12.01.2013 Views

Studii privind relaţia dintre biodisponibilitate şi eficienţa ... - Gr.T. Popa

Studii privind relaţia dintre biodisponibilitate şi eficienţa ... - Gr.T. Popa

Studii privind relaţia dintre biodisponibilitate şi eficienţa ... - Gr.T. Popa

SHOW MORE
SHOW LESS

Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!

Leverage SEO-optimized Flipbooks, powerful backlinks, and multimedia content to professionally showcase your products and significantly increase your reach.

i<br />

Universitatea de Medicină <strong>şi</strong> Farmacie ―<strong>Gr</strong>. T. <strong>Popa</strong>‖ Ia<strong>şi</strong><br />

Facultatea de Medicină<br />

<strong>Studii</strong><br />

<strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong><br />

<strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor<br />

produse medicamentoase generice<br />

Teză de doctorat<br />

Rezumat<br />

Conducător ştiinţific:<br />

Prof. Dr. Cătălina Elena Lupuşoru<br />

Ia<strong>şi</strong> 2011<br />

Doctorand:<br />

Maria Ioana Antonesi


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Cuprins<br />

Stadiul actual al cunoaşterii 1<br />

INTRODUCERE. SCOPUL LUCRĂRII 2<br />

CAPITOLUL 1. BIODISPONIBILITATEA MEDICAMENTULUI 5<br />

1.1 Definirea biodisponibilităţii medicamentului 5<br />

1.2. Factori care influenţează <strong>biodisponibilitate</strong>a medicamentului 6<br />

1.2.1. Factori care influenţează dizolvarea medicamentului 7<br />

1.2.2. Factori fizico – chimici 7<br />

1.2.3. Factori biofarmaceutici: forma farmaceutică 8<br />

1.2.4. Factori fiziologici 9<br />

1.2.4.1. Transportul transmembranar 9<br />

1.2.4.1.1. Transport pasiv 9<br />

1.2.4.1.2. Transportul activ 11<br />

1.2.4.2. Absorbţia medicamentelor 13<br />

A. Particularităţi ale absorbţiei medicamentului după<br />

administrarea pe cale orală 13<br />

A.1. Absorbţia la nivelul cavităţii bucale 13<br />

A.2. Absorbţia la nivel gastro-intestinal 14<br />

B. Alţi factori care influenţează absorbţia medicamentului 17<br />

B.1. Rasa 17<br />

B.2. Vârsta 17<br />

B.3. Sexul 18<br />

B.4. Regimul alimentar 18<br />

B.5. Postura <strong>şi</strong> activitatea fizică 19<br />

B.6. Fumatul 20<br />

1.2.4.3. Efectul primului pasaj 20<br />

1.2.4.3.1. Primul pasaj hepatic 20<br />

1.2.4.3.2. Primul pasaj intestinal 20<br />

1.3. Metode de calcul <strong>şi</strong> predicţie a biodisponibilităţii medicamentului 23<br />

1.3.1. Rata <strong>şi</strong> mărimea absorbţiei 23<br />

1.3.2 Metode matematice de calcul a biodiponibilităţii medicamentului 25<br />

1.3.3.Modele experimentale pentru predicţia biodisponibilităţii medicamentului 27<br />

1.3.3.1.Modele experimentale in silico, in vitro, in situ 27<br />

1.3.3.2. Modele experimentale in vivo 28<br />

CAPITOLUL 2. ANALIZA FARMACOCINETICĂ – FARMACODINAMICĂ,<br />

MODALITATE DE PREDICŢIE A EFICIENŢEI TERAPEUTICE A<br />

MEDICAMENTULUI 30<br />

i


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

2.1. Farmacometria. Modele de analiză farmacocinetică – farmacodinamică în<br />

cercetarea medicamentului <strong>şi</strong> în terapie 30<br />

2.1.1. Farmacometria 30<br />

2.1.2 Modelarea farmacocinetică – farmacodinamică în cercetarea<br />

medicamentului 32<br />

2.1.3. Modelarea farmacocinetică – farmacodinamică în terapie. Monitorizarea<br />

terapeutică a medicamentului 34<br />

2.2. Modele farmacocinetice 38<br />

2.2.1. Modele farmacocinetice compartimentale 38<br />

2.2.1.1. Model farmacocinetic monocompartimental 39<br />

2.2.1.2. Model farmacocinetic bicompartimental 42<br />

2.2.1.3. Model farmacocinetic multicompartimental cu N compartimente 44<br />

2.2.2. Modele farmacocinetice fiziologice 44<br />

2.2.3. Criterii matematice <strong>şi</strong> statistice în modelarea farmacocinetică 45<br />

2.2.4. Alte metode de analiză farmacocinetică 46<br />

2.2.4.1. Farmacocinetica populaţională 46<br />

2.2.4.2 Farmacocinetica neliniară 47<br />

2.2.4.3. Analiza necompartimentală 47<br />

2.3. Modele farmacodinamice 48<br />

2.3.1. Biomarkeri sau criterii surogat în modelarea farmacodinamică 50<br />

2.3.2. Modele farmacodinamice empirice 51<br />

2.3.3. Modele farmacodinamice bazate pe mecanismul de acţiune 54<br />

2.3.3.1. Modele farmacodinamice de răspuns indirect 54<br />

2.3.3.2. Alte modele farmacodinamice 56<br />

2.4. Histereza 57<br />

3. CERCETAREA MEDICAMENTULUI GENERIC 58<br />

3.1. Medicament generic versus medicament original. Echivalenţa terapeutică 58<br />

3.2. Metode de cercetare a medicamentului generic 60<br />

3.2.1 Metode in vitro de cercetare a medicamentelor generice 60<br />

3.2.2 <strong>Studii</strong> in vivo de cercetare a medicamentelor generice. Studiul clinic<br />

de bioechivalenţă 63<br />

3.2.2.1. Design-ului studiului de bioechivalenţă 63<br />

3.2.2.2. Medicamentul de investigaţie clinică 64<br />

3.2.2.3. Populaţia studiată. Mărimea grupului de studiu 65<br />

3.2.2.4. Recoltarea <strong>şi</strong> păstrarea probelor biologice 66<br />

3.2.2.5. Metodologia analitică 67<br />

3.2.2.6. Analiza farmacocinetică 67<br />

3.2.2.7. Interpretarea statistică 68<br />

3.2.3 Perspective în studiile bioechivalenţă 71<br />

3.2.3.1 Bioechivalenţa populaţională <strong>şi</strong> individuală 71<br />

3.2.3.2. <strong>Studii</strong> farmacodinamice de bioechivalenţă 72<br />

Contribuţii personale 74<br />

ii


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

CAPITOLUL 4. MOTIVAŢIA, SCOPUL ŞI 75<br />

OBIECTIVELE CERCETĂRII 75<br />

4.1. Motivaţia studiilor 75<br />

4.2. Scopul cercetării 77<br />

4.3. Obiectivele cercetării 77<br />

CAPITOLUL 5. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE 78<br />

5.1. Materiale utilizate 78<br />

5.2. Metodologia cercetării clinice 79<br />

5.2.3. Populaţia studiată 79<br />

5.2.3.1. Criterii de includere 80<br />

5.2.3.2. Criterii de excludere 80<br />

5.2.3.4. Selecţia subiecţilor 81<br />

5.2.4. Randomizare 81<br />

5.3 Metodolgie analitică 83<br />

5.4 Metodologia testării in vitro 84<br />

5.5 Metodologia evaluării farmacocinetice 85<br />

5.6 Metodologia evaluării farmacodinamice 86<br />

5.7. Analiză statistică a datelor 86<br />

CAPITOLUL 6. STUDIU PENTRU EVALUAREA RELAŢIEI ÎNTRE<br />

BIODSPONIBILITATEA ŞI EFECTUL UNUI MEDICAMENT GENERIC LA<br />

SUBIECŢI SĂNĂTOŞI – GLIMEPIRIDĂ 88<br />

6.1. Particularităţi ale metodologiei studiului 88<br />

6.1.1. Medicament de investigaţie clinică 88<br />

6.1.2. Metodolgia cercetării clinice 88<br />

6.1.3 Metodolgie analitică 90<br />

6.1.4 Metodologia testării in vitro 90<br />

6.1.5 Parametri evaluaţi 91<br />

6.1.5.1. Parametri farmacocinetici 91<br />

6.1.5.2. Parametri farmacodinamici 91<br />

6.1.6 Analiză statistică a datelor 91<br />

6.2. Rezultate <strong>şi</strong> discuţii 91<br />

6.2.1. Studiul clinic 91<br />

6.2.2. Rezultate analitice 91<br />

6.2.3. Rezultate farmacocinetice 92<br />

6.2.3.1 Determinarea valorilor concentraţiilor plasmatice individuale 92<br />

6.2.3.2 Analiză farmacocinetică necompartimentală 96<br />

6.2.3. Evaluarea farmacodinamică a glimepiridei 99<br />

6.2.4. Corelaţii in vitro – in vivo. Testul de dizolvare in vitro 102<br />

6.2.4.1. Testul de dizolvare în mediul specificat în Farmacopeea europeană 102<br />

Fig. 6.8. Profilul de dizolvare in vitro pentru 12 unităţi testate din medicamentul de<br />

referinţă AMARYL® 4 mg – pH = 7.4 104<br />

6.2.4.2. Testul de dizolvare efectuat la pH = 1.2 106<br />

iii


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

6.2.4.3. Testul de dizolvare efectuat la pH = 4.5 110<br />

6.2.4.4. Testul de dizolvare efectuat la pH = 6.8 114<br />

6.2.5. Profilul de siguranţă medicamentelor investigate 118<br />

6.3. Concluzii 119<br />

CAPITOLUL 7. STUDIU ASUPRA RELAŢIEI DINTRE<br />

BIODISPONIBILITATEA ŞI EFECTUL UNUI MEDICAMENT GENERIC<br />

CU STRUCTURĂ SULFONILUREICĂ LA SUBIECŢI SĂNĂTOŞI –<br />

GLIBENCLAMIDĂ 121<br />

7.1. Particularităţi ale metodologiei studiului 121<br />

7.1.1. Medicament de investigaţie clinică 121<br />

7.1.2. Metodolgia cercetării clinice 121<br />

7.1.3 Metodolgie analitică 123<br />

7.1.4 Metodologia testării in vitro 123<br />

7.1.5. Parametri evaluaţi 124<br />

7.1.5.1. Parametri farmacocinetici 124<br />

7.1.5.2. Parametri farmacodinamici 124<br />

7.1.6. Analiză statistică a datelor 124<br />

7.2. Rezultate <strong>şi</strong> discuţii 124<br />

7.2.1. Studiul clinic 124<br />

7.2.2. Rezultate analitice 124<br />

7.2.3. Rezultate farmacocinetice 125<br />

7.2.3.1 Determinarea valorilor concentraţiilor plasmatice individuale 125<br />

Tabel VII.3. Valorile concentraţiilor individuale ale glibenclamidei pentru<br />

medicamentul de referinţă (R) 128<br />

7.2.3.2 Analiză farmacocinetică necompartimentală 129<br />

7.2.4. Evaluarea farmacodinamică a glibenclamidei 131<br />

7.2.5. Corelaţii in vitro – in vivo. Testul de dizolvare in vitro 135<br />

7.2.5. Profilul de siguranţă medicamentelor investigate 139<br />

7.3. Concluzii 140<br />

CAPITOLUL 8. STUDIU DE EVALUARE A RELAŢIEI ÎNTRE<br />

BIODSPONIBILITATEA ŞI EFECTUL HIPOGLICEMIANT AL UNUI<br />

MEDICAMENT GENERIC CU ELIBERARE PRELUNGITĂ LA SUBIECŢI<br />

SĂNĂTOŞI – GLICLAZIDĂ 142<br />

8.1. Particularităţi ale metodologiei studiului 142<br />

8.1.1. Medicament de investigaţie clinică 142<br />

8.1.2. Metodolgia cercetării clinice 142<br />

8.1.3 Metodolgie analitică 144<br />

8.1.4. Parametri evaluaţi 145<br />

8.1.4.1 Parametri farmacocinetici 145<br />

8.1.4.2. Parametri farmacodinamici 145<br />

8.1.5 Analiză statistică a datelor 145<br />

8.2. Rezultate <strong>şi</strong> discuţii 145<br />

iv


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

8.2.1. Studiul clinic 145<br />

8.2.2. Rezultate analitice 146<br />

8.2.3. Rezultate farmacocinetice 146<br />

8.2.3.1 Determinarea valorilor concentraţiilor plasmatice individuale 146<br />

8.2.3.1.1 Determinarea valorilor concentraţiilor plasmatice individuale după<br />

administrare în doză unică 146<br />

8.2.3.1.2 Determinarea valorilor concentraţiilor plasmatice individuale după<br />

administrare în doză multiplă 148<br />

8.2.3.2 Analiză farmacocinetică necompartimentală 151<br />

8.2.3.2.1 Determinarea parametrilor farmacocinetici ai gliclazidei după<br />

administrare în doză unică 152<br />

8.2.3.2.2 Determinarea parametrilor farmacocinetici ai gliclazidei după<br />

administrare în doză multiplă 156<br />

8.2.4. Evaluarea farmacodinamică a gliclazidei 159<br />

8.2.4.1. Evaluarea farmacodinamică a gliclazidei după administrare în<br />

doză unică 159<br />

8.2.4.2. Evaluarea farmacodinamică a gliclazidei după administrare în<br />

doză multiplă 161<br />

8.2.5. Corelaţii in vitro – in vivo. Testul de dizolvare in vitro 163<br />

8.2.6. Profilul de siguranţă medicamentelor investigate 169<br />

8.3. Concluzii 170<br />

CAPITOLUL 9. DISCUŢII 173<br />

CONCLUZII FINALE 181<br />

ASPECTE DE ORIGINALITATE 185<br />

PERSPECTIVE DE CERCETARE 185<br />

Anexe 186<br />

Bibliografie 225<br />

v


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII<br />

INTRODUCERE. SCOPUL LUCRĂRII<br />

Esenţa cercetării în farmacologia clinică este stabilirea <strong>şi</strong><br />

caracterizarea relaţiei <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong>a medicamentului <strong>şi</strong><br />

efectul produs de acesta (fie că este vorba despre efect terapeutic sau<br />

reacţie adversă - Figura 1). Primele date referitoare la <strong>relaţia</strong> doză -<br />

efect provin încă din secolul al XVI-lea. Paracelsius (1493 - 1541) a<br />

menţionat pentru prima dată că ―numai doza este cea care face ca un<br />

lucru să nu fie otrăvitor‖. O reţetă din 1562, care prescria opium <strong>şi</strong><br />

hyosciamus pentru a induce somnul, a fost printre primele documente<br />

care au stabilit ―doza‖ de administrat (definind-o prin termenul de<br />

―înghiţitură‖); aceasta a furnizat <strong>şi</strong> primele informaţii referitoare la<br />

<strong>relaţia</strong> doză - efect: ―dacă vrei să doarmă mai puţin, dă-i mai puţin‖.<br />

