Anuar universitar

UNIVERSITATEA „REGELE FERDINAND I" DIN CLUJ
— — R E C T O R A T U L =
ANUARUL
1936-37
BCU Cluj / Central University Library Cluj
SUIVI D'UN RESUME EN FRANCAIS
B. C. U. Cltij-Napoca
Nr. -nvijvlOO-WU
1938
CLUJ (ROMÂNIA) TIPOGRAFIA .CARTEA ROMÂNEASCĂ*, CALEA REOELE CAROL II 14

V
BCU Cluj / Central University Library Cluj

BCU Cluj / Central University Library Cluj
Dl Profesor FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ
Rectorul Universităţii Cluj

UNIVERSITATEA DIN CLUJ
PATRON:
REGELE FERDINAND I AL ROMÂNIEI
SENATUL UNIVERSITAR IN ANUL 1936/37.
Preşedinte: Prof. FLORIAN ŞTEFÂNESCU-GOANGĂ, Rector
MEMBRI:
Prof. NICOLAE DRAGANU Decan Litere (Prorector)
„ EMIL HAŢIEGANU „ Drept
„ DUMITRU MICHAIL „ Medicină
„ ALEXANDRU BORZA „ Ştiinţe
„ LAZAR IACOB Delegat Drept
„
„
IULIU HAŢIEGANU „ Medicină până la 31 X 1936
IULIU MOLDOVAN BCU Cluj / Central „ Medicină University dela Library 1 XI Cluj
1936
„ SEXTIL PUŞCARIU „ Litere până la 31 X 1936
„ THEODOR CAPIDAN „ Litere dela 1 IX 1936—17 VI 1937
„ GEORGE GIUGLEA „ Litere dela 18 VI 1937
„ ION POPESCU-VOITEŞTI „ Ştiinţe până la 31 X 1936
„ VICTOR STANCIU „ Ştiinţe dela 1 XI 1936
Secretar: IOAN A. VATAŞESCU, Secretarul Rectoratului, iar dela 1IV 1937
Secretar General al Universităţii.
10.
11.
12.
13.
SEXTIL PUŞCARIU
(t) VASILE DIMITRIU
DIMITRIE CALUGAREANU
IACOB IACOBOVICI
NICOLAE BANESCU
CAMIL NEGREA
GHEORGHE SPACU
IOAN MINEA
(t) GH. BOGDAN-DUICA
EMIL HAŢIEGANU
EMIL G. RACOVIŢA
IULIU HAŢIEGANU
NICOLAE DRAGANU
LISTA FOŞTILOR RECTORI:
în anul universitar 1919/192t)
1920/1921
1921/1922
1922/1923
1923/1924
1924/1925
1925/1926
1926/1927
1927/1928
1928/1929
1929/1930
1930/1931
1931/1932

BCU Cluj / Central University Library Cluj
Senatul Universitar, în ajunul serbărilor de inaugurarea Colegiului Academic.

DOCTORI HONORIS CAUSA:
M. S. REGELE CAROL II.
M. S. REGINA MĂRIA A ROMÂNIEI.
MATTEO BARTOLI, profesor la Universitatea din Torino
(Italia).
OCTAVIAN GOGA, literat.
GHEORGHE MARINESCU, profesor la Facultatea de Medicină
din Bucureşti.
EMMANUEL
(Paris).
DE MARTONNE, profesor la Sorbona
PAUL MONTEL, profesor la Sorbona (Paris).
H. ROGER, decanul onorar al Facultăţii de Medicină din
Paris.
AUGUSTE-FELIX-CHARLES DE BEAUPOIL, COMTE
DE SAINT-AULAIRE, fost Ambasador al Franţei.
HENRY WICKHAM STEED, profesor la Universitatea
din Londra, Director al revistei „The Review of Review".
ROBERT WILLIAM SETON WATSON, profesor la
King's College (Londra).
METODIE ZAVORAL, Abate al Mânăstirei Strachow
(Cehoslovacia).
cureşti.
Paris.
cureşti.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
PROFESORI DE ONOARE:
JULES GUIART, dela Facultatea de Medicină din Lyon.
NICOLAE IORGA, de la Facultatea de Litere din Bu­
RENE JEANNEL, dela Muzeul de Istorie Naturală din
DUMITRU POMPEI, dela Facultatea de Ştiinţe din Bu

DARE DE SEAMA*)
ASUPRA ANULUI ŞCOLAR 1936/1937
de Profesor FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ
Rectorul Universităţii
Domnilor Colegi, Iubiţi studenţi,
Doamnelor şi Domnilor,
Acum cinci ani, exact în aceeaşi zi de 8 Noembrie, în cuvântarea
mea inaugurală BCU Cluj / Central de rector, University mi-am Library luat Cluj
angajamentul
solemn de a închina toată priceperea, toată munca şi întregul
meu devotament acestei instituţii care mi-a făcut marea cinste
de a mă alege, în vremuri destul de grele, conducător al ei.
Ştiam că mari şi variate greutăţi îmi vor sta în cale şi îmi
dam seama că sarcina plină de mari răspunderi de a duce cu un
pas mai departe, cu o treaptă mai sus, soarta şi prestigiul Universităţii
„Regele Ferdinand I" nu va fi din cele mai uşoare.
După cinci ani de sforţări şi muncă fără preget, când ne găsim
la sfârşitul unei etape de însemnate înfăptuiri, daţi-mi voe să vă
mărturisesc, în cuget curat, că greutăţile pe care a trebuit să le
înving au fost cu mult mai mari decât le-am presupus, iar sarcina
conducerii cu mult mai grea decât o bănuiam.
Dacă în acest interval de timp n'am putut realiza tot ceeace
am râvnit pentru bunul mers şi propăşirea Universităţii noastre,
aceasta se datoreşte şi faptului că vremurile prin care am trecut
au fost grele, iar puterile omului sunt şi ele destul de limitate.
Vă asigur însă că mi-am dat toată silinţa să fac cât mai mult
bine şi că n'am cruţat nici o osteneală şi nici o jertfă pentru a
duce la bun sfârşit misiunea ce mi s'a încredinţat.
*) Rostită în şedinţa solemnă de deschiderea anului universitar 1937/38.
ce a avut loc în ziua de 8 Noembrie 1937 îo Aula Universităţii.

б
Domnilor Colegi, D-voastră aţi apreciat cu bună voinţă atât
strădaniile mele, cât şi opera ce-am putut realiza, alegându-mă
din nou rector. Vă mulţumesc din adâncul inimei mele pentru
încrederea ce mi-aţi acordat şi pentru marea cinste ce mi-aţi
făcut, incredinţându-mi pe o nouă perioadă, de cinci ani, postul
de mare răspundere de conducător şi îndrumător al celei mai
înalte instituţii de cultură din Dacia Superioară.
Adânc mişcat de această nouă dovadă a preţuirii şi încrederii
D-voastră, vă făgăduiesc că şi în viitor ca şi până acum
voi închina toată puterea mea de muncă şi adâncul meu devotament
intereselor superioare ale acestei Universităţi pentru ca ea
să-şi poată îndeplini cu o putere din ce în ce mai sporită rolul
său strălucitor de focar al culturii româneşti şi al afirmării
noastre naţionale.
Ideile fundamentale ce m'au călăuzit şi continuă să-mi fie
drept îndreptar al activităţii de conducător al Universităţii vă
sunt cunoscute, pentrucă ele sunt însăşi ideile conducătoare ale
Universităţii noastre. Ele au fost expuse în discursul meu inaugural
de acum cinci BCU Cluj ani / şi Central au fost University complectate Library şi Cluj
desvoltate în
cuvântările mele anuale. Acum în urmă ele au fost sintetizate
în cuvântarea pe care am rostit-o în faţa M. S. Regelui cu ocazia
inaugur-ării Colegiului Academic.
Care sunt aceste idei conducătoare?
1. Misiunea fundamentală a Universităţii este activitatea şi
creaţia ştiinţifică. Ce trebue să ne preocupe pe noi în prima linie,
este desvoltarea şi progresul ştiinţei- româneşti. Călăuziţi de gândul
că existenţa naţională a unui popor atârnă mai mult de valoarea
culturei sale decât de numărul populaţiei sau de întinderea
teritorului ce-1 stăpâneşte şi fiind convinşi că forţa unei naţiuni
creşte în măsura bogăţiei patrimoniului său cultural şi a
puterii creatoare a spiritului său, datoria noastră primordială
este să desvoltăm o cât mai bogată activitate ştiinţifică în toate
domeniile gândirii umane. Dar nu o activitate ştiinţifică teoretică,
de generalităţi, ci una de cercetare proprie, de adâncire a
problemelor, în seminarii, laboratorii şi institute.
2. Ştiinţa este mijlocul cel mai preţios pe care mintea omenească
l'a născocit pentru a cunoaşte în mod obiectiv lumea în
care trăim şi legile care o guvernează, pentru ca pe baza acestei
cunoaşteri să putem utiliza şi adapta bunurile şi forţele naturii
în vederea satisfacerii trebuinţelor şi aspiraţiunilor noastre. De

BCU Cluj / Central University Library Cluj
Senatul universitar şi corpul profesoral în şedinţa solemnă
în care Dl. Rector pronunţă discursul inaugural şi darea de seamă

10
aceea cred că principala misiune a Universităţii noastre e să
cerceteze şi să cunoască realităţile noastre naţionale, pământul
ţării în feluritele lui înfăţişări şi populaţia care-1 locuieşte în realitatea
ei etnică şi socială şi în toate creaţiunile şi manifestările
ei dealungul anilor.
Această directivă realistă şi naţională a activităţii ştiinţifice
desfăşurată în Universitatea noastră, a fost elogios apreciată şi
admirabil formulată de M. S. Regele Carol II, anul acesta în
Cuvântarea pe care M. Sa a rostit-o în incinta acestei Universităţi
cu ocazia inaugurării Colegiului Academic: „Aţi mai priceput,
spune M. Sa, un lucru esenţial pentru rolul ce-1 aveţi de
îndeplinit. Oricât de internaţională ar fi ştiinţa, ea poate şi trebue
să se lege de nevoile naţionale şi etnice; şi aceasta aţi făcut-o
cu prisosinţă. Nu fiindcă astăzi trăim o epocă în care se pune
cu mai multă tărie imperativul naţionalist, ci fiindcă în sufletul
fiecărui student şi profesor trebue să existe această credinţă, că
ştiinţa care se face la Universitate trebue să fie o ştiinţă isvorâtă
din nevoile absolute ale României şi să fie un efort la întărirea
poziţiei Patriei BCU Cluj în cenaclul / Central University lumii civilizate. Library Cluj
Prin cunoaşterea
adâncă a tot ce este în legătură cu nevoile şi posibilităţile
noastre româneşti vom dovedi acea putere sufletească, spre a
ne afirma din ce în ce mai puternic şi mai strălucit'".
3. Ştiinţa nu se poate face însă decât de cei înzestraţi cu o
inteligenţă superioară, cu o putere de gândire şi pătrundere peste
normă, dotaţi cu o capacitate de creaţie şi directivă proprie. In
Universitate nu trebue să pătrundă decât cei destoinici, capabili
să facă ştiinţă şi cei apţi să intre în profesiunile academice care
sunt profesiuni de conducere, de iniţiativă şi de directivă proprie
şi care cer dela cei ce le ocupă un inalt simţ de răspundere şi un
discernământ critic, veşnic treaz, gata să intre în acţiune în orice
moment.
„Universitatea nu este o şcoală oarecare — a spus M. Sa
Regele în aceeaşi cuvântare — ci ea este vârful piramidei culturii
naţionale. De aci grija perfectă la tot ce se predă între zidurile
ei. Universitatea nu vrea să facă massă, ci selecţionare".
Grija cea mare a Universităţii trebue să se îndrepte aşa dar
spre pregătirea şi formarea tineretului. Ea trebue să dea posibilitate
studenţilor să înveţe technica muncii creatoare. Metoda
de seminar şi laborator care iniţiază şi învaţă pe studenţi cum
trebue să lucreze singuri, cum trebue să pătrundă şi să adân-

ceaşcă o problemă, trebue intensificată şi extinsă la toate disciplinele,
fiindcă prin ea studentul îşi întăreşte disciplina sa mintală
şi se deprinde să verifice adevărul prin propria lui judecată.
Munca ştiinţifică cu cerinţele ei de obiectivitate, cu îndatoririle
ei de conştiinciozitate şi seriozitate, cu dezinteresarea de
sine, cu formarea simţului de veracitate faţă de sine şi alţii, cu
obligaţia de a recunoaşte şi a accepta ce este conform cu adevărul,
contribue şi la educaţia etică a studentului şi la educaţia viitorului
profesionist. Universitatea trebue să sădească în inima
studenţilor nu numai cultul ştiinţei ci şi cultul muncii căci fără
o pregătire temeinică profesională şi fără deprinderea de a munci
cu cea mai conştiincioasă râvnă şi cu tot avântul tineresc, orice
încercare de a face o operă utilă şi temeinică este zadarnică.
4. Rostul Universităţii nu se reduce numai la sfera de activitate
şi creaţie ştiinţifică, şi la misiunea de pregătire a tineretului
pentru profesiunile academice. Universitatea reprezintă ceva
mai mult decât o instituţie de înaltă învăţătură. Ea este centrul
vieţii spirituale a naţiunii, focarul vecinie viu, din care trebue sa
radieze lumina culturii BCU Cluj româneşti / Central University până în Library cele mai Cluj
îndepărtate
colţuri ale ţării, luminând căile progresului naţional. Ea trebue
să desvolte o intensă propagandă naţională şi culturală, stimulând
şi chemând energiile spirituale din tot cuprinsul ţării la o
nouă viaţă de afirmare şi înălţare naţională prin lumina între
mătoare a ştiinţei şi puterea creatoare a culturii.
Iată de ce Universitatea noastră s'a simţit obligată să creeze
opera de Extensiune Universitară, căreia profesorii i-au închinat
o bună parte din activitatea, avântul şi căldura inimii lor.
Extinderea lumini; academice în afară de zidurile Universităţii
şi strânsa legătură între ea şi marile probleme naţionale şi
culturale ale Ardealului iată ce-a urmărit şi continuă sa desvolte
şi să adâncească Universitatea noastră.
Dacă la aceste idei directive se adaugă şi preocuparea constantă
de a da o organizare din ce în ce mai temeinică vieţii studenţeşti,
prin creare de cămine şi cantine, prin înmulţirea burselor
pentru studenţii săraci dar meritoşi, prin înfiinţarea unui
serviciu de asistenţă medicală, de educaţie fizică şi de asistenţă
socială, precum şi prin organizarea unui oficiu universitar de
informaţie şi de orientare profesională. Cu scopul de a asigura
studentului sârguincios şi meritos cele mai bune condiţiuni de
lucru şi o viaţă academică tihnită, lipsită de grija materială a
11

12
zilei de mâine, am complectat în câteva trăsături generale principalele
idei care au stimulat şi dirijat activitatea Universităţii
noastre.
Datorită acestor idei şi muncii fără de preget plină de avânt
a profesorilor ei, precum şi bogatei lor activităţi didactice şi
ştiinţifice Universitatea noastră a corespuns aşteptărilor ce s'au
pus în ea şi şi-a îndeplinit chemarea. Ea a devenit în scurtă vreme
un puternic focar de ştiinţă şi cultură românească, al cărei renume
a trecut de mult hotarele ţării, un altar de radiere a celor
mai alese pr.oducţiuni ale minţii şi sufletului românesc, care
constitue o afirmare puternică a culturii naţionale, „singură,
care dă dreptul unui popor de a supravieţui eternităţii".
Doamnelor şi Domnilor,
Inimile noastre au tresărit de o intensă bucurie şi sufletul ni
s'a umplut de o legitimă mândrie, când am auzit pe M. Sa Regele,
marele animator şi protector al culturii româneşti, rostind cu autoritatea
Sa nemărginită cuvintele ce urmează, care înseamnă
consacrarea cea BCU mai Cluj înaltă / Central şi cea University mai de preţ Library a ideilor Cluj
directive
ale Universităţii noastre, a activităţii ei ştiinţifice şi culturale şi
a întregii opere academice ce-am înfăptuit.
„Activitatea ştiinţifică a Universităţii Regele Ferdinand I,
spune M. Sa Regele, merită toată lauda şi sunt fericit s'o pot
afirma la această frumoasă serbare academică. Aţi avut norocul
să porniţi la drum aşa cum trebue şi tradiţia creată de eminenţii
începători s'a păstrat până astăzi şi s'o păstraţi şi de azi înainte
cu aceiaşi sfinţenie, căci este bună".
#
Doamnelor şi Domnilor,
Vom păstra această tradiţie şi o vom desăvârşi, însufleţiţi de
aceaşi nemărginită dragoste şi adânc devotament pentru instituţia
din care facem parte şi căreia i-am închinat, într'o comunitate
spirituală de sforţări şi năzuinţe, anii cei mai frumoşi şi mai bogaţi
în roade ai tinereţii şi maturităţii noastre. Vom căuta să ne
facem vrednici de această înaltă încredere Regală, şi nu vom cruţa
nici o sforţare pentru ca Universitatea noastră, cum aşa de strălucit
a spus-o M. Sa Regele, „să-şi îndeplinească şi de azi înainte,
cu acelaş avânt şi dragoste de Patrie, rolul său strălucitor de piatră
de hotar a culturii româneşti şi a afirmării noastre naţionale"

Doamnelor şi Domnilor,
După mărturisirea de credinţă ce am făcut, şi după punerea
în lumină a ideilor fundamentale care au dirijat activitatea noastră
de până acum, şi vor continua să călăuzească paşii noştri în
viitor, daţi-mi voie, potrivit tradiţiei Universităţii noastre, să vă
fac o scurtă dare de seamă asupra activităţii desfăşurate la această
instituţie, in cursul anului şcolar trecut.
In expunerea ce voi face, nu voi insista decât asupra principalelor
date şi evenimente, datele secundare şi amănuntele se
vor publica, ca şi în anii trecuţi, în anuarul Universităţii, la capitolele
respective.
Doamnelor şi Domnilor,
I. STUDENŢI.
In cursul anului şcolar 1936/37 s'au înscris la Universitatea
noastră 3191 studenţi, dintre care:
2523 studenţi BCU Cluj / Central University Library în procente: Cluj
79,06%
668 studente ., în procente: 20,94%
In comparaţie cu anul trecut, numărul înscrierilor arată o
scădere de 500 studenţi. Este interesant de remarcat că această
scădere nu atinge numărul studentelor, care arată numai o scădere
cu totul neînsemnată de 2 unităţi, ci pe acela al studenţilor
care sunt mai puţin cu 488, faţă de anul trecut. Această scădere
îşi are explicarea în faptul că tinerii bacalaureaţi se îndreaptă
mai mult spre Academiile de Comerţ şi Politechnici, care le dau
perspectiva de a intra în profesiuni mai rentabile şi mai puţin
ocupate, decât profesiunile academice propriu zise.
. Pe facultăţi studenţii au fost repartizaţi în modul următor:
Studenţi Studente Total In procente
La Facultatea de Drept 1276 65 1341 42,04%
La Facultatea de Medicină ., 722 140 862 27,01%
... 280 307 587 18,39%
,.. 245 156 401 12,56%
Faţă de anul trecut se constată o scădere considerabilă de
438 studenţi la Facultatea de Drept, o scădere de 94 studenţi la
Facultatea de Medicină şi o creştere de 17 studenţi la Facultatea
de Litere şi de 63 studenţi la Facultatea de Ştiinţe.
13

14
mător :
După originea etnică repartiţia studenţilor ia aspectul ur­
Români 2067 în procente: 64,79%
Maghiari 570 în procente: 17,86%
Evrei 325 în procente: 10,18%
Germani 167 în procente: 5,23%
Alte naţionalităţi... 62 în procente: 1,94%
Comparativ cu anul trecut se constată o uşoară creştere proporţională
la români şi o mică scădere la maghiari — diferenţele
la celelalte naţionalităţi fiind foarte neînsemnate. — Faţă de anii
precedenţi proporţia românilor este însă în continuă creştere! In
general distribuţia studenţilor pe origina etnică corespunde cu
foarte mici diferenţe cu situaţia demografică a Ardealului.
II. TITLURI ŞI DIPLOME.
In cursul anului şcolar trecut Universitatea a acordat 548
titluri de licenţă şi 337 titluri de doctor, după cum urmează:
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Licenţiaţi:
348 la Facultatea de Drept.
111 la. Facultatea de Filosof ie şi Litere.
89 la Facultatea de Ştiinţe.
Din aceştia:
354 români
117 maghiari
44 germani
29 evrei
1 cehoslovac
1 francez.
1 grec.
1 iugoslav.
Doctori:
193 la Facultatea de Drept; dintre care 100'Doctori în drept
şi 93 doctori în ştiinţe de stat.
132 la Facultatea de Medicină.
3 la Facultatea de Filosofie şi Litere.
9 la Facultatea de Ştiinţe.

Din aceştia:
206 români
69 maghiari
38 evrei
19 germani
1 bulgar
1 turc
1 armean
1 cehoslovac
1 jugoslav
In total în cursul anului şcolar 1936/37, Universitatea a acordat
titlul de licenţiat sau doctor la un număr de 882 candidaţi, cu
un număr de 57 mai puţin decât în anul trecut.
După origina etnică aceste titluri au fost repartizate în modul
următor:
Români 561 în procente: 63,27%
Maghiari 186 în procente: 21,10%
Evrei 67 în procente: 7,59%
Germani BCU Cluj / Central University 63 în Library procente: Cluj
7,14%
Alte naţionalităţi 8 în procente: 0,90%
Repartiţia titraţilor după origina etnică este aproape identică
cu repartiţia studenţilor după naţionalităţi, cu o uşoară diferenţă
în favorul românilor şi maghiarilor.
III. PERSONALUL DIDACTIC.
A) Corpul profesoral în anul 1936/37 a fost compus din 119
membri repartizaţi astfel:
4 profesori onorari
86 profesori titulari
4 profesori agregaţi
7 profesori suplinitori
2 agregaţi onorifici
7 conferenţiari
9 docenţi.
In acest an şcolar, în corpul profesoral al Universităţii noastre
au survenit următoarele schimbări: Prof. I. C. Cătuneanu
dela Facultatea de Drept şi Prof. I. Scriban dela Facultatea de
Ştiinţe au încetat din viaţă. Să păstrăm câteva momente de reculegere
în amintirea lor.
15

16
Prof. Casiu Maniu dela Facultatea de Drept a fost pensionat
pentru limita de vârstă.
Profesorii I. Popescu-Voiteşti şi I. Grinţescu dela Facultatea
de Ştiinţe au fost chemaţi la Universitatea din Bucureşti.
Dnii Agregaţi I. Aleman şi V. Bologa au fost avansaţi profesori
titulari la Facultatea de Medicină.
Dl Dumitru Popovici a fost numit prin concurs profesor
agregat a catedra de Istoria literaturii române moderne dela Fac.
de Litere.
Dl Conferenţiar G. Athanasiu dela Facultatea de Ştiinţe &
fost chemat ca profesor titular la Universitatea din Cernăuţi.
Dlui Prof. Pierre Thomas dela Facultatea de Medicină nu i
s'a mai reînoit contractul. Catedra s'a declarat vacantă, şi a fost
ocupată prin chemarea Dlui şef de lucrări Ioan Manta ca profesor
titular.
Dl Conf. Ştefan Secăreanu a fost numit prin chemare profesor
titular la catedra de chimie medicală dela Facultatea de Medicină.
Dl Şef de BCU lucrări Cluj Grigore / Central Benetato University a Library fost Cluj
numit prin chemare,
profesor titular la catedra de Fiziologie dela Facultatea
de Medicină.
Dl asistent Emil Petrovici a fost numit prin concurs profesor
agregat la catedra de slavistică dela Facultatea de Litere
şi Filosofic
B) Personalul ştiinţific a fost compus din 223 persoane, repartizate
astfel:
4 lectori
43 şefi de lucrări (dintre cari unul adjunct)
92 asistenţi
84 preparatori.
In cursul anului şcolar 1936/37 au fost desfiinţate următoarele
catedre, conferinţe şi şefii de lucrări:
La Facultatea de Drept: Catedrele de Statistică şi Finanţe.
La Facultatea de Litere: Conferinţa de Filosof ie.
La Facultatea de Medicină: Conferinţa de chimie analitică
şi şefia de lucrări la Farmacia Clinicilor.
Au fost înfiinţate:
La Facultatea de Litere: Catedra de cultură română modernă
şi Catedra de teoria cunoaşterii; 1 post de asistent la catedra
de cultură română modernă, 1 post de preparator la catedra de filologie
romanică.

La Facultatea de Medicină: Catedra de chimie medicală. 1
post de preparator la Anatomie patologică, 1 post de şef de lucrări
la catedra de biochimie.
La Facultatea de Ştiinţe: 1 post de preparator la geografie
^i 1 post de preparator la botanică sistematică.
IV. ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ.
A) Facultatea de Drept.
1. Prof. Traian Pop: Codul Penal „Regele Carol П" adnotat,
voi. I, Bucureşti, 1937.
2. Prof. G. Sofronie a tipărit în editura ziarului „Universul"
în ediţie franceză şi engleză, lucrarea premiată şi tipărită
în anul precedent în româneşte, despre „Principiul naţionalităţilor
în tratatele de pace din 1919/20".
1937.
3. Prof. C. Petrescu-Ercea: Criza universitară, Bucureşti,
4. Prof. G. Strat: BCU Cluj „Elogiul / Central Libertăţii, University 228 Library pag., Cluj
Bucureşti.
B) Facultatea de Litere şi Filosofic
1. Prof. Onisifor Ghibu: „Ordinul catolic premostratens în
România. Un instrument în serviciul revizionismului maghiar"
Bucureşti, 1936.
2. Prof. Ioan Lupaş: a) Probleme şcolare. Bucureşti, Editura
Cugetarea, 1936, 272 pag. b) Istoria Unirii Românilor. Bucureşti,
Editura Fundaţiilor Regale, 1937, 405 pag.
3. Prof. Al. Lapedatu: a) Manifestul revoluţionar delal885
Sibiu, 1937, 40 pag. b) Un episod revoluţionar în luptele naţionale
ale românilor de peste munţi acum o jumătate de secol. Publicată
în Mem. Secţiei Istorice ale Academiei Române. Bucureşti,
1937, Ser. III, Tom. XVIII, Mem. 9. c) Ioan Câmpineanu
(1798—1863). Publicată în figuri revoluţionare din trecutul românesc.
Bucureşti. Aşezământul I. C. Brătianu, 1937 (şi separat).
4. Prof. Coriolan Petranu: a) L'art roumain de Transylva-
nie. b) Begriff und Erforschung der nationalen Kunst. c) Noui
cercetări şi aprecieri asupra arhitecturii în lemn din Ardeal.
5. Conf. Liviu Rusu: „Estetica poeziei lirice". Contribuţie la
problema genurilor literare. Cluj, 1937.
17
2

18
C) Facultatea de Medicină.
1. Prof. Iuliu Haţieganu şi Ioan Goia: „Tratat elementar de
Semiologie şi Patologie medicală". Ambele volume (unul de 756
pag. altul de 652 pag.), au fost premiate de către Academia Română
cu premiul Oroveanu.
2. Prof. Mihail Kernbach: A. „Tratat de medicină legală".
740 pag. în conformitate cu codul penal „Regele Carol II". B. Arhivele
Institutului de Medicină legală a Universităţii din Cluj,
Nr. 1, 1936, 196 pag.
3. Prof. Titu Vasiliu: „Curs de anatomie patologică pentru
studenţi (litografiat).
4. Prof. G. Buzoianu: „Elemente de otologie", 504 pag. Prima
carte didactică pentru boli de urechi în limba română.
D) Facultatea de Ştiinţe.
1. Prof. Th. Angheluţă: „Probleme şi exerciţii de analiză
matematică, teoria funcţiunilor şi mecanica raţională. In editura
Universităţii. BCU Cluj / Central University Library Cluj
2. Prof. N. Abramescu: „Lecţiuni de geometrie analitică",
Ediţia II, Editura Universităţii, 1937.
Au apărut primele două cărţi din colecţia Monografii Matematice
:
a) Paul Montei: Lecţiuni asupra funcţiunilor periodice şi
aproape periodice, făcute la Cluj şi redactate de Tiberiu Popovici.
b) W. Sierpinski: Lecţiuni despre mulţimile analitice, făcute
la Cluj. In editura Universităţii.
V. DISTINCŢII, DECORAŢII, PREMII.
1. Prof. Alexandru Lapedatu. a) A fost reales Preşedinte al
Academiei Române, 31 Mai 1937. b) Ales Preşedinte al Senatului,
15 Noemvrie 1936.
2. Prof. G. Spacu a fost ales membru activ al Academiei Române.
3. Prof. F. Ştefănescu-Goangă a fost ales membru corespondent
al Academiei Române.
4. Prof. P. Sergescu a fost ales membru corespondent al
Academiei Române şi membru al redacţiei revistei „Sphinx" din
Bruxelles

5. Prof. N. Bănescu a fost proclamat Doctor honoris causa
de Universitatea naţională şi Caposdistriană din Athena, cu prilejul
serbărilor centenarului acelei Universităţi (Aprilie 1937).
6. Prof. Al. Lapedatu a fost decorat cu Marea Cruce cu cordon
al ordinului cehoslovac Vulturul Alb. b) Medalie comemorativă,
oferită de prieteni şi discipoli, cu ocazia sărbătoririi dela
Braşov la împlinirea vârstei de 60 ani, oferindu-i-se şi un volum
omagial (21 Nov. 1936).
7. Prof. F. Ştefănescu-Goangă a fost decorat cu ordinul
Steaua României în grad de Comandor.
8. Prof. N. Drăganu a fost decorat cu ordinul Coroana României
în grad de Mare Ofiţer. Ordinul Steaua României în
grad de comandor. Ordinul cehoslovac „Leul Alb" în grad de
Comandor. Răsplata Muncii pentru construcţii şcolare cl. I. Crucea
de aur poloneză.
9. Prof. Iuliu Haţieganu a fost decorat cu Meritul Cultural
cl. I. Steaua României în grad de Mare Ofiţer. Coroana României
în grad de Mare Ofiţer. Ehrenzeichen II Kl. Olympiade
1936.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
10. Prof. N. Bănescu a fost decorat cu Meritul Cultural în
grad de cavaler.
11. Prof. Coriolan Tătaru a fost decorat cu ordinul „Coroana
României" în grad de mare ofiţer.
12. Prof. Traian Pop a fost decorat cu ordinul Steaua României
în grad de Ofiţer.
13. Conf. Constantin Daicovici a fost decorat cu ordinul Coroana
României în grad de mare ofiţer.
14. Adjunct Chappuis a fost decorat cu ordinul Steaua României
în grad de cavaler.
VI. RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI INTER-
UNIVERSITARE.
A) Profesorii noştri în străinătate.
1. Prof. Gheorghe Sofronie, a participat ca membru delegat
al grupului român la a X-a sesiune a „Conferinţei permanente de
înalte studii internaţionale" care a avut loc la Paris între 28 Iunie
şi 3 I ulie 1937. In acest congres a prezentat iun raport şi a desvoltat
o comunicare cu subiectul: Le facteur economique internaţional
et le Probleme de la Paix (în. secţiunea colonială, şedinţa

20
din 30 Iunie). Deasemeni în cadrul şedinţei plenare din 3 Iulie,
a tratat despre „La securite collective et l'organisation juridique
de la Paix".
2. Prof. Eugeniu Sperantia, a fost ales membru în „Institut
internaţional de philosophie de droit et sociologie juridique" (sesiunea
ţinută la Roma în Aprilie 1937). A participat ca membru activ
cu o comunicare şi la diferite discuţii la al IX-lea Congres
Internaţional de Filosof ie din Paris (Congresul Descartes), având
calitatea de delegat al României şi al Universităţii din Cluj şi
fiind designat anticipativ de către comitetul de organizare ca preşedinte
de şedinţă. A fost ales de adunarea generală a congresului
de mai sus ca membru în comitetul permanent al congreselor
de Filosofic A participat tot ca delegat oficial al României şi al
Universităţii din Cluj ca membru activ al celui de al II-lea congres
internaţional de Estetică şi Ştiinţa artei (Paris 7—12 August
1937) ca şef al delegaţiei române a fost preşedinte de şedinţă.
A participat la discuţii şi a făcut o comunicare. Membru
activ (participare la discuţii) în Congresul Institutului Internaţional
de Sociologie BCU Cluj Paris / Central 1—5 University Septemvrie. Library Cluj
3. Prof. Aurelian Ionaşcu: Secretar şi raportor al celui de
al II-lea congres internaţional de Drept Comparat dela Haga
(1937). Raportor pentru România la „Săptămâna Internaţională
de Drept" dela Paris (1937).
4. Prof. C. Petrescu Ercea: A luat parte la congresul internaţional
de Drept (Semaine internaţionale de Droit) ţinut la
Paris în Iulie 1937, unde a desvoltat comunicarea „La protection
des obligataires".
5. Prof. Gheorghe Strat: A fost delegat al României la
„Congresul internaţional de politică socială" ţinut la Paris în
zilele de 22—31 Iulie 1937, fiind ales raportor general pentru
chestiunea „Controlul creditului din punct de vedere social".
Acest raport a fost publicat prin grija Asociaţiunii Internaţionale
pentru progresul social în revista franceză „Les documents
du Travail" din luna Iunie 1937. A luat parte la Congresul internaţional
al economiştilor din Paris, ţinut la Paris în zilele de
22—26 Iulie 1937.
6. Prof. Valeriu Bologa a participat ca delegat al Facultăţii
de Medicină din Cluj la Congresul Internaţional de Istoria Ştiin­
ţelor ţinut în Praga în Septemvrie 1937. La acest congres a fost

împreună cu Dl Prof. Sergescu raportor oficial pentru România.
(Istoria Ştiinţelor în Sec XVIII şi XIX).
7. Prof. FI. Ştefănescu Goangă, a prezentat raportul său „La
debilite mentale comme cause de la delinquence infantile et juvenile"
la primul Congres Internaţional de Psihiatrie infantilă
din 24—28 Iulie 1937 dela Paris.
8. Prof. Const. Marinescu, a luat parte ca delegat al Facultăţii
de Litere la al V-lea congres internaţional de Studii Bizantine
ţinut la Roma dela 20—27 Sept. 1936. Dsa a prezentat
în secţiunea de Istorie Bizantină a acestui congres, comunicarea
intitulată „Contributions a l'histoire des relations economiques
entre l'Empire bizantin, la Sicile et le royaume de Naples de
1419 la 1453". In aceeaşi secţiune a propus — şi secţiunea a
primit — noi norme de organizare a viitoarelor congrese de studii
bizantine. In luna Mai 1937 a luat parte la Paris la desbaterile
comisiunii care a propus pe viitorii membri ai Congresului Internaţional
al Istoricilor.
9. Prof. Nicolae Bănescu a participat ca reprezentant al
Academiei Române BCU şi Cluj al Universităţii / Central University din Cluj Library la Cluj
congresul in
ternaţional de studii Bizantine din Roma în Sept. 1936 unde a
prezidat o şedinţă şi a făcut o comunicare ştiinţifică „Le conflict
entre Genes et l'empire de Trebizonde dans la premiere moitie
du XV-eme siecle."
10. Prof. Sextil Puşcariu fiind delegat a reprezenta Universitatea
noastră la serbările bicentenarului Universităţii din
Gottingen (Iunie 1937) a răspuns cu această ocazie invitaţiilor
făcute de Universitatea din Leipzig unde a ţinut două conferinţe
una despre atlasul linguistic Român şi a doua despre originea
Românilor. Ambele conferinţe au avut un foarte larg ecou în
presa germană. Aceste conferinţe au fost repetate apoi şi la Universitatea
din Marburg. In fine Dsa a mai luat parte şi la congresul
societăţii filosofice „Rudolf Eucken", al cărei membru de
onoare este, luând astfel cuvântul ca singurul reprezentant al linguisticei
în această adunare.
11. Prof. Coriolan Petranu, a luat parte ca delegat al Universităţii
şi al Guvernului la al XlV-lea congres internaţional de
Istoria artei din Elveţia unde a făcut comunicarea: Begriff un i
Erforschung der naţionale Kunst. A luat parte ca delegat al Universităţii
la al II-lea congres internaţional de Estetică şi Ştiinţa
artelor dela Paris, făcând comunicarea „L'analise des contenus
psihiques dans Ies oeuvres d'art plastiques."
21

22
12. Prof. Gustâv Kisch a participat în calitate de oaspe de
onoare la serbările bicentenarului Universităţii din Gottingen.
13. Prof. Vladimir Ghidionescu, a participat la „Congresul
internaţional al învăţământului primar şi al educaţiei populare"
ţinut la Paris între 23 şi 30 Iulie 1937 unde a prezentat lucrarea
„Le travail et Ies loisirs de l'Enfant", care se va publica în volumul
congresului.
14. Prof. Petre Sergescu, fiind invitat oficial a făcut patru
lecţii la Universitatea din Wilno, în Oct. 1936 despre „Progresele
recente ale teoriei ecuaţiilor algebrice. A ţinut o lecţiune
la Universitatea din Varşovia în Oct. 1936 „Despre matematici
modernă". A fost învitat să facă o conferinţă la „Săptămâna matematică
internaţională din Paris" Iulie 1937, despre „Matematica
Pariziană în evul mediu". La aceste şedinţe a lua parte şi
Dl Prof. G. Bratu. A reprezentat Universitatea din Cluj, Academia
Română, Asociaţia Istoricilor români şi Grupul Român de
Istoria Ştiinţelor la al IV-lea congres Internaţional de Istoria
Ştiinţelor, Praga, Sept. 1937 şi a făcut două comunicări. A reprezentat
Universitatea BCU Cluj din / Central Cluj University şi Societatea Library română Cluj
de Matematici
la al III-lea congres al Matematicienilor polonezi, Varşovia,
Sept.—Oct. 1937. A făcut două comunicări. A luat parte la
al IX-lea congres internaţional de filosofie (Paris Aug. 1937)
la al Il-lea congres internaţional de recreaţii matematice' (Paris
Iulie 1937) unde a făcut parte din comitet şi a prezidat o şedinţă,
a făcut o conferinţă; la congresul asociaţiei franceze pentru
înaintarea ştiinţelor (Paris, Iulie 1937).
15. Prof. Gheorghe Bratu, a reprezentat Facultatea de Ştiinţe
din Cluj la congresul Internaţional de Astrofizica (Paris, Iulie
1937).
Dnii Prof. Gheorghe Bratu şi P. Sergescu au luat parte la
congresul Alianţei franceze (Paris, Iulie 1937).
Universitatea din Cluj a fost reprezentată la al II-lea congres
al Uniunii matematice interbalcanice, Bucureşti, Septemvrie
1937, prin o delegaţie compusă din Dnii Prof. N. Abramescu,
T. Angheluţă, G. Bratu şi P. Sergescu.
In anul acesta ţinându-se la Bucureşti congresul internaţio­
nal de Antropologie, Societatea română de Antropologie, cu se­
diul la Institutul de Anatomie topografică şi descriptivă din Cluj,
a fost încărcinată să redacteze o dare de seamă asupra situaţiei
actuale în România a diferitelor discipline ce fac obiectul acestui

congres. Dl Prof. Victor Papilian şi Dl Docent C. C. Velluda au
redactat „Istoricul antropologiei în România" în care s'a arătat
nu numai evoluţia antropologiei dar şi starea ei actuală.
sităţi.
B) Savanţi şi Universitari străini, oaspeţii acestei Univer­
1. Prof. W. Sierpinski dela Varşovia (20—25 Mai 1937), a
ţinut trei conferirţe asupra problemei conţinutului.
2. Prof. M. Picone dela Roma a ţinut 2 conferinţe asupra
Ecuaţiilor funcţionale (23—26 Mai 1937).
3. Prof. Wavre dela Geneva, a ţinut o conferinţă despre
potenţial. (Noemvrie 1936).
4. Arhitect Epinar Dyggve, arheolog danez membru al Academiei
Daneze a ţinut o conferinţă cu subiectul: „Le Heron de
Klaydon, un monument funeraire hellenistique de l'Etoile".
5. Prof. Dr. W. Denk dela Universitatea din Wiena, a conferenţiat
la Institutul de Igienă, despre chirurgia pulmonară.
6. Prof. E. de Martonne a ţinut următoarele 3 conferinţe:
a) Les ruines BCU arides Cluj / de Central l'Amerique University du Library sud. Cluj
!?J La France et l'Europe, Notation geographique.
c) Les regions morphologiques de la France.
7. Dl Prof. Charles Upson Clark, dela Citty College din New-
York, a ţinut o conferinţă în limba română cu subiectul „Situaţia
actuală în Statele Unite 1937".
8. Dna Ducesă de Athol, cu ocazia călătoriei făcute la Bucureşti
şi la Cluj a vizitat Universitatea şi câteva instituţii ale ei.
9. Prof. Rene Jeannel a ţinut conferinţele următoare:
a) Comment naissent des especes nouvelles par l'isolement
geographique;
b) L'exploration du volcan Elgon (4300 m.) dans l'Afrique
orientale;
c) L'anciennete des insectes;
d) Une excursion zoologique au Sahara et aux oasis de
Mzab.
e) Le probleme des sauterelles et le moyen de lutter contre
elles en Afrique. Les especes: Solitaria et Gregaria, effets de la
vie isolee ou en groupes.
10. Prof. Emilio Albertario dela Facultatea de Drept din
Roma, a ţinut o conferinţă cu subiectul: Spiriti e forme del Diritto
romani giustinaneo.
11. Prof. Guido Bortolotto dela Facultatea de Ştiinţe poli-
23

24
tice din Roma a ţinut următoarele două conferinţe: 1. Economia
e diritto corporativo şi 2. Michel Angelo.
12. Prof. Louis Le Fur dela Facultatea de Drept din Paiis
a ţinut două conferinţe cu subiectele: 1. Nation et Etat şi 2.
L'idee de droit.
VII. ORGANIZAREA VIEŢII STUDENŢEŞTI.
Opera de organizare şi asistenţă a vieţii studenţeşti, care constitue
una din titlurile de merit ale Universităţii noastre s'a desvoltat
în modul cel mai mulţumitor, graţie bunei funcţionări a
Oficiului Universitar a Căminelor şi Cantinei, precum şi mijloacelor
materiale sporite care au fost puse la dispoziţia Universităţii
de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Pentru a vedea cât de mare a fost sforţarea pe care a făcut-o
Universitatea pentru a veni în ajutorul studenţilor în cursul anului
trecut, daţi-mi voie să vă prezint următoarele date:
Serviciul asistenţei sociale a pus la dispoziţia studenţilor
trei cămine bine înzestrate, prevăzute cu tot confortul necesar şi
o cantină universitară. BCU Cluj / Central University Library Cluj
In aceste cămine (două pentru studenţi şi xmul pentru studente)
au fost găzduiţi 331 studenţi şi 120 studente, în total 451;
iar la cantina universitară au luat masa zilnic 230 studenţi şi
studente.
Pentru ajutorarea studenţilor săraci dar meritoşi s'au distribuit
91 de burse întregi (casă şi masă în cămine), 40 de burse
în alimente (masa gratuită la cantina universitară), 28 de burse
în bani a 540 lei lunar, plus 160 de burse în bani a 1500 lei lunar,
nou înfiinţate anul acesta. In total 319 burse. Aceasta înseamnă
că la fiecare grupă de 10 studenţi este un bursier, căci numărul
total al studenţilor înscrişi în anul trecut a fost de 3191.
Niciodată Universitatea noastră n'a avut un număr aşa de
mare de burse şi niciodată statul n'a făcut atât de mari sacrificii
ca acum, pentru a veni în ajutorul studenţilor săraci dar meritoşi.
Pentru a vedea efortul făcut în această direcţie, trebue să
vă amintesc că acum cinci ani, când am luat rectoratul în primire,
nu exista în bugetul statului nici o bursă pentru studenţii Universităţii
noastre, căci cele 100 de burse ce figuraseră în anii anteriori,
fuseseră suprimate din motive de economie. Dar în afară
de aceste 319 burse acordate de stat, studenţii Universităţii noastre
mai beneficiază de un număr destul de însemnat de burse,
acordate de diferitele fundaţiuni particulare, de biserici şi con-

gregaţiuni religioase, aşa că putem afirma că nu există astăzi
nici un student sărac şi meritos la Universitatea noastră, care
să nu obţină o bursă sau un ajutor bănesc, pentru ca lipsit de
grija materială a zilei de mâine, să-şi poată consacra întreaga sa
activitate studiului şi pregătirii sale profesionale. Nu cred să
existe ţară în lume care să vină într'o aşa de mare măsură în
ajutorul studenţilor, ca ţara noastră, fără ca în schimb să ceară
dela ei decât să înveţe şi să se pregătească temeinic, pentru a deveni
elemente folositoare societăţii.
Totalul cheltuielilor făcute de Universitate în anul şcolar
trecut, în contul serviciului asistenţei sociale, se ridică la suma de
4.538,245 Lei, repartizată în modul următor:
1. întreţinerea căminelor şi alimentaţia studenţilor
bursieri 1.960,249 Lei
2. întreţinerea cantinei şi procurarea de obiecte ne­
cesare funcţionării ei 970,797 „
3. întreţinerea cantinei universitare şi alimentaţia
studenţilor bursieri BCU Cluj la / Central cantină University Library Cluj563,598
„
4. Ajutoare în bani date de Rectorat studenţilor
meritoşi dar lipsiţi de mijloace 242,481 „
5. Burse în bani â 1.500 Lei 720,000 „
6. Burse în bani a 540 Lei 151,120 :,
25
Total 4.538,245 Lei
Serviciul asistenţei medicale a pus la dispoziţia studenţilor un
dispensar antituberculos şi un dispensar antiveneric, precum şi
tratamentul gratuit în Clinicile Universităţii, pentru studenţii
bolnavi.
In afară de aceasta, Universitatea mai dispune de un Sana­
toriu la Colibiţa, pentru repaosul şi întremarea studenţilor debili.
Cheltuielile ocazionate de asistenţa medicală a studenţilor în
cursul anului trecut, se ridică la suma de 565.918 Lei, repartizată
în modul următor:
1. Pentru întreţinerea şi tratamentul studenţilor
bolnavi în clinici 408.338 Lei
2. Pentru tratament şi medicamente în dispensarul
antituberculos şi antiveneric 72.500 „
3. Pentru întreţinerea studenţilor la sanatorul Colibiţa
85.080 „
Total 565.918 Lei

26
Serviciul educaţiei fizice ia o desvoltare din ce în ce mai
mare. Parcul sportiv al Universităţii s'a mărit considerabil prin
incorporarea Parcului Marelui Voevod Mihai, cedat Universităţii
de Primăria Municipiului pe timp de 50 de ani. Sub conducerea
D-lui Prof. I. Haţieganu s'a făcut planul de amenajare al
acestui parc şi s'au executat deja un număr însemnat de lucrări.
Au început de asemenea lucrările pentru facerea bazinelor de
înot pe terenul achiziţionat anii trecuţi de Universitate, obţinându-se
pentru executarea lor din partea Guvernului, suma de patru
milioane lei. Pentru educaţia fizică a studenţilor s'a cheltuit
în anul şcolar trecut suma de 805.273 Lei, repartizată după cum
urmează:
1. Pt. lucrările de amenajare ale Parcului Sportiv... 605.097 Lei
2. Ajutor societăţii sportive universitare 60.000 „
3. Pentru personal şi cele necesare pt. educaţia fizică 140.176 „
Total 805.273 Lei
In total Universitatea noastră, în cursul anului şcolar trecut
a venit în ajutorul BCU studenţilor, Cluj / Central prin University Oficiul Library său Cluj
universitar, cu
importanta sumă de 5.909,436 Lei.
VIII. SITUAŢIA MATERIALĂ A UNIVERSITĂŢII,
s'a îmbunătăţit considerabil faţă de anii precedenţi. Deşi în bu­
getul statului, la cheltuielile materiale, Universitatea noastră nu
figurează decât cu suma foarte redusă
de 2.764.700 Lei
minus 10% blocat 276.470 ,.
am reuşit să obţin prin bugetul extraordinar de
cheltuieli al statului suma de 4.265.650 „
şi prin credite extraordinare speciale, suma de ... 2.709.828 „
Total 9.463.708 Lei
Cu această sumă am putut face faţă cheltuielilor de întreţinere
a Universităţii, rămânând şi un mic fond disponibil pentru
diferite cheltuieli de reparaţii ce s'au executat la clădirile Universităţii.
Situaţia n'a fost însă tot aşa de satisfăcătoare în ce priveşte
fondurile necesare pentru întreţinerea seminariilor, laboratoarelor
şi institutelor Universităţii, pentru care nu există în bu-

getul Statului nici o prevedere bugetară. Seminariile, laboratoarele
şi institutele Universităţii se întreţin numai din sumele provenite
din taxele de facultate plătite de studenţi cu care nu se
poate acoperi însă, nici măcar o pătrime din cheltuielile de material
necesare bunei lor funcţionări.
Pentru a ieşi din această grea situaţie, am făcut cele mai mari
sforţări pentru a obţine sumele de care Universitatea avea nevoie
şi am reuşit să conving pe Ministrul de Finanţe să ne acorde un
credit extraordinar de 20.000.000 Lei pentru toate Universităţile,
din care Universităţii noastre i-a revenit suma de 6.650.500
Lei, care a fost distribuită- de Senatul Universităţii după cum
urmează:
1. Pentru Seminarele Facultăţii de Drept 499.823 Lei
2. „ Institutele şi Laboratoarele Fac. de Me­
dicină 999.978 ,.
3. „ Laboratoarele Clinicilor Fac. de Medicină 999.972 . :
4. „ Institutele şi Laboratoarele Fac. de Ştiinţe 2.299.922 ,,
5. „ Seminarele, Instit. şi Labor. Fac. de Litere 999.938 „
6. „ Biblioteca BCU Universităţii Cluj / Central University pentru Library procuraCluj
rea de cărţi şi reviste 650.000 „
7. „ Oficiul de editură al Universităţii 200.867 ,.
27
Total 6^50.500 Lei
Cu aceste sume s'au satisfăcut o bună parte din nevoile cele
mai urgente ale laboratoarelor şi institutelor dar lipsurile sunt
încă destul de mari. Ele nu vor putea fi înlăturate decât prin introducerea
sumelor de care ele au nevoie în bugetul ordinar al
statului.
Un alt capitol de o însemnătate covârşitoare pentru care nu
există nici o prevedere bugetară este acela privitor la publicaţiile
ştiinţifice ale Universităţii. Este evident că fără manuale didactice
bune şi eftine, ţinute la curent, deci în ediţii noui revăzute,
pregătirea studenţilor suferă şi sforţarea ştiinţifică şi mereu
trează a profesorului scade; iar fără publicaţii ştiinţifice,
(icoana vie a activităţii lor neîntrerupte), Universităţile îşi pierd
prestigiul, fără de care nu pot trăi; iar slujitorii lor, în lipsa
emulaţiei şi stimulentului înviorător pe care-1 poate da publicitatea,
sunt tentaţi să-şi caute afirmarea şi consacrarea personalităţii
lor în alte domenii de activitate străine de preocupări ştiin
ţifice şi deseori în opoziţie cu ele.

28
Cu cât o Universitate este mai tânără cu atât nevoia ei de
a se afirma prin creaţie ştiinţifică este mai mare. De aceea Universitatea
noastră a făcut mari şi necontestate sforţări pentru a
găsi fondurile necesare pentru aceste publicaţii. Anul trecut s'a
pus la dispoziţia Oficiului de Editură al Universităţii, în afară
de fondurile necesare pentru tipărirea manualelor didactice şi a
lucrărilor ştiinţifice, suma de 300.000 Lei pentru publicaţiile periodice
ale Universităţii, care a fost repartizată în modul următor:
1. Rev. de Endocrinologie a Fac. de Medicină 30.000 Lei
2. Arh. Inst. Medico-Legal a Fac. de Medicină 20.000 „
3. Buletinul Eugenie al Fac. de Medicină 20.000 ,.
4. Daco-Romania a Facultăţii de Litere 25.000 , :
5. Anuarul Inst. de Ist. Naţ. al Facultăţii de Litere 15.000 ,.
6. Anuarul Inst. de Studii Clasice al Fac. de Litere 20.000 „
7. Melanges d'Histoire Gen. a Facultăţii de Litere 30.000 „
8. Buletinul Societăţii de Ştiinţe al Fac. de Ştiinţe 30.000 „
9. Buletinul Grădinii Botanice al Fac. de Ştiinţe... 35.000 „
10. Mathematica BCU a Fac. Cluj de / Central Ştiinţe University Library Cluj
35.000 „
11. Rev. de Geologie şi Mineralogie a Fac. de Ştiinţe 20.000 „
12. Lucrările Inst. de Geografie a Fac. de Ştiinţe ... 20.000 „
Doamnelor şi Domnilor,
Total 300.000 Lei
Nevoile unei Universităţi sunt foarte mari şi multiple, ele
nu se pot îndeplini, oricât ar fi bugetul ei de mare din veniturile
ordinare anuale. Astfel de nevoi sunt cele privitoare la clădirile
Universităţii, la înfiinţarea de noui institute şi laboratoare,
precum şi la înzestrarea acestora cu utilajul necesar. Universitatea
noastră are nevoie încă de multe clădiri, pentru clinicile, institutele
şi laboratoarele noastre existente, care nu pot funcţiona
mulţumitor şi nu se pot desvolta din lipsă de spaţiu, n'avem săli
suficiente de cursuri pentru Facultăţile de litere şi ştiinţe, n'avem
săli de seminarii şi bibliotecă pentru Facultatea de Drept. Ne
trebuie neapărat o nouă aripă a Universităţii pentru Facultatea
de Ştiinţe, căci clădirea actuală abia ajunge pentru Facultatea
de Drept şi Litere, şi pentru Rectoratul Universităţii, împreună
cu cele patru Decanate. Ne trebue de asemenea o clădire pentru
Clinica infantilă şi Institutul de puericultura, a cărei lipsă este

atât de adânc simţită şi un pavilion nou pentru Clinica stomatologică.
Sunt foarte mulţumit că Guvernul prezidat de Dl Gh. Tătărescu
a înţeles nevoile noastre şi ne-a venit în ajutor, dându-ne
puternicul său sprijin. După ce acum trei ani de zile ne-a dăruit
44 milioane, cu care am înălţat monumentala clădire a Colegiului
Academic „Regele Carol II" şi am terminat şi transformat
atâtea clădiri pentru Institutele şi Clinicile noastre, în vara
aceasta cu ocazia grandioaselor serbări de inaugurare a Colegiului
Academic, prezidate de M. Sa Regele, ni s'a făcut un nou
dar de 32 milioane lei, pe care i-am încasat, iar astăzi chiar în
ziua serbării noastre de inaugurare a noului an şcolar, Dl Cancicov,
Ministrul de Finanţe, predă reprezentantului nostru Prof. Al.
Lapedatu, suma de 200 milioane de lei, în rentă de stat, pentru
nevoile clinicilor Universităţii noastre.
In numele Senatului universitar, şi al întregului corp profesoral,
ţin să aduc şi din acest loc, şi cu această ocazie, cele mai
vii mulţumiri Guvernului BCU Cluj / care Central ne-a University pus la Library dispoziţie Cluj
aceste importante
sume de bani. Să dea D-zeu ca şi Guvernul viitor şi cele
ce se vor mai succede să fie tot atât de înţelegătoare pentru rostul
şi nevoile acestei Universităţi şi tot atât de generoase, pentru
ca în scurtă vreme să putem îndeplini întregul nostru program
de construcţii şi înzestrări.
Iată Doamnelor şi Domnilor în linii generale rezultatul activităţii
desfăşurate de Universitatea noastră în cursul anului şcolar
trecut.
El reprezintă un activ de care avem tot dreptul să fim mulţumiţi
şi un stimulent pentru fiecare din noi, să ne facem datoria
la posturile unde suntem puşi, pentruca într'o comună şi armonică
sforţare, într'un spirit de largă înţelegere şi conlucrare să
putem spori din an în an şi din ce în ce mai mult patrimoniul
material şi spiritual al Universităţii noastre.
Mulţumindu-vă cu recunoştinţă, de activitatea ce aţi desfăşurat
şi pentru sprijinul ce mi-aţi acordat, declar deschise cursurile
anului şcolar 1937—38.
29

BCU Cluj / Central University Library Cluj

ACTE SOLEMNE
MANIFESTAREA DE SOLIDARITATE A REPREZENTAN­
ŢILOR PARLAMENTELOR MICII ÎNŢELEGERI
Serbările desfăşurate în capitala ţării, în ziua atât de adânc
săpată în istoria neamului nostru — 1 Decemvrie — pentru co­
memorarea a 20 ani dela intrarea României în războiu şi a 18
ani dela unirea Transilvaniei cu Patria Mamă, au avut ultima
grandioasă etapă la Cluj.
In ziua de 3 Decemvrie BCU Cluj / Central 1936, orele University 10 a. Library m., au Cluj
sosit în localitate,
cu un tren special, reprezentanţii parlamentelor micii
înţelegeri, 1
) cărora li s'a făcut o primire din cele mai călduroase.
г
) Au luat parte la aceste serbări:
Din partea Parlamentului Iugoslaviei: M. SteVan Tchiritch, Preşedinte
al camerii deputaţilor, fost Ministru; Dr. Kosta Koumanoudi, deputat fost
Ministru, fost preşedinte al camerei deputaţilor; Dr. Grga Andjelinovitsch,
senator fost Ministru; Dr. Momtchilo Ivkovitch, senator fost subsecretar
•de stat; Dragoslav Djordjevitch, senator fost Ban; Dr. Kosta Popovitch,
•deputat fost vice-preşedinte al camerii deputaţilor; Yova Banianine Senator,
Milan Popovitch senator; Djuro Voukotitch senator; Frantz Smodey senator;
Ycrămia Protitch deputat, fost ministru-adjoint; Stevan Yankovitch, deputat;
Dr. Dragan Damitch, deputat secretar al camerii deputaţilor; Oto Gavrilovitch
deputat; Miloye Sokitch deputat; Mustafa Moulalitch deputat; Dr.
Vićkoslav Miletitch deputat; Dr. Ljoutitza Dimitriyevitch deputat; Voyislav
•Gatchinovitch deputat; Jarko Tomachevitch deputat; Ljouba Yovanovitch
deputat; Nikola Zouber deputat; Vladimir Kazimirovitch deputat; Tchaslav
Nikitovitch deputat; Dr. Youray Kotze deputat; Milan Kouroulitch deputat;
Alexandar Datchitch deputat; Dr. Alexatidar Boutorka deputat; Nouria Pouzderatz
deputat; Ljoubicha Lazarevitch Consilier administrativ al camerii
deputaţilor; Avacumovici consilier de Legaţie;
Din partea Parlamentului Cehoslovac: Jan Malypetr preşedinte al
camerii deputaţilor; Dr. Frantisek Soukoup preşedinte la Senat; Dr. Ivan
Markovic vice-preşedinte al camerii deputaţilor; Vaclav Klofac vice-preşe-

32
Gara, frumos pavoazată cu verdeaţă şi drapelele celor trei ţări
aliate, era neîncăpătoare pentru autorităţile, şcolile şi delegaţiile
numeroase de ţărani din Transilvania, îmbrăcaţi în frumoase şi
variate costume naţionale, veniţi în aşteptarea oaspeţilor. Sosirea
acestora a deslănţuit urale nesfârşite ale spectatorilor, în timp ce
muzica militară intona Imnul Naţional Iugoslav şi Cehoslovac.
In sala de recepţia a gării dl primar Prof. Nicolae Drăganu
a rostit un cuvânt de bun sosit, în limba franceză, la care au
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Sosirea oaspeţilor în gara Cluj
dinte la Senat; Dr. Moric Hruban vice-preşedinte la Senat; Ştefan Onderco
vice-preşedinte al camerii deputaţilor; Dr. Ing. Vlad Brdlîk deputat;.
Dr. Josef Matousek senator; Dr. Anton Stefamek senator; Pavel Teplansky
deputat; Josef David deputat; Josef Stivin deputat; Frantisek Svetlik deputat
Alois J. Benes deputat; Dominik Nejezchleb-Marcha senator; Dr..
Josef Mares deputat; Dr. Vladimir Zadera secretar al delegaţiei; Dr. Albert
Milota senator; Ing. Arnost Winter senator; Jaromir Spacek deputat, Alois.
Hatina deputat; Julius Slama senator; Josef Vicanek deputat; Andrej Jancek
senator; Dr. Ing. Hanus Lokscha deputat; Jindrich Miiller senator; Jan
Lieka deputat; Jan Becko deputat; Ferdinand Richter deputat; Dr. Pavel.
Kossey deputat; Rudolf Zischka deputat; Karol Rybarik deputat; Dr. Vladimir
Korec consilier la Legaţie.

ăspuns: Dl Soukoup Preşedintele Senatului Cehoslovac, în numele
Parlamentului Cehoslovac şi dl Tchiritch preşedintele čamerii
deputaţilor Iugoslavi în numele parlamentarilor Iugoslavi.
Dela gară convoiul s'a îndreptat spre Universitate, prin pitorescul
naţional al oraşului care dădea zilei caracterul unei grandioase
serbări, atât prin decorarea balcoanelor cu frumoase şi
variate covoare naţionale, cât şi prin strălucitoarele costume ale
mulţimii care se înşiruia pe toate străzile.
Serbarea s'a desfăşurat în sala festivă a Colegiului Acade­
mic una din cele mai măreţe creaţii arhitectonice din ultimul
timp care, cu acest prilej, îşi deschidea pentru prima oară porţile
spre a se însufleţi de entuziasmul nesfârşit al participanţilor la
această grandioasă serbătoare.
In mijlocul unei săli care prin amploare, sobrietatea şi ele­
ganţa liniilor, impresiona deopotrivă pe cei de faţă, serbarea s'a
desfăşurat cu entuziasmul pe care nu-1 poate stârni decât acea re­
vărsare de sentimente ale înfrăţirii directe şi ale solidarităţii
indestructibile.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Autorităţile şi publicul la primirea oaspeţilor în gara Cluj
33

34
După discursurile rostite, care se publică mai jos în extenso,
a urmat un banchet la ora 13 în saloanele Cercului Militar la
care au rostit câte un toast domnii: Nicolae Drăganu primarul
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Noua clădire a Colegiului Academic în sala căruia s'a desfăşurat această manilestaţie.
municipiului, P. S. S. Episcop Colan, P. S. S. Episcop Hossu,
profesor Iuliu Haţieganu, profesor Ion Lupaş, deputat Tomachevitch
şi Senatorii Marcovici şi Hruban.

1. —DISCURSUL ROSTIT DE DOMNUL FLORIAN
ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ, RECTORUL UNIVERSITĂŢII
CLUJ.
Domnilor Miniştri,
Domnilor Preşedinţi ai Corpurilor Legiuitoare,
înalt Prea Sfinţiţi Părinţi,
Doamnelor şi Domnilor,
Avem astăzi marea bucurie şi deosebita cinste de a avea în
mijlocul nostru pe iubiţii reprezentanţi ai parlamentelor jugoslav
şi cehoslovac în frunte cu cele mai strălucite personalităţi din
viaţa publică a celor două ţări amice şi aliate.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Dl. Rector rostind discursul la tribuna Senatului Universitar.
In fund se văd drapelele celor trei naţiuni.
Ei au venit să participe în capitala ţării la cea mai mare săr­
bătoare a poporului român, la comemorarea Unirii pe veci a
Transilvaniei cu patria mumă. In această zi memorabilă de 1
Decemvrie 1936, ei au rostit în parlamentul ţării noastre cuvinte
de sinceră şi profundă dragoste, pe care naţiunea română nici­
odată nu le va uita şi ne-au asigurat că popoarele pe care Ie re­
prezintă sunt hotărâte să formeze împreună cu noi, o unitate po­
litică indestructibilă şi un zid de netrecut al frontierelor noas-
35

36
tre comune, de care se vor sdrobi toate asalturile şi toate sforţă­
rile acelora care în nesocotinţa lor vor să dărâme aceea ce s'a
realizat pentru totdeauna, în numele sfintei dreptăţi a popoare­
lor prin sacrificiile şi sângele martirilor căzuţi pe toate câmpu­
rile de bătae.
înainte de a se întoarce la căminele lor, aceşti iubiţi şi prieteni
devotaţi au ţinut să vie la noi acasă, în inima Ardealului
desrobit, pentru ca să ne spună că sunt uniţi cu noi prin aceeaşi
dragoste de libertate şi de drept şi prin aceeaşi hotărâre de a păstra
cu orice sacrificii independenţa ţărilor noastre, cucerită după
nesfârşite suferinţe, cu atât de mari jertfe.
Pentru această dovadă de prietenie şi dragoste frăţească,
pentru gestul lor pe cât de frumos pe atât de semnificativ, să-i
salutăm cu toată căldura inimilor noastre şi să le spunem din
adâncul sufletului nostru un cordial „Bine aţi venit".
Messieurs Ies Presidents,
Messieurs Ies Senateurs,
Messieurs Ies BCU Deputes, Cluj / Central University Library Cluj
Chers Allies,
Je suiş tres heureux de vous saluer dans cette enceinte de
l'Universite, sur cette terre de Transylvanie â. jamais delivree, et
de vous sduhaiter la bienvenue de tout coeur.
Ce ne sont pas seulement Ies intellectuels de cette viile, reunis
en si grand nombre, et envahis comme moi par une puissante
emotion qui vous saluent par ma voix: c'est tout le peuple roumain
de Transylvanie, il vous attendait avec impatience; il vous
accueille avec des sentiments d'affection et d'estime profondes
pour vous-meme et pour nos chers allies que vous representez en
ce jour de fete naţionale.
Jour de fete naţionale, dis-je: il y a 18 ans en effet se dissipait
le cauchemar seculaire dans lequel avaient ete etouffes le
peuple tchecoslovaque et une grande pârtie des peuples yougoslave
et roumain; il y a 18 ans, la Transylvanie chair de la chair du
corps roumain, berceau de notre nation, etait pour toujours delivree
de l'esclavage par sa libre volonte, qu'elle exprimait categoriquement
dans la grande Assemblee d'Alba-Iulia.
Votre visite, Messieurs, nous donne en ce jour de fete l'heureuse
occasion d'affirmer l'etroite solidarite qui unit le peuple

oumain aux peuples que vous representez. L'amitie qui nous
unit s'est scellee au cours des siecles. Elle n'a pas ete creee pour
les besoins d'apres guerre. Depuis bien des generations nos peuples
sont lies par des liens etrois. Les memes interets, les memes
sentiments de liberte et d'independance nous ont rapproches toujours
davantage. Pendant la grande guerre, lorsque notre sang
a coule pour la meme cause sainte, celle de notre affranchissement,
cette amitie s'est transformee en une indestructible union,
qui depuis la guerre a ete cimentee par une action politique commune,
par la lutte pour les memes interets, par le meme ideal de
paix, de travail createur, de defense de notre liberte. Cette amitie,
fondee sur un passe seculaire, defie toutes les tentatives, toutes
les intrigues, tous les dangers.
La main dans la main, indissolublement unis, pleins de foi,
surs d'eux-memes, nos peuples continueront leur oeuvre dans un
labeur commun, et, s'il le faut, dans une defense et une lutte communes.
Nous ne craignons pas l'avenir, car nos pays ne sont pas le
fruit de combinaisons BCU Cluj politiques / Central University artificielles Library emanees Cluj
d'alliances
interessees: ils ont ete crees par le triomphe d'un principe fondamental
de la vie du monde civilise: le principe naţional. Nous
representons des nations et non des classes dominantes, des democraties
nationales et non des oligarchies etrangeres tyranniques.
Nous representons la volonte de vivre, d'exprimer nos forces
de peuples jeunes et vigoureux, avides d'un labeur fecond dans
tous les domaines de la civilisation.
Les liens indestructibles qui nous attachent â notre sol nous
unissent aussi â vous, amis et allies, qui etes animes du meme
amour de la terre ancestrale, du meme ideal, des memes sentiments,
des memes aspirations. Nous sommes surs de l'avenir,
parce que nos pays ont la foi et ont aussi la force. Ils savent
qu'ils doivent de plus en plus s'appuyer sur eux-memes, sur leur
propre puissance, et que la base la plus solide de la paix et de
leur securite consiste dans la fermete de leur alliance et dans l'unite
de leur action.
Cette terre de Transylvanie sacree par les dures souffrances
de tant de generations esthabitee depuis les temps les plus recules
par une populaţion roumaine autochtone, qui represente aujourd'hui
65% de l'ensemble des habitants contre 12% de hongrois et
de 23% d'autres nationalites.
37

38
Avec l'appui de l'ancien regime magyar ces etrangers se sont
infiltres continuellement et methodiquement dans la masse com­
pacte du peuple roumain.
La domination hongroise, hostile et despotique n'a jamais
reussi, malgre tous ces efforts, â reduire cette majorite roumaine
â une minorite: aujourd'hui que ce peuple fier et vigoureux de
Transylvanie a une pleine conscience de sa personnalite, qu'il a
conquis sa liberte aux prix d'immenses sacrifices, qu'il s'est uni
â ses freres pour former un etat naţional, la Grande Roumanie,
comment s'imaginer qu'il puisse se laisser reduire de nouveaux
a l'esclavage?
Ni l'ardent deşir d'un peuple voisin, ni l'aide d'une grande
puissance qui a elle-meme acquis sa liberte en vertu des principes
que nous defendons, ni meme la coalitions de toutes Ies forces
ennemies ne suffiraient â ebranler cette realite historique, ethnique
et sociale que constitue le peuple roumain, et â lui arracher
sa liberte. II est fier de son passe, il a conscience de ses droits
il a foi dans sa mission historique.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Messieurs le Senateurs,
Messieurs Ies Deputes,
Chers Allies,
En ma qualite de Recteur de l'Universite de Cluj, j'ai le devoir
d'affirmer en cet instant solennel qu'en dehors'des liens spirituels,
des alliances politiques, des affinites entre nos gouvernements
et nos chefs d'etat, nos trois peuples ont en commun
d'antiques et vivantes traditions qui Ies unissent dans leurs efforts
pour faire avancer la civilisation dans cette pârtie de l'Europe
ou nous vivons.
Antiques, dis-je, car elles remontent aux plus anciens temps.
Roumains et Slaves ont longtemps vecu cote â cote dans Ies contrees
du cours inferieur du Danube et de ses affluents, avânt que
ne se constituent l'Etat yougoslave sur la rive droite, et Ies
etats roumains sur la rive gauche du fleuve. Que de noms de localites
attestent le souvenir des Roumains qui se sont fondus dans
Ies masses serbes de la Yougoslavie actuelle, et des Slaves devenus
Roumains dans la Roumanie d'aujourd'hui. Nos ballades populaires
chantent encors Ies faits des princes serbes, de meme que
Ies admirables poemes epiques serbes chantent nos grands voevodes
Vladislav Basarab, Mircea le Grand et Ies noces de son

pere Radu. Les chroniques serbes sont riches en details sur l'alliance
de Mircea avec Etienne Lazarovici. Les alliances entre familles
regnantes cr.eerent les liens qui permirent au savant moine
Serbe Nicodeme de s'etablir chez nous, oii il fonda les monasteres
de Vodiţa et de Tismana, veritables foyers de culture. Au XVI-e
siecle, le moine Serbe Macarie apporta de Cetinie les caracteres
qui imprimerent nos premiers livres. Le metropolite Maxime, fils
d'Anghelina, mere des derniers princes serbes Jean et Georges, a
joue dans les pays roumains un role politique et culturel de grande
importance. Les princes roumains surent recompenser ces bienfaits.
Neagoe Basarab aida Maxime â batir le monastere de Cruşedolu:
lui et ses successeurs devinrent les soutiens de l'eglise
slave de la Yougoslavie subjuguee par les Turcs. Notre Voevode,
Vasile Lupu combla de presents les monasteres de Lefavina en
Croaţie, de Mileşevo et de Trebinje; Matei Basarab fit de princieres
offrandes au monastere serbe de Poprata, et Serban Cantacuzino
â celui de Ravaniţa. Au debut du siecle dernier, Karagheorghe
fut en ambassade â Bucarest, ou il obtint des concours;
le grand animateur serbe Dositei Obrâdovici se rappelait avec
BCU Cluj / Central University Library Cluj
plaisir son sejour â Jassy. N'oublions pas non plus que le grand
homme d etat Pâsici a passe ses annees d'exil dans l'atmosphere
accueillante de Bucarest.
L'histoire des Roumains de Transylvanie enregistre avec
honneur le nom des deux metropolites serbes Paul Nedânovici defenseur
au XVIII-e siecle de l'orthodoxie transylvaine, et Etienne
Stratimirovici qui un siecle plus tard celebrait eloquemment l'eclat
de notre origine et de l'avenir qui nous attend. Serbes d'origine
etaient les grands eveques Sava Brancovici, Gedeon Nichitici
et Gherasim Adamovici qui regirent l'eglise transylvaine, de leur
residence de Răşinari.
#
Si le Danube nous unit â l'etat Yougoslave, les Carpathes
nous unissent a l'etat tcheco-slovaque. L'intimite de nos rapports
est attestee par les nombreuses troupes de pasteurs roumains qui
ont jadis sillonne la Tcheco-slovaquie, en laissant tant de traces
dans les noms de lieux, et en s'alliant aux montagnards tcheco-
slovaques des Carpathes du Nord.
Lors des agitations religieuses, un flot de Hussites se de­
versa dans nos regions. Les persecutes trouverent un asile sur, â
39

40
la cour du prince moldave Alexandre le Bon. Leurs preceptes religieux
prirent racine aussi parmi Ies Roumains. Cest, semble-t-il,
sur leur exemple que furent pour la premiere fois traduits en
roumain Ies textes sacres, traduction qui posait la premiere pierre
de notre litterature naţionale.
Mais l'importance de nos rapports avec Ies Tcheco-slovaques
ressort surtout de l'histoire de ces cent cinquante dernieres annees.
Les Minstres tcheques et en particulier le puissant Kolovrat
soutinrent notre cause â la fin du XVIII-e siecle. Avec la meme
conviction, lors de la revolution de 48, de grands ecrivains tcheco-slovaques
nous ont defendus et encourages dans nombreuses
publications: Kollar dans „Slavi Dcera", Hodza dans „Slovo
Slovakom", Ludovic Stur dans son vehement requisitoire dirige
contre les Hongrois et Gitrenka dans les courageuses protestations
ou etait admirablement defini le droit â la langue naţionale.
En defendant ainsi la juste cause des nations, les representants
du peuple tcheco-slovaque nous ont envoye une premiere aide morale
qui devait exalter la conscience des generations passees et ren-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
forcer leur esperance du succes final.
En outre, la lutte naţionale soutenue par les Tcheques dans
la seconde moitie du XIX-е siecle, et jusqu'â la guerre, a ete
pour notre peuple un eclatant exemple, un vivant enseignement.
Les Tcheques ont ete les premiers a demontrer au monde, par la
doctrine et les actes, que la monarchie austro-hongroise constituait
un anachronisme, que les nationalites qui la formaient avaient
droit â une vie naţionale propre.
Aussi, la lutte decisive nous a-t-elle trouves du meme cote de
la barricade, que les chefs tchecoslovaques, surtout dans les cinquante
dernieres annees. Nous avons combattu ensemble, apres
l'instauration du regime constitutionnel en Hongrie, contre toutes
les tentatives de magyarisation par l'ecole et l'administration.
Cest dans le feu de la lutte contre un ennemi commun que s'est
cimentee notre amitie.
Cluj a vu, lors du fameux proces du Memorandum, pierre de
touche de l'action naţionale dans notre histoire politique, les slovaques
Milos Stefanovici et Ştefan Fâynor et le serbe Emile Gavrila
dans les rangs des defenseurs.
II y a juste trente ans aujourd'hui que les quatorze deputes
serbes, slovaques et roumains du parlement de Budapest,

apres avoir presente un contre-projet de reponse au message, signe
par Liubomir Pavlovici, Milan Hodza, le premier Ministre
actuel et Theodore Mihali, redigerent le celebre Manifeste aux
nationalites. Et il y aura trente ans demain que (â Ruzomberok)
L. Szobar et le pretre A. Hlinka, defendus par Coriolan Brediceanu
et Juliu Maniu, etaient condamnes â la prison.
Dans un autre ordre d'idees disons aussi que depuis un
siecle bien des Roumains ont fait leurs etudes â Prague; le peintre
Chladek a ete le maître de notre grand Grigorescu, les musiciens
roumains ont egalement trouve dans la capitale de la Tchecoslovaquie
une glorieuse ecole. Rappelons encore les rapports constants
qu'entretint avec les Roumains le regrette professeur Jan
Urban Jarnik, de l'Universite de Prague. Pendant quarante ans,
il fut l'apotre de l'amitie tcheco-roumaine. II a sillonne tout notre
pays, et appris parfaitement notre langue, dans laquelle il a
traduit mainte oeuvre tcheque. II a publie en collaboration avec
Andrei Bârseanu un volume de poesies populaires roumaines de
ГArdeal, et Г Academie roumaine l'elut pour membre d'honneur.
Son fils Hartvik Jarnik, professeur d'Universite continue au-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
jourd'hui la glorieuse tradition de son pere. De meme l'abbe Methode
Zavoral, pour prodiguer ses consolations aux blesses roumains,
soignes dans son abbaye, a appris le roumain et est devenu
ensuite un des amis les plus precieux de notre peuple. Nous
eumes en 1932 la joie de le recevoir et de le proclamer docteur
„honoris causa" de notre Universite.
L'amitie entre Yougoslaves, Tchecoslovaques et Roumains
n'est donc point, comme d'aucuns se plaisent â le pretendre, une
alliance artificielle destinee â defendre des positions acquises:
c'est une fraternite qui a des racines antiques et profondes; elle
a ete cimentee dans des temps douloureux par les souffrances subies
en commun et par les combats heroîques menes pour obtenir
la victoire du droit, victoire que cette fraternite saura defendre
а tout prix.
Nous sommes heureux, Messieurs les deputes et senateurs
yougoslaves et tchecoslovaques que votre presence parmi nous ait
donne l'occasion de rappeler les liens qui nous unissent. Ces liens
sont destines â se resserrer toujours davantage, pour donner a
nos peuples une unite spirituelle indestructible.
Nos interets vitaux, les necessites historiques d'hier, d'aujourd'hui
et de demain exigent que nous soyons etroitement unis.
41

- 42
Aujourd'hui plus que jamais, quand la situation internaţionale
est lourde de difficultes, que dis-je? de graves menaces pour la
paix de ГЕигоре. II faut donc nous connaître de mieux, pour
renforcer Ies bases spirituelles de notre amitie et de notre alliance.
Une collaboration assidue entre nos instituts de culture creerait
â coup sur une atmosphere d'estime basee sur une connaissance
reciproque. Je songe surtout â un echange bien organise d'etudiants
qui se familiariseraient au cours d'un sejour prolonge
avec le pays ami; â un echange de professeurs, dont Ies conferen -
ces donneraient Ies derniers resultats obtenus par la science dans
chaque pays. En arrivant ainsi â nous mieux connaître, nos efforts
communs eleveront une digue indestructible que nous opposerons
â quiconque voudrait nous denier notre droit â une existence
libre, digne du glorieux passe de nos nations et de leur
avenir.
En cet instant de puissante emotion, quand nous sommes penetres
jusqu'au fond du coeur par Ies souvenirs qui nous ont rapproches
dans le passe, par tous Ies evenements qui nous ordonnent
d'etre unis dans le present, par Ies esperances et Ies aspira-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
tions qui nous obligent â suivre la meme voie dans l'avenir, laissez-moi
terminer en criant du fond de l'âme:
Vive le peuple yougoslave.
Vive le peuple tchecoslovaque,
Vive le peuple roumain,
Vive la Petite Entente.
DISCOURS DE M. Dr. KOSTA KOUMANOUDI.
Messieurs,
Nous nous rejouissons tout particulierement de cet heureux
moment de pouvoir participer, dans ce centre Universitaire d'un
territoire libere et rendu â la mere patrie, â cette grandiose manifestation
de la force et de la conscience nationales de la grande
Roumanie, force et conscience exprimees si noblement et si hau-tement
dans ce cadre et surotut ici, dans cette contree de Clouj,
une reunion des representents parlementaires de la Petite Entente
prend une signification extrement eloquente.
Cette alliance de trois peuples jeunes et vigoureux a ete conţue
comme une creation politique inspiree par l'idee de la legitime

deferise et de la sauvegarde des interets les plus sacres. La Roumanie,
la Tchecoslovaquie et la Yougoslavie se sont liees â mort
et â vie pour veiller sur leur patrimoine naţional acquis au prix
des innombrables sacri fices librement consentis par les meilleurs
de leurs enfants. Nos frontieres ont ete tracees par le sang verse
au cours d'une guerre longue et atroce, — c'est pourquoi nos
frontieres sont intangibles; nos Etats ne peuvent diminuer, encore
moins perir, — car nous sommes des serviteurs devoues et
sinceres de la paix et nous ne voulons provoquer aucune guerre.
Nous sommes, par lâ, les garants les plus surs que rien ne peut
changer par la force et contre la volonte de nos peuples dans cette
pârtie de l'Europe.
Ces verites primordiales, tous les hommes politiques doivent
toujours les avoir presentes â leur esprit: elles sont un guide clairvoyant
aux hommes d'Etat qui menent nos trois nations si etroitement
unies. Nous avons ensemble et d'un xommun accord depuis
plus de quinze annees toujours suivi cette ligne droite, avec plein
succes, et nous ne devons jamais nous separer de cette politique,
seule saine et salutaire. BCU Cluj / Central University Library Cluj
Par les beaux discours prononces hier au Parlement Rou­
main par les representants les plus autorises de nos trois peuples
ont ete definis nos buts politiques et le grand role qui nous in-
combe dans la vie internaţionale.
Mais nous considerons que la tâche de la Petite Entente ne
doit pas se borner â atteindre et realiser seulement cet ideal unique.
Une alliance si profondement enracinee dans le coeur meme
de nos trois peuples doit s'etendre plus largement et embrasser
toutes les manifestations multiples de leur vie naţionale, aussi
bien politique qu'economique, scientifique, litteraire, artişti -
que, culturelle.
De nos jours les crises qui ont sevi partout, non seulement
dans les domaines des activites materielles mais aussi bien morales
de l'homme, exigent une collaboration etroite pour regler
avânt tout la production et organiser les echanges commerciaux.
Les efforts faits depuis 1930 afin de former la Petite Entente
comme une unite economique ont ete tres serieux et bien combines,
de sorte que les resultats obtenus, malgre les obstacles et les
difficultes souvent plus fortes que nos volontes peuvent etre consideres
comme satisfaisants. Mais il serait necessaire d'elaborer
43

44
un programme general de reglementation de la production et des
echanges. Et cette fois, il faudra poursuivre l'examen, sous toutes
ses faces, de la structure economique de chacun de trois Etats
composant la Petite Entente, dans le but de dresser un plan qui
embrasserait une periode assez longue determinee d'avance. On
pourra obtenir de la sorte une amelioration notable dans tous les
sens et preparer et garantir en meme temps la prosperite de notre
agr icul ture et de notre industrie, la stabilite de notre monnaie, le
perfectionnement de notre outillage naţionale et la mise en activite
de la main d'oeuvre.
Nous possedons un grand nombre d'hommes competents dans
tous ces domaines, des savants et des praticiens d'experience, qui
devraient se mettre â la tâche et qui, certainement, reussiront â
resoudre tous les graves problemes â l'ordre du jour, au grand
profit de toutes les classes laborieuses en Roumanie, Tchecoslovaquie
et Yougoslavie. Pour accomplir cette mission, les Parlements
respecţi fs de nos trois pays auront, j'en suiş sur, dans les
Universites des collaborateurs et des conseillers de toute confiance
et de tout devouement. BCU Cluj / Central Je suiş University convaincu Library que Cluj
c'est des chaires,
de laboratoires, des conferences universitaires, — de tous ces
foyers de recherches scientifiques que nous viendront la lumiereet
l'aide la plus precieuse pour arreter les crises du temps present.
A mon avis, Messieurs, je me permets de vous faire remarquer,
lâ ou il reste encore le plus â travailler, c'est au point de
vue de rapprochement intellectuel ou plutot au point de vue de la
connaissance et de la penetration mutuelle de nos peuples. Une alliance
telle que la notre, pour produire son plein effet, doit tendre
â une sorte de fusion de grandes qualites spirituelles qui caracterisent
ses adherents. Par cette voie on arrive a mettre en
oeuvre toutes les forces morales au service d'un ideal commun.
Seuls les peuples qui se connaissent a fond se comprennent et s'estiment.
Quoique vivant dans differents Etats, c'est par lâ qu'ils
deviennent capables de s'imposer tous les sacrifices pour se defendre
les uns les autres. C'est par lâ que les ennemis des uns se
transforment en meme temps en ennemis des autres; c'est par lâ
que les dangers menacant les uns arrivent a toucher les autres. Une
alliance ainsi concue forme naturellement un tout indivisible.
Lâ aussi, Messieurs, le role des Universites, des professeurs
aussi bien que des etudiants, — des intellectuels en general est

considerable. Par les ecrits, les lecons, par les paroles, par les revues
et journaux, les reunions publiques, ils disposent des moyens
puissants pour reprendre dans les masses populaires toute la richesse
inepuisable que chacune de nos nations possede en litterature,
art, moeurs, histoire, en un mot tout ce qui dans le passe et
le present constitue l'essence de la vie publique des Roumains, des
Tchecoslovaques et des Yougoslaves. Nos parlementaires, eux
aussi, comme nous le voyons par leur activite, ce sont mis de
tout coeur â l'accomplissement de ce but si eleve. Ils sont representants
et elus du peuple„donc ceux qui forcement sont appeles
â connaitre le mieux les besoins, les exigences, les tendances et
les aspirations de chaque peuple d'ou ils sont sortis. Cest leur mission
la plus imperative, de precher cette union de nos trois Etats
et, encore plus, de trois peuples qui constituent la Petite Entente.
Je crois, Messieurs, que notre reunion â Bucarest a excellement
servi â cette fin. Nous devons continuer. Car rien ne cimenta
aussi fortement l'edifice que nous elevons avec nos forces
communes que cet echange vivant de nos idees, de nos conceptions,
de nos vues
BCU
sur
Cluj
tous
/ Central
les problemes
University
qui
Library
preoccupent
Cluj
le present
et de la solution desquels depand l'avenir des peuples qui
nous ont charges de defendre leurs interets et de satisfaire â leurs
esperences.
Nulle part qu'ici n'apparait aussi hautement la grandeur de
nos devoirs nationaux et la lecon qu'elle comporte. Car le sol ou
s'eleve aujourd'hui cette noble Universite de la Roumanie libre
et independante avait longtemps subi le joug de la dominaţion
etrangere et en avait cruellement souffert. Les Roumains de la
Transylvanie comprennent le mieux le martyre qu'ont endure
leurs freres Tchecoslovaques et Yougoslaves sous les memes maîtres
d'une autre race et d'une mentalite dure et intolerante. Ce
long passe des persecutions nous a rapproches dans l'adversite et
nous a reunis dans la liberte. Ici nous pouvons proclamer avec
fierte au nom de nos trois peuples que nos patries sont et resteront
pour toujours notre bien sacre et intact, avec nos frontieres
intangibles et inchangeables, avec notre liberte entiere. Notre
patrimoine naţional que nous avons cherement acquis, nous le
garderons: il est bien â nous pour toujours.
45

46
DISCOURS DE M. DR. ING. VLAD BRDLÎK
Messieurs Ies Ministres,
Messieurs Ies Presidents,
Monsieur le Recteur,
Monsieur le Commandant du corps d'armee,
Messieurs Ies Eveques,
Monsieur le Prefet,
Monsieur le Maire,
Mesdames et Messieurs,
Admis â l'honneur de parler au nom de la Delegation Parlementaire
tchecoslovaque je m'acquitte de ma mission avec d'autant
plus de plaisir que je me trouve dans Ies murs augustes de
l'edifice qui donne tant de preuves de votre culture naţionale.
Dans la Salle des fetes, un grand hommage a ete rendu â un
de nos compatriotes, admirateur enthousiaste du peuple roumain
— grâce â votre universite qui a accorde dans une seance solen
nelle le diplome de docteur honoris causa â notre Abbe de Strahov
le Dr. Metod
BCU
Zavoral.
Cluj / Central University Library Cluj
Et cet honneur etait aussi l'honneur pour toute la nation
tchecoslovaque.
Combien de souvenirs pourrais-je mentionner, souvenirs rappelant
Ies relations chaudes entretenues par Ies eminents savants
et travailleurs culturels de nos pays amis: Notre Docteur Cihâk
â Jaš, nos Professeurs Jarnik, Pravda, recemment votre celebre
Professeur Iorga et actuel Ministre Professeur Nistor, nos Professeurs
Kadlec, Bidlo et tant d'autres travailleurs scientifiques
sur le terrain des sciences naturelles et techniques.
Et combien de collaboration sur le terrain politique qui a
cree la tradition de nos rapports cordiaux.
Dans l'annee revolutionnaire de 1848, Ies Roumains ont formule
leurs desiderata nationaux et politique â Blaj, Ies Serbes â
Karlovice et Ies Slovaques â Lipt. Sv. Mikulâs.
Sept decades se sont ecoulees avânt qu'on put realiser ces
buts: L'union de tous Ies Roumains dans la Grande Roumanie;
de tous Ies Serbes, Croates et Slovenes dans la Yougoslavie et
des Tcheques et Slovaques dans la Tchecoslovaquie.
Depuis l'annee 1895, et puis de nouveau depuis 1905 jusqu'â
la fin de la grande guerre, notre collaboration politique etait or-

gamsee si ćtroitement qu'on peut la considerer a juste titre comme
une sorte de Petite Entente. La collaboration sincere qui alors
existait avânt la guerre etait apres la guerre transposee dans le
large cadre europeen. La solidite de notre union n'est pas donc
seulement mecanique, elle ne repose pas uniquement sur les traites
diplomatiques, elle est sortie des coeurs memes de nos nations
et de leur evolution historique.
Et cette perspective historique nous assure que les amities
qui ont fait leurs preuves admirables dans le passe, dureront et
s'approfondiront dans l'avenir.
Les rangs des champions de l'amitie traditionnelle roumanotchecoslovaque
ne diminuent point. C'etait un honneur pour les
deux nations que leurs Chefs supremes, Sa Majeste le Roi Carol
II et le President de la Republique Tchecoslovaque Mr. Edvard
Beneš sont devenus les representants des relations les plus chaleureuses
entre nos pays.
Le caractere de la visite de Sa Majeste le Roi Carol â Prague
a confirme admirablement cette experience. L'enthousiasme
qui accompagnait le Souverain roumain et Son fils â chaque pas
BCU Cluj / Central University Library Cluj
au milieu du peuple tchecoslovaque etait une prevue que tout ce
qui a ete cree par l'histoire et par la tradition etait confirme solennellement
par les sentiments de nos nations.
Si les representants des trois Etats de la Petite Entente se
reunissent ces jours pour celebrer la Fete de l'anniversaire de rattachement
de la Transylvanie et du Banat a leur mere, patrie
roumaine, c'est que cette celebraţion n'appartient pas seulement
aux evenements du passe, mais qu'elle a sa vivante raison dans
les temps presents. Le retour de territoires â un Etat, avec lequel
ils formaient au temps le plus glorieux une individualite historique,
fut un acte de justice historique.
Une vague — dite le dynamisme — court aujourd'hui par le
monde. Les traites de paix sont bien entendu des oeuvres humaines,
et ils ne sont pas en dehors de toutes discussions. Ce qui,
neanmoins, doit rester en dehors de toute discussion, c'est l'integrite
territoriale de nos Etats.
La propagande revisioniste est infatigable dans l'elaboration
de ses sofismes. Tantot elle montre les Etats de la Petite Entente
comme etant le foyer d'intolerances religieuses, tantot elle montre
la Tchecoslovaquie comme une porte ouverte a l'invasion bolcheviste
en Europe Centrale. Mais aucune propagande ne saurait
mettre au monde des choses qui n'existent pas. Nous sommes
47

48
persuades qu'une sage politique sociale est un bastion bien plus
solide contre le bolchevisme que des proclamations â grand effet,
et des moyens de violence.
Personne ne refuse de reconnaître que dans nos Etats il y
a des minorites nationales. Mais au temps de l'Autriche-Hongrie,
c'etait une minor ite germano-magyare qui gouvernait! En Europe
Centrale les peuples se melent et se penetrent reciproque
ment, mais il ne ressort pas de cela des revisions de frontieres,
mais seulement des revendications d'equite. Nous sommes contre
la revision, parceque nous sommes pour la justice. Nous sommes
contre la revision parceque nous somme persuades que la justice
n'est pas seulement la base des Etats, mais la base de la stabilite
et de la paix en Europe Centrale et dans l'Europe entiere.
C'est pourquoi que nos allies seront aussi les valeurs morales
comme elles ressortent du progres de civilisation. Sur cette
terre academique rappelons-nous que le progres ne signifie pas
seulement que par le telephone, la radiophonie, les avions nous
franchissons l'espace et le temps. Ces progres ont fait davantage:
Ils ont transforme la conception de l'Univers, de la dignite des
BCU Cluj / Central University Library Cluj
droits de l'homme, des ideals de la liberte de l'individu et de la liberte
des nations.
Dans ce milieu de la science et de la culture: inclinons nous
donc devant la memoire de tous ceux qui nous ont donne ces valeurs,
devant la memoire de tous les pioniers du progres, devant
la memoire des grands hommes de l'histoire de la civilisation humaine.
Mais enfin, tel est le destin et l'ordre humain. La justice et
les valeurs morales doivent quelquefois etre defendues par les armes
et par les sacri fices du sang. C'est pour quoi notre amour
pour la patrie este concretise par l'enthousiasme pour notre armee.
Nous sommes persuades que l'armee fortement equippee et
animee par l'esprit de la victoire constitue l'argument le plus fort
de la Paix.
Et quand nous avons vu defiler vos braves soldats — lâ bas
â l'Arc de Triomphe, symbole de la Grande Roumanie, nous sommes
fiers de votre armee, alliee â la notre.
Lâ, nous avons compris votre devise: „nu, nu, niciodată" —
votre ferme decision de defendre la justice par la force.
Le cours enthousiasme qu'a eu la seance solennelle des Parlements
des Etats de la Petite Entente ou le peuple de nos Pays
se parlait â lui-meme par l'intermediaire de ses representants

elus et en presence occasionnelle de la Delegation militaire francaise
dans la loge d'honneur, la voix du peuple retentissait clairement
par dessus et loin des irontieres de la Roumanie:
Ce qui a ete cree legalement par la grande guerre et ce qui
a jailli de l'âme et de la tradition des peuples, sera defendu â tout
prix. Ce n'est pas seulement une phrase si je dit: nous croyons
â la Grande Roumanie, nous croyons â la grande Yougoslavie,
nous croyons â l'amitie eternelle entre les peuples de la Petite Entente,
l'heritage de nos peres, de nos grand-peres et des generations
anciennes. A vous mes jeunes collegues: — n'oubliez jamais;
les nations qui ne trahiront pas leurs ancetres glorieux, ne
seront jamais trahies par la Destinee.
Tribuna parlamentarilor Micii înţelegeri, deasupra căreia se vede loja
Senatului Universitar cu reprezentanţii guvernului român.
Vivat, crescat, floreat Universitas et cultura roumaniae!
v Vive la Petite Entente!
BCU Cluj / Central University Library Cluj
* #
Au urmat apoi câteva cuvinte rostite în limba parlamentarilor
străini, de către reprezentanţii studenţimii clujene şi anume:
Dl Ioan Doval în limba cehă şi dl Gheorghevici N. Teodor în
limba sârbă.
4
49

BCU Cluj / Central University Library Cluj

COLEGIUL ACADEMIC „REGELE CAROL
ISTORIC.
— Istoric, realizare, inaugurare —
„Din isvorul credinţei fi al avântului pentru o operă pe care
am intre prins-o cu toţii laolaltă tntr"o comunitate spirituală de
sjorţări fi năzuinţe, din această uniune sacră de muncă în care
am trăit anii cei k
mai frumoşi si mai bogaţi în roade ai tinereţii
si maturităţii noastre, s'a desprins ideia de a înălţa acest
edificiu închinat ştiinţei şi culturii român* şti, unde profesori
şi studenţi să ne 'putem întâlni silnic, nu numai în orele rezervate
muncii, ci si în clipele noastre de răgaz, în reuniuni
restrânse familiare sau tn ocazii mari sărbătoreşti, cu scopul
de a ne apropia şi mai mult fi de a închega fi mai puternic
sufletul şi năzuinţele noastre în acel tot spiritual, armonic
ce formează tăria fi nota specijică a Universităţii noastre".
(Din discursul de Inaugurare al Dlui Rector Ştefănescu-Goangă)
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Dintre bogatele creaţii de după război, ale Universităţii noastre,
Colegiul Academic este poate cea mai de seamă atât ca scop
în sine, cât şi ca realizare. Privind din acest punct de vedere,
se înţelege mai uşor de ce a trebuit să treacă un timp aşa de îndelungat
pentru ca această instituţie să nu poată fi realizată în forme
definitive până acum, deşi ea fusese proectată, într'o formă
mai restrânsă, încă cu câţiva ani mai înainte.
Intr'adevăr, ideea renovării clădirii pe locul căreia azi se
înalţă falnic o nouă instituţie universitară, ideea transformării
vechiului teatru, care zăcea ca o ruină părăsită şi insalubră în
imediata apropiere a Universităţii, nu este o idee recenta. într'o
formă de a da o întrebuinţare practică clădirii fostului teatru,
devenită proprietatea de drept a Universităţii clujene, această
idee s'a pus încă din primii ani de organizare a Universităţii
noastre. Mai târziu, la 3 Mai 1926, Senatul universitar întrunit
într'o şedinţă specială, sub preşedinţia Dlui profesor Gheorghe
Spacu, pe atunci Rectorul Universităţii, a luat în discuţie ideia
concretizată în urma sugestiilor date de Dl profesor Emil G.
Racoviţă, de a transforma această clădire într'o „casă univer-

52
sitară care pe lângă cele 2—3 săli propriu zise ale Cercului profesorilor
şi camerile necesare pentru găzduirea oaspeţilor străini",
să aibe şi o sală mare de conferinţe adaptabilă şi în sală de bal.
Inginerul Balş, căruia i se dăduse apoi însărcinarea de a face planurile
necesare, a şi depus aceste planuri la Rectorat, împreună
cu un deviz integral în sumă de 24.000.000 lei. Cifra a fost poate
chiar descurajatoare pentru posibilităţile materiale de atunci, la
care se mai adăoga succesiunea anuală în funcţia de Rector, nelăsând
astfel posibilitatea continuării în timp a unei opere ca
aceasta care nu se poate termina într'un an. Suma de 1.500.000
lei, ce fusese primită ca subvenţie pentru întregirea fondului de
construcţie, a fost învestită mai târziu într'o lucrare de mici
reparaţii ale clădirii, care însă n'au adus nici un folos instituţiei,
fiindcă edificiul a rămas tot o ruină neutilizabilă până acum.
REALIZARE.
Ideea acestei construcţii a fost însă reluată în mod fericit
BCU Cluj / Central University Library Cluj
de Dl profesor Florian Ştefănescu-Goangă, care la alegerea sa
de Rector, de această dată pe cinci ani, a înscris-o în programul
Dsale de bogate creaţii şi importante realizări, deşi greutăţile
crescuseră mult între timp, fiindcă tocmai atunci era în plină
desfăşurare criza financiară cu urmările ei dezastruoase. Au trebuit
deci, întâi de toate, sforţări uriaşe pe care Dsa, secondat de
întregul Senat, le-a continuat cu tenacitate timp de un an, pentru
a obţine fondul necesar dela Guvernul Tătărăscu, care a acceptat
invitaţia de a se deplasa la Cluj şi, la faţa locului, a examinat
doleanţele Universităţii nostre, în memorabila şedinţă din 4 Mai
1934 unită cu Senatul universitar. In felul acesta s'a putut obţine
frumoasa sumă de 44.000.000 lei graţie căreia s'a ridicat nu numai
acest Colegiu, ci s'au făcut şi alte multe îmbunătăţiri universitare.
Dar şi conceptul iniţial al clădirii, trebuia lărgit pentru a
soluţiona astfel şi o altă nouă problemă universitară determinată
de avântul vertiginos ce-1 luase Universitatea din Cluj, care în
anul şcolar 1933/34 a numărat cel mai mare număr de studenţi
dela înfiinţarea ei (4445). Astfel, Dl Rector Ştefănescu-Goangă,
extinzând ideea acestei noi instituţii şi la celelalte cerinţe universitare,
a adecuat-o unei armonioase realizări a următoarelor

trei mari probleme universitare: 1. contactul permanent al profesorilor
între ei, cu savanţii străini, cu personalul ştiinţific auxiliar
şi cu studenţii; 2. posibilitatea aranjării spectacolelor într'o
sală corespunzătoare, atât pentru marile festivităţi universitare,
cât şi pentru acelea organizate de publicul cult din oraş; 3. reunirea
studenţilor într'un mediu corespunzător, în care problemele
specifice vieţii studenţeşti organizate (spectacole, societăţi
studenţeşti reprezentative, cantină), să-şi poată asigura o desvoltare
încununată de înfăptuiri frumoase, utile şi durabile.
Aceste trei mari probleme universitare, şi-au găsit într'adevăr
deslegarea cea mai bună posibilă în următoarele realizări:
1. Cercul profesoral şi camere pentru oaspeţii universitari.
Lipsa unui local potrivit, în care membrii corpului profesoral
universitar,: să poată lua contact între ei, şi în special să primească
în mod corespunzător pe misionarii universitari străini,
era o lipsă simţită din ce în ce mai mult, în dauna unităţii spirituale
şi a comuniunii ştiinţifice interuniversitare, aceste două
BCU Cluj / Central University Library Cluj
note specifice care formează tăria Universităţii noastre*). Astăzi,
membrii corpului universitar (docenţi, conferenţiari, profesori),
au pentru întrunirile lor trei saloane, înzestrate cu toate posibilităţile
de destindere spirituală (jocuri distractive) şi o sală de
lectură cu opere de interes general, reviste şi ziarele de seamă
din ţară şi străinătate. într'un mediu ales şi cu un confort de
primul rang, se pot aranja reuniuni universitare în cele mai bune
condiţii. Aceste saloane sunt în directă legătură cu partea din
clădire rezervată studenţilor (vezi în continuare p. 3), permiţând
astfel un contact strâns între profesori şi studenţi, în afară de
preocupările didactice.
Misionarii străini, delegaţi ai diferitelor Universităţi şi instituţii
înalte din ţară şi străinătate, au la dispoziţia lor patru camere
elegante, spaţioase şi confortabile cum şi un salon şi un
fumoar. Universitatea noastră este deci printre foarte puţinele
instituţii de învăţământ superior care să poată oferi iluştrilor ei
oaspeţi, în tot timpul şederii lor la Cluj, un loc plăcut, într'un mediu
ales.
*) F. Ştefănescu-Goangă, discurs de inaugurare (pag. 72).
53

54
BCU Cluj / Central University Library Cluj

Una din camerile oaspeţilor
BCU Cluj / Central University Library Cluj
2. Sala de spectacole şi foaerul. Organizarea în bune condiţii
a marilor festivităţi era aproape imposibilă pentru motivul că în
tot oraşul nu se afla o sală corespunzătoare. Aula Universităţii,
Sala mare de spectacole
55

56
potrivită de abia pentru festivităţi universitare restrânse (promoţii
de doctori, deschiderea cursurilor, întrunirea consiliului profesoral),
era neîncăpătoare pentru un conferenţiar de mare răsunet,
sau pentru diferite alte mari manifestaţii din domeniul artistic,
muzical, cultural şi intelectual.
Această acută problemă universitară şi general culturală, a
fost soluţionată în cel mai fericit mod prin construirea unei impunătoare
săli de spectacole, în care peste 1000 persoane pot afla
un loc confortabil la orice spectacol de mare anvergură. Două
saloane pentru muzicanţi sau conferenţiari se află în dosul scenei;
sala poate oricând să fie aranjată şi pentru baluri selecte, fotoliile
ei fiind uşor demontabile.
Valoarea acestei săli este însă mult ridicată şi prin admirabilul
foaer ce-i aparţine, el însuşi o construcţie de apreciabilă valoare
estetică. Acest foaer, cu acces direct prin cele trei porţi de
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Foaerul.
aspect impunător, din str. Kogălniceanu, înglobează un întins
spaţiu bine aranjat în dreapta şi stânga pentru garderobă. In
prelungirea acesteia se află un salon confortabil, un bufet, iar

Salonul
BCU Cluj / Central University Library Cluj
în partea dreaptă un fumoar cu acces prin trei uşi mari de sticlă
spre frumoasa grădină a Colegiului, în stil roman. In fundul
foaerului, ridicat pe o estradă de 125 cm. cu largi scări de piatră
Bufetul
57

58
Fumoarul.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
şlefuită şi două basoreliefuri, se află sala de banchete care se
poate izola printr'o monumentală uşe de fier păstrând însă frumoasa
perspectivă în lungime a întregului foaer.
Sala de banchete.

3. Organizaţii studenţeşti. Această clădire universitară, de o
extensiune atât de largă, nu putea, desigur, să nu aibe unele crea­
ţii şi pentru studenţi, mai ales când în viaţa lor se iviseră pro­
bleme noi şi când făuritorul acestei clădiri a excelat prin atâtea
acte de îmbunătăţirea vieţii studenţeşti 1
).
Intr'adevăr, o întreagă aripă a acestei clădiri a fost anume
construită pentru studenţi cu următoarea destinaţie:
a) O sală mare pentru cantină (parter), putând lua masa
în cele mai bune condiţii până la 500 studenţi; sala având în di-
Sala de cantină.
rectă comunicare o bucătărie (subsol) cu cele mai moderne in­
stalaţii.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
1) Puţine Universităţi se pot intr'adevăr mândri cu realizările făcute
la' Universitatea noastră în ce priveşte organizarea vieţii studenţeşti şi ameliorarea
condiţiilor de viaţă a studenţilor. Amintim aici numai pe cele
mai de seamă : trei cămine înzestrate cu tot confortul; un pavilion pentru
recrearea celor slăbiţi, în munţii Rodnei; asistenţă medicală şi socială; dispensar
antituberculos; dispensar antiveneric; oficiu universitar; educaţie
fizică, cu un splendid parc.
59

60
b) O sală de spectacole (etaj I) cu 300 locuri, având un larg
BCU Cluj / Central University Library Cluj
spaţiu destinat recreaţiei şi altul cu instalaţii de bufet în stil ame­
rican. Această sală, ca de altfel şi cea mare, poate fi folosită, la
cerere, şi pentru alte spectacole organizate de publicul din oraş,
sau de oricare personal universitar.
Bufetul,

BCU Cluj / Central University Library Cluj
Această clădire, începută în toamna anului 1934, a fost complect
terminată în luna Noembrie 1936, executarea ei fiind încredinţată
pe cale de licitaţie mai multor firme 1
). Planurie şi conducerea
lucrărilor s'au făcut cu multă pricepere de Dl Arhitect-diriginte
Georges Cristinel din Bucureşti, cunoscut şi apreciat prin
multe alte lucrări arhitectonice de seamă. Dl Cristinel a fos însă
ajutat şi de alţi specialişti în executarea diferitelor lucrări 2
).
Costul întreg al construcţiei, instalărilor şi înzestrărilor cu
1) Construcţia zidăriei a fost încredinţată cunoscutei firme Tiberiu
Eremia, sub conducerea inginerului Dordea. Celelalte lucrări au fost executate
astfel : instalaţiile de încălzire de firma Instalator; instalaţiile de apaduct
de firma Tors şi Ormai; mobilierul de Cooperativa Industr. de Mobile,
Select Mobil, Lobel şi Lindemann, etc.; electrica de Bugariu; marmora şi
pietrăria de Reimann; basoreliefurile de sculptorii Tofan şi Candido.
2
) Astfel Inginerul Minoniu din Ministerul Educaţiei Naţionale a condus
lucrările de încălzire şi apaduct; Inginer Lam a condus lucrările de
electricitate, iar Ing. Ivaşcu a făcut unele verificări de lucrări şi a situaţiilor
de plată.
61

62
tot confortul necesar bunei ei funcţionări, se cifrează la suma de
aproape 30.000.000 lei, sumă care faţă de bogatele înzestrări ale
clădirii ar fi fost cu mult depăşită dacă nu s'ar fi procedat tot
timpul cu cea mai mare cruţare şi economie.
Vizitată de reprezentanţii presei în ajunul grandioaselor ser
bări ale inaugurării, iată de exemplu cum a fost apreciată de un
reporter al unui ziar local sub titlul de:
O mare instituţie de cultură.
„Arhitectura occidentală a clădirei Colegiului Academic, este
curată, limpede, simplă şi omogenă. înfăţişarea proporţionată a
construcţiei este împlinită cu ornamente proprii, dintre cari nişte
frumoase şi apreciabile ca mărime, basoreliefuri, cari însufleţesc
trista rigiditate a construcţiilor de acest gen.
„Un turn semeţ, ridicat într'unul din colţurile clădirei, străjueşte
impunător şi liniştit, gonind în parte, atmosfera de centru
mort, pe care piaţeta Universităţii o are. Alcătuit din două corpuri
distincte, între cari se intercalează un mignon şi cochet spa­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
ţiu de pasaj de o atracţie şi impresie deosebită, strălucirea şr
frumoasa înfăţişare exterioară a Colegiului este complectă.
„Interiorul construcţiei întrece însă tot ceeace imaginaţia
unui laic în probleme de arhitectură şi în chestiuni inginereşti
în general poate produce. Admirăm aici, fără restricţiuni esenţiale,
îndrăsneala, originalitatea şi lărgimea de orizont al unui
neîntrecut organizator. Dar ceeace izbeşte în special este luxul şi
fastul, care, fără să contrazică condiţiile materiale vitrege în
care acest palat s'a ridicat, este uluitor.
„Fără îndoială că secţiunile ce se arată unui vizitator oarecare,
secţiuni ce excelează prin aplicarea principiilor de igienă,
confort şi organizaţiune, nu este tot ceeace poate fi văzut şi admirat
în această amplă instituţie.
„Din punct de vedere pur „artistic" Colegiul deşi este conceput
şi inspirat de stilul timpului, reprezintă — în interior —
un aport nou de arhitectură modernă. Aceasta, indubitabil, pentru
ceeace s'a făcut în acest gen la noi în ţară . ..
„Impresia extraordinară şi vraja profundă pe care contactul
senzorial cu Colegiul Academic îl procură oricărui vizitator, sunt
similare atunci când, pe lângă analiza decorului fizic, se încearcă
descifrarea rostului social şi educativ al acestei instituţii".

INAUGURAREA.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Asp. ctul exterior al Colegiului Academic.
O instituţie cu o astfel de extindere în viaţa spirituală a
acestei părţi a ţării, nu putea mai bine să intre în adevăratele
ei rosturi, decât punând-o subt înaltul Patronaj al Suveranului
63

64
Ţării, „Voevodul Culturii Româneşti"; Universitatea însăşi fiind
pusă chiar din momentul preluării ei, sub scutul Augustului Său
Părinte, primul Rege al României întregite.
Grandioasele serbări de inaugurare, au avut loc în ziua de
13 Iunie 1937 în prezenţa Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea,
Patronul Instituţiei, a Guvernului Ţării, a tuturor reprezentanţilor
culturali ai Transilvaniei, a întregului Corp Profesoral şi
a studenţimii, urmând programul indicat în cele ce urmează.
La sosirea în gară, M. S. Regele a fost primit cu fastul cu­
venit, iar dl profesor Nicolae Drăganu, primarul Municipiului şl
prorectorul Universităţii, I-a adresat următoarele cuvinte:
SIRE,
Astăzi, când descindeţi în capitala Ardealului pentru a inaugura
mai multe instituţii culturale şi a Vă convinge de buna
gospodărie a banului public şi de progresul realizat de cultura
românească în acest colţ de ţară, Clujul, cultural şi împreună cu
el întregul Ardeal,
BCU
se
Cluj
grăbeşte
/ Central
să
University
Vă întâmpine
Library
şi
Cluj
să Vă exprime
prin modestul meu glas cele mai adânc simţite sentimente de
bucurie, de omagiu, devotament şi credinţă neclintită, oferindu-
Vă pâinea şi sarea tradiţională.
Vă asigurăm, Sire, că gândul nostru se îndreaptă mereu
către Majestatea Voastră, Voevodul culturii româneşti, însoţindu-
Vă pretutindeni cu iubire cu admiraţie şi mândrie în acelaş timp,
ştiind că gândul Majestăţii Voastre este pururea la noi, la înflorirea
instituţiilor noastre culturale, la binele, fericirea şi siguranţa
ţării noastre scumpe, a României mari şi veşnice.
Să trăiţi, Sire. Să trăiască Măria Sa Mihai, Marele Voevod
de Alba-Iulia. Să trăiască Augusta Dinastie.
La ora 10.30 a. m., Suveranul a fost primit la Colegiu de
Senatul Universitar în frunte cu dl Rector al Universităţii. După
un scurt popas în salonul aparţinător sălii, membrii guvernului
iau loc pe scenă în partea dreaptă; apoi îşi fac întrarea membrii
Senatului Universitar care îmbrăcaseră pentru prima oară robele
oficiale. Cel din urmă intră Majestatea Sa Regele anunţat de
Secretarul General al Universităţii. întreaga asistenţă aplaudă
cu entuziasm apariţia Suveranului, în timp ce corul Academiei
de Muzică din Cluj, subt conducerea dlui Rector A. Bena, intonează
Imnul Regal.

Se oficiază apoi un serviciu religios de către Prea Sfinţia Sa
Episcop Nicolae Colan, după care se sfinţeşte clădirea.
După terminarea serviciului religios, a luat cuvântul dl Florian
Ştefănescu-Goangă, Rectorul Universităţii şi Subsecretar de
Stat la Ministerul Educaţiunii Naţionale care a rostit următorul
discurs:
SIRE,
Senatul Universitar şi prin el întreg corpul profesoral şi toată
studenţimea, Vă exprimă profunda sa recunoştinţă pentru înaltul
gest de cinstire pe care ni-1 aduceţi, când călăuziţi de cele mai
nobile îndemnuri aţi venit să inauguraţi această nouă instituţie
a Universităţii noastre.
Profesori şi studenţi, uniţi în acelaş gând şi aceleaşi simţăminte
de iubire şi gratitudine, prezentăm Majestăţii Voastre prinosul
nostru de neţărmurit devotament şi Vă mulţumim din
adâcul sufletului pentru înalta distincţiune ce ne-aţi acordat, ca
acest edificiu să poarte numele Majestăţii Voastre.
Această cinstire BCU Cluj o vom / Central purta University adânc în Library suflet ca Cluj
un regesc îndemn
în străduinţele şi munca noastră ştiinţifică.
SIRE,
Dorinţa de veacuri a poporului român din Ardeal de a-şi
înălţa un sanctuar al culturii sale naţionale în aceste colţuri ale
vechei Dacie Romane, a fost îndeplinită sub stăpânirea prea gloriosului
şi în veci neuitatului Vostru părinte, Regele Ferdinand
I, întregitorul României.
Ce bucurie imensă, ce entuziasm de nedescris a cuprins poporul
român din aceste ţinuturi, când regele întregitor de ţară,
înconjurat de Augusta Sa familie a venit să prezideze serbările
de inaugurare ale acestei Universităţi.
Toată suflarea românească îşi da seama atunci, că acea înălţătoare
ceremonie nu era o simplă sărbătoare şcolară, ci actul solemn
de o covârşitoare importanţă istorică prin care naţiunea română
din Transilvania reintra, după o robie sufletească de veacuri,
în drepturile sale la o cultură superioară naţională.
Prin acest act sărbătoresc întreaga naţiune română îşi afirma
voinţa sa naţională de a-şi trăi viaţa ei proprie culturală şi
intelectuală, potrivită cu firea şi geniul său. Ea făcea cunoscut
lumii întregi hotărârea sa categorică de a fi stăpâna sufletească
65

66
a Ardealului pe care războiul de eliberare ni-1 dăduse în virtutea
drepturilor noastre istorice şi etnice, imprescriptibile şi milenare.
In locul instituţiei pe care vechea stăpânire maghiară o ere
iase aici ca o unealtă crudă de desnaţionalizare lua fiinţă acum,
sub cele mai promiţătoare auspicii, ca un semn luminos al idealului
nostru înfăptuit, mult râvnita Universitate românească a
Daciei superioare, făclie a ştiinţei româneşti, menită să răspândească
razele sale de lumină şi căldură asupra întregului neam
românesc de dincoace de Carpaţi.
Se încheia astfel în mod fericit şi definitiv un străvechi proces
istoric şi se desăvârşea consolidarea noastră culturală, ca o
urmare firească a operii de întregire a neamului, pe care avântul
militar şi înţelepciunea conducătorilor politici ai românilor de
pretutindeni o înfăptuise milităreşte şi politiceşte.
SIRE,
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Aspecte din sală în timpul solemnităţii.
Misiunea ce s'a încredinţat Universităţii noastre a fost una
din cele mai înalte şi grele misiuni pe care un popor o poate da
unei instituţii de cultură. Ea ne-a copleşit de onoare, dar în ace-

laş timp ne-a împovărat sufletele cu o foarte mare răspundere.
Era doar în joc prestigiul şi renumele ţării noastre. Cu orice sacrificiu,
învingând orişice piedică trebuia să isbutim. Rezultatele
activităţii noastre au dovedit că cei ce ne-au acordat o atât de
mare încredere nu s'au înşelat în aşteptările lor. Universitatea
„Regele Ferdinand I" din Cluj a devenit în scurtă vreme, datorită
muncii fără preget, plină de elan a dascălilor ei şi bogatei
lor activităţi didactice şi ştiinţifice, un puternic focar de cultură
a cărui reputaţie şi prestigiu au trecut de mult hotarele ţării.
SIRE,
Ceeace ne-a preocupat în deosebi, pe noi, slujitorii devotaţi ai
acestei instituţii şi ceeace continuă să ne preocupe din ce în ce mai
mult, este desvoltarea şi progresul ştiinţei româneşti.
Călăuziţi de gândul că existenţa naţională a unui popor atârnă
mai mult de valoarea culturii sale decât de numărul populaţiei,
sau de întinderea teritoriului pe care-1 stăpâneşte şi fiind convinşi
că forţa unei naţiuni creşte în măsura bogăţiei culturii sale
intelectuale şi a puterii creatoare a spiritului său, ne-am străduit
BCU Cluj / Central University Library Cluj
să desvoltăm o activitate ştiinţifică cât mai intensă în toate domeniile
gândirii umane.
Bilanţul acestei activităţi poate umple de mândrie legitimă
sufletul oricărui român. Producţia ştiinţifică a Universităţii „Regele
Ferdinand I" în prima sa decadă de funcţionare, comparativ
cu aceea a fostei universităţi maghiare, în acelaş interval de timp,
este mai mult decât îndoită. In cifre:
5.761 de lucrări ale Universităţii Române din Cluj, faţă de
2.124 de lucrări ale fostei Universităţi maghiare.
In timp de zece ani, Universitatea Română din Cluj, a dat
la lumină aproape tot atât de multe lucrări cât a produs Universitatea
maghiară în tot timpul existenţei ei de 45 de ani, anume
5.761 de lucrări ale Universităţii Române din Cluj, faţă de
7.146 de lucrări ale fostei Universităţi maghiare.
Dintre acestea s'au publicat în diferite limbi străine:
1.875 de Universitatea Română, faţă de
1.425 publicate de Universitatea maghiară.
Colaborarea Universităţii române din Cluj la periodicele publicate
în limbi streine, constitue deasemenea unul din titlurile ei
de merit. Faţă de fosta Universitate maghiară care colabora numai
la 264 periodice, Universitatea română din Cluj îşi dă contribuţia
ei la 531 de periodice.
67

68
Această intensă activitate ştiinţifică îşi găseşte expresiunea
şi în faptul că Universitatea clujană redactează 20 de reviste ştiinţifice
de specialitate, având şi un oficiu propriu de editură, care
publică în fiecare an un număr însemnat de manuale şi lucrări
ştiinţifice — elogios apreciate în lumea oamenilor de ştiinţă din
ţară şi străinătate.
SIRE,
Universităţile nu trebue să piardă din vedere că ştiinţa nu
are un scop în şine, ea nu este speculaţie pură, îndepărtată de cerinţele
şi contingenţele vieţii reale; ea este dimpotrivă mijlocul
cel mai preţios pe care mintea omenească l'a născocit pentru a
cunoaşte în mod obiectiv şi exact lumea în care trăim şi legile
care o guvernează, pentru ca pe baza acestei cunoaşteri să putem
utiliza şi adapta bunurile şi forţele naturii în vederea satisfacerii
trebuinţelor şi aspiraţiilor noastre. Ştiinţa trebue să se îndrepte,
aşa dar, cu predilecţie spre cercetarea şi cunoaşterea realităţilor
pe care viaţa ni le impune, şi tot ea trebue să ne indice mijloacele
prin care le putem stăpâni şi utiliza.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Societatea modernă pentru a putea trăi şi progresa, are nevoie
să rezolve o serie de probleme din ce în ce mai numeroase
şi mai complicate. Dar aceste probleme nu pot fi deslegate fără
cunoaşterea temeinică şi obiectivă a realităţilor economice, sociale
şi culturale ce stau la baza lor.
Acţiunea inteligentă şi curajoasă a oamenilor de acţiune
practică -
, a oamenilor politici, trebue să se reazime pe cunoştinţele
temeinice şi obiective pe care numai Universităţile prin cercetările
lor desinteresate le pot procura.
Astăzi nu se mai poate lucra la întâmplare, pe dibuite.
Legătura dintre acţiune şi cunoştinţa temeinică, trebue făcută
din ce în ce mai strânsă şi mai indispensabilă.
Iată de ce Universitatea noastră şi-a îndreptat din ce în ce
mai mult câmpul investigaţiilor sale ştiinţifice spre lumea realităţilor
din ţara noastră, căutând să cunoască eât mai temeinic pământul
şi bogăţiile ţării în feluritele lor înfăţişeri, populaţia care-1
locuieşte în realitatea ei biologică, etnică, economică şi socială,
precum şi toate manifestările şi creaţiunile ei culturale dealungul
vremii.
In măsura în care această cunoaştere vă deveni mai întinsă
şi mai exactă, în aceiaşi măsură vor creşte şi posibilităţile noas-

tre de a utiliza şi fertiliza în mod raţional capitalul nostru uman
şi imensele bogăţii naturale ale ţării, în folosul ridicării materiale
şi strălucirii spirituale a neamului nostru.
SIRE,
Universitatea modernă se poate asemăna cu o imensă uzină
care nu poate funcţiona cu profit, decât dacă pe de o parte are
un corp unitar şi bine organizat de oameni de ştiinţă de primul
rang şi de technicieni conştiincioşi şi foarte bine pregătiţi, iar pe
de altă parte dacă este înzestrată cu utilajul cel mai desăvârşit şi
corespunzător tuturor categoriilor de cercetări ştiinţifice.
Gine îşi închipue că în zilele noastre se poate face pregătire
şi creaţie ştiinţifică fără personal ştiinţific îndestulător şi temeinic
pregătit, fără biblioteci bine organizate şi la zi ţinute, fără
laboratoare şi institute înzestrate cu instrumentariul technic corespunzător
şi cu posibilităţile de a-1 reînoi în măsura inovaţiilor
şi perfecţiunilor mereu în creştere, se găseşte stăpânit de aceiaşi
gravă şi periculoasă eroare ca şi acela care-şi închipue că în lupta
economică de astăzi BCU vom Cluj putea / Central eşi University triumfători, Library fără Cluj
utilajul technic
impus de producţia modernă, fără raţionalizarea acestei producţii
şi fără o organizare ştiinţifică a muncii.
Pătrunsă de necesitatea imperativă a acestor cerinţe, Universitatea
„Regele Ferdinand I" a căutat încă dela înfiinţarea ei
să-şi dea organizarea cea mai corespunzătoare misiunii ce i s'a
încredinţat. A înfiinţat o serie întreagă de laboratoare şi institute de
cercetări, a reorganizat fundamental pe cele existente, înzestrândule
cu utilajul necesar, în măsura mijloacelor materiale ce i-au fost
puse la dispoziţie, şi a pregătit, din floarea intelectuală a tineretului
său studios o armată întreagă de cercetători destoinici, care
cu multă râvnă şi mare putere de muncă au desfăşurat o activitate
demnă de laudă reuşind să sporească necontenit patrimoniul
ştiinţific şi cultural al patriei noastre.
„Pe zi ce trece, a spus Majestatea Voastră, scopul instituţiunilor
de învăţământ superior se modifică: eri, acestea aveau înainte
de toate, menirea de a pregăti slujbaşii treburilor obşteşti; azi,
ele au înainte de toate datoria de a-i desăvârşi pe ostaşii purtători
ai flamurii gândirii româneşti şi pe ziditorii adevăratei culturi
naţionale, dincolo de hotarele României întregite pe veşnicie".
Aceste memorabile cuvinte, rostite de Majestatea Voastră în
G9

70
Aula Universităţii Carolina din Cernăuţi, vor rămânea pentru
noi nu numai o prea înaltă şi înţeleaptă îndrumare, dar şi cel mai
puternic comandament şi imbold la o cât mai stăruitoare muncă,
închinată ştiinţei şi culturii româneşti.
SIRE,
Rolul Universităţii nu se reduce numai la opera de activitate
şi creaţie ştiinţifică, ea mai are şi misiunea de a răspândi ştiinţa
în massele largi ale populaţiei şi de a contribui la formarea mentalităţii
ştiinţifice a poporului.
In epoca de adânci prefaceri sociale în care trăim, Universitatea
nu poate rămânea izolată în turnul de fildeş al „cetăţii academice".
Ea trebue să fie ceva mai mult decât un templu transcendent
al cugetării abstracte, fără contact cu contingenţele şi actualităţile
vieţii.
Ca instituţie de înaltă cultură, ea are nobila misiune de a limpezi,
printr'o elaborare proprie, năzuinţele şi curentele de gândire
care frământă viaţa BCU Cluj socială / Central şi culturală University a Library poporului Cluj
în fireasca
lui desvoltare, de a creia impulsuri noui de viaţă naţională în toate
direcţiile şi domeniile activităţii; iar lumina elaborată între zidurile
ei nu trebue să rămână ascunsă marelui public, ci trebue să
se reverse generoasă asupra neamului până în cele mai îndepărtate
colţuri ale ţării, luminând căile greu de pătruns ale progresului
naţional.
In Ardeal, unde poporul românesc a fost ţinut atâta amar de
vreme în robia întunericului, departe de isvoarele pline de viaţă
ale culturii naţionale, rolul naţional, cultural şi social al Universităţii
româneşti din Cluj s'a impus mai imperios ca ori unde.
Profesorii acestei Universităţi au înţeles din primul moment
această nobilă şi urgentă datorie a lor. Ei s'au constituit într'o
„Extensiune Universitară" sub egida căreia, an de an, prin conferinţe
sistematic organizate, au desfăşurat o intensă propagandă
naţională şi culturală, stimulând şi chemând energiile intelectuale
locale, din tot cuprinsul Ardealului la o nouă viaţă de afirmare şi
înălţare naţională prin lumina întremătoare a ştiinţei şi puterea
creatoare a culturii.
In interval de 12 ani, profesorii Universităţii noastre, grupaţi
în „Extensiunea Universitară" au ţinut, în 47 localităţi diferite
din Ardeal 1.375 conferinţe.

