printr-un comportament bizar, generat
de obsesia pentru sănătate. Deseori, pacienții dezvoltă anxietate
indusă de către ei înșiși în mod forțat, se pedepsesc singuri în cazul
în care mănâncă mai mult decât au intenționat și își impun diete
foarte stricte. Aceaastă condiție este, evident, extrem de dăunătoare
atât asupra psihicului, cât și asupra corpului.
Dieta vegană poate aduce beneficii semnificative, dar trebuie
urmată cu atenție și informare adecvată. Monitorizarea medicală
periodică și, în unele cazuri, suplimentarea cu vitamine și minerale
esențiale sunt recomandate. Așa cum subliniază nutriționiștii, o
alimentație echilibrată și variată, adaptată nevoilor individuale,
rămâne cheia menținerii unei stări optime de sănătate.
08

Vaping vs. Fumatul de
tutun
DE BUDIN TIMEEA
09

În ultimul timp, vapingul a luat o
amploare semnificativă în societate. Cu toate
acestea, este mai dăunător decât fumatul clasic?
Hai să vedem!
Încetul cu încetul, fumatul pe care îl cunoșteau părinții și bunicii noștri
a luat o nouă formă: vapingul. Acestă nouă adicție constă în inhalarea
de vapori (cu sau fără nicotină),, produși de un dispozitiv electronic –
cunoscut sub numele de “țigaretă electronică” sau ”vape”. Grupurile de
vârstă ce folosesc în preponderență vape-ul sunt adolescenții, în
prezent fiind utilizat chiar și de către adolescenți.
Asemenea țigărilor convenționale, cele electronice pun în
pericol sănătatea consumatorului. Cu toate acestea, cercetătorii au
analizat atent aceste vicii, concluzionând asupra întrebării: „care este
mai dăunătoare?”.
10

Deși țigările electronice sunt adesea promovate ca o
alternativă „mai sigură” la fumatul clasic, realitatea este
că vapingul nu este lipsit de riscuri majore pentru
sănătate. Aerosolul produs de aceste dispozitive conține
nicotină (care creează dependență), substanțe toxice și
compuși cancerigeni care pot afecta atât utilizatorii, cât
și pe cei expuși pasiv.
În plus, vapingul a devenit un fenomen alarmant în
rândul tinerilor, în parte din cauza aromelor atrăgătoare
și a marketingului agresiv.
Organizații
precum
“American Heart
Association” și
“CDC: Centers for
Disease Control
and Prevention”
avertizează că
utilizarea țigărilor
electronice de
către adolescenți
este o
amenințare reală
la adresa sănătății
publice și ar putea
duce la o renormalizare
a
fumatului.
11

Iată câteva dintre riscurile
inhalării de vapori:
·Nicotina: Țigările electronice
pot conține o doză mare de
nicotină, o substanță cunoscută
pentru încetinirea dezvoltării
creierului la fetuși, copii și
adolescenți.
·Substanțe chimice
periculoase: Lichidul folosit
pentru a produce acei vapori este
periculos pentru adulți și copii
dacă este ingerat, inhalat sau
intră în contact cu pielea. Vapatul
livrează toxine precum diacetilul,
substanțe chimice cancerigene,
metale grele și compuși organici
volatili (VOCs) către plămâni.
·Leziuni pulmonare: Leziunea
pulmonară asociată utilizării
produselor de tip țigaretă
electronică sau de vapat (EVALI)
este afecțiune gravă descoperită
recent. Cele mai multe cazuri
sunt legate de produse ce conțin
THC - tetrahydrocannabinol.
Potrivit CDC, până la începutul
anului 2020, au fost înregistrate
aproximativ 2.800 de cazuri de
EVALI, dintre care 68 s-au soldat
cu deces.
12