[22]<br />

Farmacologie clinică<br />

Farmacocinetică Farmacodinamie<br />

Doză Concentraţie Efect<br />

Fig. 1. Cercetarea relaţiei doză – efect<br />

1


2<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Odată cu descoperirile din aria farmacologiei fundamentale <strong>şi</strong><br />

clinice, în paralel cu dezvoltarea tuturor domeniilor de cercetare (nu<br />

numai în domeniul medical, ci <strong>şi</strong> în chimie, fizică, informatică,<br />

matematică <strong>şi</strong> statistică), cunoaşterea, înţelegerea <strong>şi</strong> explicarea<br />

relaţiei doză – efect a căpătat noi dimensiuni.<br />

În acest context, a apărut farmacometria, o nouă arie de<br />

cercetare care a adus beneficii semnificative în dezvoltarea<br />

medicamentului. Farmacometria - denumită <strong>şi</strong> farmacologie<br />

cantitativă - constă în dezvoltarea <strong>şi</strong> aplicarea unor metode<br />

matematice <strong>şi</strong> statistice, pentru a estima, înţelege <strong>şi</strong> descrie<br />

comportamentul farmacocinetic sau farmacodinamic al unui<br />

medicament nou.<br />

Metodele de corelare <strong>şi</strong> analiză farmacocinetică –<br />

farmacodinamică (ce constituie doar o parte a farmacometriei),<br />

capătă din ce în ce mai multă amploare în cercetarea<br />

medicamentului. Importanţa studiilor de corelare farmacocinetică -<br />

farmacodinamică în cercetarea unui medicament este recunoscută de<br />

ghidurile armonizate de eficacitate. Acestea menţionează că „o<br />

cunoaştere a relaţiei <strong>dintre</strong> doză, concentraţia medicamentului în<br />

sânge <strong>şi</strong> răspunsul clinic (<strong>eficienţa</strong> <strong>şi</strong> efectele adverse) constituie un<br />

factor important pentru siguranţa <strong>şi</strong> eficacitatea medicamentului<br />

administrat pacienţilor‖.<br />

Farmacometria nu este utilizată doar pentru cercetarea unor<br />

noi medicamente, fiind introdusă <strong>şi</strong> în practica medicală curentă.<br />

Astfel, farmacometria este folosită la individualizarea tratamentului<br />

în funcţie de particularităţile pacientului, pentru optimizarea dozelor,<br />

a regimului de administrare a medicamentului, precum <strong>şi</strong> pentru<br />

reducerea riscului de toxicitate.<br />

Cercetările farmacometrice implică totodată <strong>şi</strong> metode de<br />

biosimulare sau simulare computerizată. Aceste metode sunt utilizate<br />

în toate fazele de cercetare ale unui medicament, de la etapele de<br />

cercetare in vitro, până la ultimele faze de cercetare clinică (preautorizarea<br />

medicamentului). Utilizând un număr limitat de<br />

informaţii disponibile, metodele de simulare computerizată reduc<br />

semnificativ timpul <strong>şi</strong> costurile cercetării din domeniul farmaceutic.


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Astfel, avantajul biosimulării este că reduce, înlocuieşte <strong>şi</strong><br />

perfecţionează metodele de cercetare, făcând aplicabil principiul<br />

―celor trei R‖ (replacement, reduction, refinement) atât în cercetarea<br />

experimentală pe animale de laborator, cât <strong>şi</strong> în studiile clinice.<br />

Chiar <strong>şi</strong> după introducerea unor asemenea metode, cercetarea<br />

unui nou medicament rămâne un proces îndelungat, ce necesită<br />

costuri ridicate; iar <strong>eficienţa</strong> nu este întotdeauna vizibilă. Astfel,<br />

pentru obţinerea unui medicament nou eficient, din circa zece mii de<br />

substanţe cercetate, doar una, maxim două molecule ―supravieţuiesc‖<br />

testărilor, iar până la punerea pe piaţă a medicamentului, cheltuielile<br />

de cercetare pot ajunge la sute de milioane euro, bani ce se vor regăsi<br />

în costul final al medicamentului.<br />

Din acest motiv, obţinerea medicamentelor generice a<br />

constituit o adevărată ―revoluţie‖ în industria farmaceutică.<br />

Medicamentul generic este dezvoltat pe baza patentului unui<br />

medicament original. Preţul său e mult mai redus decât al<br />

originalului, ceea ce permite un acces mai larg al pacienţilor la<br />

tratament.<br />

Din considerente farmacoeconomice, utilizarea<br />

medicamentelor generice este încurajată de către autorităţile în<br />

domeniul sănătăţii, substituţia generică fiind introdusă în peste 22 de<br />

ţări europene <strong>şi</strong> în cea mai mare parte a Statelor Unite. Dar,<br />

neîncrederea opiniei publice în ce priveşte echivalenţa terapeutică<br />

<strong>dintre</strong> medicamentul generic <strong>şi</strong> cel original, limitează utilizarea<br />

genericelor. Unii autori au sugerat deja că, pentru anumite categorii<br />

de medicamente, studiile de bioechivalenţă nu sunt suficiente pentru<br />

a stabili echivalenţa terapeutică, fiind necesare <strong>şi</strong> alte date preclinice<br />

<strong>şi</strong>/ sau clinice. [294]<br />

În acest sens, modelarea farmacocinetică -<br />

farmacodinamică oferă o caracterizare corespunzătoare a<br />

relaţiei doză - expunere (<strong>biodisponibilitate</strong>) - răspuns (ca măsură<br />

a eficienţei medicamentului).<br />

3


4<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Lucrarea de faţă se înscrie în linia cercetării<br />

farmacometrice a medicamentelor generice, mai exact, a<br />

studiilor clinice care oferă estimarea, descrierea <strong>şi</strong> analiza<br />

relaţiei concentraţie - efect.<br />

Justificarea alegerii temei<br />

Echivalenţa <strong>dintre</strong> două produse medicamentoase permite<br />

interschimbarea lor (interchangeability). Deci, în cazul unui pacient,<br />

fie se iniţiază un tratament cu medicament generic în locul<br />

originalului corespunzător (prescribability), fie se întrerupe<br />

administrarea medicamentului original, înlocuindu-se cu genericul<br />

său (switchability).<br />

În cercetarea medicamentului generic, bioechivalenţa rămâne<br />

cel mai ieftin, rapid <strong>şi</strong> eficient mod de a evidenţia echivalenţa<br />

terapeutică. Evaluarea bioechivalenţei poate fi realizată prin abordări<br />

diferite, în funcţie de criteriile urmărite: farmacocinetice,<br />

farmacodinamice sau de eficacitate clinică. Bioechivalenţa, ce poate<br />

fi medie, individuală sau populaţională, este stabilită pe criterii<br />

farmacocinetice.<br />

Reglementată de autorităţile din domeniu, bioechivalenţa<br />

reprezintă principala modalitate de cercetare a medicamentului<br />

generic (în demonstrarea bioechivalenţei, studiile farmacodinamice<br />

sau de eficacitate sunt mai puţin sensibile decât evaluările<br />

farmacocinetice).<br />

De<strong>şi</strong>, în prezent, evaluarea farmacodinamică are o utilizare<br />

limitată în cercetarea medicamentelor generice, modelele<br />

farmacocinetice - farmacodinamice ar putea constitui un instrument<br />

eficient de cercetare, pentru a estima consecinţele modificării<br />

biodisponibilităţii medicamentului asupra efectului său terapeutic. În<br />

acest sens, modelarea farmacocinetică -farmacodinamică reprezintă<br />

un pas înainte în verificarea echivalenţei terapeutice <strong>dintre</strong> un<br />

medicamentul generic <strong>şi</strong> medicamentul original corespunzător.


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

În acest sens, modelarea farmacocinetică –<br />

farmacodinamică reprezintă un pas înainte în verificarea<br />

echivalenţei terapeutice <strong>dintre</strong> un medicamentul generic <strong>şi</strong><br />

medicamentul original corespunzător.<br />

Scopul lucrării<br />

În acest context, scopul tezei de doctorat constă în utilizarea<br />

analizei farmacodinamice ca metodă adiţională de investigare a<br />

bioechivalenţei pentru diferite medicamente generice.<br />

CONTRIBUŢII PERSONALE<br />

CAPITOLUL 4. MOTIVAŢIA, SCOPUL ŞI<br />

OBIECTIVELE CERCETĂRII<br />

4.1. Motivaţia studiilor<br />

În prezent, din considerente farmacoeconomice, piaţa<br />

medicamentelor generice este în continuă dezvoltare. Costurile mai<br />

scăzute ale dezvoltării <strong>şi</strong> cercetării medicamentelor generice<br />

comparativ cu cele ale medicamentele originale, oferă posibilitatea<br />

obţinerii unor medicamente mai accesibile pacienţilor.<br />

Reglementările în domeniul cercetării <strong>şi</strong> autorizării<br />

medicamentelor generice stipulează efectuarea studiilor clinice de<br />

bioechivalenţă in vitro <strong>şi</strong> in vivo. Astfel, un medicament generic<br />

poate fi autorizat dacă întruneşte în principal criteriile<br />

farmacocinetice prevăzute în ghidurile de investigare a<br />

biodisponibilităţii <strong>şi</strong> bioechivalenţei. Medicamentul generic,<br />

conţinând aceea<strong>şi</strong> substanţă activă ca <strong>şi</strong> medicamentul original,<br />

devine disponibil pe piaţă în momentul în care patentul care<br />

protejează brand-ul expiră, devenind competitor la preţuri mult mai<br />

reduse.[61]<br />

5


6<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Substituţia generică este posibilă în momentul în care a fost<br />

stabilit caracterul interschimbabil <strong>dintre</strong> medicamentul generic <strong>şi</strong><br />

medicamentul de referinţă corespunzător.<br />

Echivalenţa <strong>dintre</strong> două produse medicamentoase permite<br />

interschimbarea lor (interchangeability). Deci, în cazul unui pacient,<br />

fie se iniţiază un tratament cu medicament generic în locul<br />

originalului corespunzător (prescribability), fie se întrerupe<br />

administrarea medicamentului original, înlocuindu-se cu genericul<br />

său (switchability).<br />

În cercetarea medicamentului generic, bioechivalenţa rămâne<br />

cel mai ieftin, rapid <strong>şi</strong> eficient mod de a evidenţia echivalenţa<br />

terapeutică.<br />

Din momentul introducerii condiţiei de bioechivalenţă în<br />

urmă cu aproximativ 40 ani, agenţiile în domeniul autorizării<br />

medicamentului au raportat un număr foarte mare de studii care au<br />

înregistrat eşec.<br />

Bioinechivalenţa nu s-a datorat întotdeauna diferenţelor<br />

<strong>privind</strong> calitatea în procesul de fabricaţie a medicamentulului, ci au<br />

fost luate în discuţie <strong>şi</strong> particularităţi ale medicamentelor investigate<br />

(variabilitate farmacocinetică, indice terapeutic) <strong>şi</strong> grup de studiu<br />

necorespunzător adaptat medicamentului testat. Din astfel de motive,<br />

autorităţile americane au propus conceptele de bioechivalenţă<br />

populaţională, respectiv individuală pentru a aduce informaţii<br />

suplimentare <strong>privind</strong> variabilitatea la medicament sau <strong>relaţia</strong> subiect<br />

– tratament.<br />

În plus, metodologia analitică sau testele de cercetare in vitro<br />

ale medicamentelor generice devin din ce în ce mai sensibile, fiind<br />

actualizate în permanenţă pentru a obţine rezultate cât mai corecte<br />

<strong>privind</strong> medicamentul testat.<br />

Cel mai frecvent, bioechivalenţa este stabilită în urma unui<br />

studiu cu model dublu – încucişat <strong>şi</strong> administrarea medicamentelor în<br />

doză unică. Din acest motiv pentru medicamentul generic apar o<br />

serie de estimări, precum: nivelurile de medicament la steady – state<br />

pe baza datelor obţinute prin aministrare în doză unică sau informaţii


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

asupra eficienţei medicamentului la pacienţi pe baza datelor obţinute<br />

la subiecţi sănăto<strong>şi</strong>. Deoarece este dezvoltat pe baza patentului<br />

medicamentului original, se consideră că aceste date corespund cu<br />

cele raportate pentru medicamentul de referinţă. [190]<br />

Date din literatura de specialitate au scos în evidenţă însă<br />

diferenţe în evoluţia unor boli în urma substituţiei generice,<br />

conducând la noi opţiuni luate în calcul pentru cercetarea<br />

medicamentului generic.<br />

În acest context, metode de analiză corelată farmacocinetică –<br />

farmacodinamică oferă posibilitatea caracterizării relaţiei <strong>dintre</strong> doza<br />

administrată, concentraţia de medicament, respectiv efectul produs<br />

de acesta. Această modalitate permite descrierea efectelor<br />

farmacodinamice ale medicamentului în funcţie de rata <strong>şi</strong> mărimea<br />

absorbţiei acestuia. Astfel, analiza farmacodinamică este o<br />

modalitate complementară de studiu a medicamentelor generice,<br />

oferind informaţii suplimentare referitoare la răspunsul la<br />

medicament, atât din punct de vedere al eficacităţii acestuia, cât <strong>şi</strong> a<br />

reacţiilor sale adverse.<br />

În acest domeniu de cercetare, medicaţia antidiabetică<br />

constituie o clasă terapeutică cu un impact deosebit în practica<br />

medicală. Diabetul zaharat, una <strong>dintre</strong> bolile cu incidenţă<br />

extraordinar de mare la nivel mondial. Rapoartele internaţionale<br />

estimează faptul că aproximativ 171 milioane persoane prezintă<br />

diabet zaharat, numărul acestora fiind în continuă creştere, putând<br />

ajunge de 2 ori mai mare în 2030. Această afecţiune este deosebit de<br />

importantă datorită evoluţiei sale severe. Diabetul constituie o cauză<br />

de deces la aproximativ 37,000 persoane/an. În plus, complicaţiile<br />

diabetului sunt în continuă creştere. În SUA, sunt estimate circa 6000<br />

cazuri/an de orbire prin retinopatie diabetică, 40000 amputări/an ca<br />

urmare a „bolii piciorului diabetic‖ sau 4000 cazuri de insuficienţă<br />

renală. Raportul OMS arată că, în general, costurile directe de<br />

îngrijire a pacienţilor cu diabet reprezintă 2,5% - 15% din bugetele<br />

anuale de îngrijire a sănătăţii, în funcţie de prevalenţa diabetului<br />

locale <strong>şi</strong> tratamentul disponibil.<br />

7


8<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

La momentul actual, există numeroase grupe de<br />

medicamente utilizate pentru tratamentul diabetului zaharat tip II:<br />

biguanide (metformin, buformin), sulfoniluree, tiazolidindione<br />

(rosiglitazona, pioglitazona, etc), inhibitori ai aldoz – reductazei<br />

(epalrestat), inhibitori ai alfa – glicozidazei (acarboza, voglibose),<br />

inhibitori ai 4 dipetidilpeptidazelor (sitagliptin), meglitinide<br />

(repaglinid, nateglinid).<br />

Modelarea farmacocinetică – farmacodinamică în studiul<br />

medicamentelor antidiabetice are rolul de a clarifica <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong><br />

nivelul plasmatic al medicamentului, <strong>eficienţa</strong> acestuia în controlul<br />

diabetului <strong>şi</strong> potenţialul toxic (fie prin hipoglicemie, fie prin<br />

manifestări de toleranţă). [198, 208]<br />

Criteriile surogat de analiză a medicamentelor folosite în<br />

tratamentul diabetului zaharat sunt:<br />

- glicemia á jeun pentru studii clinice de scurtă durată<br />

- hemoglobina glicozilată (HbA1c) pentru evaluarea<br />

controlului glicemiei pe termen lung<br />

- insulinemia á jeun sau peptidul C pentru estimarea<br />

producţiei de insulină endogenă sau investigarea rezistenţei la<br />

insulină. [238]<br />

Diferite modele matematice farmacocinetice, modelare<br />

farmacocinetică – farmacodinamică sau fiziologice au fost utilizate<br />

pentru a caracteriza medicamente antidiabetice.<br />

Într-un studiu placebo - control, glimepirida administrată în<br />

doză unică de 2 mg la voluntari sănăto<strong>şi</strong> a fost caracterizată din punct<br />

de vedere farmacocinetic prin un model bicompartimental cu timp de<br />

latenţă de absorbţie. Evaluarea farmacodinamică a investigat<br />

efectul glimepiridei asupra nivelului glicemiei á jeun, respectiv<br />

asupra nivelului insulinemiei. Modelarea farmacocinetică –<br />

farmacodinamică a stabilit <strong>relaţia</strong> între concentraţia plasmatică a<br />

glimepiridei (nivelul maxim fiind atins la 4 ore post - administrare)<br />

cu efectele farmacodinamice (maximum de scădere a glicemiei,<br />

respectiv de creştere a insulinemiei fiind atinse la 2.5 ore). [314]


