Studii privind relaţia dintre biodisponibilitate şi eficienţa ... - Gr.T. Popa
Studii privind relaţia dintre biodisponibilitate şi eficienţa ... - Gr.T. Popa
Studii privind relaţia dintre biodisponibilitate şi eficienţa ... - Gr.T. Popa
Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!
Leverage SEO-optimized Flipbooks, powerful backlinks, and multimedia content to professionally showcase your products and significantly increase your reach.
i<br />
Universitatea de Medicină <strong>şi</strong> Farmacie ―<strong>Gr</strong>. T. <strong>Popa</strong>‖ Ia<strong>şi</strong><br />
Facultatea de Medicină<br />
<strong>Studii</strong><br />
<strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong><br />
<strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor<br />
produse medicamentoase generice<br />
Teză de doctorat<br />
Rezumat<br />
Conducător ştiinţific:<br />
Prof. Dr. Cătălina Elena Lupuşoru<br />
Ia<strong>şi</strong> 2011<br />
Doctorand:<br />
Maria Ioana Antonesi
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Cuprins<br />
Stadiul actual al cunoaşterii 1<br />
INTRODUCERE. SCOPUL LUCRĂRII 2<br />
CAPITOLUL 1. BIODISPONIBILITATEA MEDICAMENTULUI 5<br />
1.1 Definirea biodisponibilităţii medicamentului 5<br />
1.2. Factori care influenţează <strong>biodisponibilitate</strong>a medicamentului 6<br />
1.2.1. Factori care influenţează dizolvarea medicamentului 7<br />
1.2.2. Factori fizico – chimici 7<br />
1.2.3. Factori biofarmaceutici: forma farmaceutică 8<br />
1.2.4. Factori fiziologici 9<br />
1.2.4.1. Transportul transmembranar 9<br />
1.2.4.1.1. Transport pasiv 9<br />
1.2.4.1.2. Transportul activ 11<br />
1.2.4.2. Absorbţia medicamentelor 13<br />
A. Particularităţi ale absorbţiei medicamentului după<br />
administrarea pe cale orală 13<br />
A.1. Absorbţia la nivelul cavităţii bucale 13<br />
A.2. Absorbţia la nivel gastro-intestinal 14<br />
B. Alţi factori care influenţează absorbţia medicamentului 17<br />
B.1. Rasa 17<br />
B.2. Vârsta 17<br />
B.3. Sexul 18<br />
B.4. Regimul alimentar 18<br />
B.5. Postura <strong>şi</strong> activitatea fizică 19<br />
B.6. Fumatul 20<br />
1.2.4.3. Efectul primului pasaj 20<br />
1.2.4.3.1. Primul pasaj hepatic 20<br />
1.2.4.3.2. Primul pasaj intestinal 20<br />
1.3. Metode de calcul <strong>şi</strong> predicţie a biodisponibilităţii medicamentului 23<br />
1.3.1. Rata <strong>şi</strong> mărimea absorbţiei 23<br />
1.3.2 Metode matematice de calcul a biodiponibilităţii medicamentului 25<br />
1.3.3.Modele experimentale pentru predicţia biodisponibilităţii medicamentului 27<br />
1.3.3.1.Modele experimentale in silico, in vitro, in situ 27<br />
1.3.3.2. Modele experimentale in vivo 28<br />
CAPITOLUL 2. ANALIZA FARMACOCINETICĂ – FARMACODINAMICĂ,<br />
MODALITATE DE PREDICŢIE A EFICIENŢEI TERAPEUTICE A<br />
MEDICAMENTULUI 30<br />
i
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
2.1. Farmacometria. Modele de analiză farmacocinetică – farmacodinamică în<br />
cercetarea medicamentului <strong>şi</strong> în terapie 30<br />
2.1.1. Farmacometria 30<br />
2.1.2 Modelarea farmacocinetică – farmacodinamică în cercetarea<br />
medicamentului 32<br />
2.1.3. Modelarea farmacocinetică – farmacodinamică în terapie. Monitorizarea<br />
terapeutică a medicamentului 34<br />
2.2. Modele farmacocinetice 38<br />
2.2.1. Modele farmacocinetice compartimentale 38<br />
2.2.1.1. Model farmacocinetic monocompartimental 39<br />
2.2.1.2. Model farmacocinetic bicompartimental 42<br />
2.2.1.3. Model farmacocinetic multicompartimental cu N compartimente 44<br />
2.2.2. Modele farmacocinetice fiziologice 44<br />
2.2.3. Criterii matematice <strong>şi</strong> statistice în modelarea farmacocinetică 45<br />
2.2.4. Alte metode de analiză farmacocinetică 46<br />
2.2.4.1. Farmacocinetica populaţională 46<br />
2.2.4.2 Farmacocinetica neliniară 47<br />
2.2.4.3. Analiza necompartimentală 47<br />
2.3. Modele farmacodinamice 48<br />
2.3.1. Biomarkeri sau criterii surogat în modelarea farmacodinamică 50<br />
2.3.2. Modele farmacodinamice empirice 51<br />
2.3.3. Modele farmacodinamice bazate pe mecanismul de acţiune 54<br />
2.3.3.1. Modele farmacodinamice de răspuns indirect 54<br />
2.3.3.2. Alte modele farmacodinamice 56<br />
2.4. Histereza 57<br />
3. CERCETAREA MEDICAMENTULUI GENERIC 58<br />
3.1. Medicament generic versus medicament original. Echivalenţa terapeutică 58<br />
3.2. Metode de cercetare a medicamentului generic 60<br />
3.2.1 Metode in vitro de cercetare a medicamentelor generice 60<br />
3.2.2 <strong>Studii</strong> in vivo de cercetare a medicamentelor generice. Studiul clinic<br />
de bioechivalenţă 63<br />
3.2.2.1. Design-ului studiului de bioechivalenţă 63<br />
3.2.2.2. Medicamentul de investigaţie clinică 64<br />
3.2.2.3. Populaţia studiată. Mărimea grupului de studiu 65<br />
3.2.2.4. Recoltarea <strong>şi</strong> păstrarea probelor biologice 66<br />
3.2.2.5. Metodologia analitică 67<br />
3.2.2.6. Analiza farmacocinetică 67<br />
3.2.2.7. Interpretarea statistică 68<br />
3.2.3 Perspective în studiile bioechivalenţă 71<br />
3.2.3.1 Bioechivalenţa populaţională <strong>şi</strong> individuală 71<br />
3.2.3.2. <strong>Studii</strong> farmacodinamice de bioechivalenţă 72<br />
Contribuţii personale 74<br />
ii
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
CAPITOLUL 4. MOTIVAŢIA, SCOPUL ŞI 75<br />
OBIECTIVELE CERCETĂRII 75<br />
4.1. Motivaţia studiilor 75<br />
4.2. Scopul cercetării 77<br />
4.3. Obiectivele cercetării 77<br />
CAPITOLUL 5. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE 78<br />
5.1. Materiale utilizate 78<br />
5.2. Metodologia cercetării clinice 79<br />
5.2.3. Populaţia studiată 79<br />
5.2.3.1. Criterii de includere 80<br />
5.2.3.2. Criterii de excludere 80<br />
5.2.3.4. Selecţia subiecţilor 81<br />
5.2.4. Randomizare 81<br />
5.3 Metodolgie analitică 83<br />
5.4 Metodologia testării in vitro 84<br />
5.5 Metodologia evaluării farmacocinetice 85<br />
5.6 Metodologia evaluării farmacodinamice 86<br />
5.7. Analiză statistică a datelor 86<br />
CAPITOLUL 6. STUDIU PENTRU EVALUAREA RELAŢIEI ÎNTRE<br />
BIODSPONIBILITATEA ŞI EFECTUL UNUI MEDICAMENT GENERIC LA<br />
SUBIECŢI SĂNĂTOŞI – GLIMEPIRIDĂ 88<br />
6.1. Particularităţi ale metodologiei studiului 88<br />
6.1.1. Medicament de investigaţie clinică 88<br />
6.1.2. Metodolgia cercetării clinice 88<br />
6.1.3 Metodolgie analitică 90<br />
6.1.4 Metodologia testării in vitro 90<br />
6.1.5 Parametri evaluaţi 91<br />
6.1.5.1. Parametri farmacocinetici 91<br />
6.1.5.2. Parametri farmacodinamici 91<br />
6.1.6 Analiză statistică a datelor 91<br />
6.2. Rezultate <strong>şi</strong> discuţii 91<br />
6.2.1. Studiul clinic 91<br />
6.2.2. Rezultate analitice 91<br />
6.2.3. Rezultate farmacocinetice 92<br />
6.2.3.1 Determinarea valorilor concentraţiilor plasmatice individuale 92<br />
6.2.3.2 Analiză farmacocinetică necompartimentală 96<br />
6.2.3. Evaluarea farmacodinamică a glimepiridei 99<br />
6.2.4. Corelaţii in vitro – in vivo. Testul de dizolvare in vitro 102<br />
6.2.4.1. Testul de dizolvare în mediul specificat în Farmacopeea europeană 102<br />
Fig. 6.8. Profilul de dizolvare in vitro pentru 12 unităţi testate din medicamentul de<br />
referinţă AMARYL® 4 mg – pH = 7.4 104<br />
6.2.4.2. Testul de dizolvare efectuat la pH = 1.2 106<br />
iii
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
6.2.4.3. Testul de dizolvare efectuat la pH = 4.5 110<br />
6.2.4.4. Testul de dizolvare efectuat la pH = 6.8 114<br />
6.2.5. Profilul de siguranţă medicamentelor investigate 118<br />
6.3. Concluzii 119<br />
CAPITOLUL 7. STUDIU ASUPRA RELAŢIEI DINTRE<br />
BIODISPONIBILITATEA ŞI EFECTUL UNUI MEDICAMENT GENERIC<br />
CU STRUCTURĂ SULFONILUREICĂ LA SUBIECŢI SĂNĂTOŞI –<br />
GLIBENCLAMIDĂ 121<br />
7.1. Particularităţi ale metodologiei studiului 121<br />
7.1.1. Medicament de investigaţie clinică 121<br />
7.1.2. Metodolgia cercetării clinice 121<br />
7.1.3 Metodolgie analitică 123<br />
7.1.4 Metodologia testării in vitro 123<br />
7.1.5. Parametri evaluaţi 124<br />
7.1.5.1. Parametri farmacocinetici 124<br />
7.1.5.2. Parametri farmacodinamici 124<br />
7.1.6. Analiză statistică a datelor 124<br />
7.2. Rezultate <strong>şi</strong> discuţii 124<br />
7.2.1. Studiul clinic 124<br />
7.2.2. Rezultate analitice 124<br />
7.2.3. Rezultate farmacocinetice 125<br />
7.2.3.1 Determinarea valorilor concentraţiilor plasmatice individuale 125<br />
Tabel VII.3. Valorile concentraţiilor individuale ale glibenclamidei pentru<br />
medicamentul de referinţă (R) 128<br />
7.2.3.2 Analiză farmacocinetică necompartimentală 129<br />
7.2.4. Evaluarea farmacodinamică a glibenclamidei 131<br />
7.2.5. Corelaţii in vitro – in vivo. Testul de dizolvare in vitro 135<br />
7.2.5. Profilul de siguranţă medicamentelor investigate 139<br />
7.3. Concluzii 140<br />
CAPITOLUL 8. STUDIU DE EVALUARE A RELAŢIEI ÎNTRE<br />
BIODSPONIBILITATEA ŞI EFECTUL HIPOGLICEMIANT AL UNUI<br />
MEDICAMENT GENERIC CU ELIBERARE PRELUNGITĂ LA SUBIECŢI<br />
SĂNĂTOŞI – GLICLAZIDĂ 142<br />
8.1. Particularităţi ale metodologiei studiului 142<br />
8.1.1. Medicament de investigaţie clinică 142<br />
8.1.2. Metodolgia cercetării clinice 142<br />
8.1.3 Metodolgie analitică 144<br />
8.1.4. Parametri evaluaţi 145<br />
8.1.4.1 Parametri farmacocinetici 145<br />
8.1.4.2. Parametri farmacodinamici 145<br />
8.1.5 Analiză statistică a datelor 145<br />
8.2. Rezultate <strong>şi</strong> discuţii 145<br />
iv
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
8.2.1. Studiul clinic 145<br />
8.2.2. Rezultate analitice 146<br />
8.2.3. Rezultate farmacocinetice 146<br />
8.2.3.1 Determinarea valorilor concentraţiilor plasmatice individuale 146<br />
8.2.3.1.1 Determinarea valorilor concentraţiilor plasmatice individuale după<br />
administrare în doză unică 146<br />
8.2.3.1.2 Determinarea valorilor concentraţiilor plasmatice individuale după<br />
administrare în doză multiplă 148<br />
8.2.3.2 Analiză farmacocinetică necompartimentală 151<br />
8.2.3.2.1 Determinarea parametrilor farmacocinetici ai gliclazidei după<br />
administrare în doză unică 152<br />
8.2.3.2.2 Determinarea parametrilor farmacocinetici ai gliclazidei după<br />
administrare în doză multiplă 156<br />
8.2.4. Evaluarea farmacodinamică a gliclazidei 159<br />
8.2.4.1. Evaluarea farmacodinamică a gliclazidei după administrare în<br />
doză unică 159<br />
8.2.4.2. Evaluarea farmacodinamică a gliclazidei după administrare în<br />
doză multiplă 161<br />
8.2.5. Corelaţii in vitro – in vivo. Testul de dizolvare in vitro 163<br />
8.2.6. Profilul de siguranţă medicamentelor investigate 169<br />
8.3. Concluzii 170<br />
CAPITOLUL 9. DISCUŢII 173<br />
CONCLUZII FINALE 181<br />
ASPECTE DE ORIGINALITATE 185<br />
PERSPECTIVE DE CERCETARE 185<br />
Anexe 186<br />
Bibliografie 225<br />
v
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII<br />
INTRODUCERE. SCOPUL LUCRĂRII<br />
Esenţa cercetării în farmacologia clinică este stabilirea <strong>şi</strong><br />
caracterizarea relaţiei <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong>a medicamentului <strong>şi</strong><br />
efectul produs de acesta (fie că este vorba despre efect terapeutic sau<br />
reacţie adversă - Figura 1). Primele date referitoare la <strong>relaţia</strong> doză -<br />
efect provin încă din secolul al XVI-lea. Paracelsius (1493 - 1541) a<br />
menţionat pentru prima dată că ―numai doza este cea care face ca un<br />
lucru să nu fie otrăvitor‖. O reţetă din 1562, care prescria opium <strong>şi</strong><br />
hyosciamus pentru a induce somnul, a fost printre primele documente<br />
care au stabilit ―doza‖ de administrat (definind-o prin termenul de<br />
―înghiţitură‖); aceasta a furnizat <strong>şi</strong> primele informaţii referitoare la<br />
<strong>relaţia</strong> doză - efect: ―dacă vrei să doarmă mai puţin, dă-i mai puţin‖.<br />
[22]<br />
Farmacologie clinică<br />
Farmacocinetică Farmacodinamie<br />
Doză Concentraţie Efect<br />
Fig. 1. Cercetarea relaţiei doză – efect<br />
1
2<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Odată cu descoperirile din aria farmacologiei fundamentale <strong>şi</strong><br />
clinice, în paralel cu dezvoltarea tuturor domeniilor de cercetare (nu<br />
numai în domeniul medical, ci <strong>şi</strong> în chimie, fizică, informatică,<br />
matematică <strong>şi</strong> statistică), cunoaşterea, înţelegerea <strong>şi</strong> explicarea<br />
relaţiei doză – efect a căpătat noi dimensiuni.<br />
În acest context, a apărut farmacometria, o nouă arie de<br />
cercetare care a adus beneficii semnificative în dezvoltarea<br />
medicamentului. Farmacometria - denumită <strong>şi</strong> farmacologie<br />
cantitativă - constă în dezvoltarea <strong>şi</strong> aplicarea unor metode<br />
matematice <strong>şi</strong> statistice, pentru a estima, înţelege <strong>şi</strong> descrie<br />
comportamentul farmacocinetic sau farmacodinamic al unui<br />
medicament nou.<br />
Metodele de corelare <strong>şi</strong> analiză farmacocinetică –<br />
farmacodinamică (ce constituie doar o parte a farmacometriei),<br />
capătă din ce în ce mai multă amploare în cercetarea<br />
medicamentului. Importanţa studiilor de corelare farmacocinetică -<br />
farmacodinamică în cercetarea unui medicament este recunoscută de<br />
ghidurile armonizate de eficacitate. Acestea menţionează că „o<br />
cunoaştere a relaţiei <strong>dintre</strong> doză, concentraţia medicamentului în<br />
sânge <strong>şi</strong> răspunsul clinic (<strong>eficienţa</strong> <strong>şi</strong> efectele adverse) constituie un<br />
factor important pentru siguranţa <strong>şi</strong> eficacitatea medicamentului<br />
administrat pacienţilor‖.<br />
Farmacometria nu este utilizată doar pentru cercetarea unor<br />
noi medicamente, fiind introdusă <strong>şi</strong> în practica medicală curentă.<br />
Astfel, farmacometria este folosită la individualizarea tratamentului<br />
în funcţie de particularităţile pacientului, pentru optimizarea dozelor,<br />
a regimului de administrare a medicamentului, precum <strong>şi</strong> pentru<br />
reducerea riscului de toxicitate.<br />
Cercetările farmacometrice implică totodată <strong>şi</strong> metode de<br />
biosimulare sau simulare computerizată. Aceste metode sunt utilizate<br />
în toate fazele de cercetare ale unui medicament, de la etapele de<br />
cercetare in vitro, până la ultimele faze de cercetare clinică (preautorizarea<br />
medicamentului). Utilizând un număr limitat de<br />
informaţii disponibile, metodele de simulare computerizată reduc<br />
semnificativ timpul <strong>şi</strong> costurile cercetării din domeniul farmaceutic.