Alte aspecte ce trebuie luate în
considerare sunt:
1. Compoziția produselor
·Fumat: Țigările conțin tutun, care
arde și produce fum. Acest fum
conține peste 7.000 de substanțe
chimice, dintre care multe sunt
toxice sau cancerigene (ex. gudron,
monoxid de carbon).
·Vaping: Lichidul de vapat (eliquid)
conține de obicei nicotină,
propilen glicol, glicerină vegetală,
arome și uneori THC. Nu implică
ardere, ci vaporizare.
2. Modul de livrare a nicotinei
·Fumat: Nicotina ajunge rapid în
sânge prin inhalarea fumului de
tutun ars.
·Vaping: Nicotina este inhalată
sub formă de vapori, ceea ce poate
livra o doză mare, mai ales în
produsele moderne (ex. JUUL).
3. Impact asupra sănătății
·Fumat: Este cauza numărul 1 de
boli prevenibile și decese (cancer
pulmonar, boli de inimă, bronșită
cronică).
·Vaping: Poate provoca iritații
respiratorii, dependență și leziuni
pulmonare (ex. EVALI).
13

4. Miros și reziduuri
·Fumat: Lasă un miros persistent
pe haine, piele și în încăperi.
Produce scrum și fum vizibil.
·Vaping: Are un miros mai slab și
mai dulceag, dispare repede. Nu
produce scrum.
5. Riscuri pentru sănătatea
celor din jur
·Fumat: Expune nefumătorii la
fumat pasiv, care este foarte
periculos (mai ales pentru copii).
·Vaping: Expunerea pasivă există,
dar se crede că e mai redusă;
totuși, efectele pe termen lung nu
sunt încă pe deplin cunoscute.
6. Atractivitate pentru tineri
·Fumat: Popularitatea scade în
rândul adolescenților în multe țări.
·Vaping: Este mai atractiv pentru
tineri din cauza aromelor,
designului modern și percepției că
este mai „cool” sau „mai sigur”.
7. Costuri
·Fumat: Costuri continue mari din
cauza cumpărării constante de
pachete.
·Vaping: Cost inițial mai mare
(dispozitivul), dar poate fi mai
ieftin pe termen lung – deși depinde
de consum. 14

15
În concluzie, nici vapingul, nici fumatul clasic
nu sunt opțiuni sigure. Cei care nu fumează nu
ar trebui să înceapă să folosească produse cu
nicotină sub nicio formă, iar cei care doresc să
renunțe la fumat ar trebui să apeleze la metode
dovedite clinic de renunțare, nu la vaping.

În spatele durerii:
povestea nespusă a
endometriozei
DE BUDIN TIMEEA
16

17
Endometrioza este o afecțiune ginecologică
frecventă, dar prea puțin înțeleasă, care afectează
aproximativ 1 din 10 femei aflate la vârsta
reproductivă. Cu toate acestea, diagnosticul este
adesea întârziat cu ani de zile, din cauza lipsei de
informare și a banalizării durerilor menstruale
intense.

Din păcate, multe adolescente și tinere adulte sunt obișnuite
să audă că „este normal să doară”, ceea ce le face să ezite să ceară
ajutor medical. Această lipsă de ascultare din partea sistemului
medical a fost criticată frecvent, iar în ultimii ani, tot mai multe
paciente își fac publică experiența pentru a schimba această
realitate.
Deoarece corpul feminin nu a reprezentat o prioritate în istoria
medicală, cercetările asupra istoricul medical al endometriozei arată
că afecțiunea a fost descrisă pentru prima dată în mod formal în
secolul al XIX-lea, iar contribuții semnificative au fost aduse de
medici precum:
Ø Carl von Rokitansky – a descris pentru prima dată leziuni de tip
endometriozic în 1860.
Ø John A. Sampson – este considerat unul dintre pionierii în
înțelegerea endometriozei și a propus în 1927 teoria menstruației
retrograde ca mecanism de apariție. Această situație nu face decât să
sublinieze, din nou, misoginismul profund înrădăcinat în societatea
din vremuri trecute, de care cea contemporană încearcă să se
desprindă.
18