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Lee <strong>şi</strong> colab. (2004) au caracterizat efectul hipoglicemiant al<br />

metforminei prin un model de răspuns indirect, evidenţiind procesul<br />

de histereză prin analiza concentraţie – efect. Într-un studiu de<br />

simulare a diabetului tip II prin modelare farmacocinetică –<br />

farmacodinamică, Sun <strong>şi</strong> colab. (2011) au demonstrat creşterea<br />

eficacităţii tratamentului cu metformin prin asociere cu insulină.<br />

[168, 272]<br />

Modelarea farmacocinetică – farmacodinamică populaţională<br />

a efectului hipoglicemiant al gliclazidei cu eliberare prelungită la<br />

pacienţi diabetici, utilizând ca biomarkeri glicemia á jeun <strong>şi</strong> HbA1c,<br />

a permis caracterizarea surselor de variabilitate interindividuală,<br />

gradul de evoluţie al bolii constituind principalul factor<br />

incriminat.[92]<br />

4.2. Scopul cercetării<br />

În acest context, scopul tezei de doctorat constă în utilizarea<br />

analizei farmacodinamice ca metodă adiţională de investigare a<br />

bioechivalenţei pentru diferite medicamente generice din clasa<br />

antidiabeticelor sulfonilureice în vederea obţinerii unor informaţii<br />

estimative asupra eficienţei substituţiei generice la pacienţii<br />

diabetici.<br />

4.3. Obiectivele cercetării<br />

<strong>Studii</strong>le efectuate au avut următoarele obiective:<br />

Efectuarea unui studiu riguros al literaturii de specialitate<br />

referitoare la analiza cantitativă, co<strong>relaţia</strong> <strong>şi</strong> modelarea<br />

farmacocinetică – farmacodinamică;<br />

Documentare din literatura de specialitate <strong>privind</strong> metode de<br />

analiză calitativă <strong>şi</strong> cantitativă farmacocinetică –<br />

farmacodinamică deja existente pentru medicamente<br />

generice;<br />

Evaluarea in vivo a biodisponibilităţii unui medicament<br />

generic comparativ cu medicamentul original de referinţă,<br />

după administrare în doză unică sau multiplă la subiecţi<br />

9


10<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

sănăto<strong>şi</strong> în condiţii á jeun (glimepiridă, glibenclamidă,<br />

gliclazidă);<br />

Evaluarea in vivo a efectului indus de un medicament<br />

antidiabetic generic comparativ cu medicamentul original de<br />

referinţă, după administrare în doză unică sau multiplă, la<br />

subiecţi sănăto<strong>şi</strong> în condiţii á jeun (glimepiridă,<br />

glibenclamidă, gliclazidă);<br />

Stabilirea relaţiei doză – concentraţie – efect pentru<br />

medicamentele testate (glimepiridă, glibenclamidă,<br />

gliclazidă);<br />

Stabilirea corelaţiei între proprietăţile in vitro <strong>şi</strong> parametrii in<br />

vivo ai substanţei active din medicamentele testate<br />

(glimepiridă, glibenclamidă, gliclazidă);<br />

Evaluarea siguranţei în administrare a medicamentelor<br />

investigate (glimepiridă, glibenclamidă, gliclazidă)<br />

CAPITOLUL 5. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE<br />

Toate studiile au fost realizate în acord cu Regulile de Bună<br />

Practică în studiul clinic, urmând protocoale de studiu aprobate de<br />

către Agenţia Naţională a Medicamentului <strong>şi</strong> Dispozitivelor<br />

Medicale, respectiv opinia favorabilă a Comisiei Independente de<br />

Etică.<br />

<strong>Studii</strong>le clinice au fost realizate în cadrul Centrului de<br />

Evaluare a Medicamentului, Ia<strong>şi</strong>, unitate autorizată de Ministerul<br />

Sănătăţi din România pentru efectuarea studilor clinice de fază I <strong>şi</strong><br />

bioechivalenţă.<br />

5.1. Materiale utilizate<br />

- medicamentul de investigaţie clinică:<br />

- medicamentul test (T): medicamentul generic care<br />

conţine substanţă activă în concentraţie maximă care poate fi<br />

administrată în condiţii de siguranţă la subiecţi sănăto<strong>şi</strong>


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

- medicamentul de referinţă (R): medicamentul<br />

original care conţine substanţă activă în concentraţie similară<br />

cu medicamentul test.<br />

- medicamente pentru a asigura managementul unor eventuale<br />

urgenţe medicale<br />

- reactivi pentru analiza cantitativă a substanţei active din<br />

medicamentul investigat în probele biologice, specifice fiecărui<br />

studiu în parte.<br />

5.2. Metodologia cercetării clinice<br />

5.2.1. Descrierea studiului<br />

Studiu unicentric, deschis, randomizat, dublu – încrucişat (2<br />

perioade, 2 tratamente, 2 secvenţe), prin administrarea<br />

medicamentului investigat în doză unică sau multiplă la subiecţi<br />

sănăto<strong>şi</strong> în condiţii de repaus alimentar (studiu de bioechivalenţă).<br />

5.2.2. Obiectivele cercetării<br />

- evaluare in vivo a biodisponibilităţii unui medicament<br />

generic comparativ cu medicamentul original de referinţă, după<br />

administrare în doză unică sau multiplă la subiecţi sănăto<strong>şi</strong> în<br />

condiţii á jeun (glimepiridă, glibenclamidă, gliclazidă)<br />

- evaluare in vivo a efectului indus de un medicament<br />

antidiabetic generic comparativ cu medicamentul original de<br />

referinţă, după administrare în doză unică sau multipl la subiecţi<br />

sănăto<strong>şi</strong> în condiţii á jeun (glimepiridă, glibenclamidă, gliclazidă)<br />

- stabilirea relaţiei doză – concentraţie – efect pentru<br />

medicamentele testate (glimepiridă, glibenclamidă, gliclazidă)<br />

- stabilirea corelaţiei între proprietăţile in vitro <strong>şi</strong> parametrii<br />

in vivo ai substanţei active din medicamentele testate (glimepiridă,<br />

glibenclamidă, gliclazidă)<br />

- evaluarea siguranţei în administrare a medicamentelor<br />

investigate (glimepiridă, glibenclamidă, gliclazidă)<br />

11


12<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

5.2.3. Populaţia studiată<br />

În studiile efectuate au fost inclu<strong>şi</strong> subiecţi sănăto<strong>şi</strong> selectaţi<br />

dintr-o bază de date proprie locului de desfăşurare a studiilor.<br />

Înscrierea în baza de date a fost realizată pe bază de voluntariat, prin<br />

completarea unor chestionare standard cu informaţii referitoare la<br />

date demografice, status social, antecedente patologice personale sau<br />

familiale.<br />

La începutul fiecărui studiu în parte, voluntarii au fost<br />

informaţi corespunzător asupra cercetării respective, selecţia propriu<br />

– zisă urmând numai după ce aceştia au oferit consimţământul de<br />

participare în scris.<br />

În vederea includerii în studiu, au fost urmărite criteriile de<br />

includere, respectiv excludere prevăzute în protocoalele de studiii<br />

aprobate de autorităţile în domeniu.<br />

5.2.3.1. Criterii de includere<br />

● consimţământul scris al voluntarilor înainte de efectuarea<br />

selecţiei<br />

● rasă caucaziană, de sex masculin/feminin<br />

● vârsta cuprinsă între 18 <strong>şi</strong> 50 de ani;<br />

● indicele de masă corporală între 19 - 25;<br />

● voluntari declaraţi sănăto<strong>şi</strong> în urma evaluării stării de<br />

sănătate prin examen clinic <strong>şi</strong> de laborator;<br />

● capacitatea de a înţelege natura <strong>şi</strong> scopul studiului, inclusiv<br />

a posibilelor riscuri <strong>şi</strong> a posibilităţii de manifestare a unor efecte<br />

secundare;<br />

● capacitatea de cooperare cu investigatorul <strong>şi</strong> de a îndeplini<br />

în întregime cerinţele studiului.<br />

5.2.3.2. Criterii de excludere<br />

istoric de hipersensibilitate la medicamentul investigat sau<br />

alt medicament din aceea<strong>şi</strong> clasă farmacologică; istoric de<br />

hipersensibilitate la excipienţi;


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

istoric de afecţiune alergică semnificativă clinic;<br />

alergie, intoleranţă sau restricţie alimentară care poate<br />

contraindica participarea la studiu;<br />

istoric sau prezenţa oricărei afecţiuni gastro – intestinale<br />

sau prezenţa simptomelor digestive, afecţiuni hepatice sau renale<br />

care pot interfera cu absorbţia, distribuţia, metabolismul sau excreţia<br />

medicamentului investigat;<br />

istoric sau prezenţa unor afecţiuni cardiovasculare,<br />

respiratorii, metabolice, endocrine, hematologice sau psihiatrice;<br />

orice manifestare patologică semnificativă clinic cu 3<br />

săptamâni anterior administrării medicamentului investigat;<br />

orice intervenţie chirurgicală la nivel digestiv, cu excepţia<br />

apendicectomiei;<br />

administrarea oricărui medicament OTC (inclusiv vitamine<br />

sau suplimente nutritive) cu 1 săptamână anterior administrării<br />

medicamentului investigat;<br />

administrarea oricărui medicament prescris cu 2 săptamâni<br />

anterior administrării medicamentului investigat;<br />

administrarea oricărui medicament care poate interfera cu<br />

metabolizarea medicamentului investigat (inductori: carbamazepină,<br />

barbiturice, rifampicină, fenitoin, glucocorticoizi; inhibitori:<br />

verapamil,<br />

diltiazem, eritromicină, inhibitori ai MAO, cimetidină, etc) cu 30 zile<br />

anterior administrării medicamentului investigat;<br />

alimente sau băuturi care conţin derivaţi xantinici sau<br />

compu<strong>şi</strong> înrudiţi (cafea, ceai, ciocolată, băuturi energizante) cu 48<br />

ore anterior fiecărei administrări a medicamentului investigat;<br />

consum de droguri (amfetamine, cocaină, opioizi, hashish,<br />

LSD, etc.);<br />

istoric de alcoolism;<br />

participarea la alt studiu clinic cu minim 6 săptămâni<br />

anterior primei administrări a medicamentului investigat;<br />

13


14<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

donarea a peste 450 ml sânge cu minim 2 luni anterior<br />

primei administrării a medicamentului investigat;<br />

lipsa de complianţă a participntului la studiu;<br />

orice altă condiţie care în opinia investigatorilor poate<br />

afecta participarea subiectului la studiu;<br />

sarcină, alăptare (pentru subiecţii de sex feminin).<br />

5.2.3.3. Mărimea grupului de studiu<br />

Mărimea lotului de studiu a fost calculată pe baza datelor din<br />

literatură referitoare la variabilitatea farmacocinetică<br />

intraindividuală, luând în considerare ca parametru de bază<br />

concentraţia plasmatică maximă <strong>şi</strong> prin estimarea raportului mediilor<br />

geometrice pentru parametrii farmacocinetici principali ale<br />

medicamentelor investigate. Calculele biometrice pentru<br />

determinarea mărimii grupului de studiului au fost realizate prin<br />

software Pass 2008 (NCSS, SUA).<br />

În fiecare studiu, mărimea grupului a fost stabilită pentru a<br />

asigura o analiză statistică a parametrilor farmacocinetici la un<br />

interval de încredere 90% cuprins între 80 – 125% la o putere de<br />

90% <strong>şi</strong> nivel de semnificaţie de 5%.<br />

5.2.3.4. Selecţia subiecţilor<br />

Selectarea subiecţilor în vederea includerii în studiu a fost<br />

realizată urmând etape descrise în protocoalele de studiu aprobate.<br />

După obţinerea consimţământului informat de participare la<br />

studiu, voluntarii au fost supu<strong>şi</strong> următorului screening:<br />

- anamneză <strong>şi</strong> examen clinic general<br />

- efectuarea electrocardiogramei<br />

- investigaţii de laborator:<br />

o hemoleucogramă<br />

o biochimie: glicemie, uree, creatinină, acid uric,<br />

transaminaza glutamică oxaloacetică (TGO),<br />

transaminaza glutamică piruvică (TGP), Gammaglutamil<br />

transpeptidaza (GGT), bilirubină totală,


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

bilirubină directă, proteine totale, electroforeză, colesterol<br />

total, trigliceride),<br />

o dozare β - HCG seric pentru toţi subiecţii de sex<br />

feminin<br />

o sumar de urină<br />

o teste serologice (hepatita B, C, HIV)<br />

o detecţie urinară de droguri<br />

5.2.4. Randomizare<br />

Fiecare subiect inclus în studiu a fost codificat <strong>şi</strong> i s-a alocat<br />

un număr pentru randomizare. Subiecţii au fost repartizaţi în mod<br />

egal în două grupuri de tratament, fiecărui subiect fiind administrat<br />

medicamentul test sau cel de referinţă, după o secvenţă TR, respectiv<br />

RT. Randomizarea a fost generată automat prin utilizarea softwareului<br />

Pass 2008 (NCSS, SUA).<br />

5.2.5. Standardizarea studiului<br />

În fiecare etapă a studiului toţi subiecţii au urmat un program<br />

standard pentru a minimiza sursele de variabilitate.<br />

Acest program a cuprins reguli stricte <strong>privind</strong>:<br />

- administrarea medicamentelor,<br />

- regimul alimentar, consumul de lichide,<br />

- activitatea fizică.<br />

5.2.5.1. Administrarea medicamentului de investigaţie<br />

clinică<br />

Administrarea medicamentului de investigaţie clinică a fost<br />

realizată în condiţii á jeun, după 10 ore repaus alimentar, păstrând<br />

acela<strong>şi</strong> moment al administrării pentru fiecare subiect în fiecare etapă<br />