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Astfel, avantajul biosimulării este că reduce, înlocuieşte <strong>şi</strong><br />
perfecţionează metodele de cercetare, făcând aplicabil principiul<br />
―celor trei R‖ (replacement, reduction, refinement) atât în cercetarea<br />
experimentală pe animale de laborator, cât <strong>şi</strong> în studiile clinice.<br />
Chiar <strong>şi</strong> după introducerea unor asemenea metode, cercetarea<br />
unui nou medicament rămâne un proces îndelungat, ce necesită<br />
costuri ridicate; iar <strong>eficienţa</strong> nu este întotdeauna vizibilă. Astfel,<br />
pentru obţinerea unui medicament nou eficient, din circa zece mii de<br />
substanţe cercetate, doar una, maxim două molecule ―supravieţuiesc‖<br />
testărilor, iar până la punerea pe piaţă a medicamentului, cheltuielile<br />
de cercetare pot ajunge la sute de milioane euro, bani ce se vor regăsi<br />
în costul final al medicamentului.<br />
Din acest motiv, obţinerea medicamentelor generice a<br />
constituit o adevărată ―revoluţie‖ în industria farmaceutică.<br />
Medicamentul generic este dezvoltat pe baza patentului unui<br />
medicament original. Preţul său e mult mai redus decât al<br />
originalului, ceea ce permite un acces mai larg al pacienţilor la<br />
tratament.<br />
Din considerente farmacoeconomice, utilizarea<br />
medicamentelor generice este încurajată de către autorităţile în<br />
domeniul sănătăţii, substituţia generică fiind introdusă în peste 22 de<br />
ţări europene <strong>şi</strong> în cea mai mare parte a Statelor Unite. Dar,<br />
neîncrederea opiniei publice în ce priveşte echivalenţa terapeutică<br />
<strong>dintre</strong> medicamentul generic <strong>şi</strong> cel original, limitează utilizarea<br />
genericelor. Unii autori au sugerat deja că, pentru anumite categorii<br />
de medicamente, studiile de bioechivalenţă nu sunt suficiente pentru<br />
a stabili echivalenţa terapeutică, fiind necesare <strong>şi</strong> alte date preclinice<br />
<strong>şi</strong>/ sau clinice. [294]<br />
În acest sens, modelarea farmacocinetică -<br />
farmacodinamică oferă o caracterizare corespunzătoare a<br />
relaţiei doză - expunere (<strong>biodisponibilitate</strong>) - răspuns (ca măsură<br />
a eficienţei medicamentului).<br />
3
4<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Lucrarea de faţă se înscrie în linia cercetării<br />
farmacometrice a medicamentelor generice, mai exact, a<br />
studiilor clinice care oferă estimarea, descrierea <strong>şi</strong> analiza<br />
relaţiei concentraţie - efect.<br />
Justificarea alegerii temei<br />
Echivalenţa <strong>dintre</strong> două produse medicamentoase permite<br />
interschimbarea lor (interchangeability). Deci, în cazul unui pacient,<br />
fie se iniţiază un tratament cu medicament generic în locul<br />
originalului corespunzător (prescribability), fie se întrerupe<br />
administrarea medicamentului original, înlocuindu-se cu genericul<br />
său (switchability).<br />
În cercetarea medicamentului generic, bioechivalenţa rămâne<br />
cel mai ieftin, rapid <strong>şi</strong> eficient mod de a evidenţia echivalenţa<br />
terapeutică. Evaluarea bioechivalenţei poate fi realizată prin abordări<br />
diferite, în funcţie de criteriile urmărite: farmacocinetice,<br />
farmacodinamice sau de eficacitate clinică. Bioechivalenţa, ce poate<br />
fi medie, individuală sau populaţională, este stabilită pe criterii<br />
farmacocinetice.<br />
Reglementată de autorităţile din domeniu, bioechivalenţa<br />
reprezintă principala modalitate de cercetare a medicamentului<br />
generic (în demonstrarea bioechivalenţei, studiile farmacodinamice<br />
sau de eficacitate sunt mai puţin sensibile decât evaluările<br />
farmacocinetice).<br />
De<strong>şi</strong>, în prezent, evaluarea farmacodinamică are o utilizare<br />
limitată în cercetarea medicamentelor generice, modelele<br />
farmacocinetice - farmacodinamice ar putea constitui un instrument<br />
eficient de cercetare, pentru a estima consecinţele modificării<br />
biodisponibilităţii medicamentului asupra efectului său terapeutic. În<br />
acest sens, modelarea farmacocinetică -farmacodinamică reprezintă<br />
un pas înainte în verificarea echivalenţei terapeutice <strong>dintre</strong> un<br />
medicamentul generic <strong>şi</strong> medicamentul original corespunzător.
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
În acest sens, modelarea farmacocinetică –<br />
farmacodinamică reprezintă un pas înainte în verificarea<br />
echivalenţei terapeutice <strong>dintre</strong> un medicamentul generic <strong>şi</strong><br />
medicamentul original corespunzător.<br />
Scopul lucrării<br />
În acest context, scopul tezei de doctorat constă în utilizarea<br />
analizei farmacodinamice ca metodă adiţională de investigare a<br />
bioechivalenţei pentru diferite medicamente generice.<br />
CONTRIBUŢII PERSONALE<br />
CAPITOLUL 4. MOTIVAŢIA, SCOPUL ŞI<br />
OBIECTIVELE CERCETĂRII<br />
4.1. Motivaţia studiilor<br />
În prezent, din considerente farmacoeconomice, piaţa<br />
medicamentelor generice este în continuă dezvoltare. Costurile mai<br />
scăzute ale dezvoltării <strong>şi</strong> cercetării medicamentelor generice<br />
comparativ cu cele ale medicamentele originale, oferă posibilitatea<br />
obţinerii unor medicamente mai accesibile pacienţilor.<br />
Reglementările în domeniul cercetării <strong>şi</strong> autorizării<br />
medicamentelor generice stipulează efectuarea studiilor clinice de<br />
bioechivalenţă in vitro <strong>şi</strong> in vivo. Astfel, un medicament generic<br />
poate fi autorizat dacă întruneşte în principal criteriile<br />
farmacocinetice prevăzute în ghidurile de investigare a<br />
biodisponibilităţii <strong>şi</strong> bioechivalenţei. Medicamentul generic,<br />
conţinând aceea<strong>şi</strong> substanţă activă ca <strong>şi</strong> medicamentul original,<br />
devine disponibil pe piaţă în momentul în care patentul care<br />
protejează brand-ul expiră, devenind competitor la preţuri mult mai<br />
reduse.[61]<br />
5
6<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Substituţia generică este posibilă în momentul în care a fost<br />
stabilit caracterul interschimbabil <strong>dintre</strong> medicamentul generic <strong>şi</strong><br />
medicamentul de referinţă corespunzător.<br />
Echivalenţa <strong>dintre</strong> două produse medicamentoase permite<br />
interschimbarea lor (interchangeability). Deci, în cazul unui pacient,<br />
fie se iniţiază un tratament cu medicament generic în locul<br />
originalului corespunzător (prescribability), fie se întrerupe<br />
administrarea medicamentului original, înlocuindu-se cu genericul<br />
său (switchability).<br />
În cercetarea medicamentului generic, bioechivalenţa rămâne<br />
cel mai ieftin, rapid <strong>şi</strong> eficient mod de a evidenţia echivalenţa<br />
terapeutică.<br />
Din momentul introducerii condiţiei de bioechivalenţă în<br />
urmă cu aproximativ 40 ani, agenţiile în domeniul autorizării<br />
medicamentului au raportat un număr foarte mare de studii care au<br />
înregistrat eşec.<br />
Bioinechivalenţa nu s-a datorat întotdeauna diferenţelor<br />
<strong>privind</strong> calitatea în procesul de fabricaţie a medicamentulului, ci au<br />
fost luate în discuţie <strong>şi</strong> particularităţi ale medicamentelor investigate<br />
(variabilitate farmacocinetică, indice terapeutic) <strong>şi</strong> grup de studiu<br />
necorespunzător adaptat medicamentului testat. Din astfel de motive,<br />
autorităţile americane au propus conceptele de bioechivalenţă<br />
populaţională, respectiv individuală pentru a aduce informaţii<br />
suplimentare <strong>privind</strong> variabilitatea la medicament sau <strong>relaţia</strong> subiect<br />
– tratament.<br />
În plus, metodologia analitică sau testele de cercetare in vitro<br />
ale medicamentelor generice devin din ce în ce mai sensibile, fiind<br />
actualizate în permanenţă pentru a obţine rezultate cât mai corecte<br />
<strong>privind</strong> medicamentul testat.<br />
Cel mai frecvent, bioechivalenţa este stabilită în urma unui<br />
studiu cu model dublu – încucişat <strong>şi</strong> administrarea medicamentelor în<br />
doză unică. Din acest motiv pentru medicamentul generic apar o<br />
serie de estimări, precum: nivelurile de medicament la steady – state<br />
pe baza datelor obţinute prin aministrare în doză unică sau informaţii
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
asupra eficienţei medicamentului la pacienţi pe baza datelor obţinute<br />
la subiecţi sănăto<strong>şi</strong>. Deoarece este dezvoltat pe baza patentului<br />
medicamentului original, se consideră că aceste date corespund cu<br />
cele raportate pentru medicamentul de referinţă. [190]<br />
Date din literatura de specialitate au scos în evidenţă însă<br />
diferenţe în evoluţia unor boli în urma substituţiei generice,<br />
conducând la noi opţiuni luate în calcul pentru cercetarea<br />
medicamentului generic.<br />
În acest context, metode de analiză corelată farmacocinetică –<br />
farmacodinamică oferă posibilitatea caracterizării relaţiei <strong>dintre</strong> doza<br />
administrată, concentraţia de medicament, respectiv efectul produs<br />
de acesta. Această modalitate permite descrierea efectelor<br />
farmacodinamice ale medicamentului în funcţie de rata <strong>şi</strong> mărimea<br />
absorbţiei acestuia. Astfel, analiza farmacodinamică este o<br />
modalitate complementară de studiu a medicamentelor generice,<br />
oferind informaţii suplimentare referitoare la răspunsul la<br />
medicament, atât din punct de vedere al eficacităţii acestuia, cât <strong>şi</strong> a<br />
reacţiilor sale adverse.<br />
În acest domeniu de cercetare, medicaţia antidiabetică<br />
constituie o clasă terapeutică cu un impact deosebit în practica<br />
medicală. Diabetul zaharat, una <strong>dintre</strong> bolile cu incidenţă<br />
extraordinar de mare la nivel mondial. Rapoartele internaţionale<br />
estimează faptul că aproximativ 171 milioane persoane prezintă<br />
diabet zaharat, numărul acestora fiind în continuă creştere, putând<br />
ajunge de 2 ori mai mare în 2030. Această afecţiune este deosebit de<br />
importantă datorită evoluţiei sale severe. Diabetul constituie o cauză<br />
de deces la aproximativ 37,000 persoane/an. În plus, complicaţiile<br />
diabetului sunt în continuă creştere. În SUA, sunt estimate circa 6000<br />
cazuri/an de orbire prin retinopatie diabetică, 40000 amputări/an ca<br />
urmare a „bolii piciorului diabetic‖ sau 4000 cazuri de insuficienţă<br />
renală. Raportul OMS arată că, în general, costurile directe de<br />
îngrijire a pacienţilor cu diabet reprezintă 2,5% - 15% din bugetele<br />
anuale de îngrijire a sănătăţii, în funcţie de prevalenţa diabetului<br />
locale <strong>şi</strong> tratamentul disponibil.<br />
7
8<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
La momentul actual, există numeroase grupe de<br />
medicamente utilizate pentru tratamentul diabetului zaharat tip II:<br />
biguanide (metformin, buformin), sulfoniluree, tiazolidindione<br />
(rosiglitazona, pioglitazona, etc), inhibitori ai aldoz – reductazei<br />
(epalrestat), inhibitori ai alfa – glicozidazei (acarboza, voglibose),<br />
inhibitori ai 4 dipetidilpeptidazelor (sitagliptin), meglitinide<br />
(repaglinid, nateglinid).<br />
Modelarea farmacocinetică – farmacodinamică în studiul<br />
medicamentelor antidiabetice are rolul de a clarifica <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong><br />
nivelul plasmatic al medicamentului, <strong>eficienţa</strong> acestuia în controlul<br />
diabetului <strong>şi</strong> potenţialul toxic (fie prin hipoglicemie, fie prin<br />
manifestări de toleranţă). [198, 208]<br />
Criteriile surogat de analiză a medicamentelor folosite în<br />
tratamentul diabetului zaharat sunt:<br />
- glicemia á jeun pentru studii clinice de scurtă durată<br />
- hemoglobina glicozilată (HbA1c) pentru evaluarea<br />
controlului glicemiei pe termen lung<br />
- insulinemia á jeun sau peptidul C pentru estimarea<br />
producţiei de insulină endogenă sau investigarea rezistenţei la<br />
insulină. [238]<br />
Diferite modele matematice farmacocinetice, modelare<br />
farmacocinetică – farmacodinamică sau fiziologice au fost utilizate<br />
pentru a caracteriza medicamente antidiabetice.<br />
Într-un studiu placebo - control, glimepirida administrată în<br />
doză unică de 2 mg la voluntari sănăto<strong>şi</strong> a fost caracterizată din punct<br />
de vedere farmacocinetic prin un model bicompartimental cu timp de<br />
latenţă de absorbţie. Evaluarea farmacodinamică a investigat<br />
efectul glimepiridei asupra nivelului glicemiei á jeun, respectiv<br />
asupra nivelului insulinemiei. Modelarea farmacocinetică –<br />
farmacodinamică a stabilit <strong>relaţia</strong> între concentraţia plasmatică a<br />
glimepiridei (nivelul maxim fiind atins la 4 ore post - administrare)<br />
cu efectele farmacodinamice (maximum de scădere a glicemiei,<br />
respectiv de creştere a insulinemiei fiind atinse la 2.5 ore). [314]
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Lee <strong>şi</strong> colab. (2004) au caracterizat efectul hipoglicemiant al<br />
metforminei prin un model de răspuns indirect, evidenţiind procesul<br />
de histereză prin analiza concentraţie – efect. Într-un studiu de<br />
simulare a diabetului tip II prin modelare farmacocinetică –<br />
farmacodinamică, Sun <strong>şi</strong> colab. (2011) au demonstrat creşterea<br />
eficacităţii tratamentului cu metformin prin asociere cu insulină.<br />
[168, 272]<br />
Modelarea farmacocinetică – farmacodinamică populaţională<br />
a efectului hipoglicemiant al gliclazidei cu eliberare prelungită la<br />
pacienţi diabetici, utilizând ca biomarkeri glicemia á jeun <strong>şi</strong> HbA1c,<br />
a permis caracterizarea surselor de variabilitate interindividuală,<br />
gradul de evoluţie al bolii constituind principalul factor<br />
incriminat.[92]<br />
4.2. Scopul cercetării<br />
În acest context, scopul tezei de doctorat constă în utilizarea<br />
analizei farmacodinamice ca metodă adiţională de investigare a<br />