Deși această afecțiune afectează serios calitatea vieții – prin
dureri pelvine, oboseală sau dificultăți de concentrare -
numeroase paciente își continua activitățile zilnice, încercând
să ducă o viață normală.
Un exemplu cunoscut este Halsey, cântăreață și actriță. Ea a
fost diagnosticată cu endometrioză în jurul vârstei de 20 de
ani, fiind împinsă spre a-și face investigațiile necesare din
cauza durerilor pe care le resimțea lunar. Indiferent de
statutul său social și financiar, ea nu a fost crezută inițial,
spunându-i-se că acest discomfort este firesc și că toate
femeile au dureri menstruale. A fost nevoie de multă
perseverență din partea acesteia pentru ca investigațiile să fie
luate în serios și pentru ca boala să fie confirmată în cele din
urmă.
Povestea lui Halsey scoate la iveală o realitate
dureroasă: chiar și femeile cu resurse financiare și acces la
clinici de top pot fi ignorate sau invalidate atunci când se
plâng de durere.
Alături de Halsey sunt alte mii de femei ce suferă din cauza
durerilor, fiind considerate „exagerate” sau „prea emotive”.
19

Aceste experiențe au dus la ceea ce unii specialiști
numesc inechitate de gen în sistemul medical — un
fenomen în care simptomele fetelor și femeilor
sunt interpretate diferit față de cele ale bărbaților,
ceea ce poate întârzia diagnosticarea și
tratamentul. Feminismul medical atrage atenția
asupra acestei nedreptăți sistemice și cere
recunoașterea experienței femeilor ca fiind valabilă
și demnă de tratament, indiferent de statutul
social.
Atunci când Halsey a început să vorbească public
despre menstruație, pierderi de sarcină și
intervenții chirurgicale, ea a contribuit la spargerea
tăcerii din jurul sănătății ginecologice.
20

. Într-o cultură în care corpul Prin asumarea publică a bolii,
femeii a fost adesea considerat cântăreața devine un simbol al
„rușinos” sau redus la funcția vizibilității pentru milioane de
de reproducere, a vorbi sincer femei care trăiesc cu endometrioză
despre propriile simptome
în umbră. Ea folosește spațiul său
public nu doar pentru a se exprima,
devine un gest puternic. A-ți
ci pentru a da glas unei suferințe
expune vulnerabilitatea în colective. Feminismul susține
public, a cere tratament corect importanța solidarității între femei
și a cere să fii ascultată și a construirii unei comunități în
înseamnă a revendica un drept jurul durerilor ignorate. Într-o lume
esențial: controlul și autonomia medicală construită pe modelul
asupra propriei sănătăți. În bărbatului sănătos, experiențele
acest sens, Halsey nu doar că șia
spus povestea, ci s-a alăturat
femeilor bolnave pot deveni o formă
de activism. Ea ne arată că vocea
individuală poate avea ecou social,
unei mișcări mai ample care
iar feminismul oferă cadrul în care
cere ca vocea femeilor să durerea se transformă în acțiune, iar
conteze în medicina modernă. rușinea în revendicare.
21

22
Endometrioza este o boală invizibilă. De
multe ori, pacientele arată „bine” din exterior,
dar suferă în tăcere. Tăcerea în jurul durerii
menstruale intense este întreținută de rușine,
tabuuri culturale și lipsă de educație medicală.
A vorbi despre simptomele tale nu este un semn
de slăbiciune, ci un act de curaj. Tinerii trebuie
încurajați să își cunoască și respecte corpul, să
ceară ajutor și să aibă acces la informații corecte,
fără prejudecăți de gen.