SIRE,
Organizarea vieţii studenţeşti a constituit una din principalele
şi constantele preocupări ale Universităţii noastre. Rar există
vreo Universitate în care să fi depus atât devotament şi atâta
neînfrântă străduinţă cât s'a depus de corpul profesoral al Universităţii
noastre, pentru a uşura viaţa studenţilor nevoiaşi şi
mai că nu există Universitate în care, cu mijloace atât de restrânse,
să se fi realizat în atât de scurt timp o atât de bogată
operă de asistenţă socială, ca la Universitatea noastră. In afară
de căminele Universităţii, care constitue obiectul de laudă al străinilor
cari ne vizitează şi titlul de mândrie al Universităţii noastre,
s'a realizat în ultimii ani o întreagă operă de ocrotire socială
a studenţilor prin înfiinţarea şi organizarea unui întreit serviciu
de asistenţă medicală, de educaţie fizică şi de asistenţă socială,
pus în întregime la dispoziţia studenţilor. Această operă de organizare
a vieţii studenţeşti a primit în anul trecut un puternic
impuls prin crearea unor servicii noui, prin reorganizarea şi
complectarea celor BCU existente Cluj / Central şi prin University gruparea Library lor armonică Cluj
în Oficiul
universitar, care a căpătat o consacrare definitivă prin noua
lege a învăţământului universitar.
In ultimii patru ani, Universitatea noastră a venit în ajuto­
rul studenţilor prin diferitele sale oficii de asistenţă cu importanta
sumă de 21 milioane de Lei, ceeace în medie revine suma de cinci
milioane Lei anual.
SIRE,
Dacă Universitatea noastră a putut înfăptui, într'un interval
de timp atât de scurt, o operă atât de importantă, cu care s'ar
putea mândri orice Universitate din apusul civilizat, aceasta se
datoreşte într'o bună măsură râvnei depusă de profesorii ei care
au priceput aşa de bine rolul şi datoria lor, dar mai presus de
toate spiritului de colegială şi armonică colaborare ce-a animat pe
toţi slujitorii acestei instituţii.
Secretul reuşitei noastre stă tocmai în această unire sacră a
sforţărilor tuturor puse cu adânc devotament şi dragoste nemărginită
de ţară în serviciul ştiinţei şi culturii româneşti.
Noi am constituit cu toţii o familie universitară, în care pro­
fesori şi studenţi, maeştrii şi ucenici, am fost tot timpul împreună,
silindu-ne, printr'o sforţare comună, să cunoaştem şi să înţelegem
71

72
lumea în mijlocul căreia trăim, să descifrăm o părticică cât de
mică din rosturile adânci şi tainele pline de mister ale vieţii, pentru
a putea întrezări măcar un fir de lumină, care să ne conducă
în întunerecul atât de greu de pătruns al destinului pe care providenţa
ni 1-a hărăzit.
Din isvorul credinţei şi al avântului pentru o operă pe care
am întreprins-o cu toţii laolaltă într'o comunitate spirituală de
sforţări şi năzuinţe, din această uniune sacră de muncă în care
am trăit anii cei mai frumoşi şi mai bogaţi în roade ai tinereţii
şi maturităţii noastre, s'a desprins idea de a înălţa acest edificiu
închinat ştiinţei şi culturii româneşti, unde profesori şi studenţi
să ne putem întâlni zilnic, nu numai în orele rezervate muncii, ci
şi în clipele noastre de răgaz, în reuniuni restrânse familiare sau
în ocazii mari sărbătoreşti, cu scopul de a ne apropia şi mai mult
şi de a închega şi mai puternic sufletul şi năzuinţele noastre în
acel tot spiritual, armonic, ce formează tăria şi nota specifică a
Universităţii noastre.
In această monumentală clădire, vrem să concentrăm manifestările
culturale ale Clujului românesc. In această sală se vor
BCU Cluj / Central University Library Cluj
ţinea conferinţele săptămânale ale „Extensiunii Universitare"
Aci se vor da concertele şi producţiunile artistice organizate sau
patronate de Universitate. Sălile alăturate sunt rezervate pentru
expoziţii de artă şi pentru reuniunile culturale ale intelectualităţii
clujene, iar aripa din stânga a clădirii pentru desfăşurarea vieţii
academice studenţeşti, în toată plenitudinea şi entusiasmul ei tineresc.
După ce Universitatea a înzestrat acest oraş cu cea mai bogată
şi cea mai bine organizată Bibliotecă din câte se găsesc în
ţară, cu cel mai mare şi mai complect muzeu arheologic al Ardealului,
în care se oglindeşte o bună parte din trecutul său, din timpurile
preistorice până aproape de zilele noastre; după ce a dăruit
Clujului cea mai importantă şi cea mai bogată pinacotecă de
artă naţională din tot cuprinsul Transilvaniei, după ce a pus la
dispoziţia cetăţenilor acestui municipiu cea mai mare şi mai pitorească
grădină botanică din întreaga ţară şi Parcul sportiv universitar
„Regele Carol И" cu care s'ar putea mândri orice Universitate
mare a apusului, vine acum să îmbogăţească patrimoniul
cultural al Municipiului Cluj cu o nouă instituţie menită să
sporească şi să dea un avânt şi mai puternic vieţii naţionale şi
culturale a Românilor ce-1 locuesc.

Prin această operă constructivă la care lucrăm cu o perseverenţă
neobosită, împinşi de resorturile cele mai adânci ale fiinţei
noastre, urmărim să facem din Universitatea „Regele Ferdinand
I" centrul vieţii spirituale a Capitalei Ardealului şi din această
Capitală, cea mai puternică afirmaţie a fiinţei noastre naţionale,
cetatea inexpugnabilă a spiritului, geniului şi culturii româneşti.
SIRE,
Nici străduinţele noastre cele mai îndărătnice, nici dorinţa
noastră cea mai fierbinte n'ar fi fost îndeajuns să ridicăm această
falnică clădire împreună cu celelalte aşezăminte cu care am îmbogăţit
patrimoniul Universităţii noastre, dacă n'am fi fost încurajaţi
şi ajutaţi de guvernul Majestăţii Voastre, care ne-a pus la
dispoziţie mijloacele materiale de care am avut nevoie.
Niciodată, dela întemeierea ei, Universitatea noastră n'a primit
un dar mai bogat şi mai la timp dat, ca acest dar pe care
guvernul ţării ni 1-a oferit cu atâta promptitudine şi cu o atât
de largă înţelegere pentru străduinţele noastre puse în slujba înaltei
misiuni ce ni BCU s'a Cluj încredinţat. / Central University Acest dar Library este cu Cluj
atât mai preţios
cu cât ne-a fost acordat într'o vreme de grea criză financiară.
In numele Senatului Universitar şi al corpului profesoral, în
numele studenţilor şi al meu personal, aduc cele mai vii mulţumiri
înaltului guvern pentru ajutorul ce ne-a acordat.
Mulţumirile Universităţii se îndreaptă în prima linie către
Dv. Domnule Preşedinte al Consiliului de Miniştri, care acum
trei ani aţi venit aici, în mijlocul nostru, înconjurat de membrii
guvernului, ca să examinaţi, la faţa locului, nevoile şi lipsurile
de care suferiam, pentru ca după ce v'aţi convins de dreptatea cerinţelor
noastre, să ne acordaţi, fără zăbavă şi cu mare bunăvoinţă,
mijloacele băneşti care ne-au permis să satisfacem o bună
parte din nevoile noastre cele mai imperioase.
SIRE,
Descendent glorios al străluciţilor Voştri înaintaşi, Regele
Carol 1 cel înţelept şi Ferdinand I cel Loial, ei înşişi iubitori şi
protectori ai culturii, Majestatea Voastră, V'aţi făcut din întărirea
şi înălţarea culturii româneşti un ideal şi o credinţă, fiind
adânc convinşi că „numai prin cultură o naţiune poate rămâne
înscrisă pentru totdeauna în istoria civilizaţiei".
73

74
Stăpânit de această biruitoare credinţă şi îndemnat de o nespusă
dragoste de patrie, Majestatea Voastră a ridicat falnic stindardul
culturii româneşti şi ne-a chemat la lupta sfântă a întăririi
şi înălţării neamului pe cărările luminoase ale culturii, fără de
care nimic viu şi trainic nu se clădeşte în viaţa popoarelor.
Ca ostaşi purtători ai flamurii gândirii româneşti, cu sufletul
încălzit şi inima plină de speranţe ne înşirăm sub faldurile
strălucitoare ale acestui stindard şi plecându-ne cu adâncă admiraţie
în faţa năvalnicului avânt al sufletului şi gândului dătător
de înalte îndemnuri ale Majestăţii Voastre, jurăm să slujim cu
neclintită credinţă, cu toată râvna şi puterea noastră de muncă,
idealurile pe care Majestatea Voastră le urmăreşte spre binele şi
isbânda neamului romanesc.
Să trăiţi Majestate.
Să trăiască Măria Sa Mihai, Marele Voevod de Alba Iulia.
Să trăiască augusta voastră familie.
Vivat, crescat, floreat, Alma Mater Ferdinantina Napocensis.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Dl Rector rostind discursul la tribuna Senatului Universitar.
S'a dat apoi cuvântul Dlui Nicolae Mihăilă care a rostit, în
numele studenţimei universitare clujene, următorele cuvinte:

MAJESTATE,
Un sfert de veac, e aproape trecut de când aceste ţinuturi, în
care astăzi românismul îşi sărbătoreşte cu mare pompă una din
înfăptuirile lui, erau încă sub cruda dominaţie a unui popor, pe
care un neînţeles joc al destinului istoric 1-a făcut stăpân pe aceste
plaiuri, moştenire de drept a noastră lăsată de străbunii daci şi
romani.
Atunci Românii de pretutindeni, călăuziţi de idealul naţional,
ideal păstrat şi întărit prin lanţurile grele ale trecutului strămoşilor
scumpi, au putut să se unească înfăptuind România Mare de
astăzi.
A fost mare bucurie şi sărbătoare de basm au trăit inimile
româneşti, când fraţii de dincoace şi de dincolo de Carpaţi şi-au
dat mâinile! Scump trebuie să fie inimilor româneşti Ardealul,
acest minunat colţ de ţară, încins de Munţii Carpaţi, mai ales că
în timpul furtunilor trecute, citadela românismului aici îşi pusese
piatra de rezistenţă.
Acest moment, trecut în istoria neamului nostru, pregătit
BCU Cluj / Central University Library Cluj
prin jertfa de veacuri a atâtor martiri şi mucenici, pecetluit prin
sacrificiul celor 800 de mii de fraţi şi părinţi de ai noştri, pe
lângă restabilirea în valoarea drepturilor naţionale a Românilor
transilvăneni, a deschis o eră nouă în viaţa poporului românesc.
Cum faptele mari se fac totdeauna prin sacrificii nemăsurate,
la fel şi dreptatea românească s'a făcut în urma unei mari sguduiri,
un cataclism mondial. In mod fatal, au urmat timpuri aspre
pentru toată omenirea, deci şi pentru poporul românesc, care
fusese destul de greu încercat, timpuri a căror asprime a fost accentuată,
nu numai prin dezechilibrul moral, ci şi prin greutăţile
materiale resimţite în toate domeniile de activitate.
In angrenajul acestor fapte a început manifestarea şi afirmarea
elementului românesc, în adevărata lui libertate şi valoare
în aceste părţi.
Pe tărâmul cultural, cel mai hotărâtor pas a fost făcut când
în 1919—1920, sub domnia înfăptuitorului României Mari, Regele
Ferdinand I, gloriosul părinte al Majestăţii Voastre, a luat
fiinţă Universitatea Ardeleană, aici în mijlocul munţilor, răspunzând
dezideratului istoric formulat încă din 1848 pe Câmpia libertăţii
şi reclamat mereu după aceasta în urma unei mari necesităţi
pentru Românii Daciei Superioare.
75

76
Greutăţi inerente situaţiei, a avut de întâmpinat şi Universitatea
Ardeleană. Cu toate acestea, conducătorii ei, susţinuţi de un
entuziasm puternic, sincer şi curat românesc, nu au putut fi opriţi
în avântul lor spre înfăptuiri durabile, spre minunate creaţii de
afirmare a românismului din aceste părţi primejduite.
Viaţa studenţească creată în acest focar cultural a urmat în
aceşti ani o continuă evoluţie spre mai bine.
Dela inceput s'a avut o mare grijă de starea materială şi de
sănătatea trupească a studenţimii. In acest scop, şi mai ales pentru
studenţimea lipsită de mijloacele corespunzătoare unui trai
convenabil pentru studiu — iar în această situaţie sunt mulţi studenţi
români — s'au dat, după posibilităţile bugetare, ajutoare,
burse şi gratuităţi în cămine şi la cantină.
S'a reorganizat unicul cămin studenţesc existent transformându-se
într'un minunat aşezământ de educaţie şi viaţă studenţească,
dându-i-se numele Craiului Munţilor „Avram Iancu".
S'a creiat al doilea cămin pentru studenţi, ce poartă numele
unei glorii a ştiinţii medicale române, al Ardeleanului „Babeş".
S'a ridicat un splendid cămin pentru studentele universitare,
BCU Cluj / Central University Library Cluj
ca şi cel dintâiu, model de bună organizare pilduitoare tuturor
universităţilor.
S'au reorganizat căminurilor fiilor şi fiicelor de învăţători,
s'a creat un cămin al fiilor de funcţionari, etc.
Pentru sănătatea studenţimii s'au creat dispensării studenţeşti
speciale; cei slăbiţi de munca unui an fiind trimişi la sanatorul
Colibiţa, spre reconfortare.
In anii din urmă s'a organizat educaţia fizică studenţească,
urmărindu-se desvoltarea şi punerea în evidenţă a vigoarei naţionale.
Pe lângă Universitate funcţionează un oficiu de îndrumare
socială şi ajutorare materială şi morală a studenţimii.
Pentru educaţia ştiinţifică, pentru învăţământul universitar,
s'au văzut îmbogăţindu-se an de an laboratoarele, seminariile cu
bibliotecile lor şi creindu-se altele noui.
Cred însă că apogeul acestor realizări e atins astăzi, când în
atmosfera caldă de Iunie, natura plină de viaţă, natura românească
concretizată în simţirile profesorilor acestei universităţi, reprezentată
prin Rectorul nostru, prezintă Majestăţii Voastre spre
deschidere acest minunat giuvaer de artă, această mândrie a culturii
române, Colegiul Academic „Carol al II-lea", casa noastră
studenţească.

Studenţimea clujeană, studenţimea Daciei Supeioare, aduce
cu această ocazie întreg prinosul de adâncă admiraţie şi de profundă
recunoştinţă profesorilor ei şi Rectorului ei, făuritorul acestui
Colegiu, asigurându-i că le va păstra o amintire neuitată
şi o veşnică mulţumire pentru părinteasca grijă, relevând totodată
elita de corp profesoral a acestei universităţi, care unit într'un tot
spre muncă sinceră şi cu o curată iubire românească, a făcut ca
renumele acestei universităţi să fi trecut de mult hotarele ţării,
reuşind a se impune tuturora spre admiraţie şi laudă.
Majestate! Casei noastre, acest frumos colegiu, aţi primit
ai fi protector, răspunzând astfel unui adânc simţimânt al nostru,
al studenţimii româneşti, ale cărui suflete le stăpâniţi prin dragostea
ce V'o purtăm.
Tinerimea română şi prin excelenţă cea studioasă dându-şi
seama, că are ca moşi şi strămoşi pe mândrii luptători daci, pe
nobilii legionari romani, că de două ori sânge de viteaz curge în
vinele sale, socoate că poporul românesc are de îndeplinit o no­
bilă misiune în această parte a Europei, şi e hotărâtă să lupte
pentru realizarea BCU ei. O Cluj educaţie / Central naţională University Library a trăit Cluj
tinerimea cultivându-şi
în gradul cel mai mare sentimentele româneşti, pentru-
ca apoi să-şi impună, ca primă sarcină, menţinerea idealurilor,
răspunzând — convinsă — puternicului glas al străbunilor, al
străbunilor care drept moştenire le-au găsit spre sfântă păstrare
o bogată tradiţie, o minunată comoară spirituală ambele corelate
în credinţa creştinească plămădită în suflete odată cu naşterea po­
porului românesc.
Pentru gloria ţării noastre, Majestatea Voastră, este rugată
de noi, studenţimea românească, să ne ia sub augusta Sa ocrotire,
organizându-ne în spirit de entuziasm şi jertfă, căci numai
astfel România Mare de astăzi şi de mâine va fi şi România
Tare: tare spiritualiceşte, tare fiziceşte, tare prin românismul simţit
puternic şi trăit cu mândrie de orice inimă ce bate în piept
de Român.
Majestatea Voastră, e rugată să primească omagiul cald al
simţirii studenţeşti, care totdeauna va sta neclintită şi gata la
jertfă pentru Tron şi Dinastie.
Să trăiţi Majestate!
77

78
toarele:
In urmă M. S. Regele Carol II a binevoit a răspunde urmă­
DOMNULE RECTOR,
Evocaţi în cuvântarea Domniei Voastre amintiri cari şi Mie
Mi-au rămas adânc întipărite în inimă.
Pentru toţi Românii din toate colţurile ţării întregite, deschiderea
Universităţii româneşti pe pământul Ardealului, a fost
un moment de adâncă emoţie şi o clipă de nespusă înălţare sufletească.
Universitatea din Cluj, clădită de alţii şi cu meniri străine de
neamul nostru, a devenit o afirmare puternică a stăpânirii de
drept a României pe aceste plaiuri, cari de veacuri aşteptau împlinirea
unei dreptăţi naţionale.
Această afirmare a puterii culturale a românismului a început
sub cele mai frumoase auspicii. O pleiadă eminentă de profesori
şi învăţaţi au venit aci, în Cluj, să întărească şi să desăvârşească
această afirmare.
Astăzi, când au trecut aproape 20 de ani, pentru toţi Românii
BCU Cluj / Central University Library Cluj
este o bucurie de a şti că făgăduelile începutului s'au îndeplinit.
Activitatea ştiinţifică a Universităţii Regelui Ferdinand I merită
toată lauda şi sunt fericit s'o pot afirma la această frumoasă serbare
academică. Aţi avut norocul să porniţi la drum aşa cum trebue
şi tradiţia creiată de eminenţii începători, s'a păstrat până
astăzi şi s'o păstraţi şi de azi înainte cu aceeaş sfinţenie,
bună.
căci este
DOMNULE RECTOR,
In expunerea ce aţi făcut asupra rezultatelor acestei Universităţi,
aţi arătat în ce fel voi, acei de aci, din Cluj, aţi priceput
rolul ce trebue să îndepliniţi, atât înăuntru cât şi în afară.
Aţi priceput aşa de frumos că viaţa academică nu trebue să
fie searbădă, că n'are numai rostul ei între zidurile laboratoriilor
şi ale sălilor de cursuri, ci că aci, în aceste ţinuturi, aveţi rolul de
a fi un far care să răspândească lumina culturii româneşti cât mai
departe şi cât mai adânc.
Aţi mai priceput un fapt primordial pentru realul progres,
ce trebue făcut într'o instituţie de înalt învăţământ, că dascălii
şi învăţăceii nu sunt corpuri aparte, ci două elemente componente
şi inseparabile ale unuia şi aceluiaşi organism.

Univevrsitaiea nu este o şcoală oareşcare, ci este vârful pira­
midei culturii naţionale. De aci grija perfectă la tot ce se preda
intre zidurile
nare.
ei. Universitatea nu vrea să zică massă, ci selecţio­
Deci, nu pot decât să revin cu sfatul ce atât de des L'am dat:
grija noastră nu trebue să fie la înmulţirea numărului studenţilor
şi a catedrelor, ci la consolidarea calitativă a ceea ce există.
Seminare, institute, laboratoare — iată adevărata muncă ce
se cere aci. Nu se cer generalităţi, ci se cer adâncirea problemelor.
Aceasta ştiu că s'a dobândit în multe cazuri, deci pe această
sănătoasă şi rodnică cale trebue urmat.
Aţi mai priceput un lucru esenţial pentru rolul ce-l aveţi de.
îndeplinit. Oricât de internaţională ar fi ştiinţa, ea poate şi trebue
să se lege de nevoile naţionale şi etnice; şi aceasta aţi făcut-o
cu prisosinţă. Nu fiindcă astăzi trăim o epocă în care se pune
cu mai multă tărie imperativul naţional, ci fiindcă în sufletul
fiecărui student şi BCU profesor Cluj / Central trebue University să existe Library această Cluj
credinţă, că
ştiinţa care se face ia Universitate trebue să fie o ştiinţă isvorâtă
din nevoile absolute ale României şi să fie un aport la întărirea
poziţiei Patriei în cenaclul lumii civilizate.
Prin cunoaşterea adâncă a tot ce este în legătură cu nevoile
şi posibilităţile noastre româneşti, vom dovedi acea putere sufletească,
spre a ne afirma din ce în ce mai puternic şi mai strălucit.
DOMNULE RECTOR,
Astăzi aduceţi ia activitatea Universităţii clujene o nouă podoabă:
este acest frumos local pe care îl inaugurăm astăzi şi care
arată felul cum aţi ştiut să lucraţi.
Extinderea luminii academice în afară şi legătura strânsă între
studenţi şi profesori.
Nădejdea Mea este că toţi vor şti să priceapă cât de mult
bine poate face anexa, pc care cu cea mai mare bucurie am primit
s'o inaugurez in cadrul acestei frumoase serbări.
Cu inimă înălţată de progresele vădite ale Universităţii Daciei
Superioare „Ferdinand I", urez acestui frumos Institut da
cultură naţională să-şi îndeplinească şi de azi înainte, cu acelaş
79

80
avânt şi dragoste de Patrie, rolul său strălucitor de piatră de ho­
tar a culturii româneşti şi al afirmării noastre naţionale.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
M. S. Regele pronunţând discursul de inaugurare.

PROMOVAREA DE „DOCTOR HONORIS CAUSA"
A MAJESTĂŢH SALE REGELUI CAROL AL II-LEA.
După solemnitatea inaugurării Colegiului Academic, s'a procedat
la săvârşirea primului act de covârşitoare importanţă spirituală
în incinta Colegiului Academic inaugurat, şi anume la
promovarea.-de „doctor honoris causa" a Majestăţii Sale Regelui
Carol al II-lea, Patronul Colegiului. Această şedinţă solemnă de
promoţie, a fost prezidată de Dl Rector Florian Ştefănescu-Goangă,
asistat de întregul Senat şi a urmat ceremonialul reglementar,
Dl Rector dând BCU cuvântul Cluj / Central întâi Dlui University raportor Library al Cluj
facultăţii de Litere,
apoi Dlui Decan şi în urmă săvârşindu-se actul promoţiei.
1. — Cuvântarea dlui profesor Silviu Dragomir, raportorul
Facultăţii de Litere:
SIRE.
DOMNULE RECTOR,
Serbătoarea de astăzi are pentru viaţa noastră universitară
un înţeles adânc şi o strălucire neasămuită. Aducând Suveranului
iubit, supremul omagiu al devotamentului nostru, serbătorim în
clipa de faţă, cu o covârşitoare mândrie, pe luminatul Voevod al
culturii române pe ocrotitorul literelor şi artelor, pe generosul
mecenate şi promotor al ştiinţelor, pe părintele plin de dragoste
al tineretului şi pe făuritorul de suflete, care se vor ridica mâine
pe culmile glorioase ale unui neam renăscut.
Cea dintâi faptă, Sire, de care aţi ţinut a Vă lega numele, ca
tânăr Prinţ, este întemeierea aşezămintelor culturale menite a
sluji opera de luminare a poporului nostru chemat, la o viaţă
nouă după întregirea hotarelor sale drepte şi fireşti.

82
Preocuparea aceasta s'a împletit apoi statornic în grijile de
fiecare zi ale Domnitorului, care şi-a închinat întreg sufletul şi
toată activitatea progresului nostru cultural. Gândul şi hotărârea
de a ocroti şi încuraja ori unde cultura românească, a devenit
astfel un crez, mărturisit în cuvinte simple dar pline de puterea
ce le-o dă o minte înaltă, o profundă şi fină înţelegere a spiritului
vremii acesteia şi o voinţă regală îmbrăcată în purpura celei
mai calde sincerităţi!
Nu se poate concepe ca o ţară să însemneze ceva, oricât de
mare ar fi puterea ei armată, dacă nu-şi sporeşte patrimoniul intelectual
până la marginea puterilor ei sufleteşti. O naţiune nu
trăieşte fără cultură, şi mai ales fără o cultură proprie, care înfiptă
adânc în trecutul nostru şi sprijinită pe infinitele mijloace
ale pământului de baştină, nu poate să fie un articol de import,
ci numai produsul autentic al acestui neam. De aceea opera culturală
se aşează pe primul plan al înfăptuirilor, fiind chezăşia supremă
a menţinerii neamului nostru.
Cu o pătrunzătoare înţelegere pentru realităţile vieţii româneşti,
Majestatea BCU Voastră, Cluj / Central definiţi University această Library cultură Cluj
ca o sinteză
organică, în care se însumează toate nizuinţele, ce tind spre culmile
spiritului şi care îmbrăţişează deopotrivă munca senină a
omului de ştiinţă, elanul de creaţiune a scriitorului, setea de
carte a păturii intelectuale şi trebuinţa de lumină a satului nostru,
înfăptuirile, care Vă veşnicesc numele, servesc acest întreit domeniu
şi grija ce o puneţi, zi de zi, ca diriguitor al acestei mişcări,
pentru desfăşurarea unei activităţi totuşi atât de multiple,
fac ca rezultatele bune să sporească în chip tot mai fericit, râvna
de cultură să crească tot mai intensiv, iar echipele de pioneri însufleţiţi
să fie tot mai numeroase pe întreg cuprinsul ţării. Inchinându-ne
în faţa unei opere pe deplin biruitoare, această serbătoare
ne dă prilejul de a aduce prinosul de recunoştinţă Voevodului
luminat al culturii române, şi a-i mărturisi, că-1 urmăm cu
neclintită credinţă pe acest drum de adevărată înălţare naţională.
Universitatea noastră e mai cu deosebire recunoscătoare Sire,
că aţi învrednicit-o a creia aici Fundaţia domnească, ce va purta
numele „Institutul de Cercetări Ştiinţifice Regele Carol al II-lea' :
.
Ctitoria aşezată în acest centru de cultură închegat din entuziasmul
şi din dorul de muncă a generaţiei noastre, reprezintă
cel mai frumos dar care s'a făcut Transilvaniei româneşti.

Iubirea de ştiinţă constitue o nobilă tradiţie a Dinastiei noastre
glorioase. Marii înaintaşi ai Majestăţii Voastre şi-au câştigat
merite nepieritoare prin realizările, care au pus temeliile culturii
ştiinţifice a României moderne. Măria-Ta ai urmărit cu cel mai
viu interes şi cu cea mai caldă dragoste progresele în creştere ale
ştiinţei româneşti. Atlasul Linguistic, care va fixa pentru veacuri
graiul nostru din răstimpul măreţului popas al generaţiei unirii,
are în Majestatea Voastră pe patronul şi ajutătoriul său prea'nalt.
îndemnurile stăruitoare adresate la fiece ocazie oamenilor de
ştiinţă, încrederea ce aţi rostit-o în munca lor şi înalta pricepere
în a preţui rezultatul adeseori infim în raport cu sforţarea depusă
şi totuşi de o valoare netrecătoare, V'au apropiat de suflet elita
aceasta de cea mai nobilă esenţă. Regele este aevea prezent în
laboratoarele şi institutele noastre, stimulând lucrul, împărtăşind
cu noi bucuria succeselor puţin înţelese de lumea profană şi înregistrând
progresul ştiinţei, în tot complexul şi în toate ramurile
ei. Institutul de Cercetări, care se înfiinţează la Cluj va fi, suntem
siguri, o expresie desăvârşită a acestor înalte gânduri şi intenţii
generoase BCU pe care Cluj / le Central închinaţi University ştiinţei. Library Universitatea Cluj
din
Cluj, înţelege pe deplin importanţa creaţiunei monumentale şi se
leagă prin solemnă făgăduinţă, Sire, de a se pune cu totul în
slujba ideii măreţe, ce o înfăptuiţi.
In concepţia atât de limpede şi luminată a Suveranului nostru
iubit, propăşirea culturii şi înflorirea ştiinţelor, sunt factori
cari determină viitorul însuşi al neamului românesc. Acest viitor
pe care-L vedeţi în zare strălucind neschimbat, îl pregătesc generaţiile
de acum, dar nu-1 poate garanta decât sufletul tineretului
ce creşte şi se ridică în preajma noastră. Convingerea aceasta, o
ştim, formează cea mai scumpă zestre a anilor de tinereţe ai Măriei
Tale. In ea trebue căutat isvorul, din care se revarsă acum,
cu o părintească duioşie, nemărginita dragoste faţă de tineretul
român. De aceea studentul universitar are în Majestatea Voastră
nu numai un povăţuitor înţelept, ci şi un părinte bun şi cu adevărat
înţelegător. Cei cari am crescut aici, sub oblăduirea străină,
copii ai nimănui, fără călăuză şi fără ocrotire, vedem în acest
fapt una din cele mai mari binefaceri ale reîntregirei naţionale.
Acest cult al tinereţii, această încredere neclintită în misiunea
viitoarei generaţii, Va dat Sire, fericita inspiraţie de a ţese mănunchiul
de poveţe care fac o podoabă a literaturei noastre, prin
limpezimea lor de cristal şi prin caldă sinceritate ce vibrează în
83

84
ele. Alma Mater, o închipuiţi ca un adevărat cerc de familie în
care studentul trebue să resimtă grija părintească plină de căldură
şi de dragoste. Profesorul nu-şi poate îndeplini marea sa misiune
decât păstrând în totdeauna contactul cel mai strâns cu învăţăcelul
său. Marea datorie ce ne-o impuneţi, este însă, înainte
de toate, de a plămădi caractere, de a sădi în inima tineretului
acea iubire de muncă şi ştiinţă prin care un popor poate păşi spre
progres.
Educaţia tineretului trebuie să se facă integral privind în
aceeaşi măsură, întărirea sufletului şi a corpului. Aţi fost cel dintâi,
Majestate, care a înţeles rolul educaţiei fizice în desvoltarea
morală a naţiunei. Datorită îndemnului şi exemplului prea înalt,
tineretul român dispune azi de o organizaţie viguroasă pe acest
teren, de care aţi legat şi minunata instituţie specific românească
a străjeriei, clădită numai pe ceeace cer nevoile ţării noastre. Printr'o
infuziune zilnică de credinţă sub ochii plini de veghe ai Majestăţii
Voastre, se făuresc astfel sufletele României de mâine,
se exaltează sentimentul de mândrie şi solidaritate şi se plămădeşte
mişcarea de BCU regenerare Cluj / Central a naţiunei University noastre. Library Cluj
Mai ales noi, in Ardealul desrobit, pătrundem mai viu tâlcul
înaltului comandament de înţelepciune şi patriotism care se desprinde
din îndrumarea programatică a Regelui. Credincioşi Dinastiei
prin toate fibrele inimelor noastre şi dornici de progresul
întârziat atâta vreme de vitregia destinului, noi am regăsit în
povaţa Majestăţii Voastre crezul sănătos, care ne-a ajutat să prefacem
nădejdea în isbândă şi visul în realitate. Dumnezeu a binecuvântat
străduinţa umilului dascăl ardelean de altădată, care a
sădit în sufletul Măriei Tale împărătescul dar de-a risipi şi dragoste
şi credinţă pentru ridicarea celor care am fost obidiţi şi
acum nizuim spre culmi de ideal. Vom fi de aceia crainici însufleţiţi
ai acestei solii, luptători credincioşi ai avântului de propăşire
şi slujitori gata de orice jertfă ai Regelui şi ai Ţărei.
Cei mari şi cei mici, savanţii şi ucenicii lor, ceata scriitorilor
şi pâlcurilor ei îndesate de cetitori, dascăli şi studenţi se înrolează
astfel cu tot mai mult elan sub flamura ce desfăşuraţi ca Voevod
al culturii româneşti. Concepţia integrală a misiunei generaţiei
noastre, din care Măria Ta ai făcut o glorie a timpului ce trăim,
şi un piedestal al României, ce se profilează în eternitate, ne impune
datoria de a oferi Majestăţii Voastre tot ce avem mai de
preţ. De aceea venim respectuos a propune, Domnule Rector, să

decerneţi Augustului nostru Rege Carol al II-lea, titlul de Doc­
tor Honoris Causa al Facultăţii de Litere dela Universitatea „Re­
gele Ferdinand I".
Dl. Profesor Silvia Dragomir dând citire raportului.
2. Dl profesor Nicolae Drăganu, Decanul Facultăţii de Litere,
a pronunţat apoi următoarea alocuţiune:
SIRE,
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Domnule Rector.
Titlul de „doctor honoris causa" este cel mai înalt semn de
cinstire, pe care Universitatea îl poate conferi celor ce au bine­
meritat pentru ştiinţă, literatură şi educaţie.
Este o tradiţie universitară, ca acest titlu să se decearnă în
rândul întâiu domnitorilor, care s'au distins prin întemeierea de
institute menite cercetărilor ştiinţifice şi pregătirii tineretului în
vederea necesităţilor timpului, a trebuinţelor mari ale ţării şi ale
unei vieţi sociale şi culturale mai înalte.
întreagă ţara admiră pe Majestatea Sa Regele Carol II, Au­
gustul nostru Suveran, pentru străduinţa fără preget şi munca
neobosită pe care o desfăşoară pentru a pregăti şi întări trupeşte
şi sufleteşte tineretul, temelia viitoare a ţării, prin creare de in­
stituţii de educaţie, de cercetări ştiinţifice şi de cultură, prin pa­
tronarea lor, prin îndemn şi sprijin cu vorba şi fapta. Rezultatele
sunt cât se poate de rodnice în toate direcţiile.
85

86
De aceea Consiliul Facultăţii noastre, aprobând cu mare însufleţire
şi cu unanimitate de voturi raportul D-lui profesor Silviu
Dragomir, propune să i se confere Majestăţii Sale Regelui
Carol II titlul de „doctor honoris causa" şi înaintează această
propunere Onor. Senat spre aprobare.
3. Ca urmare acestor propuneri, dl Rector Florian Ştefănescu-
Goangă pronunţă următoarea formulă de proclamare:
In urma propunerii Facultăţii de Litere şi Filosof ie şi a
aprobării ei în unanimitate de către Senatul Universitar, declar
Doctor Honoris Causa pe Majestatea Sa Regele Carol al II-lea.
Secretarul General al Universităţii desface apoi din toc
diploma, cu conţinutul următor, pe care dl Rector îl citeşte:
NOS RECTOR ET UNIVERSITAS LITTERARUM
REGIA DACOROMÂNA NAPOCENSIS
REX FERDINANDUS I
universis praesentes litteras inspecturis salutem
Est hoc in more academico positum institutoque maiorum ut
vel regibus principibusve BCU Cluj qui / Central cum University in reipublicae Library administratione
Cluj
tum praesertim in regendis studiis litterarum nec non in amplificanda
eruditionis dignitate ad augendam omnium prosperitatem
ad fundandam felicitatem patriae maximam posnerunt curam
Eorum in sublevandis et tuendis omnis liberalis doctrinae studiis
sapientiae testimonium detur.
Cum enim Augustissimus Dominus Noster Carolus II Rex
Romaniae singulari totius Patriae nostrae firmandae studio doctrina
promovenda tot scientiarum condendis institutis adiumentis
et praesidiis instructis litteras omnesque artes ingenuas quibus
iuvenes ad virtutem in reipublicae usum et decus informantur
tanta quanta maxima sit benevolentia foveat nec minus nostrae
quoque Universitatis Litterarum studiosis insigni liberalitate pros
piciat.
Nos Maiestatem Suam Augustissimam Dominum Nostrum
CAROLUM II REGEM ROMANIAE
Facultatis Litterarum
DOCTOREM HONORIS CAUSA
creavimus, declaravimus, pronuntiavimus
Suae igitur Maiestăţi Carolo II Regi Romaniae hac festa die
quantam gratiam debeamus quantaque Eum admiratione et ve

neratione colamus testificati sumus maioreque Universitatis si-
gilio muntum hoc. diploma dari curavimus.
Dabamus Napocae die XIII mensis lunii ann. MCMXXXVII.
Rector Decanus
Florianus Ştefănescu Goangă Nicolaus Drăganu
întreaga asistenţă, în frunte cu membrii guvernului, isbuc-
neşte în urale, în timp ce dl Rector, împreună cu membrii Sena­
tului, învestmântează pe Suveran cu tradiţionala togă de purpu­
ră roşie, împodobită cu hermină, înmănându-I totdeodată şi di­
ploma de doctor honoris causa, care prezintă următoarea înfă­
ţişare:
BCU Cluj / Central University Library Cluj
87

88
M. S. Regele Carol II, purtând toga de „doctor honoris causa"
alături de Senatul Universitar.
In numele Guvernului a luat apoi cuvântul dl Gheorghe Tătărescu,
Preşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministru de Interne,
care a rostit următorul discurs:
SIRE,
Ritul săvârşit azi, voeşte să însemne un act suprem de recu­
noştinţă prin care cel mai înalt aşezământ de cultură din Ardeal
încununează toate iniţiativele şi toate sforţările, pe care Regele
consolidator le-a desfăşurat în lumea preocupărilor spirituale.
Un suprem act de recunoştinţă.
Recunoştinţă pentru ctitorirea tuturor Fundaţiilor şi tuturor
aşezămintelor în care literele, artele şi ştiinţele şi-au găsit loc de
cald refugiu, de generoasă ocrotire şi de prielnică desvoltare şi
propăşire.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Recunoştinţă pentru toate îndemnurile şi avânturile risipite
statornic din anii îndepărtaţi ai primei tinereţi ai Majestăţii Voa­
stre şi până azi, pentru a creia, în cadrul unei vieţi de lumină şi
de sănătate, cultul vigoarei şi al îndemânării care prefaţează fi­
resc cultul binelui şi al frumosului, isgonind astfel ultimele ră­
măşiţe ale unor concepţii de viaţă răufăcătoare şi perimate.

Recunoştinţă pentru acţiunea cu urmări epocale prin care
Majestatea Voastră deschizând orientări noui tineretului româ­
nesc, a aruncat generaţiile ce se ridică sub ochii noştri spre cul­
mile unui ideal social şi naţional întăritor al tuturor temeliilor, pe
care se ridică Statul şi Monarhia.
Recunoştinţă pentru actele de încurajare a tuturor iniţiative­
lor şi pentru actele de ajutorare aduse tuturor celor ce în luptă
pentru ideal au cerut şi au găsit sprijinul şi asistenţa sufletului
Majestăţii Voastre.
La actul acesta de recunoştinţă guvernul se asociază cu mare
însufleţire, căci nimeni nu cunoaşte mai bine decât sfetnicii Ma­
jestăţii Voastre ce datoreşte cultura românească îndemnurilor
şi ostenelilor Regale, şi nimeni nu poate mărturisi mai cu temeiu
ce a însemnat pentru atâtea mari înfăptuiri izvoarele de inspira­
ţie şi voinţa Majestăţii Voastre.
Executor de fiecare zi, al atâtor mari gânduri, care au pre­
gătit isbândirea atâtor realizări, suntem fericiţi să putem fi
părtaşi la această sărbătoare unică a neamului nostru. Căci unică
este această sărbătoare BCU Cluj care / Central se desfăşoară University în Library cetatea Cluj
desnaţionalizării
de altădată, redevenită azi cetatea avântului şi simţirii ro­
mâneşti şi cu participarea cărturărimei revărsată din cele patru
unghiuri ale Ardealului!
Zilnic clipele acestea de înălţare evocă fără vrerea noastră
faptele şi luptele cărturarilor Ardealului care s'au stins fără a fi
văzut împlinirea visurilor pentru care s'au trudit şi s'au jertfit.
Umbrele lui Şincai, şi a lui Micu şi a lui Maior se desprind
azi din întunericul anilor, reînvie glasul lui Mureşean şi se aşează
nevăzuţi în mijlocul nostru toţi mucenicii slovei, cari au ţinut
treaz gândul originei comune.
Dacă, Sire, este adevărat că nimic nu se pierde în lumea ma­
teriei, tot atât de adevărat este că nimic nu se pierde în lumea
jertfelor. Ceasul acesta de apoteoză este continuarea în timp a
muncilor eroice făcute de cărturari şi de grămăticii vremurilor
de rezistenţă cari au pătimit şi s'au jertfit pentru gândul unirei
şi triumful românismului, iar în urările şi strigătele noastre de
bucurie răsună ultimul cuvânt al propovăduitorilor credinţei na­
ţionale şi ultimul suspin al lui Gheorghe Lazăr! Jertfele înainta­
şilor se regăsesc în actul care îl săvârşim azi, precum lozincele
lor se regăsesc în lozincele noastre, iar gândurile care au tresărit
în chiliile învăţăceilor dela Sf. Sava şi care au ţinut viaţa mu-
89

90
cenicilor plecaţi peste tiparniţele veacurilor, se regăsesc în idea­
lul generaţiei Majestăţii Voastre, în idealul generaţiei noastre,
cultura în slujba românismului — românismul în slujba culturii!
Să fim fericiţi că Dumnezeu ne-a învrednicit să trăim această
zi, în care Regele tuturor Românilor a venit să îmbrace toga căr­
turărească în Ardealul tuturor visurilor şi al tuturor jertfelor şi
desfăcându-se de tot ce ne poate desbina, uitând că aparţinem unui
partid sau vreunei tagme, amintindu-ne numai de ceeace trebue
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Dl. Gheorghe Tătărăscu, Preşedintele Consiliului de Miniştri.

să ne unească pentru totdeauna, să oţelim hotărârea noastră de
a munci neîncetat sub sceptrul Majestăţii Voastre, pentru ridi­
carea acestei provincii, pentru adâncirea acţiunii de reparare a
nedreptăţilor istorice, pentru întărirea şi propăşirea ei astfel încât
cronicarul domniei Majestăţii Voastre să poată pomeni cu evlavie
în însemnările sale de „Transylvania Felix".
Să trăiţi Sire!
Să trăiască Măria Sa Mihai, Mare Voevod al Alba Iulii!
Să trăiască Augusta Voastră Dinastie!
In urmă Majestatea Sa Regele a binevoit a rosti următorul
discurs:
DOMNULE RECTOR,
DOMNILOR,
O vie emoţie Mă cuprinde, în această clipă, în care Universitatea
„Ferdinand I" a Daciei Superioare îmi decerne cea mai
înaltă distincţie academică: titlul de Doctor Honoris X^ausa al Facultăţii
de Litere. BCU Cluj / Central University Library Cluj
Cuvintele de mulţumire sunt o banalitate, deci nu prin cuvinte,
ci prin fapte voiu încerca a mulţumi Universităţii clujene
pentru această cinste şi pentru această bucurie ce Mi-o face astăzi.
Este ceva simbolic poate, că această decernare se petrece în
acest an al Domnului 1937, an ce însemnează pe răbojul vieţii
Mele un sfert de veac de muncă plină de credinţă întru ridicarea
neamului Meu pe un teren care până atunci nu fusese apreciat de
nimeni.
Astăzi tocmai, Universitatea Ardealului vine prin acest titlu
de Doctor Honoris Causa să recunoască, că această credinţă de
acum 25 de ani şi-a dat roadele voite.
Nu pot zice că a fost o muncă lipsită de piedici. Am avut de
luptat cu multe neplăceri şi am fost frânat de multe surâsuri.
Dar credinţa pe care am pus-o acum 25 de ani în opera de ridi­
care a tineretului a fost imboldul care M'a mânat, pe Mine şi pe
colaboratorii Mei, la victorie. S'a adeverit încă odată vorba Scrip-
turei „Crede şi vei birui".
Desigur nu din prima zi am găsit calea pe care păşesc astăzi
pentru ridicarea culturii neamului. Au fost anii de ucenicie; au
91

92
fost apoi anii de cercetare a tinereţii — până ce astăzi am găsit
calea adevărată a maturităţii. La 40 de ani trecuţi, calc pe ea cu
acelaş avânt tineresc, cu aceeaş credinţă în izbândă, ca la vârsta
de 19 ani.
Pornit dela nevoia de a da un imbold sporturilor, deci sănătăţii
fizice a tineretului, trecând pe urmă la planul mai înalt al
unei adevărate educaţiuni sufleteşti, făcută în aer liber prin cerce
tăşie > am ajuns în urma călătoriei Mele împrejurul lumii, la
punctul decisiv prin înfiinţarea Fundaţiei „Principele Carol".
De acolo s'a desvoltat din ce în ce mai mult credinţa că salvarea
neamului nostru atârnă de felul cum vom desvolta în mod
mai sănătos satul şi pătura ţărănească. Fundaţia Mea s'a dus către
acest element atât de sănătos al românismului, nu ca să-i ceară
ceva, ci ca să-i dea. N'a fost în această operă vreo idee preconcepută.
Ţăranul Fundaţiei nu este un ţăran de operetă, ci este
un ţăran pe care voim a-l ajuta; este un ţăran căruia îi dăruim
sufletul şi munca noastră.
Foloasele ce le tragem de aci sunt totuş mari, dar nevăzute:
este putinţa de a BCU cunoaşte Cluj / sufletul Central University acestei ţări; Library este Cluj
putinţa de a ne
adăpa la adevăratul isvor al celui mai curat naţionalism. Cercetând
de aproape sufletul şi nevoile tălpei ţării, cercetezi şi pricepi
adevăratul românism. Şi ce nesecate comori sufleteşti culegi prin
acest contact! Am învăţat să cunosc un alt ţăran decât acela din
cărţi; un ţăran pe care numai două elemente au poate posibilitatea
de a-l întrezări
cruţii.
— învăţătorul la şcoală şi ofiţerul instruind re­
Astăzi, când aci, în faţa acestei adunări atât de alese, sărbătoriţi
prin Mine această înfăptuire, am datoria sfântă de a mulţumi
Celui a tot puternic, Dumnezeului părinţilor noştri, că a
sădit în sufletul Meu credinţa şi puterea de a putea îndeplini
această operă.
DOMNULE RECTOR,
DOMNILOR,
Baza culturii româneşti este ceea ce putem culege din chiar
sufletul neamului nostru. Virtuţile cari veacuri dearândul ne-au
păstrat neclintit neamul pe aceste plaiuri, sunt chiar virtuţile de
căpetenie ce se cer pentru înfăptuirea unei opere ştiinţifice: răb

darea şi credinţa Mizbăndă. La aceasta trebue noi, generaţia nouă,
să adăogăm încă o virtute: credinţa în muncă, — fiindcă fără
ea, orice încercare de a face o operă utilă şi temeinică este zadarnică.
Când zic că din sufletul neamului nostru trebue să culegem
puterea culturii româneşti, nu vreau să zic că trebue să rămânem
la o cultură primară şi rurală, — hotărît nu! Dar rolul omului
de ştiinţă este tocmai de a alambica din acest suflet elixirul ce
dă vieţii noastre intelectuale specificul românesc.
Şi această operă am încercat să o fac prin Fundaţia Mea
pentru literatură şi artă şi prin colaborarea Fundaţiilor în Uniune.
Vreau să ridic şi să încurajez orice operă de valoare produsă
de o minte românească. Dar cer mai înainte de toate ca această
operă să fie serioasă şi să aducă un aport real ramurii de cultură
căreia ii aparţine.
Cultura nu este un lucru de sine stătător; este un element
de căpetenie în sinteza puterii şi dreptului de viaţă al unui neam.
Ea este partea nepieritoare BCU Cluj / Central a patrimoniului University Library naţional, Cluj
care dă dreptul
unui popor de a supravieţui eternităţii.
Iată dece cu atâta dragoste şi cu atâta râvnă M'am înhămat
la această operă, căci nu pot concepe ca neamul Meu să nu fie
nepieritor „în ale lumii ginte mari."
Operile mari suni produsul unor genii, dar geniile nu se
produc decât în acele rase care au voinţa hotărîtoare colectivă de
a birui pe calea cea largă a civilizaţiilor eterne. Această voinţă
colectivă însă nu se poate creia decât prin creşterea progresivă
a generaţiilor ce se urmează. Iată deci, în acest cadru ai desvoltării
culturale naţionale, rolul străjeriei.
Precum aţi văzut, un sfert de veac am urmat, fără şovăire,
această operă, care pe zi ce trece s'a întărit şi s'a cristalizat — -
acuma, pricepută de toţi, va putea păşi pe calea ce i-a fost
trasată pentru întărirea şi ridicarea sufletului acestui neam.
DOMNULE RECTOR,
DOMNILOR,
Adânc mişcat de gestul Universităţii „Regele Ferdinand I",
îmi reînnoesc, drept mulţumire, făgăduiala de a păşi, cu şi mai
93

BCU Cluj / Central University Library Cluj
M. S. Regele pronunţând' discursul în urma actului promoţiei.

OMAGIUL ADRESAT MAJESTĂŢII SALE REGELUI
CAROL II, DE ARDEALUL CULTURAL.
După această solemnitate, reprezentanţii Ardealului Cultural
au omagiat pe Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, Doctor Honoris
Causa al Universităţii Transilvănene. In cadrul acestei şedinţe
de omagiere, prezidate de Dl Rector Florian Ştefănescu-
Goangă, au rostit cuvântările publicate mai jos, I. P. S. S. Mitropolitul
Nicolae Bălan al Ardealului, I. P. S. S. Mitropolitul
Nicolescu al Blajului şi Dl Profesor Dr. Iuliu Moldovan, Preşedintele
Astrei.
1. — Cuvântarea rostită de înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul
Nicolae Bălan al Ardealului:
SIRE,
BCU Cluj / Central University Library Cluj
La praznicul mărit de astăzi când se pecetlueşte din nou legătura
organică dintre regalitatea şi cultura românească, legătură
cu care ne-a obişnuit aşa de mult prin fapte şi lozinci fecunde
Majestatea Voastră, Biserica ortodoxă din Ardeal participă
cu bucurie deplină şi cu satisfacţie sufletească negrăită.
De pe treapta de lumină a acestui moment sărbătoresc în
care Universitatea Daciei Superioare aşează, recunoscătoare şi
plină de admiraţie, pe fruntea Augustului Suveran al tuturor
Românilor cununa de lauri a celei mai înalte consacrări în ordinea
culturii, sufletul nostru mângâiat aruncă o scurtă ochire spre
trecutul românesc de pe aceste meleaguri, care echivalează cu
un urcuş eroic al neamului nostru spre lumină, având ca sprijinitoare
şi îndrumătoare neobosită şi nedescurajată doar sfânta lui
Biserică. In vremuri îndelungate de restrişte şi de adversităţi
cumplite, Ea singură a stat cu răbdare şi cu nădejde, lângă sufletul
neamului adăpându-1 din izvorul de lumină al adevărurilor
nemuritoare şi întărindu-1 în oţelul virtuţilor eterne ale Evangheliei,
Şi tocmai fiindcă a fost atâta vreme singură în această
lucrare, influinţa ei a fost hotărâtoare asupra substratului culturii
româneşti, imprimându-i o orientare categoric creştină.

96
Astăzi, datorită străduinţelor acestui neam, datorită vitejiei
armatei române comandate de marele şi gloriosul Rege Ferdinand,
marea sete de lumină şi valenţele culturale ale sufletului
românesc se văd satisfăcute şi ajutate să se descătuşeze de instituţii
măreţe a căror lucrare e sprijinită, animată şi îndrumată de
solicitudinea iubitoare şi înţeleaptă a Majestăţii Voastre. Dovada,
între nenumărate altele, a acestei solicitudini regale sunt şi progresele
în continuă ascensiune pe cari le-a realizat spre bucuria
noastră Universitatea românească din Ardeal şi a căror solemnă
inaugurare de astăzi a fost cinstită prin prezenţa Majestăţii
Voastre.
SIRE,
Cultura e rodul cel mai nobil al sufletului unui neam. In
cultură se manifestă strădania lui de a se depăşi continuu, înălţându-se
tot mai mult spre lumină, spre nobleţe, spre simţire şi
îmbrăcăminte de serbătoare. Cultura e sborul fiinţei omeneşti în
sus, spre Dumnezeu. BCU Cluj / Central University Library Cluj
Românismul ardelean, care a avut parte de dorul după cultură,
e nespus de fericit că toată această strădanie e făcută obiectul
celei mai alese griji din partea Celui care a declarat că vrea
să fie „un Brâncoveanu al culturii româneşti".
In gestul de azi al Universităţii româneşti a Ardealului se
manifestă tocmai această pornire de recunoştinţă a Ardealului
în sbor descătuşat spre lumină faţă de ocrotitorul şi animatorul
culturii româneşti. Titlul ce s'a conferit astăzi Majestăţii Voastre
e întovărăşit de toată iubirea şi întreg ataşamentul Ardealului.
Şi pot spune, că iubirea şi ataşamentul acesta al Ardealului faţă
de Majestatea Voastră au o nuntă specială de duioşie pentrucă
Vă ştie adăpat în tinereţe din isvorul culturii ardelene, prin
dascălii şagunieni, şi pentrucă nu poate uita mărturisirea mai
veche a Majestăţii Voastre, că aveţi rezervat Ardealului un colţ
duios în inima Majestăţii Voastre.
Noi păstorii şi duhovnicii poporului nostru din Ardeal suntem
cei mai în măsură să cunoaştem tainele sufletului acestui
bun şi harnic popor şi astfel să dăm, în numele lui, încredinţarea
profundului său devotament şi a iubirii sale fieşti, ce-1 leagă de
înalta persoană a Majestăţii Voastre şi pe cari nimic pe lume
nu este în stare a i le clăti!

Cu această încredinţare biserica ortodoxă strânsă lângă sufletul
românesc de pe aceste plaiuri roagă pe Majestatea Voastră
să primească la această ocazie omagiile ei cele mai adânc simţite
şi roagă pe bunul Dumnezeu să-I ajute să realizeze cât mai
deplin marele program pe care-1 urmăreşte cu atâta râvnă şi pricepere
în slujba culturii româneşti.
Să trăiţi Sire!
BCU Cluj / Central University Library Cluj
I. P. S. S. Mitropolitul Bălan.
7
97

98
2. — Cuvântarea I. P. S. Mitropolit I. Niculescu al Blajului.
SIRE,
Nu este, spune-se spectacol mai măreţ în Europa noastră,
decât cel oferit nouă de bătrânii Alpi, munţi cu picioare solide
de rocă şi cap de zăpezi imaculate, munţi ce se ridică, trepţi uriaşe,
spre sublimitatea empireului unde spiritele cereşti contemplă
fericita candoare a neapropiatei lumini a Domnului. Spectacol
măreţ sporit în măsură nebănuită în zile senine şi radioase când
soarele mândrul crai îşi revarsă nestânjenit ploaia de raze pe
culmile sihastre şi gheţarii transparenţi şi luminoşi schînteiază
în culorile curcubeului, îşi variază şi nuanţează proteiform culorile,
de ţipiere graiul de admiraţie.
Alpi sunt, Sire, şi Universităţile noastre în lumea sufletelor,
dacă îşi pricep chemarea sublimă. Ca Universitas scientiarum
acesta li-e numele complect, fiecare Universitate trebuie să cuprindă
toate culmile înalte ale ştiinţelor, dar având ancorate picioarele
solide de BCU rocă Cluj în / Central câmpul University experimental Library dacă Cluj
e vorba de
ştiinţe naturale, de ştiinţe practice, sau în nevoile reale ale societăţii,
ale ţărilor şi popoarelor, fiind vorba de orice alte ştiinţe fie
chiar teoretice.
Ce spectacol mai măreţ, Sire, decât atunci când Universităţile
sunt luminate pe culmile marilor lor linii de doctrină, de
lumina eternelor şi nestrămutatelor principii ale adevărului suprem,
ale dreptului natural, ale justiţiei eterne, consimţând cu
tilosoful grec Eraclid din Efes, că „Toate legile umane se hrănesc
din unica lege divină".
Dar ce spectacol măreţ este mai ales atunci când învăţaţii
Aeropagului universitar recunosc că toată darea cea bună şi tot
darul desăvârşit coboară de sus dela Părintele luminilor care luminează
pe tot omul ce vine în lume. Recunosc va să zică, că raţiunea
şi credinţa sunt surori născute din aceeaşi înţelepciune divină
şi că adevărata mărire, semn al nemuririi este să recunoşti
şi venerezi sângele comun ce le curge prin vine şi că e inutil să
încerci a frânge lanţul care leagă natura şi universul de degetul
Domnului care le-a creat, ca să împrumut o frază dela Cardinalul
Pacelli.
Ridicaţi deci peste materialismul ateu cotropitor strălucesc
atunci aievea aceşti munţi falnici ai Universităţilor în toate nuan-

ţele culorilor fermecătoare, înălţându-se îndrăsneţ spre empireu 1
unde rezidă. Cel ce şede în lumină neapropiată, pe care-1 con­
templă spiritele fericite faţă la faţă.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
I. P. S. S. Mitropolitul Niculescu.
Sire, pe cât ştim noi Universitatea ce poartă numele glorios
al părintelui Majestăţii Voastre de veşnică pomenire, urmează
calea preconizată de noi şi oferă, în lumea spirituală, spectacolul
măeţilor Alpi in zilele însorite ale anului. Nu-i putem ura decât
99

100
să urmeze pe calea apucată, cale ce duce spre culmile însorite
ale gloriei.
Sire! — Asistăm astăzi la alegerea Majestăţii Voastre ca
doctor honoris causa al acestei ilustre Universităţi.
Investirea aceasta împrumută şi Majestăţii Voastre din lumina
ce se revarsă de pe culmile însorite ale Universităţii, dar îi
dă în schimb şi acesteia un reflex special din nimbul sau aureola
regalităţii pe care Majestatea Voastră o purtaţi cu atâta demnitate
şi strălucire. Fie ca Universitatea avându-L de patron şi sprijinitor
pe noul doctor al său care o onorează atât de mult prin
înţelepciunea sa şi urmarea întocmai a principiilor desfăşurate
mai sus, să se simtă îndemnată să-şi urmeze cu şi mai mult elan
calea ascendentă, iar Majestatea Voastră, Regele culturii româneşti
să aibă din această recunoştinţă inter vivos al Universităţii
noastre, care ştie să-şi arete gratitudinea faţă de marii săi binefăcători,
o confirmare în plus, dacă mai era nevoie, că jertfele
ce le depuneţi pentru ridicarea nivelului cultural al ţării, la nivelul
culturii ţărilor civilizate, sunt apreciate la justa valoare din
partea tuturor fiilor acestei ţări.
Termin Sire: cu dorinţa de-a Vă vedea ajungând la bătrâneţe
unse în fruntea ţării pe care o conduceţi cu atâta înţelepciune
şi cu urarea să vedeţi România noastră aşezată in şirurile cele
dintâiu ale ţărilor celor mai luminate şi mai culte ale lumii.
3. — Cuvântarea dlui profesor Dr. Iuliu Moldovan Preşedin­
tele Astrei.
SIRE,
BCU Cluj / Central University Library Cluj
In amintirea Ardelenilor stăruie din vremuri de înainte de
răsboiu, o imagine scumpă: chipul unui tânăr şi mândru dorobanţ,
îmbrăcat în strămoşească straie românească şi întruchipând
— o ştiam cu toţii — cele mai de seamă însuşiri ale minţii
şi sufletului. Era prinţul Carol cel iubit, asupra căruia poporul
român din Ardeal îşi concentra înduioşat toată dragostea, toată
nădejdea şi toată încrederea.
In sufletul nostru stăruia tot mai insistent o dorinţă fierbinte:
ca neamul nostru să-şi afle odată ieşirea din tulburătoarea
desordine spirituală, care îi primejdueşte evoluţia, să se trezească
la rosturile sale româneşti, având înaintea ochilor, ca ideal un
mândru luptător, tare în voinţă şi credinţă, cu însuşiri strălucite

Dl. Profesor Dr. Iuliu Moldovan.
101
de român şi respectuos faţă de tradiţia strămoşească, îndrumă­
toare şi protectoare a firei etnice româneşti.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Prinţul de eri şi Regele iubit de azi, urmând imboldul înţelepciunei
moştenite, îndemnul sufletului său generos şi chemarea
unui neam dornic de afirmare şi creiaţie românească, a înţeles
înaintea tuturor să netezească drumul eliberării noastre spirituale
şi a fortificării noastre etnice. Din înaltul gând al Majestăţii

102
Voastre a pornit creiarea de aşezăminte menite să sporească şi
să răspândească produsele gândirei româneşti, dar în acelaş timp
şi realizarea de organizaţiuni, menite să contribue la formarea
de caractere, educaţiunea generaţilor tinere în severă disciplină
spre voinţă hotărîtă, conştiinţa valorii proprii şi răspunderea faţa
de neam, tron şi ţară.
Şi graţie vocaţiunei de mare educator a Majestăţii Voastre,
drumul spre idealul nostru etnic pare netezit: Un tineret gata
de luptă şi jertfă, crescut în frica lui Dumnezeu, îşi afirmă tot
mai mult rostul regenerator de neam; iar în fruntea tuturor stă
ca strălucitor exemplu de însuşiri moştenite, de educaţie înţeleaptă
şi de respect al tradiţiei, un tânăr şi mândru principe,
asupra căruia ne îndreptăm înduioşaţi toată dragostea şi toată
nădejdea noastră, Măria Sa Marele Voevod Mihai. Şi aşa ne
va hărăzi bunul Dumnezeu, în splendidă şi nesfârşită înşirare -
vlăstare domneşti, strălucind prin moştenire firească şi educaţie,
mari Regi, înţelepţi ocrotitori de ţară şi generaţii noui, veşnic
reînoite tari pe glia lor strămoşească, gata să-şi merite destinul
mai bun prin muncă, BCU Cluj luptă / Central şi jertfă University românească; Library Cluj
un viitor în
care elitele să conducă, cei mulţi să asculte disciplinat porunca
binelui etnic, iar ficţiunea egalităţii, care ne robeşte altora, să
dispară.
SIRE.
Societăţile culturale româneşti din Ardeal, în frunte cu
Astra, în cari profesorii scumpei noastre Universităţi din Cluj
au un rol atât de important ca îndrumători şi colaboratori
distinşi, sunt mândre că pot să stea alături de Majestatea Voastră
în această uriaşă şi minunată operă de educaţiune. Ele sunt profund
recunoscătoare pentru noua manifestaţie de generoasă atenţie
şi înaltă simpatie, preagraţios adresată azi prin cinstirea Universităţii
din Cluj, Ardealului cultural şi sunt fericite, de a avea
acest înălţător prilej, de a da respectuos expresie nu numai supunerei
desăvârşite, admiraţiei şi recunoştinţei fără margini, dar
şi dragostei şi mândriei, faţă de Regele nostru iubit, faţă de Marele
educator şi făuritor de caractere.
Să trăiţi Majestate!

M. S. Regele vizitând Colegiul împreună cu Dl Rector al Universităţii.
Serbările au BCU luat Cluj sfârşit / Central la ora University 13, după Library care Cluj
Majestatea Sa
Regele şi înalţii demnitari au vizitat Colegiul. După această vi­
zită s'a servit masa academică în sala mică a Colegiului.
Masa Academică.

104
SERBĂRILE SPORTIVE.
La ora 4 p. m., Majestatea Sa Regele însoţit de membrii Guvernului
şi de celelalte autorităţi, a participat la manifestaţia
străjerilor şi şoimilor în arena sportivă a Municipiului. Suveranul
a fost întâmpinat de dl profesor universitar Dr. Iuliu Haţieganu,
care a dat raportul, după care s'a executat următorul program.
1. Ansamblul de coruri, executat de: „Astra-Şoimii Carpaţilor".
2. Exerciţii de gimnastică executate de străjerii dela şcolile
primare din Cluj.
3. Exerciţii de gimnastică executate de studenţii în Medicină
anul I. (Educaţia Fizică Universitară).
4. Exerciţii de gimnastică executate de străjerele şcolilor secundare
din Cluj.
5. Ştafetă suedeză combinată cu obstacole, executată de străjerii-cercetaşi
ai Cohortei Cluj.
6. Exerciţii de gimnastică executate de organizaţia „Astra-
Şoimii Carpaţilor". BCU Cluj / Central University Library Cluj
7. Dansuri naţionale executate de organizaţia „Astra-Şoimii
Carpaţilor".
întâmpinarea M. S. Regelui şi darea raportului în Arena Sportivă.

Un aspect al programului.
105
INAUGURAREA ALTOR INSTITUŢII UNIVERSITARE.
După terminarea serbărilor sportive, Majestatea Sa Regele
însoţit de membrii Guvernului şi de Senatul Universitar, a participat
la vizitarea şi inaugurarea următoarelor Instituţiuni:
1. — Muzeul Etnografic la care a fost primit de dl profesor
suplinitor Romul Vuia, directorul Muzeului, cu următoarele cuvinte:
SIRE,
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Muzeul Etnografic al Ardealului, întemeiat de către Majestatea
Voastră sub auspiciile Fundaţiei Principele Carol, împlineşte
în acest an 14 ani de existenţă. In această perioadă, fără
îndoială cea mai însemnată dar şi cea mai grea a instituţiei, grijea
noastră de căpetenie a fost de a întreprinde acţiunea de salvare
a mărturiilor civilizaţiei noastre populare şi pe deasupra
adăpostirea colecţiunilor într'o clădire corespunzătoare.

106
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Acţiunea de salvare a fost asigurată prin înaltul sprijin al
Majestăţii Voastre, iar adăpostirea colecţiunilor prin darul generos
al Municipiului Cluj.
Cu ziua de astăzi instituţia noastră intră într'o nouă perioadă
a existenţii sale. Alături de acţiunea de salvare, care va constitui
şi in această noua perioadă rostul principal şi grija permanentă
a muzeului nostru, vom aşeza în primul plan şi activitatea
ştiinţifică a instituţiei noastre. Sub auspiciile muzeului şi
catedrei de Etnografie a Universităţii noastre s'au format o seamă
de tineri cercetători, cari aşteaptă numai să li se asigure mijloacele
necesare spre a desvolta o activitate sistematică şi rodnică
în domeniul etnografiei româneşti.
Deşi poporul nostru a desvoltat şi păstrat una dintre cele
mai strălucite civilizaţii populare, etnografiei româneşti nu i s'a
dat importanţa cuvenită. Nădăjduim că, într'o epocă în care graniţele
ţărilor au fost trase în baza principiului etnic, iar problemele
etnice interesează în cel mai înalt grad opinia publică, i se
va asigura şi etnografiei un loc de frunte în cercul disciplinelor
ştiinţifice. Considerăm Muzeul Etnografic din Cluj ca prima şi
cea mai însemnată poziţie câştigată în această direcţie şi consi-

107
derăm ca o supremă datorie a noastră de a nu dezarma până la
definitiva izbândă a ştiinţei pe care o reprezentăm.
Majestatea Voastră, ca suprem conducător şi înalt ctitor al
culturii româneşti, a alcătuit un program de muncă şi a organi­
zat o serie de instituţii menite să cheme la o nouă viaţă puterile
latente ale neamului. Muzeul Etnografic al Ardealului, instituţie
creată de Majestatea Voastră, îşi cere şi el partea sa de muncă din
acest program.
Ingăduiţi-mi, Sire, să Vă exprim omagiile noastre de recunoştinţă
pentru înalta onoare şi nespusa bucurie ce ne faceţi astăzi,
venind în mijlocul nostru. Să-mi fie permis să mă folosesc
de acest prilej să Vă exprim, atât în numele meu cât şi al colaboratorilor
mei, sentimentele noastre de profundă gratitudine
pentru augusta solicitudine şi interesul cald cu care aţi binevoit
a învrednici întotdeauna instituţia noastră.
Să trăiţi Sire!
Bine aţi venit Stăpâne!
BCU Cluj / Central University Library Cluj
M. S. Regele ieşind din Muzeu, însoţit de Dl. Prof. R. Vuia.

108
2. — Muzeul Limbei Române, la care a fost primit de dl pro­
fesor Sextil Puşcariu.
M. S. Regele urmărind explicaţiile Dlui Prof. S. Puşcariu cu privire la
Atlasul Linguistic.
Suveranul a vizitat Muzeul şi s'a interesat îndeaproape de lucrările
Atlasului Linguistic.
3. — Muzeul de antichităţi (Institutul de Studii Clasice), la
care dl profesor Teodor A. Naum directorul Institutului de Studii
Clasice, a primit pe Suveran cu următoarele cuvinte:
SIRE,
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Fericiţi că ni se dă astăzi putinţa să Vă conducem prin sălile
acestui Muzeu, în care conştiinţa limpede a menirii noastre
aici ne-a îndemnat să adunăm, să orânduim şi să păstrăm cu
sfinţenie rămăşiţele elocvente ale trecutului nostru, Vă zicem:
Bine aţi venit la Institutul de Studii Clasice!
Majestatea Voastră va avea prilejul să vadă vechile colecţii
ale Muzeului de antichităţi şi de artă medievală şi modernă clasate
în chip unitar şi sistematic şi sporite cu interesante rămăşiţe
ieşite din săpăturile arheologice făcute în anii din urmă, precum
şi o galerie de pictură românească, pinacoteca „V. Cioflec",

109
toate aceste rânduite, în parte, în aripa din nou clădită a acestui
Institut, a cărei inaugurare am aşteptat s'o faceţi Majestatea
Voastră cu prilejul vizitei de azi.
Această vizită este nu numai o deosebită onoare pentru noi,
ci şi ocaziunea binevenită de a ne exprima recunoştinţa pentru
interesul pe care Majestatea Voastră îl arată instituţiilor de cultură
în care disciplina ştiinţifică este pusă şi în serviciul ideei
naţionale. Pentru noi, aceasta este ideea călăuzitoare a activităţii
noastre şi noi vedem în Majestatea Voastră cea mai înaltă întrupare
a ei.
Fie-ne dar permis a Vă prezenta, în clipa aceasta, omagiul
respectuos al acelora care, în acest Institut, cu un devotament
vrednic de Augustele Voastre năzuinţi, lucrează la desvăluirea,
adesea aşa de grea, şi la înţelegerea cât mai adâncă a vechilor
noastre origini.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Institutul de Studii Clasice în care este încorporat Muzeul de antichităţi

110
4. — Institutul de Istorie Naţională, la care dl Prof. I. Lu-
paş a întâmpinat pe Suveran cu următoarele cuvinte:
SIRE,
Vrednicul de pomenire cuvânt rostit de Augustul Vostru părinte,
gloriosul Rege Ferdinand I, când s'a inaugurat Universitatea
Daciei Superioare, în ziua de 1 Februarie 1920, — pe lângă valoarea
morală a înălţătoarelor îndemnuri regale împărtăşite profesorilor
şi studenţilor deopotrivă — avea şi importanţa istorică a
unui act ctitoricesc de nepreţuită putere educativă. Ca semn al
deosebitei preţuiri şi iubiri pentru Universitatea clujană şi pentru
ţara Transilvaniei, — spunea atunci Suveranul desrobirii şi
al întregirii noastre naţionale că a hotărât să dăruiască un fond
de 400.000 Lei cu menirea de a contribui la înfiinţarea unui Institut
de Istorie Română, — al cărui studiu fusese atât de vitreg
tratat sub stăpânirea trecută.
Odinioară, străluciţii voevozi ai Ţărilor Române înălţau,
după fiecare izbândă BCU Cluj ostăşească, / Central University biserici şi Library mănăstiri, Cluj
drept mulţumită
Părintelui luminilor dela care purcede toată darea cea
bună şi tot darul cel desăvârşit. Această generoasă tradiţie a fost
deplin respectată şi sporită chiar, după încheerea cumplitului dar
victoriosului războiu pentru întregirea României. Majestatea
Voastră aţi avut fericitul prilej, Sire, nu numai să aşezaţi piatra
cea din capul unghiului pentru monumentala clădire a Catedralei
ortodoxe din capitala Transilvaniei, ci să şi participaţi activ la
prasnicul târnosirii ei în toamna anului 1933.
Cu aceleaşi sentimente de pietate creştină şi de patriotică
prevedere, a întemeiat în veci neuitatul Rege Ferdinand I, Institutul
nostru de Istorie Română, dând prin această nobilă ctitorie
de ordin ştiinţific, o indicaţiune lămurită cu privire la valoarea
educativă, pe care înţelegea să o atribue Istoriei Naţionale, aşezând-o
pe aceeaşi treaptă alături de incontestabila valoare educativă
a Religiei. Un templu pentru religia trecutului românesc, era
deci menit să fie, chiar după intenţiile regescului întemeietor,
Institutul nostru de Istorie Naţională aci, în inima Transilvaniei
desrobite.
Cum şi-a îndeplinit menirea până acum acest templu de ştiinţă
românească, nu vom spune noi, cei obişnuiţi să oficiem zi de
zi, din straja dimineţii până în noapte, între pereţii lui. In pro-

111
pria sa cauză nu poate fi nimeni judecător. Lăsăm deci judecata
în grijile celor cari nu vor pregeta să răsfoiască miile de pagini
ale volumelor publicate până acum prin osârdia membrilor Institutului
nostru de Istorie Naţională.
Dar fiindcă s'a riscat în timpul din urmă afirmaţiunea lipsită
de orice temeiu, că acest Institut nu ar fi fost în stare să pregătească
până acum decât doi cercetători în domeniul istoriografiei
române, Vă rugăm, Sire, să ne îngăduiţi a rectifica o asemenea
afirmaţiune tendenţioasă arătând că între colaboratorii celui
din urmă volum (al 7-lea), elaborat şi tipărit în cursul anului trecut
în acest nou adăpost al Institutului nostru, se găsesc exact
şaptesprezece foşti studenţi ai noştri actualmente membri ai corpului
didactic secundar sau universitar, fiecare în parte şi toţi împreună
destul de bine înarmaţi cu mijloacele tehnice necesare pentru
munca dificilă de explorare şi reconstituire a trecutului.
Bine înţeles, nu vom încerca să ne facem din aceasta un merit
personal, exclusiv al nostru. Ştim că pentru pregătirea unui
bun cercetător istoric nu e deajuns învăţătura din cărţi, dacă lipseşte
talentul şi vocaţiunea, cari sunt daruri isvorâte din mila Ta­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
tălui Ceresc, nici de cum din taina bibliotecilor sau arhivelor. Istoria
fiind nu numai ştiinţă, ci în oarecare măsură şi artă: (Wissenschaft
und Kunst zu gleich, — cum spunea Leopold Ranke)
— îndeletnicirea cu tainele ei nu va putea fi însuşită nu numai
din cărţi şi documente. Pe lângă cunoştinţele dobândite din cuprinsul
acestora, pe lângă experienţele culese din peripeţiile vieţii,
mai e necesară şi o predispoziţie personală proprie, ca la orice
artă. Precum nu poate nimeni deveni pictor numai cu ajutorul
învăţăturii din cărţi, dacă nu este înzestrat cu talentul picturii,
tot aşa nu poate deveni nimeni istoric fără o similară înzestrare.
Adevărat că talentele mari se pot manifesta şi fără pregătire
tehnică, fără vre-o şcoală specială. Cunoaşte şi istoriografia noastră,
ca şi istoriografia altor neamuri, asemenea manifestări de
puternice talente înăscute, de diletanţi cari au fost în stare să dea
opere de valoare. Cu atât mai de valoare vor fi operele celor talentaţi,
dacă în timpul studiilor universitare, vor căuta să-şi însuşească
în măsura cât mai deplină cunoştinţele tehnice şi metodele
proprii să le înlesnească şi promoveze munca ştiinţifică. Sub
acest raport, Institutul nostru de Istorie Naţională din Cluj se
erede în drept să afirme că nu a pregetat nici până acum, şi nu va
pregeta nici în viitor, să pună la îndemâna studenţilor de talent
şi de vocaţiune toate mijloacele de trebuinţă pentru o cât mai me-

112
todică activitate în slujba adevărului ştiinţific şi a năzuinţelor de
progres obştesc ale patriei întregite.
Mulţumind în numele tuturor celor cari muncesc în cadrele
acestui Institut de Istorie Naţională, pentru înalta protecţiune şi
deosebita atenţiune regală ce Majestatea Voastră a binevoit a ne-o
acorda, participând personal la inaugurarea noului local, Vă ru­
găm, să fiţi încredinţaţi, Sire, că toată strădania noastră va fi
închinată şi în viitor, cu acelaş devotament încercat, ca şi până
acum, superioarelor interese culturale-ştiinţifice ale naţiunii ro­
mâne: ad majorem Dei, Regis et Patriae gloriam.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Institutul de Istorie Naţională.

113
5. — Muzeul Botanic, la care dl Prof. Al. Borza a adresat
Suveranului următoarele cuvinte:
MAJESTATE,
Adânc emoţionat şi cu inima plină de sentimentul gratitudinei,
salut pe Majestatea Voastră când ne-a învrednicit să păşească
pentru a treia oară în incinta acestei instituţii, care s'a înfiripat
şi s'a desvoltat sub ochii ocrotitori ai Majestăţii Voastre.
întâia vizită, din 1921, a Majestăţii Voastre — atunci încă
moştenitor al Tronului — a găsit aci o întinsă livadă de pomi,
în care abia croiserăm câteva drumuri. Ea fusese achiziţionată la
1911 pentru a crea în inima Transilvaniei o cetate a ştiinţei botanice
străine, îndreptată împotriva autorităţii mari a Bucureştilor,
unde activa generaţia nemuritorilor Brândză şi Grecescu.
Când Majestatea Voastră a distins în 1930 pentru a doua
oară instituţia noastră cu augusta Sa prezenţă, o nouă şi complectă
grădină botanică fusese aci amenajată în liniile mari şi în
cadrul unor concepţii
BCU Cluj
moderne,
/ Central
pusă
University
în serviciul
Library Cluj
investigaţiilor
ştiinţifice, al învăţământului de toate gradele, răspândind cunoştinţe
despre lumea florilor în cercurile largi ale poporului. Muzeul
botanic abia se ridicase până la etaj.
Vizita inaugurală de astăzi a Majestăţii Voastre este prilejuită
de complecta terminare — prin înţelegătoarea grijă a înaltului
Guvern — a Muzeului Botanic, care de azi înainte va fi
consacrat definitiv înaltelor sale rosturi ştiinţifice şi culturale.,
pentru care a fost creat. Muzeul acesta cuprinde o zestre ştiinţifică
imensă, proprietatea Universităţii şi a Muzeului Naţional
Ardelean, strânsă timp de 75 ani, prin râvna înaintaşilor noştri
şi prin munca fără preget a botaniştilor români. Aici se desfăşoară
acum o activitate febrilă de explorare a florei şi vegetaţiei
României, se cercetează bogata comoară etnobotanică română şi
se fac ingenioase reconstituiri, din fosile răsleţe, a trecutului vegetaţiei
noastre. Aici se alcătueşte monumentala publicaţie „Flora
Romaniae exsiccata" — opera colectivă a aproape tuturor botaniştilor
români — din care au ieşit 16 volume (centurii), răspândite
în lumea întreagă. Aici publicăm rodul muncii noastre
modeste, dar stăruitoare, „Buletinul Muzeului şi al Grădinii Botanice",
care a ajuns la al 17-lea volum, adresându-ne lumii ştiinţifice
internaţionale, ca singura revistă botanică românească. Aici
8

114
se desfăşoară şi o activitate de popularizare ştiinţifică intensă,
prin reviste şi broşuri şi graiu viu, difuzând noţiunile „ştiinţei
amabile" printre studenţi, elevi şi marele public iubitor de flori.
Muzeul mai funcţionează ca o centrală de informaţii botanice
pentru străinătate şi ca birou de îndrumare a mişcării pentru
Protecţia Naturii în România.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Această multilaterală şi complexă activitate botanică desfă­
şurată de o serie de eminenţi colaboratori, s'a sprijinit timp de
11 ani pe un buget ordinar primit dela Stat; de 7 ani de zile lip-
sindu-ne un suport financiar bugetar permanent, — subvenţii ex­
traordinare ca cea din anul acesta, sunt rare de tot! — ea se rea-
zimă numai pe apeluri, adresate marelui public, institutelor fi­
nanciare, primăriei şi autorităţilor universitare. Activitatea ştiin­
ţifică, culturală condiţionată de această nobilă, dar istovitoare
cerşitorie nu am mai avea puteri să o continuăm, dacă nu am
simţi şi nu am cunoaşte caldul interes al Majestăţii Voastre pen­
tru activitatea creatoare de valori culturale a acestei instituţiuni.
Ocrotirea permanentă a Majestăţii Voastre a fost întotdea­
una cel mai puternic stimulent şi cea mai de preţ răsplată pentru
stăruinţa noastră pe calea spinoasă a acestei activităţi. Ctitorii

115
spirituală a Majestăţii Voastre a făcut din acest institut o citadelă
reprezentativă a ştiinţei române, îndreptată spre Apus, chiar
spre aceia, care la 1911 intenţionau să-i dea fiinţă împotriva Bucureştilor!
Pentru aceea implorăm Pronia Cerească, aceea, care a în­
dreptat aşa de minunat vrerile omeneşti, să ocrotească pe Majes­
tatea Voastră şi Augusta Casă Domnitoare, spre neîncetata înăl­
ţare culturală a ţării, pentru înflorirea acestei instituţiuni şi spre
gloria ştiinţei române!
Trăiţi, Majestate!
BCU Cluj / Central University Library Cluj
M. S. Regele vizitând Grădina Botanică, însoţit de Dl Prof. A. Borza.
VIZITĂ LA CĂMINELE STUDENŢEŞTI.
In afară de programul oficial al vizitei regale la Cluj, Suveranul
şi-a exprimat dorinţa să facă o vizită şi la Căminele Studenţeşti
Avram Iancu şi al Studentelor univ. Vizita, necunoscută
până atunci, a avut loc la orele 6 d. m. Suveranul fiind întâmpinat
de numeroşi studenţi şi studente cari L-au ovaţionat călduros.
Răspunzând cuvântului de bun sosit pe care un reprezen-

116
tant 1-a adresat la Căminul Avram Iancu, M. Sa Regele şi-a exprimat
bucuria de a se găsi în mijlocul studenţilor Clujeni, spunând
în rezumat următoarele:
Azi fiind o serbare pur academică nu puteam trece pe la
această Universitate fără să vă fac şi vouă o vizită in semn de
dragostea ce o port tinerimei şi studenţimei române. Dar în ace-
laş timp am voit să amintesc studenţimei şi în special aceleia din
Cluj, că acum aproape 7 ani mi-a depus jurământ că veţi fi cre­
dincioşi Regelui vostru şi veţi fi credincioşi cărţii voastre.
V'am spus că munca nu este un sumum de travaliu, ci e, îna­
inte de toate, o credinţă. Şi speranţa ce o pun în această credinţă
e că ea va conduce elanul biruitor al României de mâine.
Deci nu am venit numai să vă văd, ci să vă dau şi îndrumarea
mea, care sunt sigur că o veţi urma ori şi când.
Cuvintele regale au fost acoperite de aplauze furtunoase şi
ovaţiunile studenţilor.
Serbările universitare, BCU Cluj / Central relatate University în acest Library capitol, Cluj
s'au terminat
printr'un fastuos banchet, oferit de Dl Ministru al Educaţiei
Naţionale în saloanele Colegiului, la orele 9 seara, la care au
participat peste 300 invitaţi.
La acest banchet Dl Dr. C. Angelescu, Ministrul Educaţiei
Naţionale, a rostit următorul toast:
SIRE,
Solemnitatea impunătoare, desfăşurată astăzi în inima Universităţii
din Cluj, încheie o adevărată „săptămână luminată",
bogată în strălucite manifestări, care însemnează tot atâtea afirmaţiuni
ale importanţei ce se dă culturii în statul nostru.
Se vorbeşte de primatul apărării naţionale, de acela al ridicării
stării economice, primatul sănătăţii şi de atâtea alte nevoi
imperioase ale unei ţări, care trebuie să-şi organizeze armătura
completă a organelor sale de funcţionare şi de propăşire.
Printre aceste nevoi, atât de indispensabile pentru viaţa noas­
tră de stat, Majestatea Voastră a aşezat cu hotărîre şi autoritate
pe acelaş plan şi primatul culturii, trebuinţa întăririi naţiunei, prin
înălţarea spirituală, prin înălţarea sufletească a fiilor acestei ţări.

117
înţelegând cuvântul şi pilda dată de Majestatea Voastră ;
toate forţele vii ale neamului îşi îndreaptă privirile, cu căldură şi
dragoste, către tineretul român, mândria acestei ţări, nădejdea
zilelor de mâine, pârghia de sprijin şi de ridicare a patriei în
viitor, generaţia care primind o moştenire glorioasă, agonisită
prin credinţa, munca şi jertfa de sânge a înaintaşilor, are datoria
s'o păstreze, ca pe un depozit sfânt şi s'o apere cu sângele său,
asigurându-i existenţa pentru totdeauna.
A doua zi după splendida demonstraţie, care a dovedit românilor,
prietenilor şi aliaţilor noştri, că desvoltarea factorilor
de viaţă a Ţării, se poate sprijini pe chezăşia unei impunătoare
forţe ostăşeşti, Majestatea Voastră aţi prezentat Ţării şi oaspeţilor
acea admirabilă, acea emoţionantă trecere în revistă a tineretului
român din ziua sărbătoarei Restauraţiei.
Cu ochii umezi de emoţie, şi cu inima vibrând de bucurie, am
privit spectacolul neuitat, al unei tinerimi însufleţite de vioiciunea
şi de avântul vârstei, dar lucrând cu ordinea şi disciplina maturităţii,
unind farmecul tineresc cu conştiinţa serioasă a rolului,
pe care este chemată BCU Cluj să-1 / joace Central în University viitor, aducând Library Cluj
prin năzuinţa
spre perfecţiunea lucrărilor ce executa, cel mai duios prinos de
iubire şi de respect către Majestatea Voastră, în care această tinerime
vede şi trebuie să vadă, pe Cel care o iubeşte şi o înţelege,
pe Cel ce o stimulează şi o îndrumează, pe simbolul viu al regenerării
şi înoirii neamului, pe Marele Străjer al fiinţei şi viitorului
Patriei noastre!
Aceiaşi largă solicitudine pentru rosturile culturii, a arătat-o
Majestatea Voastră în chip statornic, pentru nevoile înaltelor aşezăminte
de învăţământ şi de ştiinţă. De aceea, am convingerea,
că nu a fost zi mai fericită pentru Majestatea Voastră decât
ziua în care, ca o urmare a unei politici de chibzuită administrare
a banului public, guvernul ţării făcându-se ecoul dorinţelor şi sugestiunilor,
constant exprimate de Majestatea Voastră, a putut
face instituţiilor de cultură superioară un dar măreţ, fără precedent
în istoria noastră culturală, dar menit să le înzestreze cu
puţinele materiale, fără de cari nu se poate concepe astăzi un învăţământ
superior.
Astăzi, ne-a adunat în jurul Majestăţii Voastre, în Capitala
Ardealului, unit pe vecie cu Patria Mamă, prin înţelepciunea,
eroismului şi jertfa românească, ne-a adunat acelaş sentiment al
preţuirii culturii, ca factor de înălţare a neamului, aceeaşi admi-

118
raţie respectoasă faţă de realizările îndeplinite a neamului, aceeaşi
admiraţie respectoasă faţă de realizările îndeplinite sub impulsul
Majestăţii Voastre, acelaş sentiment de încredere în puterile neamului
şi de mulţumire pentru rezultatele sforţărilor noastre.
Universitatea din Cluj, reprezintă pentru noi Românii, ceva
mai mult decât o mare instituţie de înaltă învăţătură. Ea este
afirmarea noastră ca naţiune de cultură superioară, ea este un
altar de radiere a celor mai înalte, a celor mai alese producţiuni
ale minţii şi sufletului românesc. Ea este un altar aşezat în inima
Daciei Superioare, menit să dovedească, atât nouă ţnşi-ne, cât şi
prietenilor şi adversarilor noştri, că suntem în stare să stăpânim
cu puterea minţii, aceea ce am câştigat cu puterea braţelor;
să dovedească, că revendicările noastre, izbândite prin sentinţa
pronunţată de tribunalul istoriei, dacă să întemeiază pe prescripţiile
ineluctabile ale dreptului ginţilor, se legitimează prin aceea
ce putem să aducem în câmpul larg al luptei omenirii spre progres,
ca factor de cultură, ca factor de civilizaţie.
Preocuparea statornică de înălţarea Ardealului prin cultură,
înfăţişează un punct BCU Cluj din / programul, Central University dela care Library guvernul Cluj
Majestăţii
Voastre nu s'a abătut o singură clipă. Această preocupare se
aşează în chip firesc şi obligatoriu, pe marea linie a sforţărilor
duse în lungul şir al veacurilor de opresiune, de către păstorii sufleteşti
ai neamului românesc de dincoace de Carpaţi, cărturari
şi vlădici ai Ardealului, care vedeau în Biserică şi în Şcoală singurele
limanuri, unde sufletele româneşti, greu încercate, greu
primejduite, puteau găsi adăpost şi îmbărbătare pentru a se organiza
pentru lupta cea mare, lupta ce trebuia, odată şi odată, să
ducă la biruinţa finală, la unirea tuturor românilor.
Astăzi, după biruinţă, deşi obiectivul luptei nu mai este cel
de altădată, puterea credinţii şi a culturii trebuie să rămână totuş,
ca şi în trecut, armele cele mai puternice ale sufletului, ale neamului
românesc; de aceea Biserica şi Şcoala sunt vrednice de
aceeaşi caldă dragoste, de aceeaşi solicitudine. Datoria unui guvern
conştient de misiunea lui este să le apere, să le ajute şi să
le sporească puterea lor de influenţă, puterea lor de acţiune.
Ca ministru al educaţiei naţionale, revendic pentru guvernul
din care am cinstea să fac parte, meritul de a fi înţeles acest postulat
al vremii şi de a fi făcut cele mai mari sforţări, pentru ca,
împotriva împrejurărilor critice prin care am trecut, să înscrie
astăzi în bilanţul activităţii acestor patru ani de guvernare, înfăptuiri
pe care ne declarăm mândri de a le fi putut săvârşi.

119
Ar fi prea lungă şi obositoare expunerea acestui bilanţ, şi de
sigur nepotrivită cu împrejurarea în care am cinstea să vorbesc.
Cer totuşi îngăduinţa Majestăţii Voastre, să precizez, că aceste
înfăptuiri se întind în domeniul înălţării de locaşuri pentru biserici
şi pentru şcoli, în acela al îmbunătăţirii situaţiei materiale
a membrilor clerului şi a corpului didactic, în înmulţirea parohiilor,
a şcoalelor şi a posturilor şi că urmând îndemnurile guvernului,
administraţiile judeţene şi comunale ne-au dat un concurs
nepreţuit, vrednic de toată lauda, rivalizând în opera de dotare
a ţării în crearea de instituţiuni de interes public, de interes naţional.
Mărginindu-ne deci numai la puţine exemple, putem afirma
că numărul localurilor de şcoli construite, mărite sau renovate în
ultimii patru ani în Ardeal şi Banat au fost de 2531, iar numărul
bisericilor de 968. Tot astfel şi pe alte terenuri de folos public,
opera de creaţie s'a urmărit cu aceaşi însufleţire, construindu-se
161 case naţionale, 111 dispensării, 39 spitale, 1044 localuri de
preturi, primării şi gospodării comunale.
S'au făcut drumuri, BCU Cluj / poduri Central şi University pavaje, Library linii telefonice, Cluj
uzine
şi conducte electrice, apeducte şi canalizări şi s'a desăvârşit reforma
agrară.
Valoarea totală a sforţărilor realizate numai de administraţiile
locale^ trece de suma impresionantă de 3 miliarde patru sute
milioane lei. In acelaş timp, avem satisfacţia să constatăm, că în
domeniul administraţiilor locale, avem în 1936, faţă de 1935, un
spor de funcţionari români de 716 persoane şi un minus de neromâni
de 763 persoane.
Universitatea din Cluj a fost obiectul constant al dragostei
şi al grijei noastre; de aceea nu am şovăit a face jertfă pentru
a o mări şi a-i îmbogăţi înzestrarea, pentru a o ridica la înălţimea
cerută de învăţământul modern universitar şi de situaţia particulară
a acestei Universităţi. Creditele extraordinare puse la dispoziţe
de guvern, Universităţii din Cluj, au atins în aceşti patru
ani suma de 72 milioane, cu care s'au clădit, reînoit ori complectat;
Colegiul Universitar Regele Carol II, Palatul Clinicilor,
Muzeul de Botanică, Institutul de Studii Clasice şi Biblioteca
Universităţii. Unele din aceste lucrări sunt încă în curs de executare,
graţie însă celor 32 milioane, acordate zilele acestea, lucrările
se vor continua şi termina.
In toată această activitate, guvernul a avut ca îndemn, interesul
permanent şi iubirea caldă manifestată de Majestatea Voastră,
pentru această frumoasă parte a Ţării, pentru Ardeal.

120
Pretutindeni, unde era de adus o încurajare la o înfăptuire
nouă, sau unde trebuia consfinţită rodnicia unei osteneli, prezenţa
şi cuvântul Majestăţii Voastre erau factorul bucuriei locale,
dându-i caracterul de sărbătoare naţională. Aşa a fost la Năsăud,
pentru jurământul de credinţă al noului regiment grăniceresc
şi pentru începerea lucrărilor de construcţie a liniei ferate
Ilva Mică—Vatra Dornei; aşa a fost la Braşov; aşa a fost la
Sibiu pentru punerea pietrei fundamentale a şcoalei normale confesionale;
la Blaj, pentru adunarea jubilară de 75 de ani a Astrei;
la Lugoj, pentru sfinţirea catedralei unite şi pentru congresul
şi procesiunea euharistică a Agrului; la Cluj, pentru sfinţirea
catedralei ortodoxe; la Deva şi la Sarmisegetuza, pentru vizitarea
săpăturilor arheologice dela Ulpia Traiană.
Pretutindeni, înfăptuitorii întru cele de folos neamului şi
norodul acestei ţări, au întâmpinat pe Majestatea Voastră cu sentimentul
de dragoste şi recunoştinţă, care-i leagă de Acela, ce întrupează
cele mai alese podoabe sufleteşti: dragostea de pământ
strămoşesc şi munca fără de preget pentru înălţarea ţării şi a
neamului.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Titlul de „Doctor Honoris Causa", pe care Universitatea
Daciei Superioare l'a oferit Majestăţii Voastre, însemnează consacrarea,
sub tradiţionalele forme academice, a legăturilor indisolubile,
stabilite între persoana Majestăţii Voastre, cu pământul
Ardealului şi cu cea mai înaltă dintre instituţiile ei de cultură.
Guvernul ţării este fericit ca, la urările ce au fost adresate
Majestăţii Voastre din partea înaltelor foruri universitare, să se
asocieze prin glasul meu, cu acelea ale Ardealului, care s'a ridicat
prin acţiunea spirituală, şcolară şi culturală, îndeplinită de el
sub ocrotirea şi îndemnul Majestăţii Voastre.
El o face, cu conştiinţa senină, că a săvârşit aici o operă de
lumină şi de românism, o operă isvorâtă din cele mai curate şi
mai înalte simţiminte de iubire pentru Ardealul nostru al tuturor;
o operă isvorâtă din conştiinţa obligaţiilor noastre morale, faţă
de origina şi tradiţiile lui; faţă de amintirea marilor ierarhi şi
învăţători ai neamului, cari i-au călăuzit în vremuri grele paşii
dibuitori pe calea deşteptării naţionale; faţă de marii lui eroi,
de marii lui mucenici, jertfiţi pentru apărarea drepturilor acestui
popor; faţă de tot ce răscoleşte şi încântă sufletele noastre la
vederea frumoaselor plaiuri ale Ardealului; faţă de tot ceeace a
fost, este şi va fi Ardealul pentru sufletul românesc; faţă de preţul
scump, cu care am răscumpărat o mie de ani de dureri, de

121
doruri, de nădejdi şi de lupte; faţă de întruparea concretă pururea
vie şi palpitantă, aceea ce generaţiile dinainte numeau, cu
ochii înrouraţi de duioşie îndeplinirea idealului nostru naţional.
Ingăduiţi-mi, Sire, ca în numele guvernului ţării, mândru de
a fi secondat de Majestatea Voastră în această operă de înălţare
a Ardealului prin Biserică, Şcoală şi Cultură, să ridic paharul în
sănătatea şi pentru îndelungată viaţă şi domnie rodnică în fapte
mari, a Majestăţii Voastre.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Dl. Dr. Constantin Angelescu, Ministrul Educaţiei Naţionale.

122
M. S. Regele a binevoit a răspunde următoarele:
DOMNULE MINISTRU,
Mulţumindu-vă, pentru cuvintele atât de calde ce Mi le adre
saţi, în numele Guvernului, am bucuria în această seară de a-Mi
exprima adânca emoţie de care am fost cuprins în decursul tuturor
festivităţilor de astăzi.
Pe de o parte această atât de frumoasă recepţie academică
pe care Mi-a dat-o Universitatea clujeană, această cinste de a Mă
numi Doctor Honoris Causa, iar pe de altă parte, această primire
atât de caldă şi aşi putea spune, atât de comunicativă, dela suflet
la suflet, ce Mi s'a făcut din partea populaţiunii tuturor satelor
adunate aci, sunt cea mai frumoasă răsplată pentru munca
ce am depus-o, cu dragoste şi cu credinţă, în folosul acestui popor
şi acestei ţări.
Cum spuneam astăzi dimineaţa: o operă de ridicare culturală
a unui neam, sigur că nu se poate face bătând din palme
Astăzi se văd roadele BCU Cluj acestei / Central credinţe, University care Library M'a Cluj
mânat un sfert
de veac, şi, ceiace Mă bucură în deosebi, este că toţi, dela mic la
mare, încep să recunoască că această operă este o operă utilă şi
că este o operă de consolidare a viitorului.
U-mi,-poate cred, că făcând o operă nouă, dorim să ştergem
tot ceiace s'a^ făcut până acum. Hotărât că nu! Căci opera de
consolidare a unei naţiuni este o înjghebare a eforturilor tuturor
generaţiilor ce se urmează.
Dar, fiecare generaţie cu timpul ei, fiecare generaţie cu mentalitatea
ei, fiecare generaţie cu sufletul ei. Fără a crede că generaţiile,
cari au făcut Marele Războiu şi cari, cu sufletul lor de
atunci, au înfăptuit unificarea definitivă a României, au fost mai
prejos decât cele de astăzi, am credinţa că sufletul generaţiei de
astăzi este ceiace trebuie ţării de astăzi.
Sunt fericit că pe zi ce trece, culeg roadele şi culeg şi mulţumirea
sufletească, că priceperea acestor adevăruri pătrunde în
sufletul celor mai mulţi.
In această seară nu am dreptul să mai adaog altceva, decât
că din adâncul sufletului Meu să aduc tuturor celor de aci, din
Cluj, şi mici şi mari, academicieni şi popor, profesori şi studenţi,
cele mai vii şi recunoscătoare mulţumiri pentru felul cum am fost
primit.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

FUNDAŢIILE Şl DONAŢIILE UNIVERSITARE*)
Nr.
crt.
I. FUNDAŢII.
1. FUNDAŢIA FONDULUI „VASILE PÂRVAN".
Explicaţii
Situaţia
Intrate E ş i t e
Efecte Numerar Efecte Numerar
1 Sold la 1 Oct. 1936 . . . 28.250 — 3.699"— — —
2 încasat valoarea cupoanelor
scad. t VIII 1936 şi
15 Febr. 1937 â Lei 543,
precum şi BCU 15 V Cluj şi 15 / Central XI University Library Cluj
1936 â Lei 97, total Lei 1.280 —
3 Sold la 30 Sept. 1937 . . — - 28.250-- 4.979 —
Nr.
crt.
Totaluri Lei . . 28.250 — 4.979 — 28 250 — 4 979'-
2. INSTITUTUL DE ISTORIE NAŢIONALĂ.
A) Fundaţia „Regele Ferdinand I"
Explicaţii
Situaţia
1 Sold la 1 Oct. 1936 . . . 400.000-- 79 006 -
Intrate Eş i t e
2 încasat valoarea cupoanelor
scad. 1 Nov. 1936 . 10ooo--
3 Idem, scad 1 Aprilie 1937 — 10 000 -
Efecte Numerar Efecte Numerar
4 Sold la 30 Septemvrie 1937 - — 400.000-- 99 006-
Totaluri Lei . . 400.000 - 99 006- - 400.000-- 99 006-
*) Istoricul fundaţiilor de până acum a fost publicat în anuarele anterioare
(1929—1932).

Nr
crt.
1
2
B) Fundaţia „Patriarhul Miron Cristea"
Explicaţii
Sold la 1 Oct. 1936 . . .
Sold Ia 30 Sept. 1937 . .
Situaţia
Intrate E ş i t e
125
Efecte Numerar Efecte Numerar
220.000- - 46 626 -
220.000- - - 46 626,-
Totaluri Lei . . 220 000-- 46.626.— 220.000-- 46 626'-
3. FUNDAŢIA FONDULUI EXTRABUGETAR
AL GRADINEI BOTANICE
încasări: Soldul anului 1935—36 Lei —
Subvenţii „ 43.500
încasări din bilete de intrare „ 145.380
Vânzări de plante, fructe, etc. ... „ 29.839
Abonamente şi ajutoare la Buletinul
Grădinii BCU Cluj şi Muzeului / Central University Botanic Library Cluj„
28.173
Total încasări Lei 246.892
Cheltueli: Diferite amenajări şi întreţinerea
Nr.
crt.
Grădinii botanice etc Lei 201.537
Cheltueli de publicaţii » 13.775
Indemnizaţie casierei şi dactilografei „ 7.000
Total cheltueli Lei 222.312
Sold „ 24.580
4. FUNDAŢIA FONDULUI „IOAN SCURTU"
Explicaţii
Situaţia
Intrate Eş i t e
Efecte Numerar Efecte Numerar
1 Sold la 1 Oct. 1936 . . . 66 500- - 10.637-- - -
2 încasat valoarea cupoanelor
după rentele de
consolidare de Lei 16.500 494 — _ _
3 Sold Ia 30 Sept. 1937 . . - - 66.500 — 11.131 —
Totaluri Lei 66 500'- П.13Г— 66 500 - 11.131-—

126
Nr
.5. FUNDAŢIA FONDULUI „GH. BOGDAN DUICĂ'
crt.
1
2
3
Nr.
crt.
de ajutor şi împrumut pentru studenţi
Explicaţii
Sold la 1 Oct. 1936 . . .
Restituiri din împrumuturi
Sold la 30 Sept. 1937 . .
S i t a a ţ i a
Intrate Eş i t e
Numerar
în cassă
234.504--
5.400--
Numerar în
împrumuturi
18 050--
Numerar
din cassă
239.904-
Numerar din
împrumuturi
5.400- -
12.650--
Total Lei 239.904-- 18.050-- 239.904-- 18.050-—
6. FUNDAŢIA „V. PÂR VAN".
E x p l i c a ţ i i
Situaţia*)
Intrate Eşite
L e i
1 Sold la 1 Octomvrie 1935*) 3.000 - -
2 Ridicat pentru premierea studentului
Mateiaţ D-tru la 2 Nov. 1935 . . — 3.000-—
Nr.
crt.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Totaluri Lei . . 3.000-- 3 000--
7. FUNDAŢIA „CĂPITAN CONSTANTIN BOTEZ".
Explicaţii
Explicaţii
Situaţia
Intrate Eş i t e
Efecte Numerar Efecte Numerar
1 Sold la 1 Oct. 1936 . . . — 9.466-- —
2 Sold la 30 Sept. 1937 . . — - - 9.466 —
Totaluri Lei . . 9.466-- — 9.466 -
*) Situaţia din prezentul bilanţ fiind cea exactă modifică datele publicate
în anuarele precedente în care se făcuseră unele erori de înregistrare
la contabilitate.

Nr.
crt.
Explicaţii
Situaţia
Intrate Eş i t e
127
Efecte Numerar Efecte Numerar
1 Sold la 1 Oct. 1936 . . . 5.797.100 11.968 — —
2 încasat valoarea cupoanelor
scad. 1 Noem- _ 144.292
3 Plătit la B. N. R. taxa de
păstrare pe sem. II 1936 — — — 2.899
4 Remis D-lui Cioflec . . . —
5 Plătit Institutului de Studii
- -
126.710
— _ — 2.205
6 încasat valoarea cupoane»
lor scad. 1 Mai 1937 . — 144.927 — —
7 Plătit la B. N. R. comision
pentru manipularea
cupoanelor BCU Cluj . . . / Central . University Library Cluj
725
8 Idem, taxa de păstrare pe
sem. I 1937 — — 2.899
9 Plătit Instit. de Studii Clasice
în contul cotei din
cupoanele pe 1937 . . _ _ 20.000
10 Remis D-lui Cioflec . . — 126.361
11 Sold la 30 Sept 1937 . . — — 5.797.100 19.298
Totaluri Lei . . 5.797.100 301.097 5.797 100 301.097
Noui achiziţii la Pinacoteca V. Cioflec.
In conformitate cu art. 3 din Regulamentul Fundaţiei (pu­
blicat în Anuarul 1929/30, pag. 36—38), din fondul A s'au fă­
cut, în intervalul dela 1 Octombrie 1936—30 Septembrie 1937, ur­
mătoarele achiziţii:
8. FUNDAŢIA „VIRGIL CIOFLEC".
1. Laetitia Lucasievici, „Vedere din Bucureşti", ulei.
2. N. C. Dărăscu, „Natură moartă cu peşti", ulei.
3. N. C. Dărăscu, „Vedere din braţul Macin", ulei.
4. Iser, „Negresă", gravură.

128
5. Iser, „Nud" (bust), gravură.
6. Iser, „Negresă", gravură
7. Iser, „Balcic", gravură.
8. Iser, „Portret", gravură.
9. Iser, „Balcic", gravură.
10. Iser, „Turcoaică", gravură.
11. /. Al. Steriadi, „Peisaj din Balcic", ulei.
12. Repoţf, „Un lipovean", ulei.
13. L. Grigorescu, „Peisaj din Balcic", ulei.
14. Tonitza, „Ofiţeri în captivitate", desen.
15. Tonitza, „Reminiscenţă", desen.
16. Tonitza, „Fragment de compoziţie", desen.
17. Tonitza, „Nud", desen.
18. Tonitza, „In faţa oglinzii", desen.
19. M. W. Arnold, „Balcic", aquarel.
20. Iser, „Odalisca", guaşe.
21. Iser, „Vedere din Turtucaia", guaşe.
22. Iser, „Turcoaică, desen colorat.
23. N. Grigorescu, BCU Cluj Panou / Central cu University desene. Library Cluj
24. N. Grigorescu, Panou cu desene.
25. Л7. Grigorescu, Panou cu desene.
26. N. Grigorescu, Panou cu desene.
27. N. Grigorescu, Panou cu desene.
28. N. Grigorescu, Panou cu desene*).
29. Anatol Vulpe, „Vedere pe Dunăre" (detaliu de parc), ulei
30. Anatol Vulpe, „Vedere pe Dunăre" (vapor la imbarcader),
ulei.
31. Anatol Vulpe, „Vedere pe Dunăre" (port cu far), ulei.
32. Al. Padina, „Vedere pe malul mării" (stâncă), ulei.
33. Al. Padina, „Port la Marea Albastră", ulei.
34. Al. Padina, „Port la marea verde", ulei.
9. FUNDAŢIA „PROF. IOAN PAUL"
Sold Ia 30 IX 1936 Lei 140.000* -
Sold la 30 IX 1937 140.000'—
*) Cele 6 panouri (No. 23—28) cuprind în total 33 schiţe şi desenuri.

Nr. crt. 1
Data
intrării
II. DONAŢII.
1. DONAŢIA „GH. SION"
Sporul „Colecţiei Gh. Sion".
(Dela 1 X 1936 până la 30 IX 1937)
Obiectul
De
unde Preţul
Obs.
No. înv.
1 15 XII 1936 Gl Berthelot fotografie 6h. Sion Donat XXXII-50
2 » II Radu Porumbaru totografie » n XV1-113
3 12 I. 1937 Maiorul Catargi fotografie » XXXII-53
4 Gh. Sion fotografie » » XVI-115
5 15 I. 1937 Stelian Popescu fotografie n » XX-133
6 18 II. 1937 Marja Princeza Rumuska Krnly
nlexandar 1 medalie plumb И
2. DONAŢIA SIMU
Situaţia neschimbată. Lista obiectelor care compun această
donaţie a fost publicată în Anuarul 1929—30 pag. 27—28.
3. DONAŢIA DOAMNEI ANNA HEMMERLE
D-na Anna Hemmerle, proprietara Firmei Jacques Brunner,
succesori Iosif Hemmerle şi Co., Bacău, a donat Universităţii su­
mele menţionate mai jos, fără altă condiţie decât aceia a progre­
sului ştiinţei.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Lei 100.000 (vezi anuarul 1931—32, p. 32—34).
Lei 20.000 (vezi anuarul 1933—34, p. 50—52).
129
9

130
Nr.
crt.
4. DONAŢIA „GHEORGHE GH. SION"*)
Explicaţii
Situaţia
Intrate Es 11 e
Efecte Numerar Efecte Numerar
1 Sold Ia 1 Oct. 1936 . . . 900.200 2.242 — —
2 Plătit D-lui Gh. Sion cota
din cupoane pe Sep-
3 Incasat valoarea cupoanelor
scad. 1 August
1936
5.815
2.496
4 Plătit D-lui Gh. Sion cota
din cupoane pe Oc- _ 2 496
5 Incasat valoarea cupoane»
lor scad 1 Noemvrie
1936 _ 15.103
6 Plătit D-lui Gh. Sion cota
din cupoane pe Noem»
vrie 1936 . . . . . . _ 3.486
7 Idem, pe luna Decemvrie
1936 — — _ 3.485
S Idem, pe luna Ianuarie
— — — 3.485
9 Idem, pe luna Februarie
1937 — — 3.485
10 Idem, pe luna Martie 1937 — —
3.485
11 încasat valoarea cupoane»
lor scad. 1 XII 1936 . 135
12 Idem, scad. 1 II 1937 . . — 5.815 — -
13 Idem, scad. 1 V 1937 . .
15.103 —
- -
14 Idem, scad. 1 VI 1937 . — 135
15 Plătit D-lui Gh. Sion cota
din cupoane pe April
1937 3.485
16 Idem, pe luna Mai 1937 .
17 Idem, pe luna Iunie 1937
—
-
18 Idem, pe luna Iulie 1937 . — —
19 încasat valoarea cupoane»
lor scad. 1 XI 1937 . . — 10.044
20 Sold la 30 Sept. 1937 . .
BCU Cluj / Central University Library Cluj
-
-
-
-
—
— — 3.485
-
-
Г-.485
3.485
— 900.200 18 034
Totaluri Lei . . -900.200 54 392 900 200 54.392
*) A se vedea istoricul ei în Anuarul 1934—35, pag. 58—63.

PERSONALUL RECTORATULUI.
Rector:
FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ.
Prorector:
NICOLAE DRĂGANU.
A) Secretariatul:
Secretar General: Constantin Jurcan (doctor în drept din Cluj),
până la 31. III. 1937 când a fost pensionat pentru limită
BCU Cluj / Central University Library Cluj
de vârstă.
Ioan A. Vătăşescu (licenţiat în litere dela Sorbona) dela
1. IV. 1937 înainte.
Secretar: Liviu Gomboş (doctor în drept) dela 1. IV. 1937.
Arhivar registrator: Petre Opriţoiu (licenţiat al Academiei Co­
merciale) .
Ajutor de secretar: Irina Ruja.
Impiegat: Ol ga Gr eter.
Impiegat: (detaşată) Constanţa Mehedincu (licenţiată în ştiinţe).
Custode: Gaspar Kirsch.
Camerist: Vasile Lung.
Administrator: Bela David.
B) Administraţia şi Contabilitatea:
Şef-contabil: Ioan Ruja (licenţiat al Academiei Comerciale).
Casier: Ioan Galoş.
Maestru de educaţie fizică: (până la 31. III. 1937), Director de
educaţie fizică (dela 1. IV. 1937),
Onoriu Cheţianu (doctor în ştiinţele politice).
Şefi de birou: Ioan Moldovan, Ernest Geiger.
Secretar: Andrei Secui.

132
Ajutori de secretar : Elisabeta Secui, Eutimiu Lazăr.
Sub-şef de birou: (dela 1. IV. 1937) Ilie Sandu, licenţiat al Acade­
miei Comerciale.
Impiegaţi: Măria Şortan, Stela Ionescu, (licenţiată în litere).
Alexandru Budreală, Ilie Sandu (licenţiat al Academiei Co­
merciale, până la 31. III. 1937).
Funcţionari extrabugetari: Emil Mircea (dela 1. VI. 1937), Mir-
cea Munteanu (dela 22. VI. 1937).
Intendent: Ilie Budreală (licenţiat în drept).
Mecanic: Vasile Flueraş (până la 31. III. 1937), dela 1. IV. 1937
vacant.
Portar: Iosif Man.
Oameni de serviciu: Iosif Piroşka, Andrei Cipcigan, Constantin
Hidişan, Vasile Tălnaciu, Iulia Piroşka (până la 30. VI.
1937), Măria Cipcigan.
Fochişti: Ioan Pop (până la 31. III. 1937). Gheorghe Lazar dela
1. IV. 1937. Filip Cazan (până la 31. III. 1937). Gavrilă Că-
pâlna (dela 1. VI. 1937).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Lemnar (până la 31. III. 1937),
Portar la Parcul Fac. de Ştiinţe (dela 1. IV. 1937): Ioan Cordoş.
C) Uzina Universităţii:
Director: Prof. V. Stanciu.
Şef mecanic: Petre Bărăianu sen.
Mecanici: Petre Bărăianu jun., Iosif Lemeni.
Apaductor: Ioan Potora.
Tâmplar: Ioan Pop (dela 1. IV. 1937).
Tinichigiu: Francisc Tuşoni (angajat cu contract).
Fochişti: Tănase Iacob, Ştefan Marian.
D) Colegiul Academic „Regele Carol II".
(Posturi creiate şi ocupate dela 1 Aprilie 1937).
Intendent: Victoria I. Vătăşescu (licenţiată în litere).
Mecanic: Vasile Flueraş.
Fochist: Vasile Miclea.
Portar: Solomon Petrui.
Servitori: Vasile Clnorean şi Adam Popa.

FACULTATEA DE DREPT
Şi
ŞTIINŢE DE STAT
BCU Cluj / Central University Library Cluj

A) DECANATUL.
1. FOŞTII DECANI.
t Vasile Dimitriu în anul universitar 1919—20.
Camil Negrea în anii universitari 1920—21 şi 1926—27.
Emil Haţieganu jn anii universitari 1921—22 şi 1927—28.
f Victor Onişor in anii universitari 1922—23 şi 1928—29.
Romul Boilă în anii univ. 1923—24, 1929—30 şi dela 21.
XII—1932 până la 31. XII. 1935.
Petre Poruţiu în anii universitari 1924—25 şi 1930—31.
Traian Pop în BCU anii Cluj universitari / Central University 1925—26 Library şi 1931—32. Cluj
Nicolae Ghiulea dela 27—X până la 21. XII—1932.
1. Vasile Dimitriu.
2. Victor Onişor.
3. Andrei Sigmond.
4. Ion C. Cătuneanu.
2. PROFESORI DECEDAŢI.
3. PERSONALUL DECANATULUI.
Decan:
EMIL HAŢIEGANU (dela 1 I. 1936).
Prodecan:
NICOLAE GHIULEA.
Secretar: Ferdinand Szathmâry.
Ajutor de secretar: Ioan Mirişanu (dela 1. VI. 1937).
Arhivar: Rozalia Zornic măr. Nyaguly (dela 1. VI. 1937).
Bibliotecar : vacant.