bioechivalenţei pentru diferite medicamente generice din clasa<br />
antidiabeticelor sulfonilureice în vederea obţinerii unor informaţii<br />
estimative asupra eficienţei substituţiei generice la pacienţii<br />
diabetici.<br />
4.3. Obiectivele cercetării<br />
<strong>Studii</strong>le efectuate au avut următoarele obiective:<br />
Efectuarea unui studiu riguros al literaturii de specialitate<br />
referitoare la analiza cantitativă, co<strong>relaţia</strong> <strong>şi</strong> modelarea<br />
farmacocinetică – farmacodinamică;<br />
Documentare din literatura de specialitate <strong>privind</strong> metode de<br />
analiză calitativă <strong>şi</strong> cantitativă farmacocinetică –<br />
farmacodinamică deja existente pentru medicamente<br />
generice;<br />
Evaluarea in vivo a biodisponibilităţii unui medicament<br />
generic comparativ cu medicamentul original de referinţă,<br />
după administrare în doză unică sau multiplă la subiecţi<br />
9
10<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
sănăto<strong>şi</strong> în condiţii á jeun (glimepiridă, glibenclamidă,<br />
gliclazidă);<br />
Evaluarea in vivo a efectului indus de un medicament<br />
antidiabetic generic comparativ cu medicamentul original de<br />
referinţă, după administrare în doză unică sau multiplă, la<br />
subiecţi sănăto<strong>şi</strong> în condiţii á jeun (glimepiridă,<br />
glibenclamidă, gliclazidă);<br />
Stabilirea relaţiei doză – concentraţie – efect pentru<br />
medicamentele testate (glimepiridă, glibenclamidă,<br />
gliclazidă);<br />
Stabilirea corelaţiei între proprietăţile in vitro <strong>şi</strong> parametrii in<br />
vivo ai substanţei active din medicamentele testate<br />
(glimepiridă, glibenclamidă, gliclazidă);<br />
Evaluarea siguranţei în administrare a medicamentelor<br />
investigate (glimepiridă, glibenclamidă, gliclazidă)<br />
CAPITOLUL 5. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE<br />
Toate studiile au fost realizate în acord cu Regulile de Bună<br />
Practică în studiul clinic, urmând protocoale de studiu aprobate de<br />
către Agenţia Naţională a Medicamentului <strong>şi</strong> Dispozitivelor<br />
Medicale, respectiv opinia favorabilă a Comisiei Independente de<br />
Etică.<br />
<strong>Studii</strong>le clinice au fost realizate în cadrul Centrului de<br />
Evaluare a Medicamentului, Ia<strong>şi</strong>, unitate autorizată de Ministerul<br />
Sănătăţi din România pentru efectuarea studilor clinice de fază I <strong>şi</strong><br />
bioechivalenţă.<br />
5.1. Materiale utilizate<br />
- medicamentul de investigaţie clinică:<br />
- medicamentul test (T): medicamentul generic care<br />
conţine substanţă activă în concentraţie maximă care poate fi<br />
administrată în condiţii de siguranţă la subiecţi sănăto<strong>şi</strong>
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
- medicamentul de referinţă (R): medicamentul<br />
original care conţine substanţă activă în concentraţie similară<br />
cu medicamentul test.<br />
- medicamente pentru a asigura managementul unor eventuale<br />
urgenţe medicale<br />
- reactivi pentru analiza cantitativă a substanţei active din<br />
medicamentul investigat în probele biologice, specifice fiecărui<br />
studiu în parte.<br />
5.2. Metodologia cercetării clinice<br />
5.2.1. Descrierea studiului<br />
Studiu unicentric, deschis, randomizat, dublu – încrucişat (2<br />
perioade, 2 tratamente, 2 secvenţe), prin administrarea<br />
medicamentului investigat în doză unică sau multiplă la subiecţi<br />
sănăto<strong>şi</strong> în condiţii de repaus alimentar (studiu de bioechivalenţă).<br />
5.2.2. Obiectivele cercetării<br />
- evaluare in vivo a biodisponibilităţii unui medicament<br />
generic comparativ cu medicamentul original de referinţă, după<br />
administrare în doză unică sau multiplă la subiecţi sănăto<strong>şi</strong> în<br />
condiţii á jeun (glimepiridă, glibenclamidă, gliclazidă)<br />
- evaluare in vivo a efectului indus de un medicament<br />
antidiabetic generic comparativ cu medicamentul original de<br />
referinţă, după administrare în doză unică sau multipl la subiecţi<br />
sănăto<strong>şi</strong> în condiţii á jeun (glimepiridă, glibenclamidă, gliclazidă)<br />
- stabilirea relaţiei doză – concentraţie – efect pentru<br />
medicamentele testate (glimepiridă, glibenclamidă, gliclazidă)<br />
- stabilirea corelaţiei între proprietăţile in vitro <strong>şi</strong> parametrii<br />
in vivo ai substanţei active din medicamentele testate (glimepiridă,<br />
glibenclamidă, gliclazidă)<br />
- evaluarea siguranţei în administrare a medicamentelor<br />
investigate (glimepiridă, glibenclamidă, gliclazidă)<br />
11
12<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
5.2.3. Populaţia studiată<br />
În studiile efectuate au fost inclu<strong>şi</strong> subiecţi sănăto<strong>şi</strong> selectaţi<br />
dintr-o bază de date proprie locului de desfăşurare a studiilor.<br />
Înscrierea în baza de date a fost realizată pe bază de voluntariat, prin<br />
completarea unor chestionare standard cu informaţii referitoare la<br />
date demografice, status social, antecedente patologice personale sau<br />
familiale.<br />
La începutul fiecărui studiu în parte, voluntarii au fost<br />
informaţi corespunzător asupra cercetării respective, selecţia propriu<br />
– zisă urmând numai după ce aceştia au oferit consimţământul de<br />
participare în scris.<br />
În vederea includerii în studiu, au fost urmărite criteriile de<br />
includere, respectiv excludere prevăzute în protocoalele de studiii<br />
aprobate de autorităţile în domeniu.<br />
5.2.3.1. Criterii de includere<br />
● consimţământul scris al voluntarilor înainte de efectuarea<br />
selecţiei<br />
● rasă caucaziană, de sex masculin/feminin<br />
● vârsta cuprinsă între 18 <strong>şi</strong> 50 de ani;<br />
● indicele de masă corporală între 19 - 25;<br />
● voluntari declaraţi sănăto<strong>şi</strong> în urma evaluării stării de<br />
sănătate prin examen clinic <strong>şi</strong> de laborator;<br />
● capacitatea de a înţelege natura <strong>şi</strong> scopul studiului, inclusiv<br />
a posibilelor riscuri <strong>şi</strong> a posibilităţii de manifestare a unor efecte<br />
secundare;<br />
● capacitatea de cooperare cu investigatorul <strong>şi</strong> de a îndeplini<br />
în întregime cerinţele studiului.<br />
5.2.3.2. Criterii de excludere<br />
istoric de hipersensibilitate la medicamentul investigat sau<br />
alt medicament din aceea<strong>şi</strong> clasă farmacologică; istoric de<br />
hipersensibilitate la excipienţi;
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
istoric de afecţiune alergică semnificativă clinic;<br />
alergie, intoleranţă sau restricţie alimentară care poate<br />
contraindica participarea la studiu;<br />
istoric sau prezenţa oricărei afecţiuni gastro – intestinale<br />
sau prezenţa simptomelor digestive, afecţiuni hepatice sau renale<br />
care pot interfera cu absorbţia, distribuţia, metabolismul sau excreţia<br />
medicamentului investigat;<br />
istoric sau prezenţa unor afecţiuni cardiovasculare,<br />
respiratorii, metabolice, endocrine, hematologice sau psihiatrice;<br />
orice manifestare patologică semnificativă clinic cu 3<br />
săptamâni anterior administrării medicamentului investigat;<br />
orice intervenţie chirurgicală la nivel digestiv, cu excepţia<br />
apendicectomiei;<br />
administrarea oricărui medicament OTC (inclusiv vitamine<br />
sau suplimente nutritive) cu 1 săptamână anterior administrării<br />
medicamentului investigat;<br />
administrarea oricărui medicament prescris cu 2 săptamâni<br />
anterior administrării medicamentului investigat;<br />
administrarea oricărui medicament care poate interfera cu<br />
metabolizarea medicamentului investigat (inductori: carbamazepină,<br />
barbiturice, rifampicină, fenitoin, glucocorticoizi; inhibitori:<br />
verapamil,<br />
diltiazem, eritromicină, inhibitori ai MAO, cimetidină, etc) cu 30 zile<br />
anterior administrării medicamentului investigat;<br />
alimente sau băuturi care conţin derivaţi xantinici sau<br />
compu<strong>şi</strong> înrudiţi (cafea, ceai, ciocolată, băuturi energizante) cu 48<br />
ore anterior fiecărei administrări a medicamentului investigat;<br />
consum de droguri (amfetamine, cocaină, opioizi, hashish,<br />
LSD, etc.);<br />
istoric de alcoolism;<br />
participarea la alt studiu clinic cu minim 6 săptămâni<br />
anterior primei administrări a medicamentului investigat;<br />
13
14<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
donarea a peste 450 ml sânge cu minim 2 luni anterior<br />
primei administrării a medicamentului investigat;<br />
lipsa de complianţă a participntului la studiu;<br />
orice altă condiţie care în opinia investigatorilor poate<br />
afecta participarea subiectului la studiu;<br />
sarcină, alăptare (pentru subiecţii de sex feminin).<br />
5.2.3.3. Mărimea grupului de studiu<br />
Mărimea lotului de studiu a fost calculată pe baza datelor din<br />
literatură referitoare la variabilitatea farmacocinetică<br />
intraindividuală, luând în considerare ca parametru de bază<br />
concentraţia plasmatică maximă <strong>şi</strong> prin estimarea raportului mediilor<br />
geometrice pentru parametrii farmacocinetici principali ale<br />
medicamentelor investigate. Calculele biometrice pentru<br />
determinarea mărimii grupului de studiului au fost realizate prin<br />
software Pass 2008 (NCSS, SUA).<br />
În fiecare studiu, mărimea grupului a fost stabilită pentru a<br />
asigura o analiză statistică a parametrilor farmacocinetici la un<br />
interval de încredere 90% cuprins între 80 – 125% la o putere de<br />
90% <strong>şi</strong> nivel de semnificaţie de 5%.<br />
5.2.3.4. Selecţia subiecţilor<br />
Selectarea subiecţilor în vederea includerii în studiu a fost<br />
realizată urmând etape descrise în protocoalele de studiu aprobate.<br />
După obţinerea consimţământului informat de participare la<br />
studiu, voluntarii au fost supu<strong>şi</strong> următorului screening:<br />
- anamneză <strong>şi</strong> examen clinic general<br />
- efectuarea electrocardiogramei<br />
- investigaţii de laborator:<br />
o hemoleucogramă<br />
o biochimie: glicemie, uree, creatinină, acid uric,<br />
transaminaza glutamică oxaloacetică (TGO),<br />
transaminaza glutamică piruvică (TGP), Gammaglutamil<br />
transpeptidaza (GGT), bilirubină totală,
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
bilirubină directă, proteine totale, electroforeză, colesterol<br />
total, trigliceride),<br />
o dozare β - HCG seric pentru toţi subiecţii de sex<br />
feminin<br />
o sumar de urină<br />
o teste serologice (hepatita B, C, HIV)<br />
o detecţie urinară de droguri<br />
5.2.4. Randomizare<br />
Fiecare subiect inclus în studiu a fost codificat <strong>şi</strong> i s-a alocat<br />
un număr pentru randomizare. Subiecţii au fost repartizaţi în mod<br />
egal în două grupuri de tratament, fiecărui subiect fiind administrat<br />
medicamentul test sau cel de referinţă, după o secvenţă TR, respectiv<br />
RT. Randomizarea a fost generată automat prin utilizarea softwareului<br />
Pass 2008 (NCSS, SUA).<br />
5.2.5. Standardizarea studiului<br />
În fiecare etapă a studiului toţi subiecţii au urmat un program<br />
standard pentru a minimiza sursele de variabilitate.<br />
Acest program a cuprins reguli stricte <strong>privind</strong>:<br />
- administrarea medicamentelor,<br />
- regimul alimentar, consumul de lichide,<br />
- activitatea fizică.<br />
5.2.5.1. Administrarea medicamentului de investigaţie<br />
clinică<br />
Administrarea medicamentului de investigaţie clinică a fost<br />
realizată în condiţii á jeun, după 10 ore repaus alimentar, păstrând<br />
acela<strong>şi</strong> moment al administrării pentru fiecare subiect în fiecare etapă<br />
a studiului.<br />
Intervalul de timp între administrări în studiile unidoză a fost<br />
stabilit după criterii farmacocinetice, pentru a evita apariţia un efect<br />
rezidual în a doua etapă a studiului.<br />
15
16<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
5.2.5.2. Restricţii aplicate subiecţilor<br />
Administrarea oricărui alt medicament cu excepţia<br />
medicamentelor investigate a fost restricţionată pe tot parcursul<br />
studiului.<br />
Regimul alimentar a fost stabilit după o dietă Western, fiind<br />
standardizat din punct de vedere al conţinutului, cantităţii <strong>şi</strong><br />
momentului administrării (prima masă fiind la 4 ore post –<br />
administrare). Administrarea de lichide a fost, de asemenea,<br />
standardizată cu administrarea a câte 240 ml apă la intervale de: -1.5,<br />
-0.5, 0, 2.0 4.0, 5.0, 8.0, 10.0, 13.0 ore pre- <strong>şi</strong> post – administrarea<br />
medicamentului (notată 0).<br />
Subiecţilor le-a fost restricţionat consumul de: grapefruit,<br />
lime <strong>şi</strong> merişor cu 7 zile înainte de prima administrare a<br />
medicamentului investigat până la finalul studiului, consumul de<br />
cafea <strong>şi</strong> produse care conţin metilxantine cu 48 ore înainte de fiecare<br />
administrare a medicamentului până la finalul fiecărei etape de<br />
studiu, consumul de alcool cu 24 ore anterior fiecărei administrări a<br />
medicamentului investigat până la finalul fiecărei etape de studiu.<br />
5.2.5.3. Recoltarea probelor de sânge<br />
Schema de recoltare a probelor de sânge a fost stabilită pentru<br />
fiecare studiu în parte pe baza datelor din literatură <strong>privind</strong><br />
proprietăţile farmacocinetice ale medicamentului de referinţă, pentru<br />
a permite caracterizarea corespunzătoare a profilului concentraţie<br />
plasmatică versus timp <strong>şi</strong> estimarea parametrilor farmacocinetici ai<br />
medicamentelor testate.<br />
Anterior administrării medicamentului investigat <strong>şi</strong> la<br />
intervale de timp regulate concomitent cu recoltările probelor de<br />
sânge pentru determinări farmacocinetice, până la 4 ore post –<br />
administrare, au fost recoltate probe de sânge pentru determinarea<br />
glicemiei <strong>şi</strong> estimarea profilulului farmacodinamic al<br />
medicamentelor investigate în condiţii á jeun.