a studiului.<br />

Intervalul de timp între administrări în studiile unidoză a fost<br />

stabilit după criterii farmacocinetice, pentru a evita apariţia un efect<br />

rezidual în a doua etapă a studiului.<br />

15


16<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

5.2.5.2. Restricţii aplicate subiecţilor<br />

Administrarea oricărui alt medicament cu excepţia<br />

medicamentelor investigate a fost restricţionată pe tot parcursul<br />

studiului.<br />

Regimul alimentar a fost stabilit după o dietă Western, fiind<br />

standardizat din punct de vedere al conţinutului, cantităţii <strong>şi</strong><br />

momentului administrării (prima masă fiind la 4 ore post –<br />

administrare). Administrarea de lichide a fost, de asemenea,<br />

standardizată cu administrarea a câte 240 ml apă la intervale de: -1.5,<br />

-0.5, 0, 2.0 4.0, 5.0, 8.0, 10.0, 13.0 ore pre- <strong>şi</strong> post – administrarea<br />

medicamentului (notată 0).<br />

Subiecţilor le-a fost restricţionat consumul de: grapefruit,<br />

lime <strong>şi</strong> merişor cu 7 zile înainte de prima administrare a<br />

medicamentului investigat până la finalul studiului, consumul de<br />

cafea <strong>şi</strong> produse care conţin metilxantine cu 48 ore înainte de fiecare<br />

administrare a medicamentului până la finalul fiecărei etape de<br />

studiu, consumul de alcool cu 24 ore anterior fiecărei administrări a<br />

medicamentului investigat până la finalul fiecărei etape de studiu.<br />

5.2.5.3. Recoltarea probelor de sânge<br />

Schema de recoltare a probelor de sânge a fost stabilită pentru<br />

fiecare studiu în parte pe baza datelor din literatură <strong>privind</strong><br />

proprietăţile farmacocinetice ale medicamentului de referinţă, pentru<br />

a permite caracterizarea corespunzătoare a profilului concentraţie<br />

plasmatică versus timp <strong>şi</strong> estimarea parametrilor farmacocinetici ai<br />

medicamentelor testate.<br />

Anterior administrării medicamentului investigat <strong>şi</strong> la<br />

intervale de timp regulate concomitent cu recoltările probelor de<br />

sânge pentru determinări farmacocinetice, până la 4 ore post –<br />

administrare, au fost recoltate probe de sânge pentru determinarea<br />

glicemiei <strong>şi</strong> estimarea profilulului farmacodinamic al<br />

medicamentelor investigate în condiţii á jeun.


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

5.3 Metodolgie analitică<br />

Detecţia substanţei active din medicamentele investigate în<br />

plasma umană a fost realizată prin o metode specifice validate<br />

anterior studiului pentru următorii parametri: selectivitate, acurateţe,<br />

precizie, linearitate, sensibilitate, reproductibilitate <strong>şi</strong> stabilitate a<br />

analitului în matricea biologică.<br />

5.4 Metodologia testării in vitro<br />

Compararea profilelor de dizolvare ale medicamentelor<br />

testate în studiile de bioechivalenţă a fost efectuată conform<br />

cerinţelor specificate în farmacopeea europeană <strong>şi</strong> în ghidurile de<br />

investigare a bioechivalenţei.<br />

Pentru acceptarea condiţiilor de similaritate între<br />

medicamentele testate a fost necesar ca minimum 75% substanţă<br />

activă să fie eliberată din medicament în 45 minute.<br />

În situaţii în care peste 85% din substanţa activă se dizolvă în<br />

mai puţin de 15 minute, profilele de dizolvare au fost acceptate ca<br />

similare fără evaluări matematice ulterioare. În caz contrar, a fost<br />

necesară calcularea factorului de similaritate f2.<br />

O valoare peste 50% a f2 a sugerat faptul că profilele de<br />

dizolvare ale medicamentelor comparate sunt similare.<br />

5.5 Metodologia evaluării farmacocinetice<br />

În fiecare studiu, pe baza valorilor individuale ale<br />

concentraţiilor plasmatice, au fost calculaţi parametrii<br />

farmacocinetici ai<br />

substanţei active din medicamentele investigate prin analiză<br />

necompartimentală.<br />

În studiile unidoză au fost determinaţi:<br />

▪ Parametri farmacocinetici principali: ASClast, ASCtotal, Cmax<br />

▪ Parametri farmacocinetici secundari: Tmax, thalf<br />

În studiul multidoză au fost determinaţi:<br />

▪ Parametri farmacocinetici principali:<br />

Cmax,ss; Cmin,ss; Cav,ss; ASCss<br />

▪ Parametri farmacocinetici secundari: Tmax, thalf, %ptf.<br />

17


18<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Analiza necompartimentală a parametrilor farmacocinetici a<br />

fost realizată prin integrarea valorilor individuale ale concentraţiilor<br />

plasmatice, utilizând software-ului farmacocinetic: KINETICA,<br />

versiune 5.0. (INNAPHASE Corporation).<br />

5.6 Metodologia evaluării farmacodinamice<br />

Pentru evaluare farmacodinamică a fost determinată glicemia<br />

în condiţii á jeun, până la 4 ore post – administrare, când a fost<br />

permis consumul de alimente.<br />

Determinările nivelului glicemiei din probe de plasmă au fost<br />

efectuate utilizând analizor automat RX Imola (Randox), prin o<br />

metodă care are la bază principiul de determinare colorimetrică fără<br />

deproteinizare.<br />

În urma determinărilor a fost estimat efectul hipoglicemiant al<br />

medicamentelor testate, calculat pe baza formulei:<br />

Efect<br />

Efect<br />

post<br />

administrare<br />

Nivel<br />

bazal<br />

Nivel<br />

Rezultatele individuale obţinute la fiecare moment al<br />

determinării efectului au fost analizate prin metoda<br />

necompartimentală utilizând software-ul farmacocinetic KINETICA,<br />

versiune 5.0. (INNAPHASE Corporation).<br />

5.7. Analiză statistică a datelor<br />

Parametrii farmacocinetici au fost analizaţi prin metode de<br />

statistică descriptivă, fiind determinaţi: indicatori de tendinţă<br />

centrală, respectiv indicatori ai dispersiei.<br />

Pentru a obţine o distribuţie normală, valorile parametrilor<br />

farmacocinetici principali au fost logaritmate. Valorile logaritmate<br />

natural ale concentraţiei plasmatice maxime <strong>şi</strong> ale ariei de sub curbă<br />

au fost analizate statistic prin analiza dispersională ANOVA, luând<br />

în calcul 3 surse de variaţie: tratament, perioadă <strong>şi</strong> subiect.<br />

bazal<br />

100


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Pentru testarea condiţiilor de bioechivalenţă a fost utilizată ca<br />

metodă parametrică determinarea intervalului de confidenţă. Astfel, a<br />

fost calculat intervalul de confidenţă (1 - 2α)*100% pentru raportul<br />

mediilor populaţionale (μtest/μreferinţă), ale parametrilor farmacocinetici<br />

principali: Cmax, respectiv ASC.<br />

Pentru îndeplinirea condiţiilor de bioechivalenţă, intervalul<br />

determinat trebuie să fie încadrat în limitele 80 – 125%.<br />

Valorile nelogaritmate ale parametrilor farmacocinetici<br />

secundari au fost analizaţi prin aplicarea testului neparametric<br />

Kruskal Wallis.<br />

Interpretarea statistică a parametrilor farmacodinamici a fost<br />

realizată utilizând ANOVA metoda măsurătorilor repetate.<br />

Testele parametrice <strong>şi</strong> neparametrice pentru analiza statistică<br />

a parametrilor farmacocinetici au fost realizate prin software Kinetica<br />

5.0 (INNAPHASE, SUA).<br />

CAPITOLUL 6. STUDIU PENTRU EVALUAREA<br />

RELAŢIEI ÎNTRE BIODSPONIBILITATEA ŞI EFECTUL<br />

UNUI MEDICAMENT GENERIC LA SUBIECŢI SĂNĂTOŞI –<br />

GLIMEPIRIDĂ<br />

6.1. Particularităţi ale metodologiei studiului<br />

6.1.1. Medicament de investigaţie<br />

Medicament test (T) –GLIMEPIRID 4 mg comprimate<br />

(produs medicamentos generic cu eliberare imediată care conţine 4<br />

mg glimepiridă)<br />

Medicamentul de referinţă (R): AMARYL ® 4 mg<br />

comprimate (Aventis Pharma GmbH, Germania)<br />

19


20<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

6.1.2. Metodolgia cercetării clinice<br />

Descrierea studiului<br />

Studiu unicentric, deschis, randomizat, dublu – încrucişat cu<br />

administrarea medicamentelor testate în doză unică, la 24 subiecţi<br />

sănăto<strong>şi</strong> în condiţii á jeun cu wash – out 7 zile între administrări.<br />

Recoltarea probelor de sânge<br />

- pentru analiza farmacocinetică : 17 probe de sânge până la<br />

24.0 ore post – administrarea medicamentului<br />

- pentru analiza farmacodinamică: 11 probe de sânge până la<br />

4.0 ore post – administrarea medicamentului<br />

6.1.3 Metodolgie analitică<br />

Detecţia glimepiridei în plasma umană a fost realizată prin o<br />

metodă validată LC- MS/MS utilizând gliclazida ca standard intern.<br />

Limita minimă de cuantificare pentru glimepiridă a fost 9.940 ng/ml.<br />

6.1.4 Metodologia testării in vitro<br />

Compararea profilelor de dizolvare ale medicamentelor<br />

testate în studiul de bioechivalenţă a fost efectuată conform cerinţelor<br />

specificate în farmacopeea europeană <strong>şi</strong> în ghidurile de investigare a<br />

bioechivalenţei. Testul a fost realizat pe câte 12 comprimate din<br />

medicamentul test, respectiv de referinţă în medii de dizolvare<br />

diferite (pH = 1.2, 4.5, 6.8), precum <strong>şi</strong> în mediul precizat în<br />

farmacopee (pH = 7).<br />

6.2. Rezultate <strong>şi</strong> discuţii<br />

6.2.1. Studiul clinic<br />

În studiul clinic au fost inclu<strong>şi</strong> 24 subiecţi cu următoarele<br />

caracteristici demografice:<br />

- vârstă medie 23.71 ± 3.96 ani (19 – 32 ani),<br />

- înălţime medie 1.75 ± 0.1 m (1.61 - 1.93 m),<br />

- greutate medie 70.31 ± 12.33 kg (51 – 93 kg)<br />

- indice de masă corporală 22.56 ± 2.07 (19.00 – 25.0).


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Toti subiecţii au finalizat studiul <strong>şi</strong> au fost inclu<strong>şi</strong> în analiza<br />

statistică.<br />

6.2.2. Rezultate analitice<br />

Principalii parametri analitici rezultaţi pentru glimepiridă sunt<br />

notaţi în Tabelul VI.1.<br />

Tabel VI.1. Acurateţea, precizia <strong>şi</strong> linearitatea domuniului de calibrare pentru<br />

glimepiridă<br />

Linearitate: Domeniul de linearitate al curbei de<br />

calibrare între 9.940 - 994.000 ng/ml<br />

Limita minimă de cuantificare 9.940 ng/ml<br />

Limita minimă de detecţie 0.621 ng/ml<br />

6.2.3. Rezultate farmacocinetice<br />

6.2.3.1 Determinarea valorilor concentraţiilor plasmatice<br />

individuale<br />

Profilul concentraţiei plasmatice medii a glimepiridei la<br />

grupul studiat versus timp este reprezentată grafic în Figura 6.1.<br />

Fig. 6.1. Concentraţia medie a glimepiridei 4 mg (valori nelogaritmate)<br />

după administrare în doză unică 4 mg la 24 subiecţi sănăto<strong>şi</strong><br />

Pe baza analizei valorilor individuale ale concentraţiei<br />

plasmatice ale glimepiridei pentru ambele medicamente testate, s-a<br />

constatat că nivelurile plasmatice medii ale glimepiridei sunt<br />

comparabile, fără a fi identificate diferenţe semnificative statistic<br />

între tratamentele administrate.<br />

21


22<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

6.2.3.2 Analiză farmacocinetică necompartimentală<br />

În urma integrării computerizate a valorilor individuale ale<br />

concentraţiei plasmatice versus timp <strong>şi</strong> analiza necompartimentală<br />

prin<br />

sofware farmacocinetic KINETICA 5.0, au fost deteminaţi parametrii<br />

farmacocinetici Cmax (ng/mL), Tmax (ore), timpul de înjumătăţire<br />

plasmatică thalf (ore), aria de sub curbă (ASC pentru intervalul 0 – 24<br />

ore, respectiv aria extrapolată la infinit).<br />

Valorile parametrilor farmacocinetici (medie ± deviaţie<br />

standard, coeficient de variaţie) ale medicamentelor testate sunt<br />

înregistrate în Tabelul VI.2.<br />

Pe baza analizei necompartimentale, s-a constatat faptul că<br />

valorile concentraţiei plasmatice maxime ale medicamentului generic<br />

(T) a fost de 332.93 ± 94.53 ng/ml, această valoare fiind atinsă la 2.8<br />

± 0.93 ore după administrarea medicamentului.<br />

Pentru medicamentul de referinţă, concentraţia plasmatică<br />

maximă în valoare de 314.91 ± 108.76 ng/ml a fost atinsă la 2.6 ±<br />

0.83 ore post – administrare.<br />

Tabel VI.2. Parametrii farmacocinetici ai glimepiridei - analiză<br />

necompartimentală<br />

Parametru<br />

farmacocinetic<br />

T R<br />

Medie ± Dev std. CV% Medie ± Dev. std. CV%<br />

Cmax (ng/ml) 334.83 ± 93.31 27.87 319.29 ± 105.58 33.06<br />

ASClast (ng*h<br />

/ml)<br />

ASCtotal<br />

(ng*h/ml)<br />

1449.69 ±<br />

410.68<br />

1516.51 ±<br />

431.22<br />

28.33 1511.88 ± 665.77 44.03<br />

28.43 1583.50 ± 683.27 43.15<br />

Tmax (ore) 2.94 ± 1.07 36.34 2.64 ± 0.83 31.55<br />

t1/2 (ore) 3.38 ± 1.84 54.46 4.00 ± 2.22 55.41<br />

Mărimea absorbţiei glimepiridei, exprimată prin ASC, a fost cu<br />

4.23% mai redusă pentru medicamentul generic comparativ cu<br />

medicamentul de referinţă.