135
Impiegat: Rozalia Zomic măr. Nyaguly (până la 31. V.
1937).
Pedeli: Ludovic Bir o şi Andrei Laţi.
Oameni de serviciu: Grigore Cheţan şi Dumitru Cucea.
Curier: Mihai I. Pâzsi.
Servitor: Mihai Solomie.
Laborant: vacant.
4. PERSONALUL DIDACTIC.
Profesori titulari.
1. Alexandru C. Angelescu, născut la 10 Decemvrie 1902
în Bucureşti. Licenţiat în drept al Universităţii din Bucureşti
(magna cum laude); Doctor în Drept şi Laureat al Universi­
tăţii din Paris (cu diplomele de studii superioare de Istoria
dreptului, Drept roman şi Drept privat). Intrat în învăţămân­
tul superior pe data de 1 Martie 1931, în calitate de conferen­
ţiar de Drept civil la Facultatea de Drept din Oradea; fost profesor
agregat de BCU Drept Cluj civil / Central la Facultatea University Library de Drept Clujdin
Oradea
(1931—1934) până în ziua de 1 Iulie 1934, când a fost ridicat
la rangul de profesor titular.
Titularul catedrei de Drept civil IV şi directorul seminaru­
lui corespunzător; membru la „Societe de Legislation comparee"
din Paris.
2. Romul Boilă. Născut la 8 Octomvrie 1881 în Diciosân-
mărtin jud. Târnava-Mică. Doctor în studiile juridice şi poli­
tice. Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular de drept
constituţional, fost membru al Consiliului Dirigent din Ardeal
şi şeful departamentului comunicaţiilor şi al alimentării. (2 De­
cemvrie 1918—5 Aprilie 1920), în mai multe rânduri Deputat
şi Senator, fost Vicepreşedinte al Senatului. Decan în anii 1923—
24, 1929—30, 1932—35. Prodecan în anii 1924—25, 1928—29 şi
1930—31. Directorul Seminarului de drept constituţional. Pro­
fesor suplinitor la catedra de „Ştiinţă şi Legislaţie Financiară"
începând dela 1 Aprilie 1935. Decorat cu ordinele „Steaua Ro­
mâniei" în gradul de mare ofiţer, „Ferdinand I" în gradul de
comandor şi medalia „Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. T.
3. Victor G. Cădere. Născut la 22 Iulie 1891 în comuna
Buhalniţa judeţul Neamţ. Doctor în drept dela Universitatea din
Iaşi. Diplomat în ştiinţele politice dela Paris. Certificat de agre-

136
gaţie de drept privat dela Facultatea de drept din Paris. Numir
profesor titular de procedură civilă la Facultatea de drept din
Oradea pe ziua de 4 Martie 1926. Titularul catedrei de Procedură
Civilă II şi directorul seminarul respectiv. Ministru plenipotenţar.
Fost deputat şi Secretar general la Ministerele de Justiţie
şi Interne. Preşedintele onorar al F. I. D. A. C.-ului. Membru al
societăţii de Legislaţie comparată din Paris. Membru al Societăţei
de Geografie americană din New-York.
Decoraţii: Steaua şi Coroana României de războiu, Comandor
al ordinului Ferdinand L, Crucea pentru merit, Mare ofiţer
Coroana României, Marele cordon „Polonia restituta", Coroana
Iugoslaviei, Ordinul Sf. Mormânt, etc.
4. Ioan C. Cătuneanu. Născut la 9 Mai 1883 în Bucureşti,
jud. Ilfov. Doctor în drept dela Universitatea din Berlin. Numit
pe ziua de 1 Octomvrie 1919 agregat şi pe ziua de 1 Iulie 1924
titular la catedra de drept roman. Directorul Seminarului de drept
roman. Deputat. „Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. Г
Decedat la 7 Iunie 1937.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
5. Nicolae Ghiulea. Născut la 11 Sept. 1884 în Iaşi, jud. Iaşi.
Licenţiat în matematică. Numit pe ziua de 1 Oct. 1919 agregat,
iar pe ziua de 1 Ian. 1926 titular la catedra de Politică socială
şi pe ziua de 1 Aprilie 1937 titular la catedra de Finanţe, Statistică
şi Politică socială. Directorul seminarului de Politică socială.
Fost director general al Casei Centrale a Asigurărilor sociale.
Fost consilier tehnic cu grad de secretar general in Resortul
muncii şi ocrotirilor sociale din Consiliul Dirigent din Ardeal.
Fost secretar general al Ministerului Muncii. Fost deputat,
fost preşedinte al comisiei bugetare şi financiare şi Raportor general
la Bugetul general al Statului. Expert actuar în grad de
consilier. Decan in anul 1932—33. Prodecan în anii 1933—34—35
Decorat cu ordinele „Coroana României", în gradul de comandor.
„Vulturul" în gradul de cavaler şi medalia „Răsplata Muncii"
pentru învăţământ cl. I.
6. Emil Haţieganu. Născut la 9 Decemvrie 1878 în Tritul
de sus, jud. Turda. Doctor în ştiinţele juridice, fost magistrat.
Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular la catedra
de procedură civilă. Directorul Seminarul de procedură civilă.
Suplinitor la catedra Il-a de drept comercial dela 1 Octomvrie
1925 până la 1 Februarie 1930. Fost membru al Consiliului dirigent
din Ardeal şi şeful resortului codificaţiei (2 Decemvrie—5

137
Aprilie 1920), fost — în mai multe rânduri — deputat,
fost vicepreşedinte al Adunării deputaţilor, fost subsecretar
de stat la justiţie, fost ministru al Muncii, fost Ministru al Ardealului.
Prodecan în anii 1920—21 şi 1922—23. Decan în anii
1921—22, 1927—28 şi începând din anul 1936 (1 Ianuarie). Rector
în anul 1928—29. Prorector în anul 1929—30. Decorat cu
ordinele „Coroana României', în gradul de mare cruce, „Steaua
României" şi „Ferdinand I" în gradul de mare ofiţer, şi medalia
„Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I.
7. Lazăr Iacob. Născut la 28 Martie 1884 în Peşteş judeţul
Bihor. Doctor în teologie. Fost profesor de Drept bisericesc la
Academia teologică ortodoxă din Arad (1908—1922). Numit
profesor titular de drept bisericesc la facultatea de drept din Oradea
dela 1 Noemvrie 1921—22 August 1934 iar dela această dată
profesor titular la Cluj, la catedra de drept bisericesc şi directorul
seminarului respectiv. Profesor titular de drept bisericesc.
Fost deputat, senator şi preşedinte al Casei Naţionale a judeţului
Bihor. Fost decan în 1924—1927. Fost preşedinte al Comisiei
Căminului şi Cantinei (Oradea 1925—1927). Directorul Cămi­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
nului studenţesc, Oradea 1927—1934). Membru în Comisia Căminelor
(Bucureşti 1933—1934). Preşedintele Comisiei Căminurilor
dela 1934. Delegat în Senatul Universitar Bucureşti 1932—
1934. Membru în Senatul Universitar dela 1934. Membru al Adunării
Eparhiale şi al Consiliului Eparhial din Oradea, membru
în Congresul Mitropoliei Sibiu. Ofiţer al „Coroanei României şi
„Steaua României".
8. Aurelian R. Ionaşcu. Născut la 3 Aprilie 1903 în Iaşi.
Doctor în drept dela Universitatea din Paris cu diplomele de
studii superioare de drept privat şi de economie politică. Fost
conferenţiar de drept civil la Facultatea de drept din Iaşi (1
Ianuarie 1930—1 Decembrie 1930) şi la Facultatea de drept din
Oradea (1 Decembrie 1930—15 Iunie 1931). Numit profesor
agregat de drept civil la facultatea de drept din Oradea pe ziua
de 16 Iunie 1931. Ridicat la rangul de profesor titular pe ziua de
1 Iulie 1934. Titularul catedrei de drept civil III (Introducere
în dreptul civil) şi directorul seminarului corespunzător. Suplinitorul
catedrei de drept roman II. Consilier temporar onorific la
Consiliul Legislativ şi membru în comisia de codificare a codului
civil (1936—1937). Secretar şi raportor al celui de al doilea'
Congres Internaţional de drept comparat dela Haga (1937). Ra

138
portor pentru România la „Săptămâna Internaţională de Drept"
dela Paris (1937). Membru în Societatea de legislaţie comparată
din Paris şi în Asociaţia Juriştilor de limbă franceză. Decorat cu
Crucea Comemorativă a Războiului, Medalia Interaliată „Victoria"
şi Meritul Sanitar cl. I.
9. Bogdan Ionescu. Născut la 20 Iulie 1875, în Bârlad jud.
Tutova, licenţiat în matematici din Bucureşti 1896, absolvent al
şcoalei Superioare din Bucureşti 1897; numit profesor secundar
din 1897 (Bucureşti 1902, cu examen de capacitate primul pe
toată ţara) până la 1921; licenţiat în drept din Bucureşti 1906,
înscris în Baroul advocaţiai din Bucureşti 1906—1923; doctor în
drept din Paris 1914; înscris în Baroul advocaţiai Bihor 1923—
1934; profesor titular de drept civil la Facultatea de drept din
Oradea 1921 şi trecut cu acelaş titlu la Facultatea de drept din
Cluj 1934. Membru al Ateneului Român Bucureşti din 1906.
fost preşedinte al Ateneului Român Oradea 1923—1934. Decoraţii:
„Coroana României" în gradul de Cavaler 1904 şi comandor
1922; „Steaua României, în gradul de cavaler 1906, ofiţer 1912
şi comandor 1925; „Răsplata Muncii" pentru învăţământ cl. I.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
1915, „Avântul Ţărei" 1914 pentru războiul din 1913, „Crucea
Comemorativă" 1918 pentru "războiul din 1916—1918.
10. Dimitrie B. Ionescu. Născut la 12 Februarie 1883 în
Câmpulung, jud. Muscel. Doctor în ştiinţele economice, financiare
şi politice dela Universitatea din Berlin. Numit pe ziua
de 1 Octomvrie 1919 agregat, iar pe ziua de 1 August 1926 titular
la eatedra de economie politică. Directorul Seminarului de
economie politică I. Decorat cu ordinul „Coroana României" în
gradul de ofiţer şi cu medalia „Răsplata Muncii pentru învăţământ"
cl. I.
11. Lazar Liviu. Născut în anul 1899 în Oradea. Doctor în
Drept dela Universitatea din Cluj (1921)). Doctor în Drept dela
Facultatea de Ddrept a Universităţii din Paris (1924)) Conferenţiar
suplinitor la Facultatea de Drept din Oradea în Aprilie 1930.
Profesor agregat (1931). Profesor titular (August 1934) de legislaţie
agrară şi industrială.
12. Cassiu Maniu. Născut în 27 Iulie 1867 în Şimleul-Silvaniei,
jud. Sălaj. Doctor în ştiinţele juridice, fost advocat. Numit
pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular de politică.
Directorul Seminarului de politică. Decorat cu ordinele „Steaua

139
României" în gradul de comandor, „Ferdinand I" în gradul de
ofiţer şi cu medalia „Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I.
13. Vaier Moldovan. Născut la 5 August 1875 în Câmpeni,
jud. Turda. Doctor în Drept. Numit pe ziua de 25 Ianuarie 1930
agregat, iar pe ziua de 1 Aprilie 1933 titular la catedra de drept
bisericesc. Din Octombrie 1934 titular la catedra de drept administrativ.
Directorul Seminarului de Drept administrativ. Fost
director ministerial al Ardealului. Fost subsecretar de stat la
Ministerul Instrucţiunei şi Cultelor. Fost vice-preşedintele al Senatului.
Parlamentar fără întrerupere din 1926. Decorat cu ordinele
„Steaua României" în grad de mare ofiţer, „Ferdinand I"
şi „Vulturul României" în gradul de Comandor.
14. Tiberiu Moşoiu. Născut la Târgovişte în 23 Iunie 1898
Doctor în drept al Universităţii din Bruxelles. Profesor titular
de drept roman.
15. Dimitrie D. Mototolescu. Născut în Brăila la 31 August
1880. Licenţiat şi doctor în drept dela Facultatea de Drept a Universităţii
din Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de Litere a Universităţii
din Bucureşti. BCU Cluj A / Central făcut University studii de Library specialite Cluj
în direcţia
dreptului romano-bizantin, german, slav şi filologia slavo-romanică
la Universităţile Berlin, Leipzig, Miinchen, Praga şi Wien
Doctor îh filologia slavo-romanică şi pedagogie dela Universitatea
cehă „Carol IV" din Praga. Numit profesor suplinitor la
Facultatea de Drept din Iaşi în anul 1918 la Istoria dreptului
român public şi privat, apoi agregat de drept roman la Facultatea
de drept „Regele Carol II" din Oradea iar dela 1 Octomvrie
1934, titular la catedra „Istoria dreptului român public şi privat"
şi directorul seminarului aceleiaşi catedre, la Facultatea de Drept
din Cluj. Membru al „Societăţii ştiinţifice regale cehe" şi al „Institutului
slav" din Praga. Decorat cu Leul alb, al rep. Cehoslovacă.
16. Camil Negrea. Născut la 25 Februarie 1882 în Făgăraş,
judeţul Făgăraş. Doctor în ştiinţele juridice, advocat. Numit pe
ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular de drept civil. Directorul
Seminarului de drept civil. Prodecan în anii 1919—20 şi
1926—27. Decan în anii 1920—21 şi 1926—27. Rector în anul
1924—25. Prorector în anul 1925—26. Preşedintele Comisiei Căminurilor
în anii 1925—26, 1926—27, 1927—28, 1933—34. Decorat
cu ordinul „Coroana României" în grad de Comandor,
„Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I., şi „Răsplata Muncii
pentru construcţii şcolare."

140
17. Constantin Petrescu-Ercea. Născut la 28 Noembrie 1892,
în comuna Ercea jud. Mehedinţi. Licenţiat în drept din Bucureşti.
Doctor în drept din Paris. Fost Conferenţiar la Facultatea
de Drept din Cernăuţi. Profesor titular la Catedra de Drept
Comercial II. Directorul seminarului de Drept Comercial II.
Membru în Societatea de Legislaţie comparată din Paris şi în
Asociaţia juriştilor de limba franceză.
18. Traian Pop. Născut la 10 Februarie 1885 în Şinca-veche,
jud. Făgăraş. Doctor în ştiinţele juridice. Advocat. Numit pe
ziua de 15 Noemvrie 1919 agregat, iar pe ziua de 15 Februarie
1923, titular la catedra de drept penal. Directorul Seminarului
de drept penal. Decan în anii 1925—26 şi 1931—32. Prodecan
în anii 1926—27. Fost deputat. Fost senator. Fost membru în
comisiunile de legislaţie civilă şi penală şi de instrucţie ale Senatului.
Membru în comisiunea de unificare legislativă. Membru
al Comisiei de 3 care a redactat proectul de cod penal 1933. Raportorul
proectului în Comisia parlamentară mixtă. Decorat cu
ordinul „Coroana României" în gradul de comandor, Răsplata
Muncii pentru învăţământ" BCU Cluj / Central cl. I. University şi „Steaua Library României" Cluj
în grad
de ofiţer.
19. Petre Poruţiu. Născut la 5 August 1884 în Timişoara,
jud. Timiş-Torontal. Doctor în ştiinţele juridice şi politice de
la Universitatea din Budapesta. Advocat. Numit pe ziua de 1
Octomvrie 1919 profesor titular de drept comercial. Directorul
Seminarului de Drept comercial I. Prodecan în anii 1923—24 şi
1931—32. Decan în anii 1924—25 şi 1930—31. Membru tempo­
rar al Consiliului Legislativ. Decorat cu ordinele „Steaua Ro­
mâniei" în gradul de comandor, „Coroana României" în gradul
de mare ofiţer, „Ferdinand I" în grad de ofiţer şi medalia „Răs­
plata Muncii pentru învăţământ cl. I."
20. Iorgu Radu. Născut la 6 Decemvrie 1886 în Bacău,
jud. Bacău. Doctor în ştiinţele juridice dela Universitatea din
Berlin. Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 agregat, iar pe ziua
de 1 Mai 1923, titular la catedra de drept internaţional. Directorul
Seminarului de drept internaţional privat. Decorat cu „Răsplata
Muncii pentru învăţământ" cl. I.
22. George Soţronie. Născut la 23 Aprilie 1901, în comuna
Timişeşti, judeţul Neamţ. Doctor în Drept dela Universitatea
din Bucureşti. Licenţiat în Litere. (Studii de specializare la Ge-

141
neva). Profesor titular la catedra de Drept Internaţional Public.
(Ridicat la rangul de profesor titular prin Decretul Regal Nr
2172/1934, pe ziua de 1 Iulie 1934). Fost Deputat şi Secretar al
Adunării Deputaţilor, fost prefect al Judeţului fost Preşedinte al
Comisiuni Interimare a Municipiului Oradea.
23. Eugeniu Speranţia. Născut în Bucureşti la 6 Maiu 1888.
Studiile universitare (drept şi filosofie) la Bucureşti. Doctor
în litere şi Filosofie din 1912. Studii de specializare la Universitatea
din Berlin în 1913 şi 1914. Fost profesor titular în înv.
secundar (clasificat I-ul la exam. de capacitate). Fost membru
în comisiunea pentru examinarea candidaţilor de profesori, în
Cluj (1920—1921). Fost director al învăţământului superior la
Secretariatul General al Instrucţiunii din Cluj (1920). Numit
Conferenţiar supl. de Filosofia Dreptului la Oradea în Sept.
1921. Conf. supl. de Sociologie dela 1 Oct. 1923. Conferenţiar
definitiv de Sociologie şi Filosofia Dreptului la 1 Febr. 1927.
Profesor de Filosofie la Academia Teologică ortodoxă din Oradea
(1924—1934). Agregat de Filosofia Dreptului şi Sociologie
la Facultatea de BCU Drept Cluj din / Central Oradea University dela 1931. Library Profesor Cluj
titular
din 1934. Transferat la Univ. din Cluj la 1 Iulie 1934. Fost preşedinte
al Asoc. Prof. Secundari din Oradea (1921—1925). Vicepreşedinte
al Reuniunii culturale „Cele trei Crişuri" (din 1925).
Membru al Societăţii Române de Filosofie (din 1915). Membru
al Societăţii Scriitorilor Români Bucureşti (din 1919). Membru
fondator al „Ateneului Român" din Oradea. Premiat de Academia
Română. Membru în „Internationale Vereinigung fiir
Rechtsphilosophie" din Berlin (din 1928). Membru al societăţii
internaţionale „Philosophia" cu sediul în Belgrad şi în „Association
des juristes de langue francaise" (Paris). Reprezentant oficial
al României la Congresul internaţional de Psihologie (Copenhaga,
1932), la Congresul internaţional de Filosofie (Praga.
1934) şi la Congr. Internaţional de Filosofie ştiinţifică (Paris,
Sorbonne, 1935). La acesta din urmă a reprezentat şi Universitatea
din Cluj. Cavaler al ord. Coroana României.
24. George Strat. Născut la 4 Noembrie 1894. Licenţiat în
drept de la Universitatea din Iaşi. Doctor în drept de la facultatea
de drept din Paris în anul 1922. Laureat al facultăţii de
drept din Paris în anul 1923. Referent titular al secţiei economice
a Consiliului Legislativ din anul 1926—1934. Consilier onorar
al Consiliului Legislativ din anul 1935. Conferenţiar al ca-

142
tedrei de Economie politică de la Facultatea de Drept din Oradea
din 1926—1929. Profesor agregat şi apoi titular la catedra de
Economie politică la aceiaşi facultate până în anul 1934. Pofesor
titular al catedrei de Economie politică II. Membru al Institutului
Social Român. Vice-preşedinte al secţiei Economice. Membru
fundator al Asociaţiunei Române pentru progresul social. Membru
fundator al Asociaţiunei Generale a Economiştilor din România.
Membru al Institutului Regal de Ştiinţe Administrative
din România. Preşedintele şi fundator al Revistei „Libertatea".
Conferenţiar al Universităţii Libere din Bucureşti. Decorat cu
ordinele : „Steaua României" în gradul de ofiţer, „Coroana României"
în gradul de cavaler cu spade, „Crucea de războiu cu 5
barete", Medalia interaliată „Victoria", „Meritul Sanitar de aur"
şi „Vulturul alb al Jugoslaviei" clasa a V. de războiu.
Lista doctorilor promovaţi în anul şcolar 1936/37,
în Drept.
1. Albu Ioan (R) 24. Diirbach Ioan (G)
2. Ambrus Pavel BCU Petru Cluj / (SI) Central 25. University Erdei Library Ioan (R) Cluj
)
2. Andrea I. B. Pompeiu (R) 26. Ernster Samuil (E)
4. Andron Gh. Dragoş (R) 27. Fadgyas Andrei (M)
5. Ardeleanu Lucreţia (R) 28. Faust Romul (R)
6. Arnăut Ioan (R) 29. Fekete Gheorghe (E)
7. Baczo Gavril (M) 30. Fenyvesi Ioan (M)
8. Banciu Cornel (R) 31. Floriţa Ioan (R)
9. Berczi Elisabeta (M)) 32. Gabriel Ferdinand (G)
10. Bucur Florica (R) 33. Gavra Alexandru (R)
11. Chindriş Vasile (R) 34. German Emil Ioan (R)
12. Ciortea Ieronim (R) 35. German Joe (R)
13. Cristea I. Gheorghe (R) - 36. Gitta A. Antoniu (R)
14. Cusiner Clara (E) 37. Goldstein N. Iosif (E)
15. Csiky Andrei (M) 38. Goldstein Lazar (E)
16. Csipkes Zoltân (M) 39. Grenczer Emeric (G)
17. Dan Ludovic (R) 40. Gross Frederic (G)
18. Daniel Bćla (M) 41. Hints Nicolae (M)
19. Daroczi Nicolae (M) 42. Ilieş Gavril (R)
20. Deâk Francisc (M) 43. Uiescu C. Aurel (R)
21. Demeny Pavel (M) 44. Imreh Elisabeta (M)
22. Domănianţu Nicolae (R) 45. Jancso Adalbert (M)
23. Dumitrescu P. Haralam- 46.
Jodâl Gavril (M)
bie (R) 47.
Kalko Carol (M)

48. Kaveczky Ştefan (M)
49. Kirâly Andrei (M)
50. Kovâcs Gavril (M)
51. Konnyii N. Ludovic (M)
52. Krausz Gheorghe (E)
53. Laza Gheorghe (R)
54. Laurenţiu Emil (R)
55. Ligeti Ecaterina (E)
56. Lithvay Anton (M)
57. Low M. Alexandru (E)
58. Luca Cornelia (R)
59. Magda Şt. Ioan (R)
60. Marc Manasie (R)
61. Mâthe Ştefan (M)
62. Medeşan Lucia (R)
63. Medgyesy A. Adalbert (M)
64. Meteş V. Mircea (R)
65. Mihalca Adrian (R)
66. Miko Ştefan (M)
70. Nagy Alexandru (M)
71. Nagy Desideriu (M)
72. Neagoe Elena Măria (R)
73. Oancea Ioan (R)
74. Ohlbaum Alexandru (E)
75. Paradi Francisc (M)
76. Pćter Ernest (M)
77. Popa Ioan Emil (R)
78. Reb Vilhelm (G)
79. Rocaş Teodor (R)
80. Sâgh Carol (M)
81. Şandru Petronela (R)
82. Sasu Virgil (R)
83. Seviciu I. Constantin (R)
84. Simonetti V. Ovidiu (R)
85. Socol Aurel Emil (R)
86. Ştefea Mircea Viorel (R)
87. Suciu Tiberiu (R)
88. Schiessel Măria (M)
89. Szabo Paul (M)
90. Szântai Iosif (M)
91. Szoboszlay Ladislau (M)
92. Szoke Ludovic
BCU Cluj / Central 93. University Tătar Library Liviu Cluj
(R)
67. Mikola Vasile (M) 94. Teutsch Oswald (G)
68. Moanţă Andrei (R) 95. Torma Bela (M)
69. Molnar Cornel (R) 96. Ţoţin Ioan (Sârb)
97. Trif Ioan (R)
143
98. Ujhelyi Iuliu (G)
99. Weingârtner Arnold (G)
100. Zoppelt Măria Carolina (G)
Lista doctorilor promovaţi in anul şcolar 1936/37,
1. Anastasiu Radu (R)
2. Athanasescu Alex. Dan (R)
3. Babeş Gheorghe (R)
4. Barbul G. Nicolae (R)
5. Bârluţiu Vasile (R)
6. Beleş Camil (R)
7. Brinzeu Iulian (R)
8. Brinzei A. Vasile (R)
în Ştiinţele de Stat.
9. Briider Ludovic (E)
10. Câmpian Valeriu (R)
11. Ciupe Ioan (R)
12. Clintoc E. Ioan (R)
13. Corcescu Ştefan (R)
14. Crişan A. Titus (R)
15. Csallner Rolf Richard (G)
16. Csutak Gavril (M)

ш
17. Deacu Mihail (R)
18. Devald Ladislau (M)
19. Dinică Marin (R)
20. Domuţa Vasile (R)
21. Dragnea Florea (R)
22. Feier FI. Elvira (R)
23. Fetke Valentin (R)
24. Friedlânder Pavel (E)
25. Gardo Andrei (M)
26. Geleşian F. C. Petru (R)
27. Giuran Andrei (R)
28. Gyorgy Anton (M)
29. Hartstein Vilhelm (E)
30. Haşaş Dumitru (R)
31. Haţieganu Simion (R)
32. Henning Hermann (G)
33. Hermel Reinhold Andr. (G)
34. Hirsch Alfred (E)
40. Lazăr V. Alexandru (R)
41. Lazar Dumitru (R)
42. Mănescu I. Virgil (R)
43. Marienuţ Dum. Traian (R)
44. Matinca F. Isabella (R)
45. Mesaroş Emil (R)
46. Meşter Petre (R)
47. Micu Liviu (R)
48. Mitran Francisc (R)
49. Modovan Petre (R)
50. Moldovanj Gh. Dumitru (R)
51. Moldovan Vasile (R)
52. Murgu Traian (R)
53. Munteanu H. Const. (R)
54. Nâdas Victor (E)
55. Nastasi I. Valerian (R)
56. Nemet Nicolae (R)
57. Nissel Cornelia (E)
58. Nitteanu C. Ioan (R)
59. Oltean Ioan (R)
60. Opaiţ Emilian (R)
61. Oşan Gheorghe (R)
62. Pantaziu Emanoil (R)
63. Puşan Gheorghe (R)
64. Petrovan I. O. Francisc (R)
65. Pop Cornel (R)
66. Pop Ioan (R)
67. Pop Victor Eugen (R)
68. Popa Gheoroghe (R)
69. Popescu Cr. Iulian (R)
70. Rallet B. N. Nicolae (R)
71. Roman Dionisie (R)
72. Roman Iosif (R)
73. Rosenzweig Ernest (E)
35. Hoffman BCU Otto Cluj (G) / Central University 74. Rusu Library I. Otilia Cluj
(R)
36. Ivan Ioan Romul (R) 75. Rusu Romul (R)
37. Iosof Constantin Dorin (R) 76. Sabău Ştefan (R)
38. Kende Iosif (E)
77. Sebeşan Gheorghe (R)
39. Kovâcs Ernestin (M) 78. Şerban A. Florica (R)
79. Ştefănuţ Lucreţia căs.
Haşaş (R)
80. Suciu Octavian (R)
81. Schottenfeld I. Otto (E)
82. Schultz Gunther (G)
83. Taflan Tiberiu (R)
84. Tămaş V. Emil (R)
85. Topân Emma (M)
86. Tutelea Oliviu (R)
87. Veroiu Theodor (R)
88. Vetzâk Eduard (M)
89. Vlad Ioan (R)
90. Voina Ioan (R)
91. Weinberger Eugen (E)
92. Weinstein Vasile (E)
93. Willner M. Albert (E)

Lista licenţiaţilor în di
1. Aciu Alexandru (R)
2. Achim Mircea (R)
3. Andrâsy Nicolae (M)
4. Andru Liviu (R)
5. Ardeleanu Gheorghe (R)
6. Ardelean Gheorghe (R)
7. Avram Gh. Valeriu (R)
8. Acs Alexandru (M)
9. Acs Gheorghe (E)
10. Bâcs Adalbert (M)
11. Balaş Oliver Ştefan (M)
12. Bălan Petru (R)
13. Bălănescu Petre (R)
14. Ban Sever (R)
15. Banciu Pavel (R)
16. Banciu Nicolae (R)
33. Borleşteanu Vasile (R)
34. Boroş Gheoroghe (R)
35. Bota Victor (R)
36. Botâr L. Zoltân (M)
37. B6hm Rudolf (G)
38. Braver Samuil (E)
39. Brinzei Nicolae (R)
t în anul şcolar 1936/37.
40. Bucur Brutus (R)
41. Budreală Ilie (R)
42. Bugar B. Vasile (R)
43. Bunaciu Avram (R)
44. Burcescu N. Mihai (R)
45. Buşecan Vasile (R)
46. Buzoianu Roman (R)
47. Buziu Letiţia (R)
48. Buziu Tiberiu (R)
49. Cacoveanu Ilarie (R)
50. Câmpian Gh. Ioan (R)
145
51. Caraba Grigore (R)
52. Chimigeriu Constantin (R)
53. Chirilovici Radu (R)
54. Chişiu Margareta (R)
55. Chitta Iulian (R)
17. Barbu Bujor (R)
56. Ciocâlteu C. Ioan (R)
18. Barbu Ioan BCU (R) Cluj / Central University 57. Cioconea Library M. Cluj
Gheorghe (R)
19. Barbul Gheorghe (R) 58. Clepea Teodor (R)
20. Barta Ştefan (R)
59. Conţiu Victor (R)
21. Basch Arpad (M)
60. Cornea Nicolae (R)
22. Bâthori Francisc (M) 61. Cosma Aurel (R)
23. Belindeanu Ioan (R) 62..Cotîrlea Dumitru (R)
24. Benea Cornel (R)
63. Costina Alexandru (R)
25. Bianu I. Ovidiu (R) 64. Coţoiu Vasile (R)
26. Bichiş Vichiente (R) 65. Covaciu Vasile (R)
27. Bişiţia Emil (R)
66. Crăciun Ioan (R)
28. Blum Eugen (E)
67. Crâsnic Pavel (R)
29. Boieşan Gh. Dionisie (R) 68. Cristea Vasile (R)
30. Boja Gheorghe (R) 69. Cristian Ştefan (R)
31. Bolba Ioan (R)
70. Cucuiu Ioan (R)
32. Boldor Flaviu (R)
71. Cucuruz Lazar (R)
72. Csâky Gustav (M)
73. Danciu Dumitru (R)
74. Danciu Ioan (R)
75. Dandea Viorel (R)
76. Daniel Anton (M)
77. Danca C. Pavel (M)
78. Darabanth Iuliu (R)
10

146
79. David Nicolae (R) 119 Ghiulea Radu (R)
80. Deesi Etelca (M) 120. Giuran Anghel (R)
81. Denes Francisc (M) 121. Giurgiu Măria (R)
82. Derzsi Vasile (M) 122, Gliga Petru (R)
83. Deutsch Lorant (E) 123, Gligor Cornel (R)
84. Deva Virgil (R) 124. Gligor Nicolae (R)
85. Dobo Elena Victoria (E) 125. Gross. A. Hermann (G)
86. Dobreiu Arsenie (R) 126. Griinwald Carol (M)
87. Domnariu Nicolae (R) 127. Gulyâs Ioan Adalbert (M)
88. Dragomir V. Ilie (R) 128. Gyalay Mihail (M)
89. Dragomir Ioan (R) 129. Hann Helmut Frideric (G)
90. Dragoste Iuliu (R) 130. Har Dumitru (R)
91. Drăghiceanu N. Virgil (R)131. Hâromszeky Alex. (M)
92. Drecin D. Ioan (R) 132. Haţegan Ioan (R)
93. Dreciu Vespasian (R) 133. Hellmann Francisc (E)
94. Dreghiciu Romul (R) 134. Hirsch Coloman (E)
95. Dubău Gh. Alexandru (R) 135. Horovitz Vasile (E)
96. Dumitrescu Alexandru (R) 136. Honig Iuliu (G)
97. Dumitrescu Valentin (R) 137. Hrabal Octavian (R)
BCU Cluj / Central University Library Cluj
98. Dragomir Augustin (R) 138. Hrivnyâk Zoltân (M)
99. Eneşel G. Iosif (R) 139. Hubbes Petru (G)
100. Epure I. Virgil (R) 140. Hurgoi Petre (R)
101. Falk Udo (G) 141. Inclănzan Vasile (R)
102. Fărcăşan Eugen (R) 142. Imreh A. Geza (M)
103. Fărcuţju Iuliu (R) 143. Issekutz Ioan (M)
104. Feldrihan Vilhelm (R) 144. Jakabffy Adalbert (M)
105. Fischhoff Emeric (E) 145. Iancovici Teodora (R)
106. Florea Emil (R) 146. Jancso Adalbert (M)
107. Foia Ioan (R) 147. Iancu Ioan (R)
108. Frăţilă V. Adrian (R) 148. Ianota Iosif (R)
109. Fried Vasile (E) 149.
las Ioan (R)
110. Frunză D. Victor (R) 150.
Jega Dumitru (R)
111. Gabriş Ioan (R) 151.
Jeszenszky Leonard (M)
112. Găitan Ioan (R) 152.
Jeszenszky Ştefan (M)
Jonâs Nicolae (M)
113. Găzdac Virginia (R) 153.
Ionaşcu Ovidiu (R)
114. Geleşian Petru (R) 154.
Ionescu Ioan (R)
115. Gecse Ileana (E) 155.
Iosif Gavril (R)
116. Gherasim Ioan (R) 156.
losof C. Dorin (R)
117. Gheorghinescu Simion (R) 157.
Juhos Francisc (M)
118. Gherghinescu Elena (R) 158.

147
159. Kampos Eugen (M) 199. Micşa Remus (A.-Iulia) (R'i
160. Keresztes Geza (M) 200. Mihalte Iosif (R)
161. Kiss Tiberiu A. Ştefan (M) 201. Mikola Vasile (G)
162. Klein Emeric (E) 202. Miilea Carmen (R)
163. Klein Walter Raimar (G) 203. Missits Măria (R)
164. KonnerthGustav Adolf (G)204. Mistrie Andrei (R)
165. Kovâcs Ernestin (M) 205. Мбск Vilhelm (G)
166. Kovâcs Iuliu (M) 206. Modun Titus (R)
167. Kradigathy Francisc (G) 207. Moga Ioan Gheorghe (R)
168. Krausz Ioan (G) 208. Moga Vasile (R)
169. Kugyela Eugen (M) 209. Morariu Petre (R)
170. Kun Ştefan (E) 210. Morodan Ioan (R)
171. Lăpădatu Z. Adrian (R) 211. Muntean Eugen (R)
172. Laţicu Cornelia (R) 212. Muntean Gheorghe (R)
173. Laza Teodor (R) 213. Muntean Septimiu (R)
174. Lazar Alexandru (E) 214. Mureşan Gheorghe (R)
175. Lazar Cornel (R) 215. Mureşanu Leontina (R)
176. Lie Candit (R) 216. Murgău Eugen (R)
177. Linzmayer Iosif (M) 217. Musca Ioan (R)
178. Lorenz Victor BCU Cluj (G) / Central University 218. Muşat Library Viorel Cluj
(R)
179. Lovrov-Juhâsz Izabela (M)219. Muller Ernest (G)
180. Lupaş Vasile (R) 220.
Nâdler Carol (M)
181. Măgurean Gheorghe (R) 221.
Nagy Adalbert (M)
182. Makkay Andrei (M) 222.
Nagy Elemer (M)
183. Mălăescu Traian (R) 223.
Nagy Vilhelm (M)
184. Măldărescu I. Nicolae (R) 224.
Naum Virgil (R)
185. Marchiş Ioan (R)
186. Mărieş Gheorghe (R)
187. Marina Mihail (R)
188. Markovits Adalbert (E)
189. Martor Iosif (M)
190. Maşcovescu Tiberiu (R)
191. Matinca Isabella (R)
192. Mastan Dănilă (R)
193. Medrea Vasile (R)
194. Mesch Gerhard (G)
195. Melzer Roland (G)
196 Mezey Olimpia Stela (R)
197. Mâţu Matei (R)
198. Micşa Remus (Dej) (R)
Negruţiu Ioan (R)
225.
Nemethy Pavel (M)
226.
Niţiu Eugen (R)
227.
Oana Simion (R)
228.
Olariu Nicolae (R)
229.
Opra Viliam (M)
230.
Oromy Iuliu (M)
231.
Papp Doina (R)
232.
Papp Gavril (M)
233.
Pasca Judita (R)
234.
Pasca Grigore (R)
235.
Paulian Octavian (R)
236.
PScurariu Enea Silviu (R)
237.
Perţia Titu Liviu (R)
238.

148
239. Petrila Victor (R)
240. Petringel I. Viorel (R)
241. Pirosky Nicolae (M)
242. Plaian Augustin (R)
243. Pogana Ioan (R)
244. Pop Alexandru (R)
245. Pop Emil (R)
246. Pop V. Eugen (R)
247. Pop Florian (R)
248. Pop Ioan (R)
249. Pop Iuliu (R)
250. Pop L. Iuliu (R)
251. Pop Liviu (R)
266. Reb Vilhelm (G)
267. Rebreanu Tiberiu (R)
268. Reiner Ioan (G)
269. Richter Magdalena (E)
270. Rocaş Gheorghe (R)
271. Rosenfeld Maximilian (E)
272. Rosmann Desideriu (E)
273. Roşian Mihail (R)
274. Rotea Aurel (R)
275. Rotsching Anton (G)
276. Roxin Stela (R)
277. Rucăreanu Mihail (R)
278. Rusu Cornel (R)
279. Sabău Valeria (R)
280. Salamon Elemer (E)
281. Sarkady Alexandru (M)
282. Savin Ioan (R)
283. Schiopu Vaier (R)
284. Şerban Simion (R)
285. Şerbănuţiu Iuliu (R)
286. S fetea Vasile (R)
287. Silaghi Alexandru (R)
288. Silaghi Ioan (R))
289. Stan Vaier (R)
290. Stanca Petre (R)
291. Stanciu Minerva (R)
292. Stark Ladislau (M)
252. Pop Lazar (R)
253. Pop Petru (R)
293. Stefănescu Gheorghe (R)
254. Pop Stela (R)
294. Steer Alexandru (R)
255. Pop Marcu (R)
295. Stein Lazar (E)
256. Pop Lucia (R)
296. Steinherz Nicolae (E)
257. Popa Ioan BCU (R) Cluj / Central University 297. Stepan Library Octavian Cluj
(R)
258. Popa Gheorghe (R) 298. Stoica Eftimiu (R)
259. Popovici Gheorghe (R) 299. Stoia Iosif (R)
260. Porcolab Minodora (R) 300. Stoichescu Petru (R)
261. Pordea Petru (R)
301. Strauss Francisc (G)
262. Porumb Ioan (R)
302. Şuşan Liviu (R)
263. Prisadă Gheorghe (R) 303. Siikosd Paul (M)
264. Raţiu Aurel (R)
304. Scharfstein Avram (E)
265. Râcz Francisc (M) 305. Scheimann Ştefan (E)
306. Schiesser Erich Paul (G)
307. Şchiopu Bucur (R)
308. Schultz Carol (M)
309. Schultz Gunther (G)
310. Szabo Coloman (M)
311. Szebeni Irina (M)
312. Szenkovits Victor (M)
313. Tar Andrei (M)
314. Tarisnyâs Augustin (M)
315. Tatâr Adalbert (M)
316. Tatăr Aurel (R)
317. Teodorescu Ovidiu (R)
318. Teutsch Gheorghe (G)

319. Teutsch Frideric (G)
320. Todea Absolon (R)
321. Toşa Iuliu (R)
322. Ţoţin Ioan (S)
323. Tripon Flaviu (R)
324. Turdean Traian (R)
325. Ujfalussy Gavril (M)
326. Urcan Petru (R)
327. Ureche Gheorghe (R)
328. Ursu Victor (R)
329. Vădăşan Romul (R)
330. Văleanu Aurel (R)
331. Vâncza Edita (M)
332. Vânyolos Nicolae (M)
333. Vâradi Emeric (M)
334. Varga I. Alexandru (M)
335. Vaszika Bianca (M)
336. Vasilescu Constantin (R)
337. Vasiliu Constantin (R)
338. Vereş Benedict (R)
339. Veress Ştefan (R)
340. Veress Vasile (M)
341. Vlad Nicolae (R)
342. Vuia Liviu (R)
343. Weisz Francisc (E)
344. Zekany Vasile (R)
345. Zgâia Aurel (R)
346. Zimânyi Iuliu (M)
347. Zombor Coloman (M)
348. Zimmermann Otto (G)
BCU Cluj / Central University Library Cluj
149

B) ACTIVITATEA DIDACTICĂ
I. Cursuri de licenţă.
ANUL I.
1. Drept roman.
Catedra I.
3 ore săptămânal fixate Lunia, Marţia şi Miercuria (2 curs, 1 seminar).
Profesor titular: Ion C. Cătuneanu.
S'a tratat materia prevăzută în program.
2. Istoria dreptului român.
3 ore săptămânal fixate Lunia şi Marţia (2 curs, 1 seminar).
Profesor titular: Dimitrie D. Mototolescu.
A ţinut cursuri de Istoria dreptului român public şi privat.
Seminar: Pe lângă lucrări scrise, date studenţilor, ca: „In­
fluenţele dreptului bizantin asupra dreptului român şi „Originea
dreptului român" s'au făcut interpretări din Cod. Caragea şi din
isvoarele lui romano-bizantine, ca Institutele lui Justinian, Hexa-
biblos şi obiceiul pământului.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
3. Filosofia dreptului şi sociologia.
4 ore săptămânal fixate Miercuria şi Joia (2 curs, 2 seminar).
2 ore săptămânal seminar privat (facultativ): Vinerea.
Profesor titular: Eugeniu Sperantia.
1. Curs : Introducere generală : Problemele sociologiei faţă
cu problemele filosofiei juridice. Vieaţa socială şi condiţiunile
ei. Dreptul şi locul său în societate.
Enciclopedia juridică : Definiţia dreptului. Geneza şi vieaţa
dreptului. Legile evoluţiei dreptului. Drept subiectiv şi drept
obiectiv. Interes şi cauză juridică. Subiectul de drept. Persoana

151
(fizică şi juridică). Obiectul. Norma, legea, dreptul şi justiţia.
Norme quasi-juridice. Norme juridice cardinale şi norme adven-
tive. Dreptul şi statul. Sancţiunea şi coerciţiunea în drept.
Filosofia juridică : problema teleologică şi problema axiolo­
gică (a dreptului). Principalele directive istorice în soluţionarea
acestor probleme. Teoria dreptului natural şi istoricul său. Teo­
riile moderne.
2. Seminar : Seminar public (obligator) : S'a rezumat şi
discutat, din volumul „Droit Morale, Moeurs" (cuprizând lucră­
rile celei de a doua sesiuni ale Institutului Internaţional de Filo­
sofia Dreptului şi Sociologie juridică), rapoartele d-lor prof. G.
Del Vecchio, W. Sauer, L. Le Fur, H. Kelsen, M. Djuvara,
A. Goodhart, J. Dickinson, R. Hubert, L. Recasens Siches şi C.
Tsatsos. (25 şedinţe).
Seminar privat (facultativ) S'au făcut referate despre pe­
riodicele de specialitate şi despre câteva opere recente de sociolo­
gie şi Filosofie juridică. (10 şedinţe).
3. Ore de convorbire BCU Cluj / Central (pentru University îndrumarea Library lucrărilor Cluj
de doctorat
şi de seminar): de două ori pe săptămână : Marţi şi Vinrei.
4. Economia Politică.
Catedra II.
3 ore săptămânal fixate Joia şi Vineria (2 curs, 1 seminar).
Profesor titular: George Strat.
A tratat în tot acest an şcolar cursul general de Economie
Politică.
Lucrări de seminar: Conferinţe ţinute sub personala supraveghere
şi îndrumare a titularului catedrei asupra următoarelor
probleme şi de către studenţii indicaţi mai jos:
nizate.
a) Consideraţiuni generale asupra muncii intelectuale orga­
b) Munca cercetătorului in ştiinţele sociale.
c) Bibliografia generală a istoriografiei economice româneşti.
d) Expunerea metodei de lucru în seminarul de Ec. P.
1. Opera economică a lui A. D. Xenopol referatul studentu­
lui Pascu.
2. Semnificaţia operei lui /. Ghica pentru dezvoltarea econo-

152
mică a României moderne — referatul studenţilor Sindrişteanu
şi Pârvu.
3. Naţionalismul economic a lui Eminescu — comunicarea
studentului Iustian.
4. Poziţia burgheză a lui Ştefan Zeletin comunicarea Drei
Elena Klein.
5. M. Kogălniceanu şi începuturile liberalismului român comunicarea
studentului Chira Emanuel.
6. Barbu Catargiu reprezentant al reacţiunii contra liberalismului
romantic — comunicarea studentului Pop V.
7. Ideile politice şi economice a lui P. P. Carp — comunicarea
studentului Nonu.
8. Concepţia economică din opera lui N. Iorga — comunicarea
studentului Erdely.
Lucrări practice în care s'au făcut exerciţii de cercetări
bibliografice, de analize statistice precum şi un număr de colocvii
asupra materiei generale a Economiei Politice şi Istoriei
Doctrinelor economice au avut loc într'un număr de 10 şedinţe.
La toate lucrările BCU de Cluj seminar / Central au University luat parte Library în mod Cluj
regulat un
număr de 40—50 studenţi.
5. Drept civil.
Catedra IV.
3 ore săptămânal fixate Miercuria şi Vineria (2 curs, 1 seminar).
Profesor titular: Alexandru C. Angelescu.
I. Cursuri: 1. Introducerea în studiul dreptului civil român,
curs predat studenţilor anului I licenţă în primul semestru al
anului. S'a tratat despre: Noţiunea de Drept. Dreptul civil, (privire
generală), a) Caracterele dreptului civil (drept positiv, naţional,
privat), b) Obiectul dreptului civil, c) Izvoarele dreptului
civil. Codul civil Napoleonian. Doctrina, principalele reviste de
drept civil. Izvoarele dreptului civil român. Teoria legii. 2. Dreptul
de familie. Studenţilor din anul I, li-s'a predat în al 2-lea semestru
un curs despre : Teoria generală a persoanei : a) Starea
civilă, actele de stare civilă, b) Starea persoanelor în societate,
c) Starea persoanelor în familie.
II. Lucrări de seminar: Colocvii şi lucrări practice: s'au ţinut
40 de şedinţe în cari s'a discutat întreaga materie de drept
civil a anului, însistându-se mai ales asupra materii proprietăţii.

153
Această materie neputând fi tratată la curs, din lipsă de timp,
a fost examinată pe deaîntregul la seminar sub formă de lucrări
scrise şi discuţii la cari au luat parte circa 60—70 de studenţi.
tului.
6. Drept constituţional.
3 ore săptămânal fixate Lunia şi Marţia (2 curs, 1 seminar).
Prof. titular: Romul Boila.
S'a tratat partea privitoare la problema Statului şi a Drep­
Lucrări în seminar: Tratarea condiţiunilor cerute dela un
bun jurist. S'au cetit, s'au discutat şi criticat următoarele lucrări
ale studenţilor: Surguciu Claudia: Viaţa şi opera lui Masaryk;
Justian Teodor: Principalele răscole şi revoluţii din Transilvania
privite din punct de vedere politic, social şi juridic". Erdei Vasilie:
„însemnătatea zilei de 1 Decembrie din punct de vedere
naţional, internaţional, juridic şi social". Cosciuc Octavia „Starea
Bucovinei sub Austrieci"; Calotescu Constantin „Proiectul
de Constituţie dela BCU 1822", Cluj / Cheţian Central University Tiberiu: Library „Suveranitatea Cluj
poporului",
Papuc Constantin „Rabindranath Tagore şi panteismul
oriental"; Meteş Ioan: „Izvoarele de drept în Ţările române până
la 1700"; Bunea Silviu: „Regulamentul organic"; Pârvu Dumitru:
„Problema eredităţii"; Popescu Ştefan: „Dreptul şi morala"
şi Botlinger Ioan: „Enciclica Papală din 6 Martie 1937"
ANUL II.
7. Drept roman.
Catedra II.
3 ore săptămânal fixate Lunia şi Vineria (2 curs, 1 seminar).
Profesor titular: Tiberiu Moşoiu (în concediu).
Profesor suplinitor: Aurelian R. lonaşcu.
Curs despre : Teoria generală a obligaţiunilor. Contracte.
Delicte. Succesiuni ab infestat şi testamentare. Procedura civilă
(colocvii). Lucrări de seminar : Interpretări de texte : Legea ce­
lor 2 table (tabula I, tabula III, tabula IV, tabula V, tabula VI);
Lex Julia municipialis. Gaius : Ad edictum provinciale libri
XXXII; Gaius : Institutiones, Commentarius primus. Colocvii
din întreaga materie predată la curs.

154
8. Drept bisericesc.
3 ore săptămânal fixate Joia şi Vineria (2 curs, 1 seminar).
Prof. titular: Lazăr Iacob.
S'au ţinut cursuri despre istoria izvoarelor dreptului bisericesc
ortodox, catolic şi protestant. Organizaţia — constituţia —
bisericească cu deosebită considerare la biserica ortodoxă, catolică
şi protestantă şi organizaţia lor particulară în România.
Dreptul bisericesc de stat în România.
Seminar: S'au discutat chestiuni privitoare la regimul cultelor
şi Concordatul cu Sf. Scaun.
9. Economie politică.
Catedra I.
3 ore săptămânal fixate Lunia, Marţia şi Miercuria (2 curs, 1 seminar).
Profesor titular : Dumitru B. Ionescu.
Istoria doctrinelor economice: Antichitatea, Evul mediu,
Doctrina mercantilistă, Trecerea la liberalismul economic, Doctri­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
na fiziocrată, Şcoala liberală clasică, Opoziţia contra şcolii clasice,
Socialismul, Şcoala istorică, Noile direcţii.
10. Drept administrativ.
3 ore săptămânal fixate Lunia, Marţia şi Miercuria (2 curs, 1 seminar).
Profesor titular: Valeriu Moldovan.
Drept administrativ, noţiuni generale, resurse. Organizaţia
administraţiei centrale de Stat. Administraţia locală, control, tutelă,
finanţe locale. Justiţia administrativă. Funcţionarii publici.
Pensiuni. Persoane juridice.
Probleme administrative: Susţinerea ordinei, sănătate publică,
asigurări sociale, adm. agriculturii, silviculturii, zootehnicii,
minele, regimul apelor, industrie, comerţ, muncă, culte şi
instrucţie, finanţe, externe, justiţie şi armată.
11. Drept civil.
Catedra II.
3 ore săptămânal fixate Lunia, Marţia şi Miercuria (2 curs, 1 seminar).
Profesor titular: Bogdan Ionescu.
Drepturile reale: Proprietatea; Uzufructul, uzul, habitaţia;
Servitutile reale; Embaticul; Dreptul de superficie.

155
Teoria obligaţiilor: Efectele obligaţiilor; Stingerea obligaţiilor;
Transmisiunea obligaţiilor; Modalităţile obligaţiilor; Teoria
probelor; Isvoarele obligaţiilor; Contractele speciale.
12. Drept penal şi procedură penală.
3 ore săptămânal fixate Lunia şi Marţia (2 curs, 1 seminar).
A făcut cursuri despre :
1. Criminologie.
Profesor titular: Traian Pop.
2. Drept penal: Codul penal nou, partea generală (art. 1—
183) şi doctrina.
Istoricul noului cod penal român (1937). Technica lui. Ideolo­
gia codului. Principiile sale. Conţinutul.
Isvoarele dreptului penal. Compoziţia legii penale. Inter­
pretare. Analogie. Eficacitatea legii penale în timp, spaţiu şi
asupra persoanelor. Conflicte în timp. Neretroactivitate şi re­
troactivitatea legii penale. Infracţiunea ca fenomen juridic. Diviziunea
infracţiunilor. BCU Cluj Diviziunea / Central University tripartită. Library Corecţionalizarea.
Cluj
Infracţiuni politice şi de presă. Elementele constitutive ale in­
fracţiunilor. Imputabilitate. Culpabilitate. Responsabilitate. Cau­
zele care exclud imputabilitate. Cauzele care exclud culpabilita­
tea. Cauze justificative. Scuze. Circumstanţe atenuante. Plurali­
tate de infracţiuni. Concurs. Recidivă. Fazele infracţiuni. Act
preparator. Tentativă. Infracţiune consumată. Participaţiunea pe­
nală. Autorat. Coautorat. Instigare. Complicitate. Pedepse. Mă­
suri de siguranţă. Executare. Stingerea acţiunei şi pedepsei.
3. Procedura penală. Materia fost tratată după noul cod
de procedură penală:
Acţiunea penală şi acţiunea civilă. Competenţa. Incompatibilitatea.
Ministerul public. Inculpatul. Partea civilă. Liberarea
provizorie. Mijloacele de probaţiune. Cercetarea. Urmărirea.
Instrucţia. Judecata. Ordonanţa penală. Curtea cu juraţi: numai
art. 349—353, 389, 411, 412. Căile de atac: art. 439—440, 445—
447; în contra ordonanţelor judecătorului de instrucţie art. 448—
450; în contra hotărîrilor instanţelor de judecată: opoziţia, art.
454, apelul, art. 455—460, recursul, art. 471—473. Cazurile de
nulitate, art. 474. Revizuirea art. 499—502.
La Seminar s'au cercetat diferite procese penale.

156
ANUL III.
13. Drept internaţional public.
3 ore săptămânal fixate Marţia şi Miercuria (2 curs, 1 seminar).
Profesor titular: George Sofronie.
A ţinut un curs general de Drept Internaţional Public,
privind principiile, instituţiile şi jurisprudenţa dreptului clasic,
şi prezentându-se nouile tendinţe, la diferitele materii. Principa­
lele capitole desvoltate au fost: Persoanele, Bunurile, Relaţiile
internaţionale cu specială privire asupra Dreptului diplomatic
şi consular, Actele juridice internaţionale, Soluţionarea pacifică
şi violentă, a diferendelor internaţionale, Dreptul de acţiune (răz­
boiul). S'a insistat în mod special asupra dreptului păcii şi asupra
legilor şi cutumelor războiului terestru. S'au arătat principiile
de bază ale organizării juridice internaţionale, înainte şi sub
regimul Societăţii Naţiunilor. Acest curs a fost publicat sub
formă de „Note şi idei sistematizate" (ediţia a Il-a) (a. 1936.
pag. 440).
In seminar, s'au comentat şi interpretat diferite texte de
drept internaţional BCU pozitiv, Cluj / Central privind University mai ales Library Problema Cluj
Securi­
tăţii cu specială referire la Securitatea Diplomatică a României.
Deasemenea s'au prezentat date bibliografice şi critice asupra
diferitelor materii, cercetate în cadrul cursului.
Paralel s'a făcut un Curs comun pentru studenţii de la Doc­
torat şi din anul III asupra Principiilor şi normelor juridice in­
ternaţionale referitoare la Protecţiunea Minorităţilor.
14. Ştiinţă şi legislaţie financiară.*)
2 ore săptămânal fixate Lunia şi Marţia (1 curs, 1 seminar).
Profesor suplinitor: Romul Boilă (până la 31 Martie 1937).
Profesor titular: Nicolae Ghiulea (dela 1 Aprilie 1937).
Asistent: Dorin Pop.
S'a tratat de către Dl Prof. R. Boilă:
Noţiunea catedrei. Ştiinţa şi legislaţia financiară în raport
cu celelalte ştiinţe de Stat. Izvoarele acestei ştiinţe. Venitele Sta­
tului. Venite din economie particulară. Venite bazate pe forţe
de constrângere a Statului. Teoria impozitelor.
Lucrări în seminar: S'au cetit şi discutat următoarele trei
conferinţe: Dinică I. Dumitru: Sindicalizmul şi problemele mun-
*) Dela 1 Aprilie 1937 catedra a fost contopită cu catedrele de
Statistică şi Politică socială sub titlul: Finanţe, Statistică şi Politică socială.

157
citoreşti. Pop Victor: Impozitul agricol; Rădulescu Florian:
Chestiunea devizelor în legătură cu schimbul internaţional".
Dl Prof. N. Ghiulea a ţinut cursuri despre: Teoria bugetului.
Cheltuielele publice. Controlul bugetar. Creditul şi datoria
publică.
15. Drept civil.
Catedra I.
3 ore săptămânal fixate Marţia, Miercuria şi Joia (2 curs, 1 seminar).
Profesor titular: Camil Negrea.
Asistent: Alexandru Olteanu.
Introducere. Isvoarele dreptului. Interpretare. Neretroactivitatea
legilor.
Posesiunea. Proprietatea. Teoria generală a regimului
funciar.
16. Drept civil.
BCU Cluj /
Catedra
Central University
III.
Library Cluj
4 ore săptămânal fixate Marţia şi Miercuria (3 curs, 1 seminar).
Profesor titular: Aurelian R. Ionaşcu.
1. Succesiunea ab intestat în dreptul civil român.
2. Donaţiunile şi testamentele în dreptul civil român, curs
predat studenţilor anului III şi studenţilor dela doctorat.
Lucrări de seminar:
Speţe de jurisprudenţă. S'au făcut exerciţii de soluţionare a
12 speţe de jurisprudenţă prezentate instanţelor române şi străine.
Următorii studenţi au întocmit referate sau proecte de hotărâri:
Dinică Dumitru, Bocian Valentin, Şandor Victor, Chira Aurel,
Rădulescu Florian, Raţiu Ioan, Todor Ioan, Barabassy Ladislau,
Pop V. Ionel, Pop Victor, Petrescu Râul şi Dobo Anton.
Proces fictiv. S'a desbătut în 5 şedinţe un proces fictiv din
materia proprietăţei scrisorilor şi a drepturilor de probă ce re­
zultă din ele. Următorii studenţi au împlinit rolurile de părţi,
judecători, avocaţi şi grefier: Dinică Dumitru, Chira Aurel, Ră­
dulescu Florian, Bocian Valentin, Petrescu Râul, Raţiu Ioan,
Şandor Victor, Todor Ioan, Vamoşiu Emil, Dobo Anton şi Şimon
Tiberiu. S'a redactat totodată toate scriptele privitoare la proces

158
(cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, concluziile scrise
ale părţilor şi hotărârea).
Probleme de succesiune. S'au făcut câteva execiţii de solu­
ţionare a unor probleme de împărţire a moştenirilor.
Colocvii: S'au ţinut câteva şedinţe de interogaţii şi discuţii
asupra materiei actelor de stare civilă şi a materiei privilegiilor
şi ipotecilor.
Lucrări scrise. S'au dat lucrări scrise din materia contractelor
speciale.
17. Drept comercial.
Catedra II.
3 ore săptămânal fixate Joia şi Vioeria (2 curs, 1 seminar).
Profesor titular: Const. Petrescu Ercea.
Izvoarele dreptului comercial. Teoria actelor de comerţ. Comercianţii.
Societăţile comerciale.
BCU Cluj Lucrări / Central de University seminar: Library Cluj
1. Dinică Dumitru: „Dualismul dreptului privat."
2. Dobo Anton: „Isvoarele dreptului comercial."
3. Barabâssy Ladislau: „Istoria dreptului comercial."
4. Rădulescu Florian: „Privire generală asupra actelor de
comerţ."
5. Chira Aurel: „Alineatul I şi II din art. 3."
6. Şandor Victor: „Actele de comerţ în dreptul comercial
local."
7. Todor Ioan: „Alineatele 4, 5 şi 6 din art. 3."
8. Petrescu Râul: „Privire generală asupra societăţilor comerciale."
9. Bocianu Valentin: „Societăţile de persoane."
18. Procedură civilă.
Catedra I.
3 ore săptămânal fixate Lunia şi Joia (2 curs, 1 seminar).
Profesor titular ; Emil Haţieganu.
Natura juridică, a procesului. Organizaţia judecătorească.
Părţile. Constituirea procesului. Desbaterea în fond a procesului.

ANUL IV.
159
19. Drept internaţional privat.
3 ore săptămânal fixate Marţia, Miercuria şi Vineria (2 curs, 1 seminar).
Profesor titular: Iorgu Radu.
S'a tratat materia prevăzută în program.
20. Drept comercial.
Catedra I.
3 ore săptămânal fixate Lunia şi Marţia (2 curs, 1 seminar).
Profesor titular: Petre Poruţiu.
Dreptul comercial român şi local. Noţiunea şi locul dreptului
comercial în sistemul dreptului pozitiv. Repriviri istorice:
antichitatea, veacul de mijloc, codificările din veacul al XIX.
Comerciantul. Firma. Fondul de comerţ. Registrul comerţului
(firmelor). Societăţile comerciale. Actele de comerţ. Contractele
comerciale, încheierea şi executarea lor. Titlurile de credit. Contul
curent. Gajul comercial. Cumpărarea-vânzarea. Mandatul, comisionul.
Expediţia. Transportul. Magazinele generale. Asigură­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
rile. Contractul de editură. Mijlocirea contractelor comerciale.
Seminar: Demonstraţiuni practice cu privire la materia tratată
la cursuri.
21. Procedură civilă.
Catedra II.
3 ore săptămânal fixate Lunia şi Marţia (2 curs, 1 seminar).
Profesor titular: Victor Cădere (în concediu).
Profesor suplinitor: Emil Haţieganu.
S'a tratat materia prevăzută în program.
22. Politica.
2 ore săptămânal fixate Miercuria (1 curs, 1 seminar).
Profesor titular: Casiu Maniu.
S'a ţinut cursuri asupra materiei din program.
23. Politică socială.*)
3 ore săptămânal fixate Marţia şi Miercuria (2 curs, 1 seminar).
Profesor titular: Nicolae Ghiulea.
Obiect. Natură. Scop. Raport cu celelalte discipline economie
şi sociale. Mijloace de politică socială. Asociaţia. Sindicatul.
*) Dela 1 Aprilie 1937 a fost transformată sub titlul: Finanţe, Statistică
şi Politică socială.

160
Mutualitatea. Cooperaţia. Măsuri de Stat. Ocrotirea muncii.
Reglementarea muncii. Organizarea muncii. Contractul de muncă.
Asigurările sociale. Asistenţa socială. Organizarea internaţională
a muncii.
24. Statistica.*)
3 ore săptămânal fixate Lunia, Marţia şi Miercuria (2 curs, 1 seminar).
Profesor titular: Nicoîae Ghiulea.
(până la 1 Aprilie 1937 suplinitor).
Statistica generală. Obiect. Natură. Fenomen. Istoria disciplinei
statistice. Istoria statisticei în România. Metoda statistică.
Organizarea statisticei. Monografia. Ancheta. Statistica aplicată.
In special statistica populaţiei şi Statistica preţurilor (numere
indicii).
25. Legislaţia agrară şi industrială.
3 ore săptămânal fixate Lunia şi Marţia (2 curs, 1 seminar).
BCU Profesor Cluj / titular: Central University Liviu Lazar. Library Cluj
S'a tratat materia prevăzută în program.
*) Dela 1 Aprilie 1937 a fost transformată sub titlul: Finanţe Statistica
şi Politică socială.

Pandecte.
II. Cursuri de doctorat.
1. Drept roman.
Catedra I.
1 oră săptămânal fixată Marţia.
Profesor titular: Ion C. Cătuneanu.
2. Drept roman.
Catedra II.
1 oră săptămânal fixată Sâmbăta.
Profesor titular: Tiberiu Moşoiu (în concediu).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Profesor suplinitor: Aurelian R. Ionaşcu.
Noţiuni de drept penal roman.
Regimul matrimonial.
3. Drept civil.
Catedra I.
1 oră săptămânal fixată Vineria.
Profesor titular : Camil Negrea.
4. Drept civil.
Catedra II.
1 oră săptămânal fixată Vineria.
Profesor titular: Bogdan Ionescu.
Privilegii: Generalităţi. Privilegii generale asupra mobile­
lor. Privilegii speciale asupra anumitor mobile. Privilegii spe­
ciale asupra imobilelor. Conflicte între privilegii.
Ipoteci: Generalităţi. Felul ipotecelor. Ipoteca convenţională.
Ipotecile legale. Rangul ipotecelor, radierea lor; purga ipotecelor;
stingerea ipotecelor şi privilegiilor.
11

162
5. Drept civil.
Catedra III.
1 oră săptămânal fixată Marţia.
Profesor titular: Aurelian R. Ionaşcu.
Curs predat în comun studenţilor dela doctorat şi studenţi­
lor anului III licenţă (vezi pag. 157).
Despre nume.
6. Drept civii.
Catedra IV.
1 oră săptămânal fixată Sâmbăta.
Prof. titular: Alexandru C. Angelescu.
7. Drept bisericesc.
1 oră săptămânal fixată Sâmbăta.
Pofesor titular: Lazăr Iacob.
S'a tratat chestiunea: Patronatul suprem şi drepturile Sta­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
tului Român.
8. Drept constituţional.
1 oră săptămânal fixată Lunia.
Profesor titular: Romul Boilă.
Democratismul în lumina constituţionalismului. Noţiunea
democraţiei şi a constituţionalismului. Identitatea acestor doua
noţiuni. Desvoltarea istorică.
9. Drept administrativ.
1 oră săptămânal fixată Miercuria.
Profesor titular: Valeriu Moldovan.
Justiţia administrativă. Noţiuni generale şi comparate. Con­
tenciosul administrativ român. Curţile administrative. Conten-
cioase speciale.
Drept penal special.
10. Drept penal şi procedură penală.
1 oră săptămânal fixată Marţia.
Profesor titular: Traian Pop.

pozitiv.
11. Procedură civilă.
Catedra I.
1 oră săptămânal fixată Sâmbăta.
Profesor titular: Emil Haţieganu.
163
Căile de atac în procedurile civile române. Curtea de Casaţie.
12. Procedură civilă.
Catedra II.
1 oră săptămânal fixată Marţia.
Profesor titular: Victor Cădere (în concediu).
Profesor suplinitor: Emil Haţieganu.
S'a tratat despre execuţia silită.
13. Drept comercial.
Catedra I.
1 oră săptămânal fixată Marţia.
Profesor BCU Cluj titular: / Central Petre University Poruţiu. Library Cluj
Cambia din punct de vedere istoric şi în dreptul nostru
14. Drept comercial.
Catedra II.
1 oră săptămânal fixată Sâmbăta.
Profesor titular: Const. Petrescu Ercea.
Obligaţiunile comerciale.
15. Drept internaţional public.
1 oră săptămânal fixată Miercuria.
Profesor titular: George Sofronie.
Curs comun pentru studenţii de la doctorat şi din anul I I I
(vezi pag. 156).
Conflictele de legi.
16. Drept internaţional privat.
1 oră săptămânal fixată Vineria.
Profesor titular: Iorgu Radu.

164
17. Politica.
1 oră săptămânal fixată Vineria.
Profesor titular: Casiu Maniu.
Psihologia grupurilor omeneşti.
18. Istoria dreptului român.
1 oră săptămânal fixată Miercuria.
Profesor titular: Dimitrie D. Mototolescu.
Prescripţia în dreptul romano-bizantin comparat cu cea din
legiuirile vechi: Matei Basarab, A. Ipsilanti, Caragea, And. Do-
nici, Calimach şi cu cea din codul civil româno-austriac.
19. Economia politică.
Catedra I.
1 oră săptămânal fixată Lunia.
Profesor titular: D. B. Ionescu.
Caracterul şi metoda ştiinţei economice.
20. Economia politică.
BCU Cluj / Catedra Central University II. Library Cluj
1 oră săptămânal fixată Sâmbătă.
Profesor titular: George Strat.
Revoluţia Franceză cercetată sub aspectele sale economice.
21. Politica socială.*)
1 oră săptămânal fixată Miercuri.
Profesor titular: Nicolae Ghiulea.
Solidaritatea socială. Solidaritatea naturală. Drepturile şi
datoriile omului în societate. Mijloacele solidarităţii sociale. Cvasi
contractul social şi dreptul la ajutorul mutual. Libertatea şi ajutorul
mutual. Dreptatea socială.
22. Ştiinţa ei legislaţie financiară.*)
1 oră săptămânal fixată Luni.
Profesor suplinitor: Romul Boilă (până la 31 Martie 1937).
Profesor titular: Nicolae Ghiulea (dela 1 Aprilie 1937).
Cursul ţinut de Dl Prof. Boilă:
Cheltuelile Statului. Importanţa lor la întocmirea bugetului.
Raportul lor cu cheltuelile economiei particulare.
*) Transformată cu data de 1 Aprilie 1937, sub titlul: Finanţe, Statistică
şi Politică socială.

Contractul de ucenicie.
Statistica aplicată.
23. Legislaţia agrară şi industrială.
1 oră săptămânal fixată Marţi.
Profesor titular: Liviu Lazar.
24. Statistica.*)
1 oră săptămânal fixată Joi.
Profesor titular: Nicolae Ghiulea.
(până la 31 Martie 1937 suplinitor).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
*) Dela 1 Aprilie 1937, transformată sub titlul: Finanţe, Statistică şi
Politică socială.
165

C) ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ.
Prof. Alexandru C. Angelescu.
Despre nume (Extras din P. R. 1937, p. 88).
Prof. Nicolae Ghiulea.
Organizarea Ministerului Muncii („Revista Muncii, Sănătăţii
şi Ocrotirilor sociale", Buceurşti, Anul IV, No. 7—8, 15
Iulie—15 Aug. 1936, pag. 7).; Magazinul cooperativ („Sociologia
românească". Revista secţiei sociologice a Institutului Social
Român, Bucureşti, Anul I, No. 7—9, Iulie—Sept. 1936, pag. 71);
Cheia de boltă a BCU organizării Cluj / Central agricole: University Asigurările Library Cluj
agricole („România
Agricolă", Bucureşti, Anul II, No. 9, Oct. 1936, pag. 1);
Comasarea prin cooperaţie („România Agricolă", Bucureşti, Anul
II, No. 10, pag. 1); Principiul asociaţiei („România Agricolă",
Bucureşti, Anul II, No. 11, pag. 1); Legiferarea comasării („România
Agricolă", Bucureşti, Anul II, No. 12, pag. 1); Camera
de Muncă („Revista de studii sociologice şi muncitoreşti", Bucureşti,
Anul III, No. 12, Noembrie 1936, pag. 1); Sărăcia („Prezentul"
— economic, financiar, social, Bucureşti, Anul II, No.
529); Preţurile maximale („Prezentul", Bucureşti, Anul II, No.
523, Noembrie 1936); Infrânarea speculei („România Agricolă",
Bucureşti, Anul II, No. 13, Noembrie 1936); Risipa („Prezentul",
Bucureşti, Anul II, No. 536, pag. 1)); Lupta contra democraţiei:
a) Democraţia şi Comunismul; b) Democraţia şi
Evreii; c) Democraţia şi Partidele politice. („Libertatea" economică,
politică, socială, culturală, Bucureşti, Anul IV, No. 22,
Noembrie 1936, pag. 339, Anul V, No. 1, Ian. 1937, pag. 4);
Bazele financiare ale Asigurările agricole („România Agricolă",
Anul II, No. 14, pag. 1); Luxul („Prezentul", Bucureşti, Anul
II, No. 540, 15 Noembrie 1936, pag. 1); De-aşi fi Fuhrer („Adevărul",
Anul 50, No. 16201, Noembrie 1936, pag. 1); Cenzura
presei („Adevărul", Anul 50, No. 16207, Noembrie 1936, pag. 11;

Legăturile dintre Rege şi Popor („Adevărul", Anul 50, No
167
16209, pag. 1); Impozit sau primă de asigurare („România Agri­
colă", Bucureşti, Anul II, No. 15, pag. 1); Legea presei („Ade­
vărul", Bucureşti, Anul 50, No. 16210, pag. 5); Organizarea cor­
pului ziariştilor („Adevărul", Bucureşti, Anul 50, No. 16217,
pag. 1); Asigurarea populară de grindină („România Agricolă",
Bucureşti, Anul II, No. 17, pag. 7); Profesiunea de ziarist („Ade­
vărul", Bucureşti, Anul 50, No 16231, Decembrie 1936, pag. 1);
Corpul ziariştilor („Adevărul", Bucureşti, Anul 50, No. 16232,
pag. 1); Studenţi. Cursuri. Examene („Adevărul", Bucureşti,
Anul 50, No. 16234, pag. 12) ; Ajutorul de familie („Revista mun­
cii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale", Bucureşti, Anul IV, Noem­
brie—Decembrie 1936, No. 11—12, pag. 9); Sistemul cooperativ
Raiffeisen şi Agricultura („Cooperaţia" — economică, socială,
culturală, Bucureşti, Anul IV, No. 12, Dec. 1936, pag. 1); Criza
agricolă sau o nouă stare economică („Prezentul", Bucureşti,
Anul II, No. 574, pag. 3); Spovedania unui profesor („Vremea",
Bucureşti, Anul X, No. 471, Ian. 1937, pag. 3); Institutul de
credit agricol („Cooperaţia", BCU Cluj / Central Bucureşti, University An. Library V, Cluj
No. 2, Febr.
1937, pag. 1); Şomajul tinerilor („Revista muncii, sănătăţii şi
ocrotirilor sociale", Bucureşti, An. V, No. 1, Ian. 1937, pag. 7);
Proiectul de lege pentru înfiinţarea creditului meşteşugăresc
(„Adevărul", Bucureşti, An. 50, No. 16259, Ian. 1937, pag. 4);
Creditul meşteşugăresc („Revista de studii sociologice şi munci­
toreşti", Bucureşti, An. III, No. 13, Febr. 1937, pag. 1); Asi­
gurările în cooperaţie („Cooperaţia", Bucureşti, An. V, No. 2,
Febr. 1937, pag. 5); Alimentaţia ţărănimei române (..România
agricolă", Bucureşti, An. II, No. 18—19, Febr. 1937, pag. 8);
Problema tineretului („Revista muncii, sănătăţii şi ocrotirilor so­
ciale", Bucureşti, An. V, No. 3, Martie 1937, pag. 12); Reorga­
nizarea creditului meseriaşilor („Adevărul", Bucureşti, An. 51,
No. 16278); Finanţarea mişcării cooperative („Curierul coope­
rator", Bucureşti, An. X, No. 2—3, pag. 7); Problema creditu­
lui meşteşugăresc („Prezentul", Bucureşti, An. III, No. 617,
pag. 1); Românii de peste Dunăre („Timocul", Bucureşti, An.
III, No. 9—10, 1936, pag. 7); Organizarea muncii de folos ob­
ştesc („Prezentul", Bucureşti, An. III, No. 622, pag. 1); Ade­
văratul scop al organizării muncii de folos obştesc („Prezentul",
Bucureşti, An. III, No. 624); Lupta contra Universităţii („Ade­
vărul", Bucureşti, An. 51, No. 16303, pag. 5); Desfiinţarea au-

168
tonomiei universitare („Adevărul", Bucureşti, An. 51, No. 16307,
pag. 6); Românismul şi muncitorii („Românismul", Bucureşti,
An. I, No. 1, pag. 5); Spiritualizarea muncitorimii prin asociaţie
(„Românismul", Bucureşti, An. I, No. 2, pag. 5); Primatul mun­
cii („Românismul", Bucureşti, An. T, No. 3, pag. 3); Munca
şi democraţia („Românismul", Bucureşti, An. I, No. 4, pag. 1);
Valoarea muncii fizice („Românismul", Bucureşti, An. I, No. 5,
pag. 3); Organizarea cooperaţiei („Cooperaţia", Bucureşti, An.
V, No. 5, Mai 1937, pag. 1); îndatoririle muncitorimii („Româ­
nismul", Bucureşti, An. I, No. 6, Mai 1937, pag. 1); Munca şi
ştiinţa („Românismul", Bucureşti, An. I, No. 7, pag. 1); Munca
şi Arta („Românismul", Bucureşti, An. I, 8, pag. 1); Cooperaţia
şi partidul politic (.„Dreptatea" pagina cooperaţiei, An. XI, No.
2867, pag. 3); Arta e o înfăţişare a muncii („Românismul", Buc,
An. I, No. 9, Iunie 1937, pag. 3); Către muncitorime („Drepta­
tea" pagina muncii, An. XI, No. 2869, pag. 3); Democraţie
(„Românismul", Bucureşti, An. I, No. 10, Iunie 1937, pag. 4);
Remunerarea muncii („Românismul", Bucureşti, An. I, No. 11,
pag. 1); Datoria muncitorimii BCU Cluj / Central („Revista University muncii, Library sănătăţii Cluj
şi ocro­
tirilor sociale", Bucureşti, An. V, No. 6, Iunie 1937, pag. 6);
Remunerarea muncii cooperative („Românismul", Bucureşti, An.
I, No. 12, Iunie 1937, pag. 1); Muncitorii şi statul naţional
(„Dreptatea", pagina muncii, An. XI, No. 2884, pag. 3); Coma
sarea. întâia problemă a agriculturii noastre (Biblioteca de Po­
litică economică şi socială. Apare sub îngrijirea dlui Prof. Ni­
colae Ghiulea, No. IV, An. 1, Bucureşti, 1937, in - 8°, pag. 64);
Şomajul intelectual („Flamura verde", Bucureşti, An. VI, No.
6—8, Iunie, pag. 237). Următoarele articole în „Marea Enciclo­
pedie agricolă", Bucureşti, voi. I: Amortizare, pag. 224; Apro­
vizionări, pag. 288; Asigurare, pag. 327; Asociaţie, pag. 332;
Bancă, pag. 398; Bancnotă, pag. 402; Bilanţ, pag. 451; Buget,
pag. 511; Bun, pag. 522; Bursă, pag. 526; Capital, pag. 628; şi
altele.
Prof. Aurelian R. Ionaşcu.
1. Publicaţiuni ştiinţifice.
a) „Les mesures prises en faveur des debiteurs pour l'execu-
tion de leurs obligations ă la suite de la crise economique". Ra­
port prezentat la al doilea Congres Internaţional de Drept Com-

169
parat dela Haga (4—11 August 1937), publicat în Bulletin de la
Societe de Legislation Comparee din Paris (Nr. 3 din 1937) şi
în Pandectele Române, Nr. 7—8 din 1937;
b) „Hotărârile judecătoreşti cari rectifică, complectează ori
înlocuiesc actele de stare civile", studiu publicat în Pandectele
Române, No. l'O din 1937;
c) „Influenţa politicei economice a României asupra proprietarei
şi contractului", studiu publicat în Curierul Judiciar, No. 39
din 1937'
d) „Nulitatea actelor de stare civile", Pandectele Săptămâ­
nale, No. 35 din 1937;
e) „Succesiunea legală în dreptul civil român", curs litogra­
fiat, Cluj, 1937;
f) Diverse articole, cronici şi recenzii în revistele: Pandec­
tele Române, Pandectele Săptămânale, Curierul Judiciar, Revue
Roumaine de Droit Prive şi Ardealul Juridic.
2. Opera de unificare legislativă.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
In calitate de consilier temporar la Consiliul Legislativ, sec­
ţia II, şi membru al comisiunei de codificare civilă numită de
Ministerul Justiţiei în 1936, a luat parte la întocmirea proectului
definitiv al noului cod civil, cartea IV: „Despre moştenirea le­
gală şi testamentară", şi la întocmirea proectului definitiv pentru
„Unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare", pre­
zentând Consiliului Legislativ observaţiuni scrise asupra ante-
proectelor supuse discuţiunei.
3. Congrese.
a) A participat ca delegat oficial al Facultăţii şi ca repre­
zentant al grupului român din Cluj al Asociaţiei Juriştilor de
Limbă Franceză la „Săptămâna Juridică Internaţională dela Pa­
ris" (19—26 Iulie 1937) şi la al doilea Congres Internaţional de
Drept Comparat dela Haga (4—11 August 1937).
b) La Haga a fost raportor pentru România a subiectului:
„Les mesures prises en faveur des debiteurs â la suite de la crise
economique" şi secretar al secţiunei a doua de drept civil a con­
gresului.
tiuni :
A făcut deasemeni comunicări asupra următoarelor ches

170
a) Apergu general des tendances de la theorie des contrats;
b) (Ltudes comparative des preuves;
c) Les transformations des procedures de faillite et des me-
sures preventives sous l'influence de la crise econmique;
d) Les repercussions de l'economie dirigee sur les institu-
tions de droit prive;
e) Les mesures prises en faveur des debiteurs.
c) La Paris a fost raportor pentru România a subiectului:
„La modification des contrats par le juge" şi a făcut o comuni­
care în legătură cu acelaş subiect. In colaborare cu d. prof. Traian
Ionaşcu a făcut o comunicare asupra chestiunei „Fiduciei",
d) A luat partee în calitate de delegat al României la şedin­
ţele celei de a 12-a sesiuni a Comitetului Internaţional Tehnic
al Experţilor Juridici Aeriene care a avut loc în Septembrie 1937
la Bucureşti.
4. Conferinţe publice.
La Cluj: „Ce este căsătoria", conferinţă ţinută la Universitate,
în cadrele BCU Extensiunei. Cluj / Central University Library Cluj
La Oradea: „Drepturile femeiei", conferinţă ţinută în sala
Primăriei, în cadrele Ateneului Român.
La Timişoara: „Natura juridică a căsătoriei"', conferinţă
ţinută la Şcoala Politehnică, în ciclul organizat de această şcoală.
La Satu-Mare: „Sterilizarea şi Certificatul prenuptial", con­
ferinţă ţinută în sala teatrului, în cadrele Astrei.
La Carei-Mare: „Problemele familiei", conferinţa ţinuta în
sala Prefecturei, în cadrele Astrei.
Pof. Dimitrie B. Ionescu.
Compendiu de Istoria doctrinelor economice. 268 pagini.
Editură proprie.
Prof. Liviu Lazar.
Curs de legislaţie industrială (1 voi., 400 pag.). Cluj, Tip.
Ardealul, 1937.
Prof. Valeriu Moldovan.
1. „Administraţia locală română". Cluj, Tip. Naţ., 1937.
2. „Conferinţele naţionale ale Românilor de dincoace de
Carpaţi". Biblioteca Astra, No. 24, Sibiu.

171
A ţinut conferinţe publice în: Cluj (4), Baia-Mare, Satu-
Mare, Oradea, Sighet, Turda, Alba-Iulia şi Odorhei.
Prof. Camil Negrea.
1. „Noul cod penal şi legiuirile civile valabile în Ardeal".
Publicate în revista „Pagini de drept" (Sibiu).
2. „Edilitatea în noua lege administrativă". Publ. în „Re­
vista Administrativă" (Cluj).
ficat.
3. Colaborări la redactarea anteproectului de cod civil uni­
Prof. C. Petrescu-Ercea.
1. Criza Universitară. Imprimeria centrală. Bucureşti, 1937.
2. La protection des obligataires, comunicare făcută la con­
gresul internaţional de drept (Semaine internaţionale de droit)
ţinut la Paris în Iulie 1937.
3. Ştiinţa şi politica, conferinţă ţinută la Şcoala politehnică
din Timişoara în BCU ziua Cluj de 16 / Central Februarie University 1937. Library Cluj
Prof. Traian Pop.
Codul penal' Regele Carol Il-a adnotat, voi. I, comentarul
art. 95—183, Bucureşti, 1937.
Prof. George Sofronie.
Studii publicate:
1. Le principe des Nationalites et les Traites de Paix de
1919/20. Bucarest, 1937, pag. 280. (Ediţia franceză a lucrării
premiată de ziarul „Universul").
2. The Principles of Nationalities and The Treates of Peace
of 1919/20. Bucarest, 1937, pag. 280. (Ediţia engleză a lucrării
premată de ziarul „Universul").
3. Problema ilegimităţii denunţărilor unilaterale de Tratate.
(In „Omagiu lui Constantin Kiriţescu"). Bucureşti, 1937.
4. România în viaţa Internaţională. (In „Enciclopedia Ro­
mâniei". Voi. I). Bucureşti, 1937.
5. La position juridico-diplomatique de la Roumanie dans
la nouvelle Communaute Internationale. Bucarest, 1937.

172
6. Fenomenul războiului în lumina angajamentelor inter­
naţionale. (Extras din „Revista Cursurilor şi a Conferinţelor").
Bucureşti, 1936.
7. Fenomenul „Unirii" în lumina desvoltării Principiului
Naţional la Români. (Extras din „Revista Cursurilor şi a Con­
ferinţelor"). Bucureşti, 1937.
8. La Reforme du Pacte et Les Etats „a interets limites".
(In „Revue de Droit International". Geneve a. 1937, No. 1).
9. La regie de l'unanimite dans le Pacte de la S. D. N. (In
„Revue de Droit International". Geneve, a. 1937. No. 2—3).
10. La signification diplomatique de la Petite Entente. (In
„L'Europe Orientale". Paris, 1937, No. 3—4).
11. Apărarea noastră diplomatică. Arad, 1937.
12. La Petite Entente et les projets de Reforme de la S. D.
N. (In „Revue de Transylvanie", a. 1937. No. 1).
13. Un principe antirevisioniste: La regie de l'unanimite des
votes â Geneve. (En marge d'une theorie recente sur la revision
des Traites). (In „Revue de Transylvanie, a. 1937. No. 3).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
14. Les moyens d'assurer le progres du Droit et le respect
de la Justice, en dehors de la guerre. (Raport prezentat la a VIIT
sesiune a „Conferinţei Permanente de înalte Studi Internaţio­
nale", dela Londra, din anul 1935 şi tipărit în volumul „La secu-
rite collective", sub direcţiunea Prof. Maurice Boorquin. Paris,
1936, pag. 255 şi urm.). Referinţele în raportul general şi în
desbaterile Conferinţei, la acest raport, vezi pag. : 20, 23, 36, 490
din volumul amintit.
15. Diferite articole, note, recenzii, în diferite reviste de
specialitate şi de cultură generală, din Ţară şi din străinătate.
Cursuri:
Curs despre Societatea Naţiunilor. (Principiile Pactului din
28 Iunie 1919 şi comentariul lor juridic). Ediţia a Il-a complec­
tată. Cluj, 1937.
Conferinţe publice şi comunicări:
La Paris, a) Comunicare despre : „Le facteur economique
internaţional et le probleme de la Paix", desvoltată în cadrul
„Conferinţei permanente de înalte Studii Internaţionale". (In
secţiunea colonială, la 30 Iunie 1937).

173
b) Conferinţă despre: „La securite collective et l'organisa-
tion juridique de la Paix", desvoltată în cadrul aceleaşi Confe­
rinţe, în şedinţa plenară, din 3 Iulie 1937.
La Bucureşti. Semnificaţia juridico-diplomatică a regulei
unanimităţii în Pactul genevez. (In cadrul „Centrului de înalte
Studii Internaţionale" al Institutului Social Român).
La Cluj. a) Revizionismul maghiar în lumina Dreptului in­
ternaţional. (La „Extensiunea Universitară").
b) „Unirea" în lumina desvoltării principiului naţional, la
Români. (La Teatrul Naţional, în cadrul Ligii Culturale, la 24
Ianuarie 1937).
La Arad. Pentru ce sunt intangibile, în drept, hotarele noa­
stre? (In cadrul „Astrei", la 1 Dec. 1936).
La Tărgu-Mureş. Fundamentul juridic al unităţii noastre
naţionale. (In cadrul „Tinerimii Române").
La Deva. România întregită şi Dreptul popoarelor. (In
cadrul „Astrei").
La Careii-Mari. Ce este şi ce trebue să fie Statul naţional?
(In cadrul „Astrei"). BCU Cluj / Central University Library Cluj
La Vălenii de Munte. Suveranitatea Românească între ve­
chile şi nouile hotare. (La „Universitatea populara" Nic Iorga)
Prof. Eugeniu Speranţia.
Publicaţii:
1. „Droit, Morale, Moeurs", compte rendu în „Revue inter­
naţionale de la Theorie du droit". (Annee XI, Cah. I).
2. „Filosofia del diritto privato" di Pietro Cogliolo. (Idem,
An. XI, Cah. 2).
3. „Iuristische Grundbegriffe aus dem Vertrags-, Schuld-,
Urheber- und Sachenrecht" von F. A. Mullereisert. (Idem.).
4. Concetto cristiane della proprietă (Jose Măria Palacio,
O. P.). (Idem, cah. 3).
5. „Einfluss des Christentums auf das Corpus juris civilis"
von Const. Hohenlohe. (Idem).
1937).
6. „Lirismul imanent" (extr. din „Gând Românesc", No. 1.
7. „La metaphysique implicite dans les postulats de toute
pensee possible". (Extr. din „Travaux du IV-e Congres interna-

174
tional de philosophie". Voi. VIII. Paris (Hermann et Comp.,
editeurs, 1937).
8. „Une conception vitaliste du beau". (Travaux du 2-eme
Congr. internaţional d'Esthetique et Science de l'Art).
9. „Curs de sociologie generală" (ed. II, litogr.).
Deosebit de acestea, alte câteva scrieri în cursul anului, sunt
în curs de tipărire.
Conferinţe:
1. „Realităţi spirituale". (Ciclul Societ. Române de Filosofie;
Fundaţia Carol I; Bucureşti, 7 Noembrie 1936.
2. „încrederea ca forţă sufletească". (Astra, Sibiu, 8 Noem­
brie 1936).
3. „Arta autentică şi arta mecanizată". (Ciclul Audiţilor mu­
zicale. Acad. Comerţ. Cluj. Conferinţă de deschidere. 13 Decem­
brie 1936)
4. „Factorii sufleteşti ai producţiei economice". (Ciclul de
Conferinţe al Şc. BCU Politehnice, Cluj / Central Timişoara. University Library 15 Decembrie Cluj
1936).
5. „Cultură şi civilizaţie". (Extensiunea Universităţii Cluj).
Satu-Mare, 21 Febr. 1937.
1937.
6. „Cultură şi civilizaţie". (Extens. univ.), Cluj, 26 Febr.
7. „Cultură şi civilizaţie". (Extens. univ.), Sebeş-Alba
(Astra), 14 Martie 1937.
8. „Fondul sufletesc al naţiunii". (Craiova; Conferinţele Cer­
cului didactic; 4 April 1937).
9. „La philosophie cartesienne". (Ciclul de conferinţe „Alian-
ce Francaise", Cluj, 12 April 1937).
Diferite:
Comunicare despre: „La metaphysique implicite dans Ies
postulats de toute pensee possible" la Congresul internaţional de
Filosofie ţinut la Paris în August 1937.
Comunicare cu titlul: „Une conception vitaliste du beau",
la Congresul Internaţional de Estetică (Paris, August, 1937).
La ambele congrese a fost delegat al României şi al Uni­
versităţii din Cluj şi la ambele a fost onorat cu calitatea de pre­
şedinte de şedinţă

175
In April 1937, la Institutul Internaţional de Filosofie a drep­
tului şi sociologie juridică, în sesiunea de lucrări care s'a ţinut
la Roma, a fost ales cu unanimitate de voturi ca membru titular,
într'unul din locurile vacante.
In şedinţa plenară de încheere a Congresului internaţional
de Filosofie din Paris, a fost ales membru al comitetului perma­
nent internaţional.
Membru activ (participare la discuţii) în Congresul Institu­
tului Internaţional de Sociologie (Paris, 1—5 Septembrie).
In sesiunea pe care a ţinut-o în April 1937 la Roma, „Insti­
tut internaţional de Philosophie du droit et sociologie juridique"
1-a ales cu unanimitate de voturi ca membru titular, la unul din
locurile vacante.
A participat ca membru activ, cu o comunicare şi la diferite
discuţii, la al IX-lea Congres internaţional de Filosofie din Paris
(Congresul Descartes), având calitatea de delegat oficial al Ro­
mâniei şi al Universităţii din Cluj, şi fiind designat anticipativ
de către comitetul de organizare ca preşedinte de şedinţă.
A fost ales de BCU adunarea Cluj / Central generală University a congresului Library Clujde
mai sus
ca membru în comitetul permanent al congeselor internaţionale
Ae filosofie.
Prof. George Strat.
Publicaţiuni:
1. Curs de Economie Politică. Ediţia a Il-a, revăzută şi
.adăugită, 448 pagini. Editura R. Cioflec, Cluj, 1937.
1936).
2. Mihail Kogălniceanu. („Libertatea", Anul IV, No. 22,
3. Din ţara Utopiei. („Libertatea", Anul IV, No. 24, 1936).
4. Adevărata racilă a economiei româneşti. (Revista „Admi­
nistraţia Finaciară", No. 109, Anul X, 1936).
5. O scurtă privire asupra economiei medievale. I, II. („Li­
bertatea", Anul V, No. 3 şi No. 6, 1937).
6. Pretinsa reorganizare a Universităţilor. („Libertatea",
Anul V, No. 5, 1937).
7. Alexandru Vianu. („Libertatea", Anul V, No. 7, 1937).
8. Doctrinele scolastice şi ordinea medievală. („Libertatea",
Anul V, No. 10, 1937).

176
9. Câteva consider aţiuni asupra creditului şi controlului lui
în România. (Revista „Administraţia Financiară", Anul XI, No.
113, 1937).
10. Săptămâna Cărţii. („Libertatea", Anul V , No. 11, 1937).
11. Renaşterea şi Utopiştii. („Libertatea", Anul V, No. 13—
14, 1937).
12. Doctrina mercantilistă. („Libertatea", Anul V, No. 15—
16, 1937).
1937).
13. Preşedintele Masaryk. („Libertatea", Anul V, No. 18,
14. Adevărata carte a războiului nostru. („Libertatea", Anul
V, No. 18, 1937).
15. Cei patruzeci de ani ai Regelui nostru. („Libertatea",
Anul V, No. 20, 1937).
16. Drama noastră agrară. („Libertatea", Anul V, No.
20, 1937).
17. Criză şi credit în România. (Revista „Administraţia Fi­
nanciară", Anul XI, No. 120, 1937).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
18. Le contrele du credit dans l'interet social. Rapport pre-
sente au II Congres internaţional de Politique sociale. („Les Do-
cuments du Travail", XXI annee, No. 240—241, Paris, 19371
19. „Elogiul Libertăţii". (Volum de 228 pagini, editura Leo-
pold-Geller. Bucureşti, 1937).
20. Reformismul („Argus", Ianuarie, 1937).
21. Demagogia („Argus", Ianuarie, 1937).
22. Burghezia. („Argus", Ianuarie, 1937).
23. Patronatul. („Argus", Ianuarie, 1937).
24. Regina Măria. („Libertatea", Anul V, No. 6. 1937).
25. Românizarea vieţii noastre economice în cadrul restric-
ţiunilor de transfer. („Libertatea", Anul V, No. 20, 1937).
Recenzii.
26. S. Lupaş: „Du Concordat preventif de faillite" („Liber­
tatea", Anul IV, No. 21, 1936).
27. Marco Barasch: „Legislaţia Muncii în cadrul politicei
sociale". („Libertatea", Anul IV, No. 22, 1936).
28. Asturo Labriola : „Le Crepuscule de la c'wilisation".
(„Libertatea", Anul V, No. 1, 1937).

177
29. Louis Trotobas: „Les finances publiques et les impots de
la France". („Libertatea", Anul V, No. 3, 1937).
30. Edourd Julia: „L'Btat ce Neant". („Libertatea", Anul
V", No. 5/1937).
31. Andre Filip : „Trade-Unionisme et Sindicalisme". („Li­
bertatea", Anul V, No. 7, 1937).
32. „Sărbătorirea Profesorului A. C. Cuza". („Libertatea",
Anul V, No. 8, 1937).
1937).
33. „Lealismul britanic". („Libertatea", Anul V, No. 10,
34. Gh. N. Leon: „Cum se scrie o carte cu privire specială
la Economia Politică". („Libertatea", Anul V, No. 10, 1937).
35. I. Lupaş: „Istoria Unirii Românilor". („Libertatea",
Anul V, No. 11, 1937).
36. „Electrificarea Satelor sau techia de mărgăritar". („Li­
bertatea", Anul V, No. 18, 1937).
37. „Farsa preţurilor maximale". („Libertatea", Anul V,
BCU Cluj / Central University Library Cluj
No. 19, 1937).
19, 1937.
38. „Controlul Schimbului". („Libertatea", Anul V, No.
39. „Profesorul Henri Capitant". („Libertatea", Anul V,
No. 19, 1937).
Conferinţe.
1. Cluj. Liberalismul politic şi economic doctrină de echilibru
social.
2. Galaţi. O paralelă între comunismul antic şi comunismul
contemporan. (Ciclul conferinţelor organizate de Academia de
Export în sesiunea 1936—1937).
3. Cluj. La bourgeoisie francaise. (Ciclul conferinţelor or­
ganizate de Societatea „l'Alliance Francaise".
4. Sibiu. Tineretul român în faţa ideii naţionale. (Ciclul con
ferinţelor organizate de Soc. „Astra" din Sibiu).
5 Bucureşti. Posibilităţile actuale ale economiei Româneşti.
(I. S. R. Secţia economică).
12

178
Diferite.
A fost delegat al României la „Congresul internaţional de
Politică Socială" ţinut la Paris în zilele de 22—31 Iulie 1937,
fiind ales raportor general pentru chestiunea „Controlul credi­
tului din punct de vedere social" (specificat mai sus la p. — ) .
Acest raport a fost publicat prin grija Asociaţiunii interna­
ţionale p. Progresul Social în revista franceză „Les Documents
du Travail" din luna Iunie, 1937.
A luat parte la Congresul internaţional al Economiştilor din
Paris, ţinut la Paris în zilele de 22—26 Iulie 1937.
BCU Cluj / Central University Library Cluj

D) FIGURI DISPĂRUTE.
Discursul funebru rostit la înmormântarea Profesorului
I. C. Cătuneanu, în numele Facultăţii de Drept
de către Dl. Prof. George Strat.
întristată Adunare,
In numele Facultăţii de Drept şi Ştiinţe de Stat a Universi­
tăţii Daciei 0
Superioare „Regele Ferdinand I" din Cluj, în nume­
le întregului Corp profesoral şi al studenţimei noastre, am dure­
roasa sarcină de a rosti, în acest moment, cuvântul din urmă, cu­
vântul de despărţire, celui plecat în împărăţia liniştei eterne, ace­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
luia care a fost colegul bun şi preţuit, bărbatul vrednic şi admirat,
omul de înaltă ţinută etică, prietenul iubit şi respectat, profeso­
rul Ion Cătuneanu. La o vârstă care-i dădea dreptul încă la o lun­
gă perioadă de muncă pe ogorul culturii naţionale, Ion Cătuneanu
se stinge, răpus de forţele misterioase ale boalei, care-i măcina de
ani de zile trupul său chinuit, transformându-i existenţa într'un
adevărat calvar.
Sub proprii noştri ochi, ai colegilor cari-1 vedeau in ultimii
doi ani, tot mai rar, urcând treptele catedrei, în jurul căreia o întreagă
tinerime îi sorbea cuvântul greu de învăţătură, greu de înţelepciunea
rară a umanistului clasic, a cercetătorului erudit,
care-şi făcuse din cunoaşterea şi frecventarea marilor spirite juridice
ale antichităţii latine, un adevărat cult al vieţii sale, sub
proprii noştri ochi, îndurerate de priveliştea sumbră a morţii ce
se sălăşluise în fiinţa sa chinuită, iubitul nostru coleg s'a stins,
încetul cu încetul, asemenea unei făclii ce-şi topeşte ceara la propria
sa flacără.
De un an de zile, iubitul şi regretatul nostru coleg nu şi-a
mai putut vedea nici studenţii dragi cărora el le închinase tot
avântul inimii sale şi nici pe colegii care preţuiau în el unul dintre

180
cele mai valoroase elemente ale ştiinţei juridice, ale culturii şi
ştiinţei româneşti.
Profesorul eminent de drept roman, care timp de 17 ani a
cinstit catedra universitară, a însemnat pentru facultatea de drept
şi ştiinţe de stat din Cluj, unul dintre ctitorii tinerei ştiinţe ro­
mâneşti, care trebuia să descalece dincolo de munţi, după marele
act al Unirei, pentru a clădi o singură lege românească pe tot în­
tinsul pământului naţional.
Cursurile sale erudite, atitudinea sa patriotică, de o intran­
sigenţă antică, implacabila sa severitate în toate actele vieţii sale,
în toate manifestările carierei sale universitare ori politice, au fă­
cut din profesorul Ion Cătuneanu unul dintre cei mai ascultaţi şi
mai respectaţi îndrumători ai tineretului nostru, care se lasă atras
fără greş, de inimele cu adevărat calde, de caracterele cu adevă­
rat înalte.
Lovit de aripa năprasnică a morţii, în momentul în care na­
ţiunea noastră tânără, are nevoie de toate forţele şi de toţi lup­
tătorii săi, Ion Cătuneanu a căzut ca un adevărat ostaş al culturii
româneşti la datorie BCU şi Cluj moartea / Central sa University învălue numele Library Cluj
său, în aureola
cuvenită marilor valori naţionale.
Om de cultură, inimă nobilă şi simţitoare, de o rară şi fer­
mecătoare modestie, trăind într'o totală izolare de ani de zile,
ca un ascet, suferind cu resemnare loviturile crude ale destinului
său, Ion Cătuneanu ne apare astăzi, la capătul vieţii sale frânte
în plină bărbăţie, drept unul dintre cele mai impresionante exem
plare de frumuseţe antică ale rasei noastre.
Stimat de toţi colegii săi, pentru marile şi netăgăduitele cali­
tăţi intelectuale şi sufleteşti, profesorul Ion Cătuneanu lasă în ur­
ma sa numai regrete, pentru că viaţa lui a fost o permanentă si­
linţă spre mai bine, un exemplar rar de devotament şi patriotism.
Moartea celor bătrâni îmbătrâneşte pe tineri, a zis un mare
filosof al nostru, el însuşi, stăpânit în întreaga sa viaţă de taina
aceasta supremă, de misterul nefiinţei.
Cât ne îmbătrâneşte pe toţi însă, moartea unui om în plină
bărbăţie ca Ion Cătuneanu!
Tovarăş al generaţiei eroice, care la vârsta de 20 de ani avea
să fixeze cu spada în mână hotarele eterne ale patriei mărite, eli­
berând prin jertfă milioanele de fraţi robiţi, Ion Cătuneanu, avea
să aibă nespusa bucurie şi suprema onoare de a purta cuvântul

181
ştiinţei româneşti în chiar inima Ardealului, în Clujul, transfor­
mat prin victoria românească în bastion cultural al Daciei supe­
rioare.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
f Profesorul Ion C. Câtuneanu.
Cu ani în urmă, pentru noi toţi, colegi şi prieteni, Ion Câtu­
neanu, părea învăluit de flamurile negre, părea atins de stigmatul
teribil al morţii necruţătoare şi lupta sa îndârjită, patetică, împo-

182
triva destinului fatal ni-1 făcea şi mai iubit şi mai preţuit. Şi acum
iubite prietene şi coleg, iată-te întors din Ardealul scump visuri­
lor tale, iată-te întors spre a odihni în pământul sacru al oraşu­
lui tău natal, care te-a văzut copil zburdalnic şi adolescent grav
şi studios, iată-te întors spre a cunoaşte, după atâtea chinuri şi
dureri, liniştea şi pacea eternă, în care te vom urma cu toţii, rând
pe rând, fiecare la ceasul nostru.
Şi totuşi, scumpe coleg, tu nu ai putut muri decât cu trupul,
căci prin durere, prin acest foc purificator sufletul tău s'a îndrep­
tat de la pământ spre cer, acolo unde nu-i decât spirit şi viaţă
fără de sfârşit.
Sufletul tău trăeşte şi va trăi deapururi, prin studenţii tăi
dragi, risipiţi de şeaptesprezece ani, în lungul şi latul ţării tale,
el va dăinui în nobila sa puritate, până la capăt în inima celor ce
te-au cunoscut şi preţuit.
Familia ta îndoliată, îndurerata ta soţie care cu atâta jertfă
şi stoicism şi-a consacrat viaţa îngrijim şi alinărei suferinţelor
tale, scumpa ta fiică, toţi cei ce ţi-au fost dragi şi care stau as­
tăzi copleşiţi de durerea pierderei tale, găsească în acest ultim
omagiu ale înaltei scoale pe care ai servit-o cu credinţă şi devota­
ment o slabă, o uşoară consolare nespusei lor dureri. Dzeu să te
ierte şi să-ţi fie ţărâna uşoară!
Buzău, M a i 1937.
BCU Cluj / Central University Library Cluj

FACULTATEA DE MEDICINA
o
BCU Cluj / Central University Library Cluj

A. DECANATUL.
1. FOŞTII DECANI.
Iuliu Haţieganu, în anul universitar 1919—20.
Ioan Minea, în anul universitar 1920—21.
Iacob Iacobovici, în anul universitar 1921—22.
Constantin Urechia, în anul universitar 1922—23.
Titu Gane, în anul universitar 1923—24.
Dimitrie Negru, în anul universitar 1923—24.
Iuliu Moldovan, în anul universitar 1924—25.
Ioan Niţescu, în anul universitar 1925—26. '
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Titu Vasiliu, în anul universitar 1926—27.
Mihail A. Botez, în anul universitar 1927—28.
Coriolan Tătaru, în anul universitar, 1928—29.
Ioan Drăgoiu, în anul universitar 1929—30.
Victor Papilian, în anul universitar 1930—31.
Cristea Grigoriu, în anul universitar 1931—32.
Gheorghe Martinescu, în anii univ. 1932—33, 1933—34 şi
dela 1./X 1934 până la 31/111 1935.
Dr. Gheorghe Bilaşcu.
Dr. Gheorghe Martinescu.
2. PROFESORI DECEDAŢI.
3. PERSONALUL DECANATULUI.
Decan:
Prof. Dr. DUMITRU MICHAIL.
Prodecan:
Prof. Dr. IULIU HAŢIEGANU (până la 30. VI. 1937).
Prof. Dr. IULIU MOLDOVAN (dela 1. VII. 1937).

185
Secretar: Mir cea I. Ştefănuţ (doctor în ştiinţe politice, licen­
ţiat în drept).
Ajutor de secretar: Teodor Chiran.
Arhivar: Ioan Saşcă.
Impiegat: Elena Zugravu.
Dactilografe: Otilia Cosma şi Măria Danciu- Ţigăreanu.
Pedel: Simion Runcan.
Curieri: Ştefan David şi Timoftei Chifor.
PERSONALUL DIDACTIC.
a) Profesori titulari:
1. Aleman Ioan, născut la 2 August 1891 în Sacadate de Olt,
judeţul Sibiu. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent dela 1 Iu­
nie 1926. Profesor agregat (prin concurs) dela data de 1 Aprilie
1932. Prof. titular la catedra de Clinică stomatologică, dela 1
Dec. 1936. Directorul BCU Cluj Clinicei / Central stomatologice University Library din Cluj
Cluj. Distincţiuni:
Steaua României în grad de ofiţer pentru merite sanitare.
2. Bologa Valeriu, născut la 26 Noembrie 1892, în comuna
Braşov, Judeţul Braşov. Doctor în medicină şi chirurgie. Absol­
vent al facultăţii de ştiinţe. In învăţământ dela 1 Octombrie 1919.
Docent la 1 Iunie 1927. Prof. agregat (prin concurs) dela 1 Ia­
nuarie 1932. Profesor titular de Istoria Medicinei (dela 1. II.
1937). Directorul Institutului de Istoria Medicinei şi Etnografie
Medicală, Cluj. Membru corespondent al Academiei Internaţio-
ţionale de Istoria Ştiinţelor, Paris. Membru în comisia permanen­
tă pentru rectificarea erorilor ştiinţifice a comitetului internaţio­
nal de istoria ştiinţelor. Membru al Comitetului Istoricilor Ro­
mâni. Membru titular al Secţiei ştiinţifice a Astrei. Membru în co­
mitetul de redacţie al revistei Archeion, Roma; etc, etc. Medic
maior în rezervă. Medalia „Ferdinand I" cu spade. Crucea co­
memorativă cu baretele „Italia" şi „1919". Medalia Victoriei.
3. Baroni Vitold, născut la Bacău în anul 1883-. Doctor în me­
dicină şi chirurgie dela Viena. Fost şef de laborator la clinica
Prof. Nanu-Muscel. Studii de specializare în bacteriologie la In­
stitutul Pasteur din Paris, în laboratorul Prof. Borrel. Fost Di­
rector al Laboratorului de Igienă din Galaţi; fost Director al
Serviciului Sanitar al Porturilor dela Gurile Dunărei şi Director

186
al Serviciului Medical al spitalelor Comisiunei Europene a Du­
nărei. Fost membru în Secţiunea de Igienă a Societăţei Naţiuni­
lor din Geneva. Fost suplinitor al Agregaţiei de Patologie gene­
rală şi Medicină experimentală; apoi suplinitor al Agregaţiei de
Igienă, la Facultatea de Medicină din Cluj. Profesor agregat prin
concurs la catedra de Bacteriologic şi actualmente profesor titular
al aceleiaşi catedre şi Director al Institutului de Bacteriologie al
Universităţii din Cluj. Delegat supleant al României în Asociaţia
internaţională pentru Combaterea cancerului. Membru asociat al
Academiei de medicină din Bucureşti.
Decorat cu „Virtutea militară de aur", „Bărbăţie şi Credin­
ţă", „Meritul Sanitar", Comandor al „Coroanei României", „Me-
daille des epidemies".
4. Benetato Grigore. născut la 1905, în comuna Chişinău, doc­
tor în medicină şi chirurgie. Numit prin chemare profesor titu­
lar la catedra de Fiziologie pe data de 1 Iunie 1937 (I. D. R. No.
2361/1937, Rect. No. 1650/1937). Membru al Soc. de Biologie.
Membru al Societe de Chimie biologique de Paris. Vicepreşedinte
al Soc. Medicale BCU de Cluj Educaţie / Central Fizică, University Cluj. Library Cluj
5. Botez A. Mihai, născut în 5/17 Februarie 1881. Doctor în
medicină dela Facultatea de medicină din Bucureşti din 26 Mai
1910. Medic secundar — prin concurs — al spitalelor Eforiei ci­
vile. Profesor agregat de igienă din 1919. In anii şcolari 1920—23
a făcut cursul şi a condus benevol lucrările de Bacteriologie. Pro­
fesor titular al catedrei de Patologie generală şi experimentală
din 1923. Director al Institutului de Patologie Generală şi Expe­
rimentală. Medic director al Institutului Antirabic din Cluj din
1923. Fost decan al Facultăţii de medicină din Cluj în anul şcolar
1927—28.
Membru al: Societe de Biologie, Societatea de Ştiinţe din
Cluj. Membru fondator al Extensiunei Universitare din Cluj.
Medic Locotenent Colonel în rezervă. Decorat cu „Răsplata
Muncii pentru învăţământ cl. I".
6. Buzoianu Gheorghe, născut la 28 Decembrie 1901 în co­
muna Tg. Bujor, Judeţul Covurlui. Doctor în medicină şi chirur­
gie dela Facultatea de Medicină Bucureşti. Fost extern al spita­
lelor Eforiei (prin concurs), fost intern al spit. Brâncovenesc
(prin concurs), fost intern al spitalelor Eforiei (prin concurs),
fost intern al spitalelor asigurărilor sociale (prin concurs), fost

187
secundar al spitalelor Eforiei (prin concurs), fost asistent, fost
docent, fost medic oto-rino-laringologic al spitalelor asigurărilor
sociale. Profesor titular la catedra de O. R. L. dela 1 Octombrie
1934 (I. D. R. No. 2841, M . Of. No. 251—934). Directorul cli­
nicei oto-rino-laringologice din Cluj. Decorat: cu: crucea come­
morativă I. D.-R. 1744. 7. V I I . 1918, medalia Victoria I. D. R.
3390. 20. V I I . 1921, insigna cercetăşească de răsboiu I. D. R.
1802, 8. V I I . 1935, crucea meritul sanitar clasa I-a. I. D. R. 3045.
14. X I . 1934.
7. Drăgoiu Ioan, născut în anul 1878. Medic-Veterinar. In­
trat în învăţământ la 15 Octombrie 1905 ca şef de lucrări la ca­
tedra de Fiziologie şi Istologie de la Şcoala superioară de Medi­
cină Veterinară din Bucureşti.
Profesor titular la catedra de Istologie şi Embriologie la Fa­
cultatea de Medicină din Cluj de la 1 Decemvrie 1924. Director
al Institutului de Istologie şi Embriologie. Fost Decan al Facul­
tăţii de Medicină şi Farmacie în anul şcolar 1929—30; prodecan
în anii 1928—29 şi 1930—31. Director al Căminului Studenţesc
V. Babeş. Preşedinte al Societăţii de Biologie din Cluj. Colonel
în rezervă.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
8. Goia Ioan, născut la 21 August 1892, în comuna Sohodol,
Judeţul Alba. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular al
catedrei de Semiologie medicală dela 15 Februarie 1930. Vice­
preşedintele despărţământului Cluj al Astrei. Decorat cu Coroa­
na României în gradul de Comandor.
9. Grigoriu Cristea, născut la 1 August 1883, în comuna Tg.
Ocna, Judeţul Bacău. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor
titular de Clinică Ginecologică şi obstetricală dela 1 Octombrie
1919. Directorul Clinicei Gynecologice şi Obstetricale. Fost Decan
al Facultăţii de medicină şi farmacie în anul şcolar 1931—32.
Prodecan în anii şcolari 1932—33, 1933—34 şi 1934—35. Deco­
rat cu „Răsplata muncii pentru învăţământ" cl. I.
10. Haţieganu Iuliu, născut la 14 Aprilie 1885, în comuna
Dârja, Judeţul Cluj. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor
titular de clinică medicală dela 1 Octombrie 1919. Director al Cli­
nicei medicală. Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie în
anul şcolar 1919—20. Preşedintele secţiunii medicale şi biopo-
litice a Astrei. Preşedintele Soc. Şoimii Carpaţilor. Preşedintele
Soc. Medicale pentru Educaţia Fizică Cluj. Membre de la So-

188
ciete d'etudes stientifiques sur la tuberculose. Consilier la Socie­
tatea Culturală Principele Carol. Membru al Ateneului Român.
Membru în Consiliul Superior al Oficiului Ed. Tineretului Ro­
mân. Inspector General al „Străjii Ţării" pentru Ardeal şi Ba­
nat. Membru în Comitetul Central al ligii contra tuberculozei.
Membru în Consiliul superior consultativ al Institutului superior
de educaţie fizică. Membru ales al Academiei de Medicină Ro­
mâne. Fost Ministru al Ardealului în 1931. Rector în anul şco­
lar 1930—31, Prorector în 1931—32. Comandor al Coroanei Ro­
mâniei. Ofiţer al Instrucţiunei franceze. Cavaler al Legiunii de
onoare (Franţa). Coroana României în grad de mare ofiţer. Răs­
plata Muncii pentru învăţământ cl. I. Comandor al ordinului Sf.
Sava (medalia Jugoslavă), Steaua Rom. în grad de comandor,
Steaua României în grad de mare ofiţer. Meritul cultural Cl. 1,
Straja Ţării cl. II. Ehrenzeichen II. Klase Olympiade 1936.
Steaua de aur cercetăşească. Crucea de aur a Ordinului „Zloty
Krzyz Zaslugi" (Polonia).
11. Kembach Mihail, născut la 3' Mai 1895 în comuna Vidra
jud. Putna. Doctor
BCU
în
Cluj
medicină
/ Central
şi
University
chirurgie
Library
al Facultăţii
Cluj
de me­
dicină din Cluj. Profesor titular al catdrei de Medicină legală
din 1 Noembrie 1933. Diplomat în Medicină legală a Facultăţii
de Medicină din Bucureşti. Medic legist titrat al Trbiunalului
Cluj. Medic Sublocotenent în campania 1916—1919. Vicepreşe­
dintele Colegiului Medical al judeţului Cluj. Decorat cu „medaille
des epidemies". Ofiţer al Coroanei. Fost bursier al Fundaţiei
Rockefeller. Membru al Societăţii de Medicină legală germană
şi membru al Societăţii de Biologie Paris. Referent pentru Ro­
mânia la Deutsche z. f. gerichtliche Medizin, Berlin. Premiat
de Academia Romănâ (Premiul Adamachi 1935).
12. Manta Ioan, născut la 1900, doctor în chimie dela Univer­
sitatea din Nâncy, licenţiat în farmacie. Numit prin chemare
profesor titular la catedra de Chimie biologică pe data de 1 Iulie
1937 (I. D. R. No. 4058/1937. Rect. No. 4000/1937). Membru
titular al societăţii de Chimie din Franţa, membru al Societăţii
de Chimie biologică din Franţa.
13. Michail Dumitru, născut în anul 1886. Doctor în medi­
cină şi chirurgie. Profesor titular de clinică oftalmologică. Di­
rectorul Clinicei Oftalmologice. Decorat cu răsplata muncii pen­
tru învăţământ cl. I. Decan al Facultăţii de Medicină dela data
de 1 Aprilie 1935.

189
14. Minea Ioan, născut la 17 Decembrie 1878 în comuna Tul-
gheş judeţul Braşov. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor
titular de clinică neurologică din 1919. Directorul Clinicei Neu­
rologice. Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie în
anul 1920—21. Rector în anul şcolar 1926—27. Prorector în anul
1927—28. Decorat cu Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I.
Comandor al Coroanei României, membru al Academiei de Me­
dicină.
15. Moldovan Iuliu, născut în anul 1882, în comuna Bogata
de Mureş, judeţul Turda. Doctor în medicină şi chirurgie. Profe­
sor titular al Institutului de igienă şi igienă socială. Fost. Decan
al Facultăţi de Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar
1925—26. Directorul Institutului de Igienă şi Sănătate publică
Cluj. Membru şi fost preşedinte al Societăţii de Biologie Cluj.
Fost Secretar General şi Inspector General sanitar şi de ocrotire
al Ardealufui. Fost Ministru Subsecretar de Stat la Departa­
mentul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor sociale. Fost Deputat de
Hunedoara, Senator de Arad. Preşedintele „Astrei". Meritul Sanitar
cl. I. Steaua BCU României Cluj / Central în grad University de Ofiţer. Library Coroana Cluj
Rom.
în grad de mare ofiţer. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I.
Meritul cultural cav. cl. I. Membru corespondent al Academiei
Române. Medic Colonel în rezervă.
16. Negru Dimitrie, născut la 30 Decembrie 1883, în co­
muna Buciumeni, judeţul Tecuci. Doctor în medicină şi chirur-
gie.Profesor titular al catedrei de Radiologie dela 26 Ianuarie
1923. Directorul Institutului de Radiologie. Fost Decan al Fa­
cultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1923—24.
Prodecan al Facultăţii de Medicină în anul şcolar 1924—25. In­
spector General Sanitar, directorul centrului de Radiologie. Pre­
şedintele Societăţii de Radiologie Cluj. Medic Colonel în rezervă.
Decoraţii: Crucea de Războiu. Steaua României cu spade (cava­
ler). Crucea Meritul Sanitar cl. I. Răsplata Muncii pentru învă­
ţământ cl. I. Coroana României în gradul de Comandor şi de
Mare Ofiţer.
17. Papilian Victor, născut la 17 Iunie 1888, în comuna Ga­
laţi, judeţul Covurlui. Doctor în medicină dela Facultatea de Me­
dicină din Bucureşti. Extern şi intern al Eforiei spitalelor civile
din Bucureşti. Prosector al Institutului de Anatomie descriptiva
din Bucureşti. Profesor agregat şi apoi Profesor titular al ca-

190
tedrei de Anatomie descriptivă şi topografică dela Facultatea de
Medicină din Cluj. Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi Far­
macie din Cluj în anul şcolar 1930—31. Prodecan al Facultăţii
de Medicină şi Farmacie din Cluj în anul şcolar 1931—32. M e m ­
bru al Societăţii de Biologie şi al Societăţii de Antropologie din
Paris şi a diferitelor societăţi ştiinţifice din ţară. Director al
Teatrului Naţional Cluj. Medalia Răsplata Muncii pentru învă­
ţământ cl. I.
18. Pop Alexandru, născut la 31 M a i 1895. Doctor în me­
dicină şi chirurgie. Docent Fost conferenţiar definitiv de Se­
miologie chirurgicală. Fost agregat onorific (1 Iulie 1932). Fost
suplinitor al catedrei de Oto-rino-laringologie. Fost suplinitor al
catedrei de Clinică Chirurgicală dela 1 August 1933. Profesor
titular al catedrei de Clinică Chirurgicală dela 1 Noembrie 1933.
Director al Clinicei chirurgicale. Membru al Societăţii Germane
de Chirurgie din Berlin. Membru al Asoc. Franceze de Chirurgie
din Paris. Membru al Soc. internaţionale de gastro-enterologie.
Fost medic primar la Inst. pentru profilaxia cancerului din Cluj.
Distincţiuni: Steaua României în gradul de ofiţer, Decret No.
25930/1930. Crucea Meritul Sanitar cl. I, Decret No. 2230/1933.
19. Popoviciu Gheorghe, născut la 17 Aprilie 1895, în comuna
Chişineu, judeţul Arad. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent
al Facultăţii de Medicină din Cluj (1926). Fost şef de lucrări al
Institutului de Farmacologie 1922—32. Şef de secţie (inspector
de puericultura) al Institutului de Igienă şi Sănătate Publică din
1929. Suplinitor al catedrei de Fiziologie dela 1 Octombrie 1932.
Titular al aceleiaşi catedre dela 1 Noembrie 1933 până la 1 Martie
1935. Titular la Clinica Infantilă dela 1 Martie 1935 şi suplinitor
la Institutul de Farmacologie dela 1 Aprilie 1935. Referent la
Zentralblatt fiir Hygiene, Tbc, Forschung, Kinderheilkunde,
Gynâkologie, Kinderforschung şi la Nervenarzt. Membru al So­
cietăţii de Biologie. Membru al Societăţii de chimie biologică
(Paris). Membru pe viaţă al Astrei. Vicepreşedinte al Societăţii
Ştiinţelor Medicale Cluj. Preşedintele Societăţii de Pediatrie şi
Puericultura din Cluj. Comandor al Coroanei României. Premiat
al Academiei Române.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
20. Secăreanu Ştefan, născut la 5 Iulie 1893, în oraşul Brăila.
Doctor în Chimie. Licenţiat în Farmacie. Docent. Fost conferen­
ţiar şi agregat onorific. Membru în diverse societăţi ştiinţifice.

191
Numit prin chemare profesor titular la catedra de Chimie me­
dicală pe data de 1 Iulie 1937 (I. D. R. No. 3471/1937, Rectorat
No. 3219/1937). Decorat cu ordinul Coroana României cu spade.
21. S tur za MariuSj născut la 27 August 1876, în comuna
Sepreus, jud. Arad. Doctor în Medicină şi Chirurgie (Iunie 1901)
al Universităţii din Viena. Profesor agregat de Balneologie şi
Fizioterpie prin concurs, ţinut la 15 Februarie 1931. Profesor
titular din Mai 1934. Directorul medical al staţiunii balneare So-
vata din 1922. Vicepreşedinte al Soc. Române de Balneologie şi
Climatologie Medicală. Membru al Societăţii de Balneologie ger­
mană (Deutsche balneologische Gesellschaft). Membru al Socie­
tăţii de Balneologie austiace (Oesterreichische balneologische Ge­
sellschaft). Membru al Societăţii Internaţionale de Hidrologie
Medicală. Distincţiuni: Coroana României în gradul de Coman­
dor (I. D. Ц. 27.804—1928); Steaua României în gradul de Co­
mandor (I. D. R. 60.454—1929); Răsplata Muncii pentru Bise­
rică, cl. I (I. D. R. 4473—1929).
22. Tătaru Coriolan, BCU Cluj / născut Central University la 15 Martie Library 1889, Cluj
în comuna
Corneni, judeţul Someş. Doctor în Medicină şi Chirurgie. Pro­
fesor titular de clinică dermato-venerică dela 1 Februarie 1923.
Directorul Clinicei dermato-venerice. Fost decan al Facultăţii de
Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1928-—29. Pro­
decan în anul şcolar 1929—30. Fost subsecretar de Stat al Ardea­
lului. Preşedintele Societăţii român de dermatologie şi sifiligrafie
filiala Cluj. Preşedintele Colegiului medicilor din Cluj. Membru
în comitetul central al Colegilor şi Asociaţiunei gen. al medicilor.
Decorat cu: Steaua României în grad de Comandor, Coroana
României în grad de mare ofiţer. Răsplata Muncii pentru învă­
ţământ cl. I. Meritul cultural pentru sport cavaler cl. I.
23. Thomas Pierre, născut la 12 Mai 1876 în Flavigny,
Franţa.Doctor în ştiinţe dela Sorbona. Fost şef de lucrări de
chimie-biologica la Sorbona, fost asistent şi şef de lucrări la
Institutul Pasteur din Paris din 1898—1922, fost director de
laborator Bacteriologic în timpul războiului. Fost profesor angajat
cu contract şi director al Inst. de chimie-biologică până la 1
Aprilie 1937. Decorat cu Legiunea de onoare franceză. Comandor
al Coroanei României. Răsplata muncii pentru învăţământ
cl. I.