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
5.3 Metodolgie analitică<br />
Detecţia substanţei active din medicamentele investigate în<br />
plasma umană a fost realizată prin o metode specifice validate<br />
anterior studiului pentru următorii parametri: selectivitate, acurateţe,<br />
precizie, linearitate, sensibilitate, reproductibilitate <strong>şi</strong> stabilitate a<br />
analitului în matricea biologică.<br />
5.4 Metodologia testării in vitro<br />
Compararea profilelor de dizolvare ale medicamentelor<br />
testate în studiile de bioechivalenţă a fost efectuată conform<br />
cerinţelor specificate în farmacopeea europeană <strong>şi</strong> în ghidurile de<br />
investigare a bioechivalenţei.<br />
Pentru acceptarea condiţiilor de similaritate între<br />
medicamentele testate a fost necesar ca minimum 75% substanţă<br />
activă să fie eliberată din medicament în 45 minute.<br />
În situaţii în care peste 85% din substanţa activă se dizolvă în<br />
mai puţin de 15 minute, profilele de dizolvare au fost acceptate ca<br />
similare fără evaluări matematice ulterioare. În caz contrar, a fost<br />
necesară calcularea factorului de similaritate f2.<br />
O valoare peste 50% a f2 a sugerat faptul că profilele de<br />
dizolvare ale medicamentelor comparate sunt similare.<br />
5.5 Metodologia evaluării farmacocinetice<br />
În fiecare studiu, pe baza valorilor individuale ale<br />
concentraţiilor plasmatice, au fost calculaţi parametrii<br />
farmacocinetici ai<br />
substanţei active din medicamentele investigate prin analiză<br />
necompartimentală.<br />
În studiile unidoză au fost determinaţi:<br />
▪ Parametri farmacocinetici principali: ASClast, ASCtotal, Cmax<br />
▪ Parametri farmacocinetici secundari: Tmax, thalf<br />
În studiul multidoză au fost determinaţi:<br />
▪ Parametri farmacocinetici principali:<br />
Cmax,ss; Cmin,ss; Cav,ss; ASCss<br />
▪ Parametri farmacocinetici secundari: Tmax, thalf, %ptf.<br />
17
18<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Analiza necompartimentală a parametrilor farmacocinetici a<br />
fost realizată prin integrarea valorilor individuale ale concentraţiilor<br />
plasmatice, utilizând software-ului farmacocinetic: KINETICA,<br />
versiune 5.0. (INNAPHASE Corporation).<br />
5.6 Metodologia evaluării farmacodinamice<br />
Pentru evaluare farmacodinamică a fost determinată glicemia<br />
în condiţii á jeun, până la 4 ore post – administrare, când a fost<br />
permis consumul de alimente.<br />
Determinările nivelului glicemiei din probe de plasmă au fost<br />
efectuate utilizând analizor automat RX Imola (Randox), prin o<br />
metodă care are la bază principiul de determinare colorimetrică fără<br />
deproteinizare.<br />
În urma determinărilor a fost estimat efectul hipoglicemiant al<br />
medicamentelor testate, calculat pe baza formulei:<br />
Efect<br />
Efect<br />
post<br />
administrare<br />
Nivel<br />
bazal<br />
Nivel<br />
Rezultatele individuale obţinute la fiecare moment al<br />
determinării efectului au fost analizate prin metoda<br />
necompartimentală utilizând software-ul farmacocinetic KINETICA,<br />
versiune 5.0. (INNAPHASE Corporation).<br />
5.7. Analiză statistică a datelor<br />
Parametrii farmacocinetici au fost analizaţi prin metode de<br />
statistică descriptivă, fiind determinaţi: indicatori de tendinţă<br />
centrală, respectiv indicatori ai dispersiei.<br />
Pentru a obţine o distribuţie normală, valorile parametrilor<br />
farmacocinetici principali au fost logaritmate. Valorile logaritmate<br />
natural ale concentraţiei plasmatice maxime <strong>şi</strong> ale ariei de sub curbă<br />
au fost analizate statistic prin analiza dispersională ANOVA, luând<br />
în calcul 3 surse de variaţie: tratament, perioadă <strong>şi</strong> subiect.<br />
bazal<br />
100
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Pentru testarea condiţiilor de bioechivalenţă a fost utilizată ca<br />
metodă parametrică determinarea intervalului de confidenţă. Astfel, a<br />
fost calculat intervalul de confidenţă (1 - 2α)*100% pentru raportul<br />
mediilor populaţionale (μtest/μreferinţă), ale parametrilor farmacocinetici<br />
principali: Cmax, respectiv ASC.<br />
Pentru îndeplinirea condiţiilor de bioechivalenţă, intervalul<br />
determinat trebuie să fie încadrat în limitele 80 – 125%.<br />
Valorile nelogaritmate ale parametrilor farmacocinetici<br />
secundari au fost analizaţi prin aplicarea testului neparametric<br />
Kruskal Wallis.<br />
Interpretarea statistică a parametrilor farmacodinamici a fost<br />
realizată utilizând ANOVA metoda măsurătorilor repetate.<br />
Testele parametrice <strong>şi</strong> neparametrice pentru analiza statistică<br />
a parametrilor farmacocinetici au fost realizate prin software Kinetica<br />
5.0 (INNAPHASE, SUA).<br />
CAPITOLUL 6. STUDIU PENTRU EVALUAREA<br />
RELAŢIEI ÎNTRE BIODSPONIBILITATEA ŞI EFECTUL<br />
UNUI MEDICAMENT GENERIC LA SUBIECŢI SĂNĂTOŞI –<br />
GLIMEPIRIDĂ<br />
6.1. Particularităţi ale metodologiei studiului<br />
6.1.1. Medicament de investigaţie<br />
Medicament test (T) –GLIMEPIRID 4 mg comprimate<br />
(produs medicamentos generic cu eliberare imediată care conţine 4<br />
mg glimepiridă)<br />
Medicamentul de referinţă (R): AMARYL ® 4 mg<br />
comprimate (Aventis Pharma GmbH, Germania)<br />
19
20<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
6.1.2. Metodolgia cercetării clinice<br />
Descrierea studiului<br />
Studiu unicentric, deschis, randomizat, dublu – încrucişat cu<br />
administrarea medicamentelor testate în doză unică, la 24 subiecţi<br />
sănăto<strong>şi</strong> în condiţii á jeun cu wash – out 7 zile între administrări.<br />
Recoltarea probelor de sânge<br />
- pentru analiza farmacocinetică : 17 probe de sânge până la<br />
24.0 ore post – administrarea medicamentului<br />
- pentru analiza farmacodinamică: 11 probe de sânge până la<br />
4.0 ore post – administrarea medicamentului<br />
6.1.3 Metodolgie analitică<br />
Detecţia glimepiridei în plasma umană a fost realizată prin o<br />
metodă validată LC- MS/MS utilizând gliclazida ca standard intern.<br />
Limita minimă de cuantificare pentru glimepiridă a fost 9.940 ng/ml.<br />
6.1.4 Metodologia testării in vitro<br />
Compararea profilelor de dizolvare ale medicamentelor<br />
testate în studiul de bioechivalenţă a fost efectuată conform cerinţelor<br />
specificate în farmacopeea europeană <strong>şi</strong> în ghidurile de investigare a<br />
bioechivalenţei. Testul a fost realizat pe câte 12 comprimate din<br />
medicamentul test, respectiv de referinţă în medii de dizolvare<br />
diferite (pH = 1.2, 4.5, 6.8), precum <strong>şi</strong> în mediul precizat în<br />
farmacopee (pH = 7).<br />
6.2. Rezultate <strong>şi</strong> discuţii<br />
6.2.1. Studiul clinic<br />
În studiul clinic au fost inclu<strong>şi</strong> 24 subiecţi cu următoarele<br />
caracteristici demografice:<br />
- vârstă medie 23.71 ± 3.96 ani (19 – 32 ani),<br />
- înălţime medie 1.75 ± 0.1 m (1.61 - 1.93 m),<br />
- greutate medie 70.31 ± 12.33 kg (51 – 93 kg)<br />
- indice de masă corporală 22.56 ± 2.07 (19.00 – 25.0).
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Toti subiecţii au finalizat studiul <strong>şi</strong> au fost inclu<strong>şi</strong> în analiza<br />
statistică.<br />
6.2.2. Rezultate analitice<br />
Principalii parametri analitici rezultaţi pentru glimepiridă sunt<br />
notaţi în Tabelul VI.1.<br />
Tabel VI.1. Acurateţea, precizia <strong>şi</strong> linearitatea domuniului de calibrare pentru<br />
glimepiridă<br />
Linearitate: Domeniul de linearitate al curbei de<br />
calibrare între 9.940 - 994.000 ng/ml<br />
Limita minimă de cuantificare 9.940 ng/ml<br />
Limita minimă de detecţie 0.621 ng/ml<br />
6.2.3. Rezultate farmacocinetice<br />
6.2.3.1 Determinarea valorilor concentraţiilor plasmatice<br />
individuale<br />
Profilul concentraţiei plasmatice medii a glimepiridei la<br />
grupul studiat versus timp este reprezentată grafic în Figura 6.1.<br />
Fig. 6.1. Concentraţia medie a glimepiridei 4 mg (valori nelogaritmate)<br />
după administrare în doză unică 4 mg la 24 subiecţi sănăto<strong>şi</strong><br />
Pe baza analizei valorilor individuale ale concentraţiei<br />
plasmatice ale glimepiridei pentru ambele medicamente testate, s-a<br />
constatat că nivelurile plasmatice medii ale glimepiridei sunt<br />
comparabile, fără a fi identificate diferenţe semnificative statistic<br />
între tratamentele administrate.<br />
21
22<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
6.2.3.2 Analiză farmacocinetică necompartimentală<br />
În urma integrării computerizate a valorilor individuale ale<br />
concentraţiei plasmatice versus timp <strong>şi</strong> analiza necompartimentală<br />
prin<br />
sofware farmacocinetic KINETICA 5.0, au fost deteminaţi parametrii<br />
farmacocinetici Cmax (ng/mL), Tmax (ore), timpul de înjumătăţire<br />
plasmatică thalf (ore), aria de sub curbă (ASC pentru intervalul 0 – 24<br />
ore, respectiv aria extrapolată la infinit).<br />
Valorile parametrilor farmacocinetici (medie ± deviaţie<br />
standard, coeficient de variaţie) ale medicamentelor testate sunt<br />
înregistrate în Tabelul VI.2.<br />
Pe baza analizei necompartimentale, s-a constatat faptul că<br />
valorile concentraţiei plasmatice maxime ale medicamentului generic<br />
(T) a fost de 332.93 ± 94.53 ng/ml, această valoare fiind atinsă la 2.8<br />
± 0.93 ore după administrarea medicamentului.<br />
Pentru medicamentul de referinţă, concentraţia plasmatică<br />
maximă în valoare de 314.91 ± 108.76 ng/ml a fost atinsă la 2.6 ±<br />
0.83 ore post – administrare.<br />
Tabel VI.2. Parametrii farmacocinetici ai glimepiridei - analiză<br />
necompartimentală<br />
Parametru<br />
farmacocinetic<br />
T R<br />
Medie ± Dev std. CV% Medie ± Dev. std. CV%<br />
Cmax (ng/ml) 334.83 ± 93.31 27.87 319.29 ± 105.58 33.06<br />
ASClast (ng*h<br />
/ml)<br />
ASCtotal<br />
(ng*h/ml)<br />
1449.69 ±<br />
410.68<br />
1516.51 ±<br />
431.22<br />
28.33 1511.88 ± 665.77 44.03<br />
28.43 1583.50 ± 683.27 43.15<br />
Tmax (ore) 2.94 ± 1.07 36.34 2.64 ± 0.83 31.55<br />
t1/2 (ore) 3.38 ± 1.84 54.46 4.00 ± 2.22 55.41<br />
Mărimea absorbţiei glimepiridei, exprimată prin ASC, a fost cu<br />
4.23% mai redusă pentru medicamentul generic comparativ cu<br />
medicamentul de referinţă.