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

În urma determinării parametrilor farmacocinetici, s-a<br />

constatat că <strong>biodisponibilitate</strong>a relativă a medicamentului generic<br />

faţă de medicamentul de referinţă este 95.9%.<br />

6.2.3. Evaluarea farmacodinamică a glimepiridei<br />

Profilul hipoglicemic al medicamentelor testate este<br />

reprezentat grafic în Figura 6.2.<br />

Pe baza datelor de analiză necompartimentală, efectul maxim<br />

(34.45% pentru medicamentul generic, respectiv 41.62% pentru<br />

medicamentul de referinţă) a fost atins la intervale de timp similare<br />

pentru medicamentele testate, înregistrând variabilitate<br />

interindividuală mai mare la medicamentul test comparativ cu cel de<br />

referinţă.<br />

Fig. 6.2. Efectul glimepiridei asupra glicemiei á jeun după administrarea<br />

medicamentului generic, respectiv medicamentului original<br />

Analiza statistică de varianţă ANOVA prin metoda<br />

măsuratorilor repetate a evidenţiat diferenţe semnificative între<br />

efectele induse de medicamentele testate, atât pentru efectul maxim<br />

(p = 0.02), cât <strong>şi</strong> pentru aria de sub curbă a efectului versus timp (p =<br />

0.040) (Tabel VI.4)<br />

23


24<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Tabel VI.4. Analiza statistică de varianţă ANOVA pentru evaluarea efectului<br />

Diferenţă Eroare Interval de încredere<br />

(I) (J) medie standard p<br />

95%<br />

T_VS_R T_VS_R (I-J)<br />

Limita Limita<br />

inferioară superioară<br />

T R -3.935 1.800 0.039 -7.659 -0.211<br />

R T 3.935 1.800 0.039 0.211 7.659<br />

6.2.4. Corelaţii in vitro – in vivo. Testul de dizolvare in vitro<br />

Pentru evaluarea similarităţii medicamentelor testate, studiul<br />

in vivo a fost completat de testul de dizolvare in vitro, care a oferit<br />

informaţii suplimentare referitoare la profilul de dizolvare al<br />

medicamentelor care conţin glimepiridă 4 mg, în medii cu pH diferit.<br />

Conform Farmacopeei Europene, au fost evaluate comparativ<br />

profilele de dizolvare ale medicamentelor testate la pH = 7.<br />

Reprezentarea grafică a profilelor comparative de eliberare a<br />

glimepiridei din medicamentele testate este prezentată în Figura 6.3.<br />

Fig. 6.3. Profil de dizolvare al medicamentului generic comparativ cu<br />

medicamentul de referinţă la pH 7<br />

După cum se poate observa în datele anterioare, ambele<br />

medicamente au prezentat dizolvare peste 80% în orice moment al


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

determinării. Deoarece cantitatea medie de medicament dizolvată în 15<br />

minute a fost mai mică decât 85%, a fost calculat factorul de similaritate<br />

f2. Valoarea obţinută pentru factorul f2 (82.81%) a fost mai mare de 50%<br />

demostrând faptul că cele două medicamente testate au avut profile de<br />

dizolvare similare.<br />

6.3. Concluzii<br />

Studiul a avut drept scop testarea in vivo a unui nou<br />

medicament generic având ca substanţă activă glimepiridă în<br />

concentraţie 4 mg. Pentru desfăşurarea studiului clinic a fost ales ca<br />

medicament de referinţă Amaryl ® 4mg. Studiul clinic de<br />

bioechivalenţă a fost realizat pe un grup de 24 subiecţi sănăto<strong>şi</strong>.<br />

Testarea a avut la bază determinarea <strong>şi</strong> analiza statistică a<br />

parametrilor farmacocinetici pentru stabilirea condiţiilor de<br />

bioechivalenţă, respectiv Cmax <strong>şi</strong> ASC. Condiţia de bioechivalenţă<br />

este îndeplinită pentru un raport al mediilor geometrice ale valorilor<br />

logaritmate ale acestor parametri cuprins în intervalul de încredere<br />

90% de 80 – 120%.<br />

Analiza farmacocinetică in vivo a fost corelată cu date<br />

experimentale in vitro <strong>privind</strong> profilul de dizolvare al<br />

medicamentului generic comparativ cu medicamentul de referinţă.<br />

Suplimentar acestor criterii a fost evaluat comparativ profilul<br />

farmacodinamic al medicamentelor testate. Deoarece au fost testate<br />

medicamente hipogliceminate, au fost urmărite valorile glicemiei în<br />

condiţii a jeun, până la 4 ore post administrare, moment în care a fost<br />

permis primul consum de alimente. Rezultatele obţinute au fost<br />

analizate în corelaţie cu profilul farmacocinetic al medicamentelor<br />

investigate.<br />

Rezultatele obţinute au condus la următoarele concluzii:<br />

Evaluarea in vitro a demonstrat că ambele medicamente<br />

testate au prezentat cea mai mare capacitate de dizolvare la pH =7,<br />

fiind mult sub 85% în celelalte medii testate (pH =1.2, 4.5, respectiv<br />

6.8).<br />

Evaluarea factorului f2 a evidenţiat similaritate în dizolvare in<br />

vitro a medicamentului generic în comparaţie cu cel de referinţă.<br />

25


26<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Determinarea parametrilor farmacocinetici după<br />

administrarea medicamentelor în doză unică a demonstrat<br />

bioechivalenţa medicamentelor testate:<br />

Analiza de varianţă ANOVA aplicată parametrilor<br />

farmacocinetici de investigare a bioechivalenţei a condus la<br />

următoarele concluzii:<br />

- nu există diferenţe semnificative statistic între medicamentele<br />

testate pentru Cmax, ASC (p > 0.005 pentru sursa „tratament‖)<br />

- variabilitate interindividuală mare (p semnificativ statistic<br />

pentru sursa de variaţie ―subiect‖),<br />

Testul neparametric Kruskal Wallis nu a înregistrat diferenţe<br />

semnificative în evaluarea Tmax <strong>şi</strong> a timpului de eliminare a<br />

medicamentelor testate.<br />

Evaluarea parametrilor farmacodinamici a demonstrat<br />

diferenţe semnificative statistic între cele două tratamente la grupul<br />

de studiu analizat, medicamentul de referinţă determinând în orice<br />

moment al determinării efect hipoglicemiant mai accentuat <strong>şi</strong> cu<br />

variabilitate mai redusă decât medicamentul generic. Analiza<br />

statistică ANOVA a parametrilor farmacodinamici calculaţi prin<br />

metodă necompartimentală a evidenţiat diferenţe semnificative atât<br />

pentru efectul maxim (p = 0.02), cât <strong>şi</strong> pentru aria de sub curbă a<br />

efectului versus timp (p = 0.040), între medicamentele testate.<br />

În concluzie, studiul clinic a evidenţiat că medicamentele<br />

testate conţinând glimepiridă sunt bioechivalente pe baza dizolvării<br />

in vitro <strong>şi</strong> a farmacocineticii in vivo; efectul hipoglicemiant indus de<br />

medicamentul de referinţă este semnificativ statistic mai intens<br />

comparativ cu medicamentul generic, cu posibil impact asupra<br />

eficienţei terapeutice în tratamentul pe termen lung la pacienţii<br />

diabetici.


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

CAPITOLUL 7. STUDIU ASUPRA RELAŢIEI DINTRE<br />

BIODISPONIBILITATEA ŞI EFECTUL UNUI<br />

MEDICAMENT GENERIC CU STRUCTURĂ<br />

SULFONILUREICĂ LA SUBIECŢI SĂNĂTOŞI –<br />

GLIBENCLAMIDĂ<br />

7.1. Particularităţi ale metodologiei studiului<br />

7.1.1. Medicament de investigaţie clinică<br />

Medicament test (T) – GLIBENCLAMIDA 3.5 mg<br />

comprimate filmate (medicament generic cu eliberare imediată care<br />

conţine 3.5 mg glibenclamidă)<br />

Medicamentul de referinţă (R): EUGLUCON N ® 3.5 mg<br />

comprimate filmate (Aventis Pharma GmBH, Germania)<br />

7.1.2. Metodolgia cercetării clinice<br />

Descrierea studiului<br />

Studiu unicentric, deschis, randomizat, dublu – încrucişat cu<br />

administrarea medicamentelor testate în doză unică, la 28 subiecţi<br />

sănăto<strong>şi</strong> în condiţii á jeun cu wash – out 7 zile între administrări.<br />

Recoltarea probelor de sânge<br />

- pentru analiza farmacocinetică : 18 probe de sânge până la<br />

48.0 ore post – administrarea medicamentului<br />

- pentru analiza farmacodinamică: 9 probe de sânge până la<br />

4.0 ore post – administrarea medicamentului<br />

7.1.3 Metodolgie analitică<br />

Detecţia glibenclamidei în plasma umană a fost realizată<br />

utilizând o metodă HPLC cu fluorescenţă în timp ce detecţia<br />

standardului intern (diclofenac) a fost realizată UV. Probele au fost<br />

obţinute printr-o metodă de extracţie lichid – lichid. Limita minimă<br />

de cuantificare pentru gliclazida a fost 9,995 ng/ml.<br />

27


28<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

7.1.4 Metodologia testării in vitro<br />

Compararea profilelor de dizolvare ale medicamentelor<br />

testate în studiul de bioechivalenţă a fost efectuată conform cerinţelor<br />

specificate în farmacopeea europeană <strong>şi</strong> în ghidurile de investigare a<br />

bioechivalenţei. A fost de asemenea evaluat factorul de similaritate f2<br />

7.2. Rezultate <strong>şi</strong> discuţii<br />

7.2.1. Studiul clinic<br />

În studiu au fost inclu<strong>şi</strong> 28 subiecţi (20 subiecţi de sex<br />

masculin <strong>şi</strong> 12 subiecţi de sex feminin) cu următoarele caracteristici<br />

demografice:<br />

- vârstă medie 22.81 ± 2.36 ani (10,35%),<br />

- înălţime medie 1.73 ± 0.07 m (4,2%),<br />

- greutate medie 66,3 ± 8,0 kg (12,07%)<br />

- indice de masă corporală 22,18 ± 1,97 (8,88%).<br />

Toţi subiecţii au finalizat studiul <strong>şi</strong> au fost inclu<strong>şi</strong> în analiza<br />

statistică.<br />

7.2.2. Rezultate analitice<br />

Principalii parametri analitici rezultaţi pentru glibenclamidă<br />

sunt notaţi în Tabelul VII.1.<br />

Tabel VII.1. Acurateţea, precizia <strong>şi</strong> linearitatea domuniului de calibrare pentru<br />

glibenclamidă<br />

Linearitate: Domeniul de linearitate al curbei de calibrare între<br />

9.995 - 499.750 ng/ml<br />

Limita minimă de<br />

cuantificare<br />

9.995 ng/ml<br />

7.2.3. Rezultate farmacocinetice<br />

7.2.3.1 Determinarea valorilor concentraţiilor plasmatice<br />

individuale<br />

Profilul concentraţiei plasmatice medie a glibenclamidei<br />

versus timp este reprezentată grafic în Figura 7.1.


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Fig. 7.1. Concentraţia medie a glibenclamidei 3,5 mg (valori<br />

nelogaritmate) după administrare în doză unică 3.5 mg la 28 subiecţi sănăto<strong>şi</strong><br />

Evaluând valorile individuale ale concentraţiei plasmatice ale<br />

glibenclamidei pentru medicamente testate, s-a constatat că nivelurile<br />

plasmatice medii ale substanţei active sunt comparabile, fără a fi<br />

identificate diferenţe semnificative statistic între tratamente.<br />

7.2.3.2 Analiză farmacocinetică necompartimentală<br />

În urma integrării computerizate a valorilor individuale ale<br />

concentraţiei plasmatice versus timp, au fost deteminaţi parametrii<br />

farmacocinetici Cmax (ng/mL), Tmax (ore), timpul de înjumătăţire<br />

plasmatică thalf (ore), aria de sub curbă (ASC pentru intervalul 0 – 48<br />

ore, respectiv aria extrapolată la infinit). Valorile parametrilor<br />

farmacocinetici (medie ± deviaţie standard, coeficient de variaţie) ale<br />

medicamentelor testate sunt înregistrate în Tabelul VII.2.<br />

Analiza farmacocinetică a stabilit faptul că nivelul<br />

concentraţiei plasmatice maxime a medicamentului generic (T) a fost<br />

de 206.55 ± 57.93 ng/ml, cu 3% mai mică decât în cazul<br />

medicamentului de referinţă.<br />

Timpul de atingere a concentraţiei plasmatice maxime a fost<br />

relativ similar pentru medicamentele testate, fără a fi identificate<br />

diferenţe semnificative prin tesul Kruskal Wallis.<br />

29


30<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Tabel VII.2. Valorile medii ale parametrilor farmacocinetici ai glibenclamidei-<br />

analiză necompartimentală<br />

Parametru<br />

farmacocinetic<br />

T R<br />

Medie ± Dev std. CV% Medie ± Dev. std. CV%<br />

Cmax (ng/ml) 206.55 ± 57.93 28.05 213.44 ± 62.12 29.10<br />

ASClast<br />

(ng*h /ml)<br />

895.80 ± 320.40 35.76 931.35 ± 287.03 30.82<br />

ASCtotal<br />

(ng*h/ml)<br />

935.78 ± 332.19 35.50 970.13 ± 299.13 30.83<br />

AUC extra (%) 4.35 ± 1.79 41.22 3.98 ± 1.53 38.35<br />

Tmax (ore) 2.37 ± 0.66 27.75 2.50 ± 0.79 31.41<br />

3.91 ± 1.82 46.56 3.76 ± 1.75 46.56<br />

t1/2 (ore)<br />

În urma determinării parametrilor farmacocinetici, s-a<br />

constatat că <strong>biodisponibilitate</strong>a relativă a medicamentului generic<br />

faţă de medicamentul de referinţă este 96.0%.<br />

7.2.4. Evaluarea farmacodinamică a glibenclamidei<br />

Profilul hipoglicemic al medicamentelor testate este<br />

reprezentat grafic în Figura 7.2.<br />

Fig. 7.2. Efectul glibenclamidei asupra glicemiei á jeun după administrarea<br />

medicamentului generic, respectiv medicamentului original


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Analiza statistică de varianţă ANOVA nu a evidenţiat<br />

diferenţe semnificative între efectele induse de medicamentele<br />

testate, atât pentru efectul maxim (p = 0.118), cât <strong>şi</strong> pentru aria de<br />

sub curbă a efectului versus timp (p = 0.54818) (Tabel VII.5)<br />

Tabel VII.5. Analiza statistică de varianţă ANOVA pentru evaluarea efectului<br />

(I) (J) Diferenţă Eroare p Interval de încredere<br />

T_VS_R T_VS_R medie standard<br />

95%<br />

(I-J)<br />

Limita Limita<br />

inferioară superioară<br />

T R -2.522 1.564 0.118 -5.731 0.686<br />

R T 2.522 1.564 0.118 -0.686 5.731<br />

7.2.5. Corelaţii in vitro – in vivo. Testul de dizolvare in<br />

vitro<br />

Pentru evaluarea similarităţii medicamentelor testate, studiul<br />

in vivo a fost completat de testul de dizolvare in vitro, care a oferit<br />

informaţii suplimentare referitoare la profilul de dizolvare al<br />

medicamentelor care conţin glibenlcamidă 3.5 mg.<br />

Reprezentarea grafică a profilelor comparative de dizolvare a<br />

glibenclamidei din medicamentele testate este prezentată în Figura<br />

7.3.<br />

Fig. 7.3. Profil de dizolvare al medicamentului generic comparativ cu<br />

medicamentul de referinţă la pH 7.4<br />

31


32<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Rezultatele au demonstrat următoarele:<br />

- cantitatea de glibenclamid dizolvată este mai mare de 75%<br />

în 45 de minute, atât pentru produsul test, cât <strong>şi</strong> pentru cel referinţă;<br />

- dizolvarea medicamentului testat este asemănătoare cu cea a<br />

medicamentului de referinţă<br />

7.3. Concluzii<br />

Studiul a avut drept scop testarea in vivo a unui nou<br />

medicament generic având ca substanţă activă glibenclamidă în<br />

concentraţie 3.5 mg.<br />

Pentru desfăşurarea studiului clinic a fost ales ca medicament de<br />

referinţă Euglucon N ® 3.5 mg.<br />

Studiul clinic de bioechivalenţă a fost realizat pe un grup de<br />

28 subiecţi sănăto<strong>şi</strong>.<br />

Testarea a avut la bază determinarea <strong>şi</strong> analiza statistică a<br />

parametrilor farmacocinetici pentru stabilirea condiţiilor de<br />

bioechivalenţă, respectiv Cmax <strong>şi</strong> ASC. Condiţia de bioechivalenţă<br />

este îndeplinită pentru un raport al mediilor geometrice ale valorilor<br />

logaritmate ale acestor parametri cuprins în limitele 80 – 120% ale<br />

intervalul de încredere 90%.<br />

Analiza farmacocinetică in vivo a fost corelată cu date<br />

experimentale in vitro <strong>privind</strong> profilul de dizolvare al<br />

medicamentului generic comparativ cu medicamentul de referinţă.<br />

Suplimentar acestor criterii a fost evaluat comparativ profilul<br />

farmacodinamic al medicamentelor testate. Deoarece au fost testate<br />

medicamente hipogliceminate, au fost urmărite valorile glicemiei în<br />

condiţii a jeun, până la 4 ore post administrare, moment în care a fost<br />

permis primul consum de alimente. Rezltatele obţinute au fost<br />

analizate în corelaţie cu profilul farmacocinetic al medicamentelor<br />

investigate.<br />

Rezultatele obţinute au condus la următoarele concluzii:<br />

- evaluarea in vitro utilizând mediu de dizolvare cu pH =7 a<br />

profilelor de dizolvare a medicamentelor testate a demonstrat că<br />

ambele medicamente au fost caracterizate prin capacitate de<br />

dizolvare foarte bună (peste 85%) la 15, 30, respectiv 45 minute.