192
24. Ţeposu Emil, născut la 29 Sept. 1890, în comuna Comana
de sus, judeţul Făgăraş. Doctor în medicină şi chirurgie. Profe­
sor titular la catedra de Clinica boalelor căilor urinare. Monitor
al Clinicei Urologice Necker din Paris (anul 1921—22). Membru
corespondent al Asociaţie franceze de Urologie (Oct. 1928).
Membru al Soc. Internaţionale de Urologie (Aprilie 1930). Mem­
bru al Societăţii germane de Urologie din Berlin (Oct. 1928).
Membru colaborator al Revistei italiene Urologia. Preşedinte al
Societăţii Ştiinţelor medicale din Cluj, pe anul 1933—34—35,
36 şi 37. Fost deputat de Sălaj (sesiunea din Iunie 1931). Fost
Vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor (1931—32). Deputat si­
nodal al Eparchiei Clujului (ales al districtului Zlatna). Preşe­
dinte al Frăţiei Ortodoxe Române (F. O. R.-ului), Secţia Epar­
hia Clujului. Membru ales al Academiei de Medicină Române.
Premiat al Academiei Române (Premiul Dr. Em. Rieger şi Neu-
schotz în 1934 şi premiul Rieger în 1936). Distincţiuni: Ordinul
Coroana Românii cu spade în gradul de Cavaler (Decretul No.
8471 din Sept. 1920). Crucea de Război. Crucea Meritul Sanitar
cl. I (Decret No. BCU 3372 Cluj din / Central Martie University 1930). Medalia Library Cluj
Regele Feredinand
I, cu spade (Decret R. No. 3946 din 4 Decembrie 1931). Medic
maior în rezervă (I. D. R. No. 1542 din 31 Mai 1934).
25. Urechia Constantin, născut la 30 Octombrie 1883, în co­
muna Fălticeni, judeţul Baia. Doctor în medicină şi chirurgie.
Profesor titular de clinică psihiatrică dela 1 Octombrie 1919.
Director al clinicei psihiatrice. Decan al Facultăţii de Medicină
şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1922—23. Fost Director al
secţiunei medico-pedagogice de pe lângă clinica psihiatrică. Mem­
bru al Soc. de Neurologie şi al Soc. des Hopitaux de Paris.
Membre dans le comite de direction des „Archives internationales
de neurologie". Membru al Soc. Anatomice din Paris. Membru
al Societăţii de Neurologie şi Psihiatrie din Elveţia. Preşedinte
al Soc. de Biologie. Referent la Zeitschrift fur Neurol. und Psi-
chiatrie. Comandor al Coroanei României. Răsplata muncii pen­
tru învăţ. cl. I, etc.
26. Vasiliu Titu, născut la 8 Mai 1895, în comuna Bârlău,
judeţul Botoşani. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titu­
lar al catedrei de Anatomie patologică din Oct. 1922. Director al
Inst. de Anatomie patologică. Distincţiuni: Medic Locotenent
colonel de rezervă. Medic Căpitan în camp. 1916—19. Fost pre-

193
şedinţe al Soc. med. din Cluj. Membru al Soc. de Biologie Cluj.
Preşedinte R. Anatomie Cluj. Membru corespondent al Soc. de
Anatomie, Paris. Membru al Soc de Hematologie, Paris. Bărbăţie
şi Credinţă cl. I. Medalia Regina Elisabeta cl. I (Meritul
Sanitar). Medaille d'honneur des epidemies Franţa. Cavaler al
Stelei României de Războiu. Ofiţer al Coroanei Române. Răsplata
muncii pentru învăţământ, cl. I. Fost Decan al Facultăţii de Medicină
şi Farmacie în anul şcolar 1926—27. Prodecan în anul şcolar
1927—28.
b) Profesor de onoare.
27. Guiart Jules, născut la 4 Iulie 1870, în comuna Château-
Thierry, Franţa. Doctor în medicină şi ştiinţe. Fost profesor an­
gajat cu contract special pentru catedra de Istoria medicinei şi
farmaciei dela 1 Aprilie 1921 până la 1 Iulie 1930, iar dela acea
dată profesor de onoare al acestei facultăţi. Fost director al Inst.
de Istoria medicinei şi farmaciei. Profesor titular de Parazitolo-
gie şi Istoria naturală medicală la Facultatea de Medicină şi Farmacie
din Lyon.
BCU
Corespondent
Cluj / Central
al
University
Acad. de
Library
med. din
Cluj
Paris. Mem­
bru al Academiei Lyoneze. Secretar general al Soc. de Zoologie
franceză şi membru în alte societăţi savante franceze. Membru
în comitetul de onoare al Congresului de istoria medicinei şi în
Comitetul Internaţional de Istoria Medicinei. Membru corespondent
al Academiei Române al „Asociaţiunei". Membru de onoare
al Soc. ştiinţelor medicale din Cluj. Membru al Soc. de ştiinţe
Cluj. Membru de onoare al Soc. Reg. Române de Istoria medicinei
1930. Preşedintele Societăţii Linneenne din Lyon, 1931.
Vice-preşedintele Soc. de 1
Geografie din Lyon. Medic maior
în armata franceză. Ofiţere al Academiei. Cavaler al meritului
agricol. Ofiţer al Stelei dAnjouan. Ofiţer al Instrucţiei publice.
Laureat al Institutului şi al Academiei de medicină din Paris.
Cavaler al Legiunei de onoare cu titlul militar. Coroana României.
Meritul Sanitar (Român). Benemerenti cl. I. „Meritul Cultural"
grad de Cavaler.
c) Agregat onorific:
28. Zolog Mihail, născut la 2 Decembrie 1894, în comuna
Coroisânmartin, jud. Târnava Mică. Doctor în medicină şi chirurgie.
Docent. Conferenţiar definitiv. Agregat onorific de igienă
13

194
colectivă. Şef de secţie la Inst. de Igienă şi Sănătate Publică.
Membru al Societăţii de Biologie Cluj. Membru în consiliul ge­
neral al Sănătăţii şi ocrotirei. Diplomat al şcoalei de igienă Har-
vard (Harvard School of Public Health) Boston U. S. A. Co­
mandor al „Coroanei României".
d) Conferenţiar definitiv:
29. Bărbulescu Nicolae, născut în Bucureşti la 10 Iulie 1900.
Conferenţiar definitiv de Fizică medicală din Iulie 1932.
e) Docenţi:
1. Cimoca Valeriu, născut la 1898, în comuna Hidiş, judeţul
Cluj. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent. Asistent al Clinicei
dermatologice.
2. Daniello Leon, născut la 2 Noembrie 1898, în comuna
Budapesta (Ungaria). Doctor în medicină şi chirurgie. Docent.
Asistent al Clinicei medicale. Membru al „Soc. d'etudes scienti-
fiques sur la tuberculose".
3. Gavrilă Ioan, BCU născut Cluj / Central la 26 University August 1898, Library în Cluj
comuna Ohaba,
judeţul Făgăraş. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent. Asistent
al Clinicei medicale. Membru al Soc. de Biologie Paris, filiala
Cluj. Secretar general al Soc. Ştiinţelor Medicale Cluj şi al Asoc.
Docenţilor din Cluj.
4. Iancu Axente, doctor în medicină şi chirurgie. Docent
la Clinica infantilă.
5. Nichita Emanoil, doctor în medicină şi chirurgie. Medic
maior abilitat docent în specialitatea „Ortopedie şi chirurgie in­
fantilă" cu data de 1 Februarie 1932,
6. Popovici Traian, născut la 1 Mai 1894, în comuna Be-
rechiu, judeţul Arad. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent.
Şef de lucrări la Clinica ginecologică şi obstetricală.
7. Vancea Petru, doctor în medicină şi chirurgie. Docent.
Şef de lucrări la Clinica oftalmologică.
8. Velluda Constantin, născut la 18 Noembrie 1893, R.-Sărat.
Doctor în medicină şi chirurgie (Nov. 1921). Docent. Şef de lu­
crări la Inst. de Anatomie descriptivă şi topografică. Membru al
Soc. Anatomică din Paris. Cavaler al ord. „Coroana României".
9. Voicu Ioan, născut la 4 Aprilie 1892, în comuna Blaj, ju­
deţul Târnava Mică. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent.
Asistent la Clinica ginecologică şi obstetricală.

195
Lista doctorilor în medicină promovaţi în anul şcolar 1936/37.
Adorjan Margareta (M)
Albu Bela (M)
Abraham Samoilă (E)
Alberti Petre (G)
Armeanu Virgil (R)
Bodea Eugen (R)
Bratanov Potlog Nadejda (R) Gheorghiu Teodora (R)
Borgea Petru (R)
Guţia Vaier (R)
Bologa Elena (R)
Grama Gheorghe (R/j
Borcoman Octavian (R) Horvat Geza (M)
Brazdă Alfred Leonard Iosif (R) Fforvath Andrei Bartolomei (M)
Blos Clara (E)
Barbu Bazil (R)
Benczel Andrei (E)
Hollos Magdalena (E)
Boroş Eugenia (R)
Hirschorn Ladislau (E)
Borbâth Andrei (M)
Holder Şarlota (E)
Csiki Bela (M)
Ifrim Costache (R)
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Cseke Petru (M)
Josan Radu (R)
Cipău Tiberiu (R)
Iancu Gheorghe (R)
Costescu Boris (R)
Czettele Carol (M)
Codreanu Angela Paulina (R)
Cighi Ioan (R)
Coifman Şmil (E)
Csapo Ernest (M)
Columb Teobald (R)
Ciocâlteu Remus (R)
Danciu Laurenţiu Victor (R)
Danciu Ioan (R)
Daneş F. Constantin (R)
Dinculescu Traian (R)
Doczy Pavel Ştefan (M)
Duca Ioan (R)
Domşa Liviu Teodor (R)
Eperjesy Vasile (M)
Egyed Adalbert (M)
Fesztinger Maximilian (E)
Fleischmann Eugen (E)
Fractman Boris (E)
Ferenczi Mihail Eva (M)
Frăţian Eusebie (R)
Georgescu I. C-tin (R)
Gavrilă Victor (R)
German Nicolae (R)
Heinrich Mihail (M)
Halmaghi Ştefan Ioan (R)
Ivan Victoria (R)
Ivan Măria Eugenia (R)
Ionescu I. Măria (R)
Keresztesi Francisc (E)
Kintsch Iosif (G)
Kirschen Crişan Ionel (E)
Karacsony Ladislau (M)
Kondray Grigore (M)
Kondray Ioan (M)
Krepsz Ivan (M)
Krausz Vasile (E)
Lungu Onoriu Mihail (R)
Ludvig Erich (G)
Meţianu Ioan (R)
Man Augustin (R)
Meşter Zoltan (M)
Mircioiu Crişan (R)
Mărgineanu Teodor (R)
Mocofănescu Traian (R)

196
Mera Zoltan (M)
Milota Dumitru (R)
Mărăcine Zamfira (R)
Stoenescu Andrei (R)
Semova Dobreva Teodora
(Bulg.)
Magda Ovidiu (R)
Szilasi Andrei Eugen (M)
Muhteanu Iuliu Aurel (R) Stoian Gheorghina Elisabeta (R)
Negreţu Florea (R)
Steuermann Nicolae (E)
Neamţu Ilie (R)
Stoenescu M. Const. Victor (R)
Nagy Margareta Ema Măria (M)Sava Petre (R)
Ovanesian N. Arutin (A) Stoica Emil (R)
Petai Ana Zoe căs. Matache (R) Stoica Virgil (R)
Popescu F. Teodor (R) Schwark Adela (R)
Petcu Zamfira (R)
Sichet Traian (R)
Popovici Gheorghe (R) Schăffer Vasile (E)
Pop Octavian (R)
Teodorescu Andrei (R)
Pelea Ion (R)
Tufescu Romeo (R)
Perţia Bazil Andrei (R) Tămaş Iosif (M)
Păcurariu Teodor (R)
Togănel Dionisiu (R)
Petri şor Viorel (R)
Tonk Emil (M)
Pamfil Mihail Eduard BCU Cluj (R) / Central University Library Cluj
Vasculescu Traina (R)
Păunescu Virgil (R)
Vântu Stănescu Nicolae (R)
Radu Gheorghe (R)
Vainer Abram (E)
Roth Gheorghe (G)
Voiosu Măria (R)
Răduleţ Flavius (R)
Vilhelem Andrei (M)
Roxin Tiberiu Iosif (R) Veseli Paul Victor (R)
Rădăşanu Filomela (R) Vegh Albert (M)
Rădăşanu Claudia (R) Weisz Alexandru (E)
Ruşcă I. Oprea (R)
Zoran Armând Iuliu (R)
Szabo Andrei (M)
Zaftur Ilie (R)
Selim Abdurahman (T)
Lista echivalărilor de diplome de doctor în medicină
şi chirurgie.
1. Ovari Zoltan, doctor dela Universitatea din Paris.
2. Jaeger Eugen, doctor dela Universitatea din Miinchem
3. Spitzer Ernest, doctor dela Universitatea din Berlin.
4. Nusbâcher Ernest, doctor dela Universitatea din Modena-
5. Frankfurt Lazar, doctor dela Universitatea din Nancy-
6. Viranyi Iosif, doctor dela Universitatea din Parma.

B) PERSONALUL ŞI ACTIVITATEA DIDACTICĂ*)
1. Clinica chirurgicală.
Director:
Prof. titular: Dr. Alexandru Pop.
Şef de lucrări: Dr. Zeno Şt. Borza.
Asistenţi: Dr. Safta Emil, Dr. I. Totoianu, Dr. R. Puşcariu,
Dr. A. Nana, Dr. Ioan Prăgoiu (dela 1. IV. 1937).
Preparatori: Dr. Eugen Adam, Dr. Constantin Gheorghiu-
Duncă şi Dr. Traian BCU Stoicoiu. Cluj / Central University Library Cluj
Secretar-dactilograf: Măria Popa.
Custode: Petre Toma.
Laboranţi: Vasile Toma şi Ioan Hurdubaia.
Activitatea didactică a profesorului (Dr. Al. Pop).
In acest an activitatea didactică pentru cursurile de clinică chi­
rurgicală, semiologie chirurgicală şi mică chirurgie a fost făcută
după cum urmează: semiologia chirurgicală şi mica chirurgie au
fost înglobate în unul şi acelaş curs cu scopul de a se economisi
timpul şi deci studenţii a beneficia de un număr cât mai mare de
cursuri teoretice şi mai ales practice. Pentru aceste motive cursu­
rile de semiologie chirurgicală au fost introduse în cursurile de
mică chirurgie şi ortopedie. La fiecare capitol s'a căutat să se
arate mai întâi partea semiologică după care, în aceeaş şedinţă
se trecea la partea de mică chirurgie propriu zisă. Pentru aceleaş
motive cursurile cu studenţii anului III şi IV au fost cuplate pen-
*) Se menţionează că in acest an şcolar activitatea didactică a fost
Tedusă din cauza grevei studenţeşti (19 XI—20 I) şi apoi a închiderii Universităţii
(3. III—7 IV).

198
tru scopul ca studenţii a. III să beneficieze de cursurile a. IV şi
viceversa. Acestora li s'au făcut cursuri şi aplicaţiuni practice ex­
clusiv de mică chirurgie şi mică ortopedie cu capitolele respective
şi semiologie.
S'a căutat pe cât a fost posibil să se câştige timpul pierdut
prin greva studenţească şi suspendarea cursurilor în sensul că se
prelungeau orele de curs sau cele de stagiu. Paralel cu cursurile
teoretice, studenţii au făcut şi stagiul de spital, la patul bolnavu­
lui sub conducerea personalului clinicei.
Cursurile anului III şi IV, au fost făcute de Dl Prof. Dr. Al.
Pop pentru semiologia chirurgicală şi mica chirurgie, iar de Dl
Doc. Maior Dr. M. Nichita pentru mica ortopedie. In cadru!
acestor cursuri s'a expus majoritatea capitolelor de mică chirur­
gie şi mică ortopedie. După terminarea fiecărui capitol s'au execu­
tat aplicaţiuni practice de studenţi sub observarea directă a pro­
fesorului, cum ar fi: intervenţiuni de mică chirurgie (incizii de
abcese, extirpări de mici tumori, injecţiuni, imobilizări ale mem­
brelor, executări de aparate gipsate, etc, etc).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Cursurile an. V., au fost făcute exclusiv de profesor căutân-
du-se a se da acestor studenţi care posedau deja noţiunile de se­
miologie chirurgicală şi mică chirurgie, capitole cât mai vaste din
marea patologie chirurgicală. Pentruca studenţii să beneficieze
atât de latura teoretică cât şi de cea practică fiecare şedinţă de
curs cuprindea 2 ore; în prima oră se expunea partea teoretică»
iar în cea care urma se făcea operaţiunea în faţa studenţilor, a
afecţiunii ce fusese expusă teoretic. Astfel în cursul acestui an cu
studenţii a. V. s'au epuizat capitole de chirurgie abdominală (pan­
creatita hemoragică, ulcerul gastro-duodenal, tumori ale colonu­
lui, chirurgia hepato-biliară) chirurgie pulmonară (toracoplastii-
le, tumorile mediastinale, empiemul pleural) chirurgia membrelor
etc, etc.
Tot cu studenţii a. V, s'au executat cursurile şi lucrările
practice de medicină operatorie.
Lucrările practice au fost executate pe cadavre sub suprave­
gherea directă a şefului de lucrări Dl Dr. Z. Borza ajutat la rân­
dul său de personalul didactic al clinicei.
Lucrările practice au fost întotdeauna precedate de o oră de
curs în care timp se expunea partea teoretică demonstrându-li-se
studenţilor pe planşe regiunile ce urmau să fie abordate în mođ

№
practic pe cadavru. Lucrările practice pe cadavru ţineau 2 ore şi
aveau de scop să pue în aplicare cele expuse teoretic la curs.
In cadrul acestor ore s'au expus şi executat practic diferitele
descoperiri şi ligaturi vasculo-nervoase, dezarticulaţiuni, ampu­
taţii, etc.
Cursurile a. VI., au fost făcute deasemenea de Dl Prof. Pop.
S'a căutat să se desvolte studenţilor atât teoretic cât şi practic,
operator acele afecţiuni de patologie chirurgicală care nu fuseseră
expuse în anii precedenţi. In felul acesta s'au urmărit să se dea
studentului de a. VI, viitorului medic un număr cât mai mare din
capitolele marei chirurgie. Cu aceşti studenţi s'au făcut capitolele
de mare chirurgie, abdominală, toracică, craniană, a membrelor,
etc, cari nu fuseseră expuse în anul V.
Stagiul de spital atât a anului V şi VI a fost făcut în clinica
căutându-se a familiariza studentul cu diferitele secţii ale clinicei
în mod rolativ (ortopedie, supuraţiuni, chirurgie mare).
2. Clinica boalelor căilor urmare.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Director: Prof. titular Dr. E. Ţeposu.
Sef de lucrări: Dr. Ioan Danicico (până la 31. VIII. 1937).
Asistenţi: Dr. I. Prăgoiu (până la 31. III. 1937), Dr. Petre
Bruda şi Dr. Ioan Bratu (dela 1. IV. 1937).
Preparatori: Dr. Ioan Popa, Dr. Ioan Bratu (până la 31. III.
1937), Dr. Mir cea Popluca (dela 1. IV. 1937).
Laborant: Uţiu Dumitru.
Cursurile de Clinică Urologică au fost urmate de studenţii
anului V medicină, în 2 ore pe săptămână.
Cursurile au constat din o parte clinică şi altă parte de se­
miologie. S'a căutat ca atât cursurile de clinică cât şi cele de se­
miologie, să fie însoţite de demonstraţii de bolnavi, demonstra­
ţii de procedee noi terapeutice şi de şedinţe operatorii.
Cursurile au fost ţinute de Directorul Clinicii Prof. Dr. E.
Ţeposu, în total 41 lecţii, dintre cari 2 de Dl asistent Dr. Bruda şi
au tratat următoarele subiecte: semiologia aparatului urinar, afec­
ţiunile renale, ureterale, ale vezicei, prostatei, uretrei şi organe­
lor genitale. Explorarea funcţiunei renale. Mijloacele fizice de
diagnostic urinar. Technica intevenţiilor curente urologice.

200
Stagiu de spital, a fost urmat sub directa supraveghere a
Directorului Prof. Dr. E. Ţeposu, sub conducerea şefului de lu­
crări Dr. I. Danicico şi ajutat de asistenţii: Dr. P. Bruda. Dr. I.
Bratu, Dr. I. Popa şi preparator Dr. Mircea Popluca.
In cursul stagiului s'a căutat să se pună studentul în posibili­
tatea ca singur să ia contact cu bolnavul, el însuşi să-i depisteze
boala şi tot el să aplice terapeutica, în cadrul cunoştinţelor sale.
3. Clinica medicală.
Director:
Prof. titular Dr. Iuliu Haţieganu.
Şef de lucrări: Dr. Marius Hăngănuţ.
Asistenţi: Dr. Leon Daniello, Dr. Ioan Gavrilă, Dr. Tiberia
Spârchez şi Dr. Aurel Moga.
Preparatori: Dr. Degan Emil (până la 31. VIII. 1937), Dr.
Florian Căprariu, Dr. Ioan Oprean, Dr. Vaier Secarea, Dr. Şte­
fan Preotesoiu, Dr. Felicia Peneş, Dr. Ioan Graur (dela 1. IX.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
1937), Dr. Aurel Baciu şi Dr. Nicolae Bumbăcescu.
Preparator technic: Ioan Bâzsa.
Desenator: Elena Todea născ. Finta.
Custode: Gal Iuliu.
Laborant: Ioan Roman (până la 31/X 1936), Alexandru Zi­
dar (dela 8. XI. 1936).
Cursuri ţinute de Dl Prof. Iuliu Haţieganu.
ANUL IV.
1. Curs de deschidere. Concepţiuni noi în insuficienţă circula­
torie. 2. Prezentare de cazuri. Boală mitrală cu paralizie recuren-
yţială. 3. Cardiopatii congenitale. Prezentări a 2 cazuri cu persis­
tenţa duetului lui Botal, un caz cu paralizia recurenţială. 4. Sin­
drom cardio-pulmonar. Patogenie şi tratament cu prezentarea
unui caz. Prezentări: a) Endocardită recidivantă. b) Reumatism
poliarticular cu xantocromie. 5. Curs despre endocardite cu pre­
zentarea unui caz. 6. Insuficienţa aortică cu prezentarea a 2 ca­
zuri. Zona zoster la un bărbat de 40 ani. Prezentarea cordului
dela o bolnavă cu persistenţa comunicării interauriculare. 7. In­
suficienţă aortică în continuare. Prezentarea a 2 cazuri de endo-

201
cardită recidivantă. 8. Prezentarea unui caz cu polisclerozită şi
simfiză mediastino-pericardică. Insuficienţa aortică cu ruptură
valvulară traumatică. 9. Astm bronşial. Prezentare a 2 cazuri,
unul cu astm tipic şi altul cu astm atipic. 10. Astm bronşial. Ta­
blou clinic şi patogenic. 11. Pericardită acută şi subacută. Prezen­
tarea unui caz cu abces pulmonar. 12. Abcesul pulmonar. 13. Ste­
noză şi insuficienţă aortică, insuficienţă mitrală funcţională. Boa­
la mitrală cu endocardită subacută. Consideraţiuni generale asu­
pra cardiopatiilor. 14. Prezentări: a) Insuficienţă aortică, boală
mitrală, insuficienţă circulatorie, b) Simfiză cardio-pulmonară.
c) Sindrom cardio-pulmonar. 15. Lecţii despre insuficienţa corcu-
latorie. a) Pancardită. b) Boală mitrală, iposistolie hepatică, ic­
ter. Discuţie în continuare asupra insuficienţei circulatorii. 16.
a) Sindrom cardio-pulmonar, insuficienţă circulatorie, b) Boală
mitrală, iposistolie hepatică, icter. 17. Discuţie asupra insuficen-
ţei circulatorii. 18. Tratamentul insuficienţe circulatorii. Pneumo­
nia cu prezentări a 2 cazuri. Debut, evoluţie. 19. Tratamentul
pneumoniei. Prezentarea unui caz cu boala lui Banti. 20. Nefritele
cu prezentări BCU de 5 Cluj cazuri. / Central 21. University Tratamentul Library nefritelor. Cluj
Prezentare
a 2 cazuri de hemophilie la 2 fraţi. Prezentarea unui caz de
uremie.
Cursuri ţinute de Dl Prof. Dr. Iuliu Haţieganu.
ANUL V.
1. Insuficienţa coronariană acută şi cronică. Tromboze coro­
nariene. 2. Sindromul Adams Stockes, cu prezentarea unui caz.
3. Nefropatii cronice cu prezentare a 4 cazuri. 4. Nefrita cronică
azotemică (caz). Formele anatomo-clinice ale nefritelor cronice.
•5. Forme anatomo-clinice ale nefritelor (continuare). Prezentarea
unui caz cu edem pulmonar. (Sindrom anginoid complicat cu
edem). 6. Aneurismele aortice cu prezentare de caz. 7. Iperten-
siunea arterială cu prezentare a unui caz. 8. Arterita obliterantă.
Scleroza renală anipertensivă cu azotemie. 9. Hipertensiunea ar­
terială. Prezentarea unui caz de insuficienţă circulatorie. 10. Iper-
tensiunea arterială, tratament. 11. Sindromul hemoragipar cu
prezentarea unui caz de purpură. Pneumonia în legătură cu un
caz. 12. Sindromul miocardic cu prezentarea unui caz. 13. Pre­
zentare a 4 cazuri cu insuficienţă circulatorie.

202
Cursuri ţinute de Dl Prof. Dr. Iuliu Haţieganu.
ANUL VI.
1. Policlinică: 1. a) Icter prin obstrucţie choledociană, pro­
babil prin tumoră a pancreasului, b) Mieloză leucemică cronică,
c) Limfadenoză cronică, d) Tuberculoza ileocecală. e) Bloc apen-
dicular. f) Addison. 2. a) Un caz cu boala lui Bang. b) Un caz cu
Basedow. c) Un caz cu insuficienţă aortică Hodgson şi edeme ro­
şii, d) Un abces rece în regiunea apendiculară. e) Peritonită tbc
fibro-adesiyă. 3. a) Meningită acută benignă, b) Insuficienţă aor­
tică traumatică, c) Sindrom chloro-anemic. d) Sindrom aorto-
anemic. 4. a) Meningită benignă, b) Meningită tbc. c) Chist hida-
tic pulmonar, d) Chist hidatic hepatic, e) Ciroză hipertrofică
Hannot. 5. a) Cholecistită, angiocolită. b) Hepato-splenomegalie
sifilitică, c) Sifilis visceral şi osos. d) Sindrom hemoragipar. 6.
a) Tetanos. b) Stenoză intestinală prin bridă. c) Limfadenoză for­
mă abdominală. 7. a) Cancer hepatic metastatic. b) Angiocolită,
hepatită, c) Spondilită post-tifică. d) Antrax. 8. a) Purpură, b)
Sindrom Bandi. c) Cholelitiază, cu anemie şi splenomegalie. d)
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Trei cazuri cu icter: 1) Icter plus idropizie. 2) Icter toxi-infec-
ţios. 3) Icter mecanic prin cancer, e) Epilepsie cardiacă şi melenă.
Cursuri ţinute de Dl Doc. Dr. Ioan Gavrilâ.
ANUL VI.
1. Prezentări de cazuri: a) Erizipel, b) Paralizia vălului Pa­
latin după difterie. c) Antrax cutanat, d) Scarlatină. 2. Prezen­
tarea unui caz de febră tifoidă la femei. Febră tifoidă, etiologie,
patogenie, epidemiologie, contagiune. 3. Febra tifoidă: tabloul
clinic. 4. Paritidita epidemică, expunerea boalei în legătură cu un
caz. 5. Febra tifoidă: complicaţiuni. 6. Prezentare a 2 cazuri de
pojar. 7. Febra tifoidă, diagnostic şi tratament. 8. Meningita ce-
rebro-spinală epidemică în legătură cu un caz. 9. Prezentare a 4
cazuri de erizipel. 10. Expunerea erizipelului. 11. Febrele parati-
foide. Demonstrarea unui Basedow clasic. 12. Tetanosul (în le­
gătură cu un caz). Prezentare de un caz de diabet zaharat grav.
Un caz de diabet zaharat uşor. 13. Expunerea cărbunelui în legă­
tură cu un caz de pustulă malignă. Un caz de scarlatină. 14. Pre­
zentarea unui caz de pustulă malignă. Prezentare a 5 cazuri de
Basedow, indicaţiile terapeutice în Basedow. 15. Tratamentul dia­
betului uşor.

Dl Doc. Dr. I. Gavrilă a ţinut 20 lecţiuni asupra bolilor in­
fectocontagioase cu medicii igienişti şi 20 lecţiuni teoretice şi
practice asupra aceloraşi boli cu elevele surori de ocrotire. A făcut
stagiu de spital cu anul VI de med. de 3-ori 2 ore pe săptămână,
de 2-ori la secţia de boli contagioase a clinicei şi odată pe săptă­
mână la Spitalul Epidemic din Cluj. A făcut 3 luni serviciu de
consultaţiuni gratuite la ambulanţa clinicei.
Cursuri ţinute de Dl. Doc. Dr. Leon Daniello.
ANUL V.
1. Problema tuberculozei din punct de vedere clinic şi social
2. Virusul tuberculos şi infecţiunea bacilară. 3. Evoluţia infecţiu-
nii tuberculoase în organism. Allergia, fenomenul lui Koch, teoria
lui Ranke. 4. Clasificarea tuberculozei pulmonare. 5 şi 6. Tuber­
culoza incipientă a adultului. Diagnosticul ei precoce. 7. Tubercu­
loza fibrocazeoasă avansată. 8. Caverna tuberculoasă şi semnifi­
caţia ei clinică. 9. Emoptiziile. Importanţa clinică, diagnostic diferenţial.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Dl Doc. Dr. L. Daniello a ţinut 10 lecţiuni asupra tubercu­
lozei pt. medicii igienişti, apoi acelaşi număr de lecţiuni cu ele­
vele surori de ocrotire. A făcut stagiu de spital cu studenţii anu­
lui VI med. de 2 ori 2 ore pe săptămână la secţia de boli pulmo­
nare a clinicei, a condus stagiul de spital cu anul III de med. A
organizat un curs de perfecţionare despre diagnosticul şi trata­
mentul tuberculozei pulmonare a adultului în cadrele clinicei me­
dicale în colaborare cu Institutul de Radiologie şi cu Clinica Chi­
rurgicală.
ANUL IV.
1. Dr. A. Mo ga: Insuficienţa coronariană acută şi cronică.
2. Boala mitrală cu prezentare a 2 cazuri. Un caz de stenoză, a
arterei pulmonare şi comunicare interventriculară (congenitală).
3. Simfiza pericardică.
ANUL V.
Dr. T. Sparchez: 1. Nefrită acută şi subacută. Prezentare a
2 cazuri. 2. Tratamentul nevropaţiilor: consideraţiuni generale,
regim.

204
toarele:
Doc. Dr. I. Cavrilă: 1. Prezentări de cazuri de diabet: un
diabet uşor, un diabet grav cu lues concomitent. 2 cazuri de diabet
4. Clinica de Semiologie Medicală.
Director:
Profesor titular Dr. Ioan Goia.
Preparator: Dr. Ioan Graur (până la 31. VIII. 1937).
Dr. Emil Degan (dela 1. IX. 1937).
Catedra de Semiologie Medicală a funcţionat şi anul acesta
(cum funcţionează de altfel dela înfiinţarea ei), în clinica me­
dicală. •., .
Stagiul de spital cu studenţii anului III s'a făcut ca şi în
anii precedenţi, conform programului Facultăţii de către asis­
tenţii şi preparatorii clinicei medicale, cât şi în secţia de boli pul­
monare a clinicei.
Cursurile ţinute BCU Cluj cu studenţii / Central University anului III Library de Medicină Cluj
de Prof.
Dr. I. Goia au fost în număr de 35 şi au tratat despre urmă-
grav.
Istoricul şi importanţa semiologiei medicale. Noţiuni gene­
rale de propedeutică medicală: anamneză, interogator. Atitudi­
nea. Fizionomia. Starea psihică. Statura, constituţia, starea de
nutriţie. Examinarea tegumentelor. Gălbenare, icter. Pigmenta­
ţiile anormale ale tegumentelor. Edemul. Circulaţia venoasă co­
laterală în tegumente. Turburări trofice. Erupţiuni cutanate.
Emoragii cutanate, purpura. Ganglionii limfatici, adenopatii.
Temperatura.
Aparatul respirator. Simptome funcţionale: 1) durerea, 2)
dispneea, 3) tuşea, 4) sputa. Explorarea directă: inspecţia, pal
paiţa, mensuraţia toracelui. Percuţia toracelui. Auscultaţia apa­
ratului respirator: respiraţia normală. Sulfuri. Raluri. Frecături.
Bronchofonie. Combinaţia percuţiei cu auscultaţie. Puncţia ex­
ploratoare.
Aparatul circulator. Simptomele funcţionale: dispneea, pal­
pitaţie cardiacă, dureri precordiale. Explorarea directă: inspecţie,
palpaţie, percuţie: matitatea absolută şi relativă în cazuri nor­
male. Matitatea cardiacă în cazuri patologice. Auscultaţia inimei:

205
sgomote cardiace normale. Sufluri. Sufluri accidentale. Sgomotele
extracardiace.
Semiologia aparatului vascular: inspecţia palpaţia, ausculta-
ţia. Pulsul, presiunea arterială. Aritmiile. Simptomatologia spe­
cială a bolilor cardiace: insuficienţa valvulară, stenoză valvulară
şi afecţiunile valvulare combinate.
Semiologia tubului digestiv. Explorarea cavităţii bucale. Ex-
ploraţia esofagului. Examenul general al abdomenului. Semiolo­
gia stomacului: noţiuni de anatomie şi fiziologie. Simptomele
funcţionale: durerea, vărsături, turburări dispeptice. Examenul
obiectiv: inspecţia, palpaţia, percuţia, auscultaţia. Examenul func­
ţiunii şi a motilităţii gastrice: examenul chimic al conţinutului
stomacal. Exploraţia tubului intestinal: noţiuni de anatomie şi
fiziologie. Interogator, simptomele funcţionale: durere. Exame­
nul obiectiv: inspecţia, palpaţia, percuţia, auscultaţia.
Semiologia pancreasului. Simpomele funcţionalei durerea,
diaree (scaune abundente, lienterie, denutriţie). Examenul obiec­
tiv: inspecţia, palpaţia. Examenul funcţional (triptoliza, amiloliza).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Semiologia ficatului. Simptome funcţionale: durerea. Explo­
rarea directă: inspecţia, palpaţia, percuta, auscultaţia. Explorarea
funcţională: sindromul icterului.
Semiologia splinei. Explorarea indirectă: interogator, simp­
tome funcţionale, durerea. Explorarea directă: inspecţia, palpaţia,
percuţia.
Semiologia aparatului uro-poetic. Explorarea indirectă: in­
terogator, simptome funcţionale: durerea, turburări urinare. Ex­
plorarea directă: a rinichilor ş a vesicei. Explorarea funcţională
a rinichilor. Examinarea urinei: examenul fizic. Analiza chimica
a urinei.
tezeanu.
Dr. Ioan Graur a făcut stagiu de spital cu anul III.
5. Clinica psihiatrică.
Director: Prof. titular Dr. Constantin Urechia.
Şef de lucrări: Dr. Leonida Dragomir.
Asistenţi: Dr. Gheorghe Retezeanu, Dr. Alexandrina Re-
Preparator: Dr. Aurel Blaşiu.

206
Desenator: Sever Furdui.
Secretar-dactilograf: Elisabeta Blaşiu.
Custode: Iosif Nagy.
Prim-supraveghetori: Vasile Blag, Vaier ia Radu.
Infirmieri speciali: Ştefan. Demeter, Niculae Gavriluţiu,
Berta Ajkai Săcăluş, Petru Plic, Zamfira Plic, Sita Gheorghiu,
Andrei Demeny.
Servitor: Raveca Nagy.
Cursuri pentru studenţii anului VI, cu următoarele subiecte:
Problema inteligenţei. Localizări. Date anatomo-istologice de or­
din general. Etiologia. Cauze predispozante şi cauze determinante.
Tehnica examinării. Turburări de atenţie, memorie, afectivitate,
imaginaţie, asociaţie de idei şi de voinţă. Aulcinaţii. Deliruri.
Obsesiuni, fobii. Pavor nocturnus, conştiinţă, personalitate. Stări
generale de activitate, mimică, limbaj. Terorile nocturne cu pre­
zentări a 2 cazuri. Turburări de activitate, apraxie, acte patolo­
gice, impulsiuni, dromomanie, piromanie, dipsomanie. Caz de te-
tanie. Tetania. Boala osteo-chistică. Paratiroidele. Coreele acute.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Perversiuni sexuale. Demonstrări de cazuri, manie acută, exosto-
ze osteogene, traume craniene, fractura boitei cu paraplegie. Hi-
perfuncţiunea tiroidei: boala lui Basedow. Tetania. Mania. Me­
lancolia. Paralizia generală. Insuficienţa tiroidiană, guşă chistică,
cretinism. Mexiedem. Lichidul cefalo-rachidian. Pancreasul duo­
denul, ficatul, timusul, apofiza.
deşan-
6. Clinica neurologică.
Director: Prof. titular Dr. Ion Minea.
Şef de lucrări: Dr. Teofil Dragomir.
Asistenţi: Dr. Mihail Keusch, Dr. Vilhelm Prack.
Preparator: Dr. Desideriu Duma.
Custode: Măria Balcea.
Infirmieri: Ana Ungurean, Floare Dovan şi Olimpia Tur-
Laborant: Nicolae Simtion.
Servitor: Gheorghina Avramescu.
In acest an şcolar s'a ţinut un număr de cursuri cu mult mai
redus decât in anii precedenţi, din cauza închiderii Universităţii
în cursul anului. In aceste lecţiuni s'a tratat despre: hemiplegie,

207
paraplegie, tabes dorsal, arofii musculare, polinevrite, scleroza
în plăci şi sindrom cerebelos. Lecţiunile au fost însoţite de pre­
zentări de bolnavi şi proecţiuni.
Activitatea personalului ajutător:
Dr. Dragomir Teofil, şef de lucrări. A ţinut 2 ore pe săp­
tămână stagiu cu studenţii, demonstrând tehnica examenului
neurologic teoretic şi practic.
Dr. Keusch Mihail, asistent bugetar. A ţinut câte 4 ore pe
săptămână stagiu cu studenţii la ambulanţa clinicei, demonstrând
bolnavi şi insistând asupra importanţei anamnezei.
Dr. Prack Wilhelm, asistent bugetar. A ţinut câte 2 ore sta­
giu cu studenţii la secţie, cu demonstraţiuni de bolnavi şi de me-
canoterapie în bolile nervoase.
Dr. Duma Desideriu, preparator bugetar, asistent onorific.
A ţinut câte 1 oră pe săptămână stagiu cu studenţii la secţie,
demonstrând bolnavi şi examene de laborator.
Dr. Lakatos Adalbert, asistent onorific. A ţinut câte 1 oră
pe săptămână stagiu cu studenţii, demonstraţiuni de electrodiagnostic
şi electroterapie BCU Cluj în / Central bolile nervoase. University Library Cluj
7. Clinica gynecologică şi obstetricală.
Director: Prof. titular Dr. Cristea Grigoriu.
Şef de lucrări: Docent Dr. Traian Popovici.
Asistenţi: Docent Dr. Ioan Voicu şi Dr. Gheorghe Purge.
Prepartori: Dr. Dumitru Căprioară şi Dr. Nicolae Coja.
Moaşa primară: Margareta Stan (până la 31/111 1937). Ana
Câmpian (dela l/IV 1937).
Laborant: Ilie Roşea.
Servitor: Pavel Rusu (până la 31/VII 1937), Simion Mărgi­
nean (dela 1/VIII 1937).
La cursurile din acest an s'a tratat următoarele probleme:
Importanţa glandelor endocrine. Rolul endocrin al ovarului. Ovu­
lul, fecundaţie şi desvoltarea oului fecundat. Modificările organe­
lor femeieşti în graviditate. Semnele de graviditate. Diagnosticul
de graviditate. Higiena sarcinei. Antisepsia în obstetrică. Bazinu-
rile. Prezentaţiile. Naşterea, lăuza, infecţia puerperală. Avortu­
rile, îngrijirea noului născut. Sarcina gemelară şi multiplă. Pla­
centa şi circulaţiunea sanghină placentară. Mola hidatiformâ

208
Hidramniosul. Sarcina extrauterină. Eclampsia. Febra puerpe-
rală.
Operaţiunile obstetricale: Versiunile. Aplicarea forcepsului.
Decapitaţiile. Cranioclaziile. Secţiunea cesariană.
Gynecologia. Semiologia gynecologică. Turburări men­
struale. Retroversiile uterne. Prolapsurile. Vulvovaginita. Me-
trita. Salpingoovarita. Bartolinite. Tumori în general. Chistele
ovarului. Fibroamele organelor genitale femeieşti. Carcinomele.
Chorioepitelioamele. Histerectomia subtotală. Histerectomie largă
Wertheim. Histeropexii. Colporafii şi colpoperineorafii. Sarcină
extrauterină. Prolapse uterine. Colpotomii. Fistule vesico-vagi-
nale.
Afară de aceste cursuri teoretice şi practice, studenţii au mai
făcut stagiu clinic de 3 ori pe săptămână. Егагх împărţiţi în serii
repartizaţi la Gynecologie, Obstetrică şi Fantom demonstrându-
li-se în cele 18—20 zile de stagiu fiecare secţie, toate cazurile
aflătoare în tratament şi practicând operaţiile Obstetricale la Fan­
tom.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
In activitatea didactică domnul Prof. Dr. Cristea Grigoriu
a fost secondat de către: Dnii Docent Dr. Popoviciu Traian,
Docent Dr. Ioan Voicu, Docent Dr. Axente Iancu, Dr. Purge
Gheorghe, Dr. Căprioară Dumitru, Dr. N. Coja şi Dr. Kese
Gheorghe.
8. Clinica infantila.
Director: Prof. titular Dr. Gheorghe Popoviciu.
Şef de lucrări: Dr. V. Gh. Munteanu (până la 310C 1936),
Dr. Iuliana Cirlea (dela l/XI 1936 până la 31/111 1937), Dr.
Adriana Berariu (dela l/IV 1937).
Asistenţi: Dr. Iuliana Cirlea (până la 31/X 1936), Dr. V. Gh.
Munteanu (dela l/XI 1936), Dr. Petre Avrămoiu.
Preparatori: Dr. Adriana Berariu (până la 31/111 1937), Dr.
Eugenia Băncilă-Mihalca (dela l/IV. 1937), Dr. Ortansa Miha-
lescu (până la 30/X1 1936), Dr. Liviu Bogdan (dela 1/1 1937).
Custode: Ion Nicula.
Supraveghetoare: Ruxanda Mo ga (până la 30/X 1936), Vasilica
Sandu (dela l/XI 1936).
Laborant: Măria Mesaroş David.

209
Cursurile de Clinică infantilă (pediatrie şi peuricultură, au
fost predate studenţilor din anul V de medicină, în număr de 133.
Conform programului s'au făcut în mod regulat câte 3 ore. de
curs săptămânal. Cursurile au fost însoţite de prezentări de bol­
navi, fie din serviciul clinicei, fie din cei prezenţi la consultaţiu-
nile zilnice.
Rezumatul cursurilor: 1. Pediatria şi puericultura. Definiţie.
Ocrotirea mamei şi a copilului. Natalitate. Mortalitate infantilă.
Cauze. Pericolul congenital, alimentar, infecţios şi combaterea
lor. Turburările de nutriţie. Semnele nutriţiei normale şi patolo­
gice (greutate, lungime, turgor, ete). 2. Fiziologia nutriţiei. 3.
Turburări de nutriţie acute: dispepsia, etiologia, tratamentul.
4. Turburări de nutriţie cronice. Distrofia, simptomele, cauza,
tratamentul (inclusiv atrofia). 5. Nefritele, glomerulonefrita (ne­
frita emoragică acută, glomerulita). Tratament. 6. Alimentaţia
copilului preşcolar şi şcolar. 7. Turburări de creştere în legătură
cu starea de nutriţie. Starea de subnutriţie, slăbire, cahexie; stări
de supranutriţie, obezitate. 8. Puericultura (ocrotirea preconcepţională
şi prenatală). BCU Cluj Eugenia. / Central Ocrotirea University Library în timpul Clujsarcinei.
9.
Organizarea protecţiunei şi asistenţei materne infantile în pe­
rioada de naştere şi lăuzie. 10. Ocrotirea copilului de sân. Lupta
contra turburărilor digestive. Lupta contra pericolului infecţios.
11. Măsuri sociale, instituţii, personal. Puericultura (ocrotirea)
în vârsta şcolară. 12. Semiologia copilului. Consideraţiuni gene­
rale. 13. Eczema. Neurodermita. Seboreea. Dermatita seboroidă -
şi psoriazoidă. Moro. Boala lui Leiner. Strofulus. Eritemele di­
fuze. Eritrodermiile. Boala lui Ritter. Diateze exudative şi lim-
fatismul. Diateza alergica. Neuroartritismul. 14. Simptome şi ex­
plorări generale. Fizionomia. Turburările de conştiinţă. Convulsii,
paralizii. Inspecţia. Tratamentul diatezei exudative. Litiaza uri­
nară. Vărsăturile acetonemice. 15. Simptome şi explorări gene­
rale. 16. Inspecţia (continuare). Nevroza vegetativă a lui Feer-
Swieft. Palpaţia. Alte simptome ale pielii. 17. Emoragii. Venec-
tazii. Secreţia sudorală, culoarea pielii. Bolile glandelor endo­
crine. Patologia creşterii şi desvoltării. Consideraţiuni generale.
18. Forme patologice ale mâinilor şi picioarelor. 19. Sângele. 20.
Anemiile de cauze endogene necunoscute. 21. Bolile aparatului
digestiv. 22. Colicele ombilicale (Moro). 23. Examenul organelor.
24 Terapia copilului. 25. Dispoidozele. Diabetul zaharat (conti-
14

210
nuare). 26. Bolile ipofizei. Bolile capsulelor suprarenale. Bolile ce­
lorlalte glande endocrine. Bolile cavităţilor faciale. Bolile gurei.
Bolile cavităţilor nasofaringiene.
Tot în cursul acestui an şcolar s'a ţinut de Prof. Dr.
Gh. Popoviciu un curs de puericultura (2 ore săptămânal între
28/XI 1936—27/11 1937) pentru medicii cari au urmat cursurile
de specializare în igienă. Deasemenea Prof. Dr. Gh. Popoviciu
în cursul anului şcolar 1937 a ţinut curs de puericultura făcut
medicilor sanitari, organizat de Inspectoratul Sanitar Cluj, intre
31/V.—9/VI. 1937.
Pe lângă cursurile menţionate, dna Dr. A. Berariu, prepa­
ratoare, a făcut 48 ore (2 lecţii de câte 1 oră săptămânal) de pe­
diatrie şi puericultura pentru elevele Surori de Ocrotire. Aceste
eleve fac tot timpul un stagiu de practică în clinică, într'o secţie
special amenajată cu concursul Fundaţiei Rockefeller.
In afară de cursuri o activitate didactică importantă a fost
ţinerea lucrărilor practice cu stagiarii anului V de medicină, cari
au fost repartizaţi
BCU
de
Cluj
Decanat
/ Central
în
University
mai multe
Library
serii.
Cluj
Lucrările prac­
tice din clinică s'au făcut sub conducerea D-lui Prof. Dr. Gh. Po­
poviciu, ajutat de personalul medical al clinicei.
In timpul anului s'au lucrat de către candidaţi mai multe
teze de doctorat, cu subiecte alese de Prof. Dr. Gh Popoviciu.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu a ţinut conferinţe la cursurile de
perfecţionare, aranjate pentru medici de Asociaţia Docenţilor
Universitari din Cluj, la Congresul Surorilor de Ocrotire, etc.
S'a continuat cu lărgirea activităţii clinicei şi înzestrarea ei
cu deosebire a bibliotecei şi a laboratorului cii cărţi, instrumente,
aparatură în limitele fondurilor, inclusiv plusul de fond dela Mi­
nisterul Educaţiei Naţionale.
De asemenea s'a înzestrat bucătăria de lapte, cu ajutorul fon­
durilor primite dela Primăria oraşului Cluj, distribuindu-se lapte
gratuit copiilor săraci din oraş.
Primăria oraşului Turda a donat un teren la băile sărate,
pentru zidirea unui pavilion al clinicei infantile din Cluj, pe seama
copiilor trataţi de această clinică.

9. Clinica «lermato-venerică.
Director: Prof. titular Dr. Coriolan Tătaru.
Şef de lucrări: Dr. Leonida Pop (dela 1. XII. 1936).
211
Asistenţi: Dr. Vaier Сгтоса, Dr. Leonida Pop (până la 30.
XI. 1936), Dr. Cirlea Petru, Dr. Ortansa Mihalescu (dela 1. XII.
1936).
Preparatori: Dr. Nicolae Lengyel, Dr. Vasile Tătaru, Dr.
Modranu Liviu.
Desenator (secretara) Ida Dr. Motentan.
Laboranţi: Ioan Dull, Ioan Kienle.
Om de serviciu: Francisc Asztalos.
Capitolele mai importante profesate în acest an au fost ur­
mătoarele :
1. Sifilisul, patologia, etiologia, simptomatologia şi trata­
mentul lui!
2. Blenoragia acută şi cronică, complicaţiunile, patologia,
simptomatologia, şi tratamentul ei.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
3. Şancru simplu, complicaţiunile, patologia, simptomatolo­
gia şi tratamentul.
4. Dermatozele cele mai frecvente: parazitare: epizoonose şi
dermatozoonose, tuberculozele cutanate, dermatozele cryptoga-
mice, dermatozele piococice, dermatozele buloase, dermatozele
eritemato-scvamoase, etc.
Stagiul clinic a fost destul de bine frecventat, numărul mare
al studenţilor însă a împiedecat ca el să se facă în condiţiuni op­
time. Dealtfel timpul prea scurt a pricinuit că unele serii abia au
beneficiat de câteva zile de stagiu.
Clinica şi laboratorul datorite acordării unor credite extraor­
dinare au putut fi aprovizionate cu câteva instalaţiuni noui, iar
biblioteca a fost complectată cu tratatele şi revistele cele mai tre­
buincioase.
10. Clinica oftalmologică.
Di rector: Prof. titular Dr. Dumitru Michail.
Şef de lucrări: Dr. Petre Vancea.
Asistent: Dr. Lavinia Rusu.
Preparatori: Dr. Gheorghe Iliescu (până la 28. II. 1937;,
Dr. Ion Păcurariu, Dr. Mihail Zolog (dela 1. III. 1937).

212
Desenator: Cornel Codreanu.
Preparator technic: Adam Simedru.
Laborant: Axente Buda (până la 31. X. 1936), Ioan foldif
(dela 1. Ian. 1937).
S'au predat în total 28 lecţiuni teoretice şi de clinică oftalmo-
logică şi tot atâtea ore de lucrări practice, studenţilor din anul
V. de medicină.
Rezumatul lecţiunilor teoretice:
1. Importanţa oftalmologiei din punctul de vedere al legă­
turilor ei cu restul medicinei, al problemelor ei sociale şi al pro­
blemelor uzuale de pură specialitate. 2. Conjunctiva. 3. Examenul
conjunctivei. 4. Afecţiunile conjunctivale traumatice. Prezentări
clinice. 5 Afecţiunile conjunctivale infecţioase: trachomul. Pre­
zentări clinice. 6. Afecţiunile conjunctivale nodulare: catarhul
primăvăratec. Prezentări clinice. 7. Afecţiunile conjunctivale de­
generative: pinguicula. Prezentări clinice. 8. Afecţiunile conjunc­
tivale degenerative BCU : Cluj pterigiomul. / Central University Prezentări Library clinice. Cluj
9. Afecţiunile
conjunctivale neoplasmice: polipul, papilonul granulonul con-
junctival. Prezentări clinice. 10. Cornea: structura istologică, se­
miologia bolilor corneii. Prezentări clinice. 11. Cornea: metodele
de examinare ale corneii. Prezentări clinice. 12. Patologia corneii;
cheratita parenchimatoasă. Prezentare clinică. 13. Patologia cor­
neii: cheratita parenchimatoasă. Prezentări clinice de cheratita
parenchimatoasă. 14. Patologia corneii: ulcerul cornean. Prezen-
clinice. 15. Patologia corneii: ulcerul cornean. Prezentări clini­
ce, 16. Patologia corneii: degenerările corneii: (primitive: urati-
ce, grase, calcare; secundare: hialine, amiloide, calcare) cu evo­
luţia şi tratamentul lor. Prezentări clinice. 17. Patologia corneii:
cheratoconul. Prezentare clinică. 18. Irisul (anatomie, istologie,
semiologie). 19. Patologia irisului. 20. Patologia irisului: iritele.
Prezentări clinice. 21. Patologia irisului: -iritele (continuare).
Prezentări clinice. 22. Cristaline. Prezentări clinice. 23. Crista­
linul. 24. Patologia cristalinului, cataractele congenitale şi cele
traumatice. Prezentări clinice. 25. Patologia cristalinului : cata­
ractele primitive, cu'privire specială asupra cataractei senile. Pre­
zentări clinice: 4. cataracte complicate. 26. Patologia cristalinu­
lui, tratamentul operator al cataractei senile. Cataracta secundară
şi cataracta complicată. Prezentări clinice de cataracte patologice.

213
27. Glaucomul şi stările glaucomatoase. Prezentări clinice. 28.
Glaucomul şi stările glaucomatoase.
Tot în cursul acestui an şcolar, în cadrul celui de al lll-lea
curs de perfecţionare, organizat de către „Asociaţia Docenţilor
Universitari" între 5—17 Octomvrie 1936 s'au ţinut următoarele
prelegeri:
oculară.
1. Prof. Dr. Michail: Probleme de actualitate în patologia
2. Prof. Dr. D. Michail; Docent dr. P. Vancea şi Dr. Lavi-
nia Rusu: Demonstraţiuni practice din domeniul oftalmologiei.
comului.
3. Docent dr. P. Vancea: Starea actuală în tratamentul glau-
4. Docent dr. P. Vancea: Importanţa terapeuticei generale în
tratamentul boalelor de ochi.
Ca şi anii trecuţi, dl. Docent Dr. P. Vancea a ţinut şi în
acest an uh curs elementar de oftalmologie cu elevele Institutului
de Surori de Ocrotire.
şi Joia.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
11. Clinica stomatologică.
Directori Prof. titular Dr. Ioan Aleman.
Şef de lucrări: Dr. Inocenţiu Băbuţiu.
Asistent: Dr. Vasile Vasilescu.
Preparatori: Dr. Liviu Ghidrai şi Dr. Iosif Baba.
Mecanic-electrician: Vasile Petcaş.
Laborant: Molnar Ştefan.
Infirmiere: Cătălina Decsei şi Susana Decsei.
Cursuri teoretice ţinute cu studenţii anului IV, Miercuria
Istoricul Stomatologiei. Corelaţiunea dintre cavitatea bucală
şi organism. Influenţa boalelor cavităţii bucale asupra organelor
de vecinătate şi îndepărtate de cavitatea bucală. Anatomia dinţi­
lor, a cavităţii bucale şi a organelor anexe. Fiziologia cavităţii
bucale şi a organelor anexe. Igiena cavităţii bucale. Articulaţia
şi ocluzia şi anomaliile lor. Caria. Etiologie. Forme şi complica-
ţiuni. Pulpite. Periodontite şi complicaţiunile lor. Pioreea alveo­
lară. Chiste de retenţie şi calculi salivari. Gingivite. Stomatite.
Noma. Glosite. Tumori benigne. Tumori maligne. Anomaliile

214
dinţilor. Anomaliile cavităţii bucale. (Buza de iepure şi gura de
lup). Radiografii dentare şi interpretarea lor.
Cursuri teoretice ţinute la doctorii-stagiari igienişti:
Caria dentară şi profilaxia ei individuală şi socială. Ano­
malii dentare şi articulare în mediul şcolar. Tumorile cavităţii
bucale.
Demonstraţiuni practice ţinute pentru studenţii anului IV şi
doctorii-stagiari ai Clinicei (Intervenţiuni chirurgicale pe bol­
navi) :
Rezecţii de granuloame. Extirpări de chisturi dentare după
diferite metode. Ligatura arterei carotide. Rezecţii de maxilare
totale şi parţiale, în îndepărtarea sechestrelor la osteomielită. In­
tervenţiuni chirurgicale la buza de iepure şi gura de lup. Extir­
pări de ganglioni (cancer, ete). Extirpări de epulisi (Termocau-
ter). Intervenţiuni operatorice la chiste de retenţie şi calculi sa­
livari. Termocauterizări şi desinfecţii la noma. Osteoplastii. Tra­
tamente cu radium la diferite tumori maligne în cavitatea bucala.
Intervenţiuni chirurgicale BCU Cluj / Central la macrocheilie. University Library Cluj
Şef de lucrări Dr. Inocenţiu Băbuţiu: Activitatea didactică.
Cursuri teoretice ţinute pentru studenţii anului IV:
Tuberculoza cavităţii bucale. Sifilisul cavităţii bucale.
Demonstraţiuni practice ţinute pe bolnavi pentru studenţii
anului IV. Fracturile maxilarelor. Aspectul lor clinic şi radiolo­
gie. Repunerea şi fixarea fracturilor după diferite metode. Tra­
tamentul postoperator al fracturilor. Osteomielită maxilarelor.
Tablou clinic şi radiologie. Tratamentul osteomielitei. Flegmoane
şi abcese de origine dentară. Tabloul clinic şi radiologie şi tra­
tamentul. Demonstraţuni practice pe bolnavi în domeniul sto­
matologiei conservative ţinute pentru doctorii-stagiari ai Clini­
cei: împreună cu asistenţii Dr. V. Vasilescu şi Dr. L. Ghidrai:
Materialul de plombaj şi instrumentarul. Diferite metode de ob-
turaţie (amalgame, silicate, cemente, inlay-uri). Curăţirea şi for­
marea cavităţii dentare. Obturaţia cavităţii. Tratamentul şi ob-
turaţia canalelor radiculare la pulpite. Tratamentul şi obturţia ca­
nalelor radiculare la gangrene şi periodontite. Coroane de metal,
de porţelan. Litingkease. Dinte cu cui. Richmond, Davis, Logan.
Poduri fixe. Proteze din cauciuc şi metal. Proteze obturatoare la
palatoschiză. Tratamente ortodontice.

Asistenţii: Dr. V. Vasilescu şi Dr. L. Ghidrai.
215
Demonstraţiuni practice ţinute pentru studenţii anului IV la
stagiul de spital: Instrumentarul necesar examenului cavităţii bu­
cale şi extracţiunilor dentare. Tehnica examinării bucale şi a
diagnosticării diferitelor maladii dentare. Tehnica anesteziilor şi
a extracţiunilor dentare.
12. Clinica oto-rino-laringologică.
Director: Prof. titular Dr. Gheorghe Buzoianu.
Asistenţi: Dr. Aurel Vaida, Dr. Dorin Ionescu,
Preparatori: Dr. Teodor Naghi şi Dr. Gabriel Cotul.
Supraveghetor: Aneta Miron.
Laborant: Dumitru Gal.
Servitor: Aurica Roman.
Rezumatul lecţiilor făcute de Prof. Gh. Buzoianu.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
1. Urechea şi sifilisul. 2. Anatomia faringelui. 3. Mijloacele
de explorare clinică a mezo-faringelui, a rino-faringelui, a hipo-
faringelui. Riroscopia posterioară. Anatomia lojei amigdaliene.
Anatomia amigdalei. 4. Malformaţiile faringelui. 5. Flegmoanele
cervicale. 6. Flegmoanele latero-cervicale — prestiloidiene, retro-
stiloidiene. Flegmoanele faringo-laringeene — flegm. lojei tiro-
glosso-epiglotice. Angina Ludwig. Sinteza asupra anginelor —
clasificaţie. Amigdalita acută — complicaţii. 7. Tratamentul
amigdalo-faringitei acute. Problema gargarismelor, problema des-
infecţiei naso-faringelui, problema badijonajului faringean, pro­
blema chininică. Anginele secundare — scarlatină, rugeola, va­
riola, reumatism poliarticular acut, febră tifoidă, erisipel, oreion
etc. 8. Angina difterică. Angina agranulocitozică criptogenetică
şi anginele agranulocitozice secundare. Anginele pseudo-membra-
noase. 9. Tratamentul flegmoanelor periamigdaliene. Amigda­
lita cronică hipertrofică. 10. Tratamentul amigdalitelor cronice
hipertrofice. 11. Complicaţiile amigdalotomiei şi amigdalecto-
miei. Tratamentul hemoragiei postamigdalectomice. 12. Pronos­
ticul şi tratamentul vegetaţiilor adenoide. 13. Faringitele cronice.
Sifilisul faringian. Tuberculoza faringelui. 14. Miceza faringeana
şi amigdaliană. 15. Tratamentul cancerelor amigdaliene. 16. Ana-
i

216
tomia laringelui. 17. Examenul laringoscopic. 18. Plăgile larin-
gelui. l&v Laringita sufocantă a copiilor. Laringitele secundare.
Corpul difteric. 20. Flegmonul laringian — localizat — difuz.
Pericondrita laringelui. Laringitele cronice. 21. Tuberculoza la-
ringiană. Tratamentul formei disfonice. 22. Tumorile benigne ale
laringelui. 23. Paraliziile laringeene. 24. Anatomia foselor na-
sale şi a sinusurilor anexe: sfenoidal şi etmoidal. 25. Considera­
ţiuni generale asupra examinărilor şi intervenţiilor rmologicc
26. Rinitele vestibulare. 27. Rinitele cronice: clasificaţie. Sinu-
zita maxilară supurată acută şi cronică. 28. Anatomia sinusului
frontal. Anatomia casei timpanului. Tratamentul operator al oti­
telor supurate.
Conferinţele ţinute la cursul de perfecţionare în tuberculoză ţinut
la Facultatea de Medicină, Cluj, între 21 Sept. 1936—3 Octombrie
1936 de Profesorul Buzoianu.
25 Septembrie 1936: Tuberculoza laringeană (etiologie, patogenie,
simptome, evoluţie, prognostic).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
29 Septembrie 1936: Tratamentul tuberculozei laringeene.
(Trat. general, trat. local: perioada de disfonie, perioada de dis-
fagie, per. de dispnee). Tehnica inhalaţiilor laringeene, a insti-
laţiilor. Anestezia nervului laringeu superior, rezecţia lui.
Conferinţele ţinute la cursul de perfecţionare ţinut de Asociaţia
Docenţilor din Cluj, 5—17 Oct. 1936, de Profesorul Buzoianu.
7 Octombrie 1936. Incisiunile timpanului (timpanotomiile,
miringotomiile, paracentezele, timpanotomia atrio-aticală). Indi­
caţii tehnice, contra-indicaţii, rezultate.
14 Octombrie 1936. Demonstraţiuni practice în clinica O. R.
L. din domeniul oto-rino-laringologiei.
17 Octombrie 1936. Sindromul adenoidian în practica medi­
cală. (Importanţă, patologie, tratament, rezultate).
Curs elementar .şi demonstraţiuni practice de O. L. făcute
infirmierelor voluntare ale „Crucii Roşii" Cluj.
de Prof. Buzoianu.
Miercuri 3 Februarie 1937 şi Sâmbătă 6 Februarie 1937. No­
ţiuni elementare de igienă a nasului, a urechii, a faringelui, a la­
ringelui. Noţiuni de terapeutică elementară O. R. L.

Curs aţinut cu medicii igienişti Martie—Aprilie 1937.
de Profesor Dr. Gh. Buzoianu.
217
Joi 11 Martie 1937. Vizitarea bolnavilor din clinică. Noţiuni
patologice elementare asupra afecţiunilor bolnavilor internaţi
— (la patul bolnavului) —. Noţiuni elementare asupra importan­
tei practice a cunoştinţelor de oto-rino-laringologie pentru medic.
Luni 15 Martie 1937. Higiena conductului auditiv extern.
Maladiile mai frecvente ale conductului : dopul de cerumen, cor­
pii străini auriculari, furonculoza conductului, eczema conduc­
tului auditiv extern.
Vineri 18 Martie 1937. Conduita medicului în faţa unei su-
puraţiuni auriculare. Otita medie supurată acută şi otita medie
supurată cronică. Indicaţiile inciziei timpanului: timpanotomia.
Băile auriculare. Otita sugarilor, otita bătrânilor, otita supurată
acută a adulţilor.
Luni 21 Martie BCU 1937. Cluj / Central Tratamentul University otitei Library medii Cluj
supurate cronice.
Ce sunt polipii urechii? Când este indicat tratamentul ope­
rator al supuraţiunii auriculare cronice? Cari sunt pericolele la
cari expun scurgerile cronice?
Luni 29 Martie 1937. Vegetaţiunile adenoide. Complexul
simptomatic adenoidian. Turburările mecanice, turburările re­
flexe, turburările infecţioase. Diagnosticul vegetaţiilor adenoide,
semnele de certitudine. Tuşeul rino- faringelui tehnică. Trata­
mentul vegetaţiilor adenoide, îngrijiri preoperatorii şi postope­
ratorii.
Joi 1 Aprilie 1937. Amigdalită acută gripală. Simptome.
Complicaţiuni. Tratamentul inflamaţiei acute amigdaliene. Teh­
nica gargarismelor, necesitatea desinfecţiei rino-faringelui. Pro­
blema badijonajufui, problema compreselor. Factorul amigdalian
şi patolgia generală.
Luni 5 Aprilie 1937. Supuraţiile periamigdaliene. Flegmonul
periamigdalian primitiv, secundar — complicaţii. Tratament me­
dicamentos. Tehnica incisiunei flegmoanelor periamigdaliene
(deschiderea cu pense, argumente în favoare). Tratamentul even­
tualelor recidive.

218
Al II-lea curs practic de reîmprospătare şi de technică operatorie
Oto-Rino-Laringologicâ ţinut de profesorul Buzoianu şi colabo­
ratorii pentru medicii practicieni între 14 Iu'nie şi 21 Iunie 1937
inclusiv la Clinica O. R. L. din Cluj.
Luni 14 Iunie. Examenul clinic al unei surdităţi; acumetria.
Surditatea de transmisiune, de recepţiune, mixtă. Inciziunea tim­
panului (paracenteza, timpanotomia) indicaţii, technică, urmări
imediate şi tardive.
Marţi 15 Iunie. Mastoiditele acute — semiologie — demon­
straţiuni clinice — indicaţii operatorii (reacţia mastoidiană şi
mastoidita adevărată). Şedinţă operatorie (trepanarea mastoidei)
antrotomia, antrocelulotomia, antrocelulotomia maximă — în­
grijiri postoperatorii.
Miercuri 16 Iunie. Otitele supurate cronice — otoreea tubară —
semiologie (granulaţii, polipi, colesteatomul, osteita casei) tra­
tament medicamentos, — indicaţii operatorii cu demonstraţie
technică — evidarea petro-mastoidiană.
loi 17 Iunie. BCU Complicaţiile Cluj / Central endocraniene University Library ale otitelor Cluj
— trom-
bo-flebita sinusului lateral venos, meningita, abcesele encefalice.
Indicaţii de tratament şi technică. Amigdalectomia totală extra-
capsulară, technică — demonstraţiuni operatorii.
Vineri 18 Iunie. Examenul aparatului vestibular în afecţiunile
labirintice. Examenul simptomelor spontane (nistagmus, devia­
ţiile segmentare) examenul simptomelor provocate (proba calo­
rică, proba rotatorie).
Sâmbătă 19 Iunie. Deviaţia septului nasal — semiologie —
indicaţii operatorii, demonstraţie — technică operatorie. Hiper­
trofia cozilor cornetelor, demonstraţie technică operatorie. Fleg-
moanele periamigdaliene; şedinţă operatorie cu demonstraţie
technică de deschidere a flegmoanelor periamigdaliene.
Duminecă 20 Iunie. Vegetaţiile adenoide în practica medicală
— semiologie — tuşeu naso-faringian — rino-farnigoscopie su­
perioară, şedinţă operatorie cu demonstraţie technică, ablaţia
vegetaţiilor adenoide, — îngrijiri postoperatorii.
Luni 21 Iunie. Cancerul laringelui. Laringectomia. Sinuzita
supurată maxilară, diagnostic, tratament, operaţie radicală vesti-
bulo-bucală tip Denker.
In limita cazurilor clinice se vor putea demonstra eventual

219
tracheotomiile, laringotomiile, anesteziile cervicale paraverte-
brale, anestezia maxilarului superior, a nervilor etmoidali, a gan­
glionului lui Gasser, — esofagoscopia şi tracheo-bronchoscopia.
13. Institutul de istoria medicinii şi de etnografie medicală.
Director onorific: Prof. Dr. Jules Guiart, (Lyon).
Director: Profesor titular Dr. Valeriu Bologa.
Asistent: Dr. Lia Dima.
Servitor: P. Zseiki.
Activitatea didactică.
I. Cursul principal (1 oră pe săptămână, obligatoriu pt. anul
IV): Fundamentele gândirii medicale. (Medicina magică şi em­
pirică; medfcina hipocratică).
II. Curs facultativ (1 oră pe săptămână): Istoria medicinii
în România. (Preistoria, protoistoria, epoca romană, medicina
empirică medievală, începuturile medicinii ştiinţifice româneşti).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Cursul a fost frecventat de 32 studenţi din anii superiori.
III. Proseminar de Istoria medicinii (2 ore pe săptămână,
obligatoriu pt. anul IV). S'au făcut exerciţii de seminar din ur­
mătoarele domenii ; Cartea şi istoricul ei; Paleopatologia; Insti­
tutele de cercetări ştiinţifice. S'au făcut demonstraţii în Biblio­
teca universitară în Muzeul de Geologie şi Paleontologie, în Mu­
zeul de Istoria medicinii şi la Institutul de Cancer.
IV. Seminar de Istoria medicinii (facultativ pt. doctoranzi).
S'au discutat planurile tezelor şi s'a controlat execuarea lor. Au
participat 9 doctoranzi.
14. Institutul de anatomie descriptivă şi topografică.
Director: Profesor Dr. V. Papilian.
Şef de lucrări: Docent Dr. C. C. Velluda.
Asistent: Dr. I. G. Russu.
Preparatori: Dr. C. Antonescu (până la 31. III. 1937), Dr.
Titu Spătaru (pană la 31. X. 1936), Dr. Preda Victor, Dr. V.
Ilian (până la 31. X. 1936), Dr. Puiu Vespasian, Dna Florica Dr.
Antonescu (dela 1. XI. 1936), Corondan Gheorghe (dela 1. XI.
1936), Dr. Gheorghina Stoian (dela 1. IV. 1937).

220
Desenator: Ştefan Toth.
Intendent: Ossian Ioan.
Custode: Mihail Baciu.
Laboranţi: Ananie Aschilean, Iona Berţi, Vasile Moldovan.
Servitori: Gavril Năsăudean, Vasile Roşea.
1. Activitatea didactică a Institutului se compune din lucrări
practice şi cursuri teoretice.
Lucrările practice sunt împărţite astfel încât studentul să
disece toate regiunile corpului omenesc
Astfel în anul I studentul trebuie să disece două piese (ca­
pul şi unul din membre), iar în anul al doilea a treia piesă,
splanchnele şi rreerul. Tot în anul al doilea în cadrul lucrărilor
de Anatomie Topografică se face descoperirea organelor (vase,
nervi, viscere) cu importanţă chirurgicală precum şi explorarea
diferitelor regiuni la suprafaţa corpului, ca şi proecţiunea orga­
nelor.
înainte de a începe disecţiunea unei regiuni, studentul trebue
să cunoască BCU toate Cluj reperurile / Central University necesare Library prin Cluj
explorarea regiunii,
iar în timpul disecţiei să semneze pe caetele personale de
planşe toate planurile şi raporturile mai importante, întâlnite în
cursul disecţiei. Cu modul acesta fiecare student a cunoscut cor­
pul omenesc în întregul lui prin explorare manuală, disecţie şi
desemn.
Lucrările s'au făcut sub conducerea asistentului şi prepara­
torilor fiecare având câte trei mese; totul sub supravegherea şe­
fului de lucrări.
In anul acesta din cauza întreruperei îndelungate a cursu­
rilor nu s'au putut diseca în anul I decât o singură piesă; iar
în anul al doilea, a doua piesă, splanchnele şi creerul, rămânând
astfel nelucrate a treia piesă şi descoperirile.
Cursurile teoretice. S'a predat în anul I următoarele ma­
terii: Osteologia, Docent Dr. C. C. Velluda.
Mediastinul, perineul, regiunile mai importante ale capului
şi gâtului, Profesor Dr. V. Papilian, iar în anul II următoarele:
splanchnele, morfogeneză, organe de simţ, Profesor Dr. V. Pa­
pilian; sistem nervos, Profesor Dr. V. Papilian şi Docent Dr.
C. C. Velluda. Anatomia topografică, Docent Dr. C. C. Velluda.
Muşchii şi articulaţiile s'au studiat în cadrul lucrărilor prac­
tice în sălile de disecţie.

221
O parte din cursurile teoretice s'au făcut sub formă de co-
loqiu. Studenţii, anunţaţi din vreme, veneau pregătiţi, cu ma­
teria ce urma a se discuta. Cu modul acesta cele mai grele ches­
tiuni erau desbătute pe larg, facilitându-se înţelegerea lor.
15. Institutul de anatomie patologică.
Director: Prof. titular: Dr. Titu Vasiliu.
Şef de lucrări: Dr. Rubin Popa.
Asistenţi: Dr. Valentina Dahnovici, Dr. Petru Radu.
Preparatori: Dr. Augustin Mureşanu, Dr. Ioan Roman şi
Dr. Radu Josan.
Preparator tehnic: Iosif Bir o.
Intendent: Ioan Dicu (până la 31/X 1936), Flaviu Boldor
(dela 15/1 £937).
Custozi: Dionisie Biro, Ioan Ciutac.
Laboranţi: Elisabeta Biro, Leontina Ciutac, Vasile Popovki.
Mecanic: Dionisie BCU Cluj Kolozsvâri. / Central University Library Cluj
Activitatea didactică a Institutului a constat în cursuri şi
lucrări practice de Anatomie Patologică şi Parazitologie, ţinute
cu studenţii anului III medicină, constând din autopsii, exami­
nare de piese de muzeu şi lucrări practice de istologie cu exami­
narea la microscop şi cu microproector.
S'au ţinut un număr total de 45 cursuri de anatomie pato­
logică; 10 de parazitologie; 33 şedinţe lucrări practice de ana­
tomie patologică; 9 şedinţe de lucrări practice de parazitologie
şi 20 autopsii făcute de studenţi.
Cursurile de anatomie patologică au fost făcute de Prof.
Titu Vasiliu. Conferinţele de parazitologie au fost făcute de Dr.
Rubin Popa şeful de lucrări, în cadrele cursului de agregaţie,
cerut şi aprobat de facultate. La aşa zisele cursuri materia s'a
predat după metoda Profesorului Vasiliu, studenţii împărţiţi în
grupe fiind obligaţi să pregăteascc înainte materia lecţiunei res­
pective şi fiind chestionaţi în timpul când se explica această ma­
terie, sub formă de colocvii. Gruparea în serii face ca studenţii
să poată lua parte efectiv, prin muncă proprie.
Anatomia patologică făcându-se în anul III studenţii nu au
pregătirea de a înţelege patologia pe care nu au studiat-o nici

222
în clinici, nici la catedrele de patologie medicală şi chirurgicală
pe care facultatea nu le are. S'a urmărit scopul fundamental ca
studenţii să se deprindă a observa leziunile şi a le recunoaşte
singuri, punându-le în legătură cu fenomenele semiologice stu­
diate în acelaş an. S'a căutat să se facă ca studenţii să gândească
patogenetic, întrebuinţând noţiunile generale pe care le au. Re­
zultatele au fost mai bune anul acesta când studenţii au avut
cursul litografiat al Profesorului T. Vasiliu.
Pentru lucrările practice cari s'au făcut sub conducerea şe­
fului de lucrări Dr. R. Popa, Dr. Petru Radu şi Dr. V. Dachno-
vici studenţii au fost repartizaţi în grupe mici, fiecare grup lu­
crând sub conducerea directă a unui asistent sau preparator.
S'au tratat următoarele capitole:
Procesele morbide circulatorii: turburări de circulaţie; tur-
burări de metabolism : procese degenerative; procesele inflama­
torii : specifice şi nespecifice; generalităţi asupra proceselor tu-
morale-blastomatoase.
Toate lecţiunile BCU au Cluj fost / Central făcute University pe piese Library de autopsie Cluj
sau mu­
zeu, studentul trebuind să le observe şi descrie singur.
Parazitologia.
S'au tratat toate capitolele mai importante studiindu-se:
din protozoare: rizopodele, flagelatele, sporozoarele, infuzorii şi
spirochetele, insistându-se în special asupra malariei şi sifilisului:
din metazoare : anelidele, platelminţii, nematelminţii şi artropo-
dele.
S'a insistat cu deosebire asupra paraziţilor ce se găses; mai
frecvent la noi şi produc boli mai importante.
La lucrările practice s'au demonstrat şi făcut apoi, cu deosebite
mijloace de laborator pentru diagnosticul şi evidenţierea
paraziţilor.
Obligaţiile frecvenţei şi notarea ei, face ca studentul din anul
al III-lea să nu poată trece anul fără să fi dobândit cunoştinţele
elementare de anatomie patologică şi patologia clinică, cu care
să poată urma cu folos lucrările de clinici mai departe, cari încep
in anul al IV-lea.

16. Institutul medico-legal.
Director: Prof. Dr. Mihail Kernbach.
Şef de lucrări: Dr. Coriolan Cotuţiu.
Asistent: Dr. Vasile Hurghişiu.
Preparator : Dr. Anton Rişcuţia.
Custode: Dionisie Crăciun.
Laborant: Constantin Olteanu
223
Dl Prof. Dr. M. Kernbach a predat întreaga materie a Me­
dicinei Legale conform programului analitic. Anul acesta, mate­
ria de Medicină Legală penală tratată în Manualul de Medicină
Legală edit. Universităţii Cluj a fost ajustată Codului Penal Re­
gele Carol II.
Dl Dr. C. Cotuţiu, şef de lucrări a ţinut curs asupra: moar­
tea şi cadavrul, asfixii şi răniri profesionale.
Sub directa supraveghere a dlui Prof. M. Kernbach, dnii
Dr. C. Cotuţiu şef de lucrări, Dr. V. Hurghişiu asistent şi Dr.
A. Rişcuţia preparator, au făcut lucrările practice, studenţii fiind
repartizaţi în trei BCU serii. Cluj / S'a Central executat University tehnica Library autopsiei Cluj
medico-
legale, redactarea raportului medico-legal, pe diferite capitole şi
a certificatului medical, îndeosebi numai ale medicinei practice.
In anul acesta s'au mai făcut două cicluri de conferinţe pen­
tru magistraţii şi ofiţerii de poliţie judiciară, în vederea aplicării
noului cod penal. Titlul acestor conferinţe sunt indicate la capi­
tolul: „Comunicări şi conferinţe".
17. Institutul de chimie biologică.
Director: Prof. angajat cu contract Dr. Pierre Thomas
(până la l/IV 1937).
Director: Prof. titular Dr. Ioan Manta
(suplinitor dela l/IV—30/VI 1937 şi titular dela 1/VII 1937)
Şef de lucrări: Dr. Elena Mafteiu şi Dr. Ioan Manta (dela
l/IV până la 30/VI 1937).
Asistentă: Dr. Măria Bulgariu.
Preparatori: Dr. Ecaterina Kălmân şi Dr. Traian Dinculescu.
Laborant: Nicolae Mocan.
Om de serviciu: Ioan Badiu.
Cursurile de chimie biologică anul III medicină s'au predat
în anul şcolar 1936—37 de profesor P. Thomas până la 15 Fe-

224
bruarie 1937 şi apoi de Dr. I. Manta suplinitor al catedrei până
la 1 Iulie 1937. La această dată dl I. Manta a fost chemat ca
profesor titular al catedrei.
S'au făcut 2 ore de curs săptămânal şi 4 ore lucrări practice­
le. Institutul de fiziologie.
Director suplinitor: Prof. Dr. I. Drăgoiu (până la 31/V 1937)*
Prof. titular: Dr. Grigore Benetato (dela 1/VI 1937).
Şef de lucrări: Dr. Grigore Benetato (până la 31/V 1937).
Asistenţi: Romul Oprean, Dr. Cornel Oprişiu.
Preparatori: Nicolae Munteanu, Dr. Ioan Birău.
Prejparator tehnic: Teodor Georgiu.
Custode: Simion Pop.
Laboranţi: Vasile Hurdubaia, Ioan Dopşa.
1. Curs de fiziologie pentru studenţii în medicină anul I şi I I
în număr de 278.
S'au ţinut următoarele BCU Cluj / Central prelegeri, University demonstraţii Library Cluj
şi lucrări:
a) Anul I. 14 lecţiuni, în total 14Vfe ore.
Obiectul: Fiziologie generală şi digestie.
b) 12 şedinţe de lucrări practice, în total 30 ore.
Anul II.
a) 32 lecţiuni, în total 35 ore.
Obiectul: Funcţiunile de nutriţie (generalităţi, metabolismul
energetic şi material, circulaţie, respirate, excreţie).
b) 25 şedinţe de lucrări practice în total 78 ore.
c) 6 şedinţe de demonstraţiuni în total 10 ore.
d) Un coloqviu scris.
2. Curs elementar de nutriţie şi igienă alimentară, 12 lec­
ţiuni, în total 12 ore.
19. Laboratorul de fizici medicală.
Director: Conferenţiar Dr. N. Bărbulescu.
Preparator: Dr. Mihail Eduard Pamfil.
Servitor: Măria Hurdubaia.
In anul şcolar 1936—1937, numărul studenţilor cari au frec­
ventat cursul şi demonstraţiile de Fizică medicală, a fost de 154.

226
Pe tot timpul concediului medical al titularului (1 Noembrie
1936—1 Martie 1937), suplinirea a fost ţinută, cu toate formele
legale, de Dr. Ion Manta, şef de lucrări la Institutul de chimie
biologică.
Dr. I. Manta a ţinut 14 lecţii de câte o oră, iar titularul 10
lecţiuni de program şi 4 suplimentare, de câte o oră. Dl. Dr. M.
Pamfil a ţinut 8 şedinţe de demonstraţiuni, de câte 2 ore.
20. Institutul de radiologie.
Director: Prof. titular Dr. Dimitrie Negru. ',
Asistent: Dr. Constantin Berariu.
Preparatori: Dr. Viorel Rusu şi Drd. Traian Vasculescu.
Electrician-constructor: Rudolf Stransky.
Desenator-fotograf: Ana Stransky (până la 31/111 1937),
Onofrei Văntu (dela l/IV 1937).
Laborant: Onofrei Văntu (până la 31/111 1937, Elisabeta
Elecheş (dela l/IV BCU 1937). Cluj / Central University Library Cluj
Infirmiere: Rozalia Simon, Elisabeta Elecheş (până la 31/111
1937), Victoria Moldovan (dela l/IV 1937.
Fochist : Maxim Stretea.
Curs teoretic (Prof. Dr. Dimitrie Negru): Razele Rontgen
şi proprietăţile lor. Radiodiagnosticul afecţiunilor plămânilor,
tracheei, bronchiilor, pleurei, mediastinului, diafragmului, inimei,
esofagului, stomacului, intestinului subţire şi gros. Noţiuni ge­
nerale de radioterapie, Rontgen- şi radiumterapie.
Lucrările practice (Dr. Constantin Berariu asistent): De­
monstraţiuni asupra curenţilor electrici şi aparatelor de raze
Rontgen. Tehnica radioscopiei şi radiografiei. Interpretarea ra­
diografiilor normale şi patologice. Demonstraţiuni de radiografii:
sistemul osos normal, patologie osoasă (fracturi, tuberculoza
osoasă, osteomielită, sifilisul osos, anomalii osoase, rachitismul,
tumorile osoase, bolile osoase rare. Patologia articulaţiilor.
21. Biologie generală.
Curs predat de Prof. E. G. Racoviţă, directorul Institutului
de Speologie, pentru studenţii în Medicină din anul întâi.
Materiile tratate sunt cele enumerate în Anuarele pe anii
15

226
şcolari 1931—32, p. 145 şi 1932—33, p. 114, cu adaosele urmă­
toare : poliformism, asociaţia pentru existenţă, societăţile ani­
male, chronosomii uriaşi din celulele glandelor salivare la dip-
tera, evoluţia adaptării vietăţilor la schimbările factorului pri­
mar : temperatura.
INSTITUTUL PASTEUR
Personal administrativ şi de serviciu, comun pentru cele cinci
institute din clădirea Inst. Pasteur (patologie generală, biochimie,
igienă, balneologie şi bacteriologic).
Administrator: Vasile Botha (decedat la 6/II 1937), Aurel
David (dela 1/VI 1937).
Desenator-fotograf Ecaterina Tomşa (până la 31/V 1937),
Gheorghe Panaiteanu (dela 1/VII până la 31/VIII 1937).
Dactilografă: Elisabeta Radius.
Mecanic: Francisc Lâszlâ (până la 31/111 1937), Ioan Ar­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
delean (dela 1/VIII 1937).
Fochist: Gheorghe Merlaş (până la 31/X 1936), Vasile Lup
(dela l/XI 1936).
Portar: Nicolae Căian.
Servitori: Vasile Lup (până la 30/X 1936), Alexandru Me-
seşan, Alexandru Rozsnyai, Ileana Moldovan (până la 31/X
1936), Ileana Deaj, Viorica Tarţia, Ioan Caila, Aurelia Cosma
(dela l/XI 1936), Gheorghe Mierlaş (dela l/XI 1936).
22. Institutul de igienă şi igienă socială.
Director: Prof. titular Dr. Iuliu Moldovan.
Şef de lucrări : Dr. Titu Turcu.
Asistenţi: Dr. Ovidiu Comşa, Dr. Iordache Făcăoaru.
Preparatori: Dr. Ilie Ardelean, Dr. Vasile Lustrea.
Preparator tehnic: Car ol Ivanek.
Laboranţi: Pavel Barciuc, Gavrilă Morar.
Servitori: Carolina Lup, Alexandru Anica.
Cursul de Igienă şi igienă socială s'a predat studenţilor din
anii V şi VI Med., câte 3 ore cursuri şi 4 ore lucrări practice
săptămânal, separat pentru fiecare an.

227
Cursurile pentru anul VI Med. au fost făcute de dl Profesor
Dr. Iuliu Moldovan, iar pentru anul V de dl Agregat Dr. M.
Zolog, conform aprobării Consiliului Facultăţii.
Materialul tratat la cursuri şi lucrări, este acelaş ca şi în
anul şcolar 1935—36.
23. Institutul de patologie generală si experimentală.
Director: Prof. titular Dr. Botez Mihail.
Şef de lucrări: Dr. Arsilia Aleman.
Asistenţi : Dr. Eugenia Maho-Botez, Dr. Petru David.
Preparatori: Dr. Eduard Mezincescu (până la 31/1 1937),
Dr. Virgil I. Ilian (dela 1/VI 1936), Dr. Gheorghe Radu (dela
l/II 1937).
Custode: Măria Mureş (dela 15/X 1936).
Laboranţi: Vasile Manciulea, Irimie Ţiplea.
Oameni de serviciu: Măria Manciulea, Măria Cuibus, Ilie
Rus.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Cursul de Patologie generală şi experimentală s'a început
la 4 Noembrie cu o Iecţiune de deschidere despre: Patologia ge­
nerală şi experimentală faţă de problemele actuale ale medicinei.
In total, în cursul acestui an şcolar s'au făcut: 29 de lecţii
de Patologie generală şi experimentală studenţilor, din anul al
I-lea şi 7 lecţii de introducere în patologia generală studenţilor
din anul al II-lea şi s'au condus 18 şedinţe de lucrări practice cu
studenţii anului al 4-lea şi 9 şedinţe cu studenţii anului al 2-lea.
Ca şi în anii trecuţi, Institutul de patologie generală şi ex­
perimentală a asigurat zilnic prin personalul său, sub conducerea
directă a d-lui Director, prepararea vaccinului: antirabic pentru
Institutul Antirabic din Cluj.
De asemenea, Institutul a asigurat examinarea microscopica
a creerilor animalelor suspecte de rabie trimişi pentru examinare.
24. Institutul de istologie şi embriologie.
Director: Prof. titular Ioan Drăgoiu.
Şef de lucrări: Dr. Cornel Crişan.
Asistenţi: Dr. Mihail Gundisch, Dr. Iosif Mihalca.
Preparatori: Dr. Dumitru Pană, Irina Zagony, Ştefan Bojin.

228
Custode: Vasile Christea.
Laboranţi: Valeria Gheleţuş, Chir a Ana.
Cursul de istologie şi embriologie se face în trei semestre;
un semestru cu anul I şi două semestre cu anul al II-lea.
Cu anul al II-lea, cunoştinţele sistemului nervos şi al orga­
nelor de simţ s'au completat prin preparaţiunile microscopice
care s'au dat la lucrările practice.
Cu anul I s'au făcut în total 15 lecţiuni de tehnică micro­
scopică şi citologie, fiecare lecţiune fiind urmată de 2 ore de
lucrări practice şi demonstraţiuni.
S'a tratat şi s'au făcut demonstraţiuni şi lucrări practice cu
privire la:
Necesitatea întrebuinţării instrumentelor optice măritoare în
istologie; acuitatea vizuală; formarea imaginelor cu ajutorul len­
tilelor simple convergente şi cu ajutorul microscopului; abera-
ţiunile lentilelor. Lupa. Microscopul propriu zis sau microscopul
compus; partea optică a microscopului; partea mecanică; apara­
tul de transmis; BCU lumina Cluj şi / Central sursele University de lumină. Library Calităţile Cluj
optice ale
microscopului. Microscoapele binoculare. Aparatele de desenat
Micrometrele. Determinarea puterii de mărire a microscopului şi
măsurarea obiectelor microscopice. Ultramicroscopia şi luminatul
pe fond negru. Lumina polarizată şi microscopul polarizant.
Microfotografia. întreţinerea şi modul de întrebuinţare al micro­
scopului. Preparaţiuni microscopice: extemporane şi permanente.
Fixarea, agenţii fixatori şi amestecurile fixatoare. Incluziuni în
parafină şi celoidină. Secţionarea. Colorarea şi substanţele colo­
rante. Injecţiunile. Montarea preparaţiunii.
Celula, element anatomic al fiinţelor vieţuitoare. Protoplas­
ma şi celula. Forme, dimensiuni şi raporturile celulelor între ele.
Sinciţii sau simplaste şi plasmodii. Energide. Compoziţiunea chi­
mică a protoplasmei celulare. Starea fizico-chimică a protoplas-
mei. Părţile constitutive ale celulei. Citoplasmă. Caractere gene­
rale, structura, enclave, nucleul, membrana celulară.
Fiziologia celulei. Diviziunea celulară indirectă şi directă.
Nutriţiunea celulei. Mişcarea şi tactismele celulelor. Senescenţa
şi moartea celulei.
Reproducţiunea indivizilor: asexuată, sexuată, partenogene-
tică. Determinismul sexului. Segmentaţiunea oului. Blastule şi

229
gastrule. Formarea mezodermului şi a organelor axiale. Evoluţia
oului de mamifer. Mezenchinul. Anexele embrionare. Derivatele
blastodermice. Diferenţiarea celulară. Formarea ţesuturilor.
Cu anul al II-lea două semestre: studiul ţesuturilor şi al
organelor. S'au făcut în total 29 lecţiuni, fiecare lecţiune fiind
urmată de 3 ore de lucrări practice şi demonstraţiuni.
S'a tratat şi s'au făcut lucrări practice cu privire la:
Asociaţiunea celulelor şi ţesuturilor. Clasificarea ţesuturilor.
Ţesutul epitelial de acoperire şi glandular. Proprietăţile epiteliilor.
Glandele în general; proprietatea şi funcţiunea glandulară. Cla­
sificarea glandelor.
Ţesuturile de legătură şi de susţinere: conjunctiv, cartilagi-
nos şi osos. Istogeneza ţesutului osos, pe seama ţesutului fibros
sau cartilaginos. Ţesutul muscular. Fibra musculară striată, ne­
tedă şi cardiacă. Reţeaua lui Purkinje din cord. Ţesutul nervos;
istogeneza; celula nervoasă şi fibra nervoasă. Degenerarea şi re­
generarea fibrelor nervoase. Raporturile celulelor nervoase.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Nevroglia. Microglia. Origini şi terminaţiuni nervoase.
Sângele. Elementele sângelui. Chimia ematiei. Spectoscopia
sângelui. Numărarea globulelor sângelui, procedeul Thoma şi
Biirker. Valoarea globulară. Formula leucocitară. Istogeneza.
Biologia leucocitelor. Globulinele. Limfa şi chilul.
Organele: motocord, cartilaj, os, măduva osoasă; desvoltarea
oaselor lungi, late şi scurte; articulaţiunile, tendonul şi muşchiul.
Aparatul circulator sanguin şi limfatic. Organele limfoide.
Ţesutul reticulo-endotelial.
Aparatul digestiv. Desvoltarea aparatului digestiv. Organele
anexe: glandele salivare, pancreasul şi ficatul.
Aparatul respirator. Aparatul urinar. Glandele endocrine.
Aparatul reproducător mascul şi femei. Glanda mamară. Placenta.
In acest an, ca şi în anii trecuţi, personalul ajutător al Insti­
tutului şi-a dat osteneala de a executa 100 de colecţiuni complete
de ţesuturi şi organe, adică în total 10.000 de preparaţiuni micro­
scopice, foarte clare şi foarte instructive, care au rămas în pro­
prietatea studenţilor.

230
25. Institutul de bacteriologic
Director: Prof. titular Dr. Vitold Baroni.
Asistent: Dr. Elena Baroni.
Preparator: Dr. Mitiţa Dumitre seu (până k 31/VI 1936),
Alexandru Arşic (dela l/IX 1936).
Custode: Alexandru Roşea.
Cu studenţii anului III medicină s'au ţinut în cursul anului
şcolar 1936—37, următoarele cursuri şi lucrări practice în localul
propriu Institutului de Bacteriologic:
1. Lecţiunea de deschidere la 6 Noembrie: Introducree,
obiectul cursului, importanţa microbilor în patologie. Maladii
infecţioase, epidemii. Scurt istoric. Generaţia spontană. Specifi­
citatea germenilor. Pasteur. 2. Comemorarea lui Borrel. 3. Ciu­
perci patogene. Protozoare patogene. Bacterii. Tabloul descope­
rim agenţilor vii, cauzatori de boli. Proecţiuni. 4. Morfologia
microbilor. Bacterii. Forma, structura, spori. 5. Clasificarea bac­
teriilor. Fiziologia microbilor, multiplicare, culturi, respiraţia,
fermentaţia. 6. Fiziologia microorganismelor. Putrefacţiunea.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Ciclul azotului. Nutriţiunea. Coloizi. Disociaţiunea electrolitică.
Determinarea PH-ului. 7. Desinfecţia, agenţi fizici, agenţi chi­
mici. 8. Diastaze, toxine, veninuri. Imunitatea naturală. Imuni­
tatea activă. 9. Imunitatea pasivă; antigeni; anticorpi. 10. Aglu-
tinine, precipitine, bacteriolizine, hemolizine, opsonine. Bacterio-
fag.'11. Structura antigenelor. Fiziochimia microorganismelor.
12. Anafilaxia. 13. Stafilococi. 14. Streptococi. 15. Scarlatina.
16. Pneumococi. 17. Afecţiunile aparatului respirator. 18. Gono-
coci. 19. Meningococi. 20, 21. Antrax. 22—24. Difteria. 25—27.
Tuberculoza. 28. Tifici. 29. Paratifici. 30. Desinteria. Coli. 31, 32.
Malaria.
Personalul Institutului, compus dintr'un asistent şi un pre­
parator, a ţinut 28 lucrări practice, a câte 2 ore, cu cei 170 stu­
denţi, împărţiţi în 4 serii.
1. Sterilizarea, medii de cultură; aparate. 2. Preparate na­
tive, coloraţii simple. Ultramicroscopul. 3. Preparate de puroi,
sânge şi culturi microbiene. Coloraţia Gram: stafilococ, streptor
coc, pneumococ, gonococ. 4. Antrax: culturi şi organe. 5. Bacili
difterici: frotiuri, culturi, coloraţia Neisser. 6. Bacili tuberculoşi
şi paratuberculoşi. Coloraţia Ziehl-Nelsen. 7. Malaria. Coloraţia
-Giemsa.

26. Institutul de balneologie şi fizioterapie.
Director: Prof. titular Dr. Marius Sturza.
Asistent: Dr. Eugen Morariu.
Laborant: Iuliana Huber.
231
S'au predat 2 ore teoretice pe săptămână şi 2 ore lucrări
practice studenţilor din anul V medicină. S'au făcut proecţiuni
însoţite de explicaţiuni asupra tehnicei balneare şi hidroterapeu-
tice, care din lipsa de instalaţiuni nu s'a putut demonstra la lu­
crările practice.
Stagiu nu s'a putut face până acum, pentrucă lipseşte cu
totul o instalaţie potrivită în Institutul de Balneologie şi Fizio­
terapie.
S'au mai ţinut cursuri teoretice şi practice cu surorile de
ocrotire, despre: tehnica hidroterapiei, în curs de 22 ore.
27. Institutul de farmacologie şi farmacognozie.
Director: Prof. BCU Cluj suplinitor / Central Dr. University Gheorghe Library Cluj
Popoviciu.
• Şef de lucrări: Dr. Măria Georgescu.
Preparator: Dr. Eugenia Băncilă-Mihalca (până la 31/111
1937), Dr. Caius Antonescu (dela l/IV 1937).
Preparator tehnic: Gheorghe Rădulescu.
Laborant: Alexandru Lungu.
Activitatea didactică a Institutului de Farmacologie a con­
stat în cursuri şi lucrări practice de farmacologie şi farmacogno­
zie făcute cu studenţii anului IV de medicină. Conform progra­
mului s'au făcut săptămânal două ore curs, una oră lucrări. Cur­
surile au fost ţinute de Prof. Dr. Gh. Popoviciu, iar lucrările de
către Dr. Măria Gheorghescu şi Gheorghe Rădulescu.
Titlul lucrărilor. Acţiunea asupra inimei de broască a ionilor
de calciu, potasiu şi sodiu. Acţiunea asupra inimei de broască a
digitalei şi secarei cornute. Demonstrarea următoarelor droguri:
tubera jalapa, scoarţa de cascara sagrada, rhizoma filix mas, oleul
de croton, oleul de ricin, agar-agar, foile de sena, foile de digi­
tală, foile de belladona, foile de uva ursi, foile de coca, foile de
tabac (nicotină), bulbul de scilla, nuca vomică, ceaiul, seminţele
de strofantus, cozile de cireşi, mătasea de porumb, secara cornută,

232
cafeaua, camforul, papaver somniferum, scoarţa de china, poli-
carpus jaborandi.
Curs.
28. Laboratorul de chimie medicală.
Director: Prof. titular Dr. S. Secăreanu.
(agregat până la 30. VI. 1937).
Ca şi în anul precedent, s'a insistat în primul semestru asu­
pra principiilor generale ale chimiei, ca şi asupra capitolului anor­
ganic respectiv. In semestrul al doilea s'a studiat în linii generale
chimia organică insistând în special asupra chestiunilor strâns le­
gate de biologie şi medicină.
Datorită faptului că în acest an nu s'a putut face la timp
cursurile şi lucrările înscrise în program, au fost necesare un ma­
re număr de lecţiuni în afară de program. Această măsură a per­
mis în adevăr să şe treacă în revistă şi în mod normal toate ches­
tiunile prevăzute BCU în chestionarul Cluj / Central de University examen. Library Cluj
Lucrări practice.
1. Analiza calitativă anorganică: recunoaşterea cationilor şi
anionilor curenţi.
2. Analiza cantitativă volumetrică: alcalimetrie şi acidime-
trie, oxidimetrie, iodametrie.
29. Farmacia clinicelor.
Director: Prof. Dr. Constantin Urechia.
Şef farmacist: Dr. Aurel Russu (până la 31. VIII. 1937),
Dr. Ioan Lupaş (dela 1. IX. 1937).
Şef de lucrări: Dr. Ioan Manta (până la 31. III. 1937).
Asistenţi: Aurelia Buze seu-Lu pas, Măria Simon, I. Lupaş
(până la 31. VIII. 1937), Elena Rusu (dela 1. IX. 1937).
Preparatori: Iulia Abrudan, Măria Popescu (până la 31. III.
1937), Elena Russu (până la 31. VIII. 1937), Victoria Ciocă­
nele a (dela 1. IV. 1937).
Preparatori ajut.: Victoria Ciocănelea (până la 31. III.
1937), Mihail Peter jun. (până la 31. VIII. 1937), Lucreţia Pen-

233
teker (până la 28. II. 1937), Ecaterina Athanasiu (dela 1. III.
1937), Matiîda Peter-Valentini, Virgil Lupea, Elena Roşu (dela
1. IV. 1937).
Meeanic-şef: Mihail Peter sen. (până la 31. VIII. 1937), Ale­
xandru Balint (dela 1. IX. 1937),
Fochist: George Cadar.
Custode: Ştefan Gebefiighi.
Portar: Victor Oltean.
Laborant: Alexandru Balint (până la 31. VIII. 1937), Gheor­
ghe Vlas (dela 1. IX. 1937).
Servitori: Gheorghe Vlas (până la 31. VIII. 1937), Petru
Gal, Augustin Silvăşan (dela 1. IV. 1937).
I. Activitatea didactică.
a) Studierea şi prepararea medicamentelor necesare Clini­
cilor Universitare; cea. 700 recete pe zi.
b) Prepararea fiolelor necesare Clinicilor Universitare; cea.
300.000 fiole anual.
c) Studierea BCU şi prepararea Cluj / Central unor University medicamente Library Cluj
speciale pentru
Clinicile Universitare.

Al. Pop:
D) ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ
1, Clinica chirurgicală.
Lucrările şi comunicările Directorului Clinicei Prof. Dr.
1. Narcoza cu protoxid de azot în Clinica Chirurgicală din
Cluj. Rev. de Chir. No. 1—4 1936.
2. Vitaminele în tratamentul plăgilor. Conferinţă la Cursul
de perfecţionare a medicilor din 5 Octombrie 1936.
3. Diabetul traumatic în legătură cu o observaţie clinică (în
colaborare cu Dr. BCU C. Cotuţiu). Cluj / Central Arch. University Inst. Med. Library Leg. Cluj
Cluj, 1936.
4. Prezentări de 3 cazuri clinice (în colab. cu Dr. I. Prăgoi).
I. Arachnoidita adhesivă D. a X-a până la L. I-a, vindecată
prin operaţia Albee.
II. Fractura patologică (tbc.) a colului femoral stâng, vinde­
cată prin extenzie, imobilizare şi aparat gipsat.
III. Decolare epifizară pură femorală inferioară; repunere
pe cale nesângerândă.
5. Un caz de tumoră a mediastinului posterior, operat, vin­
decat, (în colab. cu Doc. Dr. L. Daniello). Com. Soc. St. Med.
Cluj, 13. II. 1937.
6. Proectil intracerebral operat, vindecat, Com. Soc. St. Med.
27. II. 1937 (în colab. cu Dr. Nana).
7. Chirurgia şi Roentgen terapia în Basedow. Com. la al
VI-lea Congr. Naţ. de Radiologie, Cluj, 21—23 Mai 1937.
Lucrările şi comunicările colaboratorilor.
Dr. Zeno Borza : Tratament de buze de epure complicate
cu defect al rebordului alveolar. Com. Soc. St. Med. 27. II. 1937.
Dr. Safta Emil : 1. Rezecţiasau anus contra naturei în her­
niile strangulate cu gangrena intestinală. Rev. de Chirurgie, Bu­
cureşti, 1936.

235
2. Forme atipice ale tuberculozei osoase. Com. la al II-lea
Congr. Naţ. de Radiologie, Cluj, 21—23 Mai 1937 (în colab. cu
Dr. I. Prăgoi).
3. Carcinoidul apendicular. Clujul Medical, No. 6, 1937.
Dr. Prăgoi Ioan:
1. Pielografia ascendentă în legătură cu 112 cazuri cu abrodil
ascendent. Clujul Medical, No. 10, 1936, (în colab. cu Dr. Dani-
cico I.).
2. Un caz de tumoră intrarachidiană cu compresiune medu­
lară la im copil, vindecat prin operaţie. Com. la al VII-lea
Congr. Naţ. de Chir. 8—13. XI. 1936 (în colab. cu Dr. Nana şi
Dr. Pract"
3. Fracturile coloanei vertebrale în Clinica Chirurgicală din
Cluj. Clujul Medical No. 11/1936, (în colab. cu Dr. Stoicoiu Tr.).
4. Defect al humerului. Plastie osoasă. Com. Soc. Şt. Med.
21/XI. 1937.
5. Enobarium sapic în explorarea radiologică a tubului di­
gestiv. România Medicală No. 12/1936 (în colab. cu Dr. Stoi­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
coiu Tr.).
6. Două cazuri de peritonite pneumococice vindecate prin
seroterapie. Com. Soc. Şt. Med. 13/XII. 1937.
'(. Primul ajutor în sport ţinut la primul curs de medicină
sportivă dela Universitatea din Cluj. 3. VI. 1937.
Medical.
Dr. I. Totoianu:
1. Evipanul sodic în Clinica Chirurgicală din Cluj. Clujul
2. Pulmoseptul în tratamentul post-operator al complicaţiuni-
lor pulmonare. Clujul Medical.
Dr. Radu Puşcariu:
1. Consideraţiuni asupra herniilor crurale drepte pseudo-
strangulate de origine apendiculară în legătură cu un caz clinic.
Clujul Medical No. 7. 1937, (in-eolab. cu Dr. E. Adam).
2. Abcese reci ganglionare şi tratamentul lor prin panto-
zol. Clujul Medical, August (în colab. cu Dr. T. Spătaru).
Dr. Z. Papai:
1. Un caz de hernie inghinală cu conţinut anexial. Com.
Soc. Şt. Med. 24. X. 1936, (în colab cu Dr. E. Adam).
2. Consideraţiuni asupra herniilor inghinale anexiale prin

236
alunecare în legătură cu un caz operat. Clujul Medical No. 3/193?
(în colab. cu Dr.E. Adam).
Dr. A. Nana:
1. Raport asupra activităţii operatorii în Clinica Chirurgi­
cală din Cluj pe anul 1936. Corn. Soc. Şt. Med. Cluj.
Dr. E. Adam:
1. Leziuni chirurgicale sportive mai frecvente ţinut la pri­
mul curs de medicină sportivă dela Universitatea din Cluj 1/VL
1937.
2. Studiu clinic asupra tumorilor sifilitice ale ficatului din
punct de vedere chirurgical în legătură cu două cazuri perso­
nale. Clujul Medical No. 12/1936.
Dr. Constantin Gheorghm:
1. Un caz de chist hidatic suprascapular. Corn. Soc. Şt.
Med. Cluj, 9. V. 1936.
2. Tratamentul post-operator al fistulelor biliare cu un caz
clinic. Corn. Soc. Şt. Med. 16. I. 1937.
3. Echinocococa BCU Cluj externă. / Central Echinococoză University Library musculară Cluj
primară
legătură cu un caz clinic. Clujul Medical No. 1/1937.
Dr. T. Spătaru:
1. Anestezia locală prin infiltraţie cu Solvocaină. Clujul Me­
dical, August, 1937.
a) Lucrări:
2. Clinica căilor urinare.
1) Prof. Emil Ţeposu: „Sur six cas de reins en fer â che-
val diagnostiques par pyelographie", în colab. cu Dr. I. Dani-
cico şi Dr. P. Bruda; XXXVI Congr. francais d'Urologie. Octav
Doin 1936, pg. 330—338, avec 7 planches.
2. Prof. E. Ţeposu : „Nevralgie sciatique due â la ptose re­
nale ou â l'hydronephrose", în colab cu Prof. C. I. Urechia. Ar-
chives internat de Neurologie. No. 4, Avril 1936, Paris.
3. Prof. Dr. E. Ţeposu: „Klinische Beitrâge zum Prostata-
carcinom", în colab. cu Prof. I. Iacobovici şi Dr. I. Danicico.
VI. Kongress Internation. fiir Urologie. Wien.. Sept. 1936. Bd.
П, pg. 122.
4. Prof. Dr. E. Ţeposu: „Ober die Eiterungen des Nieren-
parenchyms", în colab. cu Prof. I. Iacobovici şi Dr. Danicico.

237
VI. Kongress Internation. fiir Urologie. Wien. Sept. 1936. Bd.
II. pg. 197.
5. Medic Maior în rezervă (Prof.) Dr. E. Ţeposu: Contri-
buţiuni la tratamentul stricturilor uretrale complicate", în colab.
cu medic sublct. în rezervă Dr. I. Popa. Revista Sanitară Mili­
tară No. 1. Ian. 1937.
6. Prof. Dr. Emil Ţeposu: „Apele minerale din România".
Revista „Natura". No. 6, Iunie 1937. 14 pagini.
7. Prof. Dr. E. Ţeposu:: „Climatoterapia şi Helioterapia".
Revista „Natura" No. 6, Iunie 1937.
8. Dr. Ioan Danicico şi Dr. Ioan Prăgoiu: Pielografia as­
cendentă cu 112 cazuri de pielografii cu Abrodil ascendent. Clu­
jul Medical No. 10, 1936, pag/ 606.
9. Dr. I. Popa: Consideraţiuni asupra glucocalcium „Sa-
pic" în Urologie. Revista Română Medicală 1. Oct. 1936.
b) Comunicări: (Soc. Ştiinţelor Medicale, Cluj).
1. Prof. Dr. E. Ţeposu, Dr. Danicico şi Dr. Popa: „Un caz
de calculoză ureterală BCU Cluj bilaterală / Central cu University crize de Library anurie Cluj
şi hiperazote-
mie. Clujul Medical No. 9, Sept. 1936, pag. 579—580.
2. Prof. Dr. E. Ţeposu, Dr. I. Popa şi Dr. Radu P.: Ob-
servaţiuni asupra unui caz de diverticul vezical congenital". Clu­
jul Medical No. 7, 1 Iulie 1937, pag. 450—451.
3. Prof. Dr. E. Ţeposu şi Dr. Bruda P.: „Asupra unui caz
de epiteliom renal diagnosticat prin pielografie", Nefrectomie,
vindecare. Clujul Medical No. 7, 1 Iulie 1937, pg. 452—453.
4. Prof. Dr. I. Ţeposu, Dr. I. Danicico, Dr. P. Bruda: „Cal­
culoză bilaterală multiplă a rinichilor". Un caz operat şi vinde­
cat. Clujul Medical No. 8, 1 August 1937, pag. 482.
5. Prof. Dr. E. Ţeposu, Dr. P. Bruda şi Dr. M. Popluca:
„Asupra unui caz de cancer renal diagnosticat prin pielografie".
Buletinul Societăţii Ştiinţelor Medicale 1936, pag. 234.
c) Conferinţe:
Prof. Dr. E. Ţeposu, a ţinut următoarele conferinţe:
1. Timişoara, la Şcoala Politechnică, în ziua de 23 Febr.
1937, despre : „Probleme noi medicale".
2. Cluj, în cadrele „Extensiunii Universităţii", la 5 Martie,
despre: „Tratamentul hidro-mineral în bolile rinichiului".

238
3. Arad, în cadrele Astrei, la 7 Martie, despre „Religie şi
Medicină".
similare.
4. Radio-Bucureşti, la 17 Iunie, despre: Căciulata şi alte ape
d) Distincţii :
Dl. Prof. Dr. E. Ţeposu a fost reales Preşedinte al Socie­
tăţii Ştiinţelor Medicale din Cluj, pe anul 1936/37. A fost ales
(Iunie 1937) de membru titular al Academiei de Medicină Ro­
mâne şi Preşedinte al Frăţiei Ortodoxe Române (F. O. R.-ului),
Secţia Eparhia Clujului.
3. Clinica medicală.
Prof. Dr. I. Haţieganu: Despre o nouă boală, boala lui Bang.
Soc. Ştiinţelor Medicale Cluj, şed. 5. Dec. 1936. Clujul Medical,
(Cluj), Anul XVIII 1937, Nr. 2, pag. 127—128.
Prof. Dr. I. Haţieganu: Ce este medicina sportivă? Clujul
Medical (Cluj), anul XVIII, 1937, Nr. 4, pag. 1. (Medicina Spor­
tivă).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Prof. Dr. I. Haţieganu: Un scurt istoric al medicinei spor­
tive. Clujul Med. (Cluj), anul XVIII, 1937, Nr. 4, Pag. 12.
Prof. Dr. I. Haţieganu: Congresul internaţional de medi­
cină sportivă, Berlin, 27-31 Iulie, 1936. Clujul Med. (Cluj), anul
XVIII, 1937, Nr. 4, pag. 1—2. (Medicina Sportivă).
Prof. Dr. I. Haţieganu: Senatorul Nicolae Pende. Endocri­
nologie, gynecologie, obstetrică. (Cluj, 1936). Anul I, Nr. 3, pag.
193—196.
Prof. Dr. I. Haţieganu: Diagnosticul şi tratamentul diarei-
lor. Conferinţă la cursul de perfecţionare org. de Asoc. Doc.
Univ. Cluj, Oct. 1936.
Prof. Dr. I. Haţieganu şi Dr. F. Antone seu: Tratamenul cu
pernaemon Organom în anemii şi colite drepte. România Med.
Bucureşti, anul XV, 1937, Nr. 10, pag. 139—140.
Prof. Dr. I. Goia: Tratamentul ulcerului gastric şi duodenal.
Conf. ţinută la cursul de perfecţionare org. de Soc. Doc. Univ.
Cluj, Oct. 1936.
Prof. Dr. I. Goia, Dr. T. Sparchez şi Dr. I. Meţianu: Consi-
deraţiuni clinice şi terapeutice asupra ulcerului gastric şi duode­
nal în legătură cu 2700 cazuri. Clujul Med. (Cluj), anul XVIII.
1937, Nr. 5, pag. 275—300.

239
Dr. M. Hângănuţ : Ober drei Falie Magen und Duodenal-
fisteln. Primul Congres al Soc. Austriace de Radiologie Wien,
Sept. 1936.
Dr. M. Hângănuţ: Bedeutung der funktionellen Untersu-
chungsmethode der Gallenblase an der Hand der Gallenblasen-
anomalien. Primul Congr. al Soc. Austriace de Radiologie Wien,
Sept., 1936.
Dr. M. Hângănuţ: Beitrâge zur Dilatatio idiopatica oesofa-
gei. Primul Congr. al Soc. Austr. de Radiologie. Sept., 1936.
Dr. M. Hângănuţ: Despre ciclism şi automobilism. Curs de
medicină sportivă. Iunie, 1937.
Dr. M. Hângănuţ: Diagnosticul radiologie al afecţiunilor
gastro-duodenale cu demonstraţiuni de filme. Conf. ţinută la
cursul de perfecţionare org. de Asoc. Doc. Univ. Cluj, Oct. 1936
Dr. M. Hângănuţ, Dr. A. Moga şi Dr. I. M. Popescu: Două
cazuri de „Panzerherz". Comunicare la cel de al doilea congres
naţional de radiologie şi electrologie. Cluj, Mai, 1937.
Dr. M. Hângănuţ BCU Cluj şi Dr. / Central I. Popescu: University 2 Library cazuri Cluj
de fistule duodeno-choledociene.
Comunicare la cel de al doilea congr. naţ. de
radiologie Cluj, Mai, 1937.
Dr. M. Hângănuţ şi Dr. St. Preotesoiu: Activitatea pa 10
ani al laboratorului de radiologie a clinicei medicale din Cluj.
Comunicare la cel de al doilea congr. naţ. de radiologie. Mai.
1937.
Dr. M. Hângănuţ şi Dr. I. Popescu: Bilograful şi explorarea
căilor biliare. Comunicare la cel de al doilea congres naţ. de ra­
diologie. Cluj, Mai, 1937.
Dr. M. Hângănuţ şi Dr. A. Moga: Diagnosticul radiologie
al afecţiunilor arterei pulmonare. Raport la al doilea congr. naţ.
de radiologie. Cluj, 1937.
Prof. Dr. I. Haţieganu, Dr. A. Moga şi Dr. St. Preotesoiu:
Asociaţia digitală ouabaină în tratamentul insuficienţei circula­
torii. România Medicală, Nr. XIII—XIV, 1937.
Dr. I. Popescu: Malformaţiunile congenitale ale duodenului
şi importanţa lor în clinică. Revista sanitară militară. Nr. IV,
1937.
Dr. M. Hângănuţ, Dr. A. Moga şi Dr. I. Popescu: Conside­
raţiuni asupra unui caz de hernie diafragmatică. Soc. Şt. Med-

240
din Cluj, şed. 27—11, 1937. Clujul Med. Anul XVIII 1937. Nr.
5, pag. 336—337.
Dr. M. Hângănuţ şi Dr. I. Popescu: Consideraţiuni- clinice
şi radiologice asupra duodenului mobil în legătură cu 215 cazuri
personale. Clujul Med. Anul XVIII, 1937, Nr. 3, pag. 165—172.
Doc. Dr. L. Daniello: Diagnosticul radiologie al afecţiunilor
scizurale şi periscizurale. Raport la al doilea congr. naţ. de Ra-
diol. Cluj, 1937,
Doc. Dr. Daniello şi P. Chiper: Un caz de cancer primitiv
al plămânului cu diseminare canceroasă miliară. Clujul Med.
Anul XVIII, 1937, Nr. 2, p. 124.
Doc. Dr. Danielo, Dr. Iepure şi Dr. Baciu: Tuberculoza gan-
glionară generalizată acută, cu un caz clinic. Soc. Şt. Med. Cluj,
şed. 5 Dec. 1936, Clujul Med. Anul XVIII, 1937. Nr. 2, pag. 126.
Doc. Dr. Daniello şi Dr. Iepure: Tratamentul Hemoptizii­
lor tuberculoase cu vitamina C. Clujul Med. Anul XVIII, 1937.
Nr. 3, pag. 181—183.
Doc. Dr. Daniello, Prof. Dr. Al. Pop şi Dr. V. Iepure: Tumoră
benignă a BCU mediastinului Cluj / Central posterior University (Neurinom?) Library Cluj
extirpată
cu succes pe cale operatorie. Soc. Şt. Med. Cluj, şed. 13—II,
1937. Clujul Med. Anul XVIII, 1937, Nr. 4, p. 260—261.
Doc. Dr. Daniello: Problema granuliei cronice. Conf. la
cursul de perfect, org. de Asoc. Doc. Univ. Cluj, Oct., 1936.
Doc. Dr. Daniello: Frenicectomia şi rezultatele ei tardive.
Conf. la curs. de peri. org. de Asoc. Doc. Univ. Cluj, Oct., 1936.
Doc. Dr. Daniello : Les pleuresies et leur importance patho-
genique sur le developpement de la marche de la tuberculose pul-
monaire. Raport la al doilea congr. al Asoc. Ftiziologilor cehoslo­
vaci 26—29 Iunie, 1937. Novi-Smocovec (Tatra).
Doc. Dr. Daniello: Das Rontgenbild der abgesackten, link-
seitigen Pleuritis diafragmatica. Fortschritte auf dem gebiete
der Rontgenstrahlen. 1937.
Doc. Dr. Daniello şi Dr. V. Rusu: Hematologische Verân-
derungen im Laufe der Goldtherapie. Bei trage zur Klinik der
Tuberculose Berlin, Bd. 89, 44.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Noma într'un caz de febră tifoidă gra­
vă. Revista Stomatologică, 1937, Nr. 1, pag. 3—7.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Peritonita acută scarlatinoasă. Clujul
Med. Anul XVII. 1936. Nr. 10, pag. 602—606.

241
Doc. Dr. I. Gavrilă: Gripa. Egeszseg. Anul III, 1937,
(Cluj), Nr. 2, Febr. p. 21—23.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Organizarea şi funcţionarea clinicei me­
dicale din Cluj. Gazeta Ilustrată, Cluj, anul VI, Nr. 1—2, 1937,
pag. 7-12.
Doc. Dr. 1. Gavrilă: Tifosul exantematic. Clinica et Labo­
rant. Cluj, anul V, 1936, Nr. 2, anul VI, 1937, Nr. 1, pag. 1—4.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Rbntgenoterapia în boala lui Basedow.
Coraport la al doilea Congres Naţional de Radiologie. 1937, Cluj.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Evoluţia scarlatinei la Cluj, în raport
cu vaccinările antiscarlatinoase şi tratamentul ei. Conferinţă la
cursul de perfect, org. de Asoc. Doc. Univ. Cluj, Oct. 1936.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Noi probleme în tratamentul diabetu­
lui. Conf. ţinută la cursul de perfect, al Asoc. Doc. Univ. Cluj,
1936.
Doc. Dr. I. Gavrilă şi Dr. P. Vlad: Evoluţia scarlatinei la
indivizii vaccinaţi şi nevaccinaţi. Clujul Med. (Cluj), anul XVIII,
1936, Nr. 12, pag. 727—730.
Doc. Dr. I. BCU Gavrilă Cluj / Central şi Drd. University P. Neagoş: Library Vitamina Cluj
C în tratamentul
nefritelor scarlatinoase. Actualităţi Medicale (Bucu­
reşti), Anul II, Nr. 3—4. Apr. 1937, pag. 3—5. Clujul Medical
(Cluj). Anul XVIII, Nr. 6, 1937, pag. 393—395.
Doc. Dr. I. Gavrilă, Dr. Popa Pantea : La vitesse de sedi-
mentation des hematies dans quelques maladies infectieuses
aigues. Annales de Med. Paris, 1937, T. 41, Nr. 2. Pag. 132-137-
Doc. Dr. Gavrilă, Dr. G. Mihaileanu: L'indicanemie dans
les nephrites. Annales de Med. Paris, 1937. Tome 41, Nr. 1, p.
78—83.
Doc. Dr. Gavrilă, Dr. R. Josan: Stările! hipoglicemice în me­
canismul glicoregulator, simptomatologia, diagnosticul şi pato­
logia stărilor hipoglicemice. Cluju Medica. Anul XVIII, 1937,
Nr. 3, p. 133—145.
Doc. Dr. Gavrilă, Dr. R. Josan şi Dr. Gârbea: Un caz de
scarlatină gravă, asociat cu crup, tracheotomie, vindecare. Soc
Şt. Medicale Cluj, şed. din 26. II, 1937. Clujul Medical. Anul
XVIII, 1937, Nr. 5, p. 334—335.
Doc. Dr. Gavrilă, Dr. V. Gavrilă: Pronosilul în tratamentul
erisipelului. Soc. Şt. Med. Cluj, şed. 27 Martie, 1937, Clujul
Med. Anul XVIII, 1937, Nr. 6, p. 397—400.
16

242
Doc. Dr. Gavrilă, Dr. Olariu : Scarlatină puerală. Endo­
crinologie, gynecologie, obsetrică Cluj, 1936. Anul I. Nr. 5, p.
441—445. Nr. 6, p. 519—524. Anul II, Nr. 1, p. 80—92.
Dr. T. Sparchez, Prof. Dr. Zunz : Contribution â l'etude de
l'action des composes sulfuriques sur la coagulation sanguine. Arch.
Internat, de Pharmacodynam. et Therapic- 1937., Voi. LVI.
Dr. T. Sparchez, Prof. Dr. Zunz: Effets des oxophenyl-
methylaminotetanol sur la diurese aqueuse, Comp. rend. de la Soc.
de Biol. 1936, Nr. 12, Soc. Belg. de Biol. p. 1257.
Dr. Sparchez, Doc. Dr. Bistriceanu: Rezultatele tratamen­
tului cu unde ultrascurte. Raport la al doilea Congres Naţional
de Radiologie 1937, Cluj.
Dr. T. Spârchez, Dr. A. Moga,:. Acţiunea terpaeutică a foi­
lor de oleandru. Comunic, la Soc. Şt. Med. 15 Mai 1937.
Dr. T. Spârchez, Dr. Rusu V.: Expreimentelle Untersuchun-
gen bei Barbitursâuervergiftungen. Arch. Inst. de Pharmaco-
dinamie et Therap. Voi. I. 55 Fasc. II. 25 Febr. 1937.
Dr. T. Spârchez, Dr. V. Rusu: Neue Untersuchungen iiber
die Wirkung der BCU Analeptike Cluj / Central auf dem University Kreislauf Library und Cluj
Atemzentrum
sowie auf das Organ Veget. Sist. Zeitschrift fiir die gesamt. Ex-
per. Med. Bd. 98, H. 6, p. 772—779.
Dr. T. Spârchez, Dr. I. Popescu: Diverticoli duodenali, în
porţ. III—IV. Comunicare la Congr. Naţ. de Radiologie şi Elec-
trologie Med. Cluj, Mai 1937.
Dr. T. Spârchez, Dr. I. Popescu: Consideraţiuni asupra
chistului hidatic pulmonar multiplu primitiv în legătură cu un
caz. Soc. Şt. Med. şed. din 25 Apr. 1936. Clujul Med. Anul XVII,
Nr. 8, p. 530—531.
Dr. T. Spârchez, Dr. E. Viciu: Consideraţiuni asupra unui
caz de meningită urliană primitivă. Soc. Şt. Med. Cluj, şed. 13
Febr. 1937. Clujul Med. 1937, Anul XVIII, Nr. 4, p. 259—260.
Dr. A. Moga: Consideraţiuni asupra patogeniei sindromului
Adams-Stockes în legătură cu 2 cauze. Soc. Şt. Med. şed. din
7 Noembrie 1936. Clujul Medical 1937, Nr. 1, p, 48.
Dr. Moga, Dr. Graur: Consideraţiuni asupra diagnosticului
anevrismelor trunchiului bracheocefalic ale arterelor parotide şi
subclaviculare. Sibiul Med. 1937. Nr. 2.
Dr. Graur, Dr. Radu: Consideraţiuni asupra unui caz de
mieloză acută cu artrologie. Clujul Med. 1937, Nr. II, p. 76—81.