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
În urma determinării parametrilor farmacocinetici, s-a<br />
constatat că <strong>biodisponibilitate</strong>a relativă a medicamentului generic<br />
faţă de medicamentul de referinţă este 95.9%.<br />
6.2.3. Evaluarea farmacodinamică a glimepiridei<br />
Profilul hipoglicemic al medicamentelor testate este<br />
reprezentat grafic în Figura 6.2.<br />
Pe baza datelor de analiză necompartimentală, efectul maxim<br />
(34.45% pentru medicamentul generic, respectiv 41.62% pentru<br />
medicamentul de referinţă) a fost atins la intervale de timp similare<br />
pentru medicamentele testate, înregistrând variabilitate<br />
interindividuală mai mare la medicamentul test comparativ cu cel de<br />
referinţă.<br />
Fig. 6.2. Efectul glimepiridei asupra glicemiei á jeun după administrarea<br />
medicamentului generic, respectiv medicamentului original<br />
Analiza statistică de varianţă ANOVA prin metoda<br />
măsuratorilor repetate a evidenţiat diferenţe semnificative între<br />
efectele induse de medicamentele testate, atât pentru efectul maxim<br />
(p = 0.02), cât <strong>şi</strong> pentru aria de sub curbă a efectului versus timp (p =<br />
0.040) (Tabel VI.4)<br />
23
24<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Tabel VI.4. Analiza statistică de varianţă ANOVA pentru evaluarea efectului<br />
Diferenţă Eroare Interval de încredere<br />
(I) (J) medie standard p<br />
95%<br />
T_VS_R T_VS_R (I-J)<br />
Limita Limita<br />
inferioară superioară<br />
T R -3.935 1.800 0.039 -7.659 -0.211<br />
R T 3.935 1.800 0.039 0.211 7.659<br />
6.2.4. Corelaţii in vitro – in vivo. Testul de dizolvare in vitro<br />
Pentru evaluarea similarităţii medicamentelor testate, studiul<br />
in vivo a fost completat de testul de dizolvare in vitro, care a oferit<br />
informaţii suplimentare referitoare la profilul de dizolvare al<br />
medicamentelor care conţin glimepiridă 4 mg, în medii cu pH diferit.<br />
Conform Farmacopeei Europene, au fost evaluate comparativ<br />
profilele de dizolvare ale medicamentelor testate la pH = 7.<br />
Reprezentarea grafică a profilelor comparative de eliberare a<br />
glimepiridei din medicamentele testate este prezentată în Figura 6.3.<br />
Fig. 6.3. Profil de dizolvare al medicamentului generic comparativ cu<br />
medicamentul de referinţă la pH 7<br />
După cum se poate observa în datele anterioare, ambele<br />
medicamente au prezentat dizolvare peste 80% în orice moment al
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
determinării. Deoarece cantitatea medie de medicament dizolvată în 15<br />
minute a fost mai mică decât 85%, a fost calculat factorul de similaritate<br />
f2. Valoarea obţinută pentru factorul f2 (82.81%) a fost mai mare de 50%<br />
demostrând faptul că cele două medicamente testate au avut profile de<br />
dizolvare similare.<br />
6.3. Concluzii<br />
Studiul a avut drept scop testarea in vivo a unui nou<br />
medicament generic având ca substanţă activă glimepiridă în<br />
concentraţie 4 mg. Pentru desfăşurarea studiului clinic a fost ales ca<br />
medicament de referinţă Amaryl ® 4mg. Studiul clinic de<br />
bioechivalenţă a fost realizat pe un grup de 24 subiecţi sănăto<strong>şi</strong>.<br />
Testarea a avut la bază determinarea <strong>şi</strong> analiza statistică a<br />
parametrilor farmacocinetici pentru stabilirea condiţiilor de<br />
bioechivalenţă, respectiv Cmax <strong>şi</strong> ASC. Condiţia de bioechivalenţă<br />
este îndeplinită pentru un raport al mediilor geometrice ale valorilor<br />
logaritmate ale acestor parametri cuprins în intervalul de încredere<br />
90% de 80 – 120%.<br />
Analiza farmacocinetică in vivo a fost corelată cu date<br />
experimentale in vitro <strong>privind</strong> profilul de dizolvare al<br />
medicamentului generic comparativ cu medicamentul de referinţă.<br />
Suplimentar acestor criterii a fost evaluat comparativ profilul<br />
farmacodinamic al medicamentelor testate. Deoarece au fost testate<br />
medicamente hipogliceminate, au fost urmărite valorile glicemiei în<br />
condiţii a jeun, până la 4 ore post administrare, moment în care a fost<br />
permis primul consum de alimente. Rezultatele obţinute au fost<br />
analizate în corelaţie cu profilul farmacocinetic al medicamentelor<br />
investigate.<br />
Rezultatele obţinute au condus la următoarele concluzii:<br />
Evaluarea in vitro a demonstrat că ambele medicamente<br />
testate au prezentat cea mai mare capacitate de dizolvare la pH =7,<br />
fiind mult sub 85% în celelalte medii testate (pH =1.2, 4.5, respectiv<br />
6.8).<br />
Evaluarea factorului f2 a evidenţiat similaritate în dizolvare in<br />
vitro a medicamentului generic în comparaţie cu cel de referinţă.<br />
25
26<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Determinarea parametrilor farmacocinetici după<br />
administrarea medicamentelor în doză unică a demonstrat<br />
bioechivalenţa medicamentelor testate:<br />
Analiza de varianţă ANOVA aplicată parametrilor<br />
farmacocinetici de investigare a bioechivalenţei a condus la<br />
următoarele concluzii:<br />
- nu există diferenţe semnificative statistic între medicamentele<br />
testate pentru Cmax, ASC (p > 0.005 pentru sursa „tratament‖)<br />
- variabilitate interindividuală mare (p semnificativ statistic<br />
pentru sursa de variaţie ―subiect‖),<br />
Testul neparametric Kruskal Wallis nu a înregistrat diferenţe<br />
semnificative în evaluarea Tmax <strong>şi</strong> a timpului de eliminare a<br />
medicamentelor testate.<br />
Evaluarea parametrilor farmacodinamici a demonstrat<br />
diferenţe semnificative statistic între cele două tratamente la grupul<br />
de studiu analizat, medicamentul de referinţă determinând în orice<br />
moment al determinării efect hipoglicemiant mai accentuat <strong>şi</strong> cu<br />
variabilitate mai redusă decât medicamentul generic. Analiza<br />
statistică ANOVA a parametrilor farmacodinamici calculaţi prin<br />
metodă necompartimentală a evidenţiat diferenţe semnificative atât<br />
pentru efectul maxim (p = 0.02), cât <strong>şi</strong> pentru aria de sub curbă a<br />
efectului versus timp (p = 0.040), între medicamentele testate.<br />
În concluzie, studiul clinic a evidenţiat că medicamentele<br />
testate conţinând glimepiridă sunt bioechivalente pe baza dizolvării<br />
in vitro <strong>şi</strong> a farmacocineticii in vivo; efectul hipoglicemiant indus de<br />
medicamentul de referinţă este semnificativ statistic mai intens<br />
comparativ cu medicamentul generic, cu posibil impact asupra<br />
eficienţei terapeutice în tratamentul pe termen lung la pacienţii<br />
diabetici.
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
CAPITOLUL 7. STUDIU ASUPRA RELAŢIEI DINTRE<br />
BIODISPONIBILITATEA ŞI EFECTUL UNUI<br />
MEDICAMENT GENERIC CU STRUCTURĂ<br />
SULFONILUREICĂ LA SUBIECŢI SĂNĂTOŞI –<br />
GLIBENCLAMIDĂ<br />
7.1. Particularităţi ale metodologiei studiului<br />
7.1.1. Medicament de investigaţie clinică<br />
Medicament test (T) – GLIBENCLAMIDA 3.5 mg<br />
comprimate filmate (medicament generic cu eliberare imediată care<br />
conţine 3.5 mg glibenclamidă)<br />
Medicamentul de referinţă (R): EUGLUCON N ® 3.5 mg<br />
comprimate filmate (Aventis Pharma GmBH, Germania)<br />
7.1.2. Metodolgia cercetării clinice<br />
Descrierea studiului<br />
Studiu unicentric, deschis, randomizat, dublu – încrucişat cu<br />
administrarea medicamentelor testate în doză unică, la 28 subiecţi<br />
sănăto<strong>şi</strong> în condiţii á jeun cu wash – out 7 zile între administrări.<br />
Recoltarea probelor de sânge<br />
- pentru analiza farmacocinetică : 18 probe de sânge până la<br />
48.0 ore post – administrarea medicamentului<br />
- pentru analiza farmacodinamică: 9 probe de sânge până la<br />
4.0 ore post – administrarea medicamentului<br />
7.1.3 Metodolgie analitică<br />
Detecţia glibenclamidei în plasma umană a fost realizată<br />
utilizând o metodă HPLC cu fluorescenţă în timp ce detecţia<br />
standardului intern (diclofenac) a fost realizată UV. Probele au fost<br />
obţinute printr-o metodă de extracţie lichid – lichid. Limita minimă<br />
de cuantificare pentru gliclazida a fost 9,995 ng/ml.<br />
27
28<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
7.1.4 Metodologia testării in vitro<br />
Compararea profilelor de dizolvare ale medicamentelor<br />
testate în studiul de bioechivalenţă a fost efectuată conform cerinţelor<br />
specificate în farmacopeea europeană <strong>şi</strong> în ghidurile de investigare a<br />
bioechivalenţei. A fost de asemenea evaluat factorul de similaritate f2<br />
7.2. Rezultate <strong>şi</strong> discuţii<br />
7.2.1. Studiul clinic<br />
În studiu au fost inclu<strong>şi</strong> 28 subiecţi (20 subiecţi de sex<br />
masculin <strong>şi</strong> 12 subiecţi de sex feminin) cu următoarele caracteristici<br />
demografice:<br />
- vârstă medie 22.81 ± 2.36 ani (10,35%),<br />
- înălţime medie 1.73 ± 0.07 m (4,2%),<br />
- greutate medie 66,3 ± 8,0 kg (12,07%)<br />
- indice de masă corporală 22,18 ± 1,97 (8,88%).<br />
Toţi subiecţii au finalizat studiul <strong>şi</strong> au fost inclu<strong>şi</strong> în analiza<br />
statistică.<br />
7.2.2. Rezultate analitice<br />
Principalii parametri analitici rezultaţi pentru glibenclamidă<br />
sunt notaţi în Tabelul VII.1.<br />
Tabel VII.1. Acurateţea, precizia <strong>şi</strong> linearitatea domuniului de calibrare pentru<br />
glibenclamidă<br />
Linearitate: Domeniul de linearitate al curbei de calibrare între<br />
9.995 - 499.750 ng/ml<br />
Limita minimă de<br />
cuantificare<br />
9.995 ng/ml<br />
7.2.3. Rezultate farmacocinetice<br />
7.2.3.1 Determinarea valorilor concentraţiilor plasmatice<br />
individuale<br />
Profilul concentraţiei plasmatice medie a glibenclamidei<br />
versus timp este reprezentată grafic în Figura 7.1.
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Fig. 7.1. Concentraţia medie a glibenclamidei 3,5 mg (valori<br />
nelogaritmate) după administrare în doză unică 3.5 mg la 28 subiecţi sănăto<strong>şi</strong><br />
Evaluând valorile individuale ale concentraţiei plasmatice ale<br />
glibenclamidei pentru medicamente testate, s-a constatat că nivelurile<br />
plasmatice medii ale substanţei active sunt comparabile, fără a fi<br />
identificate diferenţe semnificative statistic între tratamente.<br />
7.2.3.2 Analiză farmacocinetică necompartimentală<br />
În urma integrării computerizate a valorilor individuale ale<br />
concentraţiei plasmatice versus timp, au fost deteminaţi parametrii<br />
farmacocinetici Cmax (ng/mL), Tmax (ore), timpul de înjumătăţire<br />
plasmatică thalf (ore), aria de sub curbă (ASC pentru intervalul 0 – 48<br />
ore, respectiv aria extrapolată la infinit). Valorile parametrilor<br />
farmacocinetici (medie ± deviaţie standard, coeficient de variaţie) ale<br />
medicamentelor testate sunt înregistrate în Tabelul VII.2.<br />
Analiza farmacocinetică a stabilit faptul că nivelul<br />
concentraţiei plasmatice maxime a medicamentului generic (T) a fost<br />
de 206.55 ± 57.93 ng/ml, cu 3% mai mică decât în cazul<br />
medicamentului de referinţă.<br />
Timpul de atingere a concentraţiei plasmatice maxime a fost<br />
relativ similar pentru medicamentele testate, fără a fi identificate<br />
diferenţe semnificative prin tesul Kruskal Wallis.<br />
29
30<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Tabel VII.2. Valorile medii ale parametrilor farmacocinetici ai glibenclamidei-<br />
analiză necompartimentală<br />
Parametru<br />
farmacocinetic<br />
T R<br />
Medie ± Dev std. CV% Medie ± Dev. std. CV%<br />
Cmax (ng/ml) 206.55 ± 57.93 28.05 213.44 ± 62.12 29.10<br />
ASClast<br />
(ng*h /ml)<br />
895.80 ± 320.40 35.76 931.35 ± 287.03 30.82<br />
ASCtotal<br />
(ng*h/ml)<br />
935.78 ± 332.19 35.50 970.13 ± 299.13 30.83<br />
AUC extra (%) 4.35 ± 1.79 41.22 3.98 ± 1.53 38.35<br />
Tmax (ore) 2.37 ± 0.66 27.75 2.50 ± 0.79 31.41<br />
3.91 ± 1.82 46.56 3.76 ± 1.75 46.56<br />
t1/2 (ore)<br />
În urma determinării parametrilor farmacocinetici, s-a<br />
constatat că <strong>biodisponibilitate</strong>a relativă a medicamentului generic<br />
faţă de medicamentul de referinţă este 96.0%.<br />
7.2.4. Evaluarea farmacodinamică a glibenclamidei<br />
Profilul hipoglicemic al medicamentelor testate este<br />
reprezentat grafic în Figura 7.2.<br />
Fig. 7.2. Efectul glibenclamidei asupra glicemiei á jeun după administrarea<br />
medicamentului generic, respectiv medicamentului original
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Analiza statistică de varianţă ANOVA nu a evidenţiat<br />
diferenţe semnificative între efectele induse de medicamentele<br />
testate, atât pentru efectul maxim (p = 0.118), cât <strong>şi</strong> pentru aria de<br />
sub curbă a efectului versus timp (p = 0.54818) (Tabel VII.5)<br />
Tabel VII.5. Analiza statistică de varianţă ANOVA pentru evaluarea efectului<br />
(I) (J) Diferenţă Eroare p Interval de încredere<br />
T_VS_R T_VS_R medie standard<br />
95%<br />
(I-J)<br />
Limita Limita<br />
inferioară superioară<br />
T R -2.522 1.564 0.118 -5.731 0.686<br />
R T 2.522 1.564 0.118 -0.686 5.731<br />
7.2.5. Corelaţii in vitro – in vivo. Testul de dizolvare in<br />
vitro<br />
Pentru evaluarea similarităţii medicamentelor testate, studiul<br />
in vivo a fost completat de testul de dizolvare in vitro, care a oferit<br />
informaţii suplimentare referitoare la profilul de dizolvare al<br />
medicamentelor care conţin glibenlcamidă 3.5 mg.<br />
Reprezentarea grafică a profilelor comparative de dizolvare a<br />
glibenclamidei din medicamentele testate este prezentată în Figura<br />
7.3.<br />
Fig. 7.3. Profil de dizolvare al medicamentului generic comparativ cu<br />
medicamentul de referinţă la pH 7.4<br />
31
32<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Rezultatele au demonstrat următoarele:<br />
- cantitatea de glibenclamid dizolvată este mai mare de 75%<br />
în 45 de minute, atât pentru produsul test, cât <strong>şi</strong> pentru cel referinţă;<br />
- dizolvarea medicamentului testat este asemănătoare cu cea a<br />
medicamentului de referinţă<br />
7.3. Concluzii<br />
Studiul a avut drept scop testarea in vivo a unui nou<br />
medicament generic având ca substanţă activă glibenclamidă în<br />
concentraţie 3.5 mg.<br />
Pentru desfăşurarea studiului clinic a fost ales ca medicament de<br />
referinţă Euglucon N ® 3.5 mg.<br />
Studiul clinic de bioechivalenţă a fost realizat pe un grup de<br />
28 subiecţi sănăto<strong>şi</strong>.<br />
Testarea a avut la bază determinarea <strong>şi</strong> analiza statistică a<br />
parametrilor farmacocinetici pentru stabilirea condiţiilor de<br />
bioechivalenţă, respectiv Cmax <strong>şi</strong> ASC. Condiţia de bioechivalenţă<br />
este îndeplinită pentru un raport al mediilor geometrice ale valorilor<br />
logaritmate ale acestor parametri cuprins în limitele 80 – 120% ale<br />
intervalul de încredere 90%.<br />
Analiza farmacocinetică in vivo a fost corelată cu date<br />
experimentale in vitro <strong>privind</strong> profilul de dizolvare al<br />
medicamentului generic comparativ cu medicamentul de referinţă.<br />
Suplimentar acestor criterii a fost evaluat comparativ profilul<br />
farmacodinamic al medicamentelor testate. Deoarece au fost testate<br />
medicamente hipogliceminate, au fost urmărite valorile glicemiei în<br />
condiţii a jeun, până la 4 ore post administrare, moment în care a fost<br />
permis primul consum de alimente. Rezltatele obţinute au fost<br />
analizate în corelaţie cu profilul farmacocinetic al medicamentelor<br />
investigate.<br />
Rezultatele obţinute au condus la următoarele concluzii:<br />
- evaluarea in vitro utilizând mediu de dizolvare cu pH =7 a<br />
profilelor de dizolvare a medicamentelor testate a demonstrat că<br />
ambele medicamente au fost caracterizate prin capacitate de<br />
dizolvare foarte bună (peste 85%) la 15, 30, respectiv 45 minute.