Suplimentele promovate
pe internet pentru slăbit
DE RĂDUȚ CEZAR
23

În ultimul timp, pare imposibil să intri pe internet — fie că
vorbim de Instagram, TikTok sau un simplu motor de căutare
precum Google — fără să vezi reclame pentru un „supliment
magic” care promite că te va transforma într-o persoană cu un
corp de calibru „Mister Olympia”. Aceste produse promit o
siluetă impecabilă fără absolut nici un efort – sport sau dietă,
doar prin consumarea lor. Putem observa diferitele reclame la
începutul unui videoclip chiar și 10 secunde, un timp scurt care
poate conține informații înșelătoare.
Realitatea ?
Suplimentele „pentru slăbit” sunt promovate cu sloganuri
exagerate precum „Slăbești 8 kg în 7 zile garantat!” sau „Zero
efort, zero dietă!”. Din păcate, aceste promisiuni ascund o
realitate periculoasă: multe suplimente nu sunt susținute de
dovezi științifice, iar unele pot conține substanțe dăunătoare.
Cele mai frecvente ingrediente sunt plante precum spirulina,
ceaiul verde, sau extracte de tribulus, care pot susține digestia
sau aportul de fibre, dar nu provoacă slăbire propriu-zisă. Mai
grav, unele produse pot conține substanțe farmaceutice
interzise sau periculoase pentru ficat, inimă sau rinichi.
24

Un studiu realizat în Franța în 2016, care a analizat 160 de
suplimente pentru slăbit, a arătat că peste jumătate dintre ele erau
contaminate cu substanțe farmaceutice nedeclarate.
Pe rețelele sociale, mulți „influenceri” promovează aceste produse
fără a menționa că sunt plătiți să o facă. Este important să fim
conștienți că nu tot ce vedem online este sincer sau sigur.
Ce funcționează, de fapt?
Nu există pilule magice pentru
slăbit. Suplimentele pot susține un
proces de slăbire doar dacă sunt
însoțite de:
o alimentație echilibrată;
mișcare regulată;
răbdare și consecvență;
deficit caloric (consumăm mai
puține calorii decât ardem).
Hidratarea este esențială, iar
somnul și sănătatea emoțională
au un rol important în controlul
greutății.
Este imperativ să conștientizăm
faptul că nimic în viață nu este ușor,
ca să îți atingi obiectivele este
nevoie de determinare, voință și o
atitudine pozitivă. Corpul tău merită
mai mult decât niște iluzii vândute
pe internet, un stil de viață sănătos
cu un pic de perseverență te va
ajuta mai mult decât o iluzie cu un
ambalaj lucios.
25

TEMA PSIHOLOGICĂ
27
DEPRESIA ȘI TRISTEȚEA
32
FEAR OF MISSING OUT
39
MODUL ÎN CARE
COPILĂRIA NE
INFLUENȚEAZĂ VIAȚA
DE ADULT
26

Depresia și tristețea
DE RĂDUȚ CEZAR
27

Tristețea este un sentiment natural în viețile
tuturor oamenilor de pe Pământ, dar, în urma multor
dezinformări, fie de pe Internet sau televizor, tindem
să ne oferim un autodiagnostic, să spunem că suntem
afectați de depresie. Aceste tendințe nu sunt benefice
pentru propria noastră gândire și sentimente.
Diferența?
Este cunoscut că tristețea este o parte firească a
vieții. O simțim când pierdem pe cineva drag, când nu
ne îndeplinim un vis, când lucrurile nu merg cum neam
dorit. Este o reacție normală la durere, respingere,
schimbare sau dezamăgire. Emoția este una normală și
sănătoasă, denotă un proces sentimental normal și
empatie. Aceasta nu ne oprește din a funcționa în
viața de zi cu zi, ne permite în continuare să ne
desfășurăm activitățile și nu ne „blochează” de la
orice altceva, nu este o tulburare a minții. O altă
trăsătură importantă este că tristețea se atenuează și
pe parcursul timpului poate fi înlăturată. Este doar o
emoție.
28