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Valoarea calculată a factorului f2 de 71.79% a evidenţiat similaritate<br />

în dizolvare a medicamentului generic în comparaţie cu cel de<br />

referinţă.<br />

Determinarea parametrilor farmacocinetici după<br />

administrarea medicamentelor în doză unică a demonstrat<br />

bioechivalenţa medicamentelor testate.<br />

Evaluarea parametrilor farmacodinamici a demonstrat<br />

scăderi semnificative ale glicemiei în condiţii a jeun, până la 4.0 ore<br />

post – administrare, efectul înregistrat fiind comparabil pentru cele<br />

două medicamente testate. Efectul maxim hipoglicemiant, fără<br />

diferenţe semnificative statistic între cele douămedicamente, a fost<br />

atins la intervale de timp relativ similare.<br />

În concluzie, studiul clinic a evidenţiat că medicamentele<br />

testate conţinând glibenclamidă sunt bioechivalente pe baza<br />

profilelor de dizolvare in vitro <strong>şi</strong> a farmacocineticii in vivo; de<br />

asemenea, nu au fost înregistrate diferenţe semnificative între efectul<br />

hipoglicemiant indus de medicamentul de referinţă, respectiv<br />

medicamentul generic. Aceste rezultate pot conduce la ipoteza că<br />

tratamentul cu medicamentul generic conţinând glibenclamidă va<br />

asigura aceea<strong>şi</strong> eficienţă terapeutică precum medicamentul original<br />

corespunzător.<br />

CAPITOLUL 8. STUDIU DE EVALUARE A RELAŢIEI<br />

ÎNTRE BIODSPONIBILITATEA ŞI EFECTUL<br />

HIPOGLICEMIANT AL UNUI MEDICAMENT GENERIC CU<br />

ELIBERARE PRELUNGITĂ<br />

LA SUBIECŢI SĂNĂTOŞI – GLICLAZIDĂ<br />

8.1. Particularităţi ale metodologiei studiului<br />

8.1.1. Medicament de investigaţie clinică<br />

Medicament test (T) –GLICLAZIDA EP 30 mg (produs<br />

medicamentos generic cu eliberare prelungită care conţine 30 mg<br />

gliclazidă)<br />

33


34<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Medicamentul de referinţă (R): DIAPREL ® MR 30 mg<br />

comprimate cu eliberare prelungită.<br />

8.1.2. Metodolgia cercetării clinice<br />

Descrierea studiilor<br />

Studiul unidoză:<br />

Studiu unicentric, deschis, randomizat, dublu – încrucişat cu<br />

administrarea medicamentelor testate în doză unică, la 12 subiecţi<br />

sănăto<strong>şi</strong> în condiţii á jeun cu wash – out 14 zile între administrări.<br />

Studiul multidoză:<br />

Studiu unicentric, deschis, randomizat, dublu – încrucişat cu<br />

administrarea medicamentelor testate în doză multiplă, la 12 subiecţi<br />

sănăto<strong>şi</strong> în condiţii á jeun cu wash – out 14 zile între etapele<br />

studiului.<br />

Administrarea medicamentului de investigaţie clinică<br />

Studiul unidoză:<br />

Administrarea unei singure doze de gliclazidă 30 mg<br />

(comprimate cu eliberare prelungită) în condiţii á jeun (după 10 ore<br />

de repaus alimentar).<br />

Studiul multidoză:<br />

Administrarea a câte o doză de gliclazidă 30 mg (comprimate<br />

cu eliberare prelungită) pe zi, timp de 4 zile după 10 ore de repaus<br />

alimentar. Ultima doză de medicament a fost administrată în condiţii<br />

á jeun (după 10 ore de repaus alimentar).<br />

Recoltarea probelor de sânge<br />

- pentru analiza farmacocinetică :<br />

Studiul unidoză: 16 probe de sânge până la 36.0 ore post –<br />

administrarea medicamentului<br />

Studiul multidoză: 17 probe de sânge până la 48.0 ore după<br />

administrarea ultimei doze de medicament<br />

Studiul unidoză, respectiv multidoză: 5 probe de sânge până<br />

la 4.0 ore post – administrarea medicamentului


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

8.1.3 Metodolgie analitică<br />

Detecţia gliclazidei în plasma umană a fost realizată utilizând<br />

o metodă HPLC cu detecţie UV, utilizând glipizid ca standard intern.<br />

Limita minimă de cuantificare pentru gliclazida a fost 51.0 ng.ml.<br />

2. Rezultate <strong>şi</strong> discuţii<br />

8.2.1. Studiul clinic<br />

În studiul unidoză au fost inclu<strong>şi</strong> 12 subiecţi (10 subiecţi de<br />

sex masculin <strong>şi</strong> 2 subiecţi de sex feminin) cu următoarele<br />

caracteristici demografice:<br />

- vârstă medie 22.83 ± 4.43 ani (19.39%),<br />

- înălţime medie 1.75 ± 0.06 m (3.56%),<br />

- greutate medie 65.8 ± 7,99 kg (12,15%)<br />

- indice de masă corporală 21.33 ± 1,8 (8,46%).<br />

Toţi subiecţii au finalizat studiul.<br />

În studiul multidoză au fost inclu<strong>şi</strong> aceia<strong>şi</strong> 12 subiecţi din<br />

studiul unidoză. Toţi subiecţii au finalizat studiul.<br />

8.2.2. Rezultate analitice<br />

Principalii parametri analitici rezultaţi pentru gliclazidă sunt<br />

notaţi în Tabelul VIII.1.<br />

Tabel VIII.1. Acurateţea, precizia <strong>şi</strong> linearitatea domuniului de calibrare pentru<br />

gliclazidă<br />

Linearitate: Domeniul de linearitate al curbei de calibrare între 51 - 3060 ng/ml<br />

Acurateţe: Standard 95.2% - 105.1%<br />

Probe de control 100.9% - 103.4%<br />

Precizie: Standard 2.68% - 7.2%<br />

Probe de control 4.5% - 6.8%<br />

35


36<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

8.2.3. Rezultate farmacocinetice<br />

8.2.3.1 Determinarea valorilor concentraţiilor plasmatice<br />

individuale<br />

8.2.3.1.1 Determinarea valorilor concentraţiilor<br />

plasmatice individuale după administrare în doză unică<br />

Reprezentarea grafică a concentraţiei medii versus timp este<br />

prezentată în Figura 8.1.<br />

Valorile individuale ale concentraţiilor plasmatice ale<br />

medicamentelor testate sunt prezentate sunt reprezentate grafic în<br />

figurile 8.2 (pentru medicamentul generic), respectiv 8.3 (pentru<br />

medicamentul de referinţă).<br />

Analiza valorilor individuale ale concentraţiei plasmatice ale<br />

gliclazidei pentru medicamente testate, a condus la concluzia că<br />

nivelurile plasmatice medii ale substanţei active sunt comparabile,<br />

fără a fi identificate diferenţe semnificative statistic între tratamente.<br />

8.2.3.1.2 Determinarea valorilor concentraţiilor<br />

plasmatice individuale după administrare în doză multiplă<br />

<strong>Gr</strong>aficul concentraţiei medii versus timp este prezentat în<br />

Figura 8.2.<br />

Valorile individuale ale concentraţiei plasmatice ale<br />

gliclazidei obţinute în cazul administrării medicamente lor testate în<br />

doză multiplă au demonstrat că nu există diferenţe semnificative<br />

statistic între tratamente <strong>privind</strong> profilul plasmatic al substanţei<br />

active.


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Fig. 8.1. Concentraţia medie a gliclazidei (valori nelogaritmate) după<br />

administrarea în doză unică 30 mg la 12 subiecţi sănăto<strong>şi</strong><br />

Fig. 8.2. Concentraţia medie a gliclazidei după administrare în doză<br />

multiplă la 12 subiecţi sănăto<strong>şi</strong><br />

8.2.3.2 Analiză farmacocinetică necompartimentală<br />

8.2.3.2.1 Determinarea parametrilor farmacocinetici ai<br />

gliclazidei după administrare în doză unică<br />

Parametrii farmacocinetici Cmax (ng/mL), Tmax (ore), timpul<br />

de înjumătăţire plasmatică thalf (ore), aria de sub curbă (ASC pentru<br />

intervalul 0 – 36 ore, respectiv aria extrapolată la infinit) au fost<br />

calculaţi prin analiză farmacocinetică necompartimentală pe baza<br />

valorilor concentraţiilor individuale.<br />

37


38<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Valorile medii <strong>şi</strong> interpretarea statistică (medie, deviaţie<br />

standard, coeficient de variaţie) sunt notate in Tabelul VIII.2.<br />

Tabel VIII.2. Valorile medii ale parametrilor farmacocinetici ai gliclazidei<br />

obţinuţi prin analiză necompartimentală<br />

Parametru<br />

farmacocinetic<br />

T R<br />

Medie ± Dev std. CV% Medie ± Dev. std. CV%<br />

Cmax (ng/ml) 952.92 ± 299.47 31.42 1031.44 ± 245.27 23.78<br />

ASClast(ng*h /ml) 21995.35± 9652.87 43.89 20302.54± 6965.23 34.31<br />

ASCtotal (ng*h/ml) 25195.77± 11546.21 45.83 23199.44± 8445.94 36.41<br />

Tmax (ore) 9.83 ± 5.01 50.91 8.46 ± 3.04 35.95<br />

t1/2 (ore) 14.05 ± 2.07 14.76 14.13 ± 2.43 17.17<br />

Analiza farmacocinetică a stabilit faptul că nivelul<br />

concentraţiei plasmatice maxime a medicamentului generic (T) a fost<br />

cu aproximativ 8% mai redusă decât în cazul medicamentului de<br />

referinţă (952.92 ± 299.47 ng/ml versus 1031.44 ± 245.27). Acela<strong>şi</strong><br />

procent de 8% a exprimat diferenţa de mărime a absorbţiei<br />

medicamentelor testate, valoarea ariei de sub curbă fiind mai mare<br />

pentru medicamentul de referinţă.<br />

În urma determinării parametrilor farmacocinetici, s-a<br />

constatat că <strong>biodisponibilitate</strong>a relativă a medicamentului generic<br />

faţă de medicamentul de referinţă este 108%.<br />

8.2.3.2.2 Determinarea parametrilor farmacocinetici ai<br />

gliclazidei după administrare în doză multiplă<br />

Pe baza valorilor concentraţiilor individuale obţinute după<br />

administrare în doză multiplă a medicamentelor testate au fost<br />

determinaţi: concentraţia plasmatică maximă (Cmax), minimă (Cmin),<br />

respectiv medie (Cav), precum <strong>şi</strong> aria de sub curbă (ASCss) <strong>şi</strong> gradul<br />

de fluctuaţie (ptf%) (Anexa 3)<br />

Valorile medii <strong>şi</strong> interpretarea statistică (medie, deviaţie<br />

standard, coeficient de variaţie) sunt notate in Tabelul VIII.3.


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Tabel VIII.3. Valorile medii ale parametrilor farmacocinetici ai gliclazidei<br />

obţinuţi prin analiză necompartimentală după administrare în doză multiplă<br />

Parametru<br />

farmacocinetic<br />

T R<br />

Medie ± Dev std. CV% Medie ± Dev. std. CV%<br />

Cmax (ng/ml) 1572.66 ± 585.5 37.23 1724.96± 749.37 43.44<br />

Cmin (ng/ml) 162.12 ± 81.32 50.16 158.64 ± 90.20 56.85<br />

Cav (ng/ml) 654.76 ± 253.57 38.73 660.8 ± 275.55 41.70<br />

ASCss (ng*h/ml) 31428.53 ± 12171.41 38.73 31301.44± 13699.2 43.77<br />

ptf (%) 220.41 ± 48.23 21.89 242.14 ± 47.27 19.52<br />

După cum reiese din tabelul de mai sus, medicamentele<br />

testate au prezentat niveluri relativ similare pentru concentraţia<br />

plasmatică medie <strong>şi</strong> aria de sub curbă. După administrare în doză<br />

multiplă,<br />

medicamentul de referinţă a înregistrat niveluri mai mari pentru<br />

concentraţia plasmatică minimă (2%), respectiv maximă (8%).<br />

8.2.4. Evaluarea farmacodinamică a gliclazidei<br />

8.2.4.1. Evaluarea farmacodinamică a gliclazidei după<br />

administrare în doză unică<br />

Diferenţele între efectele medicamentelor testate la fiecare<br />

moment al determinării glicemiei este reprezentat grafic în Figura<br />

8.3.<br />

Determinarea glicemiei în condiţii á jeun înainte de<br />

administrarea medicamentelor a evidenţiat faptul că nu au existat<br />

diferenţe semnificative între subiecţi <strong>privind</strong> nivelurile bazale ale<br />

glicemiei.<br />

După administrarea medicamentelor testate au fost<br />

înregistrate scăderi ale nivelului glicemic până la ultima determinare<br />

la 4 ore post – administrare, când a fost permis primul consum de<br />

alimente. Efectul hipoglicemiant s-a accentuat la 2.0 ore post –<br />

administrare, odată cu identificarea unor niveluri cuantificabile de<br />

gliclazidă în plasmă.<br />

39


40<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

18.00<br />

16.00<br />

14.00<br />

12.00<br />

10.00<br />

Efect (%)<br />

8.00<br />

6.00<br />

4.00<br />

2.00<br />

0.00<br />

1 2 3 4<br />

Timp (ore)<br />

Fig. 8.3 Valoarea medie a efectului indus de gliclazidă în timp după<br />

administrare în doză unică<br />

Medicamentul de referinţă a exercitat efect hipoglicemiant mai<br />

pronunţat (Figura 8.3), dar analiza statistică a valorilor obţinute prin<br />

măsurători repetate nu a identificat diferenţe semnificative statistic<br />

între medicamentele testate (p>0.05).<br />

A fost raportată o variabilitate interindividuală semnificativă<br />

(p


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

niveluri cuantificabile de gliclazidă în plasmă. Deoarece măsurătorile au<br />

fost realizate doar până la 4 ore post – administrare, nu a putut fi<br />

identificat timpul la care a fost atins efectul maxim al medicamentelor<br />

testate <strong>şi</strong> mărimea acestui efect.<br />

25.00<br />

20.00<br />

15.00<br />

Efect (%)<br />

10.00<br />

5.00<br />

0.00<br />

1 2 3 4<br />

Timp (ore)<br />

Fig. 8.4. Valoarea medie a efectului indus de gliclazidă în timp după<br />

administrare în doză multiplă<br />

Spre deosebire de efectul rezultat după singură doză, pe<br />

măsura acumulării gliclazidei prin administrări repetate au fost<br />

înregistrate diferenţe semnificative între tratamente, efectul indus de<br />

medicamentul de referinţă fiind semnificativ statistic (p = 0.000) mai<br />

intens decât în cazul medicamenului generic.<br />

8.2.5. Corelaţii in vitro – in vivo. Testul de dizolvare in vitro<br />

Conform Farmacopeei Europene, au fost evaluate comparativ<br />

profilele de dizolvare ale medicamentelor testate în mediu tampon<br />

fosfat la pH = 7.4. Detecţia gliclazidei a fost realizată prin metodă<br />

spectrofotometrică la lungimi de undă de 226 nm, respectiv 290 nm,<br />

determinând cantitatea de gliclazidă dizolvată la 60, 120, 240, 480 <strong>şi</strong><br />