248
Dr. A. Mo ga: Un caz de boală albastră complicată cu o
hipertensiune arterială. Soc. Şt. Med. şed. 30 Ian. 1937, Clujul
Med. Anul XVIII, Nr. 4, p. 256.
Dr. A. Moga: Sportul şi circulaţia sanghină. Curs de Me­
dicină sportivă, Mai 1937.
Dr. A. Moga, C. Urechia şi L. Dragomir: Recherches elec—
trocardiographiques dans quelques maladies nerveuses. Bull. de
l'Academie de Med. de Roumanie, I an. Tome II, Nr. 6.
Dr. A. Moga, Dr. R. Popa: Două cazuri de sindrom coro­
narian. Reuniunea Anatomică, 20/111 1937. Clujul Med.
Dr. A. Moga, Dr. R. Popa: Insuficienţă coronariană pe bază
arteriosclerotică. Reuniunea Anat. 17/1V 1937. Clujul Medical.
Dr. A. Moga, Dr. Medeşan; Turburările cardio-vasculare în
boala lui Basedow. Endocrinologie, Gynec. Obstetr. Cluj, 1937,
Anul I, Nr. 5, pag. 420—438.
Dr. A. Moga, Dr. R. Popa: Persistenţa foramenului primum
cu angustia aortei şi ectazia pulmonarei la o femee de 23 ani
Reuniunea anatomică BCU Cluj Cluj, / Central şed. University 6 Febr. Library Clujul Cluj
Medical, Anul
XVIII 1937, Nr. 5, p. 340.
Dr. I. M. Popescu: Contribuţiuni la studiul diverticolilor
duodenali. Clujul Med. Anul XVIII, 1937, Nr. 2, p. 63—71.
Dr. I. Popescu, Dr. V, Secarea: Tuberculoza lobului azygos.
Clujul Medical, Anul XVIII, 1937, Nr. 5, pag. 300—310.
Dr. I. Popescu, Dr. V. Secarea: Un caz de lobită azygos tu­
berculoasă. Soc. Şt. Med. Cluj, şed. 13 Martie 1937. Clujul Med.
Anul XVIII, 1937, Nr. 6, p. 397—400.
Dr. E. Degan, Dr. F. Peneş: Un caz de fistulă broncho-
biliară. Soc. Şt. Med. Cluj, şed. 30 Ian. 1937. Clujul Medical,
1937, Anul XVIII, Nr. 4, p. 254—256.
Dr. Chiper, Dr. Bumbăcescu: Tratamentul hemoptiziilor tu­
berculoase cu injecţii subcutanate de oxigen. Clujul Med. Anul
XVIII, 1937, Nr. 2, p. 103—107.
Dr. Popescu, Dr. Preotesoiu: Valoarea comparativă a cole-
cistografiei şi a probei Melzer-Lyon în diagnosticul afecţiunilor
vezicei biliare. Clujul Med. Anul XVIII, Nr. 1, 1937, pag. 1—10.
Lungu Honoriu: Consideraţiuni asupra suferinţelor tardive
după operaţiile pentru ulcer gastro-duodenal. Teză de Medicină
Inst. de Arte Grafice „Ardealul", 1937.

244
Ioan Meţianu: Consideraţiuni asupra tratamentului medical
în ulcer gastric şi duodenal. Teză. Tip; Cartea Românească, 1936.
Victor Gavrilă: Tratamentul erizipelului cu prontosil. Teza.
„Ardealul", Cluj, 1937.
1937.
Nagy Margareta: Eritemul nodos. Teză. Tip. Nagy, Cluj»
Viorel Petrişor: Proba cu gelatină-apă ca metodă de explo­
rare a funcţiunii hepatice. Teză. „Ardealul" Cluj, 1937.
4. Clinica de semiologie medicală.
Prof. Dr. I. Goia: Tratamentul ulcerului gastric şi duo­
denal. Conferinţă ţinută la cursul de perfecţionare, org. de Soc.
Doc. Univ. Cluj, Oct. 1936.
Prof. Dr. I. Goia, Dr. T. Sparchez, Dr. I. Meţianu: Consi-
deraţiuni clinice şi terapeutice asupra ulcerului gastric şi duo­
denal în legătură cu 2700 cazuri. Clujul Medical, Anul XVIII,.
1937, Nr. 5, pag. 275—300.
Dr. Graur şi BCU Dr. Cluj Moga: / Central Consideraţiuni University Library asupra Clujdiagnosticu
lui anevrismelor trunchiului bracheo-cefalic ale arterelor carotide
şi subclaviculare. Sibiu Medical, 1937, Nr. II.
Dr. Graur, Dr. Radu: Consideraţiuni asupra unui caz de
mieloză acută cu artralgii. Clujul Medical, 1937, Nr. 2, p. 76—81.
5. Clinica psihiatrică.
1. Sur deux cas de syndrome pedonculaire, publicat în „Archives
de Neurologie", Fevrier 1936.
2. Trois cas de choree, publicat în „Archives de Neurologie'^
1936, p. 129.
3. Myelite sacree apres la grippe. „Archives de Neurologie"
1936, p. 181.
4. Nevralgie sciatique due ă la ptose renale ou ă l'hvdronephrose
(colaborare cu Prof. Ţeposu), publicat în „Archives
de Neurologie" 1936, p. 185.
5. Tabes traumatique, publicat în Societe med. des hopitaux,
No. 1, 1936.
6. Meningite ourlienne du type primitif. Societe med. deshopitaux,
No. 10.
7. Hemiatrophie faciale droite avec atrophie musculaire du

membre superieure gauche (colaborare cu d-na Retezeanu), pu­
blicat în Societe med. des hopitaux, 1936, p. 398.
8. Gynecomastie chez un paralytique general. Societe med.
des hopitaux, 1936 juin, p. 975.
9. Les variations du chlore et du sodium sanguin apres
l'extirpation des surrenales (colaborare cu Dr. Benetato şi d-na
Retezeanu), publicat în Bull. de ГAcademie de Medicine de Rou­
manie, No. 1, 1936.
10. Hemoragie cerebeloasă cu moarte rapidă, publicat în Re­
vista de Medicină Legală, 1936, p. 32.
11. La reaction de Weltmann dans les affections du systeme
nerveux (colaborare cu Dr. Manta şi Bumbăcescu), publicat în
Academie de medecine roumaine, 1936, p. 290.
12. Syndrome parkinsonien de nature syphilitique (colabo­
rare cu d-tna. Retezeanu), publicat în Societe med. des hopitaux
de Paris, 1936, p. 1058.
13. Hemiplegie avec amaurose unilaterale concomitente chez
un cardiaque (colbaorare BCU Cluj / Central cu L. University Dragomir), Library publicat Cluj
în „Paris
Medical" 1936, No. 33, p. 106.
14. Tabes et parkinsonisme syphilitique (colaborare cu d-na
Retezeanu), publicat în „Revue Neurologique" 1936, juillet, p.
105.
15. Cancer metasiatique de la region hypophiso-tuberienne
avec diabete insipide. Paris Medical, 1936, p. 129, No. 35.
16. Nouvelles recherches sur le potassium dans l'insufţisance "
surrenale (colaborare cu Dr. Benetato şi d-na Retezeanu). Societe
de Biologie, 1936, p. 197, juin.
17. Meningite lymphocitaire benigne (colaborare cu Dr.
Elekes), publicat în Societe med. des hopitaux, 1936, p. 1293.
18. Sur deux cas de myosite ossifiante (colaborare cu Dr.
Bumbăcescu), publicat în „Annales de medicine", 1936.
19. Etude sur le mecanisme de la reaction de Weltmann (co­
laborare cu Dr. Manta şi Dr. Bumbăcescu), publicat în Academie
de med. de Roumanie, 1936, p. 510.
20. Oreillons ă forme cerebrale, au debut psychosique (cola­
borare cu Dr. N. Elekes), Soc. med des hopitaux de Paris, 1936,
p. 1290.
21. Etudes sur la reaction de Weltmann. II-е note. Publicat
în Academie roumaine de Medicine, p. 678, 1936), (cu d-niî
Manta şi Bumbăcescu).

246
22. Exostoses osteogenes avec complications medullaires (co-
loborare cu Dr. N. Elekes), publicat în Soc. med. des hopitaux
de Paris, 1936, p. 1594.
23. Neuromelyte optique aigue; contrele anatomique, pu­
blicat în Soc. med. des hopitaux de Paris, 1936, p. 1594.
24. Tabes heredo-syphilitique avec labyrinthite apparaissant
â l'ăge adulte ou dans l'enfance, publicat în Societe Medicale des
hopitaux def Paris, 1936.
25. Sur quelques cas de cysticercose du systeme nerveux,
publicat în „Bull. de PAcademie de Medicine de Roumanie",
1937, p. 19.
,26, Sur un cas d'epilepsie cardiaque, publicat in „Archives
Internationale de Neurologie", p. 33.
27. Un cas de Maladie d

ш
3. Un caz de emiplegie ipofizară. — Mişcarea Medicala,
Nr. 9—10, 1936. In colaborare cu Dr. A. Lakatos.
4. Antifermentoterapia în artropatia tabetică. — Noua Re­
vistă Medicală, Mai 1937. In colaborare cu Dr. M. Keusch.
5. Nouvelles recherches sur l'activation de la regenerescence
nerveuse (sub presă).
6. Studiul mişcărilor reflexe ale globilor oculari într'un caz
de paralizie asociată a mişcărilor de lateralitate. — Clujul Me­
dical; Nr. 5, 1936.
Dr. Dragomir Teofil, şef de lucrări:
1. Comunicare asupra unor mialgii grave. — Societatea
Ştiinţelor Medicale, 1937 Martie.
Dr. Keusch Mihail, asistent:
1. Două cazuri de maladia lui Dercum. — Clujul Medical,
Nr. 3, 19Ž6.
2. Un caz de cefalgie post-traumatică. — Comunicare la
Societatea Ştiinţelor Medicale, 21/XI 1936.
3. Un caz de BCU hemiplegie Cluj / Central isterică. University — Comunicare Library Cluj
la Societa­
tea Ştiinţelor Medicale, 13/1 1937.
Dr. Prack Wilhelm, asistent:
1. Un caz de poliomielită cronică anterioară, ameliorare con­
siderabilă după 5 ani. — Comunicare la Societatea Ştiinţelor
Medicale, 7 Noemvrie 1936.
2. Compresiune medulară cu disociaţie siringo-mielitică, vin­
decată prin intervenţie chirurgicală. — Comuncare la Congresul
de Chirurgie din Bucureşti, Noemvrie 1936. In colaborare cu
Dr. Prăgoi.
6, 1936.
3. Despre un caz de eritromelalgie. — Clujul Medical, Nr.
Dr. Duma Desideriu, preparator:
1. Un caz de poliradiculo-nevrită, ameliorat prin ultratermie.
Comunicare la Societatea Ştiinţelor Medicale, 24 Octomvrie 1936.
In colaborare cu Dr. Lakatos A.
2. Un caz de paraplegie postvaccinală antirabică, vindecat
prin ultratermie. Comunicare la Societatea Ştiinţelor Medicale.
3. Paraplegie cerebrală post-traumatică. — Comunicare la
Societatea Ştiinţelor Medicale.

248
Dr. Lakatos Adalbert, asistent onorific:
1. Un acz de poliradiculo-nevrită, ameliorat prin ultratermie.
Comunicare la Societatea Ştiinţelor Medicale, 24 Octomvrie 1936.
In colaborare cu Dr. Duma D.
2. Un caz de artropatie tabetică post-traumatică. — Comu­
nicare la Societatea Ştiinţelor Medicale, 19/XII 1936.
3. Radioterapia în arachnoiditele spinale adesive. — Comu­
nicare la Congresul Naţional de Radiologie din Cluj, Iunie 1937.
In colaborare cu Dr. V. Rusu.
7. Clinica ginecologică şi obsteti icală.
Profesor Dr. Grigoriu Cristea:
1. Acţiunea ormonului sexual femenin asupra malariei (cu
Prof. Baroni şi Dr. Petrescu). Soc. de Endocrinologie, Gyneco-
logie şi Obstetrică, şed. din 23 Nov. 1936.
2. Rolul endocrin al glandei mamare (cu Dr. Petrescu). Soc.
de Endocrinologie, BCU Gynecologie Cluj / Central şi University Obstetrică, Library şed. Cluj
din 16 Martie
1937.
3. Injecţii intramamare cu foliculină (cu Doc. Dr. Voicu şi
Dr. Petrescu). Soc. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică,
şed. din 16 Martie 1937.
4. Moaşele, agenţii puericulturei rurale (cu Doc. Dr. Iancu
A.). Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Iunie
1936.
5. Cercetări experimentale asupra ritmului oestral (cu Dr.
Coja). Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, August
1936.
6. Asistenţa socială la ţară (cu Doc. Dr. Voicu). Rev. de
Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Octomvrie 1936.
7. Influenţa foliculinei asupra malariei la femei (cu Prof.
Baroni şi Dr. Petrescu). Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi
Obstetrică. Oct. 1936.
8. Glanda mamară şi rolul ei endocrin (cu Dr. Petrescu).
Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Aprilie 1937.
9. Tratamentul hormonal al hipertrofiei de prostată (cerce­
tări experimentale şi clinice). Comunicare făcută la „Societatea
de Chirurgie" din Bucureşti în 16 Iunie 1937.

Docent Dr. Popoviciu Traian:
249
1. Menstruaţie, şi caracterele ei privită prin prisma credin­
ţelor populare şi în lumina ştiinţei — cu 6 tablouri originale —
(cercetări experimentale). Revista de Endocrinologie, Gynecolo-
gie şi Obstetrică, Februarie 1936.
2. Influenţa raselor ultraviolete asupra ţesuturilor embrionare
(cercetări experimentale). Revista de Endocrinologie, Gynecolo-
gie şi Obstetrică, Oct. 1936.
3. Când şi cum să recomandăm inter secţiune a chirurgicală
în afecţiunile gynecologice. Revista de Endocrinologie, Gyneco-
logie şi Obstetrică, Oct. 1936.
4. Accese de apnee şi cianozare la un nou născut (cu Doc.
Dr. Iancu). Comunicare făcută la şedinţa „Societăţii de Endo­
crinologie, Gynecologie şi Obstetrică", 23 Nov. 1936.
5. Uter graz'id în luna IV încarcerat cu o nefrită emoragică
(cu Dr. Barbul). Comunicare la „Societatea de Endocrinologie,
Gynecologie şi Obstetrică, 26 Februarie 1937.
6. Sarcină extrauterină abdominală la termen (cu Dr. Kese).
Comunicare la şedinţa
BCU Cluj
„Societăţii
/ Central University
de Endocrinologie,
Library Cluj
Gynecologie
şi Obstetrică" din Cluj, 2 Aprilie 1937.
Docent Dr. Voicu Ioan:
1. Variaţiunile greutăţii noilor născuţi în cursul anilor
1922—23—24 (cu dl Doc. Dr. Iancu). Societatea de Endocrino­
logie, Gynecologie şi Obstetrică, Cluj, şedinţa din 23 Nov. 1936.
2. Acţiunea extrasului de turbă asupra organelor genitale.
(Studiu experimental şi clinic, cu Dr. I. Petrescu). Rev. de Endo­
crinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Nr. 6 Oct. 1936.
3. Asistenţa socială la ţară (cu dl Prof. Grigoriu). Rev. de
Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Nr. 6 Oct. 1936.
4. Pemfigus sifilitic cu un debut pe feţele dorsale ale mâi­
nilor şi picioarelor (cu dl Doc. Dr. Iancu). Revista Spitalul,
Anul IV. Nov. 1936, Nr. 11, pag. 436—37.
5. Un caz de malemă şi hematomeza la un nou născut, (cu
Doc. Dr. Iancu şi Dr. Petrescu). Soc. de Endocrinologie, Gyne­
cologie şi Obstetrică, şedinţa din 26/11 1937.
6. Situaţia avantagiată sub raportul greutăţii corporale a
noilor născuţi din mame servitoare în bazele datelor statistice a
7, an'krdin Clinica Obstetricală şi Gynecologică din Cluj (cu Dl.

250
Docent Dr. Iancu) Soc. de Antropologie Cluj, şedinţa din 3 Mar­
tie 1937.
7. Haemaperitoneu mortal prin ruptura nodulilor metastici
îptr'un caz atipic de chorioepiteliomi generalizat (cu Dl. Dr.
Rubin Popa), Rev. „Cancerul* anul IV. No. 4. Oct.-Dec. 1936,
pag. 190—200.
8. Variaţiunile greutăţii corporale a noilor născuţi în raport
cu starea lor civilă şi sex. (Statistică înglobând 1797 de cazuri
din Clinica Obstetricală şi Gynecologică a Univ.) In colaborare
cu Dl. Doc. Dr. A. Iancu. (Soc. Rom. de Antropologie, şed. 19
IV. 1937).
9. Injecţiile intramamare cu foliculină. Cazuri clinice. In
colaborare cu Dl. Prof. Dr. Cr. Grigoriu şi Dr. I. Petrescu.
(Soc. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică Şed. din
21 Aprilie 1937).
10. întrebuinţarea dilaudidului şi dilaudid-scopolaminei
„Knoll" în Gynecolgie şi Obstetrică. (Rev. de Endocrinologie,
Gynecolgie şi Obstetrică. (Anul II. No. 1. Pag. 105—109).
11. Consecinţele BCU Cluj muncii / Central mamei University în afară Library de cămin Cluj
asupra
greutăţii noilor născuţi. In colaborare cu Dl. Dr. A. Iancu (Rev.
de Igienă Socială anul VII. No. 2, Febr. 1937, pag. 105—110.
(Comunicare transmisă Congresului II. Internaţional „La mere
au foyer", 1937, Paris, 21—26 Iunie.
Docent Dr. Axente Iancu.
1. Moaşele, agenţii puericulturei rurale. Revista de Endocri­
nologie, Gynecologie şi Obstetrică anul I. Iunie 1936, No. 4, pag.
332—340. In colaborare cu dl Prof. Dr. C. Grigoriu.
2. Fluctuaţiunile sezoniere ale greutăţii corporale la noii
născuţi. Rev. de Igienă Socială anul VI. No. 6, 1936, pag. 385—
389. (In colaborare cu Doc. Dr. I. Voicu).
3. Paludism acvirat de un copil mic în mediul de colectivi­
tate infantilă. Rev. „Cernăuţi Medical" anul III, No. 8. pag.
547—549.
4. Difteria sugarului sub aspectul unei rinite muc o purulente.
Vestul medical, anul II, Nr. 9, Septembrie 1936, pag. 245—247.
5. Mortalitatea infantilă în mediul rural din Transilvania.
Rev. Societatea de Mâine, August 1936 (vezi şi ziarele : Patria,

251
Anul XVIII. No. 209, 20 Septemvrie 1936; Curentul din 24
Septemvrie 1936).
6. Contribution â la etude des infections neuropropes ches
l'enfant. Archiv de Medecine des Enfants. Tome 39, No. 10, Octomvrie
1936, pag. 658—664. Ref. Vestul Medical anul II. No.
12, 1936, pag. 389.
7. L'emploi des arsenicaux pour la desinfection des porteurs
de germes diphteriques dans les collectivites de nourrissions. (In
colaborare cu Turcu, Dariu şi David). Le Nourrission 24-e annee
No. 6, Nov. 1936, pag. 359—366. Rev. Viaţa noastră anul II-HI,
1937, pag. 12.
8. Accesele de cianozare şi acnee la un nou născut. Societa­
tea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, şed. din 22
Nov. 1936. (In colaborare cu Doc. Dr. Tr. Popoviciu).
9. Variaţiunile greutăţii noilor născuţi în cursul anilor 1922-
1923-1924. Soc. de Endocrinologie, Obstetrică, Gynecologie, şed.
din 22 Nov. 1936. (In colaborare cu Doc. Dr. I. Voicu).
10. Sugestii terapeutice în desinteria copilului. Rev. de En­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
docrinologie, Gynecologie şi Obstetrică Anul I. August 1936,
No. 5, pag. 438—440. Ref. Vestul Medical. Anul III No. 3, 1937,
pag. 120.
11. Studiu asupra determinării „Cercului de reprezentări"
la copii. Buletinul No. II al Soc. de Psihologie Medicală Sibiu,
pag. Nr. 22—29. (In colaborare cu dl N. Spănu).
12. Foliculino-terapia în vulvo-viginita blenoragică. (In colaborare
cu D-nii Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. V. Tătaru (Soc. đe
Dermatologie şi Sifiligrafie Cluj, şed. din 17 Ianuarie 1937. Vezi
şi Clujul Medical No. 3, 1937, pag. 205. Publicat şi în Rev. România
Medicală Anul XV. No. 10, pag. 134—135.
13. Hereditatea hiperchratozei palmo-plantare în sânul unor
familii înrudite. Soc. Română de Antropologie, Cluj, şedinţa din
25 Ianuarie 1937. (In colaborare cu Dl. Dr. Od. Apostol). Vezi
şi Clujul Medical No. 5, 1937 r pag. 341—342.
14. Penfigus sifilitic cu un debut pe feţele dorsale ale mâini
lor şi picioarelor. Rev. Spitalul anul XVI. Nov. 1936, No. 11,
pag. 436—437. (In colaborare cu Doc. Dr. I. Voicu). Ref. in Le
Nourriss'ion 25-e annee No. 3, Mai 1937, pag. 192.
15. A difteriâs nâtha befolyâsa a csecsemok fejlodSsere. Rev.
Egeszseg pag. 156/1936.

252
16. Căderea spontană şi concomitentă a verucelor cu cea a
crustelor variceloase la o fetiţă de 5 ani. Soc. Română de Derma­
tologie şi Sifiligrafie. Şed. din 21 Febr. 1937. Vezi şi Clujul Me­
dical No. 4/1937, pag. 252.
17. Acţiunea -foliculinei asupra glicemiei noilor născuţi şi a
sugarilor (în colaborare cu dl Dr. Opriş). Soc. de Endocrinolo­
gie, Gynecologie şi Obstetrică din Cluj, şed. din 27 Febr. 1937.
18. Un caz de melaenă la un nou născut. (In colaborare cu
Doc. Dr. I. Voicu şi Dr. I. Petrescu). Soc. de Endocrinologie,
Gynecologie şi Obstetrică din Cluj, şed. din 26 Febr. 1937.
19. Dishepatiile anicterice ale sugarilor. Soc. Ştiinţelor Me­
dicale, şed. din 27 Febr. 1937. Vezi şi Clujul Medical No. 5/1937,
pag. 335—336.
20. Cele două atomatisme de bază ale sufletului copilului.
Revista „Freamătul Şcoalei" anul III. No. 1—2/1937, pag. 1—5.
21. Situaţia avantajată sub raportul greutăţii corporale a
noilor născuţi din mame servitoare, în baza datelor statistice ale
Clinicei Gynecologice şi Obstetricale din Cluj pe 7 ani. Soc. Ro­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
mână de Antropologie, Cluj. Şed. dela 3 Martie 1937.
22. Consecinţele muncii mamei asupra naşterilor. Societatea
de Mâine. Anul XIV, No. 1, pag. 11.
23. Noui născuţi purtători de bacili difterici. Cernăuţi Me­
dical Anul IV, No. 4, pag. 205—206. (In colaborare cu D-nii
Dr. Turcu, Dr. David şi Dr. Vago).
24. Ichtioza familiară la-un băiat de şase ani. Soc. Română
de Dermatologie şi Sifiligrafie, şedinţa din 18 Aprilie 1937. (In
colaborare cu D-ra Drd. Elena Russu). Vezi şi Clujul Medical
No. 6/1937, pag. 405—406.
25. Variaţiunile corporale a noilor născuţi în raport cu sta­
rea lor civilă şi cu sexul. Statistică înregistrând 1979 cazuri din
Clinica Obstetricală a Universităţii (Soc. Română de Antropo­
logie Cluj, şedinţa din 19 Aprilie 1937). In colaborare cu Dl.
Doc. Dr. I. Voicu.
26. Vaccinaţia antxgripală în colectivităţile de sugar. Soc.
Ştiinţelor Medicale din Cluj, şedinţa din 24 Aprilie 1937. (In co­
laborare cu dl Dr. A. Mânu).
27. Consecinţele muncii mamei în afară de cămin asupra
greutăţii noilor născuţi. Rev. de Igienă socială anul VII, No. 2,
1937, pag. 105—110. (In colaborare cu Dl. Doc. Dr. Voicu). Co-

253
municare transmisă congresului „La mere au foyer", 1937, Paris,
28. Sindromul de nutriţie progresivă de origină alimentară
la copilul de curând născut. Rev. de Endocrinologie, Gynecologie
şi Obstetrică anul II, No. 1, pag. 92—97.
29. Ascorbicuria în câteva stări patologice ale copilului. Soc.
Ştiinţelor Medicale Cluj, şedinţa din 29 Mai 1937. (In colabo­
rare cu Dl. Dr. C. Oprişiu).
30. Orto-cefalo-sindactilie (apert) la un nou născut. Vestul
Medical Anul III, No. 6/1937, pag. 213—214.
31. Caracterul dominant legat de sex în ichtioza vulgară,
observaţiuni personale. Trei generaţii. Soc. Română de Antro­
pologie, şedinţa din 3 Iunie 1937. (In colaborare cu D-ra Drd.
Elena Russu).
32. Edemul genital cronic idiopatic. Rev. Spitalelor anul I,
No. 2/1936, pg. 89—91.
33. Curba glicemică a noilor născuţi în primele zile ale vie-
ţei. Rev. de Obstetrică, Gynecologie şi Puericultura anul XVI.
1936, No. 3, pag. BCU 180—182. Cluj / Central (In colaborare University Library cu Dl. Cluj
C. Opriş).
Asistent: Dr. Purge Gheorghe
1. Utilizarea terapeutică a principiului gonadotrop luteini-
zant, izolat din urina de gravide. (Cu Dl. Prof. Dr. Grigoriu).
Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, No. 1/1936.
2. Sarcină şi paludism. Rev. de Endocrinologie, Gynecolo­
gie şi Obstetrică No. 2/1936.
3. Mola hidatiformă. Studiu hormonal. (Cu Dl. Prof. Dr.
Grigoriu). Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică
No. 3/1936.
4. Problema actuală a secalei cornute. Rev. de Endocrinolo­
gie, Gynecologie şi Obstetrică No. 4/1936.
5. Tratamentul durerii spastice în ginecologie (cu Dr. Coja).
Rev. de Endocrinologie, Ginecologie şi Obstetrică No. 3/1936.
Preparator: Dr. Căprioară Dumitru
1. Acţiunea extrasului placentar şi urinei de femeie gravidă
asupra ciclului cestral şi glandei mamare. Rev. de Endocrinolo­
gie, Gynecologie şi Obstetrică No. 5/1936.

254
2. Efecte hormonale asupra grefelor ovariene. Revista de
Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Cluj, Nr. 1/1937.
3. Avort spontan septic o-piemic produs de un abces al
mâinii. Comunicare făcută la Societatea de Endocrinologie, Gy­
necologie şi Obstetrică din Cluj 1. IX. 1936. (In colaborare cu
Dr. Cotuţiu şi Dr. Mureşan).
4. Efecte hormonale asupra tr ans plantelor de ovare. (Comu­
nicare făcută la Soc. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obste­
trică din Cluj, şedinţa din 23. XI. 1936. (In colaborare cu D.I
Dr. Pană).
5. Deformaţiune osoasă la un nou născut. Comunicare făcută
la Societatea de Endocrinologie, Antropologie, Cluj, şedinţa din
20 Mai 1936.
6. Asupra unui caz de hamartom placentar. Comunicare fă­
cută la Societatea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică
din Cluj, şedinţa din 21 Aprilie 1937.
Preparator: Dr. Coja Nicolae
BCU Cluj / Central University Library Cluj
1. Cercetări experimentale asupra ritmului oestral (cu Prof.
Dr. Grigoriu). Rev. de Endocrinologie, Ginecologie şi Obste­
trică, August 1936.
2. Tratamentul turburărilor generale în climacteriu (cu Dr.
Kese). Rev. de Endocrinologie, Ginecologie şi Obstetrică No. 1
din 1937.
Dr. Kese Gheorghe:
1. Avort şi tetanos. Societatea de Endocrinologie, Gynecolo­
gie şi Obstetrică, şedinţa din 23 Nov. 1936.
2. Sarcină extrauterină abdominală. (In colaborare cu Dl.
Doc. Dr. Popoviciu Traian). Soc. de Endocrinologie, Gynecolo­
gie şi Obstetrică din Cluj, şedinţa din 21 Aprilie 1937. Nr.l,
1937, pag. 102—104.
3. Tratamentul tulburărilor generale în climacteriu. (In co­
laborare cu dl Dr. Coja N.). Revista de Endocrinologie, Gyne­
cologie şi Obstetrică, Nr. 1, 1937, pag. 102—104.
Dr, Petrescu Iancu:
1. Acţiunea foliculinei asupra malariei. (In colaborare cu Dl.

255
Prof. Grigoriu şi Prof. Baroni). Soc. de Endocrinologie, Gyne­
cologie şi Obstetrică, şed. din 23 Nov. 1936.
2. Un cas de melemă şi hematemeză la un nou născut. (In
colaborare cu Dl. Doc. Dr. Voicu şi Doc. A. Iancu). Soc. de En­
docrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, şedinţa din 26 Fe­
bruarie 1937.
3. Rolul endocrin al glandei mamare. (In colaborare cu Dl.
Prof. Dr. Grigoriu. (Soc. de Endocrinologie, Gynecologie şi Ob­
stetrică, şedinţa din 26 Februarie 1937.
4. Tratamentul hormonal al hipertrofiei de prostată. (Cerce­
tări experimentale şi clinice). (In colaborare cu Dl. Prof. Dr.
Grigoriu). Comunicare făcută la Societatea de Chirurgie din Bu­
cureşti în 16 Iunie 1937.
Activitatea „Societăţii de Endocrinologie, Gynecologie
a şi Obstetrică
Şedinţa din 23 Noembrie 1936.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
1. Prof. Dr. Grigoriu, Prof. Dr. Baroni şi Dr. Petrescu: Ac­
ţiunea ormonului sexual femenin asupra malariei.
2. Dr. Căprioară şi Dr. Pană: Efecte ormonale asupra
transplantelor de ovare.
3. Doc. Dr. Iancu, Doc. Dr. Tr. Popoviciu: Accese de acnee
şi cianozare la un nou născut.
4. Doc. Dr. Iancu şi Doc. Dr. Voicu : Variaţiunile curbei de
greutate a noilor născuţi din Clinica Gynecologică şi Obstetri-
cală din Cluj în 1922—23.
5. Dr. Kese Gh. : Avort şi tetanos.
Şedinţa din 27 Ianuarie 1937.
1. Doc. Dr. Velluda C: Consideraţiuni de anatomie şi bio­
logie comparată şi experimentală asupra sarcinilor multigeme-
lare la om. (Conferinţă).
ciilar.
2. Dr. Heller : Tumoare gigantică ovariană.
3. Dr. Costa R. med. primar Oradea : Un caz de uter bilo-
Şedinţa din 26 Februarie 1937.
1. Prof. Dr. Ar. Grădinescu şi Santa N. : Asupra proprietă­
ţilor fiziologice ale extractului cortico-suprarenal.

256
2. Doc. Dr. Popoviciu Tr. şi Dr. Barbul M. : Uter gravid
încarcerat cu nefrită emoragică.
3. Doc. Dr. Iancu şi Dr. Oprişiu C: Acţiunea foliculinei
asupra glicemiei noilor născuţi şi a sugarilor.
4. Prof. Dr. Grigoriu şi Dr. Petrescu : Rolul endocrin al
glandei mamare.
— 5. Doc. Dr. Stanca C. : Rezultate tardive după injecţii intra-
ovariene cu extract ovarian.
6. Doc. Dr. Iancu, Doc. Dr. Voicu şi Dr. Petrescu : Un caz
de melemă şi ematemeză la un nou născut.
Şedinţa din 16 Martie 1937.
Prof. Dr. Marinescu (Bucureşti) : Acromegalie şi gigan­
tism. (Conferinţă publică în sala Bibliotecii Universităţii).
Şedinţa din 21 Aprilie 1937.
1. Prof. Agr. Orient : Instrumente medicale chirurgicale
din epoca romanilor.
2. Prof. Dr. Grigoriu, Doc. Dr. Voicu şi Dr. Petrescu : Injecţii
intramamare BCU cu Cluj foliculină. / Central University (Cazuri clinice). Library Cluj
3. Prof. Dr. Vasiliu T., Dr. Căprioară şi Dr. Vago : Asupra
unui caz de hamartom placentar.
4. Prof. Dr. Kernbach M.: Prezentarea „Genezimetrului
Dr. Hurghişiu".
5. Doc. Dr. Popoviciu Tr. şi Dr. Kese: Sarcină extrauterină
abdominală.
8. Clinica infantilă.
Publicaţii. Conferinţe. Comunicări.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. A. Berariu: Contribuţiuni
la acţiunea sanocrizinei. Comunicare făcută la Soc. Ped. şi
Pueric, 20. XII. 1936.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. P. Avrămoiu: Influenţarea
rezistenţei faţă de pneumococi în rachitismul experimental prin
foliculină. Com. la Soc. Ped. şi Pueric, 20. XII. 1936.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. E. Băncilă : Eliminarea vi­
taminei C pe boli. Com. la Soc. Ped. şi Pueric. 20. XII. 1936.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. E. Mihalca — Dr. R. Moga:

257
Variaţiunile deceselor la copii pe seze, sezon după regiunile Ro­
mâniei, pe 1933-1935. Corn. la Soc. Ped. şi Pueric, 11. IV. 1937.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu ; Problema alcalozei şi acidozei în
tetanie. Corn. la Soc. Ped. şi Pueric, 23. V. 1937.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu; Probleme şi necesităţi de actuali­
tate în medicina infantilă. — Conferinţă publicată în Rev. de
Ped. şi Pueric. No. 1—4, 1937.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. E. Mihalca — Dr. R. Moga:
Influences de la situation geographique, du sexe, etc, sur la mor-
talite infantile en Roumanie (specialement â la frontiere de
l'Ouest et en Transylvanie). — Rev. de Ped. şi Pueric. No.
1—4, 1937.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu : Date noi asupra denatalităţii şi
mortalităţii infantile. Combaterea depopulării. Legiferarea ocro-
tirei mamei şi a copilului. •— Rev. de Ped. şi Puericultura. No.
1—4. 1937.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Prof. Dr. Gr. Benetato : Nefrită
asociată cu sindromul BCU Cluj nefrozei / Central lipoidice. University — Library Rev. de Cluj
Ped. şi Puericultura
No. 1—4. 1937.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu — C. Blosu : Sur le role de la vita­
mine C dans Porganisme infantile. I Contribution â l'etude des
etats prescorbutiques chez l'enfant. — Rev. de Ped. şi Pueric.
No. 1—4. .1937.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. P. Avrămoiu ; Einfluss des
Follikulins auf die geschlechtlichen Differenzen in der Pnemo-
kokkenresistenz rachitischer Ratten. — Rev. de Ped. şi Pueric.
No. 1—4. 1!>37.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. O. Mihalescu : Contribu~
ţiuni la alcalozoterapia coreei asociată cu adrenalină sau efeto-
nină. — Rev. de Ped. şi Pueric No. 1—4. 1937.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Rolul surorii de ocrotire în com­
baterea mortalităţii infantile. — Conferinţă ţinută la congresul
surorilor de ocrotire în Spetembrie 1936.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu. Mortalitatea infantilă şi combate­
rea ei. — Conferinţă ţinută la Soc. pentru protecţia mamei şi
copilului. Ianuarie 1937.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu : Elemente de Pediatrie şi Pueri­
cultura, voi. al Hl-lea. „Lumina", Cluj 1937.
17

258
Dr. I. Cirlea : Un caz de hematemeză şi melenă la prema­
turi. — Corn. la Soc. de Ped. şi Pueric. din 20. XII. 1936.
Dr. I. Cirlea — Dr. A. Berariu ; Rezultate în tratamentul
toxicozelor. — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. din 25. I.
1937, publicată în Rev. de Ped. şi Pueric. No. 1—4. 1937.
Dr. I. Cirlea — Dr. L. Bogdan : Două cazuri de astm bron-
chial la copii de sân. — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric.
din 11. IV. 1937.
Dr. I. Cirlea — Dr. V. Gh. Munteanu : Un caz de erythe-
ma simplex gyratum Jadassohni. — Publ. în Rev. de Ped. şi
Pueric. No. 1—4. 1937.
Dr. I. Cirlea — Dr. P. Cirlea : Un caz de difterie vulvara.
Comunicare la Soc. Şt. Med. din 21. XI. 1936.
Dr. A. Berariu — Drd. A. Grepaly ; Malformaţiunile conge­
nitale ale maxilarului inferior în legătură cu un caz de hemiag-
natie parţială. — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. din 20.
XII. 1936.
Dr. A. Berariu : Malformaţiuni congenitale multiple.— Co­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
municată la Soc. de Ped. şi Pueric. din 11. IV. 1937.
Dr. A. Berariu : Tratamentul sifilisului congenital cu „Spi-
rocid". — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. din 23. V. 1937.
Dr. V. Gh. Munteanu — Dr. V. Curtuţiu : Activitatea clini­
cei infantile pe anul 1936 (copiii internaţi). — Comunicare la
Soc. de Ped. şi Pueric. din 25. I. 1937.
Dr. V. Gh. Munteanu : Tabloul radiologie în pneumonii în
timpul şi după vindecare. — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pue­
ricultura din 11. IV. 1937.
Dr. V. Gh. Munteanu — Dr. Şt. Graur : Trei cazuri de
boală a lui Calve—Legg—Perthes. — Comunicare la Soc. de
Ped. şi Pueric. din 23. V. 1937.
Dr. V. Gh. Munteanu — Dr. Şt. Graur : Un caz de epifizită
tibială anterioară (boala lui Schatter—Osgood). — Comuni­
care la Soc. de Ped. şi Pueric. din 23. V. 1937.
Dr. V. Gh. Munteanu —r Dr. V. Curtuţiu : Un caz de doli-
chosigma (sigma elengatum). — Comunicat la Soc. Şt. Med. din
5. XII. 1936.
Dr. V. Gh. Munteanu — Dr. V. Curtuţiu ; Un caz de mal­
formaţiuni osoase multiple. — Comunicat la Soc. Şt. Med. din
21. XI. 1936.

259
Dr. P. Avrămoiu — Şt. Dăncilă : Intradermoreacţia în as-
caridoză, ca diagnostic. — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric.
din 11. IV. 1937.
Dr. P. Avrămoiu — Şt. Dăncilă : Un nou indicator al
pH-ului. — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. din 23. V.
1937.
Dr. L. Bogdan : Natalitatea şi mortalitatea infantilă în "cir­
cumscripţia sanitară Călăţele (Cluj) în ultimii 5 ani. — Comu­
nicare la Soc, de Ped. şi Pueric. din 20. XII. 1936.
Dr. E. Mihalca : Un caz de encefalită difterică eu emiplegie.
Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. din 23. V. 1937.
Activitatea ştiinţifică a clinicei, a fost mult promovată prin
Societatea de Pediatrie şi Puericultura, care a ţinut şedinţe lunare
şi la care au fost prezentate lucrările de pediatrie şi puericultura
ale membrilor clinicei, inclusiv ale corpului medical extern ata­
şat clinicei.'Aceste lucrări urmează să fie publicate în Revista de
Pediatrie şi Puericultura, recent apărută ca organ al acestei so­
cietăţi.
9. Clinica dermato-venerică.
/. Lucrări originale :
Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. Cirlea : Valoarea diagnostică a
allergiei cutanate în şancrul moale. Clujul Medical No. 4/1937.
Prof. Dr. C. Tătaru, Doc. Dr. A. Iancu şi Dr. V. Tătaru :
Foliculino-terapia în vulvovaginită blenoragică, România Medi­
cală No. 10/1937.
Dr. Pop Leonida : Metoda combinată de Rontgen—Radium,
în tratamentul cancerelor localizate la colul uterin. Cancerul No.
3/1936.
Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. P. Cirlea: Valoarea diagnostică
a allergiei cutanate în şancrul moale. Clujul Medical No. 4/1937.
Dr. Nicolae Lengyel, Dr. Modran şi Dr. Comsa : Conside­
raţiuni asupra etiologiei şi patogeniei eritemului polimorf. Clu­
jul Medical No. 10/1936.
Dr. Vasile Tătaru şi Drd. Petrovici: Sifilis şi traumatism.
Clujul!Medical No. 12/1936.
Prof. Dr. C. Tătaru, Dr. Vasile Tătaru şi Doc. Dr. A.
Iancu : Foliculino-terapia în vulvovaginită blenoragică. Româ-
nia Medicală No. 10/1937.
BCU Cluj / Central University Library Cluj

260
Dr. L. Modran, Dr. N. Lengyel şi Dr. Comşa : Considera­
ţiuni astipra etiologiei şi patogeniei eritemului polimorf. Clujul
Medical No. 10/1936.
II. C o m u n i c ă r i :
Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. L. Pop : Cazuri atipice de pemfi-
gus : Soc. Rom. de Derm. şi Sif. Secţia Cluj din 13/XII, 1936.
Prof. Dr. C. Tătaru, Doc. A. Ionescu şi Dr. V. Tătaru .-
Foliculino-terapia în vulvovaginită blenoragică, Soc. Rom. de
Derm. şi Sif. din 17/1. 1937.
Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. Cirlea : Un caz de poikilodermie,.
Ibidem. 21/11. 1937.
Prof. Dr. C. Tătaru, Dr. Pop şi Dr. Cirlea : Whites spot
disease cu crauroza vulvară. Ibidem, 18/IV. 1937.
Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. Leonida Pop: Cazuri atipice de
pemfigus. Soc. Rom. de Derm. şi Sif. Secţia Cluj. 13/12 1936~
Dr. L. Pop: 2 cazuri de keratodermie palmo-plantară. Ibi­
dem, 21/11 1937. BCU Cluj / Central University Library Cluj
Prof. Dr. C. Tătaru, Dr. P. Cirlea şi Dr. L. Pop: Whites
spot disease cu crauroza vulvară. Ibidem, 18/IV 1937.
Dr. L. Pop şi Dr. Mihalca: Un caz de tuberculire papulo-
necrotice cu ulceraţiuni vulvare bacilare. Ibidem, 23/V 1937.
Dr. L. Pop şi Dr. Fr. Veress: Psoriază pustuloasă. Ibidem,.
23/V 1937.
Dr. L. Pop, Dr. Comşa, Dr. Veress: Un caz de tuberculoză
a mucoasei bucale. Ibidem, 23/V 1937.
Dr. L. Pop, Dr. Danicico şi Dr. Bulbuca: Exostoze osteo-
genetice familiare. Soc. Şt. Med. din 13/111 1937.
Dr. L. Pop şi Dr. Bulbuca: Tratamentul cu radium a can-
cerelor linguale. Soc. Ştiinţelor Medicale.
Dr. L. Pop şi Dr. Bulbuca: Tratamentul cu radium al lupo-
carcinomului. Congr. Naţ. de Radiologie Cluj, 20—21/V 1937.
Dr. L. Pop, Dr. Bulbuca: Tratamentul cu radium al cance-
relor localizate la cavitatea bucală. Ibidem.
Dr. P. Cirlea şi Dr. I. Cirlea: Un caz de difterie vulvară.
Soc. Ştiinţelor Med. 21/XI 1936.
Dr. P. Cirlea: Un caz de parapsoriază gutată. Soc. Rom. de
Derm. şi Sif. Secţia Cluj, 17/1 1937.
Dr. P. Cirlea: Două cazuri de lichen ruber plan. Ibidem.

261
Dr. P. Cirlea şi Prof. Dr. C. Tătaru: Un caz de poikilo-
«dermie. Ibidem. 21/11 1937.
Dr. P. Cirlea şi Dr. N. Păcescu: Un caz de infecţie sifilitică
profesională. Ibidem. 18/IV 1937.
Dr. P. Cirlea: Un caz de sclerodermie în plăci. Ibidem.
Dr. P. Cirlea şi Prof. Dr. C. Urechia: Adenome sebacee
multiple tip. Pringle, la un epileptic. Ibidem.
Dr. P. Cirlea, Prof. Dr k C. Tătaru şi Dr. L. Pop: White spot
«disease cu crauroză vulvară. Ibidem.
Dr. P. Cirlea: Un caz de sicoză lupoidă Brocq. Ibidem.
23JV 1937.
Dr. N. Lengyel şi Dr. Păunescu: Eritrodermie descuama-
tivă. Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 17/1 1937.
Dr. N. Lengyel, Dr. Goldberger şi Dr. V. Tătaru: Un caz
«de lichen ruber plan linear. Ibidem. 21/11 1937.
Dr. N. Lengyel, Dr. V. Tătaru şi Dr. Modran: Purpura
anularis teleangiectodes Majocchi. Ibidem. 18/IV 1937.
Dr. N. Lengyel, Dr. Modran şi Dr. Mihalca: Urticaria pig-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
mentoasă. Ibidem.
Dr. N. Lengyel şi Dr. Modran: Lupus eritematos asociat cu
granulom anular. Ibidem. 23/V 1937.
Dr. Vasile Tătaru, Prof. Dr. C. Tătaru şi Doc. Dr. A. Iancu:
Foliculino-terapia în vulvo-vaginită blenoragică. Soc. Rom. de
Derm. şi Sif. Secţia Cluj, din 17/1937.
Dr. V. Tătaru, Dr. Lengyel şi Dr. Goldberger: Un caz de
lichen ruber plan linear. Ibidem. 21/11 1937.
Dr. Liviu Modran, Dr. Lengyel şi Dr. V. Tătaru: Purpura
anularis teleangiectodes Majocchi. Ibidem. 18/IV 1937.
Dr. L. Modran, Dr. Lengyel şi Dr. Mihalca: Urticarie pig-
mentoasă. Ibidem.
Dr. L. Modran şi Dr. N. Lengyel: Lupus eritematos asociat
cu granulom anular. Ibidem. 23/V 1937.
10. Clinica oftalmologiei.
1. Prof. Dr. Michail: Papjilom recidivant cherato-limbic.
Clujul Med. Nr. 1, 1937, pag. 53—54.
2. Prof. Dr. D. Michail: Ciclită metastatică de origină probabil
intestinală, consecutivă unei extracţii de cataracte. Clujul
Med. Nr. 3, 1937, pag. 198—199.

262
3. Michail D. et Vancea P.: Nouvelles recherches sur la
respiration des tissus oculaires. C. R. dela Soc. de Biol. T.
CXXV, 1937, p. 185.
4. Prof. Michail, P. Vancea et N. Zolog: Sur l'elimination
lacrymale du glucoze chez les diabetiques. C. R. dela Soc. de Biol.
T. CXXV, 1937, p. 1194.
5. Prof. Michail, P. Vancea et N. Zolog: Sur relimination
lacrymale du glucoze au cours de l'hyperglycemie adrenalinique.
C. R. dela Soc. de Bioli T. CXXV, 1937, p. 1095.
6. Prof. Michail et N. Zolog: Sur l'elimination lacrymale du
glucoze au cours de l'hyperglycemie alimentaire. C. R. dela Soc.
de Biol. T. CXXVI, 1937, p. 1042.
7. Docent Dr. P. Vancea: Contribuţiuni clinice şi experi­
mentale la studiul antisepticelor oculare. Rev. Sanit. Milit. T.
XXXVI, 1937, p. 718.
8. Dş. Dr. L. Rusu: Două cazuri de pterigioane chistice.
Clujul Med. Nr. 4, 1937, p. 266.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
9. Dş. Dr. L. Rusu: Aspecte istologice din patologia cutei
semilunare. Clujul Med. Nr. 5, 1937, pag. 340—41.
10. Dş. Dr. Lavinia Rusu: Gomă tuberculoasă perforată
ciliară. Clujul Med. Nr. 7, 1937, pag. 53—54.
11. Dş. Dr. L. Rusu: Papilom ulcerat al corneei cu abcese in
vitros. Clujul Med. Nr. 11, 1937, pag. 690—91.
12. Dr. G. M. Iliescu: 'Tumoră congenitală prelacrimală.
Clujul Med. Nr. 6, 1937, p. 396.
13. Dr. I. Păcurariu: Tratamentul simple paronului total
prin grefe. Clujul Med. Nr. 4, 1937, p. 254.
14. Pr. I. Păcurariu: Neurocretinită gripală. Clujul Med.
Nr. 7, 1937, p. 453.
15. Dr. N. Zolog: Consideraţiuni asupra sifilisului căilor
lacrimale în legătură cu un caz de gomă a sacului lacrimal. Clujul
Med. Nr. 3, 1937, p. 193—94.
16. Dr. N. Zolog: Traumatismele oculare la copii. Clujul
Med. Nr. 3, 1937, p. 193—94.
17. Dr. N. Zolog: Erectele Roentgenterapiei în cheratita pa-
renchimatoasă. Clujul Med. Nr. 4, 1937, p. 376—81.
18. Dr. N. Zolog: Cancer ocular. (Un caz de epiteliom epi-
bulbar). Clujul Mde. Nr. 8, 1937, p. 480—82.

T E Z E .
Nr. 1070. Szilasi Andrei: Tuberculoza conjunctivală.
^ % r •
Nr. 1076 Krebs Ivan: Activitatea chirurgicală a Clinicei
Oftalmologice din Cluj între 1920—1927.
Nr. 1080. Ivan Victoria: Microbiologia trachomului.
Nr. 1084. Horvath Geza: Activitatea chirurgicală a Clinicei
Oftalmologice din Cluj între 1928—1935.
Nr. 1085. Tamâs Iosif: Cheratita silamentoasă.
Nr. 1094. Heinrich Michail: Leziuni oculare în gripă.
Nr. 1114 Voiosu Măria: Tuberculomul conjunctivei bulbare.
Nr. 1131. Popovici Gheorghe: Pinguicula.
Nr. 1136 Boris Costescu: Studiu statistic asupra strabis-
melor tratate în Clinica Oftalmologică din Cluj.
Nr. 1140 Boroş Eugenia: Privire asupra patologiei cutei
semi lunare.
Nr. 1156. Gutea Vaier: Dacrio-adenită.
Nr. 1158. Munteanu V. Iuliu: Pterigiomul.
Nr. 1170. Păunescu BCU Cluj I. / Central Virgil: University Oftalmia Library metastatică Cluj
după
operaţia de cataractă.
11, Clinica stomatologică.
Prof. Dr. I. Aleman, Dr. I. Uleia: Concepţii noui asupra
leziunilor buco-dentare în diabet.
Prof. Dr. I. Aleman, Dr. F. Klima: Sublimatul în doze ho­
meopatice într'un caz de flegmon gazos.
Prof, Dr. I. Aleman: Zece ani dela moartea Prof. Bilaşcu.
Activitatea Clinicei pe ultimii 5 ani.
Prof. Dr. I. Aleman: Litiaza salivară.
Prof. Dr. I. Aleman, Dr. C. Oprişiu, Dr. V. Stoica: Coutri-
buţiuni la studiul paradentozelor.
Prof. Dr. I. Aleman, Dr. V. Vasilescu: O concepţie nouă şi
un medicament nou în anestezia locală „Salvocaina".
Prof. Dr. I. Aleman, Dr. V. Vasilescu: Fizioterapia modernă
în practica stomatologică. (Apărute în „Revista Stomatologică"
1936—1937).
Dr. I. Băbuţiu, şef de lucrări: Amintiri despre Profesorul
Bilaşcu. Câteva observaţiuni în jurul anesteziilor în legătură cu

264
extracţiunile dentare. (Apărute în „Revista Stomatologică" din
1936—1937).
Dr. V. Vasilescu, Dr. I. Uleia: Cum trebuesc priviţi şi în­
grijiţi dinţii de lapte.
Dr. V. Vasilescu: Infecţiunile buco-dentare în etiopatogenia
afecţiunilor gastrice.
Dr. V. Vasilescu, Prof. Dr. I. Aleman: O concepţie nouă şi
un medicament nou în anestezia locală „Salvocaina".
Dr. V. Vasilescu, Prof. Dr^I. Aleman: Fizioterapia modernă
în practica stomatologică.
Dr. V. Vasilescu, Dr. L. Ghidrai: Dintele Richmond.
Dr. L. Ghidrai, Dr. L. Csâszâr: Consideraţiuni asupra trata­
mentului oligodinamic al rădăcinilor gangrenoase cu conuri de
argint.
Dr. L. Ghidrai, Dr. V. Vasilescu: Dintele Richmond.
12. Clinica oto-rino-laringologică.
1. Prof. Dr. BCU G. Buzoianu: Cluj / Central Al University treilea congres Library internaţional Cluj
de
oto-rino-laringologie. Berlin, 17—22 August 1936. „România
Medicală", 15 Septembrie 1936.
2. Prof. Dr. G. Buzoianu: La luxation mediane par voie si-
nusale des parois externes des fosses nasales dans l'ozene. Aca­
demia de Medicină, 21 Octombrie 1936. Buletinul Academiei de
Medicină, Oct—Dec. 1936. T. II, Nr. 5.
3. Prof. Dr. G. Buzoianu: Două cazuri noui de laringectomie
totală pentru cancer. Societatea Ştiinţelor Medicale. Cluj, 24 Oct.
1936. „Clujul Medical", Ianuarie, pag. 851. „Spitalul", Decem­
brie 1936.
4. Prof. Dr. G. Buzoianu: Etmoidită supurată urmată de
flegmon al orbitei. Reuniunea Anatomică, Cluj, 12 Decembrie
1936. „Clujul Medical", Aprilie 1937, pag. 264.
5. Prof. Dr. G. Buzoianu: Cancere laringeene extirpate prin
laringectomie totală (prezentări de piese). Reuniunea Anatomică,
Cluj. 12 Decembrie 1936. „Clujul Medical", Aprilie 1937, p. 264.
6. Prof. Dr. G. Buzoianu: Papilome multiple ale corzilor vo­
cale extirpate prin tirotomie. Reuniunea Anatomică, Cluj, 12
Decembrie 1936. „Clujul Medical", Aprilie 1937, p. 263.
7. Prof. Dr. G. Buzoianu: Fistule supurate consecutive sinu-

265
sitelor maxilare cronice purulente. „Clujul Medical", Decembrie
1936.
8. Prof. Dr. G. Buzoianu: Elemente de otologie, un volum
504 pagini. Cluj, 1937. Recenzii: „România Medicală", Martie
1937, p. 68. „Spitalul", Ianuarie 1937, p. 41. „Revista de Igienă
Socială", Octombrie 1936, p. 631. „Bucureşti Medical",. Decem­
brie, 1936, p. 175. „Giornali Veneti di Scienze Mediche", 1937,
p. 132. „Clujul Medical", Aprilie 1937, p. 290. „Revista Română
de Medicină Socială, Nr. 1—2, 1937, p. 1937.
9. Prof. Dr. G. Buzoianu: Urechea şi sifilisul. Revista Ştiin­
ţelor oto-rino-laringologice, Cluj, 1 Ianuarie 1937.
10. Prof. Dr. G. Buzoianu şi Dr. Salamon: Sindrom vesti-
bular tip Eagleton într'un caz de tumoră ponto-cerebeloasă. Re­
vista Ştiinţelor oto-rino-laringologice. Ianuarie 1, 1937.
11. Prof. Dr. G. Buzoianu: Osteomul sinusurilor fronto-
etmoidale (două cazuri clinice). Societatea Ştiinţelor Medicale.
16 Ianuarie 1937. „Clujul Medical", Martie 1937, p. 194. „Re­
vista Ştiinţelor oto-rino-laringologice", 1 Aprilie 1937.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
12. Prof. Dr. G. Buzoianu şi Dr. Dorin Ionescu: Angina
Ludwig (cu un caz clinic). Reuniunea Anatomică, Cluj, 23 Ia­
nuarie 1937. „Clujul Medical", Aprilie 1937, p. 269.
13. Prof. Dr. G. Buzoianu: Câteva note medicale din Italia.
„>România Medicală", Nr. 3, 1 Februarie 1937.
14. Prof. Dr. G. Buzoianu: Tracheo-bronchoscopia în diag­
nosticul şi tratamentul camerelor pulmonare. Reuniunea Anato­
mică, Cluj, 6 Martie 1937. „Clujul Medical", 1937.
15. Prof. Dr. G. Buzoianu şi Dr. A. Teodorescu (cu prezen­
tare de piesă şi bolnav). Cancer etmoido-maxilar cu invadarea
orbitei. Exenteraţia orbitei, etmoidectomie, transmaxilo-nasală,
roentgenoterapie. Reuniunea Anatomică, Cluj, 3 Aprilie 1937.
„Clujul Medical", 1937.
16. Prof. Dr. G. Buzoianu şi Dr. Dorin Ionescu: Există o
benignitate histologică în tumorile conjunctive hiperplasice inva-
dante etmoido-maxilare? Reuniunea Anatomică, Cluj, 3 Aprilie
1937. „Clujul Medical::, 1937.
17. Prof. Dr. G. Buzoianu: La surdite histerique. Rev. d'oto-
neuro-ophtalmologie, No. 3, Mars 1937.
18. Prof. Dr. G. Buzoianu: 166 trepanări mastoidiene pentru
mastoidită acută sau cronică. „Clujul Medical", Aprilie 1937.

266
19. Prof. Dr. G. Buzoianu şi Dr. E. Csilag: Polipii comisu-
rei anterioare ai glotei şi extracţia lor. Revista Ştiinţelor oto-
rino-laringologie, 1 Iulie 1937.
20. Prof. Dr. G. Buzoianu şi Dr. Dorin Ionescu: Paralizia
recurenţială dreaptă revelatoare pentru cancer esofagian. Re­
vista Ştiinţelor oto-rino-laringologie, 1 Iulie 1937.
21. Dorin Ionescu şi David Cornel: Reflexii asupra mastoi-
ditei apicale. Revista „Spitalul", Nr. 6, Iunie 1936.
22. Dr. Theodor Naghi: Trei cazuri de mastoidită acută su­
purată la sugaci. Revista Stomatologică, Iunie 1936.
23. Th. Naghi: Slănicul Moldovei şi tratamentul afecţiunilor
catârale cronice ale căilor respiratorii superioare prin apele sale
cloro-sulfurice. Revista Ştiinţelor Medicale, Iulie—August 1936.
24. Th. Naghi: Tuberculoza laringeană la un copil de 12 ani.
Clujul Medical, Octombrie 1936.
25. Th. Naghi: Corpii străini din ureche şi extracţia lor.
Clujul Medical, Noembrie 1936.
26. Th. Naghi: Abcesul septului nasal în legătură cu cazu­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
rile observate în clinica de nas, gât şi urechi. Revista Şt. O. R. L.
Ianuarie 1937.
27. Gabriel Cotul: Rezecţia subpericondro-mucoasă a septu­
lui nasal. Revista Şt. O. R. L. Ianuarie şi Iulie 1937, Nr. 1 şi 3.
28. Dorin Ionescu: Aparat improvizat pentru fractura oase­
lor proprii nasale. Revista Şt. O. R. L. Ianuarie 1937.
29. Măria Tudoranu: Amigdalita cronică şi stările reumatis­
male. Februarie 1937. Revista „Spitalul".
1937.
30. Roşiu Dumitru: Polipi ai corzilor vocale. Clujul Medical,
31. Şt. Gârbea: Amigdalectbmia totală în clinica O. R. L.
din Cluj. Clujul Medical, Februarie 1937.
32. Th. Naghi: Consideraţiuni asupra tracheotomiei la copii
(în legătură cu 6 cazuri operate la secţia epidemică a clinicei
Medicale din Cluj). Revista Ştiinţelor O. R. L. Aprilie 1937.
33. P. Bogdan: Activitatea operatorie a clinicei oto-rino-
laringologice din Cluj în cursul anului 1936. Revista Ştiinţelor
O. R. L. Aprilie 1937.
34. D. Ionescu şi G. Cotul: Un caz de paralizie facială în
cursul unei otite catarale â frigore. Revista Ştiinţelor O. R. L.
Aprilie 1937.

267
35. A. Teodor eseu şi V. Arghir: Afonie isterică la un adult.
Revista Ştiinţelor O. R. L. Aprilie 1937.'
36. A. Teodorescu: Vestibulită cronică nasală, bilaterală go-
nococică. Revista Ştiinţelor O. R. L. Aprilie 1937.
37. D. Blidescu (Constanţa): Impresiuni din Clujul medical.
Bucureşti Medical, Nr. 7—8, 1936, p. 105.
38. Dr. Ştefan Gârbea: Labirintită hefedo-sifilitică tardivă
cu tabes frust. Revista Şt.nţelor oto-rino-laringologice, Iulie
1937, Nr. 3.
39. Dr. Vasile Arghir: Consideraţiuni asupra unui caz de
epistaxis survenit la un hemofilitic. Rev. Ştiinţelor oto-rino-larin-
gologică, 1937, Nr. 3, Iulie.
40. Dr. Andrei Teodorescu: Stenoză cicatricială traheală si­
filitică. Revista Ştiinţelor oto-rino-laringologice, Iulie 1937,
Nr. 3.
41. Prof. Dr. G. Buzoianu: Igiena urechii. Conferinţa radio
Bucureşti, 22 Februarie 1937.
In cursul anului
BCU Cluj
şcolar
/ Central
1936—1937
University
profesorul
Library Cluj
Buzoianu a
publicat volumul: Elemente de otologie, 504 pagini, 207 figuri
care constitue prima carte didactică pentru boli de urechi in limba
română.
Deasemeni cu începere dela 1 Ianuarie 1937 apare sub di­
recţiunea profesorului Buzoianu: Revista Ştiinţelor oto-rino-
laringologice în mod trimestrial, revistă care cuprinde nu numai
articole ştiinţifice din clinica O. R. L. din Cluj, ci şi lucrări sem­
nate de ceilalţi medici specialişti români sau străni.
TEZE EXECUTATE IN CLINICA O. R. L. DIN CLUJ
dela 1 Iunie 1936—1 Iulie 1937.
1. Dimitriu Mărie: Contribuţiuni la studiul lupusului nasal.
30/VI 1936. Nr. 1023.
2. Andrei Teodorescu: Ionizarea cu zinc in supuraţiile au­
riculare. 30 Octombrie 1936. Nr. 1046.
3. Eugen Bodea: Laringectomia totală pentru cancer larin-
gian în clinica oto-rino-laringologică din Cluj. 30 Octombrie
1936. Nr. 1047.
4. Cseke Petru: Amigdalitele cronice şi stările subfebrile.
5 Noembrie 1936. Nr. 1050.

268
5. Iosif Kintsch: Otologia în activitatea medico-legală. 14
Noembrie 1936. Nr. 1053. (Preşedinte: Dr. Kernbach).
6. Albu B. Iuliu: Contribuţiuni clinice relative la colesteato-
mul urechii. 19 Noembrie 1936. Nr. 1062.
7. Kandray Grigore: Contribuţiuni clinice asupra periflebi-
telor supurate ale sinusului venos lateral în cursul mastoiditelor.
25 Februarie 1937. Nr. 1073.
8. Kondray Ioan: Corpi străini esofagieni. 25 Februarie
1937. Nr. 1074.
9. Văntu Nicolae: Contribuţiuni asupra cancerului etmoidial-
25 Februarie 1937. Nr. 1075.
10. Doczy Ştefan: Corpii străini ai foselor nasale. Martie
1937. Nr. 1079.
11. T. Mocofănescu: Radioterapia în tratamentul laringitei
tuberculoase. Maiu 1937. Nr. 1096.
12. Mera Zoltan: Consideraţiuni asupra polipilor auriculari.
Aprilie 1937. Nr. 1097.
13. Răduleţ Flaviu: Hipertrofia posterioară (coanală) a cor­
netelor. Maiu 1937. BCU Nr. Cluj 1111. / Central University Library Cluj
14. Ferencz Mihâly Eva: Istoricul specialităţii oto-rino-la­
ringologice la Facultatea de Medicină a Universităţii din Cluj.
Iunie 1937. Nr. 1112.
15. German Nicolae: Corpii străini ai urechii. Iunie 1937,
Nr. 1115.
16. Frăţianu Eusebiu: Amigdalele în patologia generală. Iu­
nie 1937. Nr. 1133.
17. Czetelle Carol: Paraliziile laringiene recurenţiale. Iunie
1937. Nr. 1137.
18. Felea Ioan: Reticulo-endoteliomul .amigdalitei palatine.
Iulie 1937. Nr. 1141.
19. Domşa Liviu: Vaccinarea preoperatorie în O. R. L. Iu­
lie 1937. Nr. 1145.
20. Ciocălteu Remus: Consideraţiuni asupra hemoragiilor
post-amigdalectomice. Iulie 1937. Nr. 1146.
21. Ovanesian A.: Perforaţiunile septului nasal. Iulie 1937,
Nr. 1165.
1167.
22. Csapo Ernest: Urechea şi şcolaritatea. Iulie 1937. Nr.
23. Columb Teobald: Pentru ce sunt necesare cunoştinţele
de O. R. L. medicului practician? Iulie 1937. Nr. 1171.

24. Ruşcă Oprea: Turburări oculare de origine nasală. Iulie
1937. Nr. 1172.
13. Institutul de istoria medicinii şi de etnografie medicală.
a) Lucrările profesorului de onoare J. Guiart :
Contribution â l'etude des Cestodes de Calmars avec des-
cription d'une espece nouvelle: Dipholbothrium Pruvoti. Arch.
de Zoi. exper. et gener. 2 voi. jubilaire, t. 75, fasc. 28, p. 465-473.
avec 13 fig. dans le texte.
Les historiens de ia Medecine ă Lyon. Bull. de la Soc. fran-
caise d'Histoire de la Medecine, dec. 1933, p. 351—368 avec 6
fig. dans le texte.
Un ami de la France: le professeur Jean Cantacuzino, Sa­
lut public du 17 Janvier 1934.
Le professeur Jean Cantacuzene. Journ. de Medecine de
Lyon du 5 fev. 1934.
2ђЏ
La race mediterraneenne et le culte solaire dans l'antiquite.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Hippocrate, avril 1934, no. 4, p. 315—337 avec 8 fig. dans le
texte.
La Gaule avânt les Gaulois: la religion ligure â l'epoque
des dolmens dans ses rapports avec la medecine populaire. fran-
caise. Biologie medicale, sept. 1934, p. 393—435, 22 fig.
Zooclimatologie (climats et especes animales), în Trăite de
Climatologie biologique et medicale par Piery, Mihaud et Van

270
libert. Bull. Soc. francaise Hist. de la Med., 1935, p. 117—119.
Les stations thermales de la Gaule romaine. Rev. du Me­
mento Cartier, 25 mai 1935.
Essai d'une carte raciale d'Alkmagne. Ann. de la Soc. linn.
de Lyon, 1935, nouv. ser., t. 78, p. 265—268, 1 carte.
Les titres de noblesse de nos stations thermales. Guerir, 15
aout 1935, 10 fig.
Xe. Congres internaţional d'Histoire de la Medecine (Mad­
rid, 22—29 sept. 1935). Lyon medical du 17 nov. 1935.
Cestodes parasites provenant des Campagnes scientifiques
du Prince Albert Ier de Monaco. Resultats des campagnes scien­
tifiques du Prince de Monaco, fasc. 91, 25 nov. 1935; un voi. in-
folio de 115 pages 5 pl., dont 4 doubles.
Les Tetrarhynques ă larves geantes. Bull. Soc. linn. de
Lyon, dec. 1935, p. 161—163.
Impressions de Lisbonne. Le Flambeau, dec. 1935; p. 4, 2 fig.
Evolution de la Parasitologie : les parasites inoculateurs.
Guerir, janvier 1935, p. 12—13, 8 fig.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Le recent congres de Zoologie de Lisbonne. Bull. Soc. linn.
de Lyon, 1936.
A propos des conversations franco-romaines. Salut public
du 7 fev. 1936.
Les Crustaces parasites de Mola mola. Livre jubilaire du
professeur Bouyier, Paris, 1936, p. 49—52.
La Gaule et la medecine gauloise: 1° plantes medicinales et
plantes megiques. Biologie medicale, fev. 1937, t. XXVII, p.
65—126, 33 fig.
Marc-Antoine Petit (1766—1811). Les Biographies medi-
cales, mars 1937, p. 16, 1 fig. 4 pl.
Tobie rendant la vue ă son pere. Aesculape, mars 1937,
p. 73—78, 6 fig.
I. Publicaţiuni :
b) Lucrările prof. Valeriu L. Bologa :
255. Les premiers naturalistes roumains. C. R. du IX-e
Congres internaţional d'Hist. med., Bucureşti, 1936, p. 295—
299, 4°.
256. Un medecin luxenburgeois en TransylvanieAndre
Etienne. Ibidem, p. 669—670. 4°.

271
257. Braşovul, vechiu centru medical românesc. — Omagiu
fraţilor Lăpădatu, Bucureşti, 1936, p. 120—132, 8°.
258. Prof. Dr. Niculae Kalinderu. Rev. Sănătatea, voi. 36,
Nr. 10, Bucureşti, 1936, p. 405—406, 8°, 1 fig.
259. (In colaborare cu Lia Dima): Bibliografia tezelor dela
Fac. de Med. şi Farm. Cluj. Bibi. Fac. Med. Cluj, Nr. 1, Cartea
Românească, 1936. VIII+104 p., 8°.
260. Iniţiatorul mişcării ştiinţifice în medicina românească:
Dr. Kalinderu. (Conferinţă la Soc. Şt. Med. Cluj, 16/1 1937).
Clujul Medical, Voi. 17, Nr. 3, p. 4, 4°.
261. Cum se fereau în vechime Românii de vărsatul negru.
Natura, Voi. 26, Nr. 2, Bucureşti, 1937, p. 49—52, 8°.
II. Conferinţe.
262. Dela medicina din trecut la cea de mâine. Cursul de
perfecţionare pentru medici, Cluj, 16/X 1936 şi Ext. univ. Cluj,
11/XII 193ff.
263. Un boier moldovan la curtea chinezească (Milescu).
Astra, Cluj, Cercul cultural G. Lazar, 7/II 1937.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
264. Din trecutul medicinii la noi. Astra, Alba-Iulia, 4/IV
1937.
c) Lucrările asistentei Dr. Lia Dima:
Bibliografia tezelor (vezi la V. Bologa).
162. Istoricul Inst. de istoria medicinii şi Etnografie medi­
cală din Cluj. Bul. Laboratoarelor, Voi. 2, Nr. 9—10, Bucureşti,
1936, p. 82—85, 8°, 5 fig.
d) Lucrările colaboratorilor institutului:
163. Klima Francisc: Dela medicina veche la cea a viitorului.
Clujul Med., Voi. 17, Nr. 11, Cluj, 1936, p. 689—695, 4°.
164. Klima Franz: Rund um die Kriese der Medizin. Med
Zeitschrift, Voi. 11, Nr. 5, Sibiu, 1937, p. 157—159, 8°.
165. Mariran Victor: George Sarton, „The Study of the
History of Science". Clujul Medical, Voi. X, Nr. 11, Cluj, 1936
p. 719, 4°.
166. Bran Gheorghe: începuturile şi istoricul vaccinării în
Ardeal. Rev. Sanitară Militară, Voi. 21, Nr. 8—9, Bucureşti, p.
317—318, 4°.

272
Teze:
167. Szabo Andrei: Indicele analitic A—N al tezelor făcute
la Fac. de Med. şi Farm. Cluj în anii 1923—1936. Cluj, Tip.
Cartea Românească, 1936, 19 p., 8°.
168. Petai-Matache Ana: Indicele analitic O—Z al tezelor
făcute la Fac. de Med. şi Farm. Cluj în anii 1923—1936 şi câteva
consideraţiuni generale asupra lor. Cluj. Tip. Cartea Românească,.
1936, 25 p., 8°.
169. Roth Gheorghe: Istoria medicinii în fascicolele 1—2?
Voi. III (1793) al rev. „Siebenburgische Quartalschrift". Cluj,
Tip. Nagy, 1937, 19 p., 8°.
170. Alberti Petre: Ştiri interesând istoria medicinii româ­
neşti din voi. IV, Nr. 1—9 ale rev. „Wiener med. Wochenschrift"
(1854). Cluj, Tip. Universală, 1937, 42 p., 8°.
171. Coifman Şmil: Niculae Ivanovici Pirogoff în râsboiul
din Crimea. Cluj, Tip. Pallas, 1937, 19 p., 8°.
172. Tonk Emil: Câteva documente Clujene din 1831 privi­
toare la prima epidemie de holeră din Ardeal, Cluj, Tip. Orient,
BCU Cluj / Central University Library Cluj
1937, 25 p., 8°.
14. Institutul de anatomie descriptivă şi topografică.
Prof. Dr. V. Papilian şi Doc. Dr. C. C. Velluda: Istoricul
Antropologiei în România. Dare de seamă. Congresul Interna­
ţional de Antropologie, Bucureşti.
Prof. Dr. V. Papilian şi Dr. C. V. Antone seu: Noi cercetări
în studiul sincopei adrenalino-cloroformice. Clujul Medical, Nr.
-6, Iunie 1937.
Prof. Papilian şi Drd. I. Vinţi:
1. Contribuţiuni la studiul antimerelor. Clujul Medical, Nr. 3,
Martie 1937.
2. Consideraţiuni patologice asupra antimerelor. Clujul Me­
dical, Nr. 3, Martie 1937.
Prof. Dr. V. Papilian şi Drd. N. Mărgineanu: Contribuţiuni
la studiul orbitei. Comunicare Societatea Română de Antropolo­
gie, Cluj, Aprilie 1937.
Doc. Dr. C. C. Velluda:
1. Un caz de comunicare interventriculară însoţit de origina
arterei pulmonare şi aorte din ventricolul stâng. Clujul Medical,
Nr. 8, 1937.

273
2. Consideraţiuni de anatomie şi biologie experimentală asu­
pra sarcinilor multigemelare. Comunicare Societatea de Endocri­
nologie.
3. Contribuţiuni la studiul antropologic al masivului facial
la Români şi Unguri. Comunicare Societatea Română de Antro­
pologie Cluj. Iunie 1937.
4. Frumosul Anatomic. Conferinţa. Cursul Medico-Sportiv.
Cluj, Iulie 1937.
Doc. Dr. C. C. Velluda şi Dr. Drăgulescu I.: Un caz de co­
municare interventriculară însoţită de origina comună a arterei
aorte şi pulmonare din ventricolul stâng. Clujul Medical, Nr, 2,
Februarie 1937.
Doc. Dr. C. C. Velluda, Dr. Stroescu şi Dr. Aniţescu: Un
caz de notomelie la o fetiţă de 7 luni. Clujul Medical, Nr. 5, Maiu
1937.
Dr. I. 6. Russu: Dare de seamă asupra Soc. Rom. de Antro­
pologie pe anul 1936. Clujul Medical, Nr. 3, 1937.
Dr. I. G. Russu şi Dr. Valeriu Pop: Studiul anatomic al
fasciilor în partea BCU medială Cluj / Central a genunchiului. University Library Rev. Cluj
de Ortopedie,
Nr. 3—4, 1936.
Dr. I. G. Russu şi Drd. I. Boroica: Muşchiul gluteo-perineal.
Clujul Medical, Nr. 5, Maiu 1937.
Dr. C. V. Antonescu şi Drd. I. Vinţi: Sincopa adrenatino-
clorofojynică şi vagul. Clujul Medical, Nr. 8, August 1936.
Dr. V. Preda: Consideraţiuni asupra epigenezei fiziologice
în embriologia cauzală. Clujul Medical, Nr. 5, Maiu 1937.
Teze. 1. Cighi Ioan: Cercetări asupra anastomozelor din sis
temui carotidian extern şi intern. Iulie 1937.
2. Adela Schwarck: Contribuţiuni la studiul mişcărilor pro­
vocate după moarte. Iunie 1937.
In anul acesta ţinându-se la Bucureşti Congresul Internaţio­
nal de Antropologie, Societatea Română de Antropologie, cu se­
diul la Institutul de Anatomie Descriptivă şi Topografică a fost
însărcinată să redacteze o dare de seamă asupra situaţiei actuale
în România a diferitelor discipline, ce fac obiectul acestui con­
gres.
Domnul Profesor Dr. Victor Papilian şi domnul Docent Dr.
C. C. Velluda au redactat „Istoricul Antropologiei în România",
in care s'a arătat nu numai evoluţia Antropologiei, dar şi starea
ei actuală.
18

274
a) Publicaţii:
15. Institutul de anatomie patologică.
1. Prof. Titu Vasiliu: A editat un curs de Anatomie Pato­
logică pentru uzul studenţilor (litografiat).
2. Dr. Rubin Popa: Cancerul cicatricial. Revista Cancerul,
Cluj, Nr. 3, 1936, (cu Dr. Ioachim Stupariu).
3. Dr. Rubin Popa: Haemoperitoneu mortal prin ruptura
nodulilor mestastatici într'un caz atipic de chorioepiteliom gene­
ralizat. Rev. Cancerul, Nr. 4 din 1936, (cu Docent Dr. I. Voicu)'.
4. Dr. Rubin Popa cu Dr. P. Radu: Consideraţiuni statistice
asupra cancerului pulmonar primitiv pe baza materialului autopsie
din anii 1920—1936 al Inst. de Anatomie Patologică din Cluj.
Rev. Cancerul, Nr. 1, 1937.
5. Dr. Radu Petru: Un caz rar de cancer gelatinos al apen-
dicelui cu metastaze generalizate evoluând sub aspectul unei insuf.
circulatorii. Clujul Medical, Nr. 8, 1937.
6. Dr. Radu Petru cu Dr. Graur I.: Consideraţiuni asupra
unui caz de mieloză BCU Cluj acută / Central cu artralgii. University Clujul Library Medical, Cluj
Nr. 2,
.p 75, 1937.
7. Dr. Josan Radu cu Doc. Dr. I. Gavrilă: Stările ipoglice-
mice. Mecanismul glicoregulator, simptomatologia, diagnosticul
şi patogenia stărilor ipoglicemice. Clujul Medical, Nr. 3, 1937.
b) Comunicări:
1. Prof. T. Vasiliu: Consideraţiuni anatomo-patologice asu­
pra cancerului pulmonar, Clujul Medical, 1937.
2. Prof. T. Vasiliu cu Dr. Popa Rubin: Carcinom stomacal
cu metastaze generalizate. Clujul Medical, Nr. 4, p. 269, 1937.
3. Prof. T. Vasiliu cu Dr. P. Radu: Un caz de hepatită to­
xică infecţioasă. Clujul Medical, Nr. 2, 1937, p. 199.
4. Prof. Vasiliu cu Dr. P. Radu: Chist hidatic al ficatului
cu fistulă hepato-pulmonară. Clujul Medical, Nr. 5, 1937, p. 340.
5. Prof. Vasiliu şi Dr. P. Radu: Prezentări de cazuri de cc.
pulmonare. Clujul Medical, 1937.
6. Prof. Vasiliu cu Dr. P. Radu: Un caz de pneumomatoză
a intestinului. Clujul Medical, 1937.
7. Prof. T. Vasiliu cu Dr. P. Radu: Carcinom cu metastaze
generalizate şi insuf. circulatorie. Clujul Med. 1937.

276
8. Prof. Vasiliu şi Dr. P. Radu: Carcinom stomacal cu he-
patopneumopatie. Clujul Medical, 1937.
9. Prof. Vasiliu cu Dr. Radu şi Drd. Roman L: Prezentări
de cazuri de cancere pulmonare. Clujul Medical, 1937.
10. Prof. T. Vasiliu cu Dr. Mureşan Aug.: Paraganglion
retroperitoneal cu metastaze multiple în ficat şi plămâni. Clujul
Medical, Nr. 1, 1937, p. 52.
11. Prof. Titu Vasiliu cu Dr. Aug. Mureşan: Limfoblastom
generalizat. Clujul Medical, Nr. 4, 1937, p. 265.
12. Prof. T. Vasiliu cu Dr. A. Mureşan: Asupra unui caz
de endocardită lentă. Clujul Medical, Nr. 4, 1937, p. 268.
13. Prof. T. Vasiliu şi Dr. Aug. Mureşan: Endocardită cu
tromboza venei subclaviculare şi jugulară dreaptă. Clujul Me­
dical, 1937.
14. Dr. Popa Rubin: Dare de seamă asupra activităţii Reu-
niunei Anatomice pe anul 1935—36. Clujul Medical, Nr. 1, 1937,
p. 51.
15. Dr. Popa Rubin cu Dr. A. Moga: Persistenţa Forame-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
nului primum cu angustia aortei şi ectazia pulmonarei la o femee
de 23 ani. Clujul Medical, Nr. 5, 1937, p. 340.
16. Dr. Popa Rubin cu Dr. A. Moga: Două cazuri de sin­
drom coronarian. Clujul Medical, 1937.
17. Dr. Popa Rubin cu Dr. A. Moga: Insuficienţă corona­
riană pe bază arterioscleroasă. Clujul Medical, 1937.
18. Dr. Popa Rubin cu Dr. Radu: Consideraţiuni statistice
pe baza materialului autopsie al Inst. de Anat. Pat. din Cluj
supra cancerelor pulmonare. Clujul Medical, 1937.
19. Dr. V. Dachnovici cu Prof. Kernbach şi Dr. Cotuţiu:
L'apparition et l'evolution de la fibirine dans les blessures. Un
nouveau criterium pour le diagnostic histologique de la date d'une
plaie. Bull. de l'Acad. de Med. Roum. An. I, p. 691.
20. Dr. V. Dachnovici cu Prof. Kernbach şi Dr. Cotuţiu:
Recherches critiques sur le diagnostic chronologique des blessu­
res par l'examen histologique. Bull. de l'Acad. de Med. Roum.
An. I, p. 699.
21. Dr. Radu P.: Despre un caz de cancer hepatic primitiv.
Clujul Medical, 1937.
22. Dr. P. Radu cu Prof. Ţeposu şi Dr. Popa I.: Despre un
caz de diverticol vezical. Soc. Şt. Med. Clujul Medical, 1937.

276
23. Dr. Josan Radu cu Doc. Dr. Gavrilă şi Dr. Gârbea: Un
caz de scarlatină gravă asociat cu crup, traeheotomie, vindecare.
Soc. Şt. Med. Clujul Medical, 1937.
16. Institutul medico-legal.
A) Cărţi didactice.
Prof. M. Kernbach: Medicina Legală, manual pentru stu­
denţii în medicină, studenţii de drept şi jurişti, în conformitate
cu dispoziţiile Codului Penal Regele Carol II. 744 pag., 150 fig.
Tip. Universala. Cluj, 1937.
B) Publicaţii.
Prof. M. Kernbach: Dreptul Medical. Revista Ştiinţelor Me­
dicale, Voi. XXV, Nr. 10, Oct. 1936, Bucureşti.
Prof. M. Kernbach, Cotuţiu şi Dahnovici: Contributions â
l'etude de la reaction vitale apres les blessures. Congresul Inter­
naţional de Medicină Legală. Paris, Mai 1937. Ann. de med. leg.
Nov. 1937.
Prof. M. Kernbach: BCU Cluj A / Central propos University de l'examen Library hysto-patologique
Cluj
des organes genitaux internes apres l'avortement. Congres Inter­
naţional de Medicină Legală. Paris, Mai, 1937. Ann. de med. leg.
2, 1938.
Prof. M. Kernbach: Starea de periculozitate şi concepţia ei
medico-legală. Pandectele Române, August. 1937.
Dr. V. Hurghişiu în colaborare cu Prof. C. Urechia: Sur un
cas d'oligodendrogliome avec mort subite. Archives Internatio-
nales de Neurologie, No. 3, Mars 1937.
Dr. C. Cotuţiu în colaborare cu Prof. C. Urechia: Hemorra-
gie protuberantielle de nature syphilitique. Revue Neurologique,
Nr. 6, Decembrie 1936.
C) Invenţii.
Dr. V. Hurghişiu: „Genezimetru", aparat pentru aflarea pe­
rioadei fertile şi a perioadelor sterile fiziologice, ale femeii.
Acest aparat a fost propus de Prof. Knaus pentru confecţionarea
lui în Austria.
D) Comunicări şi conferinţe.
Prof. M. Kernbach şi V. Hurghişiu: Intoxicaţie alimentară,
bacteriană. Reuniunea Anatomică, 14/XII 1936.

277
Prof. M. Kernbach: Noul Cod Penal şi sancţiunile medicilor-
Conferinţă ţinută la Societatea Ştiinţelor Medicale.
Prof. M. Kernbach şi Dr. Birkle: Infarct al uterului datorit
manoperelor abortive. Reuniunea Anatomică, 1937.
Prof. M. Kernbach: Prezentarea Genezimetrului Dr. V.
Hurghişiu. Soc. de Ginecologie, Obstetrică şi Endocrinologie,
1937.
Prof. M. Kernbach: Conferinţe făcute la Cercul de Studii
Juridice de pe lângă Tribunalul Cluj:
1. Responsabilitatea penală. Cauzele care apără şi micşorează
responsabilitatea (art. 25, 579—586, 126—137, 154—160 C. P.).
2. Infracţiuni de fals şi întrebuinţarea de fals.
3. Infracţiuni contra bunelor moravuri.
4. Infracţiuni contra integrităţii corporale.
Prof. M. Kernbach: Conferinţe de criminalistică făcute pen­
tru PenaliŞtii şi ofiţerii de poliţie judiciară (Institutul Medico-
Legal):
1. Mijloacele de probaţiune în instrucţia criminală (art. 173
C. Pr. P.). BCU Cluj / Central University Library Cluj
2. Impresiunile: digitale, palmare, de picior, de corp, de
obiecte, ete.
3. Scrisul de mână şi expertiza lui.
Dr. Ć. Cotuţiu:
4. Petele ca mijloc de probaţiune în justiţie.
5,. Răniri şi loviri.
Dr. V. Hurghişiu:
6. Urmele şi impresiunile ca mijloc de probaţiune în justiţie!
Dr. C. Cotuţiu: Traumatismele în medicina internă. Conf. la
Soc. Ştiinţelor Medicale Cluj, 7 Noembrie 1936.
Dr. C. Cotuţiu şi V. Hurghişiu: Două cazuri de hemoragie
cerebrală. Reuniunea Anatomică, 12 Decembrie 1936.
Dr. C. Cotuţiu şi Dr. V. Hurghişiu: Două cazuri de intoxi­
caţie cu oxid de cărbune. Soc. Ştiinţelor Medicale, 19 Dec. 1936.
Dr. C. Cotuţiu şi Dr. V. Hurghişiu: Leziuni anatomo-pato-
logice în două cazuri de intoxicaţiuni cu oxid de cărbune. Reu­
niunea Anatomică, 6 Februarie 1937.
Dr. C. Cotuţiu: Cancerul pulmonar profesional. Reuniunea
Anatomică.

278
Dr. C. Cotuţiu: Miocardită sifilitică şi moarte subită. Reu­
niunea Anatomică.
Dr. V. Hurghişiu: Spina bifida şi moarte subită. Reuniunea
Anatomică, 28 Noembrie 1936.
D ) Teze:
1. Adorjan Margareta: Complicaţiile craniene după trauma­
tismele feţii.
2. Bologa Elena: Consideraţiuni clinice şi medico-legale asu­
pra perforaţiunilor uterine.
3. Borbath Andrei: Fracturile craniene şi interpretarea lor
medico-legală.
4. Codreanu Angela: Studiu comparat asupra legiferării a-
tentatelor contra bunelor moravuri.
5. Danciu Victor: Bibliografia sintetică a tezelor lucrate în
Institutul Medico-Legal din Cluj în anii 1927—1936.
6. Holder Şarolta: Leziunile traumatice articulare şi inter­
pretarea lor medico-legală. BCU Cluj / Central University Library Cluj
l.Horvath Andrei: Sifilisul traumatic.
mânia.
8. Mărăoine Zamfira: Noua legiferare a avortului în Ro­
9. Ivan E. Măria: Contribuţiuni la studiul perioadei genczice
şi a perioadelor agenezice fiziologice.
10. Karacsonyi Ladislau: Turburările psihice şi nervoase
după traumatismele craniene.
11. Kintsch Iosif: Otologia în activitatea medico-legală.
12. Mărgineanu Teodor: Asfixiile mecanice.
13. Petcu Zamfira: Căutarea paternităţii prin noile metode
medicale şi antropologice.
14. Sava Petre: Intoxicaţiile alimentare bacteriene.
15. Şichet Traian: Autoritatea medicului în aplicarea măsu­
rilor de poliţie sanitară, la noi şi în străinătate.
16. Semova Theodora: Fracturile maxilarelor din punct de
vedere medico-legal.
17. Tuf eseu L. Romeo: Problemele medicale ale identităţii.
18. Paul Veseli: Intoxicaţia cu oxid de cărbune.
19. Wilhelm Andrei: Căile ştiinţifice pentru combaterea criminalităţii.

17. Institutul de chimie biologică.
ш
Dr. I. Manta: Le potassium dans les affections nervcuses
(în colaborare cu Prof. Urechia). Academia Română de Medicină.
Dr. I. Manta: Sur un principe febrigene dans les urines hu-
maines (în colaborare cu Prof. Urechia). Academia Română de
Medicine.
Dr. I. Manta: L'hydrogenation catalitique de l'acide dehydro-
cholique (în colaborare cu V. Lupea). Bull. Soc. de Chimie Bio-
logique.
Dr. I. Manta: Calcemia după injecţiile cu calciu (în colabo­
rare cu Dr. T. Dinculescu). Clujul Medical.
Dr. I. Manta: Sur l'action de l'acide monoîodacetique sur la
fermentation des sucres (în colaborare cu Dr. O. Comşia).
Teze lucrate la Institutul de Chimie Biologică:
Dr. T. Dinculescu: Asupra pentozelor în urina diabeticilor.
18. Institutul de fiziologie.
a) Publicaţiuni.
1. Gr. Benetato, R. Oprean: Contribution â l'etude de l'asthe-
nie surrenoprive (avec 3 fig.). Bull. de la Soc. de Chimie biolo-
gique, t. 19, p. 69, 1937.
2. Gr. Benetato, C. Oprişiu: Rolul glandelor salivare în men.
ţinerea echilibrului acido-bazic. Clujul Medical, Nr. 2, 1937.
3. Gr. Benetato, C. Oprişiu: Contribuţiuni la studiul factori­
lor fizico-chimici cari intervin în patogenia afecţiunilor dentare.
Revista Stomatologică, Nr. 1, 1937.
4. Gr. Benetato: Ancheta asupra alimentaţiei ţăranului din
Munţii Apuseni. Clujul Medical, Nr. 11—12, 1936.
5. Gr. Benetato, C. Oprişiu et P. Ciurdariu: L'action de la
trypsine et du „serum antitrypsique" sur la polypeptidemie chez
le Lapin. C. R. de la Soc. de Biologie, 1937.
6. Gr. Benetato: Alimentaţia la sportivi şi muncitori. Clujul
Medical, Nr. 4, 1937.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
7. /. Niţescu, Gr. Benetato et R. Oprean: Nouvelles recherches
sur le metabolisme des glucides dans l'avitaminose B a. C. R. de
la Soc. de Biologie, t. 125, p. 188, 1937.

280
8. /. Drăgoiu, Gr. Benetato et R. Oprean: Recherches sur la
respiration des ovayres des mamiferes. C. R. de la Soc. de Bio­
logie, 1937.
9. C. Urechia, Gr. Benetato şi A. Retezeanu: Cercetări asu­
pra potasiului în insuficienţa glandei suprarenale. Mişcarea Me­
dicală Română, Nr. 9—10, p. 460, 1936.
10. Gh. Popoviciu, Gr. Benetato: Nefrită asociată cu sindro­
mul nefrozei lipoidice. Revista de Pediatrie şi Puericultura, Nr.
1—4, 1937.
11. C. Oprişiu: Variaţiunile amoniacului salivar sub influenţa
travaliului muscular. Revista Stomatologică, p. 456, 1936.
12. N. Munteanu: Uber das Vorkommen Oestrogener Wirck-
stoffe in therapeutischen Mooren. Deutsche Med. Wochenschrift,
Nr. 3, 1937.
13. N. Munteanu: Cercetări asupra factorilor de creştere
(Auxin) în nămolurile terapeutice. Clujul Medical, Nr. 3, 1937.
BCU b) Cluj Conferinţe, / Central University comunicări. Library Cluj
1. Gr. Bentato, C. Oprişiu: Rolul glandelor salivare în men­
ţinerea echilibrului acido-bazic. Soc. Ştiinţelor Medicale, Decem-
brieţ, 1936.
2
. Gr. Benetato: Câteva probe pentru determinarea capaci­
tăţii pentru eforturi fizice. Soc. Med. de Educaţie fizică, Mai
1937.
3. Gr. Benetato, C. Oprişiu, P. Ciurdariu: Acţiunea tripsinei
şi a „serului antitripsic" asupra polipeptidemiei. Soc. Ştiinţelor
Med. Mai, 1937.
4. Gr. Benetato: Consideraţiuni generale asupra fiziologiei
efortului fizic. Soc. Med. de Educaţie fizică, Mai 1937.
5. Gr. Benetato, Sportul şi sistemul endoglandular. Soc. Med.
de Educaţie fizcă, Mai 1937.
6. /. Iancu, C. Oprişiu: Ascorbicuria în câteva stări patolo­
gice la copil după administrarea dozei de saturaţie. Soc. Ştiinţe­
lor Med. Mai 1937.
7. A T
. Munteanu: Cercetări asupra prezenţei factorilor biolo­
gici din nămolurile terapeutice. Congresul al XVI-lea de Balneo­
logie, 1937, Bucureşti.

c) Teze:
281
1. M. E. Pamfil: Consideraţiuni asupra conductibilităţii elec~
trice a ţesuturilor ( (Teză de fizică medicală lucrată în parte în
acest Institut). 32 pag. Cluj, 1937.
2. /. Lupaş: Contribuţiuni la studiul 2. 4. 6-trinitro şi 4.
6-dinitro-benzol-anilinelor. Transpunerea acestora cu sisteme
idrozolonice şi acţiunea farmacodinamică a acestor sisteme. (Teză
de doctorat în farmacie lucrată în parte în acest institut), 44
pag. Cluj, 1937.
La Institutul de Fiziologie s'a mai făcut în cursul acestui
an examenul fiziologic şi complectarea fişelor fiziologice la un
număr de 217, studenţi şi studente din anul I dela toate Facul­
tăţile.
19. Institutul de Radiologie.
1. Prof. Dr. D. Negru: Die Rontgenbehandlung der Lymphogranulomatosis
BCU inguinalis. Cluj / Central Strahlentherapie, University Library Bd. Cluj56,
1936.
2. Prof. Dr. D. Negru: Radioterapia în astm. Mişcarea Me­
dicală Română, Craiova, Voi. 1—2 din 1937.
3. Prof. Dr. D. Negru: Rontgenterapia în boala lui Basedow-
Raport la Congresul al doilea Naţional de Radiologie. Cluj, 1937.
4. Dr. C. Berariu: Tehnica examenului radiologie al tora­
celui şi imaginea toracică normală. Conferinţă la cursul de per­
fecţionare în tbc. pulmonară. 1936.
5. Dr. C. Berariu: Imaginele patologice elementare ale apa­
ratului respirator. Conferinţă la cursul de perfecţionare în tbc.
pulmonară. 1936.
6. Dr. C. Berariu: Aspectele radiologice ale tuberculozei pul­
monare. Conferinţă la cursul de perfecţionare în tbc. pulm.
7. Dr. C. Berariu: Tehnica dispensarului antituberculos. Con­
ferinţă la cursul de perfecţionare în tbc. pulm. 1936.
8. Dr. C. Berariu: Demonstrări de filme radiologice despre
cazuri mai dificile. Conferinţă la cursul al III-lea de perfecţio­
nare organizat de Asoc. Docenţilor Univ. Cluj, 1936.
9. Dr. C. Berariu: Sora de ocrotire în lupta antituberculoasâ.
Conferinţă la congresul surorilor de ocrotire. Cluj, 1937.
10. Dr. C. Berariu: Un caz de boala lui Schiiller-Christian.

282
Comunicare la al II-lea Congres Naţional de Radiologie Cluj,
1937.
11. Dr. C. Berariu şi Dr. C. Vasculescu : Contribuţiuni la
radiodiagnosticul ascaridozei. Comunicare la al II-lea Congres
Naţional de Radiologie. Cluj, 1937.
12. Dr. C. Berariu şi Dr. T. Vasculescu : încercări compara­
tive cu Bilograf Egger. Comunicare la al II-lea Congres Naţ.
de Radiologie, Cluj, 1937.
13. Dr. C. Berariu: Noutăţi mai importante din domeniul
radiologiei medicale. Conferinţă la şedinţa inaugurală a Soc. de
Radiologie Cluj, 14 Iunie 1937.
14. Dr. T. Vasculescu: Scurt raport asupra activităţii Insti­
tutului de Radiologie Cluj. Com. la Congr. Naţ. de Radiologie,
1937.
15. Dr. V. Rusu: Eficacitatea radioterapiei în sindromele
emoragipare. Clujul Medical, Nr. 1, 1937.
16. Dr. V. Rusu: Tratamentul răului radioterapie cu prepa­
rate vitaminice. Clinica et Laboratorium, April 1937.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
17. Dr. V. Rusu: Acţiunea terapeutică a razelor Rontgen în
cheratitele parenchimatoase. Com. Congr. Naţ. de Radiologie,
Cluj, 1937.
18. Dr. V. Rusu, Dr. A. Lakatos : Radioterapia în arachnoi-
ditele spinale adezive. Com. Congr. Naţ. de Radiologie, Cluj
7139.
Teze:
1. Chici Bela: Radioterapia în astmul bronşial.
2. Stoian Gheorghina: Radioterapia cancerului colului uterin
3. Brazdă Alfred: Diagnosticul radiologie al scisuritelor
tuberculoase.
4. Togânel Dionis: Rontgenterapia în limfogranulomatoză.
5. Rădăşan Filomela: Rontgenterapia tuberculozei genitale.
20. Institutul de igienă şi igienă socială.
1. /. Moldovan, C. Crişan şi T. Tur cu; La localisation des
bacilles tuberculeux injectes aux lapins et aux cobayes par voie
intraveineuse. C. R. Soc. de Biol. Voi. CXXIII, p. 206, 1936.
2. /• Moldovan, T. Turcu şi C. Crişan : L'action desensibili-

283
sânte des bacilles tuberculeux injectes par voie veineuse. G. R.
Soc. de Biol. Voi. CXXIII, p. 204, 1936.
3. /. Moldovan, T. Tur cu şi C. Crişan: Le „pneumotropisme"
des bacilles acido-resistente. C. R. Soc. Biol. Voi. CXXIII, p.
208, 1936.
4. /. Moldovan, C. Crişan şi T. Turcu: La destinee des ba­
cilles acido-resistente injectes aux chiens et chats par voie endo-
veineuse. Bull. l'Acad. de Med. Roum. Tome III, Nr. 2, p. 145.
5. /. Moldovan: Actualităţi sanitare, I. Bul. Eug. şi Biopoli-
tia Voi. VII, 1936, p. 379.
6. /. Moldovan: Actualităţi sanitare, II. Ibidem, Voi. VIII,
1937, p. 95.
7. /. Moldovan: Actualităţi sanitare, III. Ibidem, Voi. VIII,
1937, p. 169.
8. Dr. M. Zolog: Sistemul reticulo-endotelial şi chemoterapia
tripanosomiaselor. Clujul Medical, 1936, Nr. 7. (In colaborare
cu O. Comşia).
9. Dr. M. BCU Zolog: Cluj Toxicitatea / Central University corpilor Library arseno-bensolici Cluj
şi
metoda internaţională de evaluare. Ibid., Nr. 11, p. 659. (In co­
laborare cu O. Comşia).
10. Dr. M. Zolog: Igiena şi igiena socială a vieţii studen­
ţeşti, îndrumări universitare. Of. Univ. al Universităţii Cluj,
1936, p. 1. (In colaborare cu O. Comşia).
11. Dr. M. Zolog şi Dr. I. Prodan: Plasa sanitară-model
Gilău. Raport de activitate pe anii 1931—36. Bul. Eugenie şi Bio-
politic. Voi. VIII, 1937, Nr. 1—3.
12. Dr. T. Turcu, I. Moldovan şi C. Crişan: La localisation
des bacilles tuberculeux injectes aux lapins et aux cobayes par
voie intraveineuse. C. R. Soc. de Biol. Voi. CXXIII, p. 206, 1936.
13. Dr. T. Turcu, I. Moldovan, C. Crişan: L'action desensibi-
lisante des bacilles tuberculeux injectee par voie veineuse. (vezi
No. 2 de sus).
14- Dr. T. Turcu, I. Moldovan, C. Crişan : Le „pneumotro­
pisme" des bacilles acido-resistente. (vezi mai sus No. 3).
15- Dr. T. Turcu, Iancu, Darin şi David ; L'emploi des arse-
nicaux pour la desinfection des porteurs du germes diphteriques
dans les collectivites des nourrissons. Le nourrisson, Voi. 24,
p. 359, 1936.

284
16. Dr. T. Turcu, Iancu, David şi Vago : Noi născuţi purtă­
tori de bacili difterici. Cernăuţi Medical, Voi. 4, p. 205, 1937.
17. Dr. T. Turcu, I. Moldovan, C. Crişan: La' destinee desba-
cilles acido-resistents injectes aux chiens et aux chats par voie
endo-veineuse. (vezi mai sus No. 4).
18. Dr. O. Comşia: Sistemul reticulo-endotelial şi chemo-
terapia tripanosomiaselor. Clujul Med. 1936, Nr. 7. (In colabo­
rare cu M. Zolog).
19. Dr. O. Comşia: Toxicitatea corpilor arseno-benzolici şi
metoda internaţională de evaluare. Ibid., Nr. 11, p. 659. (In co­
laborare cu M. Zolog).
20. Dr. O. Comşia: Biopolitica. Gând Românesc, 1936, Nr.
8—9, p. 430.
21. Dr. O. Comşia: Igiena şi igiena socială a vieţii studen­
ţeşti, îndrumări universitare. Of. Univ. al Universităţii Cluj,
1936, p. 1. (în colaborare cu M. Zolog).
22. Dr. O. Comşia: Spaţiul biologic, I. Bul. Eug. şi Bio-
politic, 1937, Nr. 11—12, p. 321.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
23. Dr. O. Comşia: Premunition anti-tuberculeuse du cobaye
au moyen du B. C. G. injecte par Voie veineuse a raison d'une
dose forte et unique. C. R. de la Soc. de Biol., 1937, t. CXXIV,
nr. I, p. 82. (In colaborare, cu I. Ardeleanu).
24. Dr. O. Comşia: Terenul biologic în cancer. V. Problema
eredităţii tumorilor umane. Cancerul, 1936, nr. 11—12.
25. Dr. O. Comşia : Spaţiul biologic II. Bul. Eug. şi Biopo-
litic, 1937, nr. 6—7.
26. D r
. O. Comşia : Biopolitica un imperativ al timpului.
Transilvania, 1937. nr. 1, p. 57.
27. Dr. O. Comşia : Criterii pentru determinarea valorii
eredo-biologice. încercare metodologică. Bul. Eug. şi Biopolitic,
1937, nr. 1—2. (In colaborare cu I. Făcăoaru).
28. Dr. O. Comşia : Politică şi Biopolitica. Transilvania,
1937, nr. 2. p. 111.
29. Dr. O- Comşia : Viaţa şi legile ei. Ibid. nr. 2, p. 196.
30. Dr. O. Comşia : Biotipologie şi sport. Conferinţă ţinută
în ziua de 2/VI 1937.
31. Dr. I. Făcăoaru : Compoziţia rasială a populaţiei din
Şanţ (Năsăud). Sociologie Românească, 1/10.

285
32. Dr. I. Făcăoaru : Perimetrul orizontal cefalic la români,
săcui şi unguri. Bul. Eug. şi Biopolitic. 1937. Voi. VIII (pag.
43—53)
33. Dr. I. Făcăoaru : Studiul genealogic al unei familii aso-
ciale din Şanţ (Năsăud). Sociologie Românească. II. 4. p.
176—178.
34. Dr. I. Făcăoaru : Circumscripţia orizontală cefalică şi
forma occipitului în populaţia din Măguri. Com. Soc. Antrop.
Şed. din 25. I. 1937.
35. Dr. I.Făcăoaru : Din problematica şi metodologia cerce­
tărilor eugenice şi genetice în cadrul monografiei sociologice.
Arhiva pt. Şt. şi Ref. Soc. 1937. Ianuarie—Aprilie.
36. Dr. I. Făcăoaru: Perimetrul orizontal cefalic în raport
cu rasa la românii din Măguri. Com. Soc. Antrop. Şed. din
19. IV. 1937.
37. Dr. 1. Făcăoaru : Compoziţia rasială a 487 studenţi ro­
mâni dela Universitatea din Cluj. Com. Soc. Antr. Şed. din 31.
V. 1937.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
38. Dr. I. Făcăoaru : Compozita rasială la români, săcui şi
unguri. Bul Eug. şi Biopolitic. 1937. Voi. VIII. (124—142).
39. Dr. I. Făcăoaru : Compoziţia rasială a populaţiei române
din câteva sate mărginene (jud. Sibiu), Bul. Eug. şi Biop. 1937,
VIII, nr. 6—7.
40. Dr. I. Făcăoaru : Criterii pentru determinarea valorii
eredo-biologice. (încercare metodologică). Bul. Eugenie şi Bio­
politic. 1937. VIII. p. 75—82. (In colaborare cu O. Comşia).
41. Dr. I. Făcăoaru : Introducerea eugeniei în învăţământul
ge.-man de toate gradele. Bul. Eug. şi Biop. 1936, VII. p.
270—277.
42. Dr. I. Făcăoaru : Realizări biopolitice şi eugenice, Bul.
Eugenie şi Biop. 1936, VIL p. 347—355.
43. Dr. I. Făcăoaru: Antropologia. Sociologie Românească,
I, nr. 7—9.
44. Dr. I. Făcăoaru: Ganzheitsanthropologie in Rumânien.
Zeitschrift ftir Rassenkunde, 1937, Jan.—Mârz.
.45. Dr. I. Făcăoaru: înzestrarea superioară ca fenomen ere­
ditar. Transilvania 1937, nr. 1, p. 55.
46. Dr. I. Făcăoaru : înzestrarea inferioară ca fenomen ere­
ditar. Transilvania, 1937, nr. 2, p. 556.

286
47. Dr. I. Făcăoaru : Selecţiunea socială negativă prin dena-
talitatea elementelor superioare. Transilvania, 1937, nr. 3, p. 193.
48. Dr. I. Făcăoaru : Rasismul şi eugenia. Conf. ţinută la
secţia „Astrei" Careii-Mari. 4. IV. 1937.
49. Dr. P. Râmneanţu : Cauzele mortalităţii copiilor de
0—14 ani, la diferite vârste, pe sex şi mediu. Bul. Eug. şi Bio-
politic nr. 5—6—7, 1936.
50. Dr. P. Râmneanţu : Mecanismul reducerii natalităţii în _
Banat. Clujul Medical nr. 6, 1936.
51. Dr. P. Râmneanţu : Tabele pentru înălţimea, greutatea
şi determinarea stării de nutriţie a copiilor români de 5—16 ani.
Bul. Eug. şi Biop. nr. 8—9—10, 1936.
52. Dr. P. Râmneanţu : Fapte şi cifre despre mortalitatea
prin tuberculoză din România. Clujul Medical nr. 12, 1936.
53. Dr. P. Râmneanţu: Lungimea medie a vieţii în Cluj. Bu-
let. Eug. şi Biop. nr. 11—12, 1936.
54. Dr. P. Râmneanţu : Korpergrosse und Korpergewicht
BCU Cluj / Central University Library Cluj
der rumânischen Schulkinder, Gesundheit und Erziehung. Heft.
3. Mărz 1937.
55. Dr. P. Râmneanţu : Aspectul natalităţii din Europa după
războiul mondial. Transilvania, nr. 1—4, 1937.
56. Dr. P. Râmneanţu : Evoluţia structurii pe vârstă a popu­
laţiei din România. Buletinul Eug. şi Biop. nr. 1—3, 1937.
57. Dr. P. Râmneanţu : Problema mortalităţii în Europa,
dela 1921 încoace. Transilvania, nr. 2, 1937.
58. Dr. P. Râmneanţu : Mortalitatea infantilă ca problemă
principală în România de astăzi. Transilvania nr. 3, 1937.
59. Dr. P. Râmneanţu : Starea de nutriţie şi alimentaţie a
ţăranilor din trei comune ale jud. Caras. Bul- Eug. şi Biop. Voi.
VIII, 1937, nr. 4—5.
60. Dr. L. Prodan : Reglementarea profesiunei medicale în
Germania, Danemarca şi Ungaria. Bul. Eug. şi Biop. Voi. VIII,
nr. 1—3, p. 82.
61. Dr. I. Ardeleanu : Premunition anti-tuberculeuse du co-
baye au moyen du B. C. G. injecte par voie veineuse a raison
d'une dose forte et unique. C. R. de la Soc. de Biol., 1937. t.
CXXIV, nr. 1, p. 82 (în colaborare cu O. Comşia).

21. Institutul de istologie şi embriologie.
287
1. Drăgoiu Ioan — în colaborare cu Gr. Benetato şi R.
Oprean : Recherches sur la respiration des ovocytes des Mam-
miferes. Societe de Biologie, 1937.
2. Drăgoiu Ioan — în colaborare cu C. Crişan : Correlation
sur le developpement du cristalin et celui de la vesicule optique,
â propos d'une anomalie oculaire. Societe de Biologie, 1937.
3. Crişan C. — în colaborare cu I. Moldovan şi T. Turcu :
La destineee des bacilles acido-resistants injectes aux chiens et
chats par voie endoveineuse. Bulletin de l'Acad. de Med. de
Roumanie, 937.
4. Pană D. : Diagnosticul sexului înainte de naştere prin re­
acţia Dorn—Sugarmann. Rev. de Endocrin., Gynecol. şi Obste­
trică, 1937.
5. Pană D. — în colaborare cu D. Căprioară : Efecte humo-
rale asupra grefelor ovariene. Rev. de Endocrin., Ginecol. şi Ob­
stetrică, 1937. BCU Cluj / Central University Library Cluj
6. Crişan C. — în colaborare cu Moldovan şi Turcu : L'ac­
tion desensibilisante des bacilles tuberculeux injectes par voie
veineuse. C. R. Soc. Biol. 1936.
7. Crişan C. — în colaborare cu Moldovan şi Turcu : La
localisation des bacilles tuberculeux injectes aux lapins et aux
cobays par voie intraveineuse. C. R. Soc. Biol., 1936.
8. Crişan C. — în colaborare cu Moldovan şi Turcu : Le
pneumotropisme des bacilles acido-resistants. C. R. Soc. Biol.
1936.
22. Institutul de patologie generală şi experimentală.
Articole de revistă
1. Prof- Dr. Botez : Statistica tratamentului antirabic apli­
cat la Institutul Antirabic din Cluj în 1934. Buletinul Serviciului
Antirabic nr. 2, Bucureşti, Ianuarie 1937.
2. Prof. Dr. M. A. Botez şi Dr. V. Gligore : Vaccinarea an-
tirabică la Institutul Antirabic din Cluj în anul 1935. (Date şi
constatări). Clujul Medical nr. 9/1937.

288
C o n f e r i n ţ e
1. Autonomia universitară şi factorii ei determinanţi. Conf.
ţinută la 26 Mai 1937 la Facultatea de medicină din Cluj.
2. Patologia organică şi patologia funcţională. (Societ. Şti­
inţelor medicale din Cluj. Şedinţa dela 29 Mai 1937).
23. Institutul de bacteriologic.
In Institut s'au efectuat în colaborare cu D-l Prof. A. Gră-
dinescu, experienţe pe guzgani, asupra efectului extrasului de
cortico-suprarenală, asupra tumorilor experimentale (în curs de
publicare).
Deasemenea în colaborare cu Prof. C. Grigoriu şi I. Pe-
trescu, „Efectul foliculinei asupra infecţiunei malarice". Publi­
cată în Revista de Obstetrică şi Endocrinologie, Cluj. Februarie
1937.
S'au făcut pasage regulate de guzgani şi şoareci din tumo­
rile canceroase, aduse dela Londra şi Buda-Pesta (carcinomul
Walker şi sarcomul BCU Jensen). Cluj / Central University Library Cluj
S'a întreţinut şi complectat colecţia de culturi microbiene,,
izolându-se şi o serie de gonococi şi streptococi hemolitici.
Se experimentează valoarea mediilor cu Tellur în clasifica­
rea bacililor difterici.
24. Institutul de balneologie şi fizioterapie.
Prof. Dr. M. Sturza : Importanţa climatoterapeutică a cli-
maturilor României. Raport la Congresul de Balneologie din Iu­
nie 1937, în cadrul Congresului Internaţional de Medicină Mili­
tară.
Infantile.
25. Institutul de Farmacologie.
Profesor Dr. Gheorghe Popoviciu : Vezi raportul Clinicek
Profesor Dr. Gheorghe Popoviciu — Dr. Eugenia Băncilă ;-
Dozarea vitaminei C în urină prin metoda lui Harris Ray.
Dr. Caius Antonescu : Vezi raportul Institutului de Anato­
mie descriptivă, unde a funcţionat până la data de 1 Aprilie 1937-

26. Laboratorul de chimie medicală.
289
In acest an a apărut deocamdată sub forma unei teze inau­
gurale, susţinută de către dl. doctor I. Lupaş, o chestiune relativ
la acţiunea farmacodinamică a dinitro-N-oxo-fenil-indaxolonei,
capul de serie al unor derivaţi nitrici sintetizaţi ca urmare a co­
laborării dsale la unele din lucrările dlui Agregat Dr. Secăreanu.
Chestiunea fiind în curs de complectare, s'a studiat deocam­
dată numai acţiunea sus zisei substanţe asupra metabolismului.
Lucrarea s'a executat cu colaborarea d-lui Prof. Dr. I. Niţescu
dela Facultatea de Medicină din Bucureşti şi a d-lui Prof. Dr. Gr-
Benetato dela Facultatea noastră, care au binevoit de a pune la
dispoziţie animalele necesare.
27, Farmacia clinicilor.
1. Dr. Ion Lupaş: Sur les produits de transformation des
2.4.6-trinitro-et des 2.4-dinitro-anilines sous l'action du carbo­
nate de sodium en renlieu alcoolique. Bull. Soc. Chim. de France.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
T. 3. p. 1161 an. 1936 (în colaborare cu dl. prof. Dr. S. Secă­
reanu). — Teza de doctorat în Farmacie cu titlul : Contribu­
ţiuni la studiul 2.4.6-trinitro- şi 4.6-dinitro-benzal anilinelor.
Transformarea acestora în sisteme indazolonice şi acţiunea far­
macodinamică a acestor sisteme. (Susţinută în ziua de 10 Aprilie
1937, la Facultatea de Farmacie din Bucureşti).
2. Virgil Lupea: Contribuţiuni la studiul acizilor biliari.
Comunicare la Soc. Ştiinţelor Medicale, Cluj, 20. III. 1937 (în
colaborare cu dl. Prof. Dr. I. Manta).
Sur les acides biliaires et leurs proprietes fiziologique (sub
presă la Bull. de la Soc. de Chim. Biol., în colaborare cu dl
Prof. Dr. I. Manta).
19

1. In igienă.
C) CURSURI DE SPECIALIZARE.
In baza art. 204 din legea sanitară şi de ocrotire, s'a con­
tinuat şi în anul şcolar 1936—37 cursul de specializare în igienă,
organizat de Facultatea de Medicină şi Farmacie, la Institutul
de Igienă şi igienă socială de sub conducerea d-lui Prof Dr. Iu­
liu Moldovan. Au fost admişi la acest curs 13 candidaţi. Lecţiu-
nile şi lucrările practice ca şi stagiile clinice reglementare au în­
ceput la 9 Noemvrie 1936 şi au durat până la 1 Iunie 1937, ur­
mând ca după terminarea stagiilor practice pe teren şi elaborarea
tezei, candidaţii să treacă în toamnă examenul de specialitate.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Materialul propus este acelaş ca şi în anul şcolar 1935—36.
2. In stomatologie.
Programul acestor cursuri s'a publicat la capitolul Clinicii,
Stomatologice (pag. 213).
3. Curs de perfecţionare pentru medicii practicieni şi absol­
venţi despre Diagnosticul şi tratamentul tuberculozei pulmonare,
organizat de clinica medicală în colaborare cu alte clinici şi insti­
tute, între 27 Sept. şi 7 Oct. 1937.
Luni 27 IX. : 9—10. Amfiteatrul clinicii medicale. Prof. Dr.
I. Haţieganu : Cuvânt introductiv şi lecţiune despre „Turbură­
rile digestive ale bacilarilor". 10—11. Secţia de boli pulmonare a
clinici medicale. Doc. Dr. L. Daniello : Lecţiune clinică (demon­
straţie de cazuri) despre ftizia incipientă- 5—6 Institutul de ra­
diologie. Dr. C. Berariu, asistent al Institutului de radiologie :
Technica examenului radiologie al toracelui şi imagnea toracică
normală. 6—7. Amfiteatrul clincii medicale. Doc. Dr. L. Da­
niello : Principalele forme clinice ale tuberculozei pulmonare şi
principii de clasificare.
Marţi 28 IX. : 9—11. Secţia de boli pulmonare a clinicii me­
dicale. Doc. Dr. L. Daniello : Şedinţă practică de pneumotorace.

291
'2Уг—4. Dispensarul Societăţii pentru profilaxia tuberculozei,
str. Babeş nr. 7. Dr. C. Berariu : Technica dispensarului antitu-
berculos. 5—6. Amfiteatrul clinicii medicale. Doc. Dr. L. Da­
niello : Concepţia noastră actuală despre debutul tuberculozei
adultului. 6—7. Amfiteatrul clinicii medicale. Prof. Dr. Gh. Bu­
zoianu : Laringita tuberculoasă, diagnostic şi tratament.
Miercuri 29 IX. : 9—11. Secţia de boli pulmonare a clinicii
medicale. Doc. Dr. L. Daniello : Lecţiune clinică despre tuber­
culozele nodulare diseminate. 5—6. Institutul de radiologie. Dr.
C. Berariu : Imaginile patologice elementare ale aparatului res­
pirator. 6—7. Amfiteatrul clinicii medicale. Doc. Dr. L. Da­
niello : Relaţiunile dintre pleurezia exudativă şi tuberculoza pul­
monară.
Joi 30 IX. : 9—11. Secţia de boli pulmonare a clinicii me­
dicale. Doc. Dr. L. Daniello : Şedinţă practică de pneumotorace
şi oleotorace.; 5—6. Institutul de radiologie. Dr. C. Berariu : As­
pectele radiologice ale tuberculozei pulmonare. 6—7. Amfiteatrul
clinicii medicale. Prof. Dr. Gh. Buzoianu : Tracheobronchosco-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
pia ca metodă diagnostică în afecţiunile aparatului respirator.
Vineri 1 X. : 9—11. Amfiteatrul clinicii chirurgicale. Prof.
Dr. Al. Pop : Colapsoterapia chirurgicală a tuberculozei pul­
monare I, intervenţii pe nervul frenic (cu demonstraţii practice).
5—6. Amfiteatrul clinicii medicale. Dr. M. Hângănuţiu, şef de
lucrări : Diagnosticul radiologie al tuberculozei gastro-intesti-
nale. 6—7. Amfiteatrul clinicii medicale. Doc. Dr. L. Daniello :
Principiile fundamentale, modul de acţiune şi indicaţiile colapso-
terapiei.
Sâmbătă 2 X.: 9—11. Secţia de boli pulmonare a clinicii me­
dicale. Doc. Dr. L. Daniello : Demonstraţie de pleuroscopie şi ;e-
zecţie de aderenţe (op. Jacobaeus). 5—6. Amfiteatrul clinicii me­
dicale. Dr. M. Alexandrov, directorul sanatorului de tuberculoză
din Aiud, fost asistent al clinicii medicale : Auroterapia tubercu­
lozei pulmonare. 6—7. Amfiteatrul clinicii medicale. Dr. Petre
Chiper, asistent al clinicii medicale : Rezultatele frenicectomiei
şi ameliorarea lor prin cura declivă şi alcoolizarea n. intercostali.
Duminecă 3 X. : Vizitarea plasei sanitare model Gilău, a
mai multor dispensare rurale şi a sanatorului de Tbc. Săvădisla.
Luni 4 X. : 9—11. Secţia de boli pulmonare a clinicii me­
dicale. Doc. Dr. L. Daniello : Lecţiune clinică despre tuberculo-

292
zele fibroase şi sclerozele tuberculoase. 2^—4. Dispensarul Soc.
pt. profilaxia tuberculozei, str. Babeş nr. 7. Dr. C. Berariu :
Technica dispensarului antituberculos. 5—6. Amfiteatrul clinicii
medicale. Dr. V. Rusu : Acidentele auroterapiei şi prevenirea
lor. 6—7. Amfiteatrul clinicei medicale. Dr. M. Sireteanu medic
primar, fost asistent al clinicii medicale : Bronchospirometria, o
nouă metodă de explorare funcţională a aparatului respirator şi
valoarea clinică.
Marţi 5 X. 9—11. Secţia de boli pulmonare a clinicii medi­
cale. Doc. Dr. L. Daniello : Şedinţă practică de pneumotorace.
5—6. Amfiteatrul clinicii medicale. Doc. Dr. L. Daniello : Me­
tode speciale de colapsoterapie; rezecţia aderenţelor, toracoplastia
elastică, pneumotoracele extrapleural. 6—7. Amfiteatrul clinicii
medicale. Dr. V. Iepure, asistent al clinicii medicale : Tratamen­
tul medical al empiemului bacilar.
Miercuri : 6 X. : 9—11. Amfiteatrul clinicii medicale. Prof.
Dr. Al. Pop : Colapsoterapia chirurgicală a tuberculozei pulmo­
nare II, apicoliza (pneumotorace extrapleural), toraco-plastiile.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
5—6. Amfiteatrul clinicii medicale. Dr. Arnošt Eckštein, director
de sanator în Novy-Smokovec (Cehoslovacia) : Procese discrete
ale vârfurilor pulmonare văzute în lumina cercetării bacteorolo-
gice. 6—7. Amfiteatrul clinici medicale. Doc. Dr. M. Nasta dela
Institutul de Seruri şi Vaccinuri Dr. I. M. Cantacuzino Bucu­
reşti : Biologia bacilului tuberculos, contagiune şi ereditate în tuberculoză.
foi 7 X.: 9—10. Secţia de boli pulmonare a clinicii medicale.
Doc. Dr. L. Daniello : Şedinţă practică de pneumotorace şi spă-
lătură pleurală. 10—11. Amfiteatrul clinicii medicale. Prof.
Agregat Dr. C. Poenaru-Căplescu, Bucureşti : Tuberculoza în
clasa muncitoare. 5—6. Amfiteatrul clinicii medicale. Dr. Rudolf
Krivinka, medic primar de sanator în Novy-Smokovec (Ceho­
slovacia) : Planigrafia şi însemnătatea ei în diagnosticul tuber­
culozei pulmonare. 6—7. Amfiteatrul clinicii medicale. Doc. Dr.
M. Nasta, Bucureşti : Problema vaccinaţiunii preventive în con­
tra tuberculozei.

FACULTATEA DE LITERE
BCU Cluj / Central University Library Cluj

A) DECANATUL.
1. FOŞTII DECANI,
t Gheorghe Bogdan-Duică în anul universitar 1919—20
Nicolae Bănescu în anul universitar 1920—21.
Alexandru Lapedatu în anul universitar 1921—22.
"j" Ioan Ursu în anul universitar 1922—23.
Nicolae Drăgan în anii universitari 1923—24 şi 1932—
t Virgil Bărbat în anul universitar 1924—25.
Silviu Dragomir în anul universitar 1925—26.
Dumitru M. Teodorescu în anul universitar 1926—27.
Theodor Capidan în anul universitar 1927—28.
Onisifor Ghibu în anul universitar 1928—29.
Gheorghe Giuglea BCU Cluj în anul / Central universitar University 1929—30. Library Cluj
Petre Grimm în anul universitar 1930—31.
Ştefan Bezdechi în anul universitar 1931—32.
2. PROFESORI ŞI CONFERENŢIARI DECEDAŢI.
1. Ioan Paul.
2. Ioan Ursu.
3. Iosif Popovici.
4. Vasile B o gr ea.
5. Virgil Bărbat.
6. Gheorghe Bogdan-Duică.
7. Gheorghe Mateescu (conferenţiar).
8. Constantin Diculescu (conferenţiar).
3. PERSONALUL DECANATULUI.
Decan :
NICOLAE DRAGANU.
Prodecan :
ŞTEFAN BEZDECHI.