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Valoarea calculată a factorului f2 de 71.79% a evidenţiat similaritate<br />
în dizolvare a medicamentului generic în comparaţie cu cel de<br />
referinţă.<br />
Determinarea parametrilor farmacocinetici după<br />
administrarea medicamentelor în doză unică a demonstrat<br />
bioechivalenţa medicamentelor testate.<br />
Evaluarea parametrilor farmacodinamici a demonstrat<br />
scăderi semnificative ale glicemiei în condiţii a jeun, până la 4.0 ore<br />
post – administrare, efectul înregistrat fiind comparabil pentru cele<br />
două medicamente testate. Efectul maxim hipoglicemiant, fără<br />
diferenţe semnificative statistic între cele douămedicamente, a fost<br />
atins la intervale de timp relativ similare.<br />
În concluzie, studiul clinic a evidenţiat că medicamentele<br />
testate conţinând glibenclamidă sunt bioechivalente pe baza<br />
profilelor de dizolvare in vitro <strong>şi</strong> a farmacocineticii in vivo; de<br />
asemenea, nu au fost înregistrate diferenţe semnificative între efectul<br />
hipoglicemiant indus de medicamentul de referinţă, respectiv<br />
medicamentul generic. Aceste rezultate pot conduce la ipoteza că<br />
tratamentul cu medicamentul generic conţinând glibenclamidă va<br />
asigura aceea<strong>şi</strong> eficienţă terapeutică precum medicamentul original<br />
corespunzător.<br />
CAPITOLUL 8. STUDIU DE EVALUARE A RELAŢIEI<br />
ÎNTRE BIODSPONIBILITATEA ŞI EFECTUL<br />
HIPOGLICEMIANT AL UNUI MEDICAMENT GENERIC CU<br />
ELIBERARE PRELUNGITĂ<br />
LA SUBIECŢI SĂNĂTOŞI – GLICLAZIDĂ<br />
8.1. Particularităţi ale metodologiei studiului<br />
8.1.1. Medicament de investigaţie clinică<br />
Medicament test (T) –GLICLAZIDA EP 30 mg (produs<br />
medicamentos generic cu eliberare prelungită care conţine 30 mg<br />
gliclazidă)<br />
33
34<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Medicamentul de referinţă (R): DIAPREL ® MR 30 mg<br />
comprimate cu eliberare prelungită.<br />
8.1.2. Metodolgia cercetării clinice<br />
Descrierea studiilor<br />
Studiul unidoză:<br />
Studiu unicentric, deschis, randomizat, dublu – încrucişat cu<br />
administrarea medicamentelor testate în doză unică, la 12 subiecţi<br />
sănăto<strong>şi</strong> în condiţii á jeun cu wash – out 14 zile între administrări.<br />
Studiul multidoză:<br />
Studiu unicentric, deschis, randomizat, dublu – încrucişat cu<br />
administrarea medicamentelor testate în doză multiplă, la 12 subiecţi<br />
sănăto<strong>şi</strong> în condiţii á jeun cu wash – out 14 zile între etapele<br />
studiului.<br />
Administrarea medicamentului de investigaţie clinică<br />
Studiul unidoză:<br />
Administrarea unei singure doze de gliclazidă 30 mg<br />
(comprimate cu eliberare prelungită) în condiţii á jeun (după 10 ore<br />
de repaus alimentar).<br />
Studiul multidoză:<br />
Administrarea a câte o doză de gliclazidă 30 mg (comprimate<br />
cu eliberare prelungită) pe zi, timp de 4 zile după 10 ore de repaus<br />
alimentar. Ultima doză de medicament a fost administrată în condiţii<br />
á jeun (după 10 ore de repaus alimentar).<br />
Recoltarea probelor de sânge<br />
- pentru analiza farmacocinetică :<br />
Studiul unidoză: 16 probe de sânge până la 36.0 ore post –<br />
administrarea medicamentului<br />
Studiul multidoză: 17 probe de sânge până la 48.0 ore după<br />
administrarea ultimei doze de medicament<br />
Studiul unidoză, respectiv multidoză: 5 probe de sânge până<br />
la 4.0 ore post – administrarea medicamentului
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
8.1.3 Metodolgie analitică<br />
Detecţia gliclazidei în plasma umană a fost realizată utilizând<br />
o metodă HPLC cu detecţie UV, utilizând glipizid ca standard intern.<br />
Limita minimă de cuantificare pentru gliclazida a fost 51.0 ng.ml.<br />
2. Rezultate <strong>şi</strong> discuţii<br />
8.2.1. Studiul clinic<br />
În studiul unidoză au fost inclu<strong>şi</strong> 12 subiecţi (10 subiecţi de<br />
sex masculin <strong>şi</strong> 2 subiecţi de sex feminin) cu următoarele<br />
caracteristici demografice:<br />
- vârstă medie 22.83 ± 4.43 ani (19.39%),<br />
- înălţime medie 1.75 ± 0.06 m (3.56%),<br />
- greutate medie 65.8 ± 7,99 kg (12,15%)<br />
- indice de masă corporală 21.33 ± 1,8 (8,46%).<br />
Toţi subiecţii au finalizat studiul.<br />
În studiul multidoză au fost inclu<strong>şi</strong> aceia<strong>şi</strong> 12 subiecţi din<br />
studiul unidoză. Toţi subiecţii au finalizat studiul.<br />
8.2.2. Rezultate analitice<br />
Principalii parametri analitici rezultaţi pentru gliclazidă sunt<br />
notaţi în Tabelul VIII.1.<br />
Tabel VIII.1. Acurateţea, precizia <strong>şi</strong> linearitatea domuniului de calibrare pentru<br />
gliclazidă<br />
Linearitate: Domeniul de linearitate al curbei de calibrare între 51 - 3060 ng/ml<br />
Acurateţe: Standard 95.2% - 105.1%<br />
Probe de control 100.9% - 103.4%<br />
Precizie: Standard 2.68% - 7.2%<br />
Probe de control 4.5% - 6.8%<br />
35
36<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
8.2.3. Rezultate farmacocinetice<br />
8.2.3.1 Determinarea valorilor concentraţiilor plasmatice<br />
individuale<br />
8.2.3.1.1 Determinarea valorilor concentraţiilor<br />
plasmatice individuale după administrare în doză unică<br />
Reprezentarea grafică a concentraţiei medii versus timp este<br />
prezentată în Figura 8.1.<br />
Valorile individuale ale concentraţiilor plasmatice ale<br />
medicamentelor testate sunt prezentate sunt reprezentate grafic în<br />
figurile 8.2 (pentru medicamentul generic), respectiv 8.3 (pentru<br />
medicamentul de referinţă).<br />
Analiza valorilor individuale ale concentraţiei plasmatice ale<br />
gliclazidei pentru medicamente testate, a condus la concluzia că<br />
nivelurile plasmatice medii ale substanţei active sunt comparabile,<br />
fără a fi identificate diferenţe semnificative statistic între tratamente.<br />
8.2.3.1.2 Determinarea valorilor concentraţiilor<br />
plasmatice individuale după administrare în doză multiplă<br />
<strong>Gr</strong>aficul concentraţiei medii versus timp este prezentat în<br />
Figura 8.2.<br />
Valorile individuale ale concentraţiei plasmatice ale<br />
gliclazidei obţinute în cazul administrării medicamente lor testate în<br />
doză multiplă au demonstrat că nu există diferenţe semnificative<br />
statistic între tratamente <strong>privind</strong> profilul plasmatic al substanţei<br />
active.
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Fig. 8.1. Concentraţia medie a gliclazidei (valori nelogaritmate) după<br />
administrarea în doză unică 30 mg la 12 subiecţi sănăto<strong>şi</strong><br />
Fig. 8.2. Concentraţia medie a gliclazidei după administrare în doză<br />
multiplă la 12 subiecţi sănăto<strong>şi</strong><br />
8.2.3.2 Analiză farmacocinetică necompartimentală<br />
8.2.3.2.1 Determinarea parametrilor farmacocinetici ai<br />
gliclazidei după administrare în doză unică<br />
Parametrii farmacocinetici Cmax (ng/mL), Tmax (ore), timpul<br />
de înjumătăţire plasmatică thalf (ore), aria de sub curbă (ASC pentru<br />
intervalul 0 – 36 ore, respectiv aria extrapolată la infinit) au fost<br />
calculaţi prin analiză farmacocinetică necompartimentală pe baza<br />
valorilor concentraţiilor individuale.<br />
37
38<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Valorile medii <strong>şi</strong> interpretarea statistică (medie, deviaţie<br />
standard, coeficient de variaţie) sunt notate in Tabelul VIII.2.<br />
Tabel VIII.2. Valorile medii ale parametrilor farmacocinetici ai gliclazidei<br />
obţinuţi prin analiză necompartimentală<br />
Parametru<br />
farmacocinetic<br />
T R<br />
Medie ± Dev std. CV% Medie ± Dev. std. CV%<br />
Cmax (ng/ml) 952.92 ± 299.47 31.42 1031.44 ± 245.27 23.78<br />
ASClast(ng*h /ml) 21995.35± 9652.87 43.89 20302.54± 6965.23 34.31<br />
ASCtotal (ng*h/ml) 25195.77± 11546.21 45.83 23199.44± 8445.94 36.41<br />
Tmax (ore) 9.83 ± 5.01 50.91 8.46 ± 3.04 35.95<br />
t1/2 (ore) 14.05 ± 2.07 14.76 14.13 ± 2.43 17.17<br />
Analiza farmacocinetică a stabilit faptul că nivelul<br />
concentraţiei plasmatice maxime a medicamentului generic (T) a fost<br />
cu aproximativ 8% mai redusă decât în cazul medicamentului de<br />
referinţă (952.92 ± 299.47 ng/ml versus 1031.44 ± 245.27). Acela<strong>şi</strong><br />
procent de 8% a exprimat diferenţa de mărime a absorbţiei<br />
medicamentelor testate, valoarea ariei de sub curbă fiind mai mare<br />
pentru medicamentul de referinţă.<br />
În urma determinării parametrilor farmacocinetici, s-a<br />
constatat că <strong>biodisponibilitate</strong>a relativă a medicamentului generic<br />
faţă de medicamentul de referinţă este 108%.<br />
8.2.3.2.2 Determinarea parametrilor farmacocinetici ai<br />
gliclazidei după administrare în doză multiplă<br />
Pe baza valorilor concentraţiilor individuale obţinute după<br />
administrare în doză multiplă a medicamentelor testate au fost<br />
determinaţi: concentraţia plasmatică maximă (Cmax), minimă (Cmin),<br />
respectiv medie (Cav), precum <strong>şi</strong> aria de sub curbă (ASCss) <strong>şi</strong> gradul<br />
de fluctuaţie (ptf%) (Anexa 3)<br />
Valorile medii <strong>şi</strong> interpretarea statistică (medie, deviaţie<br />
standard, coeficient de variaţie) sunt notate in Tabelul VIII.3.