720 minute.<br />

Reprezentarea grafică a profilelor comparative de dizolvare a<br />

gliclazidei din medicamentele testate este prezentată în Figura 8.5.<br />

R<br />

T<br />

41


42<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

gliclazida dizolvata (%)<br />

100<br />

90<br />

80<br />

70<br />

60<br />

50<br />

40<br />

30<br />

20<br />

10<br />

0<br />

60 120 240 480 720<br />

Timp (minute)<br />

Gliclazida MR<br />

Diamicron MR<br />

Fig. 8.5. Profil de dizolvare al medicamentului generic comparativ cu<br />

medicamentul de referinţă la pH 7.4<br />

Rezultatele obţinute din testul de dizolvare in vitro <strong>şi</strong> studiul<br />

de bioechivalenţă au fost utilizate pentru a stabili co<strong>relaţia</strong> in vitro –<br />

in vivo pentru gliclazidă, atât pentru medicamentul generic, precum<br />

<strong>şi</strong> pentru medicamentul de referinţă. Pentru a dezvolta această<br />

corelaţie, au fost analizate comparativ cantitatea de gliclazidă<br />

absorbită (exprimată procentual), respectiv cantitatea de medicament<br />

dizolvată (exprimată procentual). Procentul de gliclazidă absorbită în<br />

fiecare moment al analizei a fost calculat pe baza ecuaţiei Wagner –<br />

Nelson:<br />

%Absorbit<br />

C(t)<br />

k<br />

e<br />

ASC<br />

last<br />

ASCtotal<br />

* 100<br />

A fost calculat coeficientul de regresie (r 2 ), co<strong>relaţia</strong> fiind<br />

considerată optimă pentru o valoare a coeficientului cât mai<br />

apropiată de 1.<br />

Reprezentarea grafică a relaţiei între profilul de dizolvare in<br />

vitro, respectiv profilul farmacocinetic in vivo al medicamentului<br />

generic cu eliberare prelungită care conţine gliclazidă este prezentată<br />

în Figura 8.6, iar pentru medicamentul de referinţă în Figura 8.7.<br />

.


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Fig. 8.6. Relaţia in vitro – in vivo pentru medicamentul generic<br />

Pentru medicamentul generic, <strong>relaţia</strong> in vitro – in vivo a fost<br />

exprimată prin următoarea ecuaţie de regresie: Y = 1.0376 -<br />

0.3862X.<br />

Valoarea coeficientului de corelaţie a fost de 0.912, sugerând<br />

faptul că au fost utilizate condiţii in vitro care să ofere estimări<br />

asupra performanţei in vivo a gliclazidei, în cazul medicamentului cu<br />

eliberare prelungită.<br />

În schimb, pentru medicamentul original, co<strong>relaţia</strong> a fost<br />

exprimată prin ecuaţia de regresie Y = 89.64 + 8.99X, iar valoarea<br />

coeficientului de corelaţie a fost de 0.762.<br />

Fig. 8.7. Relaţia in vitro – in vivo pentru medicamentul de referinţă<br />

43


44<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Diferenţa între valoarea acestui coeficient între medicamentele<br />

testate a sugerat faptul că, de<strong>şi</strong> medicamentul original <strong>şi</strong> cel generic<br />

au prezentat profile de dizolvare similare, aceste condiţii de dizolvare<br />

nu au fost relevante pentru ambele medicamente pentru a estima<br />

comportamentul in vivo.<br />

CONCLUZII FINALE<br />

În prezent, din considerente farmacoeconomice, piaţa<br />

medicamentelor generice este în continuă dezvoltare. Costurile mai<br />

scăzute ale dezvoltării <strong>şi</strong> cercetării medicamentelor generice<br />

comparativ cu cele ale medicamentele originale, oferă posibilitatea<br />

obţinerii unor medicamente mai accesibile pacienţilor.<br />

Chiar în aceste condiţii, medicamentul generic este un subiect<br />

deschis <strong>şi</strong> uneori controversat. Ghidurile de specialitate au stabilit<br />

criterii mai amănunţite, care să permită interschimbarea<br />

medicamentului original cu cel de referinţă. Bioechivalenţa medie,<br />

modalitatea standard de testare a medicamentului generic, poate fi<br />

înlocuită cu metode de evaluare a bioechivalenţei individuale sau<br />

populaţionale. În plus, metodologia analitică sau testele de cercetare<br />

in vitro ale medicamentelor generice devin din ce în ce mai sensibile,<br />

fiind actualizate în permanenţă pentru a obţine rezultate cât mai<br />

corecte <strong>privind</strong> medicamentul testat.<br />

Evaluarea farmacodinamică a medicamentului generic este<br />

aplicată în momentul de faţă doar în situaţii stricte, respectiv pentru<br />

medicamente care nu ating concentraţii plasmatice măsurabile (de<br />

exemplu pentru medicamente cu administrare inhalatorie sau topică).<br />

De<strong>şi</strong> nu este reglementată, analiza farmacodinamică poate<br />

aduce informaţii suplimentare referitoare la medicamentul generic.<br />

În acest context, scopul studiilor efectuate ăn această lucrare a<br />

fost de a evalua diferite medicamente generice antidiabetice cu<br />

structură sulfonilureică: glimepiridă, glibenclamidă <strong>şi</strong> gliclazidă.<br />

Deoarece aceste medicamente sunt de generaţie nouă, ele sunt<br />

preferate în tratamentul diabetului zaharat de tip II. Pe de altă parte,<br />

compu<strong>şi</strong>i sulfonilureici sunt caracterizaţi prin variabilitate


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

interindividuală mare la steady-state, ceea ce conduce la un răspuns<br />

terapeutic necorespunzător.<br />

Două <strong>dintre</strong> medicamentele investigate, glimepirida <strong>şi</strong><br />

glibenclamida, sunt metabolizate hepatic sub acţiunea izoformei<br />

CYP2C9 (fiind demonstrat faptul că polimorfismul genetic al acestei<br />

izoforme influenţează farmacocinetica celor două sulfonilureice). În<br />

plus, glibenclamida este caracterizată printr-o variabilitate<br />

interindividuală mare în procesul de absorbţie.<br />

Spre deosebire de glibenclamidă <strong>şi</strong> glimepiridă (medicamente<br />

cu eliberare imediată), gliclazida a fost formulată sub formă de<br />

comprimate cu eliberare perlungită, permiţând investigarea în<br />

condiţii de administrare în doză unică <strong>şi</strong> multiplă.<br />

Evaluarea acestora medicamente a avut la bază testarea<br />

proprietăţilor in vitro <strong>şi</strong> determinarea parametrilor farmacocinetici<br />

pentru testarea bioechivalenţei comparativ cu medicamentele de<br />

referinţă specifice. În plus, în fiecare studiu a fost luat în calcul un<br />

biomarker specific pentru analiza farmacodinamică a<br />

medicamentelor investigate.<br />

Rezultatele obţinute au condus la următoarele concluzii:<br />

I. Cercetarea unui medicament generic autohton care<br />

conţine glimepiridă 4 mg:<br />

1. Evaluarea in vitro a demonstrat că medicamentele testate<br />

au prezentat cea mai mare capacitate de dizolvare (pH =7), fiind mult<br />

sub 85% în celelalte medii testate (pH =1,2; 4,5; respectiv 6,8).<br />

Evaluarea factorului f2 a evidenţiat similaritate în dizolvare a<br />

medicamentului generic în comparaţie cu cel de referinţă.<br />

2. Determinarea parametrilor farmacocinetici in vivo după<br />

administrarea în doză unică a demonstrat bioechivalenţa<br />

medicamentelor testate: pentru Cmax a fost obţinut un raport T/R 1,07<br />

<strong>şi</strong> interval de încredere 90% cuprins între 95,13-120,11%.<br />

3. Evaluarea parametrilor farmacodinamici a demonstrat<br />

diferenţe semnificative statistic între cele două tratamente, la grupul<br />

de studiu analizat, medicamentul de referinţă determinând în orice<br />

45


46<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

moment al determinării efect hipoglicemiant mai accentuat <strong>şi</strong> cu<br />

variabilitate mai redusă decât medicamentul generic. Analiza<br />

statistică ANOVA a parametrilor farmacodinamici calculaţi prin<br />

metodă necompartimentală a evidenţiat diferenţe semnificative între<br />

medicamentele testate, atât pentru efectul maxim (p = 0,02), cât <strong>şi</strong><br />

pentru aria de sub curbă a efectului versus timp (p = 0,040).<br />

4. Din punctul de vedere al siguranţei în administrare,<br />

medicamentele investigate au fost bine tolerate, fără a fi întregistrate<br />

reacţii adverse grave neaşteptate.<br />

5. Rezultatele cumulate obţinute pot conduce la ipoteza unor<br />

diferenţe în <strong>eficienţa</strong> tratamentului pe termen lung la pacienţi<br />

diabetici în urma substituţiei generice.<br />

II. Cercetarea unui medicament generic autohton care<br />

conţine glibenclamidă 3,5 mg:<br />

1. Evaluarea in vitro a profilelor de dizolvare a<br />

medicamentelor testate, utilizând un mediu de dizolvare cu pH =7, a<br />

demonstrat că ambele medicamente au fost caracterizate prin<br />

capacitate de dizolvare foarte bună (peste 85%) la 15, 30, respectiv<br />

45 minute. Valoarea calculată a factorului f2 de 71,79% a evidenţiat<br />

similaritate în dizolvarea medicamentului generic în comparaţie cu<br />

cel de referinţă.<br />

2. Determinarea parametrilor farmacocinetici după<br />

administrarea medicamentelor în doză unică a demonstrat<br />

bioechivalenţa medicamentelor testate: pentru Cmax a fost obţinut un<br />

raport T/R 0,97 <strong>şi</strong> interval de încredere 90% cuprins între 90,42-<br />

104,18%.<br />

3. Evaluarea parametrilor farmacodinamici a demonstrat<br />

scăderi semnificative ale glicemiei în condiţii a jeun, până la 4 ore<br />

post-administrare, efectul înregistrat fiind comparabil pentru cele<br />

două medicamente testate. Efectul maxim hipoglicemiant, fără<br />

diferenţe semnificative statistic între cele două medicamente, a fost<br />

atins la intervale de timp relativ similare.


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

4. Din punct de vedere al siguranţei în administrare,<br />

medicamentele investigate au fost bine tolerate, fără a fi întregistrate<br />

reacţii adverse grave neaşteptate.<br />

5. Rezultatele cumulate obţinute pot conduce la ipoteza<br />

absenţei diferenţelor în <strong>eficienţa</strong> tratamentului pe termen lung la<br />

pacienţi diabetici în urma substituţiei generice.<br />

III. Cercetării unui medicament generic cu eliberare<br />

prelungită autohton care conţine gliclazidă 30 mg:<br />

1. Determinarea parametrilor farmacocinetici după<br />

administrarea medicamentelor în doză unică a demonstrat<br />

bioechivalenţa medicamentelor testate:<br />

2. Determinarea parametrilor farmacocinetici după<br />

administrarea medicamentelor în doză multiplă a demonstrat<br />

bioechivalenţa medicamentelor testate:<br />

3. Evaluarea parametrilor farmacodinamici a evidenţiat<br />

următoarele:<br />

- după administrare în doză unică, nu au fost înregistrate<br />

diferenţe semnificative ale profilelor hipoglicemiante ale<br />

medicamentelor testate, cu variabilitate mare de răspuns între<br />

subiecţi.<br />

- după administrarea mai multor doze concomitent cu tendinţa<br />

de acumulare a medicamentului în organism, diferenţele între<br />

efectele exercitate de medicamente au devenit semnificative, efectul<br />

fiind mai intens pentru medicamentul de referinţă.<br />

Rezultatele obţinute în cazul administrării repetate a<br />

medicamentelor conduc la ipoteza că, administrate pe termen lung la<br />

pacienţi diabetici, pot fi înregistrate diferenţe semnificative între<br />

medicamentul generic, respectiv cel de referinţă, fapt ce pune sub<br />

semnul întrebării interschimbarea celor două medicamente în condiţii<br />

de siguranţă.<br />

4. Din punct de vedere al siguranţei în administrare,<br />

medicamentele investigate au fost binetolerate. Pe parcursul ambelor<br />

studii nu au fost întregistrate reacţii adverse grave neaşteptate.<br />

47


48<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

5. Rezultatele cumulate obţinute pot conduce la ipoteza unor<br />

diferenţe în <strong>eficienţa</strong> tratamentului pe termen lung la pacienţi<br />

diabetici în urma substituţiei generice.<br />

<strong>Studii</strong>le efectuate au urmărit evaluarea comparativă a unor<br />

medicamente antidiabetice generice cu medicamentele originale<br />

corespunzătoare nu numai din punct de vedere al comportamentului<br />

in vitro sau farmacocinetic in vivo, fiind luat în considerare <strong>şi</strong><br />

răspunsul organismului sănătos la medicament. În unele cazuri au<br />

fost evidenţiate diferenţe semnificative ale efectelor induse de<br />

medicamentele comparate, cu posibil impact asupra substituţiei<br />

generice în practica medicală. Această metodă de testare nu are însă<br />

aplicabilitate asupra tuturor medicamentelor generice, prin<br />

imposibilitatea evaluării din punct de vedere cantitativ a efectului /<br />

efectelor produse de medicament.<br />

În schimb, utilizarea medicamentelor generice în terapie<br />

poate fi asociată cu o cercetare post – marketing corespunzătoare,<br />

pentru a obţine cât mai multe informaţii <strong>privind</strong> <strong>eficienţa</strong><br />

medicamentului generic în practica medicală.<br />

ASPECTE DE ORIGINALITATE<br />

Elementele de originalitate ale tezei pot fi evidenţiate prin<br />

următoarele aspecte:<br />

- determinarea, analiza <strong>şi</strong> interpretarea matricilor de<br />

bioechivalenţă<br />

- stabilirea <strong>şi</strong> cuantificarea unor biomakeri care pot oferi<br />

informaţii asupra eficienţei, respectiv tolerabilităţii medicamentelor<br />

cercetate<br />

- evaluarea biomarkerilor determinaţi prin metode de analiză<br />

cantitativă pentru obţinerea unor informaţii iniţiale referitoare la<br />

<strong>eficienţa</strong> medicamentului generic în terapia pe termen lung.