295
Secretar: Gheorghe A. Vătăşescu (lic. în litere şi în Drept,
doctor în ştiinţele de Stat).
Ajutor de secretar : Olga Dumitrescu (lic. în litere).
Arhivară : Ana Ghibu.
Impiegat : Gheorghe Ghenuche (dela 1 V 1937).
Intendent : Andrei Tur os (până la 31. I 1937), Gheorghe
Rusu (dela 1. II 1937).
Ordonanţe : Geza Batiz, Ioan Baciu, Ioan Caian, Aurel Bo-
daciu (dela 1. IV. 1937).
4. PERSONALUL DIDACTIC
Profesori titulari.
1. Auger Yves. Născut la 14 August 1893 în comuna la Ro-
chelle (Charente-Inferieure) - Franţa. Ancien eleve de l'ficole
Normale superieure. Agrege des lettres. Profesor angajat cu
contract la catedra de Limba şi Literatura franceză. Intrat în învăţământ
la 20 Septembrie BCU Cluj / Central 1921. University Directorul Library Seminarului Cluj
de
Limba şi Literatura franceză. Preşedintele Comisiei de capaci­
tate pentru Limba franceză. Comandor al ordinului „Coroana
României."
2. Bănescu Nicolae. Născut la 16 Decembrie 1878 în comuna
Călăraşi, judeţul Ialomiţa. Numit în învăţământ la 1 Septembrie
1899. Doctor în Filosofie şi Litere dela Universitatea din Miin-
chen. Profesor titular de Bizantologie. Directorul Seminarului
de Bizantinologie. Prodecan al Facultăţii în anul 1919—20 şi
1921—22. Decan în anul 1920—21. Rector al Universităţii în
anul 1923—24. Prorector în anul 1924—25. Senator al Universi­
tăţii din 8 Iunie 1931 până în 12 Iunie 1932 şi din Decembrie
1933. Membru activ al Academiei Române, membru de onoare al
Societăţii de studii bizantine din Atena. Doctor honoris causa al
Unversităţii din Atena. Fost deputat de Aleşd. Delegat al Aca­
demiei Române şi al Universităţii la serbările centenarului Uni­
versităţii din Atena. Delegatul Unversităţii şi al Academiei Ro­
mâne la al V-lea Congres internaţional de studii bizantine din
1936, la Roma. Comandor al Ordinului Coroana României,
Cavaler al Legiunii de onoare, Răsplata Muncii pentru învăţă­
mânt cl. I, Avântul Ţării, Medalia jubilară, Războiul pentru în-

296
tregire, Meritul cultural în grad de cavaler, Bărbăţie şi Credinţă
cl. I, Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul Statului.
3. Bezdechi Ştefan. Născut la 24 Aprilie 1888, în comuna
Ploeşti, judeţul Prahova. Numit în învăţământ în 1919. Doctor
al Universităţii din Bucureşti. Fost agregat stagiar din 1919-23,
agregat din 1923—26. Profesor titular al catedrei de limba şi li­
teratura greacă. Directorul Seminarului de Filologie Clasică.
Decan în anul 1931—32. Prodecan în anii 1932—1937. Membru
în Comitetul de lectură al Teatrului Naţional din Cluj. Fost direc­
tor gerant al Institutului de Studii Clasice- Răsplata muncii pen­
tru învăţământ clasa I.
4. Capidan Theodor. Născut la 15 Aprilie 1879, în oraşul
Perlepe, Macedonia jugoslavă. Numit în învăţământ la 15 Au­
gust 1902. Doctor în Litere dela Universitatea din Lipsea.
Fost asistent al Institutului balcanic din Lipsea. Decan în
anul 1927—1928. Prodecan în anul 1928—1929. Membru al Aca­
demiei Române. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I, Co­
roana României în gradul de ofiţer, Coroana României în gradul
de comandor, BCU Răsplata Cluj / Central muncii University pentru 25 Library ani în Cluj
serviciul Sta­
tului. Delegat al Academiei Române la Congresul internaţional
al Linguiştilor din Copenhaga. Dela 1 Octombrie 1937 a fost
chemat ca profesor titular la catedra de Filologie comparată a
limbilor greco-latine din Bucureşti.
5. Drăganu Nicolae. Născut la 18 Februarie 1884, în comuna
Zagra, jud. Năsăud. Numit în învăţământ la 1 Septembrie 1906.
Doctor în Filosofie. Docent, apoi profesor titular de Limba şi
Literatura română şi Limbi clasice la liceul din Năsăud, 1906—
1919. Membru al Comisiunii pentru organizarea Universităţii
din Cluj (1919). Comisar ministerial pe lângă Directoratul re­
gional al învăţământului secundar din Cluj, 1919. Directorul
cursurilor pentru pregătirea de profesori, Cluj 1919—20. Preşe­
dinte al comisiunii pentru examinarea candidaţilor de profesori,
Cluj, 15 Sept. 1919—30 Iunie 1924, apoi membru în comisiunea
examenelor de capacitate. Decan în anii 1923—1924, 1932—
1937. Rector al Universităţii în anul şcolar 1931—32. Prorector
din 12 Maiu 1919 până la începutul anului şcolar 1919—20, apoi
în anii 1932—1937. Preşedintele Comisiunii Căminurilor.
1923—24. Preşedintele Comisiunii Bibliotecii Universităţii,
1932—33. Membru al Comisiunii Căminurilor şi al Bibliotecii

297
Universităţii, mai mulţi ani. Preşedintele Oficiului de editură al
Universităţii, 1932-1937. Membru corespondent al Academiei Ro­
mâne. Membru al Comitetului central şi al Secţiei literare a Aso-
ciaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român, al
comitetului de lectură al Teatrului Naţional din Cluj, al Societăţii
AGRU, ete.etc. Delegat al Ministerului Cultelor şi Artelor la
Uniunea Muzeului Ardelean din Decembrie 1925. Director de
studii şi disciplină la Căminul Casa învăţătorilor, 1925—26,
1930—31. Preşedintele Extensiunii Universitare din 1932. Pre­
şedintele Comisiei interimare a Municipului Cluj din 18 Noem­
brie 1933.
Comandor al Coroanei României (Decret Regal Nr. 2429
din 7 Iunie 1920). Răsplata muncii pentru învăţământ clasa 1
(Brevet Nr. 6790, Decret Regal Nr. 4102 din 17 Decembrie
1930). Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul Statului (Bre­
vet Nr. 259, Decret Regal Nr. 3994 din 10 Decembrie 1931). Ofi­
ţer al Ordinului „Ferdinand" (Decret Regal Nr. 1556—1935).
Ofiţer al „Legiunii de Onoare" (Decret din 16 Aprilie 1936, elU
BCU Cluj / Central University Library Cluj
berat la 30 Aprilie 1936, înregistrat la Nr. 47282). Ordinul
„Steaua României" în gradul de comandor (Decret Regal Nr.
2813 din 19 Noev. 1936). Ordinul Coroana României în gradul de
mare ofiţer (Decret Regal Nr. 2428 din 5 Nov. 1936). Răsplata
muncii pentru construcţii şcolare cl. I. Crucea de aur pentru me­
rit (Zloty Krzyz Zaslugi), poloneză. Ordinul cehoslovac „Leul
Alb" în gradul de comandor.
6. Dragomir Silviu. Născut la 13 Martie 1888. în comuna
Gurasadului, judeţul Hunedoara. Doctor în teologie. Numit în
învăţământ la 11 Iunie 1911. Profesor. titular de Istoria sud-est
europeană. Fost profesor la Seminarul teologic din Sibiu. Decan
în anul 1925—26. Prodecan în anul 1926—27. Membru al Acade­
miei Române (1928). Directorul revistei „Revue de Transylva­
nie." Preşedintele comisiei examenelor de capacitate, specialitatea
Istorie principal.
Mare ofiţer al Ordinului Coroana României. Comandor al
Ordinului Coroana României. Meritul cultural, cavaler cl. I. Me­
ritul cultural, ofiţer. Coroana României în gradul de mare cruce.
Sf. Sava. Mare ofiţer al Ordinului Ferdinand I. Cavaler al Ordi­
nului Ferdinand I. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I.

298
„Leul Alb", comandor (Cehoslovacia). Coroana României,
cordon.
7. Ghibu Onisifor. Născut la 31 Mai 1883, în comuna Să-
lişte, judeţul Sibiu. Doctor în Filosofie dela Universitatea din
Jena. Profesor titular de Pedagogie. Directorul Seminarului de
Pedagogie. I. Numit în învăţământ la 1910. Inspector al învăţă­
mântului primar din Arhidieceza Ortodoxă a Transilvaniei
(1910—1914). Profesor la Seminarul Andreian şi Şcoala Nor­
mală din Sibiu (1911—12). Membru al Consiliului judeţean Si­
biu (1912—15). Membru al Comitetului naţional al Românilor
ardeleni şi bucovineni refugiaţi (Odessa 1918). Membru şi dele­
gat al Comisiunii şcolare moldoveneşti de pe lângă Zemstva gu-
bernială a Basarabiei (1917—18). Membru al Comisiunii biseri­
ceşti din Basarabia (1918). Asesor onorar al Consistorului bise­
ricesc din Basarabia (1918) şi al celui din Eparhia Vadului, Fe-
leacului, Clujului (1920). Membru în comisia universitară Cluj
1919. Secretar general al Resortului de Culte şi Instrucţie pu­
blică din Transilvania (1918—20). Deputat în marele Sfat al
Transilvaniei. Membru BCU Cluj / corespondent Central University al Library Academiei Cluj
Române.
Membru şi preşedinte al Secţiei Şcolare a Asociaţiunii pentru
literatura română şi cultura poporului român din Transilvania.
Membru de onoare al Universităţii populare, al Societăţii isto-
rice-arheologice bisericeşti din Chişinău şi al Ateneului român
din Dorohoi, al Sindicatului Presei din Ardeal şi al So­
cietăţii Meseriaşilor şi industriaşilor româri din Cluj. Membru al
Societăţii regale române de Geografie. Membru în comitetul na­
ţional român al Alianţei mondiale pentru înfrăţirea popoarelor
prin Biserică. Fost comisar al Astrei pentru Basarabia. Fost se­
nator de Orhei. Decan al-Facultăţii de Filosofie şi Litere în anul
1928—29. Prodecan în anul 1929—30. Vice-preşedinte al Ligii
antirevizioniste. Membru de onoare al Societăţii „Andreiu Şa-
guna" dela Academia Teologică ortodoxă din Sibiu. Membru
de onoare al Societăţii studenţilor în teologie ardeleni dela Uni­
versitatea din Cernăuţi. Membru de onoare al Societăţii studen­
ţilor în litere şi filosofie dela Universitatea din Cluj. A repre­
zentat Ministerul Educaţiei Naţionale în faţa instanţelor judecă­
toreşti în mai multe procese. Delegat de acelaş Minister să facă
cercetări în Cehoslovacia. Bărbăţie şi Credinţă cl. I. Comandor
al Ordinului Coroana României. Mare ofiţer al Coroanei Roma-

299
niei. Răsplata muncii cl. I. Mare ofiţer al Ordinului Steaua Ro­
mâniei. Ofiţer al Ordinului Ferdinand I. Medalia Ferdinand 1,
cu spade. Decorat cu Ordinul Ferdinand I în gradul de co­
mandor.
8. Ghidionescu Vladimir. Născut la 28 Martie 1878, în co r
muna Iaşi, judeţul Iaşi. Doctor în Filosofie, numit în învăţământ
în 1916. Profesor titular de Pedagogie. Director al Seminarului
Pedagogic Universitar şi al Laboratorului de Pedagogie experi­
mentală. Premiat de Academia Română. Membru în comitetul
internaţional, pentru congresele Ligei internaţionale pentru edu­
caţia nouă. Membru al Societăţii Regale Române de Geografie.
Membru al secţiei şcolare a Asociaţiunii pentru literatura ro­
mână şi cultura poporului român. Delegat al Ministerului In­
strucţiunii şi al Universităţii la congresul internaţional din Chel-
tenham (Anglia). Delegat ca reprezentant al Ministerului şi al
Universităţii la congresul învăţătorimii din Franţa. Răsplata
muncii pentru învăţământ cl. I. Ofiţer al Coroanei Românei. Co­
mandor al Stelei României. Virtutea cercetăşească (medalie).
Virtutea cercetăşească BCU Cluj de / Central aur. University Library Cluj
9. Giuglea George. Născut la 29 Ianuarie 1884, în comuna
Satulung, judeţul Braşov. Doctor în Litere. Profesor titular de
Filologie romanică. Directorul Seminarului de Filologie roma­
nică. Numit în învăţământ la 1 Septembrie 1912. Fost lector de
Limba română la Sorbonna (1914). Fost deputat de Bistriţa
(1926—27). Membru în secţia literară a „Astrei". Decan în anul
1929—30. Prodecan în anul 1930—31. Fost deputat de Cluj
(1931). Membru corespondent al Academiei Române (din Mai
1937). Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Bărbăţie şi Cre­
dinţă cl. II. Crucea comemorativă de războiu. Medalia jubilară.
Coroana României în gradul de comandor.
10. Grimm Petre. Născut la 22 Februarie 1881, în Bucureşti.
Doctor în Litere. Profesor titular de Limba şi Literatura en­
gleză. Directorul Seminarului de Limba şi Literatura engleză.
Numit în învăţământ la 1 Septembrie 1905. Fost profesor la li­
ceele şi gimnaziile din Târgu-Jiu, T. Severin, Târgovişte şi Mă­
năstirea Dealului (1905—1919), apoi lector de Limba engleză
la Universitatea din Cluj (1919—1924). Decan în anul 1930—
1931. Prodecan in anul 1931—1932. Preşedintele Comisiunii exa­
menului de capacitate de limba germană (fete) 1937. Răsplata

300
muncii pentru învăţământ cl. I. Crucea de războiu- Ofiţer al Co­
roanei. Coroana României în gradul de Comandor.
11. Kisch Gustav. Născut la 26 Martie 1869 în comuna Bistriţa,
jud. Năsăud. Doctor în Filosofie dela Universitatea din
Tubingen. Licenţiat în litere (Limba şi literatura germană şi la
tină) şi magister art. lib. Numit în învăţământ la 1 Septembrie
1891- Profesor titular de Limba şi Literatura germană. Director
al Seminarului de Germanistică. Fost profesor la liceul din Bistriţa
(1891—1911) şi consilier suprem bisericesc evanghelic din
Sibiu (1912—1920). Fost inspector şcolar confesional (1911
—1920). Membru al comisiunii pentru examinarea candidaţilor
profesori, Cluj 1919—1920. Membru în comisiunea
examenului de capacitate (1931 şi 1937). Membru al comitetului
permanent al Societăţii „Verein fiir siebenbtirgische Landes>kunde".
Membru de onoare la „Societe d'etudes linguistiques et
dialectologiques" din Luxemburg (1924) şi al Societăţilor „Bistritzer
Gesangs- und Musikkrânzchen" şi „Czernowitzer Mânnergesangverein".
Membru corespondent al „Academiei Schiller"
din Miinchen. Ofiţer BCU Cluj al Ordinului / Central University Couronne Library de Chene, Cluj
Grand
Duche de Luxembourg (1906). Crucea pentru merite civile în
războiu cl. II (1917). Comandor al Ordinului Coroana României
(1922), Răsplata Muncii pentru 25 ani în serviciul Statului
(1931), Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I Medalia jubilară.
12. Kristof Gheorghe. Născut la 2 Octombrie 1878, în comuna
Dumbrăvioara, jud. Mureş. Intrat în învăţământ la 1 Septembrie
1903. Doctor în Filosofie. Profesor titular de Limba şi
Literatura maghiară. Directorul Seminarului de Limba maghiară.
Fost profesor la liceul reformat Kun din Orăştie (1903—
1922). Fost preşedinte al secţiei Filosofice, Linguistice şi Istorice
a Societăţii Muzeului Ardelean (Erdely Muzeum Egyesiilet-'Bolcseszet,
nyelv es tortenettudomâny szakosztâly). Membru al societăţii
literare ardeleneşti din Cluj. Membru corespondent al
Societăţii Petofi (Petofi târsasâg) din Budapesta- Membru în
comitetul Societăţii Filologice din Budapesta (Budapesti Philologiai
Târsasâg) şi al Societăţii de Istoria Literaturii maghiare
(Magyar Irodalomtorteneti Târsasâg) din Budapesta. Preşedinte
al secţiei literare, ştiinţifice şi artistice a societăţii reformate Kârolyi
Gâspâr. Membru al Congresului Eparhiei reformate. Răsplata
muncii pentru 25 ani în serviciul Statului.

301
13. Lapedatu Alexandru. Născut la 14 Septembrie 1876.
în comuna Cernatul Săcelelor-, jud. Braşov. Licenţiat în litere
(Istorie-Geografie). Numit în învăţământ la 1 Aprilie 1904. Profesor
titular de Istoria veche a Românilor (1919). Codirector al
Institutului de Istorie Naţională. Membru (1918) şi preşedinte
(1935—1937) al Academiei Române- Preşedinte al Comisiunii
monumentelor Istorice pentru Transilvania (1921). Membru al
Comisiei Istorice a României (1923). Membru în consiliul de conducere
al Institutului sud-est european din Bucureşti (1927).
Membru de onoare al „Asociaţiunei" (1924). Membru activ sau
de onoare al mai multor societăţi istorice şi literare din ţară. Senator
de drept (dela 19 Martie 1936) şi preşedinte al Senatului
(dela 15 Noemvrie 1936). Membru în Adunarea eparhială a Episcopiei
Clujului, în Congresul bisericesc al Mitropoliei Transilvaniei,
în Congresul naţional şi în Consiliul central al Bisericii ortodoxe
române.
Fost secretar al Comisiunii monumentelor istorice (1904—
1919) şi al Comisiunii istorice a României (1911—1919). Fost
Consilier al Delegaţiunii Române la Conferinţa de Pace dela Pa­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
ris (1918—1920) şi dela Genova (1922). Fost decan (1921—1922)
şi prodecan (1922—1923) al Facultăţii. Fost director general al
Arhivelor Statului (1923). Fost Ministru al Cultelor şi Artelor
(1 Noemvrie 1923—31 Martie 1926, 4 Iunie 1927—10 Noemvrie
1928 şi 9 Iunie 1934—30 August 1936). Fost Ministru de Stat
(14 Noemvrie 1933—9 Iunie 1934 şi 30 August—15 Noemvrie
1936). Fost deputat în legislaturile: 1922—1926 şi 1931—1932. -
Fost senator în legislaturile: 1919—1920, 1926—1927, 1927-
1928, 1928—1931, 1932—1933 şi 1933—1937.
Mare cruce cu cordon al ordinelor: Coroana României, Sf.
Mormânt, Coroana Italiei, Polonia Restituta, Sf. Grigore cel
Mare, Steaua României, Coroana jugoslavă şi Vulturul alb cehoslovac.
Mare ofiţer al Ordinului Ferdinand I. Comandor ai
Legiunii de Onoare. Comandor (cl. II) al Vulturului României.
Ofiţer al Meritului Cultural. Bene Merenti (cl. I) pentru scrieri
istorice şi literare. Răsplata muncii pentru biserică (cl. I). Răsplata
muncii pentru învăţământ (cl. I). Răsplata muncii pentru
25 ani în serviciul Statului. Medalia Regele Ferdinand I cu spade.
Medalia Peleş.
14. Lupaş Ioan. Născut la 9 August 1880, în comuna Săliştc
judeţul Sibiu. După trecerea examenului de maturitate (bacalau-

302
reat) la liceul ortodox-român din Braşov, a urmat studii de istorie
şi literatură latină la Universitatea din Budapesta şi la cea
din Berlin. Doctor în Filosof ie (1904). Intrat în învăţământ la
1 Sept. 1905. Profesor titular de Istoria modernă a Românilor şi
de Istoria Transilvaniei. Codirector al Institutului de Istorie
Naţională. Profesor la Seminarul „Andreian" din Sibiu (1905—
1909). Inspector şcolar confesional (1909—1919). Secretar general
al Resortului de Culte şi Instrucţiune Publică în Sibiu
(1918—1919). Membru activ al Academiei Române (din 1916)
şi preşedinte al secţiunii istorice (1932—1935). Premiat de Academia
Română (1910) pentru monografia istorică asupra Mitropolitului
Andrei Şaguna. Deputat în Parlamentul României (1919
—1920, 1922—1926 şi 1926—1927). Deputat în Congresul naţional-bisericesc
din Bucureşti, în cel mitropolitan din Transilvania
şi în sinodul Eparhiei Cluj. Fost membru în comisiunea celor 15
pentru pregătirea proectului de lege relativ la unificarea organizaţiei
constituţionale-bisericeşti şi în comisiunea pentru conservarea
monumentelor istorice, secţia pentru Transilvania. Vicepreşedintele
secţiunii istorice al Asociaţiunii. Ministru al Sănătăţii şi
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Ocrotirilor Sociale (1926—1927). Ministrul Cultelor şi Artelor
(1937—1938). Preşedintele comisiunii examenului de capacitate
al profesorilor secundari, specialitatea de istorie (1925—1926,
1927—1928 şi 1935). Decorat de Regele Carol I cu Benemerenti
cl. I (1910); de Regele Ferdinand: Comandor al Ordinului Coroana
României, apoi Mare Ofiţer al Ordinului Steaua României;
de Regele Carol II cu St. României în gradul de Ofiţer, Mare
Cruce cu cordon; Răsplata muncii pentru învăţământ; Comandor
al Ordinului Regele Ferdinand I şi Meritul Cultural cl.
I; Crucea şi Steaua Sf. Mormânt, primite dela Patriarhul Ierusalimului
Damianos la 31 August 1928.
15. Marinescu Constantin. Născut la 11 August 1891, în comuna
Şerbăneşti—Poduri, jud. Dâmboviţa. Doctor în Litere, licenţiat
în Drept. Intrat în învăţământ la 1918. Bursier al Universităţii
din Bucureşti pentru studii de specializare în Istoria
medievală la Paris. Fost membru titular la Ecole Pratique des
hautes Etudes din Paris. A urmat cursuri de specializare la Sorbona
şi la Ecole Naţionale des Chartes. Conferenţiar la Universitatea
din Bucureşti (1923—1925). Profesor agregat de Istorie
universală dela 15 Ianuarie 1925 până la 1 Martie 1928, când a
fost ridicat la rangul de titular al acestei catedre cu ord. Minist.
Instr. Nr. 32,153—1928. Directorul Institutului şi Seminarului

303
de Istorie universală. Membru corespondent al Academiei Regale
din Barcelona, al soc. de Geografie din Lisabona şi al Academiei
Române. Membru străin al Societăţii Regale de Litere şi Ştiinţe a
Boemiei. Membru în secţiunea istorică a Astrei şi al Extensiunii
universitare din Cluj. Membru al Comisiunii Internaţionale
a învăţământului Istoriei şi al Comisiunii Internaţionale a
Marilor Descoperiri geografice. A participat şi a prezentat comunicări
în următoarele congrese internaţionale de Istorie: Bruxelles
(1923), Bucureşti (1924), Sofia (1927), Oslo (1928), Atena
(1930), Varşovia (1933), Sofia (1934), de Bizantinologie din Roma
(1936). Reprezentant al Comitetului Istoric Român la şedinţele
Comitetului internaţional al Ştiinţelor istorice dela Veneţia
(1929), Cambridge (1930), Budapesta (1931), Varşovia (1933),
Paris (1934). A fost ales membru „străin" al Societăţii Regale
de Ştiinţe din Praga. A luat parte la desbaterile comisiunii de
„numiri" în 0
Comitetul internaţional al Istoricilor, în calitate de
membru ales al pomenitei comisiuni. Medalii militare: Avântul
Ţării (1913), Polonia Restituta. Crucea Comemorativă a războiului
cu bareta Dunărea. BCU Cluj / Central University Library Cluj
16. Naum A. Teodor. Născut la 1 Septembrie 1891, în comuna
Iaşi, jud. Iaşi. Licenţiat al Universităţii din Iaşi, specialitatea
filologiei clasice. Doctor în filologia clasică dela Universitatea
din Cluj. Numit în învăţământ la 1913. Profesor suplinitor
de Limba şi Literatura Latină din 1 Noembrie 1926. Titular
dela 1 Aprilie 1929. Director gerant al Institutului de Studii Clasice.
17. Panaitescu Emil. Născut la 11 Februarie 1885, în comuna
Cudalbi, jud. Covurlui. Intrat în învăţământ în Septembrie
1909. Doctor în Litere şi Filosofie, profesor titular de Istoria
antică. Directorul Seminarului de Istoria antică. Membru al Comisiunii
Monumentelor Istorice secţia pentru Transilvania (1928).
Membru al Comisiunii Muzeului etnografic din Cluj (1922).
Membru al Asociaţiunii Astra. Fost profesor suplinitor de Arheologie
la Universitatea din Iaşi (1919). Fost profesor conferenţiar
la Seminarul pedagogic universitar din Bucureşti. Fost
conferenţiar de Istoria antică la Universitatea din Cluj. Fost di
rector al Institutului de studii clasice din Cluj (Febr. 1929—
Febr. 1932). Directorul Şcoalei Române din Roma din 1929 până
în 1937. Fost deputat în legislaturile dela 1920—1922 şi 1927—
1928. Membru în Adunarea eparhială a Episcopiei Clujului. Membru
ordinar (Socius ordinarius) al Institutului Arheologic ger-

304
man din Berlin (1929). Membru ordinar al Institutului Arheologic
din Viena (ordentliches Mitglied-oesterreichisches Arhâologisches
Institut Wien). Membru corespondent al Academiei Pontificia
din Roma (Pontificia Accademia Romana di Archeologia
1931). Cooptat în comitetul Associazione Internazionale degli
Studi Mediterranei, Roma 1930. Membru de onoare al Societăţii
Numismatice din Bucureşti. Premiat de Academia Română cu
premiul „V. Pârvan" pentru descoperiri arheologice. Membru
onorar al „Accademia del Pantheon" din Roma. Răsplata muncii
pentru învăţământ cl. I. Meritul cultural pentru cultură cavaler
cl. I. Mare ofiţer al Coroanei Italiei.
18. Petranu Coriolan. Născut la 11 Ianuarie 1893, în comuna
Siria, jud. Arad. Doctor în Filosofie al Universităţii din Vie

305
la Universitatea din Cernăuţi (decan în 1914—1918), iar dela
1919 încoace la Universitatea din Cluj. Director al Muzeului
Limbei Române. Fost comisar general al Consiliului Dirigent
pentru organizarea Universităţii din Cluj. Rector în anul 1919—
1920. Prorector în 1920—1921. Fost vicepreşedinte al Sfatului
Naţional din Bucovina şi secretar de Stat pentru afacerile streine
(1918). Delegat al României la Societatea Naţiunilor (1922—
1925). Membru în Comisiunea istorică. Membru corespondent al
Comitetului permanent internaţional de linguistică. Premiat de
Academia Română. Membru al Academiei Române (1914), din
a cărei însărcinare publică Dicţionarul Limbii Române (dela
1906 încoace). Preşedinte al Frăţiei ortodoxe române. Membru
activ al secţiei literare a Astrei. Membru onorific al Societăţii
de Medici şi Naturalişti din Iaşi. Membru corespondent al Societăţii
Regale „Deputazione di Storia Patria" din Veneţia. Membru
de onoare al Fundaţiunii Rudolf-Euken-Haus din Jena. Membru
corespondent al Academiei de ştiinţe din Lipsea. Membru
în Comitetul Internaţional Permanent de Linguistică (CIPL).
Mare Cruce a ordinului Coroana României. Mare ofiţer al Or­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
dinului Ferdinand I. Comandor al ordinului Steaua României.
Cavaler al legiunii de onoare franceze. Răsplata muncii pentru
învăţământ cl. I. Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul statului.
Ofiţer al Meritului cultural pentru Litere şi Opere literare.
20. Serra Giand omenie o. Născut la 4 August 1885, în comuna
Locana Canavese, provincia din Torino, Italia. Numit în
învăţământ în Italia la 1913, la noi la 1 Decembrie 1920. Doctor
în Litere al Universităţii din Torino. Profesor angajat cu
contract al catedrei de Limba şi Literatura italiană. Directorul
Seminarului de Limba şi Literatura italiană. Membru al „Societa
Piemontese di Arheologia e Belle Arti" din Torino, membru al
„Societa storica subalpina" din Torino. Membru al „Societa italiana
per il Progresse delle Scienze" din Roma. Membru al „Societa
Arheologica Comense" din Como, academician onorar al
Academiei „Lunigianese di Scienze Giovani Capellini" din La
Spezia, membru al „Societe de Linguistique Romane". Ofiţer al
Coroanei României şi decorat cu Crucea de războiu (Italia).
21. Ştefănescu-Goangă Florian. Născut la 5 Aprilie 1881,
în comuna Curtea de Argeş, jud. Argeş. Numit în învăţământ
la 1 Sept. 1906. Doctor în Filosofie din Lipsea. Profesor titular
de psihologie. Directorul Institutului de psihologie experimen-
20

306
tală, comparată şi aplicată. Membru corespondent al Academiei
Române. Rector al Universităţii. Subsecretar de Stat la Ministerul
Educaţiei Naţionale. Fost director al Căminului „A. Iancu".
Fost membru în comisiunea pentru examinarea candidaţilor de
profesori Cluj. Fost director al învăţământului primar şi normal.
Fost senator al Universităţii.
Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Răsplata muncii
pentru 25 ani în serviciul Statului. Steaua României în gradul de
comandor.
22. Ştefănescu Marin. Născut la 10 Maiu 1880, in Bucureşti,
jud. Ilfov. Licenţiat şi doctor în Filosofie dela Sorbona (Paris).
Numit în învăţământ la 3 Nov. 1914. Profesor titular de Filosofie.
Director al Seminarului de Filosofie, Cluj. Asistent de Logică
la Universitatea din Bucureşti în 1914. Docent la Universitatea
din Bucureşti în 1915. Conferenţiar la Universitatea din
Bucureşti 1918. A făcut o comunicare la Congresul de Filosofie
din Paris.
23. Teodorescu M. Dimitrie. Născut la 25 Septembrie 1881,
în Bucureşti, jud. Ilfov. Numit în învăţământ la 7 Noembrie
BCU Cluj / Central University Library Cluj
1912. Profesor titular de Arheologie şi Numismatică. Fost director
al Institutului de Arheologie şi Numismatică. Membru al
Comisiunii Monumentelor Istorice, secţiunea regională din Transilvania.
Membru corespondent al Societăţii Numismatice române.
A obţinut premiul „Hillel", premiul „V. Pârvan" al Academiei
Române, pentru descoperiri arheologice. Ofiţer al Coroanei
României. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I.
b) Profesor de onoare,
24. Iorga Nicolae. Născut la Botoşani în 6 Iunie 1871. Doctor
în Litere al Universităţii din Lipsea. Diplomat dela Ecole
pratique des Hautes Etudes din Paris. Profesor titular la catedra
de Istoria Evului Mediu şi Modern dela Universitatea din Bucureşti
(Octombrie 1895). Fost: Decan al Facultăţii de Filosofie
şi Litere din Bucureşti, Rector al Universităţii din Bucureşti,
Ministru al Instrucţiunii, Preşedinte al Consiliului de Miniştri,
etc.
Doctor honoris causa al Universităţilor din: Cernăuţi, Geneva,
Lyon, Oxford, Roma, Strasbourg, Wilno, Paris. Doctor
honoris causa al Facultăţii de Teologie protestantă din Paris.
Membru al Academiei Române. Membru corespondent: al Institutului
Franţei, al Academiei Polone, al Academiei Cehe, al

307
Academiei Suedeze, al Academiei Sârbeşti, al Academiei Armene
dela San-Lazzaro din Veneţia, al Academiei „Dei Lincei" din
Roma.
Membru: al Societăţii de Istorie din Lemberg, al Societăţii
Ateneo Veneto, al Societăţii Instituto Veneto, al Societăţii la Deputazione
Veneta di Storia Patria, al Societăţii de Studii Bizantine
din Atena, al Institutului slav din Londra, al Institutului
slav din Praga.
Profesor de onoare al Facultăţii de Filosof ie şi Litere din
Cluj, dela 3 Martie 1929.
c) Profesori agregaţi.
25. Popovici Dumitru. Născut la 25 Octombrie 1902, în comuna
Dăneasa, judeţul Olt. Studii universitare la Bucureşti şi
Paris. Licenţiat şi doctor în Litere dela Facultatea de Filosofic
şi Litere dirf Bucureşti. Profesor agregat la catedra de Istoria Literaturii
române moderne şi director al Seminarului respectiv,
dela 1 Noembrie 1936. Intrat în învăţământ în 1926. Fost lector
de limba română BCU la Facultatea Cluj / Central de University Litere din Library Paris Cluj
şi la Şcoala
naţională de limbi orientale din Paris (1930—1934). A participat
la întemeierea şi conducerea revistei „Athenaeum" din Iaşi.
26. Petrovici Emil. Născut la 23 Decembrie 1898, în comuna
Toracul-Mic (Mali-Torak), Iugoslavia. Licenţiat al Facultăţii de
Litere din Paris. Elev titular la Ecole pratique des Hautes Etudes
din Paris. Doctor în litere (Cluj). Asistent la Laboratorul de
Fonetică Experimentală al Universităţii din Cluj dela 1 Septembrie
1926. Suplinitorul catedrei de Slavistică dela 1 Octombrie
1931. Profesor agregat de Slavistică dela 1 Noeaabrie 1936.
Directorul Laboratorului de Fonetică experimentală.
d) Profesori suplinitori.
27. Sudeţeanu Constantin. Născut la 27 Martie 1885, în comuna
Buzău. Doctor în Sociologie din Bucureşti. Docent. Suplinitorul
catedrei de Sociologie şi Etică din Decembrie 1931. Propus
a fi numit profesor agregat în urma concursului din Februarie
1936. Fost preşedintele Asociaţiei profesorilor secundari din
Cluj. Coroana României în gradul de cavaler.
28. Vuia Romulus. Născut la 28 Ianuarie 1887, în comuna
Comloşul-Mare, jud. Timiş-Torontal. Numit în învăţământ la 1

308
Septembrie 1910. Doctor în Geografie. Profesor suplinitor al catedrei
de Etnografie şi Folklor din 1926. Directorul Muzeului
Etnografic şi al Parcului Naţional din Cluj. Vicepreşedinte al
Secţiunii geografice-etnografice al Asociaţiunii. Membru în Consiliul
permanent al Congresului Internaţional de Antropologie şi
Etnologie. A obţinut premiul „Fundaţiei Regale Ferdinand I"
pentru monografia „Ţara Haţegului şi Regiunea Pădurenilor".
Coroana României în gradul de ofiţer. Comandor al Ordinului
Coroana României.
e) Conferenţiari definitivi.
29. Daicoviciu Constantin. Născut la 1 Martie 1898, în comuna
Căvăran, jud. Severin. Doctor în Litere. Docent în specialitatea
Istoria Antică (Antichităţi clasice şi Epigraf ie). Conferenţiar
definitiv la conf. de Antichităţi şi Epigrafie. Secretarul
Comisiunii Monumentelor Istorice, secţia pentru Transilvania.
Membru corespondent al Institutului Arheologic german din Berlin;
membru al „Societăţii de Arheologie şi Istorie bănăţeană",
membru corespondent BCU Cluj al / „Societăţii Central University numismatice Library Cluj
române", Bucureşti.
Administrator al Institutului de Studii Clasice al Universităţii.
Coroana României în gradul de ofiţer.
30. Roşea D. Dumitru. Născut la 29 Ianuarie 1895, în comuna
Sălişte, jud. Sibiu. Licenţiat şi doctor în Filosofie dela
Sorbona. Diplomat al Şcoalei de Ştiinţe Politice din Paris. Asistent
la Facultatea de Litere din Iaşi (1929). Docent în Istoria
Filosofici şi Estetică. Conferenţiar provizoriu de Filosofie teoretică
dela 1 Aprilie 1930. Conferenţiar definitiv dela 1 August
1933.
31. Rusu Liviu. Născut la 9 Noembrie 1901, în comuna Sărmaşu,
jud. Cluj. Licenţiat în Filosofie dela Cluj. Doctor în Filosofie
dela Cluj. Docent în Psihologie aplicată. Doctor în Estetică
dela Sorbona (doctorat de Stat). Intrat în învăţământ la 1
Noembrie 1923 ca preparator la Institutul de Psihologie al Universităţii
din Cluj. Dela 1 Oct. 1925 până la 2 Februarie 1929
asistent la acelaş institut. Numit cu ziua de 2 Februarie 1929
conferenţiar suplinitor de Psihologie aplicată. Dela 24 Martie
1932 conferenţiar definitiv de Psihologie aplicată.
32. Pop Sever. Născut la 27 Iulie 1901, în comuna Poiana-
Ilvei, jud. Năsăud. Licenţiat în Filologia romanică (Ianuarie

309
1923), doctor în litere (Maiu 1925) al Universităţii „Regele Ferdinand
I". Fost membru al Şcoalei Române din Franţa (1925—
1927). Elev titular al Şcoalei de. înalte studii din Paris (1926).
Membru al Societăţii de linguistică din Paris. A fost numit la
Muzeul Limbei Române ca funcţionar în 1919, în 1921 ca şecretar-bibliotecar,
iar în 1923 în postul de asistent atunci înfiinţat.
In 1928 a fost numit, în urma trecerii examenului cerut de lege,
asistent cu titlul provizoriu. Din 1929—1931 a fost lector de dialectologie.
Ridicându-se lectoratul la conferinţă, din 1931—1933
a funcţionat ca suplinitor, iar după trecerea examenului de conferenţiar
cu titlul de conferenţiar provizoriu (1933—1937). Din
1937 funcţionează cu titlul de conferenţiar definitiv.
f) Conferenţiar suplinitor.
33. Crăciun Ioachim. Născut la 25 Iunie 1898, în comuna
Dârlos, jud. Târnava-Mare. Licenţiat în Litere al Universităţii
•din Bucureşti şi Doctor în Litere şi Filosofie al Universităţii din
Cluj. Numit în învăţământ la 1 Octombrie 1924. Conferenţiar
suplinitor la conferinţa BCU Cluj de / Central Bibliografie University Generală Library Cluj
dela 1 Octombrie
1932. Asistent la Institutul de Istorie Naţională (1 Oct. 1924
—1 Apr. 1937). Funcţionar de specialitate la Biblioteca Academiei
Române din Bucureşti (1921—1923). Colaboratorul permanent
al României la „International Bibliography of Historical
Sciences" din Washington—Paris (începând cu anul 1926). Membru
al secţiei bibliologice a Institutului Social Român din Bucureşti.
Secretar al Comisiunii Serbărilor Jubilare ale Universităţii
(1930). Membru corespondent în secţiunea istorică a Asociaţiunii
„Astra" (1934) şi membru al Extensiunii Universitare din
Cluj (1935).
g) Lectori.
1. Pasca Ştefan. Născut la 22 Martie 1901 în comuna Crişcior,
jud. Hunedoara. Licenţiat şi doctor în Litere al Universităţii
din Cluj. Fost membru al Şcoalei Române din Roma (1927
—1929). Docent în Litere pe ziua de 3 Februarie 1932. Lector
de Limba italiană la Facultatea de Litere. Profesor (1936—1937)
de Limba italiană la Seminarul Pedagogic Universitar. Premiat
de Academia Română.
2. Diaconu I. Emil. Născut la 30 Iunie 1898, în comuna Păn-

310
ceşti, jud. Putna. Licenţiat în engleză la Universitatea din Oxford.
Doctor în Litere. Lector de Limba engleză.
3. Jacquier Henri. Născut la 25 Septembrie 1900, în Grenoble,
Franţa. Numit în învăţământ la 1 Oct. 1923. Licencie es
lettres-philosophie (Lyon). Ancien boursier d'agregation. Conferenţiar
suplinitor de limba şi literatura franceză dela 1 Octombrie
1925 până la 1 Ianuarie 1931, iar de atunci lector. Ofiţer ai
ordinului Steaua României. Răsplata muncii pentru învăţământ
cl. I.
4. Lang Frideric. Născut la 20 Mai 1894, în comuna Orăştie,
jud. Hunedoara. Doctor în Filosofie. Numit în învăţământ la 1
Februarie 1920. Lector de limba germană. Fost profesor de liceu.
Lista licenţiaţilor din anul 1936-37.
Numele şi pronumele Specialitatea
Bugnariu Constanţa Limba română, Lit. ro-
Zoe (R) mână şi Fii. romanică
Cimoca Sabina — căs. Pedagogie, Psihologie şi
Trifu BCU Cluj (R) / Central Sociologie University Library Cluj
cum laude
Ciocan Paraschiva (R)
Comes Victor (R)
Pedagogie, Psihologie şi
Sociologie
cum
Pedagogie, Filosofie şi
laude
Cruce Ştefan (R)
Estetică
Ist. Românilor, Ist. Sud-
Dan Mihail (R)
Dănilă Octavian (R)
Evuţian Letiţia (R)
Est-Europ., Geografie
Ist. Românilor, Ist. Sud-
Est-Europ., Geografie
Filosofie, Sociologie,
Pedagogie
Sociologie, Lit. română,
Pedagogie
magna
cum laude
magna
cum laude
Feldiorean Eugenia (R)
Găgescu Nicolae (R)
Ghibu Ileana (R)
Sociologie, Psihologie,
Filosofie
Psihologie, Sociologie,
Filosofie
Psihologie, Sociologie,
cum laude
magna
cum laude
rnagna
Gligor Octavian (R)
Pedagogie
Filosofie, Sociologie,
cum laude
Gomboş Ana (M)
Hensel A. Doris (G)
Estetică
Limba şi Lit. franceză,
Italiană şi Latină
Limba şi Lit. germană
Engleză şi Franceză
Menţiunea

Numele şi pronumele
Horedt Kurt Otto (G)
Konya Arpad (M)
Kugler Măria (G)
Leoca Viorica Ana (R)
Ludmann M. T. Charlotte
(G)
Mândroceanu Dumitru
(R)
Mateescu Ştefan (R)
Michaelis Francisc
Gustav (G)
Mihăescu Nicoleta (R)
Limba şi Lit. franceză, La­
Mozes Olga (E)
BCU Cluj / Central University Library Cluj
tină, Fii. romanică
Muşte Xenia Valeria (R)
Nemeş Augustin (R)
Opriş Leontina (R)
Pop Lucia (R)
Popescu Elvira, nasc.
Teodorescu (R)
Rusu Cristina, nasc
Calcef (R)
Sabău Ioan (R)
Schiff Alice (G)
Sturek Emil Eduard (G)
Tarta Adrian (R)
Trif Vasile (R)
Specialitate»
Istoria antică, Ist. Românilor,
Geografie
311
Lit. română, Limba rom.
Limba şi Lit. maghiară ă cum laude
Limba română, Lit. rom.
Filologie romanică
Sociologie, Pedagogie,
Limba şi Lit. franceză
Limba şi Lit. germană,
Franceză, Ist. Univers.
Istoria Românilor, Ist.
Universală, Geografie
Limba română, Lit. rom.
Istoria Românilor
Ist. Universală, Işt. Românilor,
Geografie
Istoria Românilor, Ist. Universală,
Arheologie
Sociologie, Filosofie, Lim
ba şi Lit. germană cum laude
Limba şi Lit. franceză, Lit.
română, Fii. romanică
Limba şi Lit. latină,
Greacă, Arheologie
Ist. Românilor, Arheologie
Limba şi Lit. Franceză ă cum laude
Ist. Românilor, Geografie,
Arheologie
Filosofie, Psihologie,
Sociologie
Ist. Universală, Ist. Românilor,
Geografie
Limba şi Lit. germană,
Engleză, Franceză
Pedagogie, Sociologie,
Istoria Românilor
Filosofie, Sociologie,
Pedagogie
Limba şi Lit. Latină,
Greacă, Arheologie
Menţiunea
magna
cum laude
cum laude
magna
cum laude
cum laude
cum laude
cum laude
cam laude
magna
cum laude

312
Numele si pronumele Specialitatea Menţiunea
Trifoiu Ioan (R) Sociologie, Filosofie, Lit.
română
Ţigara Ioan (R) Limba şi Lit. Latină,
Greacă, Lit. română
Ţurcanu Pavel (R) Pedagogie, Sociologie,
Filosofie
Vlădescu Ioan (R) Filosofie, Pedagogie,
Sociologie
Zărie Lucia Virginia (R) Sociologie, Pedagogie,
Literatura română
Zdrenghea Mircea (R) Limba română, Lit. română,
Ist. Românilor cum laude
Barbu Florica (R) Limba şi lit. Franceză,
Italiană, Pedagogie
Grimm Elza (R) Limba şi Lit. engleză,
Franceză şi Linguistică cum laude
Albu Iulia, născ. Limba şi Lit. Franceză rnagna
Demian (R) Pedagogie, Ist. Artelor cum laude
Balogh Ladislau BCU (M) Cluj / Limba Central şi University Lit. Maghiară Library Cluj
Germană şi Ist. Univ.
Blăgan Nicolae (R) Filosofie, Sociologie, Pedagogie
Boteanu G. Suzana (R) Limba şi Lit. Engleză, magna
Germană, Italiană cum laude
Coman Septimia (R) Pedagogie, Psihologie,
Sociologie cum laude
Costea H. Felicia (R) Pedagogie, Sociologie,
Filosofie
Doda Valeria (R) Ist. Românilor, Ist.
versală, Geografie
Uni­
Erdely Ştefan (M) Lit. română, Limba română,
Filosofie
Filep Alexandru (M) Limba şi Lit. Germană,
Ist. Univ., Lit. română
Finta Eva Magdalena (M) Ist. Românilor, Ist. Univ.
Ist. Sud-Est Europeană
Gego Ana (M) Lit. română, Limba rom.
Limba şi Lit. franceză
Gtoszeck E. Ana Măria Limba şi Lit. germană,
Felicia (M) Engleză, Ist. Universală cum laude
Gruenwald Edith Limba şi Lit. Engleză,
Viorica (G) Italiană, Pedagogie cum laude

313
Numele şl pronumele Specialitatea Meeţienen
Gutmayer Ioan (G) Limba şi Lit. Franceză,
Germană, Ist. Univers, cum laude
Handa Hortensia (R) Limba şi Lit. Italiană, magna
Franceză, Fii. romanică cum laude
Kalmucki Măria (R) Limba şi Lit. Germană,
Franceză şi Engleză
Kriştof Sarolta Filosofie, Sociologie şi
Susana (M) Lit. română
Lâszlo Măria Ecaterina Limba şi Lit. germană,
(E) Engleză, Pedagogie
Laţicu Cornelia (R) Sociologie, Filosofie, magna
Estetică cum laude
Lazăr Emilia (R) Limba română, Lit. rom.
Filologie romanică
Luca Victoria Ana (R) Ist. Rom., Ist. Univ.
şi Geografie
Man Emilia (R) Ist. Universală, Ist. Rom.
Ist. Sud-Est-Europeană
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Patriciu Vasile (R) Pedagogie, Sociologie,
Filosofie
Pescariu Eugenia Psihologie, Sociologie,
Elvira (R) Filosofie
Popa Veturia (R) Limba română, Lit. rom.
Istoria Românilor
Presecan Anastasia (R) Limba română, Lit. rom.
Filologie romanică
Simon Carol (M) Filosofie, Sociologie,
Literatura română
Simon Toma (M) Ist. Universală, Ist. Rom.
Limba şi Lit. Latină
De Suys Robert Emil Limba şi Lit. franceză,
Iosif Daniel (F) Fii. romanică, Estetică
Szabo Ana (E) Limba şt Lit. Engleză,
Germană, Pedagogie
Siikosd Leontina (M) Lit. română, Limba rom.
Istoria Românilor
Szava Cristofor (M) Lit. română, Limba rom.
Limba şi Lit. franceză
Szilâgyi Ladislau Limba şi Lit. Maghiară,
Iosif (M) Germană, Filosofie
Szekely Zoltân (M) Limba şi Lit. Latină,
Greacă, Ist. Antică

â!4
Nomele şi pronumele Specialitate» Menţiune»
Trailovici Teodora (R) Limba şi Lit. Franceză
Germană, Lit. română
Wagner Ernest Ist. Rom. Ist. Universală,
Traugott (G) Ist. Sud-Est-Europeană
Adam Margareta (M) Limba şi Lit. Franceză,
Fii. romanică, Ist. Univ.
Arghir Dorina, născ. Limba şi Lit. Franceză, magna
Olariu (RV Italiană, Fii. romanică cum laude
Barbu Zevedeiu (R) Psihologie, Sociologie, magna
Filosofie cum laude
Bogâthy Ema (M) Lit. Română, Limba rom.,
Istoria Românilor
Bratan Petru (G) Limba şi Lit. franceză,
Germană, Fii. romanică
Chircev Anatolie (R) Psihologie, Sociologie, magna
Pedagogie cum laude
Comşa Ioan (R) Istoria Românilor, Istoria
BCU Cluj / Central Antică, University Arheologie Library Cluj
Crişan Măria (R) Limba şi Lit. franceză,
Fii. romanică, Sociologie cum laude
Foszto Olga (M) Limba şi Lit. Germană, L.
română, L. şi Lit. Magh.
Georgescu Ioan (R) Pedagogie, Sociologie,
Filosofie cum laude
Goldschlâger Sidonia (E) Psihologie, Pedagogie, L.
şi Literatura germană
Horvâth Augustin (M) Limba şi Lit. Franceză,
Fii. romanică, Arheologie
Hunyade Mateiu (M) Ist. Univ. Ist. Rom., Ist.
Sud-Est-Europeană
Macaveu Zina-Natalia Ist. Universală, Istoria
Astra (R) Românilor, Lit. rom.
Măhăleanu Octavian (R) Sociologie, Filosofie,
Pedagogie
Mărgineanu Eufrosina Psihologie, Limba şi Lit.
născ. Arvanitis (Gr) Engleză şi Sociologie cum laude
Metz Iosif (M) Ist. Rom., Ist. Universală,
Ist. Sud-Est-Europeană
Mihu Vionela (R) Lit. română, Limba rom.
Filologie romanică
Muller Regina Terezia Ist. Universală, Istoria
(G) Românilor, Geografie

Numele şi pronumele
Specialitatea Menţiunea
Filosofie, Sociologie,
Nistor Petru (R)
Estetică
Pârvu Virgil (R)
Filosofie, Pedagogie,
Sociologie
Păunescu M. Ioan (R)
Pedagogie, Sociologie,
Filosofie cum laude
Pop Gh. Irina (R)
Pedagogie, Sociologie,
Filosofie
Pop Fabiola, Sidonia (R) Limba şi Lit. Franceză,
Latină, Sociologie cum laude
Popa Ilie (R)
Limba şi Lit. Latină,
Greacă, Filosofie
Radu Ioan (R)
Limba şi Lit. Franceză,
Lit. română, L. română
Seucan Coloman (R) Pedagogie, Filosofie,
Sociologie
Stoia Gruia (R)
Psihologie, Sociologie,
Filosofie
Telescu Aurora (R) Ist. Românilor, Arheologie,
Geografie
Tohăneanu Alexandru BCU Cluj (R) / Psihologie, Central University Pedagogie, Library Cluj
Estetică cum laude
Tripa Lucia (R) Limba şi Lit. Engleză,
Fianceză, Pedagogie
Viciu Cornelia (R) L. şi Lit. Franceză, Fii.
romanică, Limba rom.
Tabloul doctorilor Facultăţii de Filosofie şi Litere din anul 1936/37
1. Eysser Rigomera Ana, Istoria universală, Istoria Românilor
cu menţiunea cum laude.
2. Macrea Mihail, Arheologie, Istoria antică, cu menţiunea
magna cum laude.
3. Pali Francisc, Istorie universală, Bizantinologie, cu menţiunea
magna cum laude.
Diplome echivalate
1. Fiechtner Helmut, diplomă de doctor dela Viena din
Limba şi Literatura germană şi Filologie romanică.
2. Popova Gana, diplomă de licenţă dela Sofia — din Istoria
Românilor şi Geografie.
3. Rusu Liviu, diplomă de doctor dela Paris — Estetică, cu
deosebită privire la estetica literară, Psihologie.
4. Wallner Ernest, diplomă de doctor din Bonn, — Limba
şi Literatura germană şi Filosofie.

Joia).
B) ACTIVITATEA DIDACTICĂ ŞI PERSONALUL
Cursuri:
1. Istoria filozofiei; logica.
Prof. titular: Marin Ştefănescu.
Istoria Filosofiei: Filosofia lui Fichte (1 oră săptămânal,
Logica: Logica integrală (1 oră săptămânal, Miercuria).
Seminar: de logică şi istoria filosofiei (2 ore săptămânal,
Vineria).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Cursuri:
Conferinţa de istoria filosofiei.
Conferenţiar: D. D. Roşea.
Introducere în filosofie (1 oră săptămânal, Sâmbăta).
Curs de Istoria Filosofiei: Filosofii presocratici (1 oră săp­
tămânal, Vineria).
II. Seminar: (2 ore săptămânal, Sâmbăta).
S'au ţinut 17 : şedinţe. Seminarul a fost cercetat de 40 de studenţi,
(înscrişi au fost 64).
Studenţii din anul I au făcut obligator câte două lucrări fiecare.
Una, răspunzând la întrebarea: „De ce studiez filosofia"?;
a doua: Ideile esenţiale cuprinse în cap. La operii lui H. Bergson:
„Les donnees immediates de la conscience".
Cu studenţii din anii II—IV s'a discutat „problema adevărului".
Chestiunea a fost studiată istoric şi sistematic. Au dat
lucrări tratând diferitele aspecte ale problemei studenţii: Barbu,
Bârluţiu, Chircef, Chitulea, Coste, Morariu, Noveanu, Pârvu,
Popa-Cicău, Saladă şi Vuia.

Cursuri:
2. Sociologia şi etica.
Prof. suplinitor: Constantin Sudeţeanu.
Cursul de sociologie (1 oră săptămânal, Sâmbăta), a tratat
sub titlul de Introducere in Sociologie, ca urmare la anul anterior,
câteva din chestiunile esenţiale într'o introducere şi în primul
rând: 1. Chestiunea mediului fizic şi influenţa lui asupra
societăţilor omeneşti; 2. Chestiunea rasei.
Cursul de Etica (1 oră săptămânal, Vineria), a tratat:
O serie de lecţiuni despre Etica valorilor a lui Max Scheler,
în continuare cu anul precedent.
O serie de lecţiuni despre Evoluţia conştiinţei morale în fazele
ei principale, privite în desvoltarea socială.
Seminar de Sociologie (2 ore săptămânal, Joia).
3. Psihologie.
Institutul de psihologie experimentală comparată şi aplicată.
A) Personalul: BCU Cluj / Central University Library Cluj
Director: Prof. titular Florian Şteţănescu-Goangă.
Şef de lucrări: Nicolae Mârgineanu.
Asistent: Alexandru Roşea.
Preparatori: Mihail Beniuc, Tudor Arcan.
Secretar-bibliotecar: Nicolae Arcan (dela 1. IV. 1937).
Preparator tehnic: Ioan Mesaroş.
Ordonanţă: Alexandru Horvat.
B) Cursuri:
F. Ştefănescu Goangă, profesor titular (suplinit de Dl Liviu
Rusu, conferenţiar definitiv), Psihologie Socială (2 ore săptămânal,
Lunia şi Marţia).
Liviu Rusu, conferenţiar definitiv: Psihologie aplicată (2
ore săptămânal, Miercuria şi Joia).
Nicolae Mârgineanu, docent: Metoda statistică, aplicările ei
la psihologie, pedagogie şi sociologie (1 oră săptămânal, Vineria).
C) Seminarii:
Seminarul de psihologie generală, condus de Dl prof. F.
Ştefănescu Goangă, suplinit de Dl Liviu Rusu, conferenţiar (2
ore săptămânal, Marţia).

318
Studenţi înscrişi: 64.
Studenţi cari au participat regulat: 50.
S'au ţinut 17 şedinţe în care s'au prezentat şi discutat lucrările
de mai jos asupra: „Aspectului afectiv al comportamentului".
1. încadrarea aspectului afectiv în comportamentul general
al organismului; Zevedeiu Barbu.
I. Teoriile principale asupra afectivităţii.
2. Teoriile psihologice şi fiziologice ale afectivităţii; Anatole
Chircev.
3. Teoriile biologice; Gruia Stoia.
II. Clasificarea afectelor.
4. Stările afective generale; Edda Schwartz.
a) Emoţiile.
5. Emoţiile primare şi secundare; Ioan Popa Cicău. 6. Expresîunea
emoţiilor;
BCU
Gheorghe
Cluj / Central
Noveanu.
University Library Cluj
b) Sentimentele.
7. Procesul de formare al sentimentelor; Vasile Bârna. 8.
Analiza şi descrierea principalelor sentimente; Irina Juricskay.
9. Metodele de cercetare şi măsurare ale manifestărilor afective;
Monica Athanasiu.
III. Raportul afectivităţii cu celelalte aspecte.
10. Rolul afectivităţii în procesul atenţiei; Traian Bârluţiu.
11. Raportul dintre aspectul afectiv şi cognitiv; Virgil Stoia; 12.
Raportul dintre aspectul afectiv şi conativ; Dumitru Salade. 13.
Afectivitate şi temperament; Aron Coste. 14 Rolul afectivităţii
în formarea eului, persoanei şi caracterului; Alexandru Ţundrea.
15. Psihologia diferenţială a afectivităţii; Ştefan Voros. 16.
Afectivitatea din punct de vedere evolutiv; Ana Roşea.
2. Proseminarul de Psihologie, pentru studenţii din anul I,
condus de Dl Dr. Liviu Rusu, conferenţiar definitiv (2 ore săptămânal,
Joia).
In 17 şedinţe s'a analizat şi discutat, capitol cu capitol manualul
lui Howard C. Warren: Precis de Psyhologie, cu scopul
de a familiariza studenţii cu problemele fundamentale ale psihologiei.

m
D) Lucrări practice de psihologie aplicată, pentru studenţii
din anul IV, conduse de Dl Conferenţiar Liviu Rusu. In 16 şedinţe
s'au expus metodele de experimentare şi aplicare cu privire
la Psihologia educaţiei.
E) Lucrări practice de laborator, pentru studenţii din anul
I şi II conduse de Dl Dr. Alexandru Roşea, asistent definitiv.
1. Introducerea în metodele psihologiei experimentale. (Studenţi
an. II).
Studenţi înscrişi: 32.
Studenţi cari au urmat regulat: 27.
S'au ţinut 21 de şedinţe, urmate de un colocviu, în care s'au
făcut demonstraţiuni privitoare la următoarele probleme de psihologie
experimentală:
1. Metodele Psihologiei. 2. Experimentul. 3. Experimentul
(continuare). 4. Calcule. 5. Exprimări grafice. 6. Percepţia auditivă.
7. Percepţia vizuală. 8. Percepţia vizuală (continuare). 9.
Percepţia chinestezică. 10. Atenţia. 11. Memoria, asociaţia, imaginaţia.
12. Măsurarea inteligenţei (testele individuale). 13. Măsurarea
inteligenţei BCU (testele Cluj / Central colective). University 14. Library înregistrarea Cluj
emoţiilor.
15. Măsurarea însuşirilor de temperament şi caracter. 16. Aptitudinea
tehnică. 17. Aptitudinea tehnică (continuare). 18. Aptitudinea
tehnică muzicală. 19. Testele educaţionale. 20. Oboseala.
21. Demonstraţiuni fiziologice.
2. Lucrări individuale de Psihologie experimentală, au făcut
următorii studenţi (din anul III):
1. Atanasiu Monica: Interesul teoretic la băeţi de 11—12
ani. 2. Chitulea Petre: Acuitatea vizuală. 3. Coste Aron: Interesul
teoretic la băeţi de 11—12 ani. 4. Costea Gheorghina: Interesul
social la fete de 17—18 ani. 5. Draser Măria: Corelaţie
dintre interesul teoretic şi practic. 6. Frăţilă Victor: Impulsul
parental protector. 7. Juricskay Irina: Erarhia impulsurilor primare.
8. Noveanu Gheorghe: Acuitatea vizuală. 9. Popa Cicău
Ioan: Interesul practic la băeţi de 11—12 ani. 10. Roşea Ana:
Interesul social la băeţi de 15—16 ani. 11. Salade Dumitru: Acuitatea
vizuală. 12. Stelea Eugenia: Interesul economic la fete de
17—18 ani. 13. Stoia Virgil: Acuitatea vizuală.
F) Examene parţiale şi de licenţă.
In sesiunea Octomvrie 1936 s'au prezentat la examenul parţial
49 de candidaţi.

320
In sesiunea Februarie 1937 s'au prezentat Ia examenul parţial
47 de candidaţi.
In sesiunea Iunie 1937 s'au prezentat la examenul parţial
99 de candidaţi.
In sesiunea Octomvrie 1936 s'a prezentat următoarea teză
de licenţă:
„Impulsul activităţii la copii superior dotaţi"; Nicolae Găgescu.
In sesiunea Februarie 1937 s'a prezentat următoarea teză de
licenţă:
„Testul de performanţă Seguin"; Dş. Elvira Pescariu.
In sesiunea Iunie 1937 s'au prezentat următoarele teze de
licenţă:
'„Minciuna în lumea copilului"; Zevedei Barbu. „Măsurarea
atitudinii faţă de tradiţie şi progres"; Anatole Chircev. „Interesele
la copii"; Alexandru Tohăneanu. „Măsurarea atitudinii faţă
de biserică"; D-na E. Mărgineanu Arvanitis. „Testul de complectare
cu imagini"; Sidonia Goldshlăger. „Cuburile lui Knox";
Francisc Frucht. BCU „Testul Cluj / de Central construcţie University Healy Library A."; ClujGruia
Stoia.
G) Biblioteca Institutului.
Biblioteca Institutului s'a sporit în cursul anului şcolar 1936
—1937 cu 67 de cărţi în 72 de volume şi cu 24 reviste în 28 de
volume. In total Biblioteca Institutului posedă: 2669 cărţi în
2815 volume şi 68 reviste în 573 volume.
Sala de lectură a Institutului este zilnic la dispoziţia studenţilor
dela ora 9 a. m. până la ora 7 p. m.
4. Pedagogia I.
Prof. titular: Onisifor ćhibu*).
Cursuri: Metodologia învăţământului secundar (2 ore săptămânal,
Miercuria şi Joia).
Istoria pedagogiei româneşti (1 oră săptămânal Miercuria).
Seminar de Istoria pedagogiei (2 ore săptămânal, Vineria).
*) Intre 17 februarie şi până la 17 Maiu 1937, în care timp a îndeplinit
mai multe însărcinări cari i s'au dat din partea Ministerului Educaţiei
Naţionale, a avut concediu, fiind suplinit la catedră dd d. conferenţiar D,. D.
Roşea.

321
La seminar au fost înscrişi 43 membri. S'au ţinut 17 şedinţe,
în care s'au tratat probleme în legătură cu Specificul românesc în
educaţie. In primele 5 şedinţe s'au făcut două expuneri teoretice
asupra specificului românesc în educaţie, prima, de două ore,
de către directorul seminarului, a doua, de trei ore, de către asistentul
onorific al acestuia, d. Şerban Lungu, care a mai făcut şi
o expunere a bibliografiei chestiunii. Dintre studenţi, au făcut
comunicări: 1. Octavian Dănilă, despre Liceul din Beiuş. 2. Ioan
Popa-Cicău, despre Blajul ca centru pedagogic. 3. Iosif Naghiu
despre Specificul românesc în cadrul învăţământului religios. 4.
Măria Crina, despre Rolul femeii române în cadrele specificului
românesc în educaţie. 5. Gabriel Brumă, despre Problema educaţiei
naţionale în funcţie de mediul rural şi de mediul orăşenesc
dela noi. 6. Ion Georgescu, despre Statul românesc ca element
al specificului românesc. 7. Traian Tulbure, despre Educaţia naţional-românească
şi greco-catolicismul. 8. Anatolie Chircev, despre
Familie, şcoală şi biserică ca factori ai educaţiei naţionale şi
9. Dumitru Salade despre Spaţiul mioritic şi educaţia românească.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
5. Pedagogia II.
Prof. titular: Vladimir Ghidionescu.
Asistent: Aurel Pampu.
Ordonanţă: Mihail Meschin.
Cursuri: Pedagogie generală pe bazele pedologiei şi pedagogiei
experimentale, partea Il-a (2 ore săptămânal, Lunia şi
Marţia).
Pedagogie socială (1 oră săptămânal, Lunia).
Lucrări practice: Laborator de pedagogie experimentală (2
ore săptămânal, Marţia).
In anul şcolar curent s'au făcut în cadrul Laboratorului studii
şi lucrări experimentale cu privire la: „Inteligenţa copilului
şi metodele ei de cercetare".
Laboratorul a fost frecventat de aproximativ 35 studenţi specialişti
în pedagogie. In total s'au ţinut 18 şedinţe, Marţia dela
3—5. S'au prezentat următoarele lucrări şi studii:
1. In prima şedinţă Dl Prof. Vladimir Ghidionescu face o
scurtă introducere în problema Inteligenţei copilului, dând directivele
după care se va trata această problemă.
21

322
2. In şedinţa a doua Dl Munteanu Constantin face o expu­
nere asupra: „Inteligenţei copilului şi metodelor ei de măsurare".
3. D-ra Juriscay Irma citeşte în a treia şedinţă lucrarea:
„Corelaţia dintre inteligenţă şi aspectul cognitiv şi afectiv".
4. D-ra Atanasiu Monica face o comunicare asupra calculu­
lui de corelaţie.
5. Dl Ţundrea Alexandru face o comunicare asupra problemei:
„Corelaţia dintre inteligenţă şi memorie".
6. Dl Isac Dumitru prezintă o lucrare bine documentată asupra:
„Corelaţiei dintre inteligenţă şi voinţă".
7. D-ra Georgescu Ioana face o expunere asupra: „Raportului
dintre inteligenţa copilului şi sugestie".
8. D-ra Deleanu Viorica face o comunicare asupra problemei:
„Randamentul şcolar şi inteligenţa". Cu această lucrare se
face trecerea la măsurarea inteligenţei.
9. D-ra Hulea Elvira expune lucrarea: „Viaţa socială şi inteligenţa
copilului". (Orientarea şi selecţia profesională).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
10. Dl Naghiu Iosif face o comunicare asupra problemei:
„Măsurarea inteligenţei; scare metrică Binet-Simon".
11. In şedinţa 11-a Dl Seucan Coloman expune lucrarea.
„Adaptările şi transformările scării metrice a lui Binet-Simon"
12. D-ra Atanasiu Monica prezintă lucrarea: „Testele de
performanţă".
13. Dl Morariu Traian face o comunicare interesantă şi amplu
documentată asupra: „Examenului analitic al inteligenţei:
profilul psihologic".
14. D-ra Munteanu E. citeşte lucrarea: „Testele colective de
măsurarea inteligenţei copilului".
15. Dl Seucan Coloman face o comunicare asupra problemei:
„Inteligenţa practică a copilului". Prezintă un bogat material experimental.
Trei şedinţe în decursul anului au fost rezervate experienţelor
şi discuţiunilor.
Tot în cursul acestui an s'au elaborat în cadrul acestui Laborator
două teze de licenţă: Dl Georgescu Ion prezintă lucrarea
de licenţă: ,;Orientarea profesională a învăţătorului", iar Dl
Seucan Coloman prezintă lucrarea: „Inteligenţa practică a copilului".
Ambele lucrări cuprind un bogat material experimental
şi foarte interesante concluzii pedagogice.

SEMINARUL PEDAGOGIC UNIVERSITAR.
Director: Prof. titular Vladimir Ghidionescu.-
Asistent: Romulus Demetrescu.
Secretar: Gheorghe Demetrescu.
338
I. Seminarul de pedagogie teoretică pentru pregătirea profesională
a viitorilor profesori secundari, s'a ţinut câte 2 ore săptămânal
în fiecare Sâmbătă în sala Vasile Pârvan a Facultăţii de
Litere şi Filosofie.
Şi anul acesta, din pricina numărului foarte mare de practicanţi,
auditorii au fost împărţiţi în două serii, alegându-se în
proporţii egale dela facultăţile diferite.
Au frecventat acest seminar 432 de studenţi.
S'a discutat în anul acesta ca şi în anii trecuţi probleme în
jurul unei chestiuni centrale: Scopul educativ al predării materiilor
din şcoala secundară.
Această problemă a fost subîmpărţită în cele două şedinţe
pe probleme subordonate, cercetându-se şi discutându-se deocamdată
scopul învăţământului BCU Cluj / Central limbii University şi literaturii Library materne, Cluj
a limbii
şi literaturii franceze, a limbii şi literaturii germane şi engleze,
al istoriei şi studiilor clasice şi al filosofiei.
II. Practica Pedagogică. Anul acesta au fost înscrişi la Seminarul
pedagogic universitar un total de 322 candidaţi dintre
care:
a) Pentru audiţii 71 de practicanţi.
b) Pentru practică 251 de practicanţi, care au fost licenţiaţi
şi absolvenţi de şcoli superioare.
Dintre aceştia au absolvit practica pedagogică 222 de practicanţi.
III. Biblioteca Seminarului Pedagogic Universitar a fost cer­
cetată de un număr de 273 cititori care au consultat 836 de cărţi
şi trei reviste de specialitate.
6. Estetica.
Prof. suplinitor: Petre Grimm.
Curs: Estetica contemporană (2 ore săptămânal, Lunia şi
Miercuria).
Seminar (2 ore săptămânal, Sâmbăta).

324
B) SECŢIA FILOLOGIEI CLASICE.
• INSTITUTUL DE STUDII CLASICE.
Colegiul de direcţie: Profesorii Şt. Bezdechi, Th. A. Naum,
Em. Panaitescu şi D. M. Teodorescu.
Director girant: Prof. Th. A. Naum.
Administrator: C. Daicoviciu, conferenţiar.
Personalul ştiinţific:
Şef de lucrări: Vacant.
Arheolog-asistent: Şt. Kovâcs.
Asistenţi: Al. Ferenczi, Gh. Pintea (la catedra de Istorie
antică) şi N. Laslo (la catedra de Limba şi Lit. Latină).
Preparatori: Mihail Macrea şi Ioan I. Russu.
Practicanţi: Marius Moga şi Eugeniu Dobroiu (dela 1. VI.
1937).
Personalul administrativ.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Secretară-dactilografă: Lucia Bugnariu, născ. Daicoviciu.
Laborant: Petre Duca.
Personalul de serviciu:
Ordonanţe: Iuliu Keresztes, Pavel Chiorean, Gavril Mureşan,
Timotei Popa, Gavril Borza.
Raport de activitatea generală.
Activitatea Institutului de Studii Clasice, în cursul anului
şcolar 1936—1937, a fost deosebit de rodnică. Realizările înfăptuite
în acest an şcolar sunt menite a da o nouă înfăţişare acestui
Institut.
Din activitatea ştiinţifică a Institutului amintim în deosebi
următoarele: Publicarea volumului II al Anuarului său (pe anii
1933—1935). Este un frumos volum de 340 pagini, cu un bogat
conţinut filologic, arheologic şi istoric, scris aproape numai de
profesorii şi personalul ştiinţific al Institutului. Tipărit în 500
de exemplare, din sumele puse la dispoziţie de Facultatea de Litere
şi de Oficiul de editură al Universităţii, el a fost trimis celor
mai de seamă institute de cultură clasică din ţară şi streină-

325
tate. In schimb, Institutul primeşte un număr însemnat de publicaţii
de specialitate.
S'a urmărit, cu deosebită atenţie, incidentalele descoperiri
arheologice făcute pe teritoriul oraşului Cluj sau în împrejurimi.
In felul acesta s'au achiziţionat pentru Muzeu mai multe obiecte
şi monumente, unele romane, altele mai târzii, din epoca modernă.
Deasemenea au fost aduse la Institut şi inventariate pentru
Muzeu obiectele şi monumentele ieşite la lumină prin săpăturile
sistematice executate de membrii Institutului, la Castrele romane
dela Bologa şi dela Gherla, la cimitirul post-roman dela
Teiuş, la staţiunea preistorică dela Măgura de lângă Subcetate,
etc.
Biblioteca Institutului s'a îmbogăţit simţitor anul acesta, căci
pe lângă publicaţiile primite în schimb şi pe lângă cumpărările
efectuate din fondurile obişnuite, Institutul a primit dela Universitate
un ajutor extraordinar de 145.000 Lei. Din acest fond
s'au făcut comenzi înseninate de cărţi şi reviste, reuşind a se completa
lipsuri foarte BCU Cluj simţite / Central ale University Bibliotecii, Library mai Cluj
ales opere mai
mari, care din lipsă de fonduri n'au putut fi achiziţionate la timp.
In total, Biblioteca a crescut cu 343 opere noui în 431 de volume.
Ea oferă cel mai bun mijloc de studiu şi cercetări în domeniul
antichităţii clasice şi al preistoriei.
Deschisă în tot decursul anului şcolar, ea a fost cercetată de
un însemnat număr de studenţi dela filologia clasică, istoria antică
şi arheologie, precum şi mulţi specialişti şi cercetători din
ţară şi streinătate.
Muzeul de Antichităţi a primit, în sfârşit, o definitivă organizare
a colecţiilor sale. Datorită solicitudinii d-lui rector FI.
Ştefănescu-Goangă şi stăruinţii membrilor dela conducerea Institutului,
lucrările de construcţie a aripei celei noui au fost duse
la bun sfârşit. Au început îndată lucrările de reorganizare a colecţiilor,
după noile posibilităţi de expunere. La etajul II al aripei
celei nouă a fost instalată Pinacoteca „V. Cioflec", într'o sală
mare, prevăzută cu mobilier nou. O nouă organizare şi o nouă
expunere a primit colecţia de artă medievală şi modernă. S'a dat,
deasemenea, o expunere mai ştiinţifică secţiei romane, prin triarea
întregului material. A fost organizată şi expusă secţia migraţiilor,
iar în parterul aripei noi lângă Lapidariul roman, s'a
organizat un Tegularium.

326
Cu aceste transformări, toate colecţiile Muzeului de Antichităţi
sunt acum organic expuse, în clădire proprie, după un
plan unitar şi după toate cerinţele muzeale de astăzi. Astfel, Universitatea
românească a realizat, în mai puţin de două decenii, o
operă însemnată, care pentru fosta Universitate ungurească a
constituit doar un „pium desiderium".
In înfăţişarea lui actuală, Muzeul de Antichităţi al Institutului
de Studii Clasice constitue un adevărat Muzeu al Ardealului,
căci el oferă vizitatorului şi cercetătorului o icoană fidelă a
tuturor epocelor de civilizaţie desvoltate în Transilvania, dela
cele dintâi mijiri ale vieţii preistorice, până la cele mai înalte manifestări
artistice de astăzi.
Inaugurarea şi deschiderea acestui Muzeu, în noua lui înfăţişare,
s'a făcut în ziua de 13 Iunie 1937, cu ocazia înaltei vizite
a M. S. Regelui Carol II.
In organizarea lui de acum, Muzeul cuprinde următoarele
secţii şi colecţii:
Secţia preistorică,
BCU Cluj
secţia
/ Central
romană
University
compusă
Library
din colecţia
Cluj
romană
de obiecte şi monumente mai mici, Lapidariul şi Tegulariul
roman, apoi colecţia egipteană, secţia năvălirilor barbare, secţia
numismatică, secţia medievală şi modernă împărţită în colecţia
de artă, Lapidariul şi colecţia de ceramică medievală şi modernă.
In sfârşit, Muzeul mai dispune de o colecţie etnografică, o colecţie
a mulajelor de ghips şi de o colecţie de piese de farmacie.
Pinacoteca V. Cioflec, noui achiziţii (vezi p. 127—128).
7. Limba şi literatura greacă.
Prof. titular: Ştefan Bezdechi.
Cursuri: Istoria literaturii elene, Epoca clasică: continuare
(1 oră săptămânal, Lunia).
Interpretări din Protagoras de Platon şi Cyropaideia de Xenofon
(2 ore săptămânal, Marţia).
Seminar: O serie de versiuni graduate din diferiţi autori,
cu specială privire la sintaxa greacă (2 ore săptămânal, Miercuria).
8. Limba şi literatura latină.
Prof. titular: Theodor A. Naum.
1. Curs de Literatură Latină:
Literatura Latină în epoca imperială (1 oră săptămânal, Lunia).
Curs obligator pentru toţi studenţii.

327
2. Interpretare:
M. Annaei Lucani Belii civilis liber primus (1 oră săptămânal,
Marţia). Curs obligator pentru studenţii dela specialitatea
principală şi secundară.
3. Gramatica istorică a Limbii Latine:
Morfologia Limbii Latine (verbul) (1 oră săptămânal, Miercuria).
4. Interpretări din Cicero, De Signis, cu d. asistent N. Laslo,
2 ore săptămânal, pentru studenţii care dau examene auxiliare
de Limba Latină.
5. Seminar (2 ore săptămânal, Lunia) urmat de studenţii
dela specialitatea principală şi secundară. S'au făcut Următoarele
lucrări:
a) Teme: Complementul direct; verbe cu genetivul, dativul
şi ablativul; determinarea verbului în cazul dativ; sintaxa verbelor
impersonale; complementul verbelor în forma pasivă; complementul
adverbului.
b) Versiuni: Seneca, Ad Polybium de consolatione, I, Ad
Marciam de consolatione, BCU Cluj / XXVI; Central University Seneca Rhetor, Library Cluj
Controversiae,
I, 1—12; Seneca, Phoenissae, 51—79; Silius Italicus, Punica,
70—122; Iuvenal, Satirae, VII, 151—188; Tacitus, Dialogus de
oratoribus, 12—13.
C) SECŢIA FILOLOGIEI MODERNE.
9. Istoria literaturii moderne.
Prof. agregat: Dumitru I. Popovici.
Asistent: Radu Paul.
Cursuri: Junimea: acţiune şi reacţiune (2 ore săptămânal.
Marţia şi Vineria).
Joia).
Seminar: Teatrul lui Vasile Alexandri (2 ore săptămânal,
MUZEUL LIMBEI ROMÂNE.
(A se vedea datele publicate la capitolul Activitatea ştiinţifică).
Personalul Muzeului.
Director: Prof. titular: Sextil Puşcariu.
Şef de lucrări: Ioan Breazu (dela 1. IV. 1937).
Asistenţi: Ştefan Pasca (până la 30. XI. 1936), Ioan Breazu
(dela 1. XII. 1936 până la 31. III. 1937), Măria Puşcariu.

328
Preparatori: Dimitrie Macrea (până la 30. XI. 1936), Emil
Capidan (dela LXII. 1936) şi Vasile Băjănică (dela 1. IV. 1937).
Prim custode: Emil Capidan (până la 30. XI. 1936), Ştefan
Mateescu (dela 1. XII. 1936 până la 31. III. 1937).
Cartografi: Ştefan Poenariu şi Liviu Onu.
Laborant: Mihail Vonsza.
10. Limba şi literatura română.
Prof. titular: Sextil Puşcariu.
Curs: Morfologia limbii române (2 ore săptămânal, Miercu­
ria şi Joia).
Seminar: (în colaborare cu Sever Pop): Cercetări dialectale
(2 ore săptămânal, Vineria). Au făcut anchete pe teren: 1. Sora
Elena Kocsis, Graiul din Sişeşti (Satu-Mare). 2. Alexe Fiat,
Graiul din Luncaviţa. 3. Elvira Moduna, Graiul din Roşia Montană.
4. Meta Mesch, BCU Cluj Graiul / Central din University Sibiu. 5. Georgina Library Cluj
Damian, Graiul
din Brad. 6. Viorica Deleanu, Graiul din Tătăreni. 7. Ion
Pătruţ, Graiul din Ohaba (Banat). Lucrările au fost discutate cu
de-amănuntul.
Conferinţa de dialectologie.
Conferenţiar definitiv: Sever Pop.
Curs: Dialectul aromân (două ore săptămânal, Vineria şi
Sâmbăta).
Seminar: Interpretări de texte aromâne (două ore săptămânal,
Sâmbăta).
A colaborat la Seminarul de Cercetări dialectale ţinut de dl
prof. S. Puşcariu, arătând studenţilor cum trebuie făcute cercetările
dialectale. In acest seminar a iniţiat cercetări dialectale care
trebue să urmărească diferenţele de graiu între generaţii şi între
sexe.
Din însărcinarea prof. S. Puşcariu a distribuit teze de licenţă
care vor urmări aceste probleme, care se vor încadra prin
această între problemele urmărite de Atlasul Linguistic Român.

11. Limba şi literatura română II (veche).
Prof. titular: Nicolae Drăganu.
Asistentă: D-na Pia Gradea, născută Drăganu.
329
Curs: a) Istoria limbii şi literaturii române în sec. XVII
şi XVIII, (1 oră săptămânal, Joia); b) Sintaxa română (2 ore
săptămânal, Marţia şi Miercuria).
Seminar: Exerciţii de sintaxă cu interpretare de texte vechi
(2 ore săptămânal, Vineria).
Dintre studenţii înscrişi au prezentat lucrări 20, şi anume:
Andriţoiu I. Gheorghe, Asztalos Vilma, Băjănică Vasile, Berky
Iuliana, Fielk Friederike, Georgescu Ioana, S. Gusztus Ana, S.
Kocsis Ileana, Lelescu Ştefania, S. Lukâcs Elburga, Magyarody
Măria, Mârton Iuliu, Moduna Elviră, Szabo Irina, Timbuş Eliza,
Turcan Nicolae, Varga Rozalia, Widmann Wilhelm, Kiss Margareta,
Szabo Martha.
12. Linguistică.
Prof. BCU Cluj titular: / Central Theodor University Capidan. Library Cluj
Asistenţi: Ioan Breazu (până la 30. XI. 1936), Dimitrie
Macrea (dela 1. XII. 1936 până la 31. III. 1937), Ştefan Mateescu
(dela 1. IV. 1937).
Curs: Linguistică generală II, Limba (2 ore săptămânal,
Joia şi Sâmbăta).
Seminar: Probleme de linguistică generală şi balcanică (2
ore săptămânal, Sâmbăta).
13. Filologie romanică.
Prof. titular: George Giuglea.
Custode: Eugen Tanase (până la 31. III. 1937), Preparator
(dela 1. IV. 1937).
Cursuri: Romanitatea iberică. Fonologie spaniolă (Vocalism)
(1 oră săptămânal, Lunia). Interpretări din clasicii romanici.
(Vechea franceză şi vechea provensală) (1 oră săptămânal, Marţia).
Seminar: Interpretări de texte latine, vulgare şi romanice
(2 ore săptămânal, Lunia).
Lucrări de lexicograf ie romanică:
1. Anastasia Presecan: Mulomedicina Chironis 1 cap. 2. So-

330
ra T. Oswald: Peregrinatio Sylviae cartea III cap. I—VIII. 3.
Sora Chr. Meixl: Peregrinatio Sylviae cartea III cap, IX—XIX.
4. Dumitriu Maniu: Chrestien de Troyes: Le chevalier au Hon 1
cap. 5. Elisabeta Silaghi: Idem Erec et Enide 1 cap. 6. Margareta
Adam: J. Renart: Le roman de la Rose 1 cap. 7. Ileana
Kovacs: Idem. 8. Viorica Biliczky: Idem. 9. Francisc Ulrich:
Idem. 10. Ortvin Pscheidt: Un fabliau (Du prestre qui ot mere
a force). 11. Cornelia Popescu: Fr. Villon: Le grand Testament
1 cap. 12. Gabriel Ţepelea: Folklor din Sologne Bourbon comparat
cu folklor românesc. 13. Eugen Tănase: Saulo Toron:
Monedas de cobre. Traduceri şi interpretări.
14. Limba şi literatura franceză.
Prof. cu contract: Yves Auger.
Cursuri: Victor Hugo (2 ore săptămânal, Miercuria şi Joia).
Grammaire historique: Phonologie (1 oră săptămânal, Vineria).
Seminar: (2 ore săptămânal, Miercuria). Traduceri din Eminescu
(Scrisoarea BCU I). Cluj / Central University Library Cluj
S'au mai făcut următoarele interpretări din Corneille:
1. Sora T. Oswald: La doctrine dramatique de Corneille. 2.
Coste: Le Cid, acte III scene IV. 3. L. Tomuţa: Le Cid acte V
scene I-ere. 4. D-ra Medrea: Horace acte II scene III. 5. Abuşan:
Le caractere du vieil Horace. 6. D^ra S. Deâk: Cinna acte
V, scene II. 7. D-ra C. Boca: Cinna acte V, scene I-ere. 8. Fr. Ulrich:
Polyeucte acte V, scene VI.
Lector: Henri Jacquier.
Convorbiri despre literatura şi civilizaţia franceză (1 ora
săptămânal, Lunia).
Lucrări practice despre ortografia şi gramatica franceză (2
ore săptămânal, Marţia).
Lecturi comentate (1 oră săptămânal, Miercuria).
Traduceri din româneşte în franţuzeşte (1 oră săptămânal,
Miercuria).
15. Limba şi literatura italiană.
Prof. cu contract: Giandomenieo Serra.
Cursuri: A. Manzoni (1 oră săptămânal, Lunia).
II Rinasciamento (1 oră săptămânal, Marţia).

331
Gramatica storica: Lessicologia (conţin.) e Fonetica (1 ora
săptămânal, Sâmbăta).
Linee di una storia generale della letteratura italiana (1 oră
săptămânal, Lunia).
Seminar: Interpretazione e discussione critica di testi letterari
(1 oră săptămânal, Lunia).
Esercizi di traduzione dai rumeno in italiano e viceversa (1
oră săptămânal, Marţia).
Au prezentat lucrări de seminar următorii studenţi:
Florica Barbu: La vita e le opere di Vicenzio Monti dai
Berilacqua. Dorina Arghir: La figura di Lucia nel romanzo
„I. Promessi Spoşi". Suzana Boteanu: La lingua del Cesarotti
nella traduzione dei poemi dell'Osian. Tertulia Micheş: Stadiul
la care au ajuns cercetările asupra raportului dintre lit. populară
italiană şi cea română. Minerva Schottel: Arcadia şi Metastasio:
trad. din „Storia della letteratura italiana" di A. Monigliano.
Gheorghe Bergner: II platonismo nelle poesie di Lorenzo dei
Medici. Tertulia Micheş: Nastagio degli oneşti, nuvela di G.
Boccaccio, traducere.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
La seminar s'au făcut şi rezumate în româneşte din cartea
„Roma romantica" de către D-şoarele Cărpinişan Eugenia şi Ciplea
Măria; apoi traduceri de poezii din limba italiană, comentate
de D-nul profesor.
Lector: Ştefan Pasca.
Introducere în studiul limbii italiene (Linee e paradigmi di
una grammatica italiana ad uso dei Rumeni) (2 ore săptămânal,
Joia şi Sâmbăta).
Traduceri din italieneşte în româneşte (Traduzioni dall'italiano
in rumeno) 1 oră săptămânal, Vineria.
Lecturi şi conversaţii asupra geografiei Italiei (Letture e
conversazioni sull geografia dell'Italia) 1 oră săptămânal, Sâmbăta.
Lecturi şi conversaţii asupra istoriei civile a Italiei (Letture
e conversazioni nella storia civile dell'Italia) 1 oră săptămânal,
Vineria.
16. Limba şi literatura germană.
Prof. titular: Gustav Kisch.
Cursuri: Istoria literaturii germane dela Luther până la Lessing
(Deutsche Literaturgeschichte von Luther bis Lessing) 1

332
oră săptămânal, Marţia.
Evoluţia culturii germane în lumina limbei (Deutsche Kulthurentwicklung
im Lichte der Sprache) 1 oră săptămânal, Miercuria.
Seminar: (2 ore săptămânal, Lunia).
S'a cetit şi s'a intepretat: Wolfram von Eschenbach „Parzival".
S'au ţinut 23 şedinţe de seminar, toate sub conducerea directorului,
cu care ocazie s'au prezentat şi s'au citit 23 lucrări,
cari au fost discutate în şedinţele seminarului. Au luat parte 82
studenţi.
S'au făcut următoarele lucrări:
Pschaidt Ortwin: Die Ostsnamen der Bukovina. Askenazi
Rizzi: Die Toleranz in der deutschen Literatur. Boteanu Suzana:
Schiller in der rumânischen Literatur. Braver Samuil: Der Jude
in der germanischen Literatur. Veszelowsky Wilhelmine: Die
Schwaber in der deutschen Literatur. Bogdan Stella: Goethe im
Urteil seiner Zeitgenossen. Lillin Andrei: Der Turandottypus in
der Weltliteratur. Keresztes Ioan: Dante und Goethe. Rozgova
Edith: Weimar in BCU der Cluj deutschen, / Central University Literatur. Library Wonner Cluj
Dore: Das
Zwei-Seelenmotiv bei Goethe. Hermann Margareta: Herders Beziehungen
zur englischen Literatur. Kremer Klothilde: Germanische
Mythologie im Lichte der Literatur. Balogh Ladislau: Der
Cid in Geschichte und Literatur. Antal Petru: Der Ritter in der
deutschen Literatur. Kovâcs Anton: Goethe als Schiiler Herders.
Bugner Gheorghe: Reališmus und Idealismus im Lichte Goethescher
Darstellung. Bornemisa Ileana: Die Ăsthetik im Lichte
der deutschen Literatur. Schelker Edith: Der Soldat in der deutschen
Literatur. Kloos Andreiu: Die siebenbiirgisch-deutsche
Dichtung im 20 Jahrhundert. Jost Franz: Wolframs Parzival,
verglichen mit Goethes Faust. Stocz Ştefan: Goethe als Wanderer.
Frucht Francisc: Schiller als Psychologe. Szabo Martha:
Fichte als deutscher Schriftsteller.
Lector: Frideric Lang.
Interpretarea liricilor germani din sec. al XlX-lea (1 oră
săptămânal, Marţia).
Interpretarea operelor lui Gottfried Keller (1 oră săptămânal,
Joia).
Traduceri din româneşte în nemţeşte şi viceversa. (Carmen

333
Sylva şi Eminescu) — cu începătorii — (1 oră săptămânal, Lunia).
Introducere în limba germană pe bază gramaticală cu exerciţii
mai uşoare — cu începătorii — (1 oră săptămânal, Miercuria).
Interpretarea şi traducerea lui Faust de Goethe. Partea II,
actele 4—5, continuare — cu înaintaţii — (1 oră săptămânal, Vineria)
.
17. Limba şi literatura engleză.
Prof. titular: Petre Grimm.
Cursuri: Literatura engleză contemporană (1 oră săptămânal,
Marţia). Literatura americană (1 oră săptămânal, Joia).
Idiomatică engleză (1 oră săptămânal, Vineria).
Seminar: (2 ore săptămânal, Vineria).
Lector suplinitor: Emil I. Diaconu.
Proseminar: Lecturi, conversaţii şi exerciţii gramaticale cu
începătorii (2 ore BCU săptămânal, Cluj / Central Miercuria University şi Library Vineria). Cluj
Traduceri din româneşte în englezeşte (1 oră săptămânal,
Miercuria).
Lecturi şi conversaţii despre istoria şi geografia Angliei (1
oră săptămânal, Joia).
Lecturi din autorii englezi şi exerciţii de conversaţie cu
înaintaţii (1 oră săptămânal, Vineria).
18. Limba şi literatura maghiară.
Prof. titular: Gheorghe Kristof.
Cursuri: Istoria dramei (2 ore săptămânal, Marţia şi Mier­
curia). Introducere în studiul literar (1 oră săptămânal, Marţia).
Seminar: (1 oră săptămânal, Lunia). Capodoperile drama­
tice. Analiza şi explicarea lor din punct de vedere estetic şi isto­
ric. S'au citit 21 lucrări de seminar, cari au fost discutat sub con­
ducerea directorului.
Cursuri:
19. Slavistica.
Profesor agregat: Emil Petrovici
Fonologia limbilor slave (1 oră săptămânal, Marţia).
Istoria literaturii ruseşti (1 oră săptămânal, Vineria).

334
Gramatica limbii ruseşti (1 oră săptămânal, Lunia).
Seminar:
Cetiri şi interpretări de texte ruseşti (2 ore săptămânal,
Joia). Au participat la şedinţe studenţii: Gheorghe I. Andriţoiu,
Iuliana Berky, Antonia Butuza, Ana Eliseev, Alexa Fiat, Sr. Elena
Kocsis, Mihail Kovâcs, Măria Magyarody, Petru Nistor, Ioan
Pătruţ, Vasile Radu, Virgil B. Rusu, Nicolae M. Turcan, Hildegard
Wellmann.
20. Laboratorul de fonetică experimentală.
Director: Prof. titular: Theodor Capidan (până la 28 Dec. 1936).
Prof. agregat: Emil Petrovici (dela 29 Decembrie 1936).
Asistent: Emil Petrovici (până la 31 Octombrie 1936). Di-
mitrie Macrea (dela 1 Aprilie 1937).
Ordonanţă: Pavel Podoabă.
Cursuri:
Sunetele limbii române, cu înregistrări la aparate fonetice
BCU Cluj / Central University Library Cluj
(1 oră săptămânal, Miercuria). Au urmat cursul şi au asistat la
înregistrările fonetice studenţii: Alexa Fiat, Iuliu Mârton, Liviu
Onu, Ioan Pătruţ, Gheorghe Pavelescu, Virgil B. Rusu.
D) SECŢIUNEA ISTORICĂ.
21. Istoria antică.
Prof. titular: Emil Panaitescu.
(In concediu pentru a îndeplini funcţiunea de Director al şcolii
române din Roma, fiind suplinit de Conf. def. Const. Daicoviciu}.
Cursuri: Istoria Romei dela origini la Principat (2 ore săptămânal,
Vineria şi Sâmbăta).
Seminar: Isvoarele istoriei romane (2 ore săptămânal, Sâmbăta).
Conferinţa de Antichităţi şi Epigrafie.
Conferenţiar def.: Constantin Daicoviciu.
Curs: Antichităţi religioase romane (2 ore săptămânal, Lunia
şi Miercuria).
Seminar: Exerciţii Epigrafice (2 ore săptămânal, Joia).

22. Arheologie.
Prof. titular: Dimitrie M. Teodor eseu.
335
Cursuri: Istoria artei în antichitate (Preistoria, Istoria veche
a Orientului), cu proiecţiuni (2 ore săptămânal, Joia şi Sâmbăta)
.
Iconografia imperiului roman, cu proiecţiuni (1 oră săptămânal,
Joia).
Seminar: Civilizaţia Daciei traiane (2 ore săptămânal, Vineria).
Exerciţii de Numismatică greacă.
23. Istoria universală.
Prof. titular: Constantin Marinescu.
Institutul de Istorie Universală.
Asistent: Francisc Pali.
Secretar-bibliotecar: Ioan Sabău (dela 1. I. 1937).
Ordonanţă: Martin Vereş.
Cursuri:
BCU Cluj / Central University Library Cluj
S'a ţinut un curs privitor la începuturile Epocei Moderne (2
ore săptămânal, Joia şi Sâmbăta).
Seminar:
Au fost înscrişi 27 de studenţi. Au participat regulat la şedinţe
16. S'au ţinut 18 şedinţe (36 de ore) în care ascultătorii au primit
explicaţiuni şi îndrumări privitoare la metodele de cercetare
şi la studiul istoriei în general. In cadrul şedinţelor s'a tradus şi interpretat
din: Fritz Kern, Ouellen zur Geschichte der mittelalterlichen
Geschichtsschreibung, voi. I, Leipzig 1915, fragmente din:
Sulpicius Severus, Vita S Martini; Augustinus, De civitate Dei;
Paulus Orosius, Historiae adversum paganos; Eusebius din Cesarea,
Historia ecclesiastica; Hieronymus, De viris illustribus;
Eugippius, Vita Severini; Jordanis, Getica; Grigore din Tours,
Historia Francorum; Papa Grigore I cel Mare, Dialogi; Isidor
din Sevilla, Historia Gothorum şi Chronica; Fredegarius, Chronica;
Origo Gentis Lângobardorum; Paulus Diaconus, Historia
Lângobardorum; Liber Ponţificalis. A prezentat şi a citit o lucrare
de seminar Gheorghe Gindele: Zwingli.
Biblioteca Seminarului de Istorie Universală s'a mărit în
anul aceasta cu 117 opere, în 234 de volume şi cu 7 hărţi istorice.

336
Institutul continuă să fie abonat la următoarele reviste: Revue
Historique (Paris), Archivio Storico Italiano (Florenţa).
The English Historical Review (Londra).
Conferinţa de Istorie medievală cu specială privire la epoca
migraţiunilor.
Suplinitor: Prof. Const. Marinescu.
Curs (2 ore săptămânal).
Seminar (2 ore săptămânal).
Au fost înscrişi ia seminar 15 studenţi. Au participat regulat
la şedinţe 8. S'au ţinut 28 de. şedinţe (32 de ore), în cadrul cărora
s'a tradus şi interpretat din Eginhard, Vita Karoli Magni
Imperatoris, editat de Louis Halphen, Paris 1932. A prezentat şi
a citit o lucrare de seminar Sora Gizela Kind: Războiul lui Carolcel-Mare
împotriva Longobarzilor.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
INSTITUTUL DE ISTORIE ROMÂNĂ.
Directori: Prof Alexandru Lapedatu şi Prof. Ioan Lupaş.
Personalul:
Asistenţi Ioachim Crăciun (până la 31. III. 1937), Ioan Mo­
ga, Gheorghe Duzinchevici (dela 1. IV. 1937).
Preparator: Hortensia Georgescu.
Secretar-bibliotecar: Gheorghe Vinulescu (dela 1. VII. 1937).
Practicant: Gheorghe Vinulescu (până la 30. IV. 1937), Septimiu
Martin (dela 1. VIL 1937).
Custode: Ioan Bărăian (dela 1. IV. 1937).
Servitor: Ioan Bărăian (până la 31. III. 1937), Ştefan Puşcaş
(dela 1. IV. 1937).
Biblioteca:
Biblioteca Institutului de Istorie Română a crescut în acest
an cu 500 de volume. De asemenea au fost completate mai multe
colecţii de periodice. S'au legat în cursul acestui an 500 de volume.

387
Institutul a continuat să fie abonat şi să aibă relaţii de
schimb cu 30 de reviste şi periodice din ţară şi din străinătate.
24. Istoria veche a românilor.
Prof. titular: Alexandru Lapedatu.
(în concediu dela catedră fiind suplinit de prof. Silviu Dragomir).
Cursuri Istoria veche a Românilor (sec. XV şi XVI) (2 ore
săptămânal, Marţia şi Miercuria).
Seminar: Din izvoarele istoriei vechi a Românilor, sec. XV
şi XVI — analize — (2 ore săptămânal, Miercuria).
25. Istoria modernă a Românilor şi Istoria Transilvaniei.
Prof. titular: Ioan Lupaş.
Cursuri:
C
Istoria Românilor dela Constantin Brâncoveanu până la Tudor
Vladimirescu (1 oră săptămânal, Lunia).
Istoria Transilvaniei BCU Cluj / în Central timpul University suzeranităţii Library Cluj
turceşti (1 oră
săptămânal, Marţia).
Seminarii: (2 ore săptămânal, Lunia).
1. Proseminar cu studenţii din anul I. La şedinţele de proseminar
s'au făcut, ca şi în anii trecuţi, exerciţii de paleografie
română sub supravegherea d-lui asistent I. Moga. Pentru aceste
exerciţii s'au folosit Albumul de paleografie românească al lui
I. Bianu şi N. Cartojan, precum şi o serie de fotografii şi documente
originale din colecţia Institutului. In afară de acestea
s'au făcut şi lecturi din izvoarele istoriei române.
2. Seminar cu studenţii din anii înaintaţi. S'a studiat şi discutat
„Cronicari şi istorici români din Transilvania". Au prezentat
lucrări următorii studenţi: 1. Bezdek Ştefan: Opera istorică
a lui Timotei Ciparîu; 2. Boca Paulina: Opera istorică a lui Ioan
Piuariu-Molnar; 3. Boroş Măria: Timotei Cipariu ca istoric; 4.
Denderle Rozalia: Popa Sava Popovici din Răşinari şi problema
continuităţii; 5. Ghişoiu Eugen: Răscoala ţăranilor dela 1437; 6.
Gotz Elisabeta: Opera istorică a lui Nicolae Densuşianu; 7. Hontert
Radu: Cronicarul Radu Tempea; 8. Sora A. Lukâcs: Reformele
religioase ale lui Iosif II; 9. Mărgineanu-Constantinescu-
Olivia: Cronicarul Gheorghe Brancovici; 10. Moldovan Ioan:
Opera istorică a lui Gheorghe Şincai; 11. Neamtzu Carmen: O-
22

338
pera istorică a lui Ioan Piuariu-Molnar; 12. Palade Veronica:
Simion Bărnuţiu; 13. Pârlog Măria: Opera istorică a lui Simion
Bărnuţiu; 14. Pascu Ştefan: Cronicarul Gheorghe Brancovici;
15. Perenyi A.: Opera istorică a lui Gh. Şincai; 16. Pop
Hortensia: Opera istorică a lui Petru Maior; 17. Radu Vasile:
Plângerea sfintei mănăstiri a Silvaşului; 18. Traşcă Natalia: Samuil
Micu-Klein.
26. Bizantinologie.
Prof. titular: Nicolae Bănescu.
Cursuri: Istoria imperiului de Niceia. Restauraţia Paleologilor.
Bizanţul până la cucerirea turcească (2 ore săptămânal, Lunia
şi Miercuria).
Seminar: Vita S. Maximi Athonensis, interpretare, introducere
în limba greacă medievală (2 ©re săptămânal).
27. Istoria popoarelor sud-est europene.
Prof. titular: Silviu Dragomir.
Cursuri: Provinciile BCU Cluj dunărene / Central University în evul Library mediu Cluj
şi formarea
poporului român (2 ore săptămânal, Miercuria şi Joia).
Seminar: Lucrări practice de paleografie şi diplomatică slavo-română
(2 ore săptămânal, Joia).
28. Istoria generală a artelor.
Prof. titular: Coriolan Petranu.
Curs: Istoria artei în evul mediu (2 ore săptămânal, Marţia
şi Miercuria).
Seminar: Analize de opere (2 ore săptămânal, Vineria).
înavuţirea materialului didactic (dela 30. VI. 1936 până la
30. VI. 1937), 352 fotografii, 91 cărţi, 38 diapozitive, 11 unelte
şi mobile.
Starea inventarelor: 11.565 diapozitive, 5.975 fotografii şi
reproduceri, 2.163 opuri la bibliotecă, plus biblioteca Coriqlan
Petranu, depozitată la Seminar. Mobilier şi unelte 60 buc.
Cursuri:
29. Etnografie şi folklor.
Prof. suplinitor: Romulus Vuia.
1. Etnografie (2 ore săptămânal, Marţia şi Miercuria). Rasele
şi popoarele Europei.

339
2. Capitole alese din etnografia poporului român (2 ore săptămânal).
Arta populară.
Seminar: (2 ore săptămânal, Lunia). îndrumări cu privire
la cercetările din domeniul artei populare. S'au făcut şi exerciţii
de transcriere şi culegeri de materiale folclorice, ajutat de dl
L Chelcea şef de lucrări la Muzeul Etnografic.
Au fost înscrişi 30 studenţi, dintre cari au urmat regulat 25.
Următorii studenţi au prezentat lucrări şi dări de seamă:
D-ra Boloca Ileana, despre N. Iorga: „L'art populaire en Roumanie"
(1923); Sora Baumli Măria, despre „Bulgarien von Heute"
(1935) de Stephan Ronart şi privitor la Herbert Wilhelmy;
„Hochbulbarien", I. 1935. D-ra Caludi Anastasia a făcut o dare
de seamă despre activitatea D-lui C. Petran — în special astipra
lucrărilor sale privitoare la bisericile de lemn din Ardeal, Banat
şi Maramureş. D-nul V. Cernea a tratat „Arta ţărănească la Români"
de G. Oprescu. Honert Radu a discutat cartea lui A. Haberlandt:
Volkskunst der Balkanlânder, apărută în 1910. Tdmlo
Iuliu, a prezentat o lucrare cu obiceiurile dela Crăciun şi Anul
Nou din comuna Reteag, jud. Someş. Martin Jonnes a prezentat
problema indo-europeană BCU Cluj în / Central lumina University celor mai Library noui Cluj
lucrări. D-nul
Ion Moldovan a vorbit despre „Arta populară bulgară". D-nul
Gh. Pavelescu a tratat despre icoanele pe sticlă din jud. Alba.
D-nul Pereny Aladâr a prezentat voi. II din lucrarea lui Malo
nyay Dezso, privitoare la arta populară maghiară, iar sora Baumgartner
voi. I. D-ra Palade Veronica s'a ocupat de activitatea
D-lui Tzigara Samurcaş în domeniul artei populare. D-ra Roman
Aurelia a cetit o lucrare în care se descrie ohiceiurile dela
Crăciun şi Anul Nou din comuna Bolintineni, jud. Mureş.
Afară de acestea, s'au mai făcut expuneri libere din partea
D-lor: Ion Chelcea (şef de lucrări), privitoare la desvoltarea etnografiei
în Germania, cu ocazia apariţiei lucrării lui Adolf
Spammer: Deutsche Volkskunde — 2 voi. — apărută în ultimii
ani, precum şi asupra activităţii antropogeografului sârb: J.
Cvijič, comentându-se lucrarea sa de sinteză: „La Peninsule Balkanique"
apărută în 1919. Apoi D-nul Oćtavian Vuia (asistent),
a discutat la seminar problema filosofiei culturii după Leo Frobenius,
în legătură cu traducerea în franţuzeşte a cărţii „Kulturgeschichte
Afrikas", în traducere, „Histoire de la civilisation
Africaine", aducându-se în legătură cu teoriile lui Spengler asupra
filosofiei culturii. Tot despre filosofia culturii şi în acelaş

340
sens a mai stăruit şi D-nul Gh. Pavelescu (preparator), luându-se
în consideraţie mai ales L. Blaga cu „Spaţiul Mioritic".
Conferinţa de bibliografie generală.
Conf. supl.: Ioachim Crăciun.
Curs general de bibliografie. Istoric şi metodologie (2 ore
săptămânal, Lunia şi Sâmbăta).
Seminar: (2 ore săptămânal, Miercuria şi Vineria). Lucrări
practice de bibliografie.
La seminar s'a continuat adunarea materialului pentru bibliografia
Istoriografiei Române dela 1931 încoace, cu toţi studenţii
şi s'au făcut mai multe bibliografii speciale, cu studenţii diferitelor
specialităţi. Studenţii: Eugen Ghişoiu, Măria Mânu, Iosif
Naghiu, Ştefan Pascu, G. Pavelescu, Ioan Petruţiu, C. Popescu,.
Vasile Radu, Beniamin Russu şi Ioan Tudor au pregătit bibliografia
activităţii d-lui prof. Sextil Puşcariu (apărută în Bibliotheca
Bibliologica No. 11), d-1 Iosif E. Naghiu a pregătit bibliografia
activităţii prof. BCU Vasile Cluj / Central Bogrea University (apărută Library în Bibliotheca Cluj
Bibliologica
No. 12), iar d-1 Tiberiu Morariu, şef de lucrări la Institutul
de Geografie, bibliografia activităţii prof. Gh. Valsam
(apărută în Bibliotheca Bibliologică No. 14).

C) ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ LITERARĂ
A) SECŢIA FILOSOFIEI.
1. Istoria filosofiei; logica.
Prof. titular: Marin Ştefănescu.
A făcut comunicare la Congresul internaţional de Filosofie
•dela Paris, — Congresul Descartes, — despre: „Unitatea în diversitatea
Metodelor" (L'Unite dans la diversite des MethodesV
A dat la tipar studiul, la care lucrează de mai mulţi ani, sub
BCU Cluj / Central University Library Cluj
titlul: „Le Probleme de la Methode", Paris, Alean. Şi-a continuat
activitatea extraşcolară, ca preşedinte al asociaţiei „Cultul
Patriei", prin articole şi conferinţe, pentru luminarea poporului
român în doctrina naţionalistă întemeiată pe filosofia creştină.
Conferenţiar definitiv: D. D. Roşea.
1. A scris capitolul „Hegel" în Istoria Filosofiei Moderne,
operă actualmente sub tipar, scrisă de mai mulţi autori;
2. In marginea unei cărţi, articol publicat în revista „Gând
Românesc";
3. Tineretul ardelean şi filosofia, în revista „Pagini Literare".
4. In preparaţie: O carte despre Hegel.
2. Institutul de psihologie experimentală comparată şi aplicată.
In Institut:
1. F. Ştefănescu-Goahgă: La debilite mentale comme cause
de la delinquance infantile et juvenile.
Raport prezentat la primul congres internaţional de psihia­
trie infantilă din 24—28 Iulie 1937 dela Paris.

342
2. Liviu Rusu: Estetica poeziei lirice. Contribuţie la proble
ma genurilor literare.
3. Roşea Alexandru: a) Chestionar de impulsuri primare,
cu instrucţii de aplicare; b) Fişa de examinare psihologică; c>
Chestionar de interese cu instrucţii de aplicare.
4. Mihail Beniuc: Teste de performanţă.
5. Arcan Tudor: a) Teste de acuitate vizuală, cu instrucţii
de aplicare; b) Teste de dexteritate manuală, cu instrucţii de
aplicare; c) Teste de inteligenţă tehnică, cu instrucţii de aplicare.
In afară de Institut:
1. F. Ştefănescu-Goangă: Contribuţia psihologiei experimen
tale la psihiatrie. Buletinul Soc. de Psihologie Medicală, voi. II,
1936, pag. 1—5.
2. Nicolae Mărgineanu: a) Natura statistică a legii ştiinţifice.
Arhiva pentru ştiinţa şi Reforma Socială, voi. XIV, 1936,
p. 964—975. b) Natura legii ştiinţifice. Analele de psihologie, voi.
III, 1936, p. 54—73. BCU Cluj / Central University Library Cluj
3. Alexandru Roşea: Adaptabilitatea socială. Buletinul Societăţii
de Psihologie Medicală, voi. II, 1936, p. 18—21.
4. Mihail Beniuc: a) Câteva metode de observaţie. Satul şi
Şcoala, An. V., Nr. 5—6, 1936, p. 143—146; b) Importanţa pedepselor
şi recompenselor. Satul şi Şcoala, Anul V, Nr. 7, 1936„
p. 195—197; c) Maturitatea copilului pentru clasa întâia primară.
Satul şi Şcoala, An. V, Nr. 8—9, 1936, p. 247—250; d) Elevii
cari nu reuşesc în cl. I-a primară. Satul şi Şcoala, An. VI, Nr.
1—2, 1936, p. 39—41.
5. Tudor Arcan: Măsurarea Inteligenţei la adulţi. Tipografia
„Cartea Românească", Cluj, 1937, 1 voi. în 8° p. 80+VI.
In luna Iulie 1937, s'au ţinut 23 de conferinţe la un Curs
de Psihologie pentru învăţători, cu privire la problema: „Individualitatea
psihologică a copilului" de către următorii:
F. Ştefănescu-Goangă, prof. Univ. Directorul Inst; Liviu
Rusu, conferenţiar; Nicolae Mărgineanu, şef de lucrări; Alexandru
Roşea, asistent; Mihail Beniuc, preparator şi Tudor Arcan,
preparator.
In luna Iulie 1937, s'au ţinut 23 de conferinţe la un Curs de
Psihologie, pentru profesorii de filosofie şi educaţie morală dela
toate Liceele Militare din ţară, cu privire la problema „Psiho-

843
logiei experimentale", de către următorii:
Alexandru Roşea, asistent; Mihail Beniuc, preparator şi Tudor
Arcan, preparator.
3. Pedagogia I.
Prof. titular: Onisifor Ghibu.
Publicaţii:
1. Ordinul canonic premonstratens în România. Un instrument
în serviciul revizionismului maghiar. Bucureşti, 1936, 128
pagini. (Nr. 2 din Studii şi Documente privitoare la politica religioasă
a României întregite).
2. Sfinţii unguri în România. — Eliminarea lor din cărţile
liturgice, de către Papa. — Măsurile pe cari trebue să le ia Românii,
drept urmare a acestei dispoziţii. Bucureşti, 1936, 32 pag.
(Nr. 3 din Studii şi Documente privitoare la politica religioasă
a României întregite).
3. Revizionismul românesc, ca răspuns la provocările revi­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
zionismului unguresc. Bucureşti, 1937, Extras din „Omagiu lui
C. Kiriţescu, (12 pag.).
4. Anomalii la graniţa de vest: Două episcopii ungureşti ilegale,
cu episcopi cari n'au depus jurământ de fidelitate în faţa Regelui,
(în ziarul „Universul", din 25 şi 26 Iulie 1936).
5. Anomalii revoltătoare în Secuime. — Un institut de Stat,
în care se continuă opera de maghiarizare, ca înainte de 1918, (în -
„Universul" din 30 Sept.—3. Oct. 1936).
6. Până unde merge îndrăzneala confesiunilor maghiare din
România, („Universul", 21 Oct. 1936).
7. Un răspuns Ligii revizioniste maghiare. („Universul",
21 Ianuarie, 1937).
8. Note despre Basarabia de astăzi, („Universul", 13 şi 14
Sept. 1936).
9. Noi note despre Basarabia de astăzi. („Universul" din
19 Noembrie, 1936).
10. Constatări asupra şcoalei basarabene, în Revista generală
a învăţământului, Nr. 1—2 din 1937.
11. In chestia mitropolitului Gurie, „Universul".
12. Ora de lectură în şcoala primară, în revista „învăţătorul",
Craiova, Septembrie, 1936.

344
13. Un student bănăţean de acum 45 de ani: Aurel C. Popovici,
în revista „Luceafărul" din Timişoara, N-rul de Crăciun,
1936.
14. Un răspuns Dlui Dr. V. Bledea, în Noua gazetă de Vest.
15. Pedagogia la examenele de capacitate pentru profesori,
în „Universul".
16. Pe marginea unei colecţii de folklor muzical românesc,
(303 colinde, de Sabin Drăgoiu). In N-rul dela 25 Decembrie
1936 al ziarului „Universul".
17. De vorbă cu maestrul G. Enescu, despre muzica românească,
în „Universul", Februarie, 1937.
Conferinţe:
1. Ce este cultura ungurească? Galaţi, 1 Decembrie 1936.
2. Naţionalizarea industriei şi comerţului în regiunile de
Nord ale României, prin elemente din Sudul Transilvaniei, Să-
. liste, 17 Iunie 1937.
3. Acţiunea Catolicismului şi a protestanismului unguresc
BCU Cluj / Central University Library Cluj
în Maramureşul românesc, Sighet, î.i 13 Aprilie 1937.
4. Pedagogia II.
Profesor titular: Vladimir Ghidionescu.
A participat ca delegat al Guvernului şi al Universităţii din
Cluj, la „Congresul Internaţional al învăţământului primar şi al
educaţiei populare", ţinut la Paris între 23 şi 30 Iulie 1937.
A prezentat lucrarea despre „Le travail et les loisirs de l'enfant"
care se va publica în volumul congresului.
B) SECŢIA FILOLOGIEI CLASICE.
5. Limba şi literatura greacă.
Prof. titular: Ştefan Bezdechi.
1. Zece Predici despre statui, de I. Chrysostom, cu un studiu
despre viaţa sofistului Ion Gură de Aur.
Volumul 2 din aceeaşi lucrare e sub tipar.
2. In memoriam V. Pârvani, elegie latinească cu prilejul împlinirii
a zece ani dela moartea ilustrului învăţat.

6. Limba şi literatura latină.
Prof. titular: Theodor A. Naum.
345
îndreptar şi vocabular ortografic, (Cartea Românească, Bucureşti),
în colaborare cu d. prof. Sextil Puşcariu, ediţia a doua
revăzută şi completată.
C) SECŢIA FILOLOGIEI MODERNE.
7. Muzeul limbei române.
Şedinţele săptămânale s'au ţinut regulat, ca în anii trecuţi,
în fiecare Marţi, între orele 5—8, cu comunicări şi discuţii, la
care au luat parte: Th. Capidan, C. Daicoviciu, N. Drăganu, Gh.
Giuglea, P. Grimm, G. Kisch, C. Lacea, C. Marinescu, T. Naum,
Şt. Pasca, R. Paul, E. Petrovici, S. Pop, D. Popovici, S.
Puşcariu, G. D. Serra.
Secţiile au desvoltat* o activitate continuă:
Secţia bibliografică, sub conducerea lui I. Breazu a terminat
Bibliografia analitică BCU pe Cluj 1933—34 / Central şi University a început-o Library pe Cluj
cea pe 1935.
Secţia dialectologică a trimis membrilor corespondenţi ches­
tionarul VIII: Mâncări şi băuturi, întocmit de Şt. Pasca.
Secţia Atlasului Linguistic:
Sextil Puşcariu a vorbit despre Atlas la Leipzig şi Marburg,
ca invitat al acestor universităţi şi a reprezentat Universitatea
din Cluj la serbările bicentenarului Universităţii din Gottingen.
E. Petrovici a continuat şi a terminat anchetele pe teren.
S. Pop a început cartografierea materialului strâns în ancheta
făcută de d-sa şi a tipărit întâia fasciculă din A. L. R.
Lucrările dlui prof. Sextil Puşcariu.
1. Etudes de linguistique roumaine. Cluj—Bucureşti, 1937.
Imprimeria Naţională, XIX, 508 p.
2. Atlasul Linguistic al României (A. L. R.), (Prospect în
limba română, franceză şi germană), Bucureşti, 1936, Imprimeria
Naţională, 2 f. + 2 pl. + 16 h. (In colaborare cu Sever
Pop şi E. Petrovici).
3. Les enseignements de l'Atlas Linguistique de Roumanie
„Revue de Transylvanie", II, (1936), 12 p. + 15 h.
4. Răspuns (la discursul de recepţiune în Academia Română

346
a dlui Th. Capidan). „Academia Română, Discursuri de recep-
ţiune", Bucureşti, 1936, Discursul LXVII, p. 63—68.
5. Rostiri şi forme şovăitoare. „Revista Fundaţiilor Regale",
III (1936), nr. 9, p. 566—582.
6. Contribuţia Transilvaniei la formarea şi evoluţia Iimhii
române. „Revista Fundaţiilor Regale", IV, (1937), nr. 5, p.
296—323.
7. Ost-und Westromanisch im Lichte der Sprache. „Die
Tatwelt", XIII, (1937), nr. 3, p. 162—168.
8. Câteva scrisori. Extras din volumul omagial închinat lui
Ion I. Nistor. Cernăuţi, 1937, Ed. Glasul Bucovinei, 21 p.
9. îndreptar şi vocabular ortografic. Ed. II, revăzută şi adăugită.
Bucureşti, 1937, Cartea Rom. (In colaborare cu T. Naum).
10. Zur Nachstellung des rumânischen Artikels. Extras din
Zeitr. f. rom. Phil., voi LVII, (1937), p. 240—274.
Lucrările dlui I. Breazu, Şef de lucrări.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
1. Povestitori ardeleni şi bănăţeni până la Unire. Antologie
cu o prefaţă, note-bibliografice şi un glosar. Cluj, 1937, Cartea
Românească. XIII+356 p.
2. La litterature contemporaine en Roumanie. „Revue Internationale
des Etudes Balkaniques", Tom. IV, (1936), p. 536-545.
3. Matei Millo în Transilvania şi Banat. „Omagiu fraţilor
Alexandru şi Ion Lapedatu". Bucureşti, 1937, Imprimeria Na­
ţională, p. 193—207.
4. Bibliografia publicaţiunilor de literatură comparată pri­
vitoare la literatura română. „Revue de Litterature Comparee",
1936—1937, passim.
Conferinţa de dialectologie.
Conferenţiar definitiv: Sever Pop.
A terminat anchetele pentru Atlasul Linguistic Român I. In
cei şapte ani de cercetări pe teren (1930—1937) a studiat, cu un
chestionar de 2200 de întrebări, 301 de localităţi, care se repartizează
astfel: în actualele graniţe ale ţării 280 de comune, la
Românii din Rusia 4 comune (studiate în Chişinău), la cei din
Cehoslovacia o comună (la faţa locului), la Românii din Ungaria
2 comune, la cei din Banatul sârbesc şi din Timoc 4 comune (stu-

347
diate la faţa locului), la Românii din Bulgaria 1 comună. Pentru
dialectul aromân a studiat cinci comune, pentru cel meglenoromân
două, iar pentru cel istroromân tot două (la faţa locului).
Pe lângă aceste anchete a mai studiat graiul din două comune
de Săcui şi din două de Huţuli (Ruteni). Pentru a cunoaşte şi
rostirea scriitorilor consacraţi, a făcut anchete linguistice cu d-nii
I. Al. Brătescu-Voineşti, M. Sadoveanu şi I. Agârbiceanu.
întreg materialul adunat este grupat pe 672.800 de fişe şi se
află la Muzeul Limbei Române.
In anul 1937 a început lucrările pregătitoare pentru tipărirea
primului volum din Atlasul Linguistic Român.
In cadrele „Extensiunii universitare" a ţinut două conferinţe
cu proiecţiuni despre: Cea mai nouă dovadă a continuităţii poporului
românesc în graniţele actuale, în oraşele Deva şi Sebeş.
Invitat de Şcoala Politehnică din Timişoara a desvoltat şi
acolo aceeaşi conferinţă.
In cadrele despărţământului „Astrei" din Satu-Mare a ţinut
o conferinţă cu proiecţiuni despre: Cea mai mică insulă de Români
(Românii din BCU Istria). Cluj / Central University Library Cluj
A participat la al cincilea Congres internaţional de limbi ro -
manice, care s'a ţinut la Nice din 31 Martie până în 4 Aprilie,
fiind şi delegat al Facultăţii de Filosofie şi Litere. La acest congres
a ţinut o comunicare, cu proiecţii despre: Quelques termes
de la vie pastorale d'apres l'Atlas linguistique roumain.
Tot la Nice, invitat de Centrul Universitar mediteranean, a
ţinut o conferinţă la Catedra „Mihail Eminescu" despre: L'Atlas
linguistique roumain (les travaux de l'enquete), cu proiecţiuni.
A făcut comunicări la Muzeul Limbei române.
A colaborat la lucrarea Essai de bibliographie de geographie
linguistique speciale, pe care o publică prof. Jos. Schrijen, secretarul
general al Comitetului permanent al Linguiştilor, redactând
o bibliografie a lucrărilor de geografie linguistică din România.
Publicaţii:
1. Atlasul Linguistic Român I, cuprinzând 150 de hărţi (subt
tipar). Lucrarea este subt conducerea prof. S. Puşcariu.
2. L'Atlas linguistique roumain, cu o hartă în colori (subt
tipar în revista „Balcania").
3. Atlasul limbii române, cu o hartă (în „Naţiunea Română"
nr. 128—1937).
4. S. Puşcariu, în Ţara Bârsei, IX, 1937.