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Tabel VIII.3. Valorile medii ale parametrilor farmacocinetici ai gliclazidei<br />
obţinuţi prin analiză necompartimentală după administrare în doză multiplă<br />
Parametru<br />
farmacocinetic<br />
T R<br />
Medie ± Dev std. CV% Medie ± Dev. std. CV%<br />
Cmax (ng/ml) 1572.66 ± 585.5 37.23 1724.96± 749.37 43.44<br />
Cmin (ng/ml) 162.12 ± 81.32 50.16 158.64 ± 90.20 56.85<br />
Cav (ng/ml) 654.76 ± 253.57 38.73 660.8 ± 275.55 41.70<br />
ASCss (ng*h/ml) 31428.53 ± 12171.41 38.73 31301.44± 13699.2 43.77<br />
ptf (%) 220.41 ± 48.23 21.89 242.14 ± 47.27 19.52<br />
După cum reiese din tabelul de mai sus, medicamentele<br />
testate au prezentat niveluri relativ similare pentru concentraţia<br />
plasmatică medie <strong>şi</strong> aria de sub curbă. După administrare în doză<br />
multiplă,<br />
medicamentul de referinţă a înregistrat niveluri mai mari pentru<br />
concentraţia plasmatică minimă (2%), respectiv maximă (8%).<br />
8.2.4. Evaluarea farmacodinamică a gliclazidei<br />
8.2.4.1. Evaluarea farmacodinamică a gliclazidei după<br />
administrare în doză unică<br />
Diferenţele între efectele medicamentelor testate la fiecare<br />
moment al determinării glicemiei este reprezentat grafic în Figura<br />
8.3.<br />
Determinarea glicemiei în condiţii á jeun înainte de<br />
administrarea medicamentelor a evidenţiat faptul că nu au existat<br />
diferenţe semnificative între subiecţi <strong>privind</strong> nivelurile bazale ale<br />
glicemiei.<br />
După administrarea medicamentelor testate au fost<br />
înregistrate scăderi ale nivelului glicemic până la ultima determinare<br />
la 4 ore post – administrare, când a fost permis primul consum de<br />
alimente. Efectul hipoglicemiant s-a accentuat la 2.0 ore post –<br />
administrare, odată cu identificarea unor niveluri cuantificabile de<br />
gliclazidă în plasmă.<br />
39
40<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
18.00<br />
16.00<br />
14.00<br />
12.00<br />
10.00<br />
Efect (%)<br />
8.00<br />
6.00<br />
4.00<br />
2.00<br />
0.00<br />
1 2 3 4<br />
Timp (ore)<br />
Fig. 8.3 Valoarea medie a efectului indus de gliclazidă în timp după<br />
administrare în doză unică<br />
Medicamentul de referinţă a exercitat efect hipoglicemiant mai<br />
pronunţat (Figura 8.3), dar analiza statistică a valorilor obţinute prin<br />
măsurători repetate nu a identificat diferenţe semnificative statistic<br />
între medicamentele testate (p>0.05).<br />
A fost raportată o variabilitate interindividuală semnificativă<br />
(p
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
niveluri cuantificabile de gliclazidă în plasmă. Deoarece măsurătorile au<br />
fost realizate doar până la 4 ore post – administrare, nu a putut fi<br />
identificat timpul la care a fost atins efectul maxim al medicamentelor<br />
testate <strong>şi</strong> mărimea acestui efect.<br />
25.00<br />
20.00<br />
15.00<br />
Efect (%)<br />
10.00<br />
5.00<br />
0.00<br />
1 2 3 4<br />
Timp (ore)<br />
Fig. 8.4. Valoarea medie a efectului indus de gliclazidă în timp după<br />
administrare în doză multiplă<br />
Spre deosebire de efectul rezultat după singură doză, pe<br />
măsura acumulării gliclazidei prin administrări repetate au fost<br />
înregistrate diferenţe semnificative între tratamente, efectul indus de<br />
medicamentul de referinţă fiind semnificativ statistic (p = 0.000) mai<br />
intens decât în cazul medicamenului generic.<br />
8.2.5. Corelaţii in vitro – in vivo. Testul de dizolvare in vitro<br />
Conform Farmacopeei Europene, au fost evaluate comparativ<br />
profilele de dizolvare ale medicamentelor testate în mediu tampon<br />
fosfat la pH = 7.4. Detecţia gliclazidei a fost realizată prin metodă<br />
spectrofotometrică la lungimi de undă de 226 nm, respectiv 290 nm,<br />
determinând cantitatea de gliclazidă dizolvată la 60, 120, 240, 480 <strong>şi</strong><br />
720 minute.<br />
Reprezentarea grafică a profilelor comparative de dizolvare a<br />
gliclazidei din medicamentele testate este prezentată în Figura 8.5.<br />
R<br />
T<br />
41
42<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
gliclazida dizolvata (%)<br />
100<br />
90<br />
80<br />
70<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
60 120 240 480 720<br />
Timp (minute)<br />
Gliclazida MR<br />
Diamicron MR<br />
Fig. 8.5. Profil de dizolvare al medicamentului generic comparativ cu<br />
medicamentul de referinţă la pH 7.4<br />
Rezultatele obţinute din testul de dizolvare in vitro <strong>şi</strong> studiul<br />
de bioechivalenţă au fost utilizate pentru a stabili co<strong>relaţia</strong> in vitro –<br />
in vivo pentru gliclazidă, atât pentru medicamentul generic, precum<br />
<strong>şi</strong> pentru medicamentul de referinţă. Pentru a dezvolta această<br />
corelaţie, au fost analizate comparativ cantitatea de gliclazidă<br />
absorbită (exprimată procentual), respectiv cantitatea de medicament<br />
dizolvată (exprimată procentual). Procentul de gliclazidă absorbită în<br />
fiecare moment al analizei a fost calculat pe baza ecuaţiei Wagner –<br />
Nelson:<br />
%Absorbit<br />
C(t)<br />
k<br />
e<br />
ASC<br />
last<br />
ASCtotal<br />
* 100<br />
A fost calculat coeficientul de regresie (r 2 ), co<strong>relaţia</strong> fiind<br />
considerată optimă pentru o valoare a coeficientului cât mai<br />
apropiată de 1.<br />
Reprezentarea grafică a relaţiei între profilul de dizolvare in<br />
vitro, respectiv profilul farmacocinetic in vivo al medicamentului<br />
generic cu eliberare prelungită care conţine gliclazidă este prezentată<br />
în Figura 8.6, iar pentru medicamentul de referinţă în Figura 8.7.<br />
.
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Fig. 8.6. Relaţia in vitro – in vivo pentru medicamentul generic<br />
Pentru medicamentul generic, <strong>relaţia</strong> in vitro – in vivo a fost<br />
exprimată prin următoarea ecuaţie de regresie: Y = 1.0376 -<br />
0.3862X.<br />
Valoarea coeficientului de corelaţie a fost de 0.912, sugerând<br />
faptul că au fost utilizate condiţii in vitro care să ofere estimări<br />
asupra performanţei in vivo a gliclazidei, în cazul medicamentului cu<br />
eliberare prelungită.<br />
În schimb, pentru medicamentul original, co<strong>relaţia</strong> a fost<br />
exprimată prin ecuaţia de regresie Y = 89.64 + 8.99X, iar valoarea<br />
coeficientului de corelaţie a fost de 0.762.<br />
Fig. 8.7. Relaţia in vitro – in vivo pentru medicamentul de referinţă<br />
43
44<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Diferenţa între valoarea acestui coeficient între medicamentele<br />
testate a sugerat faptul că, de<strong>şi</strong> medicamentul original <strong>şi</strong> cel generic<br />
au prezentat profile de dizolvare similare, aceste condiţii de dizolvare<br />
nu au fost relevante pentru ambele medicamente pentru a estima<br />
comportamentul in vivo.<br />
CONCLUZII FINALE<br />
În prezent, din considerente farmacoeconomice, piaţa<br />
medicamentelor generice este în continuă dezvoltare. Costurile mai<br />
scăzute ale dezvoltării <strong>şi</strong> cercetării medicamentelor generice<br />
comparativ cu cele ale medicamentele originale, oferă posibilitatea<br />
obţinerii unor medicamente mai accesibile pacienţilor.<br />
Chiar în aceste condiţii, medicamentul generic este un subiect<br />
deschis <strong>şi</strong> uneori controversat. Ghidurile de specialitate au stabilit<br />
criterii mai amănunţite, care să permită interschimbarea<br />
medicamentului original cu cel de referinţă. Bioechivalenţa medie,<br />
modalitatea standard de testare a medicamentului generic, poate fi<br />
înlocuită cu metode de evaluare a bioechivalenţei individuale sau<br />
populaţionale. În plus, metodologia analitică sau testele de cercetare<br />
in vitro ale medicamentelor generice devin din ce în ce mai sensibile,<br />
fiind actualizate în permanenţă pentru a obţine rezultate cât mai<br />
corecte <strong>privind</strong> medicamentul testat.<br />
Evaluarea farmacodinamică a medicamentului generic este<br />
aplicată în momentul de faţă doar în situaţii stricte, respectiv pentru<br />
medicamente care nu ating concentraţii plasmatice măsurabile (de<br />
exemplu pentru medicamente cu administrare inhalatorie sau topică).<br />
De<strong>şi</strong> nu este reglementată, analiza farmacodinamică poate<br />
aduce informaţii suplimentare referitoare la medicamentul generic.<br />
În acest context, scopul studiilor efectuate ăn această lucrare a<br />
fost de a evalua diferite medicamente generice antidiabetice cu<br />
structură sulfonilureică: glimepiridă, glibenclamidă <strong>şi</strong> gliclazidă.<br />
Deoarece aceste medicamente sunt de generaţie nouă, ele sunt<br />
preferate în tratamentul diabetului zaharat de tip II. Pe de altă parte,<br />
compu<strong>şi</strong>i sulfonilureici sunt caracterizaţi prin variabilitate
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
interindividuală mare la steady-state, ceea ce conduce la un răspuns<br />
terapeutic necorespunzător.<br />
Două <strong>dintre</strong> medicamentele investigate, glimepirida <strong>şi</strong><br />
glibenclamida, sunt metabolizate hepatic sub acţiunea izoformei<br />
CYP2C9 (fiind demonstrat faptul că polimorfismul genetic al acestei<br />
izoforme influenţează farmacocinetica celor două sulfonilureice). În<br />
plus, glibenclamida este caracterizată printr-o variabilitate<br />
interindividuală mare în procesul de absorbţie.<br />
Spre deosebire de glibenclamidă <strong>şi</strong> glimepiridă (medicamente<br />
cu eliberare imediată), gliclazida a fost formulată sub formă de<br />
comprimate cu eliberare perlungită, permiţând investigarea în<br />
condiţii de administrare în doză unică <strong>şi</strong> multiplă.<br />
Evaluarea acestora medicamente a avut la bază testarea<br />
proprietăţilor in vitro <strong>şi</strong> determinarea parametrilor farmacocinetici<br />
pentru testarea bioechivalenţei comparativ cu medicamentele de<br />
referinţă specifice. În plus, în fiecare studiu a fost luat în calcul un<br />
biomarker specific pentru analiza farmacodinamică a<br />
medicamentelor investigate.<br />
Rezultatele obţinute au condus la următoarele concluzii:<br />
I. Cercetarea unui medicament generic autohton care<br />
conţine glimepiridă 4 mg:<br />
1. Evaluarea in vitro a demonstrat că medicamentele testate<br />
au prezentat cea mai mare capacitate de dizolvare (pH =7), fiind mult<br />
sub 85% în celelalte medii testate (pH =1,2; 4,5; respectiv 6,8).<br />
Evaluarea factorului f2 a evidenţiat similaritate în dizolvare a<br />
medicamentului generic în comparaţie cu cel de referinţă.<br />
2. Determinarea parametrilor farmacocinetici in vivo după<br />
administrarea în doză unică a demonstrat bioechivalenţa<br />
medicamentelor testate: pentru Cmax a fost obţinut un raport T/R 1,07<br />
<strong>şi</strong> interval de încredere 90% cuprins între 95,13-120,11%.<br />
3. Evaluarea parametrilor farmacodinamici a demonstrat<br />
diferenţe semnificative statistic între cele două tratamente, la grupul<br />
de studiu analizat, medicamentul de referinţă determinând în orice<br />
45
46<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
moment al determinării efect hipoglicemiant mai accentuat <strong>şi</strong> cu<br />
variabilitate mai redusă decât medicamentul generic. Analiza<br />
statistică ANOVA a parametrilor farmacodinamici calculaţi prin<br />
metodă necompartimentală a evidenţiat diferenţe semnificative între<br />
medicamentele testate, atât pentru efectul maxim (p = 0,02), cât <strong>şi</strong><br />
pentru aria de sub curbă a efectului versus timp (p = 0,040).<br />
4. Din punctul de vedere al siguranţei în administrare,<br />
medicamentele investigate au fost bine tolerate, fără a fi întregistrate<br />
reacţii adverse grave neaşteptate.<br />
5. Rezultatele cumulate obţinute pot conduce la ipoteza unor<br />
diferenţe în <strong>eficienţa</strong> tratamentului pe termen lung la pacienţi<br />
diabetici în urma substituţiei generice.<br />
II. Cercetarea unui medicament generic autohton care<br />
conţine glibenclamidă 3,5 mg:<br />
1. Evaluarea in vitro a profilelor de dizolvare a<br />
medicamentelor testate, utilizând un mediu de dizolvare cu pH =7, a<br />
demonstrat că ambele medicamente au fost caracterizate prin<br />
capacitate de dizolvare foarte bună (peste 85%) la 15, 30, respectiv<br />
45 minute. Valoarea calculată a factorului f2 de 71,79% a evidenţiat<br />
similaritate în dizolvarea medicamentului generic în comparaţie cu<br />
cel de referinţă.<br />
2. Determinarea parametrilor farmacocinetici după<br />
administrarea medicamentelor în doză unică a demonstrat<br />
bioechivalenţa medicamentelor testate: pentru Cmax a fost obţinut un<br />
raport T/R 0,97 <strong>şi</strong> interval de încredere 90% cuprins între 90,42-<br />
104,18%.<br />
3. Evaluarea parametrilor farmacodinamici a demonstrat<br />
scăderi semnificative ale glicemiei în condiţii a jeun, până la 4 ore<br />
post-administrare, efectul înregistrat fiind comparabil pentru cele<br />
două medicamente testate. Efectul maxim hipoglicemiant, fără<br />
diferenţe semnificative statistic între cele două medicamente, a fost<br />
atins la intervale de timp relativ similare.
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
4. Din punct de vedere al siguranţei în administrare,<br />
medicamentele investigate au fost bine tolerate, fără a fi întregistrate<br />
reacţii adverse grave neaşteptate.<br />
5. Rezultatele cumulate obţinute pot conduce la ipoteza<br />
absenţei diferenţelor în <strong>eficienţa</strong> tratamentului pe termen lung la<br />
pacienţi diabetici în urma substituţiei generice.<br />
III. Cercetării unui medicament generic cu eliberare<br />
prelungită autohton care conţine gliclazidă 30 mg:<br />
1. Determinarea parametrilor farmacocinetici după<br />
administrarea medicamentelor în doză unică a demonstrat<br />
bioechivalenţa medicamentelor testate:<br />
2. Determinarea parametrilor farmacocinetici după<br />
administrarea medicamentelor în doză multiplă a demonstrat<br />
bioechivalenţa medicamentelor testate:<br />
3. Evaluarea parametrilor farmacodinamici a evidenţiat<br />
următoarele:<br />
- după administrare în doză unică, nu au fost înregistrate<br />
diferenţe semnificative ale profilelor hipoglicemiante ale<br />
medicamentelor testate, cu variabilitate mare de răspuns între<br />
subiecţi.<br />
- după administrarea mai multor doze concomitent cu tendinţa<br />
de acumulare a medicamentului în organism, diferenţele între<br />
efectele exercitate de medicamente au devenit semnificative, efectul<br />
fiind mai intens pentru medicamentul de referinţă.<br />
Rezultatele obţinute în cazul administrării repetate a<br />
medicamentelor conduc la ipoteza că, administrate pe termen lung la<br />
pacienţi diabetici, pot fi înregistrate diferenţe semnificative între<br />
medicamentul generic, respectiv cel de referinţă, fapt ce pune sub<br />
semnul întrebării interschimbarea celor două medicamente în condiţii<br />
de siguranţă.<br />
4. Din punct de vedere al siguranţei în administrare,<br />
medicamentele investigate au fost binetolerate. Pe parcursul ambelor<br />
studii nu au fost întregistrate reacţii adverse grave neaşteptate.<br />
47
48<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
5. Rezultatele cumulate obţinute pot conduce la ipoteza unor<br />
diferenţe în <strong>eficienţa</strong> tratamentului pe termen lung la pacienţi<br />
diabetici în urma substituţiei generice.<br />
<strong>Studii</strong>le efectuate au urmărit evaluarea comparativă a unor<br />
medicamente antidiabetice generice cu medicamentele originale<br />
corespunzătoare nu numai din punct de vedere al comportamentului<br />
in vitro sau farmacocinetic in vivo, fiind luat în considerare <strong>şi</strong><br />
răspunsul organismului sănătos la medicament. În unele cazuri au<br />
fost evidenţiate diferenţe semnificative ale efectelor induse de<br />
medicamentele comparate, cu posibil impact asupra substituţiei<br />
generice în practica medicală. Această metodă de testare nu are însă<br />
aplicabilitate asupra tuturor medicamentelor generice, prin<br />
imposibilitatea evaluării din punct de vedere cantitativ a efectului /<br />
efectelor produse de medicament.<br />
În schimb, utilizarea medicamentelor generice în terapie<br />
poate fi asociată cu o cercetare post – marketing corespunzătoare,<br />
pentru a obţine cât mai multe informaţii <strong>privind</strong> <strong>eficienţa</strong><br />
medicamentului generic în practica medicală.<br />
ASPECTE DE ORIGINALITATE<br />
Elementele de originalitate ale tezei pot fi evidenţiate prin<br />
următoarele aspecte:<br />
- determinarea, analiza <strong>şi</strong> interpretarea matricilor de<br />
bioechivalenţă<br />
- stabilirea <strong>şi</strong> cuantificarea unor biomakeri care pot oferi<br />
informaţii asupra eficienţei, respectiv tolerabilităţii medicamentelor<br />
cercetate<br />
- evaluarea biomarkerilor determinaţi prin metode de analiză<br />
cantitativă pentru obţinerea unor informaţii iniţiale referitoare la<br />
<strong>eficienţa</strong> medicamentului generic în terapia pe termen lung.