Nu exista o cauza unică a depresiei așa ca ea poate apărea dintr-o
varietate de motive si poate avea factori declanșatori diferiți. Pentru
unele persoane, un eveniment de viața tulburător sau stresant, cum ar fi
pierderea unei persoane dragi, divorțul, o boala, sau probleme financiare
pot fi cauze declanșatoare. Adesea, mai mulți factori se pot combina
pentru a declanșa depresia.
Unele studii au sugerat, ca
riscul de a dezvolta depresie
creste odată cu înaintarea in
vârstă și ca depresia este mai
frecventa în rândul
persoanelor care trăiesc în
condiții sociale și
economice dificile.
Se manifestă in multe
moduri și cel mai des te
impiedică să îți desfășori
activitățile de zi cu zi, poate
deveni un primejdiu și
pentru sănătatea corporală.
Simptomele sunt constante,
poate fi de tip cronic, încât
omul o are mereu.
29

Depresia apare adesea treptat iar mulți oameni încearcă sa
facă față simptomelor fără să-și dea seama că sunt
afectați. Dacă suferi de depresie, este posibil sa te simți
trist, lipsit de speranța si să-ți pierzi interesul pentru
activitățile care înainte îți făceau plăcere. Simptomele
asociate cu depresia persista timp de saptamâni sau luni si
sunt suficient de intense încât sa afecteze activitatea
profesională, viața socială și viața de familie.
De ce este important să cunoaștem diferența?
Autodiagnosticarea nu este ceva pozitiv, pentru a afla dacă avem
depresie este necesară o inspecție psihologică parcursă de către o
persoană specializată în acest sens. Termenul depresiei devine din
păcate doar o simplă catalogare, „Sunt trist pentru ca mi-a murit
pisica, sigur am depresie.”, când defapt, depresia este o boală cât se
poate de serioasă care afectează milioane de oameni pe glob.
30

Este posibil ca această
superficialitate să
descurajeze un
individ care crede că
are depresie să facă
investigații în acest
sens, deoarece
termenul, prin folosiri
superficiale constante
poate să își piardă
importanța ca termen
care descrie o boală, o
afecțiune.
Este important în aceste
timpuri să tratăm sufletul
ca pe oricare alt organ, să
îi oferim grija de care are
nevoie și să
conștientizăm că
depresia nu este doar un
alt tip de tristețe.
31

Fear of missing out
DE BUDIN TIMEEA
32

Unul dintre rezultatele des întâlnite ale dorinței de a
face parte dintr-un grup este apariția sentimentului
de anxietate sau teamă că alte persoane se bucură
de experiențe valoroase din care ești exclus. Haideți
să înțelegem mai bine termenul de FOMO prin
lectură!
Odată cu venirea vacanței de vară, timpul pe care îl petrec pe
telefon și pe rețelele de socializare este mai crescut.
Indiferent de cât de mult ne dorim ca acest obicei să nu mai
fie parte a rutinei tinerilor, nu se poate nega realitatea:
timpul liber oferă un prilej deosebit pentru „a sta” pe telefon.
Inițial, acest gest derivă din plictiseală, însă ulterior se
transformă într-o sursă de informare cu privire la ce fac
prietenii noștri, ce noutăți au mai avut loc și așa mai departe.
În acest context se conturează FOMO, Fear of Missing Out.
33

Ce este FOMO?
FOMO reprezintă un termen psihologic utilizat pentru a descrie
sentimentele de teamă sau anxietate resimțite de o persoană
atunci când crede că este exclusă din anumite experiențe de care
au parte alți indivizi. (Aici cred ca definiția trebuie sa fie mai
clara si sa fie bazata pe ceva clar. Am inclus mai jos de exemplu
definiția dintr‐un articol din 2013. Am tradus definiția si am scris
un scurt paragraf care poate fi inclus doar sa fie menționata
sursa).
“ In 2013 British psychologists elaborated and defined it as “pervasive
apprehension that others might be having rewarding experiences from
which one is absent”, FoMO is characterized by the desire to stay
continually connected with what others are doing. “
34