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

PERSPECTIVE DE CERCETARE<br />

Rezultatele obţinute în studiile realizate în cadrul tezei, oferă<br />

noi perspective în domeniul cercetării medicamentului generic prin:<br />

- Stabilirea unor biomarkeri specifici care ar putea oferi<br />

informaţii referitoare la efectul farmacodinamic, respectiv la<br />

<strong>eficienţa</strong> sau siguranţa medicamentului generic în timpul<br />

investigării bioechivalenţei.<br />

- Stabilirea unor modele farmacocinetice-farmacodinamice<br />

care ar putea oferi informaţii suplimentare <strong>privind</strong> <strong>eficienţa</strong><br />

medicamentului generic în comparaţie cu medicamentul<br />

original.<br />

- Dezvoltarea <strong>şi</strong> validarea a noi metode analitice pentru analiza<br />

compu<strong>şi</strong>lor sulfoniluerici<br />

- Accentuarea importanţei cercetării post-marketing a<br />

medicamentelor generice (atât din punctul de vedere al<br />

medicului practician, cât <strong>şi</strong> al medicului care lucrează în<br />

domeniul farmaceutic) prin două direcţii de acţiune:<br />

- înregistrarea <strong>şi</strong> raportarea cât mai precisă a<br />

informaţiilor referitoare la <strong>eficienţa</strong><br />

medicamentelor generice<br />

- efectuarea unor studii clinice post-marketing extinse,<br />

pentru a obţine rezultate clare asupra eficacităţii <strong>şi</strong><br />

tolerabilităţii medicamentelor generice<br />

49


50<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

Bibliografie selectivă<br />

1. ***Agenţia Naţională a Medicamentului <strong>şi</strong> Dispozitivelor Medicale, România.<br />

Hotărârea nr. 15/07.06.2010 referitoare la aprobarea Ghidului de investigare a<br />

bioechivalenţei, http://www.anm.ro/anmdm/med_legislatie_hcs.html<br />

2. ***American Pharmacopeia XXIV. General Information: In vitro-in vivo<br />

correlations, 1927-1929, 1995<br />

3. ***European Medicines Agency CPMP/EWP/280/96, Modified Release Oral<br />

and Transdermal Dosage Forms: Section II, 1999. available online:<br />

http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/Scientific_guideline<br />

/2009/09/WC500003126.pdf<br />

4. ***European Medicines Agency, CPMP/QWP/EWP/1401/98, Guideline on<br />

the investigation of bioequivalence, 2010<br />

http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/Scientific_guideline<br />

/2010/01/WC500070039.pdf<br />

5. ***Food and Drug Administration. General Bioavailability and<br />

Bioequivalence Studies for Orally Administered Drug Products — General<br />

Considerations, 2003<br />

http://www.fda.gov/downloads/Drugs/GuidanceComplianceRegulatoryInform<br />

ation/Guidances/ucm070124.pdf<br />

6. ***Food and Drug Administration. Guidance for Industry Waiver of In Vivo<br />

Bioavailability and Bioequivalence Studies for Immediate-Release Solid Oral<br />

Dosage Forms Based on a Biopharmaceutics Classification System 2000,<br />

http://www.fda.gov/downloads/Drugs/GuidanceComplianceRegulatoryInform<br />

ation/Guidances/ucm070246.pdf<br />

7. Abad-Santos F, Gálvez-Múgica MA, Santos MA, Novalbos J, Gallego-Sandín<br />

S, Méndez P, Casimiro C, Gilsanz F. Pharmacokinetics and<br />

pharmacodynamics of a single bolus of propofol 2% in healthy volunteers. J<br />

Clin Pharmacol. 43(4):397-405, 2003<br />

8. Aleksunes LM, Augustine LM, Scheffer GL et al. Renal xenobiotic<br />

transporters are differentially expressed in mice following cisplatin treatment.<br />

Toxicology 250:82-88,2008<br />

9. Amidon G., Lennernas H., Shah V., and Crison J. A theoretical basis for a<br />

biopharmaceutic drug classification: the correlation of in vitro drug product<br />

dissolution and in vivo bioavailability. Pharm. Res. 12:413–420, 1995.<br />

10. Anderson G. Sex differences in drug metabolism: cytochrome P-450 and<br />

uridine diphosphate glucuronosyltransferase, J. of Gender-Specific Med.<br />

5(1):25–33, 2002.<br />

11. Artursson P, Palm K, Luthman K. Caco-2 monolayers in experimental and<br />

theoretical predictions of drug transport. Adv Drug Deliv Rev. 1;46(1-3):27-<br />

43, 2001


<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

12. Atkinson AJ, Lalonde RL. Introduction of quantitative methods in<br />

pharmacology and clinical pharmacology: a historical overview. Clin<br />

Pharmacol Ther. 82:3-6, 2007<br />

13. Atkinson Arthur J. Jr., Abernethy Darrell R., Daniels Charles E., Dedrick<br />

Robert L., Markey Sanford P. Principles of Clinical Pharmacology. Elsevier<br />

Inc. p: 11-17, 275-283, 2007<br />

14. Baek IH, Yun MH, Yun HY, Kwon KI. Pharmacokinetic/pharmacodynamic<br />

modeling of the cardiovascular effects of beta blockers in humans. Arch<br />

Pharm Res. 31(6):814-21, 2008<br />

15. Balant, L.P., Benet, L.Z., Blume, H., Bozler, G., Breimer, D.D., Eichelbaum,<br />

M., Gundert-Remy, U., Hirtz, J., Mutschler, E., Midha, K.K., Rauws, A.G.,<br />

Ritschel, W.A., Sansom, L.N., Skelly, J.P. and Vollmer, K.-O. Is there a need<br />

for more precise definitions of bioavailability? European Journal of Clinical<br />

Pharmacology, 40:123–126, 1991<br />

16. Bauer L. Applied clinical pharmacokinetics. 2nd edition. New York: Mc<strong>Gr</strong>aw-<br />

Hill; 2008.<br />

17. Bellissant E; Giudicelli J. Pharmacokinetic-pharmacodynamic model for<br />

perindoprilat regional haemodynamic effects in healthy volunteers and in<br />

congestive heart failure patients. Br. J. Clin. Pharmacol. 52(1):25-33, 2001<br />

18. Benson, H.A.E. Transdermal drug delivery: Penetration enhancement<br />

techniques. Curr. Drug Deliv. 2:23–33, 2005.<br />

19. Chaikin P, Rhodes GR, Bruno R, Rohatagi S, Natarajan C.<br />

Pharmacokinetics/pharmacodynamics in drug development: an industrial<br />

perspective J. Clin. Pharmacol. 40: 1428- 1438, 2000<br />

20. Chen ML, Davit B, Lionberger R, Wahba Z, Ahn HY, Yu LX. Using partial<br />

area for evaluation of bioavailability and bioequivalence. Pharm Res. 2011<br />

Aug;28(8):1939-47. Epub 2011 Apr 13.<br />

21. Decollogny A, Eggli Y, Halfon P, Lufkin TM. Determinants of generic drug<br />

substitution in Switzerland. BMC Health Serv Res. 2011 Jan 26;11:17.<br />

22. Emami J. In vitro - In vivo Correlation: From Theory to Applications. Pharm<br />

Pharmaceut Sci 9(2): 30-50, 2006<br />

23. Frey N , Laveille C , Paraire M , Francillard M , Holford NH , Jochemsen R .<br />

Population PKPD modelling of the long-term hypoglycaemic effect of<br />

gliclazide given as a once-a-day modified release (MR) formulation . Br J Clin<br />

Pharmacol. 55(2):147 – 57, 2003<br />

24. Gieschke R, Steimer JL. Pharmacometrics: modelling and simulation tools to<br />

improve decision making in clinical drug development. Eur J Drug Metab<br />

Pharmacokinet. 25:49-58, 2000<br />

25. Haidar S., Davit B., Chen M., Conner M., Lee L., Li Q., et al. Bioequivalence<br />

Approaches for Highly Variable Drugs and Drug Products. Pharm. Res. 25(1):<br />

237 – 241, 2008<br />

26. Jain H., Joshi K., Gediya S, Visha S, Shah H, Pasha T In vitro in vivo<br />

correlation (ivivc): a review. Imperial J. Pharmac. & Cosmet. 1(1): June 2011<br />

51


52<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

27. Karalis V, Macheras P, Van Peer A, et al. Bioavailability and Bioequivalence:<br />

Focus on Physiological Factors and Variability. Pharm Res. 25:1956-1962,<br />

2008<br />

28. Lewek P, Kardas P. Generic drugs: the benefits and risks of making the<br />

switch. J Fam Pract. 2010 Nov;59(11):634-40.<br />

29. Liu Y, Zhang MQ, Zhu JM, Jia JY, Liu YM, Liu GY, Li S, Weng LP, Yu C.<br />

Bioequivalence and pharmacokinetic evaluation of two formulations of<br />

glimepiride 2 mg: a single-dose, randomized-sequence, open-label, two-way<br />

crossover study in healthy Chinese male volunteers. Clin Ther. 2010<br />

May;32(5):986-95.<br />

30. Midha K., McKay G. Bioequivalence; Its History, Practice, and Future. The<br />

AAPS Journal, Vol. 11, No. 4, December 2009 664 / 670<br />

31. Rizzo JA, Zeckhauser R. Generic script share and the price of brand-name<br />

drugs: the role of consumer choice. Int J Health Care Finance Econ. 2009<br />

Sep;9(3):291-316. Epub 2009 Jan 8.<br />

32. Rosenbaum Sara E. Basic Pharmacokinetics and Pharmacodynamics: An<br />

Integrated Textbook and Computer Simulations, John Wiley & Sons, Inc.,<br />

2011<br />

33. Sun L, Kwok E, Gopaluni B, Vahidi O. Pharmacokinetic-Pharmacodynamic<br />

Modeling of Metformin for the Treatment of Type II Diabetes Mellitus. Open<br />

Biomed Eng J. 5:1-7, 2011.<br />

34. Toutain P. L. Simultaneous PKPD modeling in Riviere J. Comparative<br />

Pharmacokinetics, Principles, Techniques and Applications Wiley-Blackwell,<br />

2011


ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ PRIVIND<br />

SUBIECTUL TEZEI DE DOCTORAT<br />

LISTĂ LUCRĂRI PUBLICATE ÎN REVISTE DE<br />

SPECIALITATE<br />

Reviste cotate ISI<br />

Provocări etice <strong>privind</strong> înrolarea voluntarilor sănăto<strong>şi</strong> în studii<br />

farmacometrice.<br />

Antonesi IM, Rotaru (Stîngă) OC, Ghiciuc CM<br />

Romanian Journal of Bioethics, vol. 10, nr. 1, 2012<br />

Co – autor<br />

Acknowledgment of the informed consent concept by human subjects<br />

actively involved in clinical research trials.<br />

Oana Stîngă, Ioana Maria Antonesi, Anca Toma<br />

Romanian Journal of Bioethics, Vol 7, No. 3, 28 – 37, 2009<br />

Reviste incluse în baze de date internaţionale, cu referenţi de<br />

specialitate,<br />

CNCSIS (B+)<br />

Pharmacokinetic modeling of glimepiride plasma concentration in<br />

healthy subjects.<br />

Antonesi IM, Potur R, Potur D. M., Ghiciuc C. M., Lupuşoru CE<br />

Rev. Med Chir. Nr. 3, 949 – 954, 2011


54<br />

<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />

a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />

LUCRĂRI PUBLICATE ÎN VOLUME ALE UNOR<br />

CONFERINŢE NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE<br />

Pharmacokinetic modelling of an antidiabetic sulfonylurea agent<br />

Antonesi Ioana Maria, Potur Roxana – Georgiana, Peste Gabriela,<br />

Cristina Vlase, Ghiciuc Cristina , Lupusoru Catalina Elena<br />

Congresul Farmaceutic Panelenic, ediţia a 15-a, 13-15 mai 2011,<br />

Atena, <strong>Gr</strong>ecia.<br />

Estimation of steady state pharmacokinetic parameters after single<br />

dose administration of a generic sulfonylurea product.<br />

Ioana Antonesi, Roxana Potur, Aurelia Dorneanu, Cristina Ghiciuc,<br />

Catalina Lupusoru<br />

Primul Colocviu Franco-Român de Chimie Medicală, Universitatea<br />

Alexandru Ioan Cuza, 7-8 octombrie 2010, Ia<strong>şi</strong>; Romania.<br />

PK/PD correlation for safety evaluation of an oral antidiabetic<br />

agent.<br />

Ioana Antonesi, Cristina Vlase, Diana Ciubotariu, Cristina Ghiciuc,<br />

Catalina Lupusoru<br />

In New Pathophysiological challenges and pharmacological<br />

approaches, Ed. Junimea 2009<br />

Pharmacokinetic / pharmacodynamic relationship of a generic<br />

sulphonylurea antidiabetic agent<br />

Ioana Antonesi, Oana Stîngă, Anca Toma, Cristina Vlase, Cătălina<br />

Lupuşoru<br />

10 th International Congress of Clinical Pharmacology, Therapeutics<br />

and Toxicology, June 09 th – 12 th 2009, Sinaia, Romania


Reporting Adverse Events in Clinical Trials – Regulatory Issues<br />

Antonesi M Ioana, Diana Ciubotariu, Stînga Oana, Tocu Cristina,<br />

Iacob Diana<br />

The First International Congress on Side Effects in Medicine<br />

(ICSEMED) Martie 2009.Iasi, Romania<br />

Bioequivalence in drug development.<br />

I. Antonesi, D. Iacob, G. Peste, C. Talpa, C. Vlase<br />

National Symposium Drug – from conception to use, 30 th May – 1 st<br />

June 2007, Iasi, Romania<br />

Pharmacokinetics/pharmacodynamics evaluation of a generic<br />

sulphonylurea drug<br />

I. Antonesi, G. Peste, D. Iacob, L. Potorac, C. Vlase<br />

Medicines days 16 th Ed, 3 – 5 May 2007, Iasi, Romania<br />

Co – autor<br />

Formulation of a modified-release dosage form comprising<br />

metformin hydrochloride and glibenclamide for the treatment of type<br />

2 diabetes<br />

Potur Roxana-Georgiana, Moisuc Lăcrămioara, Antonesi Ioana,<br />

Axinte Mihaela, Lionte Mihaela, Gafiţanu Eliza<br />

Congresul Farmaceutic Panelenic, ediţia a 15-a, 13-15 mai 2011,<br />

Atena, <strong>Gr</strong>ecia.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!