348
I. A tipărit:
8. Limba şi literatura română II (veche;.
Prof. titular: Nicolae Drăganu.
1. „Un manuscris calvino-român din secolul XVII", în „Fraţilor
Alexandru şi Ion I. Lapădatu la împlinirea vârstei de 60 de
ani XIV. IX. MCMXXXVI", Bucureşti, 1936, p. 279—301 (şi
în extras).
2. Etimologii (Bărăgan; barancă; bedearcă; boacănă; mont),
în Dacoromania, VIII, p. 132—137.
3. Dări de seamă, în Dacoromania, VIII, p. 221—238.
4. Necroloage (I. Bianu, Z. Gombocz), în Dacoromania,
VIII, p. 487—493.
II. Subt tipar:
1. „Histoire de la litterature roumaine de Transylvanie des
origines â la fin du XVIII-e siecle", în „La Transylvanie", p.
165—231 (şi în extras).
2. „Vechimea şi expansiunea Românilor pe baza toponimiei,
BCU Cluj / Central University Library Cluj
a onomasticei şi a limbii", în revista „Balkania".
Publicaţii:
9. Filologie romanică.
Prof. titular: Ceorge Giuglea.
1. Călătoriile călugărului Chiriac dela Mănăstirea Secul. Pu­
blicate cu introducere, adnotări şi hartă. Buc. 1937.
2. Concordances linguistiques entre le roumain et la zone
pyreneenne. Cluj, 1937.
10. Limba şi literatura italiană.
Prof. cu contract: Giand omenie o Serra.
I. S'a tipărit: Per la storia dei nomi locali lombardi (Note
in margine al Dizionario di Toponomastica Lombarda di Dante
Olivieri) în Zeitschrift fur romanische Philologie, Band. LVII
(19—37), Heft V, pp. 521—563.
Contribuţie la istoria Treminologiei Profesionale medievale
(Despre tipul morfologic lat. vulg. panatarius, span. panadero,
portugh. padeiro, catal. panater, provens. panatier, franc, panetier,
ital. panattiere, panettiere) în Volumul Omagial pentru fra-

349
ţii Alexandru şi Ion I. Lapedatu, Bucureşti, M. O., Imprimeria
Naţională, 1936, pp. 779—797.
A propos de „frontalier", în Le francais moderne, Janvier
1937, pp. 78—79.
II. Sub tipar: „Ceneri e Faville" (Note lessicali ed etimologiche),
în Dacoromania, voi. IX.
Della denominazione di cime alpine dalie „ore" del giorno e
della divisione medievale „per horas" (Stundeneiteilung) del territorio
cittadino e rurale nell'Italia superiore, în Zeitschrift fur
Ortsnamenforschung.
Dell'antica estensione delle selve di tibuli „pinastri" sulle terre
piemontesi e contigue, în Vox Romanica.
A propos de „frontalier", în Le francais moderne, Janvrier
cais moderne.
Lector: Ştefan Pasca.
Nume de persoană şi Nume de animale în Ţara Oltului. Academia
Română. Studii şi Cercetări. Bucureşti 1936. Lucrare premiată
cu Premiul BCU Statului Cluj / „Eliade Central University Rădulescu" Library de Cluj
50.000 lei.
Supranume colective intercomunale, în Dacoramania VIII,
(1936), p. 199—212.
Manuscrisul italian-român din Gottingen, în Studii Italiene,
II, p. 119—136.
Recenzii, in Dacoromania, voi. VIII, p. 230—245.
11. Limba şi literatura germană.
Prof. titular: Gustav Kisch.
a) Publicaţii:
1. Zur Wortforschung: „Beeofackel, Geist, Kranz Kriicke,
Liining, Schvan, Schaf, schlecken, Schlowittchen, West, Ost, Siid,
Nord".
2. „Schunn, hesch, schî (n), Kirmes, Schîl Lîtsch".
toate în Zeitschrift fiir Mundartforschung („Teathonista", Halle
a, Saale), 1937.
3. „Pflug", Siebenbiirgische Vierteljahrsschrift No. 3, 1936.
4. a) estlich; b) „Sachsen", în: Vierteljahrsblâtter fiir luxemburgische
Sprachwissenschaft Volks-und Ortsnamen kunde,
Neue Folge, 3 jg., Luxemburg, 1937, H. 9.

350
5. Die „Germania Romana" im Lichte siebenburgisch-sâch-
sischer Lehnworter", în: „Teuthonista", Jg. 1936, H. 1.
6. Recenzie despre „Ernst M. Wallner: Die Herkunft der
Nordsiebenbtirger Deutschen im Lichte der Flurnamengeographie".
Rheinisches Archiv, Bonn, 1936, în „Teuthonista", 1937.
b) Comunicări ştiinţifice în „Muzeul limbei române", (ca
membru).
c) Călătorie de studii: a făcut în Iulie şi August 1936 pe
spesele proprii o călătorie în Germania, a participat la Olimpiada
din Berlin în August 1936 şi ca oaspe de onoare la centenarul de
200 ani al Universităţii din Gottingen dela 24—30 Iunie 1937.
12. Limba şi literatura maghiară.
Prof. titular: Gheorghe Kristof.
1. Cuvântul keresztyen s'a învechinat... Protestâns Szemle,
voi. 1937, no. 1.
2. Articole şi recenzii în rev. Magyarosan şi în ziarul Keleti
Ujsâg.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
3. Poeţi uitaţi. Conferinţă în cadrul E. M. E.
13. Slavistică.
Prof. agregat: Emil Petrovici.
A publicat: 1. Contribuţiuni la rotacism. La Moţii din Scărişoara.
Dacoromania, VIII, p. 149—163. 2. Toponimice slave
din Valea Almăjului (Banat). Dacoromania, VIII, p. 175—180.
3. Băn. U—W, V, B, P. Dacoromania, VIII, p. 180—181. 4
Sufixul —OIU (—ONU) în toponimie. Dacoromania, VIII, p.
181—182. 5. O seamă de toponimice româneşti din regiunile Nişulîii.
Dacoromania, VILT, p. 182-—185. 6. Alf. Lombard, La prononciation
du roumain. (Recensie). Dacoromania, VIII, p. 269—
272. 7. Lazăr Şăineanu. Dacoromania, VIII, p. 493. 8. Reşiţa sau
Recita? „Reşiţa", Anul III, No. 7, 14 Februarie 1937. 9. Alexandru
Puşchin. Luceafărul, Timişoara, Anul III, p. 99—100. 10.
Cârjaliul. (Traducere după A. Puşchin). Luceafărul, Anul III,
p. 100—103.
A studiat pentru Atlasul Linguistic Român graiul din localităţile:
1. Grădiştea (Vâlcea); 2. Nucşoara (Muscel); 3. Covasna
(Trei-Scaune) (graiul românesc); 4. Covasna (graiul săcu-

351
iese); 5. Livezi (Ciuc); 6. Lunca-de-Sus (Ciuc) (graiul Ciangăilor);
7. Brodina-Seletin (Rădăuţi) (graiul Huţanilor); 8. Trebisăuţi
(Hotin); 9. Recea (Bălţi); 10 Saharna (Orhei) ;11. Oniţcani
(Orhei); 12. Borceag (Cahul). 13. Voiniceni (Mureş); 14.
Roşia (Bihor); 15. Valea-Lungă (Dâmboviţa); 16. Căzăneşti (Ialomiţa)
; 17. Gura-Sărăţii (Buzău); 18. Furceni (Tecuci).
A făcut o serie de comunicări în şedinţele săptămânale ale
Muzeului Limbei Române.
D) SECŢIUNEA ISTORICA.
14. Istoria antică.
Prof. titular: Emil Panaitescu.
In calitate de director al Şcolii Române dela Roma, sub direcţia
sa a apărut în 1937 volumul al VII din Ephemeris Dacoromâna.
c
Invitat de către Institutul de Studi Romani a ţinut conferinţa:
II Limes Romano in România.
A deschis ciclul
BCU Cluj
de conferinţe
/ Central University
de istoria
Library
artei
Cluj
ţinut la Şcoala
Română dela Roma în anul 1937 cu conferinţa: Arte Bizantina
in România — Chiesa Principesca — (Biserica Domnească dela
Curtea de Argeş).
Conferinţa de antichităţi şi epigrafie.
Conferenţiar definitiv: Constantin Daicoviciu.
Publicaţii:
a) Epigraphica christiana graeca, (în „Omagiu Fraţilor Lapedatu",
Bucureşti, 1936).
b) Observaţii cu privire la noua etimologie a Sarmizegetusei.
(Bemerkungen zu der neuen Etymologie von Sarmizegetusa).
c) Există monumente creştine în Dacia Traiană din sec.
II—III? (Gibt es christliche Denkmâler aus dem II—III Jahrhundert
im trajanischen Dacien?).
d) Dacica. In jurul unor probleme din Dacia Romană. (Dacica.
Bemerkungen zu einigen Problemen des rdmischen Daciens).
e) (In colaborare cu M. Macrea), Contribuţiuni la Bibliografia
Daciei Romane (1920—1935). (Beitrage zur Bibliographie
des romischen Daciens (1920—1935).

352
A condus lucrările arheologice dela Sarmizegetusa şi Micia.
A organizat o serie de cercetări arheologice pe teren, în diferite
puncte ale Transilvaniei.
15. Istoria universală.
Dl Profesor C. Marinescu a luat parte, ca delegat al Facultăţii
de Litere, la al V-lea Congres Internaţional de Studii Bizantine,
ţinut la Roma dela 20 la 27 Septembrie 1936.
D-nia Sa a prezentat in Secţiunea de Istorie Bizantină a acestui
Congres comunicarea intitulată: Contribution â l'histoire
des relations economiques entre l'Empire byzantin, la Sicile et
le royaume de Naples, de 1419 â 1453.
In aceeaşi secţiune D-nia Sa a propus — şi secţiunea a primit
— noi norme de organizare a viitoarelor congrese de Studii
Bizantine.
In luna Mai 1937 Dl Profesor Marinescu a luat parte la
Paris la desbaterile Comisiunii care a propus pe viitorii membri
ai Comitetului Internaţional al Istoricilor.
Volumul D-niei Sale întitulat: La Politique orientale d'Al-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
fonse V d'Aragon, roi de Naples, aflător sub tipar la Barcelona,
n'a putut apărea încă, deşi o bună parte a fost scoasă de sub teascurile
tipografiei, din pricina războiului civil din Spania.
D-nia Sa a- tipărit în volumul omagial închinat Fraţilor
Alexandru şi Ion I. Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 ani,
Bucureşti, 1936, un articol intitulat: Câteva acte făgărăşene.
In luna Ianuarie 1937 Dl Profesor Marinescu a fost ales
membru străin al Societăţii Regale de Litere şi de Ştiinţe a
Boemiei.
In aceeaşi lună D-nia Sa a ţinut la Cluj, în cadrele Extensiunii
Universitare, două conferinţe cu titlul: Noi tendinţe în
pregătirea tineretului european.
In Martie 1937, invitat de Institutul Francez de înalte Studii
di a Bucureşti, Dl Profesor Marinescu a ţinut în Sala Dalles o
conferinţă intitulată: Lupta dintre Casa de Habsburg şi dinastia
franceză.
Teze:
S'au trecut două doctorate cu specialitatea Istorie Universală
şi anume:
Dl Fr. Pali: Ciriaco d'Ancona şi cruciata împotriva Turcilor.
Sora Rigomera Eysser, Papst Pius II. und der Kreuzzug
gegen die Tiirken.

16. Istoria veche a românilor.
Prof. titular: Alexandru Lapedatu.
Publicaţiuni:
353
1. Manifestul revoluţionar dela 1885. Conferinţă ţinută la
şedinţa festivă a Secţiunilor ştiinţifice-literare ale „Asociaţiunii",
în adunarea generală jubiliară dela Blaj (20—21 Septembrie
1936), în „Transilvania", Sibiu 1937, p. 7—42 (şi separat).
2. Un episod revoluţionar în luptele naţionale ale Românilor
de peste munţi acum o jumătate de veac. Comunicare la Academia
Română (şedinţa dela 23 Octombrie 1936), Bucureşti, M. O.
Imprimeria Naţională, 1937, 78 p. (Mem. Secţ. Ist., seria III,
tom. XVIII, mem. 9).
3. Ion Câmpineanu (1798—1863). Conferinţa rostită la Universitatea
liberă din Bucureşti la 9 Decembrie 1936, în Figuri
revoluţionare din trecutul românesc, Bucureşti, Aşezământul Ion
C. Brătianu, 1937, pp. 75—99 (şi separat).
4. Un domnitor desăvârşit, în „Naţiunea Română", Cluj,
1937, Iunie 13. (An. XI, nr. 128).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Cuvântări rostite la Academia Română.
1. Ion Borcea. Cuvânt pentru omagierea memoriei lui — (16
Aprilie 1937. Analele Academiei Române, Şedinţe, 1936—37, t.
LVII, p. 17—18).
2. Henri Perenne. Cuvânt pentru omagierea memoriei lui. —
(22 Ianuarie 1937. Analele Academiei Române,, Şedinţe, 1936—
37, t. LVII, p. 47—48).
3. Constantin Hurmuzachi. Cuvânt pentru omagierea memoriei
lui. — (26 Februarie 1937, Analele Academiei Române, Şedinţe,
1936—37, t. LVII, p. 50—51).
4. Salut d-lui prof. Rene Jeannel. (16 Aprilie 1937. Analele
Academiei Române, Şedinţe, 1936—37, t. LVII, p. 55—56).
5. A. C. Cuza. Cuvânt rostit cu ocazia sărbătorirei sale pentru
a optzecea aniversare (16 Aprilie 1937. Analele Academiei
Române, Şedinţe, 1936—37, t. LVII, p. 56—57).
6. Gh. Topârceanu şi Cyril Purkinc. Cuvânt pentru omagierea
memoriei lor — (4 Mai 1937. Analele Academiei Române,
Şedinţe, 1936—37, t. LVII, p. 61—62).
7. Cuvânt de deschidere a sesiunii generale, (15 Mai 1937.
Analele Academiei Române, Şedinţe, 1936—37, t. LVII, p. 63-66).
23

354
8. Salut d-lui prof. P. P. Negulescu, (15 Mai 1937. Analele
Academiei Române, Şedinţe, 1936—37, t. LVII, p. 66).
9. Despre premiile acordate de Academia Română în sesiunea
din 1937. (1 Iunie 1937, Analele Academiei Române, Şedinţe,
1936—37, t. LVII, p. 143—144).
10. Cuvânt de întâmpinare a M. S. Regelui Carol II la şedinţa
solemnă a Academiei Române. (5 Iunie 1937. Analele Academiei
Române, Şedinţe, 1936—37, t. LVII, p. 189).
11. Cuvânt la inaugurarea noului local al Bibliotecii Academiei
Române. (5 Iunie 1937. Analele Academiei Române, Şedinţe,
1936—37, t. LVII, p. 192—198).
12. Salut d-lui Lucian Blaga, cu ocazia alegerii sale ca membru
al Academiei (5 Iunie 1937. Viitorul, Bucureşti, Iunie 8, An.
XXIX, nr. 8822).
13. Despre donaţiunea de două sute milioane lei, făcută de
Guvern Academiei Române. (22 Iunie 1937. Analele Academiei
Române, Şedinţe, 1936—1937).
14. Ignacy Moscicki, Preşedintele Republicii Poloneze, cuvânt
rostit cu ocazia proclamării sale ca membru de onoare al
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Academiei Române. (23 Iunie 1937. „Viitorul", Bucureşti, 1937,
Iunie 25, An. XXIX, nr. 8832).
Lucrări omagiale:
1. Fraţilor Alexandru şi Ioan I. Lapedatu, voi. omagial la
împlinirea vârstei de 60 ani, Bucureşti, 1936, pp. 905.
2. Alexandru I. Lapedatu, Bibliografie, extras din voi. precedent,
de Ioachim Crăciun, Bucureşti 1936.
3. Alexandru I. Lapedatu în lumina presei. (1901—1936).
Şase albume cu extrase din presă privitoare la activitatea publicistică
şi publică a d-lui A. Lapedatu, întocmite de dr. Oct. Buzea
(la Institutul de Istorie Naţională din Cluj).
4. Medalie oferită d-lui Alex. Lapedatu, de colaboratorii,
prietenii şi discipolii săi din Transilvania şi Banat, la 14. IX
1936 (lucrată de dl I. Becker).
17. Istoria modernă a românilor şi istoria Transilvaniei.
Prof. titular: Ioan Lupaş.
1. Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Voi. VI, Cluj,
1936, XII—844 p.
2. Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Voi. VII, Bucureşti,
1936, LXXIV—905 p.

355
3. Voevodatul Transilvaniei în sec. XII şi XIII. Bucureşti,
1936, 32 p.
16 p.
4. Leopold Ranke şi Mihail Kogălniceanu. Bucureşti, 1936,
5. Probleme şcolare — Critici şi sugestii — Bucureşti, 1936,
272 p.
6. Istoria Unirii Românilor. Bucureşti, 1937, 405 p.
7. Mucenicia Brâncovenilor. Cluj, 1937, 16 p.
Lucrări:
18. Bizantinologie.
Prof. titular: Nicolae Bănescu.
1. Le conflit entre Genes et l'empire de Trebizonde dans la
premiere moitie du XV-e siecle. Comunicare făcută la congresul
internaţional de studii bizantine, ţinut la Roma, în Sept. 1936.
2. Sceau inedit de Katakalon, Katepano de Paradounavon,
comunicare făcută la Academia Română şi tipărită în „Echos
d'Orient", 39 (1936).
3. Ion şi Dimitrie Brătianu, conferinţă ţinută la „Universitatea
Populară", BCU din Cluj Bucureşti, / Central University tipărită în Library voi. în Clujciclul
„Eroii
revoluţionari".
Diferite:
a) A participat, ca reprezentant al Academiei Române şi al
Univ. Cluj, la congresul internaţional de studii bizantine din Roma,
în Septembrie 1936, unde a prezidat o şedinţă şi a făcut o
comunicare ştiinţifică.
b) A reprezentat Academia Română şi Univ. din Cluj la serbările
centenarului Universităţii din Athena, care au avut loc în
April 1937.
A rostit cuvântarea de omagiu, în numele delegaţiei române.
I. Publicaţii ştiinţifice:
19. Istoria generală a artelor.
Prof. titular: Coriolan Petranu.
1. „L'art roumain de Transylvanie" în volumul „La Tran­
sylvanie", destinat pentru expoziţia internaţională din Paris, 1937
(sub presă, aprox. 60 pag. tipărite).
2. „Begriff und Erforschung der nationalen Kunst" mit ei-

356
nem Amhang „Uber die naţionale Kunst der Ungarn". In revista
„Sudostdeutsche Forschungen", Miinchen, 1937 şi separat, ca
broşură. (Cuprinde textul integral al comunicării făcute la al
XlV-lea Congres internaţional de istoria artei cu un nou adaos
întitulat: „Despre arta naţională a Ungurilor"), 16 pag.
3. „Die alte kirchliche Kunst der Rumânen", în revista „Kyrios"
Vierteljahresschrift f. Kirchen- und Geistesgeschichte Osteuropas.
1936, Heft IV, p. 363—381. Konigsberg (Pr.) 1937
şi separat.
4. „Vom byzantinischen Einfluss in der siebenbiirgischen
Kunstentwicklung", în revista „Siebenbiirgische Vierteljahrsschrift"
59, p. 315—316, Sibiu, 1936.
5. „L'histoire de l'art hongrois â tendance revisionniste devant
la science etrangere", în „Revue de Transylvanie", T. III,
no. 2, p. 235—240, Cluj, 1937.
6. „M. Bartok et la musique roumaine. Observations â propos
d'une reponse", în „Revue de Transylvanie", III, no. 3. Cluj,
1937 şi separat.
7. „Noui cercetări BCU Cluj şi aprecieri / Central University asupra arhitecturii Library Cluj
în lemn din
Ardeal" „Neue Untersuchungen und Wiirdigungen der Holzbankunst
Siebenbiirgens". Bucureşti, 1936, 48 pag. (Partea românească
apărută şi în albumul omagial închinat Fraţilor Lapedatu).
8. „Al. XlV-lea Congres internaţional de istoria artei", în
revista „Gând Românesc", IV, no. 10—11, p. 569—570, Cluj,
1936.
9. „G. Breazul: Die Musikerziehung in Rumânien"; „Franz
Liszt: Rumânische Rhapsodie"; „Kurt Hielscher: Siebenbtirgen".
Recenzii în „Gând Românesc" V, 4. p. 249—253, 1937.
10. „Noui dovezi de prietenie cehoslovacă", în „Gând Românesc"
V, 4. p. 259, 1937.
11. „Poate fi considerat ca ungur Franz Liszt?", în „Gând
Românesc" V, 5. 1937.
12. „Arhitectul A. Perret la Cluj", în „România Nouă", V,
86 din 28 Mai, 1937.
II. Congrese internaţionale: 1. A luat parte ca delegat al
Universităţii şi al Guvernului la al XlV-lea Congres internaţional
de istoria artei din Elveţia, făcând comunicarea: „Begriff und
Erforschung der nationalen Kunst", în ziua de 5 Sept. 1936 şi
intervenind în discuţia altor comunicări. In decursul congresu-

3&7
lui şi după aceia a luat parte la excursiile ştiinţifice, organizate
de presidiu. 2. A fost delegat al Facultăţii şi al Universităţii la
al II-lea Congres internaţional de estetică şi ştiinţa artelor din
Paris, dela 8—11 August, 1937, făcând comunicarea: „L'analyse
des contenus psychiques dans Ies oeuvres d'art plastique. La
acest Congres a prezidat o secţie.
III. Conferinţe publice: „Arta în Rusia", conferinţă în cadrele
Extensiunii Universitare la Cluj.
IV. Altă activitate: 1. Ca inspector onorific al muzeelor. 2.
Ca expert al autorităţilor şi particularilor şi în cadrele Astrei.
Publicaţii ştiinţifice:
20. Etnografie şi folklor.
Prof. suplinitor: Romulus Vuia.
1. Chronologie des types de villages dans le Banat et la Tran •
sylvanie. Revue de Transylvanie, Tome III, No. 1, p. 33—68.
2. Le village Roumanie de Transylvanie et du Banat. Apărut
în voi. „La Transylvanie", BCU Cluj / Central publicat University de către Library Academia Cluj
Română
pentru Expoziţia Internaţională dela Paris, 1937.
Conferinţe publice:
1. Acţiunea de păstrare a porturilor, cântecelor, dansurilor
şi obiceiurilor strămoşeşti — în cadrele Astrei Culturale la Cluj
şi Arad. Apărut în „Transylvania", Anul 68 (1937), No. 3. pp.
180—186.
2. Satul românesc — la Timişoara, invitat de către Institutul
Social Banat—Crişana.
3. Portul popular şi acţiunea de păstrare — la Universitatea
Populară N. Iorga din Vălenii de Munte.
Conferinţa de Bibliografie Generală,
Conf. supl: Ioachim Crăciun.
I. Publicaţii ştiinţifice:
1. Bibliografia istoriografiei române în 1936. International
Bibliography of Historical Sciences. Washington—Paris, 1936,
11-year, dif. p.
2. Cartea Românească în decursul veacurilor. Conferinţă ţinută
la Extensiunea Universitară din Cluj în ziua de 16 Aprilie

358
1937. Cluj, Tip. Eparhiei Ort. Rom., 1937, in-8°, 30 p. (Extras
din „Viaţa Ilustrată", Cluj, 1937, No. 6—7).
3, Recensii în Revue de Transylvanie, Cluj, Tom. III şi
Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Cluj, An. VI.
II. Bibliotheca Bibliologica:
A continuat tipărirea periodicului „Bibliotheca Bibliologica"
în limba română şi franceză, din care au apărut în acest an:
No. 9. I. Crăciun: Doi bibliologi români, Ioan Bianu şi Al.
Sadi-Ionescu. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1937, in-8°, 49 p.
No. 10. I. Naghiu: Bio-Bibliografia P. S. Episcop Nicolae
Colan, cu ocazia instalării în scaunul vlădicesc din Cluj, 1893—
1936. Sibiu, Tip. Arhidiecezană, 1937, in-8°, 36 p.
No. 11. I. Crăciun: Bio-Bibliografia D-lui Sextil Puşcariu,
1877—1937, cu ocazia împlinirii vârstei de 60 ani. Cluj, Tip.
Cartea Românească, 1937, in-8°, 36 p.
No. 12. T. A. Naum: Bio-Bibliografia lui Vasile Bogrea,
1881—1926. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1937, in-8°, 40 p.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
(In colaborare cu I. Naghiu).
No. 13. I. Crăciun: Contribuţii româneşti privitoare la istoriografia
generală. Bibliografie, 1927—1936. Bucureşti, M. O.,
Imprimeria Naţională, 1937, in-8°, 46 p.
No. 14. T. Morariu: Bio-Bibliografia lui Gheorghe Vâlsan,
1885—1935. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1937, in-8°, 32 p.
III. Conferinţe şi cuvântări ocazionale.
1. La catafalcul lui Const. Diculescu. Cuvântare ţinută la 12
Nov. 1936, în numele Secţiunii Istorice a Astrei.
2. Omagiu D-lui Alexandru Lapedatu, cu ocazia împlinirii
vârstei de 60 de ani. Cuvântare rostită la Braşov, în ziua de 21
Nov. 1936, cu ocazia sărbătoririi şi oferirii volumului omagial.
3. Creştinismul ca factor de coeziune socială în decursul istoriei.
Conferinţă ţinută la Prefectura jud. Cluj în ziua de 10
Dec. 1936.
4. Unirea Principatelor. Cuvântare ţinută la Teatrul Naţional
din Timişoara, în ziua de 24 Ianuarie 1937.
5. Unirea Basarabiei. Cuvântare ţinută la Teatrul Naţional
din Cluj, în ziua de 28 Martie 1937.
6. Conferinţă ţinută la Extensiunea Universitară din Cluj,
în ziua de 16 Aprilie 1937.

FACULTATEA DE ŞTIINŢE
BCU Cluj / Central University Library Cluj

A) DECANATUL
1. LISTA FOŞTILOR DECANI
Dimitrie Călugăreanu, în anii univ. 1919—20, 1920—21.
Adrian Ostrogovich, în anii universitari 1921—22, 1922—23.
Gheorghe Bratu, în anul universitar 1923—24.
Gheorghe Spacu, în anul universitar 1924—25.
Ioan Grinţescu, în anul universitar 1925—26.
f Ioan A. Scriban, în anul universitar 1926—27.
Aurel Angelescu, în anul universitar 1927—28.
Ioan Popescu-Voiteşti, BCU Cluj / în Central anul University universitar Library 1928—29. Cluj
Augustin Maior, în anul universitar 1929—30.
Theodor Angheluţă, în anul universitar 1930—31.
Vasile Meruţiu, în anul universitar 1931—32.
Victor
1934—35.
Stanciu, în anii universitari 1932—33, 1933—34.
2. PERSONALUL DECANATULUI
Decan:
ALEXANDRU BORZA.
Prodecan:
VICTOR STANCIU.
Secretar: Dumitru Constantinescu (licenţiat în matematici).
Ajutor-Secretar: Emil Deva.
Archivar: Sofia Deva, născ. Papp.
Prim-pedel: Iacob Mureşan.
Pedel: Vasile Chiorean.

3. PERSONALUL DIDACTIC
Profesori titulari:
361
1. Abramescu Nicolae, născut la 31 Martie 1884, în Târgovişte.
Doctor în Ştiinţele Matematice. Numit în învăţământ în
Nov. 1904. Conferenţiar la 1 Nov. 1919, agregat la 15 Sept. 1921,
prof. titular la 15 Martie 1926. Profesor titular la catedra de
Geometrie Descriptivă infinitezimală. Directorul Seminarului de
Matematici. Membru al Societăţii matematice şi al Societăţii Astronomice
din Franţa, al Societăţii Circolo Matematico di Palermo
Italia, al Societăţii Unione mat. italiana, al Societăţii mat.
germane, al Societăţii Gazeta Matematică Bucureşti, al Societăţii
de Ştiinţe din Bucureşti, al Societăţii de Ştiinţe din Cluj, Referent
la Zentralblatt ftir Mathematik Germania. Coroana României
în gradul de Ofiţer. Răsplata Muncii pentru învăţământ clasa
I.
2. Angheluţă Theodor, născut în anul 1882. Doctor in matematici.
Profesor titular la catedra de Algebră superioară. Membru
al Societăţii române de ştiinţe din Bucureşti, al Societăţii de
BCU Cluj / Central University Library Cluj
ştiinţe din Cluj, al Societăţii „Gazeta matematică". Membru al
Societăţii de matematici din Franţa şi al Societăţii Astronomice
din Franţa. Decan al Facultăţii de ştiinţe în 1930—31 şi prodecan
în anul 1931—32. Preşedinte al Comitetului de Cenzori pentru
Căminuri. Suplineşte catedra de Teoria funcţiilor dela 1 Ianuarie
1930. Coroana României în grad de Comandor.
3. Borza Alexandru, născut în anul 1887, în Alba-Iulia. Doctor
în ştiinţele naturale, licenţiat în teologie. Profesor titular de
Botanică sistematică. Directorul Institutului de Botanică Sistematică,
al Muzeului Botanic şi al Gradinei Botanice din Cluj.
Prodecan în 1919—20, 1920—21. Membru ordinar al Academiei
de Ştiinţe din România. Membru în secţiunea ştiinţifică a Asoc.
„Astra" şi al „Ateneului Român" din Bucureşti. Membru corespondent
al „Societăţii botanice cehoslovace", al „Societăţii de
Horticultura" din Lyon şi al „Societăţii Transilvane de Ştiinţe
Naturale" din Sibiu. Membru extern al „Societăţii pentru Fauna
şi Flora Fennică" din Helsingsfors. Protopop onorar. Preşedinte
al „AGRU"-lui eparhial de Cluj. Membru al Societăţii de Ştiinţe
din Cluj şi Bucureşti, al Societăţii Botanice din Franţa, al Soc.
reg. rom. de Geografie. Membru onorar al Societăţii de Horticultura
din România şi preşedinte al filialei Cluj. Membru în Co-

362
misiunea Monumentelor Naturii şi preşedinte al Comisiunii pentru
Ardeal. Membru în Comisiunea internaţională pentru Harta
fitogeografică a Europei. Fost secretar general al Ministerului
Instrucţiunii Publice şi al Cultelor în timpul dela 1. VI. 1929—
20. IV. 1931. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I; Răsplata
Muncii pentru biserică cl. I. Mare Ofiţer al Coroanei României,
Mare Ofiţer al Stelei României, Comandor cu stea al Ord. Piu
al IX-lea. Ordinul Ferdinand I în gradul de Cavaler. Meritul
Cultural pentru ştiinţă, cavaler cl. II.
4. Bratu Gheorghe, născut la 25 Februarie 1881, în Bucureşti—Ilfov.
Doctor în ştiinţele matematice dela Universitatea
din Paris. Profesor titular de Astronomie. Suplineşte catedra de
Calcul diferenţial şi integral dela 3. IV. 1931. Prodecan în 1921
—22, 1922—23, 1924—25, 1929—30. Decan în 1923—24. Membru
al societăţilor următoare: Societatea de ştiinţe din Cluj, Soc.
de ştiinţe din Bucureşti. Soc. Gazeta Matematică din Bucureşti,
Societe mathematique de France, Societe Astronomique de France,
Societa Astronomica Italiana din Milano şi Circolo matematico
di Palermo, Italia. Răsplata muncii pentru învăţământ cl.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
I. Ofiţer al Coroanei României. Cavaler al Legiunei de onoare.
Crucea comemorativă a marelui războiu cu bareta „Mărăşeşti".
5. Dima A. Gheorghe, născut la 1 Martie 1876, în Iaşi—
Iaşi. Doctor în ştiinţele fizice. Profesor agregat dela 1 Nov. 1919,
titular dela 1923 la catedra de Fizică generală experimentală.
Directorul Institutului de Fizică generală experimentală. Fost
institutor, fost prof. secundar, fost profesor la Şcoala Politehnică
Bucureşti.
6. Grădinescu Aristide, născut la 28 Februarie 1880 în comuna
Girov, jud. Neamţ. Doctor în ştiinţe naturale. Numit asistent
la Institutul de Fiziologie din Bucureşti la 1 Noembrie
1905. Numit profesor de liceu la 15 Decembrie 1909. Numit profesor
agregat la 10 Februarie 1928; titular dela 3 Aprilie 1931
la catedra de Fiziologie generală. Membru la „Societe de Chimie
biologique" din Paris. Membru al Reuniunii române de Biologie,
secţia Bucureşti şi Cluj. Membru al Societăţii Regale române
de Geografie şi al Societăţii Naturaliştilor din Bucureşti.
Preşedinte al Societăţii de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică
din Cluj. însărcinat cu organizarea laboratorului de Biologie
al Casei Şcoalelor din Bucureşti (1913). Premiat de Universitatea
din Bucureşti cu premiul Hillel. Premiat de Academia

363
Română cu premiul Adamachi. Decoraţii: Medalia jubilară Carol
I; medalia „Bărbăţie şi Credinţă" cl. I; Crucea comemorativă de
războiu (1916—1918); Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I
şi Răsplata Muncii pentru 25 de ani în serviciul Statului.
7. Grinţescu Ioan, născut la 13 Ianuarie 1874, în Broşteni,
Neamţ. Doctor în Ştiinţele naturale (1902) şi Diplomat în Farmacie
dela Universitatea din Geneva (1898). Asistent la Institutul
Botanic al aceleaşi Universităţi (1897—1898). Docent de Botanică
la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Geneva dela
14 Mai 1903. Numit prin concurs profesor de Botanică cu titlul
provizor la Şcoala centrală de Agricultură dela Herăstrău (Bucureşti,
11 Mai 1911). Numit profesor agregat la 4 Sept. 1919
şi apoi profesor titular de Botanică generală (Anatomie şi fiziologie
vegetală) la Universitatea din Cluj. Directorul Institutului
de Botanică generală. Fost decan în anul 1925—26, prodecan în
anul 1926—-27. Membru în Comitetul Societăţii de Ştiinţe din
Cluj. Membru al Soc. Naturaliştilor din România. Membru al
Reuniunii Române de Biologie, secţia Cluj. Membru al Soc. helvetice
de Şt. Naturale BCU Cluj şi / Central al Soc. University Deutsche Library Botanische Cluj
Gesellschaft
din Berlin. Membru al Soc. The International Faculty of
Sciences din Londra. Medalia Jubilară Carol I, Bărbăţie şi Credinţă
cl. I. Crucea Meritul Sanitar. Crucea comemorativă a Războiului
1916—1918. Cavaler al Coroanei României. Răsplata
muncii pentru învăţământ cl. I. Numit prin chemare, prof. titular
la catedra de „Anatomie şi Fiziologie Vegetală" dela Facultatea
de ştiinţe Bucureşti, pe data de 20 Noembrie 1936.
8. Ionescu V. Dumitru, născut la 14 Mai 1901, în Bucureşti.
Doctor în ştiinţele Matematice dela Facultatea de Ştiinţe din Paris.
Fost elev al Şcoalei Normale Superioare din Paris. Profesor
agregat de Mecanică Raţională dela 15 Mai 1931; Profesor titular
dela 1 Iulie 1934. Membru al societăţilor: Asociation des
Anciens eleves de l'Ecole Normale Superieure, Societe mathematique
de France, Societatea de ştiinţe din Bucureşti, Societatea
de ştiinţe din Cluj. Societatea „Gazeta Matematică".
9. luga Gheorghe, născut la 13/25 Octombrie 1871, în Braşov—Braşov.
Doctor în Matematici. Profesor titular al Catedrei
de Matematici generale, numit la 1 Nov. 1923. Membru al Societăţii
de Ştiinţe din Cluj şi Bucureşti. Fost director al liceului
din Tulcea, fost Inspector al şcoalelor particulare (străine), şi
al şcoalelor Comerciale, fost Inspector general al învăţământului

364
Profesional, fost membru în Consiliul General al Instrucţiunii,
fost Preşedinte al Comisiunii de verificarea titlurilor şi drepturilor
profesorilor secundari din Ardeal. Fost Secretar General al
Ministerului Cultelor şi Artelor. Medalia jubiliară Carol I. Cavaler
al Coroanei României. Avântul Ţării 1913, Bărbăţie şi
şi Credinţă cl. I. Crucea comemorativă a Războiului 1916—
1918. Comandor al Coroanei României. Răsplata muncii pentru
învăţământ cl. I. Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul Statului.
10. Maior Augustin, născut la 21 August 1882, în Reghinul-
Săsesc, jud. Mureş. Inginer, studii fizico-matematice. Profesor
titular de fizică teoretică şi aplicată, numit la 29 Ianuarie 1920.
Fost Director central la P. T. T. din Cluj. Membru în Comitetul
Soc. de Ştiinţe din Cluj. Membru al Soc. Gen. a Inginerilor
din România. Membru al Soc. Reg. Române de Geografie. Fost
Decan şi Prodecan al Facultăţii de Ştiinţe. Coroana României
în grad de Comandor. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I.
11. Meruţiu Vasile, născut la 3 Ianuarie 1881, în Năsăud,
jud. Năsăud. Doctor BCU în Cluj geografie. / Central University Numit profesor Library Cluj
agregat la 1
Oct. 1919. Profesor titular de geografie fizică şi descriptivă. Directorul
Institutului de geografie. Suplineşte şi catedra de Geografie
generală. Decan în 1931—32. Prodecan din 1932—1935.
Membru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Membru în Comitetul
Societăţii Regale Române de Geografie. Ofiţer „Steaua României".
Cavaler „Coroana României" cu spade. „St. Stanislas" cu
spade. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I.
12. Ostrogovich Adrian, născut la 16 August 1870, în Lecce,
Italia. Doctor în chimie (30 Octombrie 1893) şi diplomat în Farmacie
(Noembrie 1895) dela Universitatea din Florenţa (Italia).
Asistent la Laboratorul de Chimie Generală al aceleaş Universităţi
dela 1 Noembrie 1894 până la 31 Martie 1898 când a trecut
ca Asistent la Laboratorul de Chimie organică al Universităţii
din Bucureşti, fiind chemat de regretatul Prof. Dr. C. I. Istrati.
înaintat Şef de lucrări la 1 Noembrie 1899 la acelaş Laborator
de Chimie organică al Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti. Docent
în Chimia organică Februarie 1907 (primul examen de Docenţă
în chimie din ţară). Numit conferenţiar de Chimie Generală
cu începerea anului şcolar 1908—1909. Numit Conferenţiar
definitiv la 1 Aprilie 1912. Profesor titular de chimie generală
la Universitatea din Cluj. numit la 1 Oct. 1919. Director al Insti-

365
tutului de Chimie şi al Laboratorului de chimie generală. Decanul
Facultăţii de Ştiinţe în anul 1921—22, reales pe anul şcolar
1922—23. Membru al Societăţii italiene de chimie (Roma), al
Societăţii italiene de chimie industrială şi aplicată (Milano), precum
şi al Societăţii de chimie din Franţa (Paris). Vicepreşedinte
al Societăţii de Ştiinţe din Cluj, fost vicepreşedinte al Societăţii
de Ştiinţe şi al Reuniunei biologice din Bucureşti. Fost Membru
în Comisiunea Medico-legală din Bucureşti. Medalia jubilară
„Carol I". Comandor al Coroanei României, Ofiţer „Coroana
d'Italia". Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I.
13. Popescu-V oiteşti Ioan, născut la 18 Noembrie 1876, în
comuna Voiteşti—Gorj. Doctor în ştiinţele naturale dela Universitatea
din Paris. Numit profesor titular de Geologie şi Paleontologie
la 1 Oct. 1919. Director al Institutului de Geologie
şi Paleontologie. Fost decan în anul 1928—29. Membru geolog
colaborator şî fost director şi geolog şef al Institutului Geologic
al României. Membru al Societăţii geologice franceze (Soc. geol.
de France). Membru al Soc. „Geologische Gesellschaft" în Wien.
Membru corespondent BCU Cluj al Soc. / Central Geol. University de Belgique. Library Membru Cluj
al Soc.
Regale Române de Geografie. Membru şi vicepreşedinte al Soc.
de Ştiinţe din Cluj. Membru al Soc. Naturaliştilor din Bucureşti.
Membru al Soc. Lineenne din Lyon. Membru al Soc. geologice
Române din Bucureşti. Membru în Internationaler Bohrtechniker
Verband (I. B. N.) şi în Comitetul de conducere Krassin.
Membru al Asoc. Inginerilor şi Technicienilor din Industria
minieră din România. Membru al Soc. American Asociation of
Petroleum geologists. Colaborator la Revue de geologie et des
Sciences Connexes. Medalia jubiliară „Carol I". Răsplată Muncii
cl. I. Comandor al Stelei Române. Ofiţer al Coroanei României.
Meritul Industrial cl. I. Războiul 1913 şi 1916—1918. „Coroana
Belgiei" în grad de ofiţer. (Mon. Of. No. 289—1932). Numit
prin chemare, profesor titular la catedra de „Geologie" dela
Fac. de Ştiinţe, Bucureşti, pe data de 20 Noembrie 1936.
' 14. Racoviţâ G. Emil, născut la 15 Noembrie 1868 la Iaşi.
Licenţiat în drept (Paris 1889). Doctor în ştiinţele naturale (Paris
1896). Naturalistul expediţiei antartice belgiane S. S. Belgica
1897—99). Subdirectorul laboratorului Arago, anexa Sorbonei
din Paris (1900—1920). Profesor titular de Biologie şi Directorul
Institutului de Speologie (1 Mai 1920). Directorul revistelor
„Archives de Zoologie experimentale et generale Paris".

366
„Biospeologica, Etudes sur l'Historre naturelle du Domaine souterrain
Paris şi Cluj" şi „Lucrările Institutului de Speologie din
Cluj". Preşedinte de onoare al „Societe Zoologique de France,
Paris". Preşedinte (1910) al „Societe de Speologie, Paris", Preşedintele
Academiei Române (1927—1929). Preşedintele Societăţii
de Ştiinţe din Cluj. Senatorul Universităţii din Cluj (1922
—1926). Rector al Universităţii (1929—1930). Prorector în 1930
—1931. Preşedintele Comisiei serbărilor din Octombrie 1930. Corespondent
al Institutului internaţional de colaboraţie intelectuală
(Soc. Naţiunilor). Coroana României în grad de mare Cruce.
Mare cruce al Stelei Române. Bene Merente cl. I. Comandor al
însemnului pentru Merit, etc. Comandor al Legiunei de Onoare
Franţa.
15. Rădulescu Dan, născut la 13/26 Noembrie 1884, în Bucureşti—Ilfov.
Doctor în chimie. Numit profesor agregat în anul
1919. Profesor titular de Chimie fizicală. Directorul Laboratorului
de Chimie fizică. Membru al Societăţii de Ştiinţe dn Cluj,
al Societăţii de chimie din Paris, al Societăţii de Ştiinţe din Berlin.
Membru de onoare BCU Cluj al / Soc. Central Carpatine University Transilvane. Library Cluj
Preşedintele
Soc. de chimie din România, secţiunea Cluj. Răsplata Muncii
pentru învăţământ cl. I.
16. Scriban A. Ioan, născut în Noembrie 1897, în Iaşi. Doctor
în ştiinţele naturale. Profesor titular de Zoologie şi anatomie
comparată, numit în Noembrie 1919. Directorul Institutului Zoologic.
Fost decan în anul 1926—27, prodecan în 1927—28. Membru
al Societăţii de ştiinţe din Cluj. Membru al Soc. Reg. Rom.
de Geografie. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. Răsplata
Muncii cl. I pentru 25 ani de serviciu. Decedat la 20 Ianuarie
1937*).
17. Sergescu Petre, născut la 3 Dec. 1893 la Turnu Severin.
Doctor în matematici şi licenţiat în filosofie; primul, cu media
zece, la examenul de capacitate. Profesor titular de Geometrie
Analitică dela 1 Aprilie 1931. Corespondent al Academiei Române.
Membru al Academiei Internaţionale de Istoria Ştiinţelor
(Paris) şi al Academiei Masaryk din Praga. Corespondent la
Societas Scientiarum Varsoviensis şi la Societe Royale des Sciences
de Liege. Corespondent al Soc. Les amis de l'histoire des
sciences (Paris). Membru de onoare al Soc. Matematice din Bel-
*) A se vedea în continuare Cap. C. („Figuri dispărute").

367
gia şi al Soc. de Geografie din Lima (Peru). Membru al Ateneului
Român şi al secţiilor ştiinţifice ale Astrei. Laureat al Academiei
de Ştiinţe din Paris şi al Academiei Române. Preşedinte de
onoare al Congresului Matematicienilor Polonezi (1931). Membru
al următoarelor societăţi ştiinţifice: Societăţile matematice
din România, Franţa, Polonia, Circolo Matematico di Palermo,
Asociaţia franceză pentru înaintarea ştiinţelor, Soc. astronomică
din Franţa, History of Science Society, Soc. Politecnică din România,
Prietinii gândirii franceze, Gazeta Matematică, Soc. Ştiinţe
din Cluj, Soc. ştiinţifică din Timişoara, Soc. Română de Filosofie,
Asociaţia istoricilor români. Vicepreşedinte (1929) al Soc.
Române de ştiinţe Bucureşti. Preşedinte (1929) al Soc. de Matematici
din România. Referent la „Jahrbuch tiber die Fortschritte
der Mathematik", „Archeion". Redactor la „Sphinx" (Bruxelles).
Secretar de redacţie al revistei „Mathematica". Membru al Univ.
libere din Craiova şi Ploeşti, al Tinerimei Române, al Ateneului
N. Iorga din Bucureşti, al Casei Luminei din T. Severin, al Soc.
Prietenii Poloniei şi al Ateneului din Câmpina. Fost deputat
(1931—32). Decoraţii:
BCU Cluj
Cavaler
/ Central
al
University
Stelei României,
Library Cluj
Cavaler al
Meritului Cultural, Comandor al ord. Polonia Restituta, Cavaler
al Legiunii de onoare, Bărbăţie şi credinţă.
18. Spacu Gheorghe, născut la 5 Decembrie 1883 în Iaşi.
Doctor în chimie. Profesor titular şi Directorul Laboratorului de
Chimie Anorganică şi Analitică ce a creat cu venirea sa la această
catedră. Intrat în învăţământul superior la 1 Aprilie 1907
ca Asistent la Universitatea din Iaşi. Şef de lucrări la Laboratorul
de Chimie Minerală (1912) şi Conferenţiar al Facultăţii de
Ştiinţe din Iaşi (1914). La 1 Noembrie 1919 a fost numit Profesor
agregat iar la 1 Ianuarie 1923 Profesor titular la catedra
de Chimie Anorganică şi Analitică ce ocupă. A fost prodecan al
Facultăţii de Ştiinţe din Cluj în 1923—24 şi Decan în 1924—25.
Rector al Universităţii în 1925—26 şi Prorector în 1926—27.
Membru activ al Academiei Române. Membru în Comisiunea
Internaţională pentru instituirea Tabelelor anuale de Constante
•şi Date numerice din Paris. Secretar general al Societăţii de
Ştiinţe din Cluj. Membru în Comitetul de redacţie a Publicaţiunei
germane „Die Chemische Analyse" Stuttgart. Membru al Societăţii
de Chimie din Paris şi al Societăţii Americane din Washington.
Vicepreşedinte al Societăţii de Chimie din Bucureşti.
Membru activ al Academiei de Ştiinţe din România. Membru al

368
Societăţii de Chimie din Berlin, a Societăţii de Chimie Austriace
şi a Societăţii Mikrochimie din Wiena. Consulent tehnic onori­
fic al Ministerului Armatei dela 1918. Răsplata Muncii pentru
învăţământ cl. I. Răsplata Muncii pentru 25 de ani de serviciu
şi alte ordine. Diferite premii pentru lucrări ştiinţifice.
19. Victor Stanciu, născut la 28 Octombrie 1884 în Viştea
de jos jud. Făgăraş. Doctor în Ştiinţele Naturale, numit profe­
sor agregat la 1 Septembrie 1919. Profesor titular de Mineralo­
gie şi Petrografie. Director al Institutului de Mineralogie şi
Petrografie. Membru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Membru
al Soc. Mineralogilor germani. Preşedinte al secţiei ştiinţifice
a „Astrei" Sibiu. Comandor al Coroanei Române. Răsplata Mun­
cii pentru învăţământ cl. I. Fost subsecretar de Stat la Ministe­
rul Agriculturii.
20. Tănăsescu I. Ioan, născut la 23 Februarie 1892, în Bu­
cureşti. Doctor în Chimie. Profesor agregat la catedra de Chi­
mie Organică dela 23 Novembrie 1927. Profesor titular dela 1
Ianuarie 1931. Membru al Societăţii de ştiinţe din Cluj. Vice­
preşedinte al „Societăţii de chimie din România". Vicepreşedinte
BCU Cluj / Central University Library Cluj
al „Societăţii de Chimie din România" secţia Cluj. Membru al
Societăţii de Chimie din Franţa. Membru al Societăţii de Chi­
mie germane. Membru corespondent al Academiei de ştiinţe din
România. Crucea comemorativă a răsboiului 1916—18.
Profesori de onoare.
21. Rene Gabriel Jeannel, născut la 22 Martie 1879 în Pa­
ris, Franţa, Doctor în Ştiinţe şi în Medicină. Maestru de Confe­
rinţe la Toulouse, Profesor titular de biologie (1920—1931) şi
subdirector al Institutului de Speologie din Cluj (1920—1927).
însărcinat cu crearea unui Vivariu, apoi numit Profesor de Ento­
mologie la „Musee naţional d'Histoire naturelle" din Paris. Di­
rectorul Revistelor: l'Abeille, Annales et Memoires du Museum
(Zoologie), Revue Franyaise d'Entomologie, Membru în Corni-
siunea permanentă a congreselor internaţionale de Entomologie,
etc. etc. Doctor honoris causa al Universităţii din Madrid. Mem­
bru corespondent al Academiei Române, Ofiţer al Legiunei de
onoare, Ofiţer al Stelei României, Răsplata Muncii pentru în­
văţământ cl. I.
2. Pompeiu Dimitrie, născut în 1873. Doctor în matematici-

369
Profesor de Analiză superioară. Director Onorific al Seminarului
de matematici. Profesor titular de Teoria Funcţiunilor la
Universitatea din Bucureşti. Profesor la Şcoala Politehnică din
Bucureşti. Fost preşedinte al Consiliului Permanent al Instrucţiunei
Publice. Fost preşedinte al Adunărei Deputaţilor. Membru
al Academiei Române. Membru al „Societas Scientiarum Varşoviensis".
Doctor honoris causa al Universităţei din Varşovia.
Profesor agregat la Universitatea din Paris. Membru al Soc.
Matematice din România şi Franţa. Membru al Soc. de Ştiinţe
din Cluj. Membru al Ateneului Român din Bucureşti. Decoraţii:
Marea cruce cu cordon a ord. Coroane României, Comandor al
ord. pentru Merit, Ofiţer al ord. Legiunea de onoare, etc.
Adjunct:
23. Pier re A. Chappuis, născut la 5 Septembrie 1891 în comuna
Saint Cloud (Franţa). Doctor în ştiinţe, 28, VI. 1920 Basel
(Elveţia). Conferenţiar angajat cu contract Rect. No.
1735.26. V. 1922. Subdirectorul Institutului de Speologie, numit
la 1 XII 1927, Min. BCU Instr. Cluj / Central No. 17863. University Insărcin. Library ştiinţifice: Cluj
Exploraţii
speologice anuale în România, Jugoslavia, Italia şi Franţa.
Expediţii ştiinţifice: In regiunea Nilului superior (1921—
1922), în Nordul Sahariei (1929), în vestul Africei (Sahara,
Volta, Cote d'Ivoire), asociat misiunei Muzeului de istorie naturală
din Paris (1930—31). Misiunea oficială hydrobiologică în
Africa centrală. Regiunea fluviului Omo (Abissinia) şi Vulcanului
Elgon, „Corespondent du Musee naţional d'Histoire naturelle
de Paris", Agent consular onorar al Sviţerei, Cavaler al
Stelei României.
Conferenţiari.
24. Atanasiu Gheorghe, născut la 13 Dec. 1893 în comuna
Iaşi, jud. Iaşi. Intrat în învăţământ în 1919 ca asistent la Universitatea
din Bucureşti. Examen de capacitate pentru profesori
secundari, 1920. Bursier prin concurs al Casei Şcoalelor pentru
studii în străinătate. Doctor în fizică dela Sorbona în 1925. Şef
de lucrări la Universitatea din Bucureşti. Conferenţiar provizor
de fizică la Universitatea din Cluj, Ianuarie 1926. Docent la
Universitatea din Cluj în 1929. Conferenţiar definitiv în 1930.
In Dec. 1935 Consiliul Facultăţii şi Senatul Universitar au pro-
24

370
pus ridicarea conferinţei ce deţine la rangul de Catedră de Fizică
Moleculară. Pe ziua de 1 Iunie 1937 numit profesor titular, prin
chemare, şi Director al Institutului de Fizică Experimentală dela
Universitatea din Cernăuţi.
Membru al Soc. Române de Fizică, al Soc. de Ştiinţe din
Cluj, al Soc. Franceze de Fizică. Membru corespondent al Acad.
de Ştiinţe din România. Coroana României cu spade şi cu panglica
de Virtutea Militară. Crucea comemorativă de război.
25. Ripan-Tilici Raluca, născută în 1894 în comuna Iaşi,
jud. Iaşi. Licenţiată în Chimie dela Univ. din Iaşi 1914. Doctor
în Chimie dela Univ. din Cluj 1922. Docenţă în Chimie Analitică
dela Univ. din Cluj 1931.
Intrată în învăţământ în 1919 ca asistentă la Univ. din Iaşi;
apoi Şef de Lucrări la Univ. din Cluj, Conferenţiară Suplini­
toare de Chimie Analitică Facultatea de Medicină la Univ. din
Cluj în 1926; Conferenţiară provizoriu de Chimie Alimentară la
Facultatea de Ştiinţe Cluj, în anul 1926, şi Conferenţiară defi­
nitivă în 1931.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Membră a Societăţei de Ştiinţe din Cluj, a Societăţei de
Chimie din Bucureşti, a Societăţei de Chimie din Paris, etc.
26. Călugăreanu D. George, născut la Iaşi, în 16 Iulie 1902.
Doctor în Matematici din Paris. Docent în specialitatea „Teoria
Funcţiilor" dela Universitatea din Bucureşti. Asistent la Institutul
pentru învăţământul Matematicilor dela 1 Nov. 1930 la 1
Oct. 1934. Conferenţiar provizoriu de Analisă Matematică dela
1 Dec. 1934. Membru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj, Soc. de
Ştiinţe din Bucureşti şi al Societăţii matematice franceze. Membru
corespondent al Academiei de Ştiinţe din România. Cavaler
al Coroanei României.
Cu convenţie specială:
Ficheux Robert, născut la 12 August 1898 la Saint-Omer,
diplome d'Etudes Superieures de Geographie, ancien pensionnaire
de l'Institut Francais de Hautes Etudes en Roumanie 1924—
1927, ancien secretaire de la Mission Universitaire Francaise en
Roumanie 1932—1935, profesor detaşat la Universitatea din Cluj
printr'o convenţie specială. Decorat cu Meritul Cultural (pentru
Şcoală) cl. I.

Docent:
371
Pop Emil, născut la 13 Aprilie 1897 în com. Bucerdea vinoasă
jud. Alba. Licenţiat în teologie. Doctor în ştiinţe naturale.
Docent în specialitatea Geografie botanică. Membru al Soc. de
Ştiinţe din Cluj. Membru al Uniunii Geobotanice a Carpaţilor;
secretar al Grupului românesc. Membru pe viaţă al „Astrei";
6. Lista licenţiaţilor în
1. Ambruş Iosif (R)
2. Beniczky Ladislau (M)
3. Boldea Gheorghe (R)
4. Bindea Elisabeta (R)
5. Bors Francisc (G)
6. Baumchen Francisc (G)
18. Cotuţiu Gustav Publiu (R)
19. Constantinescu Olivia născ.
Mărgineanu (R)
20. Donath Ernest (M)
21. Doval Ioan (CSI)
22. Drăguţ C. Măria (R)
23. Elek Emeric (M)
24. Economu Raina (R)
25. Fenyvessy Margareta (M)
26. Florescu Gh. Irina (R)
27. Geier Alfred (G)
28. Grif Măria (R)
29. Gere Berta (M)
30. Gruia Cornelia (R)
31. Gergely Ghizela (M)
anul şcolar 1936—1937.
Chimie foarte bine
Matematici bine
Matematici bine
Matematici foarte bine
Chimie bine
7. Balla Pavel (M)
St. Naturale foarte bine
Matematici bine
8. Birta Emeric (M)
Geogr. St. Nat. bine
9. Bindea Ana (R)
Matematici suficient
10. Brumaru Nicolae (R) Chimie foarte bine
11. Bancos Lorand BCU (M) Cluj / Central Geogr. University Istorie Library bine Cluj
12. Borza Veturia (R)
St. Naturale foarte bine
13. Căileanu Zenovia (R) Geogr. Istorie bine
14. Ciucă Valeria (R)
Geogr. Istorie bine
15. Cseke Vilhelm (M) Matematici cu distincţie
16. Cupcea Emilia (R)
St. Naturale foarte bine
17. Csallner Kurt (G)
St. Naturale bine
Geogr. St. Nat. bine
Geogr. Istorie foarte bine
Fiz. Chimice bine
Chimie foarte bine
Matematici foarte bine
Geogr. Istorie suficient
Geogr. Istorie bine
St. Naturale bine
Matematici suficient
Matematici bine
Geogr. St. Nat. foarte bine
Geogr. St. Nat foarte bine
St. Naturale bine
Geogr. Matemat. bine

372
32. Giurcă Virgil (R)
33. Gnâdig Andrei (M)
34. Haâz Francisc (M)
35. Henteş Eleonora (R)
36. Harmath Alexandru (M)
37. Harko Francisc (Mj
38. Iodal Carol (M)
39. Ionescu A. Vasile (R)
40. Ionescu N. Vasile (R)
41. Kinal Măria (M)
42. Kiss Ernest (M)
43. Kiss Ludovic (M)
44. Krall Herta (G)
45. Klein Albert Carol (G)
46. Lazânyi Andrei (M)
47. Lupan Aurora (R)
48. Mitariu Viorica (R)
49. Moldovan Melinda (M)
50. Mâtyâs Anton (M)
51. Marcu Alexandru (R)
52. Mathe Andrei (M)
53. Meşter Emil (R)
54. Molnâr Ludovic (M)
55. Moise Elisabeta (R)
56. Moskovits Elisabeta (Izr.)
57. Mathias Francisc (G)
58. Man Gheza (R)
59. Neculoiu Ioan (R)
60. Nyaguly Alexandru (M)
61. Olde Eva (R)
62. Palii Liudmila (R)
63. Porumbescu Ariadna (R)
64. Păşun Taţiana (R)
65. Perşa Ioan (R)
66. Para Vilma Fidelis (M)
67. Pteancu Paul (R)
68. Pap Samoil (M)
69. Purdilă Cecilia (R)
70. Rusu Victor (R)
71. Runcanu M. Felicia (R)
St. Naturale bine
Geogr. Istorie bine
Geogr. St. Nat. suficient
Matematici suficient
Geogr. Istorie suficient
Geogr. Istorie bine
Geogr. St. Nat. bine
St. Naturale foarte bine
Geogr. Istorie bine
St. Naturale bine
Matematici suficient
St. Naturale bine
St. Naturale foarte bine
Fiz. Chimice bine
St. Naturale bine
Geogr. Istorie foarte bine
Chimie foarte bine
St. Naturale foarte bine
Matematici suficient
Matematici suficient
Geogr. Istorie bine
Geogr. Istorie bine
Geogr. St. Nat. bine
Matematici bine
Geogr. St. Nat. bine
Geogr. St. Nat. bine
Matematici bine
Geogr. Istorie suficient
Fiz. Matematici suficient
Geogr. Istorie foarte bine
Geogr. Istorie foarte bine
Matematici suficient
Matematici suficient
Fiz. Chimice suficient
Geogr. Istorie bine .
St. Naturale foarte bine
Geogr. St. Nat. foarte bine
Matematici suficient
Fiz. Chimice suficient
Geogr. Istorie foarte bine
BCU Cluj / Central University Library Cluj

72. Roşeau Hortenzia (R) Matematici bine
73. Rădulescu Fluor (R) Chimie foarte bine
74. Reich Ludovic (G) Geogr. St. Naturale Dine
75. Socol Victor (R)
Geogr. Istorie suficient
76. Ştefan Viorica (R) Geogr. St. Naturale bine
77. S. Szasz Veronica (M) Matematici suficient
78. Szabo Clara (M)
Matematici suficient
79. Staicu Nicolae (R) Geogr. Istorie bine
80. Silaş George (R)
Matematici cu distincţie
81. Stoica Coriolan (R) St. Naturale foarte bine
82. Tomşa Ioan (R)
Geogr. Istorie bine
83. Todoran Elena (R) Matematici suficient
84. Vescan Teofil (R)
Matematici cu distincţie
85. Vereş Gheorghe (R) St. Naturale bine
86. Velluda Constantin (R) St. Naturale cu distincţie
87. Vicsa/ Viorica (M) Geogr. St. Naturale bine
88. Vass Ghizela (M)
Geogr. St. Naturale bine
89. Valea Ioan (R)
Chimie cu distincţie.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
1. Baciu Vasile (R)
2. Novac Ladislau-Vasile (R)
3. Petreanu Ioan (R)
4. Popa Simion (R)
5. Peterfi Ştefan (M)
6. Suciu Marta (R)
7. Tanislau Ionel (R)
8. Ţilenschi Silviu (R)
9. Zamfirescu Victor (R)
4. Lista doctorilor promovaţi.
Chimie foarte bine
Chimie foarte bine
Chimie cu distincţie
Chimie foarte bine
St. Naturale foarte bine
Chimie foarte bine
Chimie foarte bine
Chimie cu distincţie
Chimie cu distincţie
5. Echivalări de diplome (doctorat).
1. Eckhardt Hiigel (G) St. Naturale, Gottingen
2. Iacob Caius (R) Matematici, Paris
373

B. ACTIVITATEA DIDACTICĂ
a) Secţiunea ştiinţelor matematice.
Catedre şi conferinţe.
1. Matematici generale Prof. titular: G. Juga
2. Algebra superioară Prof. titular: Th. Angheluţă
3. Geometria descriptivă Prof. titular: N. Abramescu
4. Geometria analitică Prof. titular: P. Sergescu
5. Calcul diferenţial şi integral Suplinit de: G. Bratu
6. Astronomia BCU Cluj / Central Prof. University titular: Library G. Cluj
Bratu
7. Mecanica raţională Prof. titular: D. V. Ionescu
8. Teoria funcţiunilor Suplinit de: Th. Angheluţă
9. Conf. de Anal. şi Mecanică Suplinit de: N. Abramescu
10. Conf. de Anal. Matematică Conferenţiar: G. Călugăreanu
Directori onorifici
Director
Asistent
Secretar
Laborant
1. Seminarul de matematici.
Prof. P. Montei, membru al
Institutului Paris
Prof. D. Pompeiu, Bucureşti
Prof. N. Abramescu (de la 1 III
1937)
Radu Bădescu (până la 30 XI
1936)
5. Zverca (de la 15 I, 1937)
Mariana Abramescu-Pop
Ioan Pipaş
2. Institutul pentru învăţământul matematicii.
Director Prof. Th. Angheluţă
Servitor Gh. Cuş

Director
Astronom
Preparator
Secretar bibliotecar
Servitor
3. Observatorul astronomic.
Prof. G. Bratu
I. Armeanca
Gheorghe Chiş
Ştefan Radu
4. Seminarul de mecanică.
37б
Gh. Tomuş (până la 31. VII,
1937), I. Motoc (dela 1. VIII.
1937)
Director Prof. D. V. lonescu
1. Seminarul de matematici.
a) Seminarul de matematici a avut ca invitaţi în cursul anului
1936—37 pe dnii prof. W. Sierpinski, din Varşovia; M. Picone,
din Roma; R. Wavre, din Geneva.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Dl prof. W. Sierpinski a făcut, în Mai 1937, trei lecţiuni
despre Problema continuului, precum şi o comunicare la Cercul
Matematic al Soc. Ştiinţe din Cluj.
Dl prof. Mauro Picone a făcut, în Mai 1937, două lecţiuni
asupra metodelor noui în Teoria Ecuaţiilor funcţionale vectoriale.
De asemeni, dânsul a făcut o comunicare, la Cercul Matematic
al Soc. Ştiinţe din Cluj, despre Rolul şi activitatea institutului
de aplicaţiile calculului, de la Roma.
Dl prof. R. Wavre a făcut, în Noembrie 1936, o Iecţiune
despre probleme noui în legătură cu Potenţialul..
In luna Mai 1937, Dl. prof. D. Pompeiu a făcut mai multe
expuneri de analiză matematică şi teoria funcţiunilor.
Seminarul de matematici a organizat, în Mai 1937, o „săptămână
matematică".
b) Publicaţiunile secţiunii de matematici a universităţii din
Cluj au fost însemnate. A apărut ediţia H-a Geometria Analitică
de N. Abramescu. După vreo sece ani de muncă în seminarul
pentru pregătirea licenţiaţilor pentru examenele de capacitate,
Dl prof. Th. Angheluţă, a publicat într'un volum de Probleme
şi Exerciţii, peste 450 de probleme, cu soluţiile lor, din
domeniul geometriei, al Analizei Matematice, al Teoriei func-

376
ţiunilor şi al Mecanicii raţionale. Cartea aceasta este prima de
acest gen apărută în literatura română şi va fi de un folos ne
tăgăduit pentru toţi studenţii în matematici şi la şcoalele speciale,,
pentru candidaţii la capacitate, pentru profesorii secundari
şi de învăţământ superior.
Colecţia de Monografii matematice, plănuită de ani de zile,
a început, în sfârşit, să se realizeze. In anul şcolar 1936—37
au apărut primele două fascicule. Prima reprezintă LecţiuniU
despre funcţiunile periodice şi aproape periodice, făcute de Dl
prof. Paul Montei la Cluj în Mai 1935. Redactarea e datorită
Dlui Tiberiu Popoviciu, conferenţiar la universitatea din Cernăuţi
şi fost asistent la Cluj. Dl Tib. Popoviciu a adăugat câteva
paragrafe cu rezultate originale, ceeace dovedeşte folosul
cursurilor de la Cluj ale Dlui Montei. Fascicula a fost publicată
de Rectoratul Universităţii Cluj, din fondul de publicaţii B.
(18.750 lei). A doua fasciculă reprezintă Lecţiunile despre mulţimile
analitice, făcute de Dl prof. W. Sierpinski la Cluj în Mai
1932. Alte două fascicule sunt gata pentru tipar.
In colecţiunea BCU din Cluj Paris / Central Publications University du Library Seminaire Cluj
Mathematique
de l'Universite de Cluj, nu s'a publicat nimic nou în
anul şcolar 1936—37.
In ceea ce priveşte lucrări precedente ale membrilor seminarului
de matematici, cartea Les Sciences Mathematiques en
France din colecţia Tableau du XX-e siecle din Paris, scrisă de
P. Sergescu, a fost citată în bibliografia indicată studenţilor din
Harward University de către prof, G. Sarton (The study of History
of Mathematies), precum şi în noul Memento Larousse.
In volumul Les Sciences en Roumanie, publicat de Secţiunea
Ştiinţifică a Academiei Române în vederea Expoziţiei Universale
din Paris 1937, raportul despre Le developpement des
sciences mathematiques en Roumanie a fost scris de Dl P.
Sergescu.
c) Revista Mathematica începe o eră nouă. Generosul mecenate
român, ing. N. Malaxa, a binevoit să se intereseze de această
publicaţie şi să-i asigure existenţa materială. In cursul anului
şcolar 1936—37, Dsa a dat, prin Institutul ştiinţific N. Malaxa,
din Bucureşti, o subvenţie de 100.000 (una sută mii) lei pentru
revista Mathematica. Cu această sumă s'au plătit datoriile din
trecut de la tipografie, comandându-se caractere tipografice noui
din Germania, aşa încât cu începere de la Voi. XIV, Mathema-

377
tica va apărea in vestmânt grafic excelent. Trebue să aducem şi
aci expresiunea adâncei recunoştinţe Dlui Ing. N. Malaxa, pentru
nobila sa donaţiune. De asemeni, mulţumirile noastre recunoscătoare
merg şi către acel care a lucrat pentru obţinerea acestei
strălucite subvenţii, Dl prof. O. Onkescu, din Bucureşti.
Rectoratul Universităţii din Cluj a acordat anul acesta o
subvenţie de 35.000 lei (din fondul de publicaţii C) pentru tipărirea
revistei.
Graţie acestor subvenţii, s'au putut plăti toate datoriile din
trecut la tipografia Ardealul, s'a terminat de tipărit Volumul XII
şi s'au tras primele şapte coaie din Volumul XIII. Iar secretarul
de redacţie nu a mai fost obligat să facă donaţii importante,
ca în trecut, pentru tipărire.
In schimb, toată munca cerută de publicarea revistei Mathematica,
continuă să fie făcută gratuit şi exclusiv de secretarul
de redacţie, prof. P. Sergescu (corespondenţă, corecturi, adrese,
expediţie).
Colaboratori noui, la voi. XII şi XIII sunt: prof. G. Darmois
de la Sorbona; BCU Cluj 5. Dobrzycki, / Central University Poznan; Library M. Krasner, Cluj
Paris;
G. Kurepa, Beograd; Henri Lebesgue, prof. la College de France,
Membru al Institutului; decanul 5. Mazurkiewicz, Varşovia;
Dra 5". Piccard, Neufchâtel; prof. L. Tchakaloţf, Sofia; prof.
B. Vulich, Lenningrad.
De la 1 Iulie 1936 până la 1 Iulie 1937, Mathematica a obţinut
pentru biblioteca secţiunii de matematici unsprezece schimburi
noui şi anume:
83. Belgrad. Bulletin de l'Academie des Sciences Mathem.
et Naturelles.
84. Budapest. Anzeiger der Ungarischen Akademie der
Wiss.
85. Bruxelles. Revue de l'Universite.
86. Geneve. Archives des Sciences Physiques et Naturelles.
87. Giessen. Mitteilungen des Mathematischen Seminars.
88. Iaşi. Revista ştiinţifică V. Adamachi.
89. Kieff. Public, de l'Institut. Constr. Mec. de l'Academie
d'Ucraine.
90. Leningrad. Publications de l'Institut de Mathematiques
et mecanique.
91. Shanghai. Bull. of. the Chinese Mâthematical Society.

378
92. Shanghai. Bull. of the Chinese Physical Society.
93. Tiflis. Travaux de lTnstitut Mathematique.
Situaţia materială a tipăririi revistei Mathematica a fost
următoarea la 1 Iulie 1937, conform borderourilor încheiate de
Institutul de Arte Grafice „Ardealul":
.Subvenţia Rectoratului Cluj 35.000 —
Donaţiunea Institutului N. Malaxa 100.000 —
Donaţiunea prof. P. Sergescu 3.670 —
Datorie la „Ardealul" 0 —
Datoria veche, sfârşitul tipăririi Voi. XII,
şi tipărirea coaielor 1—7 г
/ 2 din Voi. XIII — 138.670
Total: 138.670 138.670 lei
Conform chitanţelor de la dosar, cheltuelile de expediţia vo
lumului XII au fost de 14.979 lei, acoperite în modul următor:
Abonamente 12.785
Donaţie prof. C. Popovici Iaşi 1.000
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Report pentru anul viitor (datorie) 1.194
Total: 14.979 lei
dj Kelaţium interuniversitare. Dl prof. P. Sergescu a făcut,
ca urmare a invitaţiilor primite, în Octombrie 1936 patru lecţiuni
la Universitatea din Wilno şi o lecţiune la Universitatea
din Varşovia. Două lecţiuni din Wlno au fost consacrate Progreselor
recente ale teoriei ecuaţiilor algebrice, iar alte două Ideilor
fundamentale ale matematicei in veacul al XlX-lea. Lecţiunea
din Varşovia a avut ca subiect: Atmosfera matematică a veacului
al XlX-lea.
In Iulie 1937 a avut loc la Paris, o săptămână matematică
internaţională. Invitat de organizatori, Dl prof. P. Sergescu a
făcut o conferinţă despre: Matematica pariziană în Evul Mediu.
Cu ocazia Expoziţiei internaţionale, au avut loc la Paris în
vara 1937 numeroase. Congrese, la care au luat parte mulţi profesori
ai universităţii Clujene.
Dl prof. G. Bratu a luat parte ca delegat al Fac. Ştiinţe din
Cluj, la Congresul de Astrofizica şi la acela al Alianţei Franceze,
din Paris, precum şi la Săptămâna Matern. Internat, din
Paris.

379
Dl prof. P. Sergescu a luat parte la următoarele congrese:
al IX-lea congres internaiţonal de filosof ie, (congresul Descartes);
al 11-lea congres internaţional de recreaţiuni matematice,
unde a făcut o comunicare, a prezidat o şedinţă şi a fost ales
redactor al revistei Sphinx din Bruxelles; congresul Asociaţiei
Franceze pentru înaintarea ştiinţelor şi Congresul Alianţei Franceze.
Universitatea din Cluj a delegat la al doilea congres matematic
al uniunei inter balcanice (Bucureşti) pe Dnii profesori:
N. Abramescu, Th. Angheluţă (o comunicare), G. Bratu şi P.
Sergescu (două comunicări).
Universitatea din Cluj, Academia Română, Asociaţia Istoricolor
Români şi Grupul Român pentru istoria ştiinţelor au
delegat la al IV-lea congres internaţional pentru istoria ştiinţelor
(Praga, Sept. 1937) pe Dl prof. P. Sergescu, care a făcut două
comunicări. Dl prof. G. Bratu a făcut o comunicare. Academia
Internaţională de Istoria Ştiinţelor a ales ca vicepreşedinte (pe
3 ani) pe Dl prof. P. Sergescu.
La al treilea BCU congres Cluj / Central al matematicienilor University Library polonezi Cluj
(Varşovia,
Sept. 1937), Universitatea din Cluj şi Soc. Română de Matematici
au delegat pe Dl prof. P. Sergescu, care a făcut două
comunicări şi a fost proclamat Preşedinte de onoare al congresului.
Dl prof. G. Bratu a făcut o comunicare.
Seminarul a mai luat parte, prin telegrame, la bucuria
pentru alegerea directorului său Onorific Paul Montei ca membru
al Academiei de Ştiinţe din Paris şi pentru alegerea dnei
Camille Marbo (Dna Borel) ca preşedinte a Soc. des Gens des
Lettres din Paris. De asemeni, Seminarul s'a asociat la doliul
pentru moartea marelui matematician francez E. Goursat.
e) Cercul matematic al Soc. de ştiinţe din Cluj a ţinut şedinţe
lunare, în care au făcut comunicări Dnii M. Picone, W.
Sierpinski, D. Pompeiu, Th. Angheluţă, G. Bratu, etc. Intr'o
şedinţă a fost comemorat E. Goursat, ţinând o conferinţă D.
P. Sergescu.
2. Institutul pentru învăţământul matematicii.
a) Din motive de economie budgetară, s'a suprimat de la
10 Oct. 1936 postul de asistent, aşa că acum întreaga muncă
pentru organizarea ştiinţifică şi pentru administrarea instituţii-

380
lui, cade exclusiv în sarcina directorului. Pentru opt catedre, din
care şase ocupate efectiv, secţiunea de matematici din Cluj are
un singur asistent, fapt care impune sarcini grele suplimentare
corpului didactic.
b) Dl prof.- Th. Angheluţă a organizat şi condus, ca şi în
anii trecuţi, cursurile de matematici elementare, în care s'au reluat
—- cu desvoltări — chestiunile studiate în liceul real şi
cursurile speciale, facultative, pentru toţi studenţii în matematici.
Intre aceste din urmă cursuri; Dl prof. P. Sergescu a tratat Istoria
Matematicii în antichitate. (Indienii, Asiro-babilonienii, Egiptenii,
Şcoalele ioniană, pitagoriciană, peripateticiană şi alexandrină)
.
c) Sub conducerea Dlui prof. Th. Angheluţă s'au continuat
în mod regulat şedinţele de Seminar Matematic de Marţi (6—7)
şi Joi (5—7). Au luat parte toţi profesorii. S'a urmărit buna
pregătire a licenţiaţilor noştri pentru examenele de capacitatea
pentru profesorii secundari. Şedinţele de Joi au fost consacrate
problemelor date la diferite examene de capacitate din ţară
sau din străinătate. BCU Publicarea Cluj / Central cărţei University Dlui Library prof. Th. Cluj
Angheluţă,
de Probleme şi Exerciţii, reprezintă un pas însemnat în pregătirea
viitorilor profesor de matematici.
Rezultatele acestei munci se văd oricând. De pildă, la examenul
de capacitate pentru băieţi din 1937, în comisie nu era nici
un profesor clujean. S'au prezentat 152 de candidaţi, din cari
22 de clujeni. Au reuşit 33 de candidaţi, adică 22%. Dintre cei
22 de clujeni au reuşit 10, reprezentând procentul, mult mai ridicat
ca media pe ţară, de 46% din numărul celor prezentaţi.
Şedinţele de Marţi ale Seminarului au fost consacrate expunerilor
de memorii mai însemnate, care n'au putut fi înglobate
în cursuri. Expunerile au fost făcăute de profesori, asistenţi
studenţi şi de persoane din afară de universitate ca: Dra prof.
Rozalia Luca, Dl prof. G. Pick, Dl W. Czeke; Drele M. Drăguţ.
E. Bindea, E. Moise, etc.
3. Observatorul astronomic.
In acest an Observatorul se găseşte într'o situaţie mult mai
bună, decât în anii precedenţi, graţie unor fonduri excepţionale
ce le-a obţinut dela Universitate.

381
1. Ca instrumente:
a) S'a instalat pe stâlpi de beton şi în cutii speciale de aluminiu
luneta de passage Heyde în primul vertical, împreună cu
un colimator şi o miră, pentru determinarea latitudinii geografice
a Observatorului din Cluj.
b) S'a construit şi adaptat la telescop un şasiu fotografic.
pentru plăci 9/12 şi 6/9.
c) S'a comandat şi s'a efectuat 5 oculare ortoscopice dela
Casa Hensoldt din Wetzlar (Germania).
d) S'a instalat şi mobilat o cameră fotografică pentru lucrările
de fotografie cerească.
e) S'a comandat la Casa Toepfer din Potsdam un fotometru
fotoelectric „Gutvich", care va servi fie la măsurarea directă a
lumonizităţii stelelor, fie la măsurarea acestei luminozităţi pe fotografiile
stelare.
f) S'a lucrat mobilierul auxiliar necesar pentru argintarea
oglinzilor dela telescop şi s'a făcut prima argintare şi a oglinzii
parabolice de 50 cm. şi a oglinzii plane dela telescopul nostru,
operaţii, care au reuşit BCU Cluj foarte / Central bine. University Library Cluj
2. Pentru bibliotecă:
S'a putut completa biblioteca cu 42 de volume cataloage cereşti
şi cărţi fundamentale şi absolut necesare.
3. Pentru edificiu:
Din fondul pentru clădiri al Universităţii s'a putut da o sumă
însemnată pentru a se instala apa la toate clădirile şi în curtea
şi grădina Observatorului. Numai astfel s'a putut instala şi laboratorul
de fotografie cerească într'o sală special amenajată în pavilionul
lunetei ecuatoriale.
4. Lucrări şi cercetări ştiinţifice:
In afară de lucrările practice pentru studenţi, necesare pentru
înţelegerea cursului de Astronomie, s'au făcut următoarele
studii şi cercetări:
a) S'a studiat şurubul micrometrului, instrument de cea mai
înaltă precizie pentru determinarea coordonatelor astrelor cu luneta
ecuatorială.
b) S'au făcut observaţii de mici planete şi observaţia planetei
Saturn.
c) S'au făcut lucrările premergătoare pentru determinarea
coordonatelor geografice (latitudinea şi longitudinea) Observatorului
din Cluj.

382
d) S'a continuat tot anul calculele pentru harta fotografică
a cerului, zona 20°, ce ni s'a încredinţat nouă de către Observatorul
Astronomic din Paris, care ne procură anual datele de pe
clişeele obţinute la ecuatorialul fotografic din Paris. S'a obţinut
rezultatele calculelor dela 6 clişee pe an. Sunt în total 24 de clişee
în zona 20°; s'a terminat până acum 18 clişee; mai rămânând
deci încă 6 şi prima parte a acestei lucrări va fi terminată în
1938, când se va putea face şi publicarea întregei zone a Observatorului
din Cluj.
Pentru acest scop Dl Prof. G. Bratu, directorul Observatorului
a fost şi în vara aceasta la Paris pentru a duce rezultatele obţinute
până acum şi a lua noi date pentru lucrările anului viitor
şcolar.
Dl Director Bratu a vizitat şi marele Observator al Vaticanului
dela Castel Gondolfo, cel mai modern Observator din Italia,
precum şi Observatorul dela Arcetri—Florenţa, unde se studiază
în special petele şi protuberantele solare, în vedere adaptării
şi a lunetei noastre pentru studiul Soarelui.
Pentru aceasta BCU însă Cluj vom / Central avea University nevoe de Library noi aparate Cluj
auxiliare
şi în primul rând de un spectroheliograf.
Dl Astronom I. Armeanca, a luat parte în Iulie la Congresul
Societăţii „Astronomische Gesellschaft" din Breslau; a lucrat
în lunile de vară la Observatorul din Berlin—Neubabelsberg şi
la Observatorul particular al principelui Ernst von Sachsen Altenburg
din Wolfsdorf pentru a se exercita la măsurări fotometrice
cu metoda fotoelectrică, în vederea viitoarelor lucrări ce
se vor putea face la Observatorul nostru cu noul fotometru fotoelectric
„Gutnich".
PROGRAMUL CURSURILOR.
1. Prof. Nicolae Âbramescu.
Prof. titular de geometrie descriptivă şi infinitezimală.
In cursul anului şcolar 1936—37 a făcut în mod efectiv 180
(una sută optzeci) ore de curs şi de seminar, şi anume:
Geometria Analitică cu studenţii din anii I şi II (104 lecţiuni).
Geometria Descriptivă cu studenţii din anii I şi II (58 lecţiuni).
Geometria Infinitezimală cu studenţii din anul IV (18 lecţiuni).

2. Prof. Th. Angheluţă.
Prof. titular de algebră superioară.
383
A făcut în cursul anului şcolar 1936—37 una sută cincizeci
şi cinci, 155, de ore de curs şi seminar, şi anume:
Algebra superioară cu studenţii anilor I şi II; 73 ore de
curs şi seminar. Materia tratată se găseşte indicată în anuarele
precedente.
Teoria funcţiunilor, curs suplinit în mod gratuit, cu studenţii
anului IV; 53 ore de curs şi seminar. Programul e înscris
în anuarele precedente.
A condus Seminarul pentru pregătirea candidaţilor la exa­
menele de capacitate; 19 şedinţe.
3. G. Bratu.
Profesor titular de astronomie.
A făcut la Universitate cursul şi seminarul de Astronomie
pentru studenţii anului BCU Cluj III. / Central University Library Cluj
Lucrările practice de Astronomie atât la luneta meridiană
cât şi la ecuatorial au fost făcute seara, în nopţile senine, la Observatorul
Astronomic.
A făcut şi cursul de Analiză Matematică: Integrale multiple
şi ecuaţiile cu derivate parţiale pentru studenţii anului IV.
Programul acestor cursuri a fost publicat în anuarele anterioare.
4. D. V. Ioneecu.
Prof. titular de mecanică raţională.
A fost membru în comisia examenului de capacitate pentru
profesorii secundari, matematici fete. In cursul anului 1936—37,
a făcut 126 (una sută douăzeci şi şase) ore de curs şi seminar:
Mecanica raţională, partea I, cu studenţii anului III.
Mecanica raţională, partea II, cu studenţii anului IV. In total
73 ore de cursuri şi 41 şedinţe de seminar, în care s'au lucrat
69 de probleme.
Hidrodinamică, cu studenţii anului IV; 12 lecţiuni.
Programul cursurilor â fost publicat în anuarele anterioare.

384
5. G. H. Iuga.
Profesor titular de matematici generale.
A făcut în mod efectiv 109 (una sută şapte) ore de curs şi
seminar, şi anume:
Matematici generale, cu studenţii anilor I şi II.
Programul cursurilor a fost publicat în anuarele precedente.
6. P. Sergescu.
Prof. titular de geometrie analitică.
A făcut 102 (una sută două) ore de curs şi seminar:
Elemente de analiză matematică, cu studenţii anului I, 4 ore
săptămânal; 60 ore. Elementele de Teoria numerelor, Funcţiuni,
Derivate, Integrale nedefinite, Aplicaţii geometrice ale calculului
infinitezimal, Ecuaţii diferenţiale de ordinul I, Ecuaţii diferenţiale
lineare.
Analiza matematică, cu studenţii anului IV, 2 ore săptămânal;
28 ore. Ecuaţii diferenţiale ordinare. Programul e în anua­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
rul pe 1933—34.
Istoria matematicii, 1 oră săptămânal; 14 ore. Matematica
în antichitate: Indieni, Asiro-Babiloneni, Egipteni. Şcoalele ioniană,
pitagoriciană, peripateticiană, alexandrină.
7. G. Călugăreanu.
Conferenţiar provizoriu de Analiză matematică.
A ţinut cursul de Analiză matematică, partea I-a, cu studenţii
anului III matern. A făcut 112 ore de curs şi seminar (6
ore săptămânal), tratând despre Calculul diferenţial şi integral
şi Geometria diferenţială.
b) Secţiunea ştiinţelor fizice.
1. Catedra de fizică generală experimentală.
Prof. titular: G. A. Dima.
Directorul Institutului de Fizică Generală Experimentală.
Şef de lucrări: Augustin Roth.
Asistenţi: H. Ţintea, Petre Pogângeanu.
Preparator: Gh. P. Nedelco.

Şef de atelier: Carol Policek.
Custode bibliotecară: Elena Or os.
Mecanic: Ştefan Bodor.
Laborant: Adalbert Mann.
Ucenic: Ar pod Pazsint.
Servitoare: Veronica Mureşan.
385
Anul I. (4 ore curs pentru studenţii în ştiinţe naturale, în
chimie, în fizico-chimice şi fizico-matematici).
2. ore seminar pentru studenţii în chimie, fizico-chimice, fizico-matematici.
4 ore lucrări practice pentru studenţii în ştiinţe naturale.
8 ore lucrări practice pentru studenţii în ştiinţe fizico-chimice,
chimie şi fizico-matematici.
Anul II şi /77. 4 ore lucrări practice de atelier pentru studenţii
în chimie şi fizico-chimice (un semestru).
2. Catedra de fizică teoretică şi aplicată.
BCU Prof. Cluj / Central titular: University A. Maior. Library Cluj
Directorul Institutului de Fizică teoretică şi aplicată.
Şef de lucrări: Victor Marian.
Asistenţi: Ioan Maxim şi Valeriu Novacu.
Preparator: Teofil Vescan.
Mecanici: Ioan Oroian şi Vasile Hossu.
Servitori: Gheorghe Turoş, Toma Koşa şi Agneta Koşa (decedată
la 18 Oct. 1936), Măria Pop (dela 15. I. 1937).
1. Curs ciclic de doi ani pentru studenţii anilor III şi IV ai
secţiilor fizico-chimice, fizico-matematici şi fizică din Acustică
şi optică.
2. Lucrări practice de laborator cu studenţii anilor III şi IV
dela secţiile de mai sus, constând din:
a) Teoria lucrărilor practice de laborator, lecţii explicative;
b) Lucrări practice de electricitate şi magnetism (în special
măsurări electrice) comune studenţilor din anii III şi IV dela
secţiile de mai sus, efectuate în 18 respective 17 şedinţe de câte
4 ore fiecare şi anume:
Măsurări de capacităţi şi de rezistenţe (3 lucrări); Trasări
de caracteristice: becuri, arcuri, lămpi cu doi şi trei electrozi (3
25

386
lucrări); Potenţiometrie; Mobilitatea ionilor; Curba de istereză
cu ajutorul magnetometrului; Determinarea raportului unităţilor
electromagnetice şi electrostatice; Coeficientul de temperatură
al metalelor; Electrometrul Dolezalek; Amortizarea prin curenţi
Foucault; Factorul de amplificare şi rezistenţa interioară a
lămpii cu 3 electrozi; Montarea unui post receptor şi emiţător
(2 lucrări); Fotografia în culori.
3. Lucrări practice cu studenţii în Matematici din Anul III
în vederea specialităţii secundare şi a examenului de capacitate
pentru profesorii secundari, efectuate în 13 şedinţe de câte 3 1
l-2
ore după programul publicat în anuarul pe anul 1934—35 (pag.
317).
Conferinţa de fizică.
Conferenţiar definitiv: G. Atanasiti.
S'au făcut 53 ore de curs şi seminar după programul dar
în Anuarele anilor precedenţi.
lau.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
c) Secţia ştiinţelor chimice.
1. Catedra de chimie generală.
Prof. titular: Adrian Ostrogovich.
Director general al Institutului de Chimie şi Director al
Laboratorului de Chimie generală.
Şef de lucrări: Gheorghe Gheorghiu.
Asistenţi: Victoria Median, Măria Macarovici, Ionel Tanis-
Preparatori: Virgil Galea, Ioan Cadariu (până la 30. XT.
1936), Marta Suciu (dela 1. XII. 1936 până la 31. III. 1937),
Ion Iliescu (dela 1. IV. 1937).
Laboranţi: Mihai Ţentea, Ileana Stupariu, Livia Ţenţea.
Casier contabil: Alexandru Băjenaru.
Mecanic: Andrei Gebefughi.
Electrician: Iosif Gebefughi (până la 31. I. 1937), Alexandrii
Lemnian (dela 1. II. 1937).
Maestru sticlar: Francisc Ewald.
Focar: Ioan Cociş.

387
In decursul anului şcolar 1936—37 s'au ţinut în total 78
şedinţe de curs de Chimie generală de câte 1 X
U—IV2 oră, în zilele
de Luni, Marţi, Miercuri şi Joi, şi excepţional şi Vineri
dela I8V4—1942.
Lucrările practice de chimie generală s'au executat în felul
următor:
Cu studenţii chimişti şi fizico-chimişti anul I s'au făcut 18
şedinţe de câte 4 ore în fiecare Miercuri dela orele 14 la 18, lucrările
fiind conduse de D-nii Gh. Gheorghiu şi Virgil Galea.
Cu studenţii naturalişti anul I s'au făcut 36 şedinţe de câte
4 ore, în fiecare Marţi şi Joi dela orele 14 la 18, lucrările fiind
conduse de D-na M. Macarovici şi Dl I. Tanislau.
La sfârşitul anului s'au ţinut şi câteva şedinţe de seminar
sub conducerea D-nei Victoria Median.
2. Catedra de chimie anorganică şi analitică.
Profesor titular: Gheorghe Spacu.
Directorul Laboratorului de chimie anorganică şi analitică.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Şef de lucrări: Petru Spacu.
Asistenţi: Virgil Armeanu (până la 31. III. 1937), Constantin
Macarovici, Erwin Popper, Petru Voichescu (dela 1. IV.
1937), Coriolan Drăgulescu.
Preparatori: Augustin Pop, Ion Doval (dela 1. IV. 1937).
Secretar-bibliotecar: Valentin Nicolaescu.
Laboranţi: Sabin Tolan; Ileana Bukbs.
Servitori: Ion Flueraş, Măria Deac, Iustina Borza.
Fochist: Nicolae Niţu.
a) S'au ţinut în total 30 de prelegeri de chimie anorganică
a IV2 oră, frecventate de 12 studenţi ai anului III, secţia chimie
şi fizico-chimice. Subiectele tratate au fost următoarele:
Teoriile fundamentale din chimie. Ipoteza atomică. Echivalenţi
chimici. Materia în stare de gaz. Proprietăţi generale. Legile
Boyle-Mariotte, Gay Lussac şi Dalton. Densităţile gazelor şi
ale vaporilor. Determinări experimentale (V. Mayer şi Hoffmann).
Ponderi moleculare şi atomice. Volum molecular, moleculă
gram. Calculul valorii lui R. Teoria cinetică a gazelor. Calculul
vitezii mijlocii. Drumuri moleculare. Cifra Loschmidt. Numărul
N. Comportarea gazelor la presiune redusă. Ionizarea,

388
emisiunea catodică. Razele X. Teoria electronică. Massa şi raza
unui electron. Experienţele lui Crooks, Braun şi Thompson. Razele
canal. Cercetările lui J. J. Thomson şi Aston. Analiza spectrală.
Lichefacerea gazelor. Constantele critice. Metodele directe
şi indirecte pentru determinarea lor. Maşina Linde, Hampson
şi Claude. Formula lui van der Waals. Starea lichidă; structura
lichidelor. Constante fizice şi determinarea lor. Rezultatele cercetărilor
lui Kopp şi Traube. Tensiunea superficială. Formula
lui Otvos, Ramsay şi Schields. Refracţiunea lichidelor. Refractometrul
Pulfrich. Determinările lui Condradi şi Briihl. Formula
lui L. Lorentz-H. Lorentz. Puterea rotatorie. Polarimetrul cu penumbră
Laurent. Puterea rotatorie magnetică. Aplicaţiuni în rezolvarea
diferitelor probleme chimice.
Starea solidă. Constantele fizice. Căldura specifică. Legea
lui Dulong şi Petit. Abateri. Disoluţiuni. Legea presiunilor şi a
volumelor. Legea lui Henry. Explicarea fenomenului disoluţiuni
i. Presiune osmotică. Experienţele lui Pfeiffer, de Vriess şi
Leduc. Relaţiuni între gaze şi disoluţiuni. Concepţiunile lui van't
Hoff. Tonometria, BCU ebulioscopia Cluj / Central şi University caryoscopia. Library Diferitele Cluj
aparate
pentru determinări de ponderi moleculare. Valori anormale.
Valenţa. Isomeria. Stereochimia carbonului.
Teoria lui Werner asupra combinaţiunilor complexe. Isomeria
în chimia minerală şi isomeria optică (Capitol desvoltat în 12
lecţiuni.
Clasificarea elementelor: Lotar Mayer, Mendelejeff şi Losanitsch.
Energia chimică. Termochimia. Principiile lui Berthelot şi
teorema lui le Chatelier. Bomba calorimetrică.
Electrochimia. Legile lui Faraday. Disociaţie electrolitică;
teoria lui Arrhenius. Argumente pentru şi contra acestei teorii.
Teoria lui Nernst, Thomson. Teoria ionilor mobili Reichler. Concepţiunile
lui Werner. Conductibilitatea electrolitelor. Cercetările
lui Hittorf şi Kohlrausch. Viteza ionilor şi numere de transport.
Gradul de disociere al apei.
Disocierea termică. Legea masselor. Aplicarea legii-lui Guldberg
şi Waage la ambele fenomene de disociere. Legea lui Ostwald.
Experienţele lui Deville, Berthelot şi Debray. Regula fazelor
(Gibbs). Grade de libertate ale sistemelor. Aplicarea ei la
diferitele elemente şi substanţe (sulf, apă). Diagrama asupra sistemului:
clorură ferică şi apă. Backhuis Rozeboom. Sisteme condensate.

Partea descriptivă.
389
Descrierea amănunţită a următoarelor elemente şi a combinaţiunilor
lor:
Litiu; Rubidiu; Cesiu; Beriliu; pământurile rare. Galiu, Indiu,
Thaliu, Vanadiu, Niobiu, Tantal. Molibden, Wolfram. Heteropoliacizi
şi concepţiunile noi. Uraniu, Ruteniu, Rhodiu, Paladiu,
Osmiu Iridiu, Platina. Germaniu, Titan şi Zircon.
Gazele rare. Radiu. Substanţe radioactive. Seriile de transformare.
Niton. Mesotoriu. Toriu X. Isotope. Edificiul cristalin
şi reţele cristaline; cercetările lui Laue şi diagramele sale.
b) Lucrările practice de chimie analitică calitativă au fost
efectuate in 37 şedinţe a 7 ore fiecare, frecventate de 9 studenţi
din anul II şi 13 studenţi din anul III secţia chimie şi 4 studenţi
secţiunea fizico-chimice.
c) Lucrările practice de chimie analitică cantitativă au fost
efectuate în 39 şedinţe a 7 ore fiecare, frecventate de 13 studenţi
anul III şi 4 studenţi anul IV secţia chimie şi 2 studenţi secţia
fizico-chimice, anul III.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
d) Lucrările practice de analize de gaze au fost efectuate
în 14 şedinţe a 5 ore fiecare, frecventate de 14 studenţi ai anului
III secţia chimie.
Tot în acest an s'au mai ţinut şi 4 colocvi speciale de chimie
analitică cu studenţii anului III secţia chimie, în afară de colocviile
obişnuite cu ocazia lucrărilor practice.
Conferinţa de chimie alimentară.
Conferenţiară definitivă: Raluca Ripan Tilici.
S'au ţinut în localul Laboratorului de Chimie Anorganică
şi Analitică Conferinţele de Chimie Alimentară şi Lucrările practice
menţionate mai jos:
a) Conferinţe de Chimie Alimentară.
19 conferinţe a 1—V2 ore conferinţa, frecventate de studenţii
anului IV, Secţia Chimie.
Subiectul conferinţelor a fost:
Istoric asupra desvoltărei Chimiei Alimentare, enunţarea
principiilor alimentare şi caracterizarea lor, circuitul materiei în
celulele vii, travaliu clorofilian şi sinteza clorofiliană, energetica
alimentară, legea minimului de azot, enzyme, sucurile digestive

390
şi digestia, vitamine, principii generale de analiză calitativă şi
cantitativă, necesare în analiza alimentelor, legile nutriţiei. In
partea a doua urmează descrierea alimentelor de natură animală
şi vegetală, metodele de obţinere, de conservare şi de analiză pentru
următoarele alimente: aerul, apa, carnea, ouăle, laptele cu toate
preparatele, grăsimi animale şi vegetale, zahărurile solubile,
amidonul, pâinea şi pastele făinoase, vinul, berea, rachiurile, romul,
ţuica, etc. braga oţetul, legume, fructe condimente şi nervine.
b) Lucrări practice de Chimie Alimentară:
17 şedinţe de Laborator a 7 ore şedinţa, frecventate de studenţii
anul IV, Secţia Chimie.
Efectuându-se în aceste şedinţe de laborator, de către studenţi,
analize complecte calitative şi cantitative pe alimente din
toate grupele amintite mai sus, în cadrul conferinţelor ţinute.
3. Catedra de chimie fizicală.
Prof. titular: Dan Rădulescu.
Directorul BCU Cluj Laboratorului / Central University de Chimie Library fizicală. Cluj
Şef de lucrări: V. Alexa.
Asistenţi: Florica Uzescu-Bărbulescu, Măria Alexa.
Preparator: Valeriu Moga.
Custode: Ioan Suciu (dela 1. IV. 1937).
Laborant: Constantin Săndescu.
Servitori: Măria Dumea, Ion Suciu (până la 31. III. 1937),
Măria Lungu (dela 1. IV. 1937).
Cursuri: Chimie fizicală A. III, 1. Sem. IV2 ore săpt.
Atomistica. Stările materiei. Atomi şi molecule. Legea lui
Avogadro. Greutăţi atomice şi moleculare. Teoria cinetică. Ecuaţia
de stare. Ecuaţia stărilor reduse. Proprietăţi aditive ale materiei.
Proprietăţi specifice. Fundamentele atomisticei moderne.
Chimie fizicală şi electrochimie. A. IV, 3 ore săptămânal.
Energetica chimică: termochimie, principiul al doilea al energeticei
şi aplicaţile lui la fenomenele chimice. Afinitate. Măsura
directă a afinităţii. Măsura din date termice, isochora lui van't
Hof şi aplicaţii. Principiul al treilea (Teoremul lui Nernst). Potenţial
termodinamic.

391
Atomistica şi teoria structurei atomului: radioactivitatea şi
legile ei fundamentale. Sistemul periodic. Isotopie. Valenţă şi teoria
actetului electronic. Proprietăţile spectrale ale elementelor
şi teoria lui N. Bohr. Teoria structurei nucleului, după Rutherford
şi după Rădulescu. Teoria combinaţiilor chimice normale şi
complexe.
Electrochimie: Principii. Generalităţi, număr de transport,
conductometrie. Potenţiometrie. Determinarea lui ph. Hydrolysa
potenţial oxydoreductor. Analiza electrochimică. Galvanoplastie,
galvanostegie, industrie electrochimică.
Spectrochimie: Analiza spectrală calitativă şi cantitativă. Dinamica
chimică şi aplicaţii.
Elemente de chimie coloidală şi teoria fazelor.
Lucrări practice:
Electrochimie: Culometrie şi joje culometrică, conductometrie
şi analiză conductometrică, potenţiometrie şi analiză potenţiometrică.
Determinări de ph. Analiză electrochimică şi separări.
Electroanaliza rapidă. Sinteze electrochimice. Randament de
curent şi randament energetic.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Chimie fizicală: Densimetrie. Greutăţi moleculare. Crioscopie,
microcrioscopie, ebulioscopie. Refractometrie. Polarimetrie.
Cinetică chimică. Tensiune capilară. Viscozitate. Spectrometrie
de emisie şi absorbţie.
(36 şedinţe cu 42 lucrări).
4. Catedra de chimie organică.
Profesor titular: Ioan Tănăsescu.
Directorul Laboratorului de Chimie Organică.
Şefi de lucrări: Elena Tănăsescu, Giorgio Ostrogovich.
Asistenţi: Alexandru Silberg, Eugen Ramonţianu.
Preparator: Măria Cnobloch Ionescu.
Laborant: Grigorie Silaghi.
Servitor: Gheorghe Topan.
a) Curs cu studenţii anului III (partea I), 39 prelegeri a o
oră frecventate de 12 studenţi.
Capitolelele tratate la curs sunt indicate în anuarul 1933—34,
la pagina 274.
b) Lucrări practice cu studenţii anului III (analiza organică

392
calitativă şi sinteze). 18 şedinţe a 6 ore şedinţa, frecventate de
12 studenţi.
c) Curs cu studenţii anului IV, (partea Il-a), 36 prelegeri
a o oră frecventate de 8 studenţi.
Capitolele tratate la curs sunt indicate în anuarul 1933—34,
la pagina 275.
d) Lucrări practice cu studenţii anului IV, (analiza organică
cantitativă şi sinteze), 33 de şedinţe a 6 ore, frecventate de 8
studenţi.
d) Secţia ştiinţelor naturale.
1. Catedra de biologie generală şi Institutul de Speologie.
Prof. titular: Em. G. Racoviţă.
Directorul Institutului de Speologie.
Sub-directorul Inst. de Speologie: Petru A. Chappuis.
Asistenţi: Valeriu Puşcariu, Radu Codreanu, Margareta Codreanu.
Secretară: Clara BCU Cluj Nagy. / Central University Library Cluj
Fotograf: Iuliu Viragh (până la 30 .VI. 1937).
Preparator entomologist: Frederica
nian.
Zahăr eseu, născ. Cre-
Şef de echipă speologică: Ioan Roth.
Laboranţi: Ana Buda, Dumitru Flueraş.
Servitor: Floare Flueraş.
Raportul D-lui Director asupra stării şi activităţii Insti­
tutului de Speologie.
In 1931 Guvernul ne-a suprimat complect fondurile de laborator,
de cercetări şi de exploraţie pe teren. De atunci „mizeria
laboratoarelor" a devenit boală cronică în Universităţile noastre.
In acest an şcolar însă, s'a produs fericitul eveniment: Guvernul
a acordat suma de Lei 2.300.000 pentru înzestrarea laboratoriilor
Facultăţii de Ştiinţe. Astfel şi Inst. de Speologie a putut
să-şi cumpere aparate, cărţi, material didactic şi de cercetări,
pentru suma de Lei 100.670. Cu deosebită recunoaştere trebue să
înregistrăm acest început de îmbunătăţire al soartei laboratoarelor,
primul act dela 1931 încoace care poate servi de dovadă ca
factorii răspunzători încep să-şi dee seama că nu trebue lăsate

393
să devie cronice calamităţi atât de dăunătoare treburilor obşteşti
cum e „mizeria laboratoarelor".
Bine înţeles, că şase ani de restrişte au făcut, în inventarul
laboratoarelor pustieri ce nu se pot îndrepta cu o sumă atât de
mică. Ni s'a dat speranţa însă că noul an şcolar va putea sărbători
o nouă izbândă asupra necunoaşterei sau desinteresului faţă
de importanţa cercetărilor de laborator.
A. — Biblioteca. S'a continuat cu catalogarea Bibliotecilor
Institutelor de Speologie (s'a ajuns la No. 4311) şi de Zoologie
(s'a ajuns la No. 3499).
Sporul destul de mare al Bibliotecei rezultă, ca de obiceiu,
în bună parte, din daruri şi schimburi, dar anul acesta să mai
adaogă Lei 21.784, achiziţii din fondul extraordinar. Dar tot cu
două abonamente am rămas căci nu putem să ne angajăm faţa
de periodice când nu putem conta, ca în trecut, pe venituri anuale
sigure.
B. — Colecţia de Hărţi geografice. Nici o schimbare.
C. — Colecţia fotografică. A sporit cu câteva clişee executate
de personal din spese proprii, dar catalogarea pe fişe n'a
putut continua, astfel- BCU Cluj că / funcţionarea Central University „Fototecilor", Library Cluj
descrise în
raportul 1930—31, suferă o reînoită întârziere.
D. — Colecţia de Diapozitive pentru Proiecţiuni. Obiectul
principal al acestei colecţii este ilustrarea Cursului de Biologie
generală care nu poate fi pur verbal, dat fiiind stricta nevoe de
a fi documentat cu descrieri, observaţii şi experienţe, de a fi
bazat pe obiecte concrete şi foarte variate. Mă silesc însă că în
această colecţie să mai figureze şi Speologia sub diversele ei
aspecte şi, în general, ori ce documente ilustrând legile generale
ale Istoriei naturale. Colecţia a sporit cu vre-o 80 de diapozitive
noi.
E. — Colecţia Biospeologică. Nici o schimbare notabilă din
lipsa de mijloace. Nu s'a mai putut încasa din anul 1931 nici un
fond pentru excursii şi exploraţii.
F. — Fauna Transilvaniei. Nici o schimbare.
G. — Exploraţii speologice si faunistice. Nu s'au putut face
cercetări pe teren din lipsa de fonduri; dela 1931 n'a mai fost
prevăzut budget pentru excursii şi exploraţii.
Totuşi, cu ocazia misiunei Dlui R. Jeannel, fost subdirector
al Inst. de Speologie şi actual Profesor la „Museum naţional
d'Histoire naturelle" din Paris, Institutul a organizat, sub di-

394
recţia dlui P. A. Chappuis, o campanie speologică în peşterile din
judeţele Gorj şi Mehedinţi cu un automobil pus gratuit la dispoziţie,
excursie ajutată de o subvenţie de 7000 Lei ce a binevoit
a acorda On. Rectorat.
Dl P. A. Chappuis a făcut, cu începere din Martie, numeroase
cercetări în văile Iara şi Someşul Rece pentru a studia
biologia şi evoluţia interesantului Cyclostom: Eudontomyzon
Danfordi.
Dl Valeriu Puşcariu a făcut numeroase excursii în Munţii
Apuseni şi în Câmpia Transilvaniei pentru a câştiga materialul
necesar tezei sale de doctorat. Toate aceste excursii au fost făcute
pe cheltuială proprie.
2. Biologie generală.
Curs pentru studenţii anului IV dela Ştiinţe naturale.
Prof. E. G. Racoviţă.
Programul cursului BCU Cluj este / Central indicat University la pagina Library (vezi Cluj
Facultatea
de Medicină).
3. Catedra de zoologie şi anatomie comparată.
Profesor titular: loan A. Scriban.
Directorul Institutului de Zoologie şi Anatomie comparată
(până la 20 Ianuarie 1937).
Suplinitor: Prof. Aristide Grădinescu.
Şef de lucrări: Eugen Epure.
Asistentă: Crustalo Acrivo.
Preparatori: Nicolae Pogorevici, Elena Badiu.
Desenatori: Emil Roşu (până la 31 I. 1937), Nicolae Pojghi
(dela 1 III. 1937).
Grădinar: Dezideriu Rusca.
Mecanic: Ion Ardelean (până la 31 VIII. 1937).
Laborant: Ion lurca.
Servitori: Cristina Nagy (până la 30 IV. 1937), Suciu Alex.
(dela 1 V. 1937), Elena Dari (până la 30 IV. 1937), Mihai Su~
ciu (dela 1 V. 1937)).
I. Cursuri. Zoologie şi Anatomie comparată a Vertebratelor
cu studenţii naturalişti din anii: I, II, III, şi cu studenţii în
Geografie cu St. Naturale anii: II. III.

395
In total s'au ţinut 42 de prelegeri a ore fiecare prelegere
de 3 ori pe săptămână, total 63 ore de curs.
II. Lucrări practice. Zoologie şi Anatomie comparată pentru
Vertebrate cu studenţii naturalişti anii I, II, III, şi cu studenţii
în Geografie cu St. Naturale anii II, III.
In total s'au ţinut 61 de şedinţe de lucrări practice în 102
ore, de trei ori pe săptămână.
III. Excursiuni: 1. Prof. I. A. Scriban, excursie în Delta
Dunării. 2. Eugen Epure, excursie la Sinaia. 3. Crustalo Acrivo,
excursie la Vâlcov.
IV. Muzeu: Lucrări pentru conservarea colecţiilor zoologice
ale Muzeului Ardelean, făcute de Nicolae Pogorevici, preparator.
V. Material didactic: Determinarea şi montarea materialului
recoltat în excursii pentru lucrările practice ale studenţilor.
4. Catedra de fiziologie generală.
Prof. titular: Aristide Grădinescu
Directorul Inst. de fiziologie generală.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Şef de lucrări: Corneliu Degan.
Asistent: Eugen A. Por a.
Preparatori: Valeria Grădinescu, Nistor Şanta.
Laboranţi: Ileana Harastoşi, Ion Peteanu.
In cursul acestui an şcolar s'au făcut: 36 şedinţe de curs de
câte 1 şi jumătate ore, deci 54 de ore de curs; 37 de şedinţe de
lucrări practice de câte 3 ore şi jumătate deci 129 ore de lucrări
practice şi 16 demonstraţiuni experimentale.
Toate acestea au fost relativ la funcţiunile de nutriţiune şi
reproducere.
Programa amănunţită a cursurilor, lucrărilor practice şi
demonstraţiunilor a fost publicată în Anuarul Universităţii pe
anul 1928—28, p. 217—225.
5. Catedra de botanică generală.
Prof. titular: /. Grinţescu (până la 31. XII. 1936).
Directorul Institutului de Botanică Generală.
Prof. suplinitor: Alexandru Borza (dela 1. I. 1937).
Şef de lucrări: Ion Mihăilescu.
Asistent: Ştefan Peterfi.

396
Preparatori: Romul Cioată (până la 31. X. 1936), Traian
Tretiu, Alexandru Damian (dela 1. XI. 1936).
Desenator: Coloman Keresztes.
Secretară: Florica Stan-Fotoescu.
Mecanic: Ioan Moldovan.
Custode: Francisc Păzsi.
Laborantă: Susana Pal.
Servitori: Victor Vereş, Teodor Oargă.
Curs. 3 ore pe săptămână, obligatorii pentru studenţii în
Ştiinţele Naturale şi Geografie cu Şt.-Naturale. S'au ţinut în
total 35 ore de curs. Cursul a fost ţinut până inclusiv la 2 Dec.
1936 de Dl Prof. I. Grinţescu, iar dela 12 Dec. 1936 până
la sfârşitul anului şcolar din încredinţarea suplinitorului, Prof.
Al. Borza, de Docent Emil Pop. La aceste cursuri Dnii profesori
au fost asistaţi de Alex. Damian în calitate de preparator.
Programa cursurilor a insistat asupra următoarelor chestiuni
principale: Istoricul Botanicei Generale. Elemente de Citologie
şi Histologie vegetală: BCU Cluj ţesuturi / Central şi University clasificarea Library lor. Cluj
Organele vegetative
dela Talofite şi Cormofite. Organiografia. Organogenia
şi anatomia rădăcinii, tulpinii şi frunzei. Elemente de Fiziologie
vegetală: respiraţia, asimilaţia clorofiliană la plantele verzi.
Asimilaţia carbonului la plantele fără clorofilă. Asimilaţia azotului.
Transpiraţia. Reproducerea plantelor: Generalităţi. Instinctul
de conservare al speciei. Reproducerea asexuată şi sexuată.
Diviziunea celulei. Sporii, scleroţii, bulbi, stoloni. Amfigonia.
Gameţi, zigot, izogamie, anizogamie. Elemente sexuate: oasfera,
spermatozoid-anterozoid. Plasmoganie, cariogamie. Cariocineză.
Cromozomii şi reducţiunea cromatică. Gene. Gonotoconţii. Ciclul
evolutiv la Briophyte şi Pteridophyte. Reproducerea la Gymnos
perme. Floarea la Angiosperme. Inflorescenţe. Caliciu, Corolă,
Androceu şi Gineceu. Alcătuirea ovulului la Angiosperme. Simetria
florală. Polenizare. Fecundaţia la Angiosperme. Embrionul
şi originea lui. Fructul, Sămânţa. Germinaţia seminţelor.
Diseminarea fructelor şi a seminţelor.
Numeroase şedinţe au fost urmate de proiecţiuni. Şedinţele
de Fiziologie Vegetală au fost însoţite de demonstraţiuni experimentale.
Aproape toate şedinţele s'au făcut întrebuinţând material
demonstrativ, viu, dela Grădina Botanică din Cluj.
Lucrări practice. 5 ore pe săptămână. In cele 39 de şedinţe,

397
a 2 ore şi jumătate, s'a studiat amănunţit celula vegetală, princi­
palele tipuri de ţesuturi vegetale; morfologia externă şi anato­
mia rădăcinii, tulpinii, frunzei, organelor de reproducere şi or
ganizarea fructelor şi seminţelor la Criptogame şi Fanerogame
Cursul şi lucrările practice au fost urmate regulat de 14 stu­
denţi şi studente ai anului I de Şt. Naturale şi anului II de Geo­
grafie cu Şt. Naturale.
Fiziologia vegetală.
Curs: 1 oră pe săptămână (un semestru) pentru studenţii
în Şt. Naturale, an. IV.
Ţinerea cursului de Fiziologie Vegetală în acest an şcolar
a fost încredinţată Dlui I. Gr. Mihăilescu, şef de lucrări. S'au
ţinut în total 22 de prelegeri în care au fost tratate următoarele
probleme:
Germinaţiunea. Vieaţa latentă a seminţelor. Factorii ce condiţionează
facultatea şi puterea germinativă. Transformările substanţelor
din seminţele pe cale de germinare. Factorii ce influen­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
ţează germinaţiunea.
Nutriţia plantelor. Studiul soluţiunilor cristaloide şi coloide.
Permeabilitatea. Metode pentru evidenţierea permeabilităţii.
Regulele permeabilităţii şi factorii ce u influenţează. Rolul presiunei
osmotice şi al imbibiţiunei f
aţă de pătrunderea substanţe
lor in celulele de plante. Mecanismul permeabilităţii. Permeabilitatea
selectivă a ionilor.
Absorbţia substanţelor. Organe şi regiuni de absorbţie. Metode
pentru studiul absorbţiei. Condiţiile ce fac să varieze ah
sorbţia. Mecanismul absorbţiei.
Nutriţia plantelor cu substanţe minerale în soluţiuni. Metode.
Studiul static şi dinamic al elementelor minerale din plante:
fosfor, sulf, siliciu, clor, fluor, iod, bor, arsen, potasiu, sodiu,
litiu, calciu, magneziu, aluminiu, fer, mangan, zinc, bariu, cobalt,
argint, mercur, cupru, crom, uranin. Repartiţia diferitelor
substanţe minerale din organele de plante în decursul perioadelor
de vegetaţie. Acumularea substanţelor minerale în plante.
Toxicitate şi antitoxicitate. Excreţiunea substanţelor de către
plante. Adaptarea plantelor la soluri cu compoziţiuni chimice
diferite: soluri silicioase, soluri calcaroase, soluri cu aluminiu,
soluri cu serpentină, soluri cu clorură de sodiu.

398
Nutriţia cu azot a plantelor colorofiliene. Nutriţia cu azot
a plantelor chemosintetice. Nutriţia cu azot a Heterotrofelor.
Proteogeneza. Fermenţi ploteolitici. Acumularea şi variaţiunile
substanţelor azotoase în organismele vegetale superioare.
Nutriţia plantelor cu carbon. Nutriţia cu carbon sub forma
minerală gazoasă (CO2) la plantele clorofiliene.
Nutriţia cu carbon la plantele fără clorofilă (Heterotrofe).
Nutriţia plantelor carnivore.
CO
Respiraţiunea. Intensitatea respiraţiunei. Raportul ~ 2
Metode pentru studiul respiraţiunei. Factorii ce influenţează
respiraţiunea. Condiţiunile ce fac să varieze raportul
o 8
Respiraţia intramoleculară. Fermentaţiunea alcoolică.
Fermentaţiunea oxalică, citrică, gluconică, fermentaţiunea
melasei, fermentaţiunea manitei, fermentaţiunea lactică, butirică,
formenică, sulfhidrică.
Schimbul de BCU energie Cluj / dintre Central plante University şi mediul Library Cluj
exterior.
Transpiraţiunea. Metode pentru studiul transpiraţiunei şi
factorii ce o influenţează.
Emisiunea lichidelor din plante: Gutaţiunea şi Secreţiunea
nectarului.
Transportul substanţelor în plante: Transportul sevei brute.
Forţele care contribuiesc la ascensiunea sevei brute. Transformarea
şi transportul substanţelor organice.
Depunerea substanţelor organice în organe de rezervă: tuberculi,
bulbi şi seminţe. Mecanismul depunerilor substanţelor de
rezervă.
Lucrări practice. 6 ore pe săptămână. In decursul acestui
an s'au ţinut 29 şedinţe. Lucrările practice de Fiziologie
Vegetală au fost conduse de Dl Dr. I. Gr. Mihăilescu, şef de
lucrări, ajutat de dl Traian Tretiu, preparator. In acest an, au
lucrat în laborator 16 studenţi. S'au făcut experienţe pentru difuziune,
osmoză, determinarea presiunei osmotice, permeabilitatea
membranelor, imbibiţiune, absorbţia substanţelor minerale,
transpiraţie, gutaţie, conducerea sevei brute în plante şi pentru
(orţele care contribuie la ascensiunea sevei brute. S'au studiat
substanţele minerale din cenuşa plantelor prin numeroase reacţiuni
macro şi microchimice precum şi din ţeusuturile vii prin
reacţiuni histochimice. S'au făcut câteva experienţe pentru stu-
CO
2

399
diul solului şi apoi culturi de plante în soluţii nutritive. S'a stu­
diat difuziunea gazelor, pigmenţii clorofilieni şi s'au încercat
diverse metode pentru studiul asimilaţiunei clorofiliene. S'au fă­
cut multe reacţiuni pentru evidenţierea substanţelor organice din
plante: pentru Monozaharide, Dizaharide şi Polizaharide, pentru
grăsimi, pentru alcooli şi acizi, pentru glucosizi, taninuri şi sub­
stanţe proteice. S'a studiat acţiunea fermenţilor amilolitici, a
lipazelor, a fermenţilor proteolitici, a oxidazelor şi catalazelor.
S'au făcut apoi experienţe pentru respiraţia normală, pentru de­
terminarea raportului -7=^ la seminţele amilacee şi oleaginoase,
pentru respiraţia intramoleculară şi fermentaţiuni. In ultimele
şedinţe sau executat experienţe asupra fenomenelor de creştere
şi de mişcare dela plantele fixate (tropisme, nastii) precum şi
asupra mişcărilor dela plantele libere (tactisme).
6. Catedra de botanică sistematică.
Institutul de botanică sistematică, Muzeul şi Grădina botanică.
Director: BCU Cluj / Prof. Central Dr. University Al. Borza. Library Cluj
I. Institutul de Botanică sistematică.
Şef de lucrări: Emil Pop.
Asistent: Eugen Ghişa.
Preparator: Paul Pteancu.
Laborant: Ignat Sas.
Servitori: Vasile Negrea, Ustina Mircea.
II. Muzeul Botanic.
Conservator de herbar: E. I. Nyârâdy.
Custode: Ioan Szilâgyi.
Laborator: Iosif Deaj.
Servitori: Valeria Lup, Sâe Negrea.
III. Grădina Botanică.
Şef de culturi: Cornel Gurtler.
Casier contabil: Veturia Suciu.
Şef grădinar: Auguslin Trif.
Grădinar titrat: Petru Ploată.

400
Grădinari: Ioan Lup, Ioan Borza, Gheorghe Roşea.
Vizitiu: Romul Lup.
Portar: Mir cea Gavrilă.
Paznici: Ioan Capău, Mircea Vilă.
Lucrători permanenţi: Gavrilă Borza, Ananie Bolboacă.
A) LABORATORUL DE BOTANICĂ SISTEMATICĂ.
Prof. Dr. Al. Borza.
1. Curs de Botanică sistematică. Săptămânal 3 ore de curs,
ascultat de studenţii în ştiinţe naturale şi geografie cu ştiinţe
naturale, anii III şi IV. In semestrul de iarnă s'a ţinut în amfiteatrul
Institutului de Botanică generală, iar în semestrul de
vară, la Institutul de Botanică sistematică din Grădina Botanică.
Pe timp frumos cursurile s'au ţinut sub cerul liber, în Grădina
Botanică. Materia de curs se tratează în trei semestre. In cursul
acestui an s'au ţinut 38 de lecţiii, tratându—se: Botanica sistematică
în decursul timpului; sisteme de clasificare. Doctrina evoluţiei
şi Botanica. BCU Schizophyta, Cluj / Central Myxomycetes, University Library Flagellatae, Cluj
Chlorophyta
s. 1., Phaeophyta, Rhodophyta. Fungi et Lichenes, Bryophyta,
Pteridophyta: (Psilophytinae, Lycopsida, Pteropsida, Psilotinae,
Articulata), Pteridospermeae. Gymnospermae: Cycadinae,
Bennettitinae, Cordaitinae, Cynkgoinae, Coniferae, Gnetinae. Angiospermae:
Generalităţi şi clasificare. Ram. Monochlamydeae
şi Centrospermae ş. 1.: Verticillatae, Fagales, Juglandales, Myricales,
Salicales, Urticales, Piperales, Stantalales, Polygonales,
Eucentrospermae, Primulales, Plumbaginales. Ram. Rosales: Eurosales,
Saraceniales, Myrtiflorae, Umbelliflorae. Ram. Columniferae:
Eucolumniferae (Malvales), Tricoccae, Geraniales, Sapindales,
Rhamnales, Coelastrales, Ericales. Ram. Parietales: Rhoeadales,
Euparietales, Guttiferales, — Cucurbitales şi Campanulatae
2. Lucrări practice. 5 ore săptămânal pentru studenţii natu
ralişti şi 2*/2 pentru studenţii în geografie cu ştiinţele naturale.
S'au studiat micro-macroscopic tipurile principale ale grupărilor
sistematice tratate la curs. Din Pteridofite, Gimnosperme şi
Angiosperme pe lângă studii de anatomie, analize şi diagrame,
formule florale, s'au făcut şi determinări după sistemul sexual
a lui Linne şi după sistematul natural al lui Engler. In total s'au
ţinut 38 de şedinţe de lucrări cu studenţiii naturalişti şi 24 de
şedinţe cu studenţii geografişti.

401
3. Excursii. Cursurile sunt urmate de excursii botanice la
grupurile de plante tratate, iarna în sere şi vara prin grădină.
Pe lângă aceste excursii obişnuite s'au mai făcut excursii
didactice cu studenţii la Pădurea Hoia, în Făget, Fânaţele Clujului
şi la colţii Trăscăului.
4. Teze de licenţă lucrate în laborator:
Flora şi Vegetaţia Stânei de Vale-Bihor (Veturia Borza).
Făgetele din România (Herta Krall).
Docent E. Pop.
5. Curs de Geografie Botanică. A fost audiat de studenţii în
Ştiinţe naturale şi Geografie cu Ştiinţe naturale din anii III şi
IV. In cele 12 lecţii s'au tratat următoarele capitole:
Aspectul geografic şi climatic al ţinutului românesc în pliocen.
Flora pliocenică. Evoluţia ei din cea miocenică şi trecerea
ei în cea cuaternară. Flora dela Borsec şi inşiruirea probabilă a
etajelor de vegetaţie. Caracterele fizice ale diluviului. Flora noastră
diluvială. Pădurea interglaciară din jurul Avrigului. Resturile
vegetale din paleoliticul Basarabiei. Evoluţia climei, a flo­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
rei şi a etajelor de vegetaţie în postglaciar. Cauzele geografice
şi mai recente ale florei şi vegetaţiei actuale din România.
B) HERBARUL ŞI MUZEUL BOTANIC,
a) Herbarul.
1. Herbarul a fost sporit cu următoarele plante lipite, inventariate
(numerotate) şi repartizate la locul cuvenit. Sporul provine
din:
Colectările personalului 363 foi
Donaţiuni 418 „
Material vechiu (Lichenes Posharskyi) 880 „
Material cumpărat Algae Ponţi Euxini exs.) . . . . 25 „
2. S'a primit contra schimb următorul material
de herbar:
Lichenes Romaniae exsicc. Bucureşti, Labor. de Bot.
dela Şc. Politehnică 40 „
Bryotheca Polonica Physiographical Muzeum, Krakow . 50 „
Plante mediter. de H. Guyot, Basel 97 „
Missouri Bot. Garden, St. Louis (U. S. A.) 134 ,.
26

402
3. Material de herbar nelipit, şi ne inventariat care
se află încă in lucru, am primit dela:
Naturhist. Riksmuseum, Stockholm . . . . . . 539 „
Bot. Garten u. Muz. Berlin 424 „
Smithsonian Institution, Washington 88 „
Royal Bot. Garten, Kew 161 „
Hortus Bot. Univ. Cracoviensis, Krakow 100
Acsademy of Sciences, San Francisco 200 „
Narodni Museum-botanicke 200 „
Univers. Bot. Muz.-Kobenhavn 314 „
Brooklyn Bot. Gart., Brooklyn 123 „
Inst. Bot. Univ., Brno 100 „
Panstwowy Institut Nankowy, Lwow 49 „
4. S'a trimis material contra schimb la următoarele
instituţiuni:
Academy of Sciences, San Francisco •. . 200 „
.5. S'a trimis ca imprumut material pentru studiu,
cerut de:
Inst. Bot. Beograd BCU (Fagus Cluj / Central orientalis) University Library Cluj
2 „
Botaniska Museet, Lund (Muşchi) 30 „
Bot. Garten u. Institut, Graz (Poa) 20 „
6. S'a cerut împrumut material pentru studiu dela:
Mus. Bot. Hist. Nat. Paris (Anemone) 5 „
Naturhist. Museum, Bot. Abteilung, Wien (Anemone) . 41 „
7. S'a cerut revizuirea materialului dela Inst.
Bot. Iaşi (Muşchi, Alge, şi Melica) 15 „
8. Am reprimit materialul împrumutat pentru studiu
de Muz. Naţ. Budapesta, încă înainte de război 549 „
b) Muzeul.
1. Obiecte preparate de personalul Muzeului . . 17 bucăţi
2. Donaţiuni:
Modelul unei gospodării din Bucovina 1 „
Casă românească din Bucovina 1 „
Carlina acaulis 1 „
Coron subfosil de sub albia Mureşului 1 „
Colecţia paraziţilor viţei de vie 1 „
Fructe uscate şi dulceaţă din Physalis pubescens . . 2 ,.
Diferite fructe, frunze, seminţe şi droguri donate de
Fondations Salgues, Brignoles (France) . . 32 „

403
Personalul Institutului de Botanică sistematică, Muzeului şi
Grădinii botanice a făcut individual sau în grupuri în cursul
acestui an şcolar, următoarele excursii didactice şi ştiinţifice prin
împrejurimile Clujului şi prin diferitele regiuni din ţară:
1. Pădurea Hoia-Cluj (excursie didactică, 15. XI. 1936: Al.
Borza, E. Pop, E. Ghişa, P. Pteancu şi 23 studenţi). 2. Cheia
Turzii (8. XII. 1936, E. I. Nyârâdy). 3. Carierele dela Baciu-
Cluj (11. IV. 1937: Al. Borza, Vet. Borza şi A. Trif). 4. Făgetul
Clujului (excursie didactică, 18. IV. 1937) Al. Borza, E. Pop,
I. Gr. Mihăilescu, Şt. Peterfi. E. Ghişa, P. Pteancu şi 45 studenţi).
5. Gilău-Cluj (23. IV. 1937: Al. Borza, A. Trif, şi P.
Ploaţă). 6. Turda-Sărături (24. IV. 1937: Al. Borza). 7. Pădurea
Hoia-Cluj (excursie didactică, 16. V. 1937: E. Pop, I. Gr.
Mihăilescu, Şt. Peterfi, Al Buia, P. Pteancu, Al. Damian, T,
Tretiu, N. Pojghi). 8. Colţii Trăscăului (excursie did., 23. V.
1937: E. Pop, E. I. Nyarady, E. Chişa, I. Gr. Mihăilescu, Şt.
Peterfi, Veturia şi Puiu Borza, Oct. Niţulescu, A. Sever, Al.
Buia, N. Pojghi, P. Plata). 9. Porolissum—Jibău—Gârbău—Dej
(30. V. 1937: Al.
BCU
Borza,
Cluj / Central
Vet. Borza).
University
10.
Library
Turda—Săraturi
Cluj
şi
Valea Sânduleşti (5. VI. 1937: Al. Borza). 11. Pădurea Lomb-
Cluj (6. VI. 1937: Al. Borza, Vet. Borza). 12. Pădurile dela
Apahida şi Juc (8. VI. 1937: Al. Borza, Vet. Borza şi Pteancu).
13. Rezervaţia dela Suat şi Moineşti, pădurea Cojocnei—Sărmaş
(20. VI. 1937: Al. Borza, H. Meusel, asistent la Halle, Baschant
şi P. Pteancu). 14. Călăţele—Bihor (24. VI. 1937: E. Pop, H.
Meusel, E. Ghişa şi Baschant). 15. Cheia Turzii (21. VI. 1937:
E. I. Nyarady, H. Meusel, E. Ghişa şi Baschant). 16. Colţii
Trăscăului (23. VI. 1937: C. Giirtler, H. Meusel, E. Ghişa).
17. Stâna de Vale-Bihor (26—27 VI. 1937: H. Meusel şi P.
Pteancu). 18. Munţii Rodnei—Ineu şi Corongis (30. VI.—3. VII.
1937: C. Giirtler, H. Meusel cu Baschant, E. Ghişa, Puiu Borza).
19. Turbăriile din bazinul Ciucului şi Hargitei, Egyesko, Hagimaşul
Mare, Cheile Bicazului (6—15. VII. 1937: E. Pop. C. Nebert).
20. Fânaţele Clujului (20. VII. 1937: Prof. Al. Borza,
Prof. S. Braun-Blanquet (Montpellier), Doc. E. Pop, Dş. E.
Soroceanu (ucureşti), G. Bujoreanu, E. Ţopa (Cernăuţi), A.
Arvat (Cojuşna-Bas.), Al. Buia, E. Ghişa, P. Pteancu, N.
Pojghi). 21. Stâna de Vale-Bihor (21—22. VII. 1937: Al. Borza,
S. Braun-Blanquet, E. I. Nyarady, E. Pop I. Gr. Mihăilescu,
Dş. Vet. Borza, Dş. S. Soroceanu, E. Ţopa, Al. Buia, E. Ghişa,

404
A. Arvat, P. Pteancu, N. Pjoghi, Puiu Borza). 22. Călăţele-
Bihor (27. VII. 1937: E. Pop, A. Arvat, P. Ploaţă). 23. Munţii
Retezatului: Custura, Peleago, Bucura, Pleşu-Piule (7—14. VIII.
1937: Doc. B. Pawlowski cu Dna, Asistenţi: J. Walas, T. Sulma
dela Univ. din Cracovia şi E. Ghişa). 24. Fânaţele Clujului (16
excursii făcăute în vederea studiului Rezervaţiei ştiinţifice, dela
21. III—5. IX. 1937: E. Ghişa).
C) GRĂDINA BOTANICĂ.
a) Activitatea Grădinii propriuzise.
In toamna a. 1936 s'au complectat grupurile geografice, biologice
şi sistematice plantând arbuşti, arbori şi conifere donate
de firma Ambrosi Fischer et Co. Aiud, şi de Ocolul silvic Turda
S'a făcut repararea radicală la sera No. 3. In primăvara
anului 1937 s'au plantat în faţa Muzeului trandafiri donaţi de
diferite Stabilimente horticole din Ardeal şi Banat pentru Rosariul
Grădinii botanice.
Schimbul de
BCU
seminţe
Cluj / Central
s'a făcut
University
cu 169
Library
Grădini
Cluj
botanice din
ţară şi străinătate. S'au expediat 8295 probe şi s'au primit 5351
probe de seminţe.
S'au dat materiale cerute de la Grădină pentru lucrări ştiinţifice
în străinătate pentru: Botanisches Institut-Jena, seminţe de
Rubia peregrinum pentru „Bureau of Plant Industri—Washington,
seminţe de Helianthus annuus, pentru Kaiser Wilhelm Institut
fiir Zuchtungsforschung-Miincheberg, seminţe de Epilobium
hirsutum, pentru The Salgues Fondation of Brignoles (France)
colecţia muzeală de seminţe Astragalus, Trigonella, Lathyrus,
Vicia, Euphorbiacee şi Cyperacee; pentru: N. V. Kweekerij de
Teunisbloem-Overveen (Olanda) diferite seminţe; pentru dl Francis
Dukes Edgbaston Birgminham 16 (England) seminţe de Geranium
sanguineum; pentru Botaniska Institutet-Stockholm
(Schweden) seminţe de Solanum lycopersicum var. racemigerum,
Asperula cynanchica, Asperula glauca, Galicum verum, Galium
pseudo-rubioides; pentru Szkolna racownia Przyrodnicza-Wilno
(Polonia) seminţed e Oryza sativa şi Gossypium herbaceum.
In afară de aceasta sau satisfăcut totdeauna cererile scoale
lor secundare din ţară pentru amenajare de grădini botanice
şcolare.

405
Dl Dr. Eustatiu — Târgovişte, a donat Grădinii botanice
70 varietăţi de Dahlii; Municipiul Timişoara a donat o colecţie
de Canna indica hibrizi.
b) Staţiunea meteorologică — ecologică dela Stâna de Vale.
Ca şi în anii precedenţi şi în decursul acestui an s'a continuat
cu notarea datelor zilnice dela aparatele acologice instalate
în staţiune, luându-se măsuri ca să fie publicat în fiecare zi câte
un buletin pentru vizitatorii staţiunii.
In acest an a mai fost înzestrat alpinetul, aranjat însă din
anii precedenţi, cu numeroase plante montane şi alpine, decorative.
De asemenea s'au executat importante reparaţiuni şi amenajări
Laboratorului botanic de aci, a cărui bibliotecă a fost sporită
cu câteva volume noui, iar Laboratorul propriu zis a fost
prevăzut cu toate cele necesare pentru a se putea lucra şi continua
observaţiile în condiţiuni cât mai bune.
c) Biblioteca.
Dela 1 Iulie 1936—30 Iunie 1937 Institutul a primit în total
89 reviste şi alte
BCU
publicaţiuni
Cluj / Central
periodice
University Library
din ţară
Cluj
şi străinătate,
dintre care 13 sunt noui în schimbul publicaţiilor Institutul nostru.
In acest interval pentru bibliotecă s'au mai cumpărat următoarele:
Karsten-Schenk: Vegetationsbilder XIX. 7/8. Nituschke:
Das Reichsnaturschutzgesetz. Briquet, I.: International Bules
of. Bot. Nomenclatur. Engler-Prantl: Die natiirlische Pflanzenfam,
ed. II. voi. XVI b, XVI c şi XVII b. Just's Botanischer Jahresbericht
voi. 49—56 (36 fascicole). Krussmann, G.: Die Laubgeholze.
Muth'-Junge: Die Praxis des Obstbaues. Index Kewensis,
Suplementum VI—VII. Ascherson u. Grâbner: Synopsis d.
Mitteleuropâischen Flora-Lief. 123—133 (8 fasc). Hayek, A.:
Prodromus FI. Pen. Balcanicae Bd. II, (6—7). Bd. III. Schwartz
O.: Monographie der Eichen Europas u. Mittelmeorg. Mayer
Ries: Gartentechnik und Gartenkunst. Kappert, H.: Grundriss
der gârtnerischen Pflanzenziichtung. Chronica Botanica, voi. III.
Marzell: Worterbuch der deutschen Pflanzennamen, Lief 1.
7. Catedra de geologie-paleontologie.
Prof. titular: Ion Popescu-Voiteşti (până la 31. XII. 1936).
Directorul Institutului de Geologie-Paleontologie.
Prof. suplinitor: Victor Stanciu (dela 1. I. 1937).

406
Şef de lucrări: Ioan Maxim.
Asistent: Octavian Niţulescu.
Preparator: Iustin Gherman (până la 31. X. 1936), Coriolan
Stoica (dela 1. XI. 1936).
Secretar-bibliotecar: Aurelia Negrescu (până la 31. X. 1936).
Veturia Borza (dela 15. II. 1937).
Desenator-f otograf: Ştefan Pongracz.
Custode: Iosif Filip.
Laboranţi: Ioan Filip, Vasile Potora.
I. Geologie:
S'au ţinut conform programului în total 33 şedinţe de curs
de câte 2 ore consecutive (16—18) şi 35 şedinţe de lucrări de câte
două ore (14—16), în care_ s'au tratat toate capitolele de Geologie
generală şi stratigrafie. Cursurile şi lucrările au fost frecventate
regulat de 23 studenţi şi studente (20 Naturalişti şi 3 Geografişti
cu Naturale an. III).
In afară de cursurile BCU Cluj / şi Central lucrările University obişnuite, Library s'au Cluj
ţinut şi anul
acesta o serie de lucrări de seminar şi anume: 11 şedinţe de câte
o oră, în care au fost expuse de către studenţi şi studente subiecte
concordante cursului, după care au urmat discuţii lămuritoare.
Dispoziţia luată ca studenţii care se prezintă la examene să aibă
şi câte-o colecţie de roce şi fosile din jurul Clujului sau din regiunile
unde fac execursii, dând roade foarte bune, a fost menţinută
şi anul acesta.
Excursii s'au făcut în jurul Clujului la Valea Pleşca şi Cetăţuia.
II. Paleontologie:
Cursul şi lucrările practice au început la 6 Noembrie 1936 şi
s'au continuat conform programului în fiecare Marţi, ţinându-se
18 şedinţe de curs de câte 2 ore consecutive (16—18) şi 16 şedinţe
de lucrări practice (14—16). Cursul a avut ca obiect Paleontologia
Nevertebratelor (16 şedinţe) şi a Vertebratelor (2
şedinţe), ţinute în parte de dl Prof. Stanciu şi în parte de dl asistent
Oct. Niţulescu. Lucrările practice au fost ţinute de personalul
ştiinţific al Inst. de Geologie-Paleontologie. S'au făcut 16
lucrări de seminar. La examen studenţii au prezentat colecţii de
fosile din regiunile unde s'au făcut excursii.

8. Catedra de mineralogie-petrografie.
Prof. titular: Victor Stanciu.
Directorul Institutului de Mineralogie-Petrografie.
Şef de lucrări: Eugen Stoicovici.
Asistent: Anton Sever.
Preparator: Lucian Stoicovici.
407
Custode: Felicia Runcanu (până la 31 X. 1936), Florica Gădălean
(dela 1. XI. 1936 până la 30. VI. 1937), Felicia Nana (dela
1. VIII. 1937).
Mecanic: Iustin Moldovanu.
Laborant: Ioan Gădăleanu.
Servitor: Ana Fulop (până la 30. VI. 1937), Florica Gădălean
(dela 1. VII. 1937).
I. Cursul de Mineralogie-Petrografie făcut în 34 prelegeri de
câte IV2 ore cu studenţii anului II, dela secţiunile: chimie, fizicochimie,
ştiinţe-naturale şi cu studenţii anului III dela secţia geografie
cu ştiinţe naturale.
II. Lucrările practice de mineralogie-petrografie urmate de
studenţii anului II în fizico-chimice, chimie, ştiinţele naturale. S'a
tratat în 34 şedinţe de câte 2 х
BCU Cluj / Central University Library Cluj
/г ore materia menţionată în Anuarul
Universităţii 1935—36, pag. 265.
d) Secţia geografică.
1. Institutul de geografie.
Director: Prof. titular: V. Meruţiu.
Şefi de lucrări: Tiberiu Morariu, Laurian Someşan.
Asistenţi: Radu Meruţiu, Alexandrina Haţieganu.
Preparatori: Elena Hotăran şi Fabiu Dumbravă (dela 1. VI.
1937).
Desenatori: Fabiu Dumbravă (până la 31. V. 1937), Felicia
Runcan (dela 1. VI. 1937).
Desenator-cartograf: Andrei Peter.
Fotograf-mechanic: Livia Raţiu, căs. Meruţiu.
Servitori: Simion Terec, Ioan Man.

408
1. Catedra de geografie fizică şi descriptivă.
Prof. titular: V. Meruţiu.
S'au făcut cursuri şi lucrări practice şi de seminar, conform
programului Facultăţii de Ştiinţe (secţia geografică).
Cursuri: a) România, cu stud. an. I dela Geografie (spec.
princip.) şi studenţii dela Fac. de Litere, care au geografia ca
specialitate secundară. S'au mai ţinut cursuri pregătitoare de
Geografia României şi a Continentelor. S'au făcut şi lucrări de
seminar, pentru cunoaşterea literaturii geografice.
b) Europa, curs general cu studenţii an. II, III, şi IV, dela
Geografie.
c) Lucrări practice:
Cunoaşterea şi explicarea hărţilor, semnele cartografice, cote,
curbe de nivel, haşuri, desenarea hărţilor, mărimi şi micşorări de
schiţe. Reprezentări grafice prin sistemul coloanelor, diagrame cu
reprezentări de climat.
d) In orele de seminar s'au citit şi discutat lucrări cu subiecte
alese, pe care studenţii BCU Cluj din / Central anii înaintaţi University le-au Library pregătit Cluj
prin cercetări
în diferite regiuni. Acestea dupăce sunt citite şi discutate în
seminar, sub conducerea profesorului, se complectează ulterior în
vederea tezelor de licenţă.
e) S'au făcut excursii cu studenţii în împrejurimile Clujului,
regiunea Piatra Craiului—Ciucea, precum şi una în Munţii Apuseni,
la care a participat şi dl Prof. Emm. de Martonne dela Sorbona,
d-nii Prof. V. Meruţiu, V. Stanciu, S. Opreanu, membrii
Institutului de Geografie şi Geologie din Cluj şi geologi precum
şi geografi dela Bucureşti.
2. Catedra de geografie generală.
Suplinită de Prof. V. Meruţiu, ajutat de personalul
ştiinţific ajutător.
S'au făcut cursuri şi lucrări practice şi de seminar, conform
programului Facultăţii de Ştiinţe.
Cursuri: a) Principii şi istoria Geografiei (cu stud. an. I).
S'au mai ţinut şi cursuri pregătitoare de Geografie fizică şi bibliografie
generală.
b) Geografie generală: Cursuri despre Pământul Corp ceresc.

409
Prof. Robert Ficheux, angajat cu o convenţie specială, a
ţinut un curs de geografie fizică, relieful solului, climatologie şi
oceanografie, cu studenţii din anii I, II, III şi IV.
c) Lucrări practice:
S'au făcut analize de hărţi, profile transversale, longitudinale
şi de culmi, precum şi diferite forme morfologice; desemnări şt
aplicări din cursul de oceanografie; fişiere geografice; s'au ţinut
lecţii de către studenţi; s'au făcut bloc-diagrame; hărţi de curenţi
etc. Excursii pe teren, în împrejurimile Clujului şi pe Valea Crişului
Repede.
BCU Cluj / Central University Library Cluj

ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ-LITERARĂ.
(Publicări, comunicări, conferinţe, distincţii, etc).
a) Secţiunea ştiinţelor matematice.
. 1. Prof. N. Abramescu.
Publicaţii ştiinţifice:
1. Sullo studio di una superficie nell'intorno di un suo punto
e una nuova interpretazione della cubica che dâ le tangente di
Darboux e Segre, (Rendiconti Accademia dei Lincei, serie 6,
voi. XXIV, fasc. BCU 10, Cluj 1936, / Central p. 340—342). University Library Cluj
2. Sur l'etude de la forme d'une courbe ou d'une surface dans
le voisinage de l'un de ses points et une nouvelle interpretation
de la cubique donnant Ies tangentes de Darboux et Segre. (Mathematica,
voi. XII, 1936, p. 217—226).
3. Lecţiuni de Geometria Analitică, urmate de Introducere
elementară în studiul analitic al Geometriilor neeuclidiene şi Noţiuni
elementare de Geometrie Vectorială. (Ediţia II, editată de
Universitatea din Cluj).
2. Prof. Tb. Angheluţă.
a) Publicaţii ştiinţifice:
1. Exerciţii şi Probleme de Analiză Matematică, Teoria
Funcţiunilor şi Mecanică Raţională. (Editura Universităţii din
Cluj).
2. C. R. Acad. Sciences de Paris, T. 194; 1936; p. 476. Sur
une propriete qui caracterise la transformation conforme.
3. Gazeta Matematică, voi. 42; 1936; pp. 561—569. Determinarea
transformărilor omografice care lasă neschimbată o ecuaţie
de gradul al doilea.

) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe.
411
1. Al doilea congres interbalcanic de matematici. Bucureşti,
13 Sept. 1937. Sur une propriete qui caracterise la transformation
conforme.
2. Cercul matern, al Soc. de Ştiinţe din Cluj. 24 Febr. 1937.
Asupra principiului de maximum al unei funcţiuni analitice.
3. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe din Cluj. 24 Martie 1937
Asupra unui memoriu al Dlui G. Ţiţeica.
3. Prof. G. Bratu.
a) Publicaţii ştiinţifice:
1. Bulletin de l'Ecole Polytechnique de Bucarest, voi. 7, 1936,
p. 3. Sur un theoreme de M. Pompeiu.
2. Colaborează cu Observatorul din Paris la Harta Fotografică
a Cerului.
b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
1. Al IV-lea Congres Internaţional de Istoria Ştiinţelor. Praga,
24 Sept. 1937. Un livre de l'abbe La Caille, public en Transylvanie.
2. Al IH-lea congres al mat. Polonezi. Varşovia. 1 Oct. 1937.
Sur un theoreme de M. Pompeiu.
3. Cercul prof. secundari Dej. 19 Martie 1937. Astronomia
franceză.
4. Cercul franco-român. Turda. 6 Decembrie 1936. Metode
nouă în Astronomie.
c) Diverse.
1. Preşedinte al Comisiei pentru Examenul de capacitate,
matematici, fete. Octombrie 1937.
4. G. Călugăreanu.
Conferenţiar provizoriu.
a) Publicaţii ştiinţifice.
1. Sur un contrevariant attache aux fonctions analytiques.
Comptes rendus de l'Acad. des Sciences de Roumanie, t. I, 1936,
p. 144.

412
2. Sur certain invariant attache aux fonctions entieres. Comp-
tes redus de l'Acad. des Sciences de Roumanie, t. II, 1937.
b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe.
1. Comunicare la Societatea de Ştiinţe din Cluj, în 24 Febr.
1937: Asupra unor serii al căror cerc de convergenţă e o linie
singulară.
2. Comunicare la Acad. de Ştiinţe din România, Bucureşti,
Mai 1937: Asupra unui invariant relativ la funcţiile întregi.
5. Prof. D. V. Ionescu.
a) Publicaţii ştiinţifice.
1. C. R. Acad. Sciences de Roumanie, T. I; 1937; p. 271.
Remarques sur une equation integrale singuliere de M. E. Picard.
b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe.
1. şi 2. Cercul matemat. al Soc. Ştiinţe din Cluj. 16 Dec. şi
27 Ian. 1937. O BCU generalizare Cluj / Central a cercurilor University ortogonale Library Cluj
şi a cercului
ortotomic.
c) Diverse.
Membru în Comisia pentru Examenul de capacitate, matematici,
fete.
6. Prof. G. Iuga.
Publicaţii ştiinţifice.
1. Ştiinţă şi Progres; Voi. 2; 1937, pp. 253—259. Parabola.
2. „Probleme referitoare la progresii". Revista liceeor mili­
tare „Ştiinţă şi Progres". Anul III, No. 10, Martie 1937.
7. Prof. P. Sergescu.
a) Publicaţii ştiinţifice.
1. Revue de l'Universite de Bruxelles, voi. 42; 1936—37;
pp. 110—133. La vie contemporaine des mathematiques.
2. Conferenţa, voi. I; 1937; fasc. 9—10; pp. 17—26. Atmosfera
matematică contimporană.

413
3. Archeion, voi. 18; 1937; pp. 140—145. Les mathematiques
dans le Journal des Savants, 1665—1701.
4. Natura, voi. 26; 1937; pp. 149—151. E. Goursat.
5. Societatea de mâine, voi. 13; 1936; pp. 151—152. Noua
enciclopedie franceză.
6. Gazeta Cărţilor, VI, nr. 19—20, Aprilie 1937. Un nou vo­
lum al enciclopediei franceze.
7. Gazeta Cărţilor, VI, nr. 8, 1936. Actualităţi ştiinţifice.
b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe.
1. Semaine mathem. Internationale. Paris 7 Iulie 1937. Les
mathematiques â Paris au Moyen Age.
2. Al doilea congres internat, de recreaţiuni matern. Paris,
15 Iulie, 1937. Quelques mathematiciens francais du moyen âge.
3. Soc. Matemat. din Poznan. 11 Oct. 1936. Les mathemati­
ques au XVII-e siecle vues â travers le Journal des Savants.
4. şi 5. Soc. Matemat. din Varşovia şi Wilno. 16 Oct. 1936
BCU Cluj / Central University Library Cluj
şi 28 Oct. 1936. Les mathematiques dans le Journal des Savants
au XVII-e siecle.
6. Soc. Matemat. din Lwow. 29 Oct. 1936. L'athmosphere
mathematique au XVII-e siecle.
7. Soc. Rom. Matemat. Bucureşti. 1 Martie 1937. P. Duhem
şi E. Goursat.
8. Cercul matemat. al Soc. Şt. Cluj. 16 Dec. 1936. E. Goursat.
9. Cercul matemat. al Soc. Şt. Cluj. 24 Martie 1937. Asupra
ecuaţiilor diferenţiale lineare.
10. Centre Internat, de Synthese. Paris. 27 Ian. 1937. P.
Duhem.
11. Universitatea liberă. Bucureşti. 3 Martie 1937. Matematica
şi viaţa de toate zilele.
12. Universitatea Ligii Culturale Braşov. 12. Dec. 1936. At­
mosfera matematică contimporană. .
13. Cercul francez. Caransebeş. 24 Aprilie 1937. Ştiinţa fran­
ceză în evul mediu.
14. Alliance francaise. Cluj. 23 Februarie 1937. P. Duhem,
revelateur du moyen âge.
15. Casa Luminii. T. Severin. 8. Nov. 1936. Cea mai veche
revistă ştiinţifică din lume.

414
16. Tinerimea Română. Tg. Mureş. 3. Aprilie 1937. Românii
şi ştiinţa.
17. Cercul prof. sec. Dej. 8 Aprilie 1937. Din trecutul ştiinţii
la Români.
c) Diverse.
1. Referent la Jahrbuch iiber die Fortschritte der Mathematik.
(Berlin) şi la Archeion (Roma).
2. Gând Românesc, voi. 4, Nov. 1936. Elementul Românesc
în Universitatea din Cluj.
3. Observatorul Social Economic, 1937, G. G. Longinescu.
4. Diferite articole în Neamul Românesc (P. Duhem, A.
Mieii, Greşeli, Se deschid ochii, Punctul negru, etc), Patria (W.
Sierpinski). Probleme propuse în Gazeta Matematică.
5. Vice-preşedinte al Academiei Internaţionale
ştiinţelor (1937—1940).
de Istoria
6. Preşedinte de onoare al celui de al treilea congres al matematicienilor
polonezi, Varşovia, 28 Sept.—3 Oct. 1937.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
b) Secţiunea ştiinţelor fizice.
1. Institutul de fizică generală experimentală.
Profesorul G. A. Dima, în calitate de preşedinte al Societăţii
Profesorilor Secundari de Ştiinţe Fizice din România, a organizat
şi condus, în Bucureşti, cursuri practice de laborator pentru
profesorii de ştiinţe fizico-naturale şi mărfuri dela liceele
comerciale. Aceste cursuri au fost sprijinite de Camera de Comerţ
şi de Industrie din Bucureşti.
La Congresul Profesorilor Secundari de ştiinţe fizico-chimice,
ţinut în Bucureşti, în luna Septembrie 1937, a ţinut o conferinţă
despre: „Pregătirea universitară a profesorilor secundari
de ştiinţe fizico-chimice şi cursurile de perfecţionare".
2. Institutul de fizică teoretică şi aplicată.
Prof. titular: A. Maior.
Sunt în curs de publicare lucrări din domeniul gravitaţiei, al
propagării curenţilor de înaltă frecvenţă şi al interacţiunii dintre
materie şi radiaţie, drept continuări ale lucrărilor anterior publicate.
(Vezi Anuarul pe 1936—37).

415
Conferinţe în cadrul Astrei la Târgul-Mureş, Sighetul-Marmaţiei
şi Cluj despre: „Orientări noui în ştiinţă".
Victor Marian
Şef de lucrări.
1. Les points de Curie ferromagnetiques et la saturation absolue
de quelques alliages de nickel. (Teză pentru doctoratul în
ştiinţele fizice, susţinută în ziua de 6 Iulie 1936, la Universitatea
din Strasbourg şi publicată în „Annales de Physique", T. 7,
Avril 1937, p. 459).
2. Două substanţe ferromagnetice noui. Ştiinţă şi Progres,
IV. No. 3—4 din 15 Iunie 1937.
3. O ediţie clujană a Compendiului lui Ch. Wolff. Gazeta
Matematică, XLII. N-rii 3 din 15 Nov. 1936 şi 4 din 15 Decembrie
1936.
4. Pravila Comerţială dela 1837. Ţara Bârsei. IX. Martie—
Aprilie 1937.
5. Aritmetica lui G. Obradovici. Gazeta Matematică, XLII.
No. 7 din 15 Martie BCU 1937. Cluj / Central University Library Cluj
6. Aritmetica lui G. Şincai. Ţara Bârsei, IX. No. 3 din Mai-
Iunie 1937.
7. Două aritmetici anonime. Gazeta Matematică, XLII, N-rii
9 din 15 Maiu 1937 şi 10 din 15 Iunie 1937.
Teofil V esc an
Preparator.
1. Axiomatica numerelor întregi. 1936 No. I din „Colecţiunea
introducerilor", publicată de Societatea licenţiaţilor în Matematici
dela Universitatea din Cluj.
2. Consideraciones sobre la mecanica vectorial y relativista
de los medios deformables. Boletin Matematico, Buenos Aires,
Tomul IX, No. 7 din Septembrie 1936.
Teze de licenţă.
In anul şcolar 1936—37 s'au trecut la acest Institut următoarele
teze de licenţă în fizico-chimice:
No. 44. Donâth Ernest: Propagarea undelor electrice în mediile
ionizate. 29 Octombrie 1936.
No. 45. Per şa Ioan: Cuarţul piezoelectric. 28 Iunie 1937.
(Nrul de ordine este acela al tezelor trecute la acest Institut).

416
Conferinţa de Fizică.
Conferenţiar definitiv: G. Atanasiu.
a) A continuat cercetările asupra magnetismului pământesc
în Ardeal.
b) Publicaţii ştiinţifice:
1. Sur une anomalie du magnetisme terrestre dans la region
de Cluj, (Note). Comptes Rendus de ГAcademie des Sciences de
Roumanie, Dec. 1936.
2. Mesures de magnetisme terrestre en Transylvanie, Bulet.
Soc. Ştiinţe Cluj, t. VIII, p. 482—501, 1937.
3. Hărţile magnetice ale României, Rev. Ştiinţ. V. Adamachi,
1937.
c) Secţiunea ştiinţelor chimice.
1. Laboratorul de chimie generală.
A. Ostrogovich şi V. Median: Azione del Gliossale e com-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
posti analoghi dicarbonilici sulla N. Amino-naftalimide. Bulet.
Soc. de Ştiinţe din Cluj, Voi. VIII, pag. 603—611 (1937).
V. Galea şi A. Ostrogovich: Ricerche sulle y triazine. Notă,
XXXVII. Sull'amino-tiol-isobutil-triazina e sul derivato aminoidrossilato
corrispondente. Gazz. Chimica italiana — fascicol în
curs de publicaţie (1937).
In afară de acestea sunt în curs diferite alte lucrări, dintre
care unele în curs de redactare, precum şi teza de doctorat a dhu
Ion Cadariu.
2. Laboratorul de chimie anorganică şi analitică.
a) Lucrările originale publicate în Buletinul Societăţii de
Ştiinţe din Cluj, în Zeitschrift fiir anorganische und allgemeine
Chemie, în Zeitschrift fiir analytische Chemie şi în Zeitschrift
fiir physikalische Chemie:
1. G. Spacu und E. Popper: Refraktometrischer Nachweis
einer mit Tachydrit nicht identischen Verbindung hoherer Ordnung
in wâsseriger Losung von M g C l 2 + C a C l 2 .
2. G. Spacu und P. Voichescu: Beitrâge zum Studium der
Ammoniakate des Ammonium-chlorids, — bromids und- jodids.
(Tensimetrische Untersuchungen).

417
3. G. Spacu et L. Dima: Contributions â l'etude des ammines
complexes, correspondant â l'acide fluosilicique et fluoborique.
4. G. Spacu und L. Dima: Ober eine neue gravimetrische
und eine massanalytische Methode zur Bestimmung des Anilins
in verdiinter wâsseringer Losung.
5. G. Spacu et A. Pop: Contribution â la constitution des
sulfosels. Les sulfoantimoniates complexes. (I-ere note).
6. G. Spacu et O. Pete: Etude sur un nouveau type de charbon
actif obtenu du Carbomet. (I-ere note).
7. P. Spacu: Ober die Ammoniakate der U(IV) und U(VI)
chloride.
8. P. Spacu: Ober die Einwirkung des Ammoniaks auf Tantalpentachlorid.
9. G. Spacu und E. Popper: Ober die Konstitution des Kaliumcyanid
und Kaliumselenocyanid. (Refraktometrische Studien).
10. G. Spacu et V. Nicolaescu: Contributions â la constitution
des heteropolyacides.
BCU Cluj / Central
Les phposphomolybdates
University Library Cluj
complexes.
(I-ere note).
11. G. Spacu et C. Macarovici: Action de la pyridine et de
I'ammoniac sur les ammines comoplexes avec la benzidine.
12. P. Spacu: Ober die potentiometrische Bestimmung der
Arseniate.
Din publicaţiile Laboratorului de Chimie Anorganică şi Analitică
a apărut şi Tome VII (1934—1936), 360 pagini.
Conferinţa de Chimie alimentară.
1. R. Ripan-Tilici: Complexe Piperazin-Metall-Sulfate. Pu­
blicată în: Berichte der Deutschen Chemischen Gesellschaft. 2, 70,
pag. 401—407, 1937.
2. R. Ripan-Tilici und C. Dragule seu: Dichte und Viscositât
als Kennzeichen einer Verfâlschung. Publicată în: Zeitschrift fiir
Untersuchung der Lebensmittel. Heft 2/3 B. 72. pag. 121—138,
1936.
3. Laboratorul de chimie organică.
Publicaţiuni ştiinţifice.
1. /. Tănăsescu et A. Baciu: Sur les produits d'addition de
l'onitribenzaldehyde avec les acetophenones substitues. Bull.
Soc. Chim. de France. 15. III. 1937.
27

418
2. /. Tănăsescu et A. Boem: Sur Ies chalcones onitrees.
Idem. 11. VI. 1937.
anilină.
Teze de doctorat.
1. Suciu Martha: Condensarea o.-nitrobenzaldehidelor cu
2. Baciu Andrei: Condensarea o.-nitrobenzaldehidelor cu
acetoferionele substituite.
Teze de licenţă.
1. Klein Albert: Monografia indigoului.
2. Brumariu Nicolae: Acizii biliari. Oxo- şi oxi-derivaţii.
3. Ambruş Iosif: Combinaţiuni organice cu deuteriu.
4. Laboratorul de chimie fizicală.
Lucrări ştiinţifice publicate:
1. Contribuţiuni la chimia capilară a cărbunelui activ. Teză
de doctorat a Lt. BCU Silviu Cluj Ţilenschi. / Central University Library Cluj
2. Contribuţiuni la electromeria grupei Nitro. Săruri complexe
dela trinitroderivaţii benzenului. Teză de doctorat a Lt.
Simion Popa.
3. Descompunerea termică a nitroderivaţilor arilici cu dega­
jare de bioxid de azot. Teză de doctorat a Lt. Petreanu Ion.
4. Raporturi de frecvenţă harmonice şi anharmonice în spectrele
de absorbţie şi luminescenţă ale substanţelor anorganice.
Teză de doctorat a Lt. Aurel Cioară.
5. Prepararea şi proprietăţile acizilor trinitrotrimesic şi trinitroisoftalic.
Studii refractometrice asupra trinitroderivaţilor simetrici
ai benzenului. Teză de doctorat a Lt. Ladislau Novac.
6. Dan Rădulescu: Resonnateurs d'ensemble XXII-eme note.
La loi generale des frequences des bandes de structure fine. Bulet.
soc. chimie din Rom. A. XVII, 193—222.
7. Dan Rădulescu et Silviu Ţilenschi: Sur la validite de la
formule de Mecklemburg. Un nouveau point de vue sur la dinamique
de l'absorption, ibid, p. 313—321.
8. Dan Rădulescu et Silviu Ţilenschi: Sur une methode commode
et de haute precision pour determiner Ies tensions de vapeur,
ibid, pag. 323—327.

419
9. Vasile Alexa: Etudes spectrales des polyenes cetoniques.
I-er Memoire. Courbes d'extinction de la dibenzalacetone et de
ses derives parasubstituees, ibid. voi. XVIII, p. 67—82.
10. Vasile Alexa: Curbes d'exstinction de la benzalacetone
et de ses derives, ibid. XVIII, p. 83—92.
11. Vasile Alexa: Courbes d'extinction de la benzalacetophenon
et de ses derives, ibid. XVIII, p. 93—101.
12. Dan Rădăulescu und Silviu Ţilenschi: Uber eine diskontinuierliche
stuffenartge Aenderung des Dampfdrucks von kapillaradsorbierten
Stoffen und iiber eine neue Methode der Messung
des Mollekulardurchmessers. Zeitschrifft fiir phys. Chemie abt.
A. V. 1179, pag. 210—226.
13. Dan Rădulescu et Florica Barbulescu: Elements thermogalvaniques.
Bull. soc. chem. Rom. XVIII p. 137—150.
14. Dan Rădulescu et Florica Barbulescu: Resonnateurs
d'ensemble XXIII Note. Influence des facteurs physiques sur les
spectres d'absorption.
15. Dan Rădulescu et Florica Barbulescu: Resonnateurs
d'ensemble XXIII. BCU Note. Cluj / Influence Central University des facteurs Library physiques Cluj
sur les
151—165.
16. Dan Rădulescu et Vaier Moga: Sur les Spiranes. XII.
Note. Activite optique sans carbone assymetrique. Ibid. p.
167—175.
17. Dan Rădulescu: Introduction â l'economie dirigee en sept
lecons. 1 voi. de 130 pagini. Publicat în colecţia: „Bibliotheque
generale d'economie politique", a editurei Marele Riviere din
Paris.
18. Publications de l'Institut chimique de Cluj. Laboratoire
de chimie physique. Voi. IX., 128 pag.
d) Secţia ştiinţelor naturale.
1. Institutul de speologie.
Publicaţii.
A. — Biospeologica. Revistă internaţională, sub direcţia Dlui
E. Racoviţă, în care se publică studiile definitive asupra materialului
speologic, mai ales cel adunat la Institutul de Speologie.
Tomurile I—V sunt apărute. Textul Tomului VI (fascicolele
51—57) este de mult tipărit dar lipsesc: Tabla de Materii
şi indexele, care nu se pot tipări căci s'au suprimat com-

420
plect fondurile de laboratoare şi de publicaţii de către Guvernul
Iorga (1931), „reformă'"' menţinută de toate Guvernele următoare.
Tomul VII este în curs de publicare cu fascicolele 58 până la.
65 tipărite.
B. — Lucrările Institutului de Speologie. Acest periodic conţine,
împărţit pe volume, colecţia lucrărilor care nu figurează,
în revista „Biospeologica" şi care sunt publicate de către personalul
Institutului sau de către alţi cercetători asupra materialului
procurat de către institut.
S'a editat anul trecut, cu întârziere de 3 ani din cauza lipsei
de fonduri, Tomul VII; Tomul VIII este în curs de tipărire cu
memoriile No. 99 până la 114 deja apărute.
C. — Resultatele ştiinţifice ale Misiunei Fluviului Omo, în
Africa orientală. (Vezi pentru amănunte raportul din Anuarul
1933—34, p. 307).
A apărut: Mission scientifique de l'Omo, Tome III, Zoologie,
publice sous la direction de R. Jeannel, Professeur au Museum.
(Memoires du Museum naţional d'Histoire naturelle, Paris,
Nouvelle serie, BCU T. Cluj IV, / Central 347 p., University 238 fig. Library Păru en Cluj
Juillet 1936).
Acest volum conţine 13 lucrări originale asupra Reptilelor.
Amfibiilor, Coleopterelor, Hymenopterelor, Efemeropterelor,.
Neuropterelor, Hemipterelor, Crustaceilor, Arachnidelor, Hirudineelor
şi Turbelariatelor. Sunt menţionate sau descrise, pe lângă
foarte multe forme cunoscute, şi 18 genuri, 152 specii şi IO 1
subspecii sau varietăţi noui.
D. — Racoviţă E. G. Les Monuments naturels (MN). —
Definition, classification, normes pour l'application des lois et
reglements. — Ce qu'il faudrait faire et ce qu'il faudrait ne point
faire. — Essais d'expose tres sommaire. (Soc. de Biogeographie r
tome V: Contribution â l'etude des Reserves naturelles et des
Parcs nationaux. Paris, P. Lechevalier, 267 p., 47 pl. — Păru
le 20 Mai 1937).
E. — Chappuis P. A. Brasilianische Ruderfusskrebse (Crustacea
Copepoda) gesammelt von Herrn Dr. Otto Schubart. IV
Mitteilung. (Bull. Soc. Sc. Cluj, T. VIII, p. 450—461, 19 fig.
Erscheinen am 28. VII. 1936).
Chappuis P. A. Harpacticoidae in: Mission scientifique de
l'Omo, T. III, fasc. 29, Crustacea III: Copepoda. (Mem. Mus.
Nat. Hist. Nat, Paris, T. IV, n. s., p. 245—292, 137 fig. Păru
au Juillet 1936).

421
Chappuis P. A. Un nouveau Copepode troglobie des eaux
scuterraines des environs de Liege. (Bull. Mus. Royal d'Hist.
Nat. Belgique, Bruxelles, T. XIII, No. 3, 7 fig. Păru en Janvier
1937).
Chappuis P. A. Weitere subterrane Harpacticoiden aus Jugoslavien.
(Bull. Soc. Sc. Cluj, T. VIII, p. 503—532, 74 fig. Er-
.schienen im April 1937).
Chappuis P. A. Subterrane Harpacticoiden aus Nord-Spanien.
(Bull. Soc. Sc. Cluj, T. VIII, p. 556—571, 51 fig. Er-
:schienen im Juni 1937).
2. Institutul de zoologie şî anatomie comparată.
I. Prof. I. A. Scriban: Das Chondriom der Muskelzellen der
Hirudineen. Zool. Anz. Bd. 117, Heft 3/4. 1937.
II. Eugen Epure: 1. Observations sur le corps gras chez les
lerves de Simulium. Arch. d. Zool. exp. Voi. — 1937. — 2. Eugen
Epure a fost delegat de către Consiliul Fac. de Ştiinţe ca
"bursier al Statului Francez pentru studii de specializare în Zoologie
şi a lucrat BCU in decursul Cluj / Central anului University şcolar 1936—37 Library Cluj
în laboratorul
•dela Sorbona şi la Staţiunea Zoologică din Villefranche-sur-Mer.
III. Crustalo Acrivo: A studiat în vederea lucrării de doctorat
cu titlul: „Cercetări asupra anatomiei şi structurei bran-
•chiei Peştilor", care a fost terminată, înaintată Decanatului şi în
Consiliul Fac. de Ştiinţe s'a delegat comisia examinatoare.
3. Institutul de fiziologie generală.
S'a continuat cercetările ştiinţifice publicând în revistele de
specialitate următoarele lucrări:
1. Grădinescu Ar.: Profesorul G. Marinescu. Rev. Endocr.
Gynecol. Obstetr. No. 2. Anul II. 1937.
2. Grădinescu Ar. .şi Santa N ist or: Asupra proprietăţilor fiziologice
ale extractului cortico-suprarenal. Rev. Endocr. Gynecol.
Obtetr. No. 1. Anul II, pag. 20, 1937.
3. Gradinesco Ar. et Santa N.: Sur le mecanisme regulateur
•du volume sanguin chez les animaux surrenalectomises. C. R.
Soc. Biol. voi. 125, pag. 195, 1937.
4. Gradinesco Ar. et Santa N.: Sur les proprietes physiologiques
des extraits cortico-surrenaux. C. R. Soc. Biol. voi. 125,
pag. 197, 1937.

422
5. Gradinesco Ar. et Degan C.: L'action de leucylglycine sur
l'excretion de l'azote total endogene, des corps puriques et creatiniques.
C. R. Soc. Biol. voi. 125, pag. 79, 1937.
6. Gradinesco Ar. et Por a A. E.: L'influence du courant
electrique conţinu sur la resistance des poissons dulcicoles aux
salinites. Bull. Soc. Sc. Cluj, 1937.
7. Degan C.: Action du glycocolle sur la production de creatine
chez le sujet normal. Bull. Soc. Chim. Biol. voi. 19, pag.
686, 1937.
8. Degan C: Action de l'alanine et de leucine sur 1 excretion.
des corps puriques et creatiniques. Bull. Soc. Chim. Biol. 1937.
9. Por a A. E.: Un nouvel appareil pour la contention et la
saignee de nombreux Teleosteens marins et d'eau douce. Bull.
Inst. Oceanographique Monaco. No. 699, 1936.
10. Pora A. E.: L'influence des saignees succesives sur la
composition chimique et physico-chimique du sang des animaux
marins. Journ. de Physiol. et de Pathol. gen. voi. 34, pag. 735„
1936.
11. Pora A.
BCU
E.:
Cluj
Mediul
/ Central
intern
University
şi ciclul
Library
vieţii
Cluj
la „Aplysia
depilans". Rev. şt. V. Adamachi, voi. 22, No. 3-4, 1936.
12. Pora A. E.: Staţiunea biologică dela Roscoff. Rev. şt. V.
Adamachi, voi. 23, pag. 26, 1937.
13. Pora A. E. et Drilhon A.: Ionisation et tampons du milieu
interieur du crabe părăsite (Carcinus moenas sacculine).
C. R. Ac. Sc. voi. 202, pag. 1309, 1936.
14. Pora A. E. et Drilhon A.: Sacculine et crabe. Etude chimique
et physico-chimique. Travaux de la Station biol. de Roscoff
fasc. 14, 1937.
Teze de licenţă.
1. Cupcea Emilia: Coloizii şi importanţa lor în fenomenele
vitale.
2. lonescu Vasile: Colesterina.
3. Lazany Andreiu: Culturile de ţesuturi.
Aceste teze de licenţă în ştiinţele naturale s'au lucrat în Institutul
de Fiziologie generală şi sunt inventariate în biblioteca
Institutului.
Societatea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, prezidată
de Dl Prof. Grădinescu, ţine şedinţe lunare în cari se fac
comunicări originale. Această societate editează o revistă „En~

423
docrinologie, Gynecologie, Obstetrică", care este în anul al doilea
de apariţie. Revista are aspectul şi nivelul revistelor ştiinţifice
internaţionale de specialitate.
La această revistă colaborează diferite personalităţi ştiinţifice
din ţară şi străinătate. Dintre colaboratorii străini se menţionează:
O. Frankl (Viena), B. Aschner (Viena), N. Pende (Roma),
L. Antognetti (Roma), Silvio de Candia (Roma), C. Faelli (Roma),
M. Reiss (Praga), F. Hartman (Ohio, U. S. A.).
4. Institutul de botanică generală.
Peterfi Ştefan: Contribuţiuni la morfologia şi fiziologia algei
verzi Microthamnion Kutzingianum Naeg. Contribuţiuni botanice
din Cluj, 1937.
5. Institutul de botanică sistematică, muzeu şi grădina botanică.
Prof. Al. Borza.
a) Conferinţe: Basarabia (Cluj, Extensiunea univ.); Elementele
florei (Stâna BCU Cluj de Vale); / Central Răsboae University în Library lumea Cluj
plantelor (tot
acolo).
b) Comunicări: 1. Noutăţi etnobotanice. 2. Cercetări fitosociologice
asupra pădurilor Basarabiei (Cercul Botanic, Cluj).
c) Publicaţii: 1. La deschiderea expoziţiei de flori a „Societăţii
de Horticultura din România, filiala Cluj" (Grădina Mea,
t. II, 1936, No. 8—9, p. 4—5). — 2. Amintiri despre arheologuT
A. Cserni şi săpăturile dela Apulum. 20 p. 2 fig. (Sep. ex.: Patria,
t. XVIII, 1936, No. 243—245). — 3. Noutăţi etnobotanice
româneşti: o farmacie băbească. Etnobotanische Neuheiten aus
Rumânien: eine volkstumliche Apotheke. (Zusammenfassung).
(Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj,
t. XVI, 1936, No. 1—4, p. 17—27). — 4. Quercus pedunculiflora
C. Koch, un stejar nou pentru România. Quercus pedunculi flora
C. Koch, eine neue Eiche Rumâniens (Resume). 5 fig. (Buletinul
Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XVL
1936, No. 1—4, p. 55—62). — 5. Numiri populare de plante din
Basarabia. (Dacoromania, t. VIII, 1936, (1934—1935), p. 197-
199). — 6. Magnolia. 1 fig. (Grădina Mea, t. III, 1937, No. 4—
5, p. 4—5). — 7. La moartea profesorului Ioan A. Scriban, 7 p.
Cluj. — 8. Flora Romaniae Exsiccata. (Buletinul Grădinii bot.
şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XVII, 1937, No. 1—2,

424
p. 95). — 9 Cercetări fitosociologice asupra pădurilor basarabene.
Phytosociological studies ori the forests of Basarabia. (Summary).
8 fig. 5 tab. (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela
Univ. din Cluj, t. XVII, 1937, No. 1—2, p. 1—85). — 10. Pop,
E., Bibliographia botanica Romaniae, XXI. (Buletinul Grădinii
bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XVI, 1936, No.
1—4, p. 151—158). — 11. Catalogul de seminţe oferite pentru
schimb de Grădina Botanică din Cluj, Catalogue des graines
offertes en echange par le Jardin Botanique de l'Universite de
Cluj, Roumanie ((cu C. Gurtler'şi A. Trif). (Buletinul Grădinii
bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, XVI, 1936, App.).
d) Redactează: 1. Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot •
dela Univ. din Cluj. — 2. Flora Romaniae exsiccata. — 3. Contribuţiuni
bot. din Cluj (în colaborare). — 4. Grădina Mea (în
colaborare). — 5. Buletinul Comisiunii Monumentelor Naturii.
Docent: Dr. Emil Pop.
a) Comunicări: BCU 1. Cluj Congresul / Central University III pentru Library studiul Cluj
Cuaternarului
(Viena). — 2. Cercetări asupra plantei Equisetum maximum.
— 3. Sorbus ancuparia var. lanuginosa. — 4. Studiu asupra
secţiei Hepatice din genul Anemone. 5. — Comemorarea
prof. K. Rudolph. (Cercul botanic, Cluj).
b) Publicaţii: 1. Z. C. Panţu (1866—1934). (Dacoromania,
t. VIII, 1936, (1934—1935), p. 510—511). — 2. Congresul internaţional
pentru studiul Cuaternarului. (1—5 Sept. 1936). (Buletinul
Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t.
XVI, 1936, No. 1—4, p. 143—150). — 3. Date noi cu privire
la răspândirea pinului silvestru în Carpaţi. Neue Beitrăge iiber
die Verbreitung und Vegetation von Pinus silvestris in den Kar-
Pathen (Zusammenfassung). (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului
bot. dela Univ. din Cluj, t. XVI, 1936, No. 1—4, p. 32—
42). — 4. Equisetum maximum Lam. din România. II. Equisetum
maximum Lam. in Rumânien. II. (Zusammenfassung). 10
fig., 3. tab. (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ.
din Cuj, 3. XVI, 1936, No. 1—4, p. 1—17), — 5. Observaţii si
date floristice. II. Sorbus aucuparia L. v. lanuginosa (Kit.)
Beck. Floristische Bemerkungen. II. Sorbus aucuparis. L. v. lanuginosa
(Kit.) Beck. (Zusammenfassung). (Buletinul Grădinii
bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XVII, 1937, No.

425
1—2, p. 85—87). — 6. Aspecte din flora şi vegetaţia Munţilor
Apuseni. Cu planşe, 16 p. (Sep. ex.: Primul anuar al Secţiei
T. C. R. Frăţia Munteană). — 7. et Borza, AL, Bibliographia.
c) Redactează împreună cu Prof. Al. Borza şi I. Grinţescu:
Contribuţiuni Botanice din Cluj.
Conservator: E. I. Nyârâdy.
a) Comunicări: Contribuţiuni noui la flora României (Cercul
Botanic, Cluj).
b) Publicaţii: 1. Adnotaţiuni la Flora României. XII. Glossen
zur Flora Rumâniens. XII. (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului
bot. dela Univ. din Cluj, t. XVI (1936), p. 63—69. — 2.
Vegetaţia Pasului Bicazului şi a Lacului roşu. (A Gyilkos to)
(Lacul roşu) es Bekaszoros (Pasul Bocazului) kornyekenek novenyzete),
în Monografia şi Călăuza Lacului roşu, Braşov, 1937.
Asistent: Eugen V. Ghişa.
a) C omunicări: O expediţie ştiinţifică japoneză în Manciu­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
ria (Repot of the first scientific expedition to Manchoukuo).
b) Publicaţiuni; 1. Despre plantele spontane şi despre cele
cultivate (3 pag). — 2. Cornul sau muma secării. Claviceps purpurea
(3 pag., 9 fig.). — 3. Bananierul, arborele paradisului (3
pag., 2 fig.). (Toate în Grădina Mea, t. II şi III).
Şef de culturi: C. Gurtler.
a) Comunicări: La Societatea de Horticultura, filiala Ardeleană:
1. Paturile calde moderne. — 2. Cyclamen persicum şi
cultura ei. — 3. Rugina trandafirilor. — 4. Cultura Cacteelon —
5. Forţarea castraveţilor. — 6. înmulţirea Coniferelor pe cale
vegetativă.
b) Publicaţii: Catalog de seminţe (cu Prof. Al. Borza şi
A. Trif, v. Borza). In Revista „Grădina Mea": 1. Orchidee tropicale.
— 2. Forţarea castraveţilor în sere. — 3. înmulţirea Coniferelor
pe cale vegetativă. — 4. Comunicări Dendrologice cu
aplicaţiuni practice.
Şef grădinar: A. Trif.
a) Comunicări: (Societatea de Horticultura din România, fi­
liala Ardeleană, Cluj). 1. Microorganismele din sol. — 2. Darea

426
de seamă despre Excursia de studii din Germania. — 3. Grylotalpa
vulgaris. — 4. Diferite moduri de altoire. — 5. Fainarea
plantelor horticole şi mijloacele de combatere.
b) Publicaţii (în revista „Grădina Mea"): 1. Expoziţia horticolă
din Dresda. — 2. Răsadniţa caldă. — 3. Calendar horticol.
— 4. Schimbatul pământului la plantele din apartamente. — 5.
Cultivaţi plantele anuale decorative. — 6. Cum ne apărăm contra
boalelor cauzate de bacterii, de ciuperci şi de insecte vătămătoare.
— 7. Catalog de seminţe (v. Borza) (Buletinul Grădinii Bot. şi
al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj).
6. Institutul de geologie-paleontologie.
Şef de lucrări Ioan Maxim:
1. Bos primigenius Bojanus, din cuaternarul dela Mogoşeşti
(Satu-Mare) şi dela Jibert (Târnava Mare). Cu o privire asupra
răspândirii lui în România. Publ. în Rev. Muzeului de Geologie
Mineralogie, Voi. VI, 1936.
2. Contribuţiuni la explicarea fenomenului de încălzire al
BCU Cluj / Central University Library Cluj
apelor sărate din Transilvania. Lacurile sărate dela Turda. Publicate
în Revista Muz. de Geol.-Min. Voi. VI., 1936.
3. Pe marginea unor lecţii de Ştiinţe nat. „Freamătul Şcoalei",
Anul III, 1937.
Asistent: Oct. Niţulescu:
1. Contribuţiuni la cunoaşterea faunei Jurasice a Calcarului
dela Sănduleşti (Turda).
2. Contribuţiuni la cunoaşterea faunei Burdig. din Coasta
cea Mare (Cluj).
3. Contribuţiuni la studiul Geologic al reg. Schiopi-Petreşti
(Turda).
4. Radiolaritele dela Cheia Turzii. Bul. Soc. Geol. Rom.
5. Contribuţiuni la fauna Eocenului superior din jurul Clujului.
Lucrări apărute:
7. Institutul de mineralogie.
Prof.: Victor Stanciu.
1. Vieaţa şi opera prof. I. P. Voiteşti. Tipărită de „Astra.
Secţia Ştiinţelor Naturale. Biblioteca populară". Voi. 4. Clui,
1936.
2. Sur les roches eruptives de Mangalia (Dobrogea). Comptes
rendus seances de l'Academie des Sciences. 1936.

427
3. Bogăţiile subsolului din Extremul Orient. Natura, Oct,
1937, Bucureşti.
4. Un nou separator pentru granulele minerale ale rocelor.
Rev. Muzeului Geologic Mineralogic, Voi. VI. Nr. 2, Cluj.
5. Identificarea rocelor şi mineralelor din acelaş zăcământ
cu ajutorul razelor ultraviolete. Revista Muzeului Geologic Mineralogic,
Voi. VI, Nr. 2, Cluj.
Suplinind şi Catedra de Geologie-Paleontologie, a făcut excursiuni
cu studenţii înscrişi la cursurile de Mineralogie şi Geologie.
A întregit datele referitoare la eruptivul din România pentru
o monografie a rocelor eruptive din ţara noastră.
Şef de lucrări: Eugen Stoicoviciu, în colaborare cu S. v.
Gliszczynki şi L. Stoicoviciu:
Die kristallmorphologisehen Konstanten der Doppelsalze
vom Typus R •-S04.S04H2-Piperazin 6H2O, Zentralblatt f. Min.
etc. 1937, Abt. A. Nr. 1, p. 13.
Beitrag zur Chemie und Morphologie der Doppelsalze vom
Typus RvS04.H2SO4-Piperazin 6H2O. Revista Muzeului Geologic-Mineralogic
BCU al Universităţii Cluj / Central University din Cluj, Library Voi. Cluj
VI, Nr. 1—2,
pg. 97, 1937.
Studien an Colestinen von Cluj. Zentralblatt fiir Mineralogie,
1937, p. 181—188.
Uber orientierte Verwachsungen von Covellin auf Zinkblende,
Zeitschrift fiir Kristallographie, 96, (1937), p. 389—395.
Beitrag zur Kenntnis der Erze von Băişoara (jud. Turda)
Rumânien, Zentralblatt fiir Mineralogie 1937, p. 271—279.
Mineraux de genese hydrothermale â Cluj, Comptes rendus
des seances de l'Academie des Sciences de Roumanie, Tome I,
p. 350—362.
Uber eine Pseudobrookitzwilling, Zentralblatt fiir Mineralogie,
1937, p. 343—349.
Asistent Sever Anton:
Cercetări geologice şi petrografice în Valea Seacă, Băiţa,
jud. Bihor. Rev. Muz. Inst. de Geol. Miner. Univ. Cluj. Voi.
VI, Nr. 1—2.
Preparator Lucian Stoicovici:
Beitrag zur Kenntnis der Erze von Băişoara (jud. Turda),
Rumânien, Zentralblatt fiir Mineralogie etc. 1937. p. 271—279.
In timpul anului 1937 a fost ca oaspe al acestui insti-

428
tut, venit pentru studii de specializare, pe Dl S. von Gliszczynski.
fost asistent la Universitatea din Berlin.
e) Secţia de Geografie.
1. Institutul de geografie.
Prof. V. Meruţiu: a început tipărirea voi. VI din „Lu­
crările Institutului de Geografie".
Prof. Robert Ficheux.
Publicaţii:
Les fprceries de Hoeylaert.
Une foire aux filles en Roumanie.
Munţii Apuseni.
Remarques sur le reseau hydrographique du Bihor septentrional.
Le bassin de Beius.
Les niveaux de base pannonique dans le Massif du Bihor.
Paysages de BCU France Cluj et / Central de Roumanie. University Library Cluj
Villages de France et de Roumanie.
Terrasses et niveaux d'erosion dans les vallees des Munţii
Apuseni.
Esquisse morphologique du Pays dAbrud. Bucureşti, 1937.
T. Morariu, şef de lucrări, a publicat: Viaţa pastorală în
Munţii Rodnei; Obiceiuri, credinţe şi superstiţii legate de focul
viu; Contribuţiuni la aprinderea focului viu în Ardeal, Bucovina
şi Munţii Apuseni; Contribuţiuni la medicina populară şi etnobotanică
din comuna Măguri (Munţii Apuseni) (lucrare premiată
de Academia Română).
L. Someşan, şef de lucrări, a publicat: La Transylvanie
est-elle inhabitee?; Structura orografică şi etnografică a Tran­
silvaniei.
R. Meruţiu, asistent, a publicat: Regiunea Baia Mare—
Baia Sprie—Capnic. (Teză de doctorat).
Teze de licenţă tn geografie (în ordinea prezentării).
"î&Reich Ludovic: Monografia masivului Retezat.
2. Harko Francisc: Plasa Ozun.
3. Moskovits Elisabeta: Plasa Iza.

429
4. Vicsay Viorica: Valea Oltului dela Bicsad până la Dobo-
ţii de jos.
5. Molnar Ludovic: Lacul Roşu (Cheile Bicazului-Ardelean)
.
6. lodal Carol: Oraşul Odorhei şi împrejurimea.
7. Grif Măria: Plasa Seini — jud. Satu-Mare.
8. Gere Berta (Sora): Plasa Reghin.
9. Căileanu Zenovia: Valea Băiţa.
10. Socol Victor: Plasa Topliţa (jud. Mureş).
11. Harmath Alexandru: Valea Mureşului dela Reghin până.
la Tg. Mureş.
12. Lupan Aurora: Masivul Gutin.
13. Palii Ludmila: Regiunea lacurilor Cahul şi Ialpug,
14. Tomşa Ioan: Plasa Buziaş.
15. Olde Eva: Monografia oraşului Lugoj.
16. Bankos Lor and: Valea Vaserului.
17. Meşter Emil: Munţii Gilăului.
18. Vass Gizela: Plasa Covasna.
19. Runcan Felicia: BCU Cluj Regiunea / Central University Cluj—Turda. Library Cluj
20. Mathe Andrei:
nad.
Valea Oltului dela Mădăraş până la Tuş-
21. Birta Emeric: Depresiunea Borsec-Bilbor.
22. Ştefan Viorica: Plasa Ora viţa.
23. Cotuţiu Publm: Monografia comunei Feleac.
24. Olivia Constantinescu-Mărgineanu: Evoluţia cartografiei
şi problema hărţii.
25. Haas Francisc: Comuna şi salina din Praid.

C) FIGURI DISPĂRUTE.
Cuvântarea rostită de către Dl Prof. Al. Borza, decanul Facultăţii
de Ştiinţe la înmormântarea Profesorului I. A. Scriban.
îngerul Morţii a ocolit până acum, par'că într'adins, Facultatea
de Ştiinţe dela Universitatea din Cluj. Rând pe rând doborâse
pe atâţia dintre colegii cei mai buni dela Facultăţile surori,
tulburând liniştea sufletească a acelor ce muncesc în atmosfera
senină a ştiinţei şi a şcoalei. Pe noi ne-a cruţat destinul benign
de asemenea încercări BCU Cluj pân'acum. / Central University Dar iată, Library azi cu Cluj
toată brutalitatea
sa neîngăduitoare fâlfăe aripa morţii şi peste noi. Ne-a
răpit inopinat, fără indicaţii prealabile, fără preaviz şi fără introducerea
obişnuită a unei boli fatale, pe unul din stâlpii Facultăţii,
pe colegul Ioan Scriban.
Pentru aceea facultatea noastră stă acum deosebit de afectată,
întristată, înmărmurită în faţa primului ei dispărut, în faţa
cosciugului deschis a primului tovarăş de muncă ce pleacă spre
plaiurile nemuririi.
Azi-mâine se împlinesc 18 ani decând acela, ce nu mai este
azi, a fost chemat de înalţii diriguitori ai treburilor publice, să
pună baze învăţământului ştiinţific al zoologiei în Ardeal, predând
această disciplină întâi la cursurile pentru pregătirea profesorilor
secundari, primind pe urmă catedra de zoologie dela Universitatea
românească a Clujului.
Cu greu s'ar fi găsit atunci un om mai potrivit la acest înalt
post de comandă, ca marele nostru defunct.
Profesorul Ioan Scriban era omul par'că anume pregătit,
predestinat pentru această misiune, pentru apostolatul ce i-se
cerea.
Născut dintr'o veche familie preoţească din Moldova, ca fiu
al profesorului de limba latină August Scriban, care preda la

431
Liceul Naţional şi Seminarul Veniamin, Ioan Scriban arăta ca
tânăr elev al Institutelor Unite şi al Liceului Naţional aptitudini
speciale pentru studiul naturii. Pentru aceea a urmat Facultatea
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Ţ Profesorul Ioan A. Scriban.
de Ştiinţe din Iaşi unde a fost îndrumat de mari dascăli, pe cât
de învăţaţi, pe atât de entuziaşti creatori de un cald mediu ştiinţific
şi de o muncitoare gardă de tineri cercetători.
Tânărul Scriban a fost printre aceştia. Absolvent al Facul-

432
taţii, cu pasiune cercetează fauna şi flora — prima sa publicaţie
este chiar o notiţă relativă la flora Deltei Dunării — dar mai alesse
înrolează între discipolii profesorului Bujor, marea autoritate
ştiinţifică a laşului în studiul anatomiei. In calitate de şef de
lucrări şi conferenţiar, parcurge toate etapele nu numai ale însărcinărilor
didactice, dar mai ales.ale iniţierii în metodele subtile
de cercetări în acest domeniu al Biologiei.
Neastâmpărul său ştiinţific îl îndeamnă să urmeze şi cursurile
Facultăţii de Medicină, iar la 1909 îl vedem lucrând în laboratorul
marelui savant Biitschli la Heidelberg. Cu o astfel de
armatură ştiinţifică începe el la 1904 studiul Hirudineelor, a
lipitorilor de baltă, rămânând credincios studiului, tot mai amplu
şi mai aprofundat, al acestui neam de animale, până la moartea
sa prematură.
La 1905 se dedică, după îndemnul profesorului Bujor, cercetărilor
istologice asupra Hirudineelor, la 1910 publică cercetări
asupra tubului lor digestiv, ţesutului conjunctiv, a fibrelor muschiulare
şi lucrarea Fauna lipitorilor din România. Cea mai
importantă operă a sa din această primă epocă a vieţii este o
BCU Cluj / Central University Library Cluj
mare lucrare publicată la 1915 de Academia Română: Studii istologice
şi anatomice asupra Hirudineelor.
Marele răsboiu întrerupe această fecundă muncă ştiinţifică
a conferenţiarului Ioan Scriban la Iaşi. El face războiul nostru
eliberator ca locotenent-medic la Spitalul Militar, din Iaşi, apoi
la alte formaţiuni sanitare, chiar în perioada tragică a epidemiei
de tifos exantematic.
Dar marele dezastru dela început al neamului, se transformă,
din vrerea Proniei Cereşti, în strălucita biruinţă a întregirii
neamului.
Se putea ca Ioan Scriban, distinsul fiu al laşului cărturăresc,
al laşului care a jertfit atâta pentru izbânda idealului naţional,
pe care a pregătit-o cu mintea, cu inima şi cu braţul deopotrivă,
să nu fie printre acei valoroşi ieşeni cari trebuiau prin noui eforturi
supraomeneşti, să desăvârşească în Transilvania eliberată
opera de închegare a neamului şi a ţării prin cheagul dumnezeesc
al culturii?
Abia luată în primire această Universitate, se organizează
în vara anului 1919 cursurile pentru pregătirea profesorilor secundari.
Atunci începe epoca a doua a vieţii de dascăl şi om de
ştiinţă a lui Ioan Scriban, care se impune aci prin cursurile sale

433
clare, prin simpatica şi blânda figură de savant pasionat pentru
studiul său. Este chemat apoi de profesor la Universitatea Daciei
Superioare şi încredinţat cu conducerea Institutului de Zoologie.
Profesorul Ioan Scriban a înţeles dela început dubla problemă
ce se punea echipei de muncă a profesorilor dela noua Facultate
de Ştiinţe, acestor pioneri şi făuritori de drumuri noui.
Aci trebuia să se facă întâi şcoală, pentru necesităţile curente
ale Statului, pentru pregătirea celor chemaţi să propovăduiască
elementele cunoştinţelor naturale în şcoala secundară. Predarea
acestor învăţături clasice era prima datorie a profesorului Scriban,
deşi nu cea mai importantă şi mai meritorie. Totuşi organizarea
cursurilor şi a lucrărilor practice era o problemă mare la
Facultatea noastră de Ştiinţe, unde profesorul era complect lipsit
de un personal ştiinţific format, care să-1 secondeze, şi chiar
de personalul tehnic indispensabil al laboratoarelor. Şi Ioan Scriban
trebuia să facă aceste cursuri nu numai pentru studenţii înştiinţe
şi geografie, ci deosebit şi cursuri de istologie pentru studenţii
în medicină, şi — în lipsa altui specialist — şi cursuri de
parasitologie la Academia de Agricultură.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Sănătatea sa robustă i-a ajutat să birue munca imensă cerută
de aceste nevoi didactice inexorabile. Zi şi noapte îl vedeai
muncind la pregătirea miilor de preparate microscopice pentru
lucrări, la recoltarea animalelor pentru disecţie, la elaborarea
planşelor sale pentru curs. Făcea munca preparatorului, a asistentului
şi a şefului de lucrări, dublată de a conservatorului de
colecţii, într'un Muzeu zoologic deosebit de bogat. Dragostea lui
mare pentru studenţi, devotamentul său jertfelnic pentru obligaţiile
catedrei au învins toate lipsurile materiale, toate adversităţile
timpurilor grele de prefaceri, în care i-a fost dat să lucreze.
Ioan Scriban a întemeiat astfel învăţământul solid al Zoologiei
şi Anatomiei comparate la această Universitate, lăsând în
urmă-i o tradiţie, un făgaş pentru viitorime.
Dar cât de bine a înţeles marele nostru dispărut, că rostul
primordial, fundamental al său era totuşi activitatea ştiinţifică!
Fără suportul muncii ştiinţifice însăşi opera didactică rămâne
stearpă. Numai creaţia ştiinţifică justifică existenţa şi poate împrumuta
strălucire unei catedre universitare. Şi aci iarăşi erau
îndoite obligaţiile profesorilor acestei facultăţi. Nu ajunge să-ţi
dai toată contribuţia de investigaţie personală şi de originalitate
la comoara ştiinţifică universală, creând valorile eterne ale ade-
28

434
vărului pus în evidenţă, ale misterelor naturii, deslegate. Aci trebuia,
chiar cu sacrificarea investigaţiei originale, creată ambianţa
ştiinţifică, mediul ştiinţific, trebuiau organizate instituţiile,
care să chezăşuiască continuitatea creaţiei, să fie pepiniera ştiinţei
deplin aclimatizate pe aceste plaiuri româneşti.
Profesorul Scriban a înţeles acest dublu imperativ al timpurilor
de eforturi eroice, pe care le-am trăit dela Unire. El şi-a
dat silinţa să creeze o comunitate de muncă, sfânta atmosferă de
laborator, să-şi educe elevii. Dar înainte de toate a lucrat el însuşi.
Memoriile sale asupra Hirudineelor au continuat să apară
din timp in timp. Datorită acestei sforţări continue, ajunsese să
fie considerat ca unul din cei mai buni specialişti în Hirudinei,
încât i-se încredinţează la 1934, în colaborare cu specialistul german
Autrum, redacţia părţii relativ la Hirudinee din tratatul
monumental: Handbuch der Zoologie de Kiikenthal.
Paralel cu aceasta lucrează şi asupra istologiei Peştilor. Se
pare că intenţiona să îmbrăţişeze acest nou domeniu cu toată
pasiunea ştiinţifică ce îl caracteriza, când moartea năprasnică
rupse firul unei vieţi laborioase.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Şi cât era de binefăcătoare pilda acestei munci pentru studenţii
şi asistenţii săi, chiar pentru noi colegii! In consiliul Facultăţii
de Ştiinţe aducea o notă de bunătate şi duhul blândeţei,
care formau trăsătura fundamentală a caracterului său cinstit şi
înţelegător. Aşa proceda el ca decan şi prodecan.
Dar toată această nobleţă, această muncă şi jertfă n'au putut
îndepărta obştescul sfârşit, destinul nostru al tuturor:
... nec pietas moram rugis et instanti senectat
afferet indomitaeque morţi.. .
Şi cu cât a venit această nemiloasă moarte mai precipitat,
cu atât o simţim mai zguduitoare, cu atât ne lasă mai neconsolaţi
pe toţi aceia, cari l-am stimat, l-am aprecit, l-am iubit şi i-am
fost tovarăşi de muncă în Facultate.
Acela, care atât de mult cerceta tainele naturii şi miracolul
eredităţii, nu putea, se pare, avea alt sfârşit, decât acela al tatălui
său: o prăbuşire fulgerătoare, exact la aceeaş vrâstâ de 58
ani şi — curioasă coincidenţă — în aceeaş zi de 8 Ianuarie stil
vechiu!
Iubite Coleg, tu, care atât de mult ai studiat vermii, te vei
înfrăţi acum cu viermii tăi iubiţi cu viermii pământului, ca un
suprem omagiu şi jertfă pe altarul naturii scumpe ţie.

435
Rămâne însă spiritul tău, Iubite Coleg, de-apururi viu între
noi: Non omnis moriar! Căci pe el l-ai zidit în piatra de temelie
a Facultăţii tale de Ştiinţe din Cluj. Fie-ţi deci memoria binecuvântată
!
Discursul funerar rostit de Dl Prof. Ar. Grădinescu
După cuvântarea D-lui Decan, daţi-mi voie ca, în numele
secţiunii de Ştiinţe Naturale, să arăt dureroasa datorie ce ne-o
îndiplinim astăzi, faţă de distinsul coleg şi prieten, Profesorul
Ioan A. Scriban.
Născut pe plaiurile laşului dintr'o familie moldovenească,
ai cărei membri sunt cunoscuţi ca slujitori ai bisericii, el întruchipa
caracteristica firii noastre: înalt, voinic, cu o frunte mare,
domol la mers, fiindcă nu era grăbit niciodată. Tot ceia ce spunea
izvora dintr'o adâncă convingere şi dintr'o profundă documentare.
Nu e locul aci de a vorbi de activitatea lui ştiinţifică. In
criza capitalului uman specializat de astăzi, Prof. Scriban înde­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
plinea atribuţiunile sale cu multă competinţă.
începuturile lui sunt foarte modeste: preparator, şef de
lucrări şi docent în Histologie în 1911. Elev al Prof. Paul Bujor
dela Iaşi, el îşi inaugurează începutul în ştiinţă cu o lucrare foarte
interesantă: „Contribuţiuni la Anatomia şi Histologia Hirudineelor".
După alte cercetări importante el trece în străinătate, în Germania
şi Franţa, unde vine în contact cu diferiţi specialişti, adânsindu-şi
şi mai mult cunoştinţele în ştiinţa Zoologiei, distingându-se
în urmă ca un renumit zoologist, bazat pe cercetări de Anatomie
Comparată, Histologie şi Embriologie.
Cercetările lui îl impun în 1913 mai întâiu conferenţiar universitar
la Iaşi, apoi profesor de Zoologie la Facultatea de Ştiinţe
din Cluj încă din 1919, funcţionând în acelaş timp vre-o 10 am
şi ca profesor de Histologie la Facultatea de Medicină.
A fost cel dintâiu profesor sosit la Cluj, din falanga bine
pregătită a Regatului.
Plăcerea lui era natura şi laboratorul. In Institutul de Zoo­
logie din Str. Mico el publică numeroase cercetări, — fie singur,
fie în colaborare cu diferiţi elevi, lucrări asupra celulelor adi-

436
poase, botrioidale, chloragogene, stabilind structura intimă şi
atribuindu-le şi un rol endocrinologie, de secreţiune internă. Apoi
studii asupra epiteliilor respiratoare dela branchiile diferitelor
animale; studii asupra fibrei musculare striate în timpul metamorfozelor
şi în stare patologică; importante lucrări asupra miopatiilor;
cercetări asupra Herpobdelidelor şi a epiteliului tubului
•digestiv la Cobitis fosilis.
Impunându-se prin lucrările şi publicaţiunile lui în străinătate,
el este însărcinat cu o monografie asupra Hirudineelor, pe
care o publică în limba germană în 1932 în marele „Handbuch
der Zoologie" din Berlin, lucrarea având 227 pagini şi 30-1
figuri.
A făcut şi studii frumoase de medicină, şi în această calitate
a făcut războiul de întregire a neamului 1916—1918 ca medic
locotenent, însoţind armata şi alinând suferinţele multora.
A colaborat cu distinsul Prof. Bacaloglu dela Facultatea de
Medicină din Bucureşti la un studiu foarte interesant asupra miopatiilor,
comunicat apoi şi la Academia de Medicină din Paris.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
In plin apogeu el cade. Munca şi preocupările i-au slăbit
puterile, şi iese învins in această luptă neegală dintre el şi natură.
Cade când se credea mai mulţumit poate, că vine după un
mic repaos la Cluj la laboratorul lui, la colaboratori şi studenţi.
Pierderea e mare. După moartea prof. Borcea succede moartea,
prof. Scriban, ambii din aceiaşi specialitate.
Cu moartea lui legăturile materie cu sufletul sunt rupte.
Materia însă îşi urmează mai departe transformările sale.
Din acest circuit însă s'a desprins ceva, care nu se va duce
în pământ odată cu trupul: sunt lucrările lui tipărite, sunt cercetările
şi metodele lui ştiinţifice, sunt sfaturile şi poveţele date
tineretului, pe cari le-a infiltrat generaţiilor de studenţi ce s'au
perindat dela 1919 şi până astăzi.
Când ne uităm la tine, iubite Coleg, şi îţi vedem capul culcat,
cu frutea înaltă şi gura întredeschisă, pe care par'că s'a oprit
un surâs, te aşteptăm să ne vorbeşti iarăşi, dar realitatea e alta.
In faţa destinului tău nemeritat, în faţa morţii prea timpurii,
Colegii dela secţia Ştiinţelor Naturale exprimă familiei, care
pierde pe unul din cei mai distinşi membri ai săi, regretele lor,
şi luându-ne cu toţii adio dela tine, îţi spunem: Odihneşte-te în
pace, fie-ţi ţărâna uşoară.

Lista lucrărilor ştiinţifice ale Prof. I. A. Scriban.
437
1. Contribution â la Faune des Hirudinees de Roumanie.
Annal, Scient. l'Univers. Iassy. 1904.
2. Note histologiques sur les Hirudinees. Arch. de Zool.
Experim. Paris. T. VII. 1907.
3. Note sur les Ecrevisses de Roumanie. Annal. Scient. de
l'Univers. Iassy. 1908.
4. Contribution â l'Anatomie et â l'Histologie des Hirudinees.
Annal. Scient Univers. Iassy. 1910.
5. Etude de la cellule adipeuse des Hirudinees. Ann. Biol.
Paris, voi. I. 1911.
6. Sur la presence des parasomes dans les cellules adipeuses
•de la Pontobdella muricata. C. R. Societ. Biol. Paris. 1911.
7. Studii histologice şi anatomice asupra Hirudineelor de
apă dulce şi marine. Acad. Rom. Publ. Fond. Adamachi. N. XLIII.
1915.
8. (In colaborare cu C. Bacaloglu). Sur l'origine embrion-
Tiaire des myopathies BCU Cluj primitives / Central University progresives. Library C. Cluj
R. Soc. Biol.
Paris. T. LXXIX. 1916.
9. (In colaborare cu C. Bacaloglu). Contribution â l'Etude
des myopathies. Bull. Secţ. Scientif. l'Academ. Rom. 1916.
10. L'involution de la queue du tetard et les myopathies.
Bull. et. Mem. de la Societe de Neurologie, Psychiatrie et Psychol.
Iassy. N. 1. 1919.
11. (In colaborare cu C. Bacaloglu). Cercetări asupra histologiei
patologice şi a patogeniei miopatiilor primitive progresive
pseudo-hipertroîice. Acad. Rom. Pub. Fond. Adamachi. N.
XLVII. 1921.
12. Sur la presence des fibres musculaires atypiques dans
la musculature de la queue des tetards de Batraciens Anoures et
dans les myopathies primitives pseudohypertrophiques. C. R. Soc.
Biol. Paris. T. LXXXV. 1921.
13. La structure des fibres conjunctives chez les Hirudinees.
C. R. Soc. Biol. Paris. T. LXXXVIII. 1923.
14. Une nouvelle methode de coloration trichrome. C. R. Soc.
Biol. Paris. T. XC. 1924.
15. Sur la structure et la cytophysiologie de la cellule adipeuse
chez Gossosiphonia paludosa. C. R. Soc. Biol. Paris. T.
XC. 1924.
16. Sur la morphologie des noyaux de l'epithelium digestii
chez Misgurnus fossilis. Bull. Soc. Sc. Cluj. 1927.

438
17. Observation sur la musculature du tube digestif des Cobitides
Bull. Soc. Sc. Cluj. 1927.
18. (In colaborare cu E. Epure). Sur la fonction adipogene
du nevrileme chez Haementeria costată. M. C. R. Soc. Biol. Paris.
T. C. 1929.
19. (In colaborare cu E. Epure). Beobachtungen iiber das
GefâssYStem von Herpobdela atomaria, Carena. Zoolog. Anz. Bd_
94. 1931.
20. Bemerkungen iiber die structur des larwalen Kiemenepithels
von Petromyzon Planeri. Bull. Soc. Sc. Cluj. T. VI. 1931.
21. Uber die bindegewebige natr der Pilasterzellen und der
structur des Kiemenblâttchens von Scyllium canicula, Cuv. BuL
Soc. Sc. Cluj. T. VI. 1931.
22. Hirudinea. (In Handbuch der Zoologie). In colaborare
cu Autrum. Berlin. Bd. II. 1932 de sub direcţia Dr. Kiikenthal.
234 pag. cu 302 fig.
23. (In colaborare cu D. Paulian). Sur L'histo-pathologie
des Myopathies primitives et surtout de la myopathie pseudohypertrophique.
Bull. BCU Acad. Cluj / Medic. Central University T. CVII. Library 1932. Cluj
24. (In colaborare cu D. Paulian). iStude anatomo-pathologique
d'un nouveau cas de myopathie primitive. Bull. Acad. Medic.
T. CIX. 1933.
25. (In colaborare cu E. Epure). Beobachtungen iiber die
musculatur und das epithel des verdaungstraktus bei Herpobdella
atomaria Carena und Hirudo medicinalis. Bul. Soc. Sc.
Cluj. T. VII, 1933.
26. Uber einige lymhoepitelialen gebilde der Kiemen bei Cyprinus
carpio L. Bul. Soc. Sc. Cluj. T. VII, 1934.
27. Uber ein freies Septalrudiment bei Silurus glanis. BuL
Soc. Sc. Cluj. T. VII, 1934.
28. (In colaborare cu E. Epure). Beobachtungen iiber das-
Gefâsssystem der Herpobdelliden. Bul. Soc. Sc. Cluj. T. VIII,
1934.
29. Uber der Vandstruktur der ventralen Lakune bei Haementaria
costată M. und das Ventralgefâss bei Haemopis sanguisuga
L. Zoolog. Anz. 1936.
30. Recherches sur la structure des cellules chloragogenes
chez des Hirudinees. Bul. Soc. Sc. Cluj, 1936.
31. Beobachtungen iiber die Morphologie Verdamungsepitheles
bei Protoclepsis tesselata. Zoolog. Anz., 1936.
32. Das Chondriom der Muskelzellen der Hirudineen. Zoolog.
Anz, 1937.

BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII
BCU Cluj / Central University Library Cluj

Preşedinte:
Membri:
Secretar:
1. Comisiunea Bibliotecii.
FI. Ştefănescu-Goangă, rector (substitut:
N. Drăganu, prorector).
Prof. Titu Vasiliu, deleg. Fac. de Med.
Prof. Camil Negrea, deleg. Fac. de Drept.
Prof. Const. Marinescu, deleg. F. de Litere.
Prof. Gheorghe Spacu, deleg. F. de Ştiinţe.
Ion Muşlea, directorul Bibliotecii.
Virgil Vătăşianu, bibliotecar.
Comisiunea a ţinut în cursul anului şcolar patru şedinţe (13
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Oct. 1936, 30 Ianuarie, 3 Aprilie şi 30 Iunie 1937).
Director:
Primbibliotecari:
Bibliotecari:
Arhivar:
Subbibliotecari:
2. Personalul Bibliotecii.
a) Personalul ştiinţific:
Ion Muşlea, doctor în litere.
Anton Valentiny, profesor secundar.
Sabin Mureşanu, prof. sec, doctor în drept.
Gheorghe Ioanovici, doctor în drept.
Ştefan Monoki, profesor secundar.
Virgil Vătăşianu, doctor în filozofie.
Tullia Găvruş, profesoară secundară.
Olimpiu Boitoş, doctor în litere.
Traian Mitrofanovici, doctor în drept.
Ludovic Kelemen, profesor secundar.
Ignaţie Balogh, abs. al Fac. de Ştiinţe.
Teodor Mihăilescu, licenţiat în litere.
Dumitru Petruţiu, licenţiat în litere (dela
1. IV. 1937).

) Personalul administrativ şi tehnic:
441
Secretari: Dumitru Petruţiu (până la 31. III. 1937).
Aurelia Botez, licenţiată în litere (dela 1
IV. 1937).
Cartotecari: Bela Karl, absolvent al Fac. de Litere.
Ioan Andrasofszky, abs. al Fac. de Drept.
Aurelia Botez (până la 31. III. 1937).
Olga Csermâk, învăţătoare.
Aurel David, licenţiat în drept (până la 31.
III. 1937).
Livia Crăciun, licenţiată a Fac. de Ştiinţe.
Petroniu Şerban (dela 1. IV. 1937).
Corneliu Iancin (dela 1. VI. 1937).
Dactilografe: Ghizela Meder.
Legâtor-şef:
Mecanic:
Mecanic-fo t o graf:
Tâmplar:
Intendent:
Primlaboranţi:
Laboranţi:
Margareta Orban.
Ilie Ferdinand.
Vilhelm Anlauf.
Ştefan Balâzs.
BCU Cluj Dumitru / Central Russe. University Library Cluj
c) Personalul de serviciu:
Augustin Todor.
Gheorghe Kovâcs.
Farcaş Erdei (până la 31. XII. 1936).
Ioan Mihalache (dela 1. I. 1937).
Martin Mate, Ioan Vura, Ioan Bindea, Nicolae
Todor, Vasile Săcară, Gheorghe
Miklosi, Iosif Florian, Gheorghe Murăşan,
Ioan Mihalache (până la 31. XII. 1936),
Vasile Munte, Nicolae Rotar, Simion Sasu,
Gavril Moldovan, Ilie Chira (dela 1. T.
1937).
Servitori: Ilie Chira (până la 31. XII. 1936), Vasile
Mureşan, Gheorghe Pop, Vasile Micheşan.
Aurel Drăgan (dela 1. I. 1937).
3. Publicaţiile personalului ştiinţific al Bibliotecii.
Ion Muşlea, director:
1. Contribuţiuni nouă la viaţa şi opera Doctorului Vasilie
Popp (1789—1842). Extras din Anuarul Inst. de istorie naţio­
nală VI. Cluj, 1936, 7 p.

442
2. Le folklore roumain. Extras din „Revue internaţionale
des etudes balkaniques" IV (1936), pp. 567—574.
3. Un Sas braşovean — folklorist român: I. C. Hintz-Hinţescu.
Contribuţiuni bio-bibliografice. Extras din Volumul omagial
pentru fraţii Alexandru şi Ion Lapedatu. Bucureşti, 1936,
pp. 561—573.
4. Materiale pentru cunoaşterea şi răspândirea „focului viu"
la Români. Extras din Anuarul Arhivei de Folklor a Academiei
Române IV (1937), pp. 237—242.
5. A publicat „Anuarul Arhivei de Folklor a Academiei Române"
IV (1937). Bucureşti 1937. M. O. şi Impr. Naţională.
in-8°, 267 p.
6. Redactor pentru partea românească la „Volkskundliche
Bibliographie fiir die Jahre 1931 und 1932". Berlin 1937.
Anton Valentiny, primbibliotecar:
România magyar irodalmânak bibliogrâfiâja 1906 ev (Bibliografia
literaturii BCU maghiare Cluj / Central din România University pe Library anul Cluj
1936). Cluj,
1937. Minerva, in-8°, 20 p. (Erdelyi Tudomânyos Ftizetek, 1937,
95 sz.).
Virgil Vătăşianu, bibliotecar:
Icoana Maicii Domnului din Muzeul Institutului de Studii
Clasice din Cluj. Extras din Volumul Omagial pentru fraţii Alexandru
şi Ion Lapedatu. Bucureşti, 1936. 8 p.
Olimpiu Boitoş, bibliotecar:
„Sărăcia" literaturii noastre dramatice. Lanuri IV (1937),
pp. 69—76.
Dumitru Petruţiu, subbibliotecar:
1. Ion Al. Lapedatu şi începuturile mişcării teatrale din Transilvania.
Ctitorul dramei ardelene. Primele încercări de teatru
românesc în Cluj. Cluj, 1937. Tipografia Cultura. 12 p.
2. „Mironosiţele". O dramă religioasă din ţinutul Săliştei-
Extras din Anuarul Arhivei de Folklor a Academiei Române IV
(1937), pp. 13—29.

4. Conferinţele bibliotecarilor.
443
Conferinţele de specialitate ale bibliotecarilor au continuat
şi în acest an, ţinându-se şase şedinţe. S'a discutat în special chestiunea
funcţionării Biroului de Informaţii şi a „ghişeului" (serviciul
sălii de lectură), redactându-se şi instrucţiunile respective
ale acestor servicii.
O comisiune restrânsă, compusă din bibliotecarii A. Valentiny,
Şt. Monoki, V. Vătăşianu şi T. Găvruş, a lucrat la alcătuirea
instrucţiunilor pentru catalogarea alfabetică.
5. Localul. Inovaţiuni şi îmbunătăţiri.
In cursul acestui an şcolar s'au continuat inovaţiunile şi îmbunătăţirile
începute în anul trecut, de data aceasta însă în proporţii
mai reduse.
a) De ani de zile rafturile (de lemn) ale depozitului de ziare
nu mai erau încăpătoare pentru mulţimea acestui gen de periodice,
ceeace îngreuia BCU Cluj enorm / Central păstrarea University în ordine Library a Cluj
ziarelor şi servirea
lor. Comisiunea B. U, înţelegând necesitatea şi urgenţa
lucrării, a aprobat propunerea directorului şi astfel s'au putut
construi 31 de rafturi mari şi solide (3.23X1-90 m.), în continuarea
celor vechi şi adâncirea altor 5 rafturi. Costul acestei lucrări
(Lei 135.847), a fost achitat din „creditul extraordinar
special" acordat de Ministerul Educaţiunii Naţionale Universităţii
noastre (vezi p. 446).
b) S'a perfecţionat funcţionarea ascensorului mare, cu ajutorul
căruia se pot executa cu mai multă uşurinţă transformările
de depozit.
Costul acestei reparaţii a fost de Lei 17.000, sumă achitată
din fondurile Bibliotecii.
c) Cele mai multe din cărucioarele de transportat cărţi erau
de multă vreme impracticabile din cauza deteriorării cauciucului
roţilor. S'au montat cauciucuri nouă la toate cele 63 cărucioare;
costul acestei lucrări (Lei 46.850), a fost achitat din taxele Facul­
tăţilor.
d) In ce priveşte clădirea Bibliotecii, s'au reparat şanţurile
de ciment în jurul depozitului de cărţi (Lei 9.090), sumă achitată
din fondurile Bibliotecii.

444
a) Catalogul alfabetic.
6. Lucrări în Bibliotecă.
S'au catalogat 5171 opere în 5664 volume, făcându-se în total
18.419 fişe. Numărul mult mai redus al operelor catalogate,
faţă de anul trecut, se explică prin faptul că în cursul acestui an
o parte din funcţionarii dela catalogare au fost repartizaţi la lucrările
de reorganizare ale altor servicii.
S'au numerotat 6102 opere în 8041 volume, cu numerele
280.180—280.340 şi 283.151—286.691. Ca şi în anul trecut, multe
opere au fost trecute în locul dubletelor inutile.
Lipsa unor instrucţiuni proprii pentru catalogarea alfabetică
a fost de mult simţită la Biblioteca noastră. Pentru a se pune
capăt acestei situaţii dăunătoare, bibliotecarii A. Valentiny, Şt.
Monoki, V. Vătăşianu şi T. Găvruş au fost însărcinaţi să alcătuiască
un proect de instrucţiuni, care a fost redactat în cursul
anului şcolar.
b) Catalogul topografic.
Lucrările începute BCU Cluj la / 18 Central Februarie University 1936 Library (vezi Cluj
Anuarul pe
1935—36, p. 302—303), au continuat cu acelaşi număr de studenţi-practicanţi.
In acest an şcolar s'au trecut în registre 68.393
titluri (fişele Blar-Gropp).
Iată numele studenţilor-practicanţi şi timpul cât au lucrat la
Biblioteca noastră în cursul acestui an şcolar (a se vedea şi tabloul
din Anuarul pe 1935—36, p. 302—303):
1. Bratu Virgil, stud. în drept, 1. VI. 1936 — 8. XI. 1936.
2. Cernău Augustin, stud. în litere, 1. XII. 1936 — 31. X.
1937.
3. Corodan Elemer, stud. în drept, 16. X. 1936 —*).
4. Gyorbiro Eugen, stud. în litere, 1. V. 1936 —*).
5. Hermann Ioan, stud. în medicină, 15. XI. 1935 — 17. II.
1937.
6. Iliovici Emil, stud. în drept, 16. IV. 1936 —*).
7. Indre Liviu, stud. în drept, 1. II. 1936 — 30. VI. 1937.
8. Iosa Gheorghe, stud. în drept, 1. II. 1936 — 8. XI. 1936.
9. Ohler Sarolta, stud. în drept, 16. II. 1937 —*).
10. Păşun Tatiana, stud. în ştiinţe, 10. — 30. VI. 1937.
11. Pop Marcu, stud. în drept, 6. III. 1937 — 31. X. 1937.
*) Continuă.

445
12. Tăutan Titus, stud. în drept, 1. XII. 1936 —*).
13. Schaljo Adalbert, stud. în ştiinţe, 1. I. 1936 — 9. IV, 1937.
14. Stanca Petru, stud. în drept, 15. XI. 1935 — 8. XI. 1936.
15. Timbuş Eliza, stud. în litere, 16. IV. 1936 —*).
16. Trifănescu Ion, stud. în drept, 1. II. 1936 — 30. VI1937.
c) Catalogul pe materii.
La sfârşitul anului şcolar trecut (30. IX. 1936), catalogul
pe materii cuprindea un număr de 45.568 fişe. In cursul anului
şcolar 1936—37 s'au clasat şi împărţit definitiv 12.120 fişe şi astfel
numărul lor s'a ridicat la 57.688 fişe.
La catalogul pe materii au fost ocupaţi patru bibliotecari,
care au avut însă şi alte însărcinări.
Catalogul nostru pe materii a putut da şi anul acesta lămuriri
preţioase publicului cercetător, care, luând cunoştinţă de existenţa
lui, se adresează tot mai des Biroului de Informaţii pentru
consultare.
d) Lucrări de conservare si curăţire.
S'au legat BCU în cursul Cluj / anului: Central University Library Cluj
1654 voi. cărţi, pentru suma de Lei 42.884
1569 voi. periodice pentru suma de Lei . . . 50.299
Total: 3223 volume, Lei 93.183
Din „creditul extraordinar special" (vezi p. 446), s'a destinat
suma de Lei 35.000, cu care s'au executat 730 perechi cartoane
speciale (scoarţe), în care să se păstreze toate ziarele primite ca
imprimate legale începând cu anul 1922. Acestor ziare li se dăduse
o legătură prea sumară (broşare), aşa că nu puteau fi aşezate
în rafturi decât culcate şi astfel numerotarea lor până acum
nu era posibilă.
In cursul vacanţei de vară s'a lucrat la curăţirea şi aranjarea
depozitului ziarelor precum şi a etajului V al depozitului
de cărţi.
In cursul unei săptămâni din vacanţa de Crăciun Biblioteca
a fost închisă, pentru a se putea face transformarea unei secţii
a depozitului.
e) Alte lucrări.
Diferitele periodice care erau catalogate până acum de către
mai mulţi funcţionari, au fost trecute unui singur bibliotecar.

446
realizându-se astfel o unitate de administrare a cărei necesitate
era mult simţită.
La 9 Ianuarie 1937 s'a început schimbarea tuturor etichetelor
vechi (ungureşti) pe care e trecută şi signatura cărţilor. Până
la sfârşitul anului şcolar s'au putut schimba 27.125 astfel de
etichete.
S'a început revizuirea şi reorganizarea bibliotecilor uzuale
(manuale), din care s'au terminat în cursul acestui an două: ale
birourilor bibliotecarilor şi a sălii de lectură a profesorilor universitari.
Dubletele de cărţi şi de reviste care până în această vară
stăteau de-avalma, în podul depozitului, au fost aranjate aşa ca
să poată fi găsite cu uşurinţă.
Sporirea colecţiunilor s'a făcut, ca în fiecare an, prin:
a) cumpărături, b) donaţiuni, c) schimb internaţional
primate legale.
şi d) im­
a) Cumpărăturile din acest an s'au făcut:
I. Din fondul „taxelor de bibliotecă". Ele au fost repartizate
după cum urmează:
Pentru cumpărări de reviste:
Facultatea de Drept
Facultatea de Litere
Facultatea de Ştiinţe
Facultatea de Medicină
Total Lei 450.000
Din aceste sume Biblioteca a reţinut, conform hotărîrei Co
misiunii Bibliotecii Universităţii din 20 Ianuarie 1936,, 20%
pentru legături.
7. Creşterea colecţiunilor.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Lei 75.000
Lei 75.000
Lei 150.000
Lei 150.000
Pentru cumpărări de cărţi, stabilirea şi repartizarea sumei
disponibile urmează să se facă în cursul anului şcolar 1937—38.
Din fondul pentru cumpărarea de opere enciclopedice şi de
interes general (Lei 40.000), s'a achiziţionat: Enciclopedia Britannica
(ediţia XIV, 24 volume) şi Handworterbuch der Naturwissenschaften
(Ediţia II, 11 volume, Jena, 1931—35).
II. Din „creditul extraordinar special" obţinut de Universitate
dela Ministerul Educaţiunii Naţionale, Bibliotecii i s'a re-

447
partizat suma de Lei 650.000. Din aceasta s'au distribuit pentru
achiziţii şi legături de către Comisiunea Bibliotecii, Lei 455.000
şi anume:
a) Pentru completarea colecţiilor de reviste ale celor
patru Facultăţi (Facultăţilor de Ştiinţe şi Medicină
câte 83.350 Lei, Facultăţilor de Litere şi Drept
câte 51.650 Lei), în special a revistelor al căror
abonament a fost suspendat în anii de criză
1931-32-33) Lei 270.000
b) Pentru completarea publicaţiilor importante care
apar în continuare (cărţi), câte 25.000 pentru Fac.
de Litere şi Ştiinţe Lei 50.000
c) Pentru achiziţionarea de manuale destinate studen­
ţilor Facultăţilor de Drept şi Medicină . . Lei 25.000
d) Pentru completarea operelor de cultură generală şi
literatură modernă franceză şi germană . . Lei 50.000
e) Pentru completarea materialului vechiu românesc
(cărţi şi periodice) Lei 30.000
f) Pentru legarea BCU operelor Cluj / Central de subt University a-e . . Library . . Cluj
Lei 30.000
Total Lei 455.000
S'au mai făcut cumpărături de reviste şi cărţi, în special româneşti,
din fondurile proprii ale Bibliotecii şi anume în valoare
de Lei 13.308.
b) Din donaţiuni trebue să amintim în primul rând Societatea
Naţiunilor (190 voi.), Guvernul Francez (64 voi.), The British
Council (17 reviste), Bureau International du Travail (41
voi.), Seminarul de limbă şi literatură maghiară al Facultăţii de
Litere din Cluj (820 voi.). Dintre particulari, donaţiuni mai mari
(peste 20 voi.) au făcut: dl Victor Popp, consilier la Curtea de
Casaţie (58 voi. şi un document din anul 1578), doamna Victoria
Lapedatu (47 voi.), familia regretatului Prof. Ioan A. Scriban
(27 voi.).
c) Biblioteca este în legătură de schimb cu 197 Universităţi
şi institute ştiinţifice din întreaga lume. Pe această cale ea s'a
îmbogăţit cu 9111 volume. Această cifră neobicinuit de mare se
explică prin faptul că în acest an am reuşit să primim din nou
tezele de doctorat trecute la universităţile franceze şi anume cu
începere dela întreruperea relaţiilor de schimb (anul 1932—33K

448
Facultatea de Medicină a pus la dispoziţia Bibliotecii pentru
schimbul internaţional 7042 teze de doctorat, a căror expediere
în străinătate este în curs.
d) In ce priveşte imprimatele legale, observăm că legea dela
22 Martie 1937 (publicată în Mon. Of. No. 69—1937), a redat
tipografiilor gratuitatea poştală, suspendată în anul 1929. Datorită
acestui fapt, numărul imprimatelor trimise de tipografii
a sporit simţitor. (Pentru imprimatele legale, a se vedea Anexa
I).
Totalizând cele 4 mijloace de sporire ale colecţiunilor, s'au
înregistrat în acest an:
Cărţi şi broşuri 16741 voi.
Bibi. Românească veche 13 voi.
Reviste 3950 voi.
Ziare 1324 voi.
Teze de doctorat 11675 voi.
Anuare universitare 185 voi.
Anuare şcolare 153 voi.
Diferite BCU Cluj imprimate / Central University 658 Library voi. Cluj
Hărţi 47 voi.
Manuscrise 12 voi.
Documente 333 voi.
Provenienţa materialului e arătată in Anexa I.
8. Circulaţia cititorilor.
(Consultarea colecţiunilor).
Sălile de citire ale Bibliotecii au fost deschise în cursul anului
şcolar în 276 zile de lucru şi sărbători mai puţin însemnate
(diferenţa de 6 zile în minus faţă de anul şcolar trecut se datoreşte
închiderii Bibliotecii în cursul unei săptămâni din vacanţa
de Crăciun, închidere necesitată de transformarea unei secţiuni
a depozitului), câte 10 ore pe zi (8—13, 15—20), iar între 1 Iulie—14
August câte 4 ore pe zi (8—12). Ele au fost cu totul închise,
conform Regulamentului, numai între 16—31 August.
a) înscrierile.
In cursul anului şcolar s'au eliberat 2266 cărţi de intrare
în Bibliotecă; dintre acestea 9 fiind anulate, numărul cititorilor
înscrişi rămâne 2257 şi se repartizează astfel:

Total 2257.
1956 studenţi (din care 439 studente).
449
34 elevi (din care 5 eleve).
267 diferite profesiuni (profesori sec, avocaţi, magistraţi,
preoţi, medici, etc), din care 45 femei.
b) Cititorii.
Numărul cititorilor în acest an a fost de 56.333, dintre care
49.279 studenţi, iar 7.054 alte categorii. Media zilnică a cititorilor
a fost de 204 (minimum 41 în luna August, maximum 361
în luna Februarie) (Vezi Anexa II).
S'au consultat în total 85.287 opere în 99.070 voi., dintre care
cărţi 80.967 op. în 88.333 voi., iar periodice: 4320 op., în 10.737 voi.
Media zilnică a operelor consultate a fost de 309 (minimum 75
în luna August, maximum 521 în luna Februarie). (Vezi Anexa
II).
Sala Revistelor curente a fost cercetată de 7497 cititori (media
zilnică 271). (Vezi Anexa III).
Biblioteca a mai adăpostit, în Sala destinată exclusiv consultării
cărţilor proprii: BCU 21.534 Cluj / Central cititori University (media Library zilnică Cluj
78). (Vezi
Anexa IV).
Numărul mai redus al cititorilor faţă de anul trecut se datoreşte
închiderii Universităţii între 5 Martie—4 Aprilie.
c) Imprumutătorii.
Numărul împrumutătorilor a fost de 5272. S'au împrumutat
7449 opere, dintre care 7142 cărţi şi 307 reviste. Media zilnică
a împrumutătorilor a fost de 22 (minimum (10 în luna August
şi maximum 29 în luna Decemvrie media zilnică a operelor
împrumutate a fost de 31 (minimum 16 în luna August şi maximum
43 în luna Decemvrie). (A se vedea Anexa V).
d) împrumuturi în şi din străinătate şi provincie.
In acest an s'au împrumutat din străinătate, pentru cititorii
noştri, 11 opere în 11 volume şi anume:
Dela Biblioteca Szechenyi din Budapesta . . . 1 op.
Dela Biblioteca Univ. din Praga 3 op.
Dela Biblioteca Univ. din Strasbourg . . . . 4 op.
Dela Biblioteca Univ. din Viena 3 op.
Biblioteca noastră a împrumutat în străinătate 5 opere în 5
volume şi anume:
Bibliotecii Muzeului Naţional din Budapesta . . 2 op.
Bibliotecii Szechenyi din Budapesta 1 op.
Bibliotecii Univ. din Viena 2 op.
29

450
Dela bibliotecile din ţară am împrumutat, pentru cititorii
noştri, 22 opere în 30 volume, şi anume dela Biblioteca Acad.
Române, a Facultăţii de Litere din Bucureşti, a Fundaţiei Regale
Carol I, a Muzeului Brukenthal şi a Universităţii din Cernăuţi.
Biblioteca noastră a împrumutat la diferite biblioteci, licee
şi alte instituţiuni din ţară 59 opere în 96 volume.
9. Arhiva istorică.
In afară de colecţiile de tipărituri şi manuscrise ale Societăţii
Muzeului Ardelean, administrate de către Biblioteca noastră,
numita Societate posedă foarte bogate colecţii de documente, parte
proprii, parte depuse de familiile nobile din Ardeal. La acestea
se adaugă colecţiile Bibliotecii Universităţii, provenite din cumpărături,
donaţii, depuneri. Toate aceste arhive sunt aşezate în
cele trei săli speciale dela etajul II al edificiului. Pentru cercetători
arhiva are aici deosebit o sală de lucru şi o bibliotecă uzuală.
Dela Unire, această arhivă a fost administrată de un singur
funcţionar. începând cu anul 1935 însă, Biblioteca a avut posi­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
bilitatea să-i dea un ajutor, în persoana unui arhivar detaşat dela
Arhivele Statului din Cluj. S'au putut începe astfel diferite lucrări
propuse de Direcţiune şi aprobate de Comisiunea Bibliotecii
şi anume:
1. Introducerea unor formalităţi nouă în cercetări, pentru
a spori mijloacele de control în păstrarea şi consultarea materialului
arhivistic: cerere de admitere, carte specială de intrare, condică
de prezenţă, buletine de cerere, registru pentru materialul
ieşit din arhivă, etc.
2. întocmirea listei tuturor colecţiilor, cu indicarea provenienţei,
situaţiei şi mărimii lor.
3. întocmirea unei schiţe topografice a Arhivei, din care să
se poată vedea aşezarea şi gruparea materialului arhivistic, precum
şi cuprinsul fiecărei cutii, pachet, grup sau volum.
4. Descrierea generală a Arhivei.
5. Descrierea tuturor mijloacelor de orientare în colecţiile
arhivei: inventare, cataloage, registre, indice.
6. Stabilirea provenienţei şi condiţiilor de depunere ale diferitelor
colecţii.
Executarea acestui program de lucru se apropie de sfârşit.
In cursul acestui an au fost mutate sau regrupate mai multe

451
colecţii (cea. 40.000 piese), au fost clasate câteva din arhivele
mari familiare (Wesselenyi, Gyulai-Kuun, Josika, Berzenczey,
cea. 70.000 piese) şi au fost reparate peste 1000 de documente
deteriorate.
Colecţiile Bibliotecii au crescut în acest an cu 333 piese, dintre
care 82 donate şi 251 cumpărate.
Arhiva a fost deschisă în acest an în 276 zile, câte 5 ore pe
zi (8—13). Colecţiile ei au fost consultate în cursul acestui an de
966 cercetători.
10. Expoziţii. Diverse.
In vederea „Congresului de numismatică şi arheologie", ţinut
la Cluj între 25—27 Oct. 1936, s'a aranjat bogata colecţie de
monede şi medalii din „Sala Gh. Sion", cu ajutorul Institutului
de Studii Clasice al Universităţii, care a delegat pe dl preparator
Gh. Macrea.
In vederea aceluiaşi congres, s'a refăcut şi deschis expoziţia
noastră din anul trecut („Publicaţiunile ştiinţifice ale profesorilor
şi personalului BCU Cluj ştiinţific / Central ajutător University al Library Universităţii Cluj
Clujene,
apărute între anii 1920—1935" şi „Stampe privitoare la trecutul
românesc" din „Colecţia Gh. Sion"). Expoziţia a rămas deschisă
şi pentru publicul mare, dela 26—31 Octomvrie.
S'a mai organizat o expoziţie consacrată „Cărţii româneşti
din Ardeal 1831—1918". Cu această ocazie s'au expus din preţioasa
colecţie de stampe a donatorului Gh. Sion „hărţi şi scene
militare din trecutul românesc". Expoziţia a fost inaugurată la
24 Mai 1937, în prezenţa d-lui Prorector N. Drăganu. A vorbit
directorul Bibliotecii despre „Editura şi tipografia românească
în Ardeal până la Unire". Expoziţia a rămas deschisă până la
24 Iunie.
In cursul acestui an şcolar Biblioteca a avut cinstea să fie
vizitată de către înalte personalităţi din ţară şi străinătate. Amintim
pe d-nii Prof. Mauro Picone dela Univ. din Roma, contele
Alfred Poninski, însărcinatul de afaceri al Poloniei la Bucureşti,
Mircea Cancicov, ministrul finanţelor, P. S. S. Episcopul Nicolae
Colan al Vadului şi Feleacului, Cardinalul Tisserant.
Congresul internaţional de antropologie şi arheologie preistorică
a ţinut la 12 Sept. 1937, în Sala noastră de conferinţe,
•o şedinţă la care au participat, între alţi iluştri savanţi, Prof. E.
Pittard şi dl Louis Marin, cetăţean de onoare al Clujului.

452
II. Biblioteca populară.
A fost condusă în tot cursul anului şcolar de către dl Cornel
Iancin, licenţiat în litere, care a continuat de o parte opera de
epurare a-cărţilor dăunătoare, începută înainte cu un an, de altă
parte ameliorarea condiţiilor de funcţionare. Bibliotecarul a condus
şi o statistică amănunţită a categoriilor de cititori şi a lucrărilor
consultate, ale cărei date le vom publica în curând.
Biblioteca a primit şi în acest an bugetar suma de Lei 60.000
ca subvenţie din partea Municipiului Cluj.
Numărul cărţilor a sporit cu 207 volume, biblioteca având
astăzi 10.242 volume. S'au legat 254 volume cu preţul de Lei
3958.
Biblioteca a fost deschisă în acest an şcolar 336 zile, câte
5 ore pe zi (15—20). (Diferenţa de cinci zile în minus faţă de
anul trecut se datoreşte unor reparaţii urgente).
Numărul cititorilor a fost de 26.806, iar numărul cărţilor
consultate 27.883. (A se vedea şi Anexa VI). Diferenţa în minus
faţă de anul şcolar BCU trecut, Cluj / Central se datoreşte University în Library mare Cluj
parte scoaterii
din Bibliotecă a romanelor detective, poliţiste, în fascicole, ete,
începută în vara anului 1936.
Media zilnică a cititorilor a fost de 79 (minimum 23 în luna
Iulie, maximum 186 în luna Februarie). Media zilnică a cărţilor
consultate a fost de 83 (minimum 23 în luna Iulie, maximum 194
în luna Februarie).

1Л
a"
с:
O
n
o
01
3
o»
s
o.
o
e
№
M
«
3
•o
TOTAL. . . .
16741
Schimb internaţional . .
155
Exemplare legale*) . .
13 801
1 Al D1U П
1175
PROVENIENŢA
Cărţi
1 1 1 1 1 Incunabule
co I I I »
3950
1324
11676
ie
os ~a
00 to co
o' r—
U> U> -3 J»-
o>
co 1 s
~j eo - J
os
oo
*>•
1
os
*>• —
U 1 и
-
OS i—
tO
B. R. V şi
B. M. V.
Reviste
Ziare
Teze
Universitare
Şcolare
Diferite im»
primate
Hărţi
UI 1 | O» -3 Manuscrise
CO
б
36091
1 1 00 S
IC i- 1
9111
19184
4578
2218
Acte şi do»
cumente
TOTAL
1 ANUARE
O
ч
n
-co
•*
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Л
P
O
ST
o
c
3
>
n
И
01

454
TOTAL .
-a
os
te
co
9625
21703
4471
11926
1554
1177
5213
o<
OS
00
O s
eo
os CC
-a
88333
4320
10737
85287
co
s
o
Septemvrie
August
Iunie
Iulie
Aprilie
Mai
Februarie
Martie
Ianuarie
Novemvrie
Decemvrie
Octomvrie
LUNA
Numărul zilelor
de lucru
o s l r o o t o c n o c o c o o - c o * . Profesori univ.
626
90
1072
239
79
1826
185
860
862
1126
2386
1824
1314
870
3858
1527
714
963
1669
2435
996
975
2722
2109
cu w t e c e r e o o O î O * »
O S * t ~ 3 £ O O i O S O O S O C Đ - 3 - * >
882
102
47
948
1065
1274
1693
1026
730
1297
1375
1387
#»• * - N > O C O C O O O * » 0 * - ~ 3
>-t — — l-k M —'
© * » . c o o » e o o - j o s - a 0 3 N > ©
ce *•* co co co os -cn- № o< U Ф ?
rfa.OSOreCnOCN-a^-a—'OS
~ 3 t © C O ~ 3 » - » H * - l r - O S O S —
503
3534
832
5644
6161
2404
982
4774
1036
7008
2008
7688
6165
4597
9159
6673
9793
7251
8686
4630
12142
7103
13094
7639
4061
6133
6135
8321
6836
9051
6295
5920
7744
8198
8372
9062
Personal
ştiinţific univ.
Litere
Drept
Ştiinţe
Medicină
Academiile
Comerc. Agric
Teol. Conserv.
Elevi de Liceu
Particulari
STUDENŢI
Totalul cititorilor
opere Au con­
volume
» - < i c n o > c o * * c 5 0 o c j > C T i o a s opere
210
526
5862
910
1192
6687
870
276
7459
2168
8558
2680
796
455
9501
6907
10589
7706
785
12523
7467
8424
1343
1108
10394
14202
6392
8875
1100
567
7403
2701
8606
8627
11073
10162
ro
o
*»• o* — a ^ 30 oo - i — o s c o o s u )
co
o
CD
BCU Cluj / Central University Library Cluj
ta и в ^ о с с о в о ш
t s - a ^ e > - - - M O o c " * K
О'С"С0СОС0СО03»-»СПСпСП —
volume
opere Totalul
volume
cititorilor
operelor
consultate
Au consultat
cărţi
Au consultat
periodice
Totalul
consultăconsultărilor Media 1
pe zi a 1
4
O
B.
&
p
o
I
o
o
№
"O
B
B.
>
o
B
M
0)
2.
»
n
Bl
C
5"
n

Biblioteca Universităţii Anexa III Anexa IV
Au consultat reviste curente
(în Sala Revistelor)
Personal ştiinţific 155
Studenţi litere 1342
, drept 2127
„ ştiinţe 505
„ medicină 1984
„ academii 421
Elevi 210
Particulari t 753
TOTAL 7497
Media zilnică 27
Au consultat exclusiv cărţi proprii (în sala
destinată acestui scop)
Personal ştiinţific 43
Studenţi litere 2123
BCU Cluj / Central University Library Cluj
„ drept 7530
„ ştiinţe 1300
„ medicină 8734
„ academii 660
Elevi 172
Particulari 972
T O T A L 21534
Media zilnică 78

456
general
to
CU
~3 >f-
"cu -
O
cn to
8J4
>
c
ta
c
e S > 2
а pi "O 01
re • • • •
to
cu
to
to
to
*—
to
IO
to
cu
4
re
o* a
-l
C
re
o
re
S
re 2
If- to 00 CU os eo IU *> o< eo
o -a
cu -a to -3 os to
cititori
cu
C
*» os
00
2
C
00
*
-£u_ o» if­ 1—.
I-»
«- o« >-*
ie- 00 os o 00 os
CU eo
eo
OS -3 os
1—. *•
cu
O
c
Ol
op. re
p.
c
o cu eo oi
o to to
D.
IO
o
c
00 1—L o> o 1-1 00 cititori
3
cu OS
o» -3 -3 co
E? D.
CU
eo
I-* to
cu Ol cu
o os CU
to >—. to h-1
ел o CU
00 -3 *- o eo oo
(-^ re 3"
00 op.
re -»
00
re
CU
s c
cu
s
-a 1—*
to cu
to IC­ *- to
*- Ol OS eo *. eo eo
cititori -oo
B
OS
oo I-» -3
oo eo oi
to Ol cu OS os ce o> It*- 5'
cu -3
ел
op. "re
00
ooo 3" - e
»—.
eo
»-*
I—1
Ol to o - cu
If- -3
o» os CU CU
Bl
to ce cu cititori >âa
00 Ol
to
os
1-1
O П (ђ
~~i -a os
Ф- Ol
nil!,
to E2
o» cu cu *- op. o. ^ »
OS to O" -3
to
cu
o> cu
O if*. cu O» eo №- to ro to to
4» eo -a
o>
cititori
to
M
cu
re*
to
to o> oi CU to I-» cu to op.
<
os oo
eo
C*
CU -3 c -r iC- C" iC-
*
i—*
eo #- eo to 00
eo
to os cu CU 00
to
СЛ 00 eo
o cititori а
os
3.
o"
to l~â 1—l
os os eo eo*- os -3 -a cu -3 cu op.
o
O >f- os os -3
C3>
00 o
o s to 00
cu
cu
If-
o
to
00
00
*eo
o
cu
os o>
BCU Cluj / Central University Library Cluj
00
OS
*eoIFos*eo
cu
*eo
co
Oi
cu
eo
Totalul tmprumutătorilor
1396
1958
485
1262
1924
6272
7142
cu
o
•a
*л
#-
*eo
to
IO
cu
>c
cu
to
>-*
os
to
cu
o oo
K*.
os
IO
-3
o
Ol
to o
>f- to
to
00
Ol
-o
o
*. o co
eo OS
to
»I
to
eo
-3
cu
cu
to
to
CU
cu
-3
eo
to
to
>f- eo
*eo
Oi
i-»
»3
to
*-
oo
l—t
to
-3
cu
~3
OS
co
cu
00
eo
cu CU
os
os
cu
00
o>
to
to io
00
to
CD
cu
-3
os
#-
>p-
cu
eo
OS
00
cu
to
to
-a
to
to
O"
-3
CU
-3
to
CO
cu Itcu
os
CD
-3
to
cu oo
~3
to
o
Ol
cu
CU Cărţi 3
Oi
Ol
1—1
to
to 00
to
eo
to
to
Reviste
Total
3 и
3 - z
a S §
и
- z
a S §
•o a
5T 5T
Media zilnică a împrumutărilor
Media zilnică a opere
lor împrumutate
Ш
n
ва
C
a
re
и

457
Biblioteca Universităţii Anexa VI
L U N A
Tabloul cititorilor şi al cărţilor consultate la
„Biblioteca Populară" în anul şcolar 1936-37
N«rul zilelor
de lucru
Numărul
cititorilor
Media
zilnică
Numărul 1
cărţilor I
Media li
zilnică 1
Cititori
români
Cititori
minoritari
S'au consult.!
cărţi rom. 1
S'au consult,
cărţi magh.
Octomvrie 30 2071 69 2148 72 1220 851 1592 556
Noemvrie 30 2779 93 2135 104 1466 1313 2038 1097
Decemvrie 28 3179 113 3379 119 1605 1574 2266 1113
Ianuarie 30 4079 136 4294 143 2133 1946 3001 1293
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Februarie 28 5210 186 5445 194 2899 2311 3810 1635
Martie 29 3140 108 3209 112 1778 1362 2267 942
Aprilie 28 2489 89 2465 88 1315 1174 1735 730
Mai 29 1056 36 998 34 678 378 817 181
Iunie 29 815 28 793 27 502 313 646 147
Iulie 31 700 23 690 23 353 347 498 192
August 14 38n 27 381 27 212 173 267 114
Septemvrie 30 903 30 946 31 519 384 700 246
TOTAL. . 336 26806 79 27883 83 14680 12126 19637 8246

BCU Cluj / Central University Library Cluj

I
OFICIUL UNIVERSITAR
BCU Cluj / Central University Library Cluj

Personalul.
1. Directorul Oficiului (Şef de lucrări): Dimitrie Todorann
(Doctor în Filosofic).
2. Secretar (Preparator): Zevedeiu Barbu.
cea.
3. Medic (Dela 1 Aprilie 1937) (Preparator): Salvator Cup-
4. Impiegată: Constanţa Mehedincu (detaşată la Rectorat).
Activitatea.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
I. Serviciul de informaţiuni şi documentare.
a) Acest serviciu a stat zilnic (2 ore) la dispoziţia studenţimii
precum şi a tuturor celor interesaţi, dând informaţiile şi
îndrumările practice cerute cu privire la: organizarea învăţământului
universitar, alegerea cursurilor, cursurile de vară şi specializare
în străinătate, etc. Deasemenea s'a răspuns tuturor cererilor
adresate în scris, întreţinându-se astfel o întinsă corespondenţă
cu persoanele din afara Clujului.
b) Pentru buna şi obiectiva funcţionare a acestui serviciu.
Oficiul şi-a înjghebat o bibliotecă proprie de specialitate (în parte
din lucrările existente înainte vreme la Rectorat, în parte din
lucrări achiziţionate sau cumpărate direct), care cuprinde esenţialele
scrieri şi lucrări informative: anuare, ghiduri, prospecte,
etc. ale universităţilor din ţară şi a principalelor universităţi din
Occident şi de peste Ocean. Biblioteca este zi de zi întregită cu
lucrările fundamentale ce au apărut sau apar asupra organizării,
fiinţei, evoluţiei şi rolului învăţământului universitar şi superior.
c) In cursul acestui an, în urma delegaţiunii date de Onor
Minister al Ed. Naţionale şi a Rect. Univ., Oficiul Universitar
în conexiune cu Insp. Şcolar Regional-Cluj a organizat un ser-

461
viciu de informaţiuni şi găzduire a candidatelor prezentate la
examenele de capacitate pentru profesorii secundari, ce s'au ţinut
la Cluj începând cu luna Aprilie 1937. Acest serviciu s'a
executat în bune condiţiuni datorită, în primul rând concursului
căminelor universitare şi al internatelor şcolilor secundare din
localitate şi în al doilea rând, datorită normalei funcţionări a biroului
central dela Oficiul Universitar. Fiecărei candidate, în
urma unei anunţări personale prealabile, i s'a fixat locul de încartiruire
după preferinţa personală (hotel, cămin, internat, cameră
în oraş) şi i-s'a comunicat locul rezervat în scris, prin
poştă, la domiciliul obişnuit înainte de sosire la Cluj.
d) In urma unei deciziuni a Senatului Universitar s'a luat
măsura ca la sfârşitul fiecărui an şcolar Oficiul Universitar sa
comunice părinţilor în scris situaţia şcolară (examene, taxe, etc.