FOMO sau “teama de a rata ceva” este senzația sau ideea ca
pierzi ceva important sau plăcut de care alții pot sa se bucure.
In alte cuvinte FOMO este o neliniște persistenta ca alții ar
putea trai experiențe valoroase la care tu nu participi. Aceata
stare este adesea accentuată de rețelele sociale, unde oamenii
vad frecvent momente de vârf din viețile altora, ceea ce poate
duce la ideea ca alții au o viața mai buna si interesantă decât a
ta.
Persoanele care prezintă acest sindrom se confruntă,
deseori, cu presiunea de a fi mereu prezenți la evenimentele
pe care le consideră importante, acțiune ce conduce spre
neîmplinire și sentimente de inferioritate. FOMO se poate
manifesta în numeroase moduri, inclusiv prin stări de
nervozitate, rezultate din lipsa somnului (urmare a timpului
petrecut pe rețelele de socializare în timpul nopții) sau
sentimente de neîmplinire. Acest fenomen a fost explorat,
pentru prima dată, în anul 1966. În urma aducerii la
cunoștința publicului larg despre FOMO, s-au format noi
astfel de concepte, precum Joy of Missing out sau Fear of
Better Opportunities.
35

Cauze
Nevoia de a aparține unui grup este specifică oricărei
viețuitoare, inclusiv a omului. Fiind ființe sociale, oamenii au
nevoie de interacțiune și de sentimentul de apartenență
la un grup, de acceptare și validare. În general, FOMO
reprezintă efectul acestei nevoi de a fi în contact cu alte
persoane. Lipsa acestora poate determina apariția depresiei
sau anxietății, a căror intensitate crește cu cât oferim mai
multă importanță acestei dorințe nesănătoase de a fi mereu
conectat cu ceilalți.
36

Impactul asupra sănătății
Cele mai pronunțate efecte ale FOMO sunt depresia și anxietatea,
afectând starea generală de bine. Din acest considerent, se pot contura și
simptome fizice. Intră în discuție insomniile, senzațiile de epuizare și durerile
de cap ce însoțesc sentimentul predominant de singurătate ca urmare a
excluderii sociale bazate pe diverse motive (criterii ale unor anturaje,
incompatibilitatea cu anumite persoane, absența de la anumite
evenimente). FOMO poate fi periculos în special pentru tineri, ei simțind
mai intens dorința de a face parte dintr-un grup cu rol în determinarea unui
oarecare statut. Tinerii sunt expuși la riscul de a lua decizii greșite, care să
le afecteze sănătatea (consum de droguri, alcool sau implicarea în provocări
periculoase precum depășirea limitei legale de viteză atunci când circulă cu
un autovehicul), doar pentru a fi considerați „eligibili” pentru a face parte
dintr-un anumit anturaj. Prezența adolescenților pe rețelele de socializare
intensifică această anxietate, formând un cerc vicios: sentimentul de
excludere poate duce la o utilizare mai intensa a acestor rețele, care
accentuează stresul cauzat de FOMO.
37

Limitarea fenomenului
Notarea sentimentelor într-un
jurnal
Petrecerea timpului de calitate
cu prietenii și familia
Detox Consultarea unui
psiholog
Deși FOMO pare să fie tot
mai prezent în viețile noastre, nu
este imposibil să o eliminăm.
Cu pași mici, fiecare om poate
dobândi o pace interioară ce nu
poate fi perturbată de niciun gând
distructiv.
FOMO poate fi redus daca ne
concentram mai mult asupra
noastră - prin dezvoltarea
conștiinței de sine si alinierea
acțiunilor cu valorile noastre,
devenim mai puțin reactivi la
ceea ce fac cei din jur. Scopul nu
este sa eliminam complet FOMO,
ci sa lăsăm ca aceasta sa ne
afecteze mai puțin, astefel încât
sa nu ne mai dicteze alegerile sau
sa ne fure liniștea. Daca ne
ancoram in ceea ce contează cu
adevărat pentru noi, zgomotul
comparațiilor se estompează și
devenim siguri în propriile
acțiuni. 38