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
PERSPECTIVE DE CERCETARE<br />
Rezultatele obţinute în studiile realizate în cadrul tezei, oferă<br />
noi perspective în domeniul cercetării medicamentului generic prin:<br />
- Stabilirea unor biomarkeri specifici care ar putea oferi<br />
informaţii referitoare la efectul farmacodinamic, respectiv la<br />
<strong>eficienţa</strong> sau siguranţa medicamentului generic în timpul<br />
investigării bioechivalenţei.<br />
- Stabilirea unor modele farmacocinetice-farmacodinamice<br />
care ar putea oferi informaţii suplimentare <strong>privind</strong> <strong>eficienţa</strong><br />
medicamentului generic în comparaţie cu medicamentul<br />
original.<br />
- Dezvoltarea <strong>şi</strong> validarea a noi metode analitice pentru analiza<br />
compu<strong>şi</strong>lor sulfoniluerici<br />
- Accentuarea importanţei cercetării post-marketing a<br />
medicamentelor generice (atât din punctul de vedere al<br />
medicului practician, cât <strong>şi</strong> al medicului care lucrează în<br />
domeniul farmaceutic) prin două direcţii de acţiune:<br />
- înregistrarea <strong>şi</strong> raportarea cât mai precisă a<br />
informaţiilor referitoare la <strong>eficienţa</strong><br />
medicamentelor generice<br />
- efectuarea unor studii clinice post-marketing extinse,<br />
pentru a obţine rezultate clare asupra eficacităţii <strong>şi</strong><br />
tolerabilităţii medicamentelor generice<br />
49
50<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
Bibliografie selectivă<br />
1. ***Agenţia Naţională a Medicamentului <strong>şi</strong> Dispozitivelor Medicale, România.<br />
Hotărârea nr. 15/07.06.2010 referitoare la aprobarea Ghidului de investigare a<br />
bioechivalenţei, http://www.anm.ro/anmdm/med_legislatie_hcs.html<br />
2. ***American Pharmacopeia XXIV. General Information: In vitro-in vivo<br />
correlations, 1927-1929, 1995<br />
3. ***European Medicines Agency CPMP/EWP/280/96, Modified Release Oral<br />
and Transdermal Dosage Forms: Section II, 1999. available online:<br />
http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/Scientific_guideline<br />
/2009/09/WC500003126.pdf<br />
4. ***European Medicines Agency, CPMP/QWP/EWP/1401/98, Guideline on<br />
the investigation of bioequivalence, 2010<br />
http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/Scientific_guideline<br />
/2010/01/WC500070039.pdf<br />
5. ***Food and Drug Administration. General Bioavailability and<br />
Bioequivalence Studies for Orally Administered Drug Products — General<br />
Considerations, 2003<br />
http://www.fda.gov/downloads/Drugs/GuidanceComplianceRegulatoryInform<br />
ation/Guidances/ucm070124.pdf<br />
6. ***Food and Drug Administration. Guidance for Industry Waiver of In Vivo<br />
Bioavailability and Bioequivalence Studies for Immediate-Release Solid Oral<br />
Dosage Forms Based on a Biopharmaceutics Classification System 2000,<br />
http://www.fda.gov/downloads/Drugs/GuidanceComplianceRegulatoryInform<br />
ation/Guidances/ucm070246.pdf<br />
7. Abad-Santos F, Gálvez-Múgica MA, Santos MA, Novalbos J, Gallego-Sandín<br />
S, Méndez P, Casimiro C, Gilsanz F. Pharmacokinetics and<br />
pharmacodynamics of a single bolus of propofol 2% in healthy volunteers. J<br />
Clin Pharmacol. 43(4):397-405, 2003<br />
8. Aleksunes LM, Augustine LM, Scheffer GL et al. Renal xenobiotic<br />
transporters are differentially expressed in mice following cisplatin treatment.<br />
Toxicology 250:82-88,2008<br />
9. Amidon G., Lennernas H., Shah V., and Crison J. A theoretical basis for a<br />
biopharmaceutic drug classification: the correlation of in vitro drug product<br />
dissolution and in vivo bioavailability. Pharm. Res. 12:413–420, 1995.<br />
10. Anderson G. Sex differences in drug metabolism: cytochrome P-450 and<br />
uridine diphosphate glucuronosyltransferase, J. of Gender-Specific Med.<br />
5(1):25–33, 2002.<br />
11. Artursson P, Palm K, Luthman K. Caco-2 monolayers in experimental and<br />
theoretical predictions of drug transport. Adv Drug Deliv Rev. 1;46(1-3):27-<br />
43, 2001
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
12. Atkinson AJ, Lalonde RL. Introduction of quantitative methods in<br />
pharmacology and clinical pharmacology: a historical overview. Clin<br />
Pharmacol Ther. 82:3-6, 2007<br />
13. Atkinson Arthur J. Jr., Abernethy Darrell R., Daniels Charles E., Dedrick<br />
Robert L., Markey Sanford P. Principles of Clinical Pharmacology. Elsevier<br />
Inc. p: 11-17, 275-283, 2007<br />
14. Baek IH, Yun MH, Yun HY, Kwon KI. Pharmacokinetic/pharmacodynamic<br />
modeling of the cardiovascular effects of beta blockers in humans. Arch<br />
Pharm Res. 31(6):814-21, 2008<br />
15. Balant, L.P., Benet, L.Z., Blume, H., Bozler, G., Breimer, D.D., Eichelbaum,<br />
M., Gundert-Remy, U., Hirtz, J., Mutschler, E., Midha, K.K., Rauws, A.G.,<br />
Ritschel, W.A., Sansom, L.N., Skelly, J.P. and Vollmer, K.-O. Is there a need<br />
for more precise definitions of bioavailability? European Journal of Clinical<br />
Pharmacology, 40:123–126, 1991<br />
16. Bauer L. Applied clinical pharmacokinetics. 2nd edition. New York: Mc<strong>Gr</strong>aw-<br />
Hill; 2008.<br />
17. Bellissant E; Giudicelli J. Pharmacokinetic-pharmacodynamic model for<br />
perindoprilat regional haemodynamic effects in healthy volunteers and in<br />
congestive heart failure patients. Br. J. Clin. Pharmacol. 52(1):25-33, 2001<br />
18. Benson, H.A.E. Transdermal drug delivery: Penetration enhancement<br />
techniques. Curr. Drug Deliv. 2:23–33, 2005.<br />
19. Chaikin P, Rhodes GR, Bruno R, Rohatagi S, Natarajan C.<br />
Pharmacokinetics/pharmacodynamics in drug development: an industrial<br />
perspective J. Clin. Pharmacol. 40: 1428- 1438, 2000<br />
20. Chen ML, Davit B, Lionberger R, Wahba Z, Ahn HY, Yu LX. Using partial<br />
area for evaluation of bioavailability and bioequivalence. Pharm Res. 2011<br />
Aug;28(8):1939-47. Epub 2011 Apr 13.<br />
21. Decollogny A, Eggli Y, Halfon P, Lufkin TM. Determinants of generic drug<br />
substitution in Switzerland. BMC Health Serv Res. 2011 Jan 26;11:17.<br />
22. Emami J. In vitro - In vivo Correlation: From Theory to Applications. Pharm<br />
Pharmaceut Sci 9(2): 30-50, 2006<br />
23. Frey N , Laveille C , Paraire M , Francillard M , Holford NH , Jochemsen R .<br />
Population PKPD modelling of the long-term hypoglycaemic effect of<br />
gliclazide given as a once-a-day modified release (MR) formulation . Br J Clin<br />
Pharmacol. 55(2):147 – 57, 2003<br />
24. Gieschke R, Steimer JL. Pharmacometrics: modelling and simulation tools to<br />
improve decision making in clinical drug development. Eur J Drug Metab<br />
Pharmacokinet. 25:49-58, 2000<br />
25. Haidar S., Davit B., Chen M., Conner M., Lee L., Li Q., et al. Bioequivalence<br />
Approaches for Highly Variable Drugs and Drug Products. Pharm. Res. 25(1):<br />
237 – 241, 2008<br />
26. Jain H., Joshi K., Gediya S, Visha S, Shah H, Pasha T In vitro in vivo<br />
correlation (ivivc): a review. Imperial J. Pharmac. & Cosmet. 1(1): June 2011<br />
51
52<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
27. Karalis V, Macheras P, Van Peer A, et al. Bioavailability and Bioequivalence:<br />
Focus on Physiological Factors and Variability. Pharm Res. 25:1956-1962,<br />
2008<br />
28. Lewek P, Kardas P. Generic drugs: the benefits and risks of making the<br />
switch. J Fam Pract. 2010 Nov;59(11):634-40.<br />
29. Liu Y, Zhang MQ, Zhu JM, Jia JY, Liu YM, Liu GY, Li S, Weng LP, Yu C.<br />
Bioequivalence and pharmacokinetic evaluation of two formulations of<br />
glimepiride 2 mg: a single-dose, randomized-sequence, open-label, two-way<br />
crossover study in healthy Chinese male volunteers. Clin Ther. 2010<br />
May;32(5):986-95.<br />
30. Midha K., McKay G. Bioequivalence; Its History, Practice, and Future. The<br />
AAPS Journal, Vol. 11, No. 4, December 2009 664 / 670<br />
31. Rizzo JA, Zeckhauser R. Generic script share and the price of brand-name<br />
drugs: the role of consumer choice. Int J Health Care Finance Econ. 2009<br />
Sep;9(3):291-316. Epub 2009 Jan 8.<br />
32. Rosenbaum Sara E. Basic Pharmacokinetics and Pharmacodynamics: An<br />
Integrated Textbook and Computer Simulations, John Wiley & Sons, Inc.,<br />
2011<br />
33. Sun L, Kwok E, Gopaluni B, Vahidi O. Pharmacokinetic-Pharmacodynamic<br />
Modeling of Metformin for the Treatment of Type II Diabetes Mellitus. Open<br />
Biomed Eng J. 5:1-7, 2011.<br />
34. Toutain P. L. Simultaneous PKPD modeling in Riviere J. Comparative<br />
Pharmacokinetics, Principles, Techniques and Applications Wiley-Blackwell,<br />
2011
ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ PRIVIND<br />
SUBIECTUL TEZEI DE DOCTORAT<br />
LISTĂ LUCRĂRI PUBLICATE ÎN REVISTE DE<br />
SPECIALITATE<br />
Reviste cotate ISI<br />
Provocări etice <strong>privind</strong> înrolarea voluntarilor sănăto<strong>şi</strong> în studii<br />
farmacometrice.<br />
Antonesi IM, Rotaru (Stîngă) OC, Ghiciuc CM<br />
Romanian Journal of Bioethics, vol. 10, nr. 1, 2012<br />
Co – autor<br />
Acknowledgment of the informed consent concept by human subjects<br />
actively involved in clinical research trials.<br />
Oana Stîngă, Ioana Maria Antonesi, Anca Toma<br />
Romanian Journal of Bioethics, Vol 7, No. 3, 28 – 37, 2009<br />
Reviste incluse în baze de date internaţionale, cu referenţi de<br />
specialitate,<br />
CNCSIS (B+)<br />
Pharmacokinetic modeling of glimepiride plasma concentration in<br />
healthy subjects.<br />
Antonesi IM, Potur R, Potur D. M., Ghiciuc C. M., Lupuşoru CE<br />
Rev. Med Chir. Nr. 3, 949 – 954, 2011
54<br />
<strong>Studii</strong> <strong>privind</strong> <strong>relaţia</strong> <strong>dintre</strong> <strong>biodisponibilitate</strong> <strong>şi</strong> <strong>eficienţa</strong> terapeutică<br />
a unor produse medicamentoase generice - REZUMAT<br />
LUCRĂRI PUBLICATE ÎN VOLUME ALE UNOR<br />
CONFERINŢE NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE<br />
Pharmacokinetic modelling of an antidiabetic sulfonylurea agent<br />
Antonesi Ioana Maria, Potur Roxana – Georgiana, Peste Gabriela,<br />
Cristina Vlase, Ghiciuc Cristina , Lupusoru Catalina Elena<br />
Congresul Farmaceutic Panelenic, ediţia a 15-a, 13-15 mai 2011,<br />
Atena, <strong>Gr</strong>ecia.<br />
Estimation of steady state pharmacokinetic parameters after single<br />
dose administration of a generic sulfonylurea product.<br />
Ioana Antonesi, Roxana Potur, Aurelia Dorneanu, Cristina Ghiciuc,<br />
Catalina Lupusoru<br />
Primul Colocviu Franco-Român de Chimie Medicală, Universitatea<br />
Alexandru Ioan Cuza, 7-8 octombrie 2010, Ia<strong>şi</strong>; Romania.<br />
PK/PD correlation for safety evaluation of an oral antidiabetic<br />
agent.<br />
Ioana Antonesi, Cristina Vlase, Diana Ciubotariu, Cristina Ghiciuc,<br />
Catalina Lupusoru<br />
In New Pathophysiological challenges and pharmacological<br />
approaches, Ed. Junimea 2009<br />
Pharmacokinetic / pharmacodynamic relationship of a generic<br />
sulphonylurea antidiabetic agent<br />
Ioana Antonesi, Oana Stîngă, Anca Toma, Cristina Vlase, Cătălina<br />
Lupuşoru<br />
10 th International Congress of Clinical Pharmacology, Therapeutics<br />
and Toxicology, June 09 th – 12 th 2009, Sinaia, Romania
Reporting Adverse Events in Clinical Trials – Regulatory Issues<br />
Antonesi M Ioana, Diana Ciubotariu, Stînga Oana, Tocu Cristina,<br />
Iacob Diana<br />
The First International Congress on Side Effects in Medicine<br />
(ICSEMED) Martie 2009.Iasi, Romania<br />
Bioequivalence in drug development.<br />
I. Antonesi, D. Iacob, G. Peste, C. Talpa, C. Vlase<br />
National Symposium Drug – from conception to use, 30 th May – 1 st<br />
June 2007, Iasi, Romania<br />
Pharmacokinetics/pharmacodynamics evaluation of a generic<br />
sulphonylurea drug<br />
I. Antonesi, G. Peste, D. Iacob, L. Potorac, C. Vlase<br />
Medicines days 16 th Ed, 3 – 5 May 2007, Iasi, Romania<br />
Co – autor<br />
Formulation of a modified-release dosage form comprising<br />
metformin hydrochloride and glibenclamide for the treatment of type<br />
2 diabetes<br />
Potur Roxana-Georgiana, Moisuc Lăcrămioara, Antonesi Ioana,<br />
Axinte Mihaela, Lionte Mihaela, Gafiţanu Eliza<br />
Congresul Farmaceutic Panelenic, ediţia a 15-a, 13-15 mai 2011,<br />
Atena, <strong>Gr</strong>ecia.