Modul în care copilăria ne
influențează viața de adult
DE BUDIN TIMEEA
39

Deși acest subiect este des discutat de către
specialiști, înțelegerea efectului pe care copilăria îl
are asupra vieții de adult este un bun prilej de a ne
înțelege mai bine pe noi înșine.
În funcție de anumite aspecte specifice copilăriei unui individ, viața
pe care și-o construiește la maturitate poate portretiza elemente ce
aparțin de întâia perioadă a dezvoltării. Câteva dintre situațiile din
care reies frânturi din copilărie sunt:
1. Atașamentul și relațiile interpersonale
Teoria atașamentului susține că relațiile timpurii cu părinții sau
îngrijitorii modelează capacitatea individului de a forma legături
sănătoase la maturitate.
·Atașament securizant: Copiii crescuți într-un mediu stabil și
predictibil dezvoltă încredere în sine și abilități relaționale solide.
·Atașament anxios sau evitant: Lipsa afecțiunii, neglijența sau
respingerea pot duce la dificultăți în a stabili încredere și intimitate
în relațiile adulte.
2. Credințele despre sine și lume
Experiențele din copilărie influențează convingerile fundamentale
despre propria valoare și despre modul în care funcționează lumea.
·Copiii încurajați și sprijiniți dezvoltă o stimă de sine ridicată și o
perspectivă optimistă asupra vieții.
·În schimb, critica excesivă sau abuzul pot genera o stimă de sine
scăzută și o viziune negativă asupra propriului potențial și a celor din
jur.
40

3. Gestionarea emoțiilor
Felul în care copiii sunt învățați
să-și exprime și să-și regleze
emoțiile are un impact
semnificativ asupra echilibrului
lor emoțional ca adulți.
·În medii care validează emoțiile,
copiii dezvoltă inteligență
emoțională și capacitatea de a
face față stresului.
·Dacă emoțiile sunt ignorate sau
reprimate, pot apărea dificultăți
în exprimarea sentimentelor și
gestionarea tensiunilor interioare
la vârsta adultă.
4. Tiparele de comportament
Comportamentele observate și
învățate în copilărie tind să se
repete pe parcursul vieții.
·Copiii care au ca model părinți
responsabili și implicați își
însușesc, de regulă, aceleași
obiceiuri.
·În schimb, expunerea la
violență sau disfuncționalitate
poate conduce la perpetuarea
acestor modele negative.
41

5. Reziliența și adaptabilitatea
Modul în care copiii traversează
dificultățile influențează
capacitatea lor de a face față
provocărilor la maturitate.
·Copiii sprijiniți în perioade
dificile învață să fie flexibili și
puternici în fața obstacolelor,
devenind adulți rezilienți.
·Lipsa acestui sprijin poate afecta
negativ abilitatea de adaptare și
de gestionare a problemelor.
6. Alegerea carierei și stilului
de viață
Copilăria influențează direcțiile de
viață și aspirațiile viitoare.
·Familiile care investesc în
educație și dezvoltare personală
pot inspira ambiții și obiective
înalte.
·În schimb, traumele sau
constrângerile din copilărie pot
limita orizonturile și încrederea
în propriile capacități.
42

Cu toate acestea, nu este imposibil ca o persoană să
lucreze asupra obiceiurilor sau credințelor nesănătoase
pe care le-a extras din copilărie. Mulți specialiști, mai
ales Gabor Mate, argumenteaza faptul ca toate
obiceiurile si/sau credințele pe care le-am obținut în
copilărie au fost necesare pentru a supraviețui
emoțional iar aceste tipare devin tipare automate în
viața adulta. Deci, aceste obiceiuri nu sunt
întâmplătoare dar odată ce devenim independenți si
avem puterea de a ne auto-cunoaste este important ca
toți adulții sa își revizuiască anumite tipare
(dependență, perfectionism, nevoie excesivă de
aprobare) deoarece acestea au devenit o povara în noul
nostru mediu în care putem supraviețuii fără ele.
Deși aceasta este, evident, semnificativă, nu definește
viața unui individ.
43

BIBLIOGRAFIE
Bali, A., & Naik, R. (2023). The Impact of a Vegan Diet on Many Aspects of Health: The Overlooked
Side of Veganism. Cureus, 15(2), e35148.https://doi.org/10.7759/cureus.35148
Key, T. J., Appleby, P. N., Bradbury, K. E., Sweeting, M., & Perez-Cornago, A. (2022). Plant-based diets
and long-term health: findings from the EPIC-Oxford study. The Proceedings of the Nutrition Society,
81(2), 190–198. https://doi.org/10.1017/S0029665121003748
Deckers, J. (2016). Animal (De)liberation: Should the Consumption of Animal Products Be Banned?
London: Ubiquity Press. Might a Vegan Diet Be Healthy, or Even Healthier
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK396513/
American Heart Association. (n.d.). Is Vaping Better Than Smoking?
https://share.google/LN4DkpsCba6f2ROpC
World Health Organization (WHO). (n.d.). Endometriosis. https://www.who.int/news-room/factsheets/detail/endometriosis
Zondervan, K. T., Becker, C. M., & Missmer, S. A. (2020). Endometriosis. The New England Journal of
Medicine, 382(13), 1244–1256.
The Guardian. (2021). Halsey’s interview on Endometriosis.
CE Consum. (2020). Suplimente alimentare pentru slăbit cumpărate online: atenție la fraude!
https://ceconsum.eu/suplimente-alimentare-pentru-slabit-sport-sau-sex-cumparate-pe-internetatentie-la-fraude/
Economica.net. (2013). „Capsulele minune” de pe internet nu te vindecă, dar sunt extrem de
profitabile pentru firmele care le vând. https://www.economica.net/capsulele-minune-de-peinternet-nu-te-vindeca-dar-sunt-extrem-de-profitabile-pentru-firmele-care-le-vand_62105.html
MediaZece. (2024). Tristețe sau depresie: cum faci diferența și acționezi corect. Disponibil la:
https://mediazece.ro/2024/09/26/tristete-sau-depresie-cum-faci-diferenta-si-actionezi-corect/
Digital Clinics. (n.d.). Tristețe sau depresie – cum le recunoaștem și care sunt diferențele dintre
acestea. https://www.digital-clinics.com/articole/tristete-sau-depresie-cum-le-recunoastem-si-caresunt-diferentele-dintre-acestea/
Avantaje. (n.d.). Care este diferența dintre tristețe și depresie și cum
le depășim. Disponibil la: https://www.avantaje.ro/articol/care-este-diferenta-dintre-tristete-sidepresie-si-cum-le-depasim
44

BIBLIOGRAFIE
Avantaje. (n.d.). Care este diferența dintre tristețe și depresie și cum le depășim.
https://www.avantaje.ro/articol/care-este-diferenta-dintre-tristete-si-depresie-si-cum-le-depasim
Medicover. (n.d.). Sindromul FOMO – Fear of Missing Out: cum se manifestă frica de a nu rata ceva pe
rețelele sociale. https://www.medicover.ro/despre-sanatate/sindromul-fomo-fear-of-missing-outcum-se-manifesta-frica-de-a-nu-rata-ceva-pe-retelele-sociale,991,n,292
https://share.google/F8e12JS4HElyv64f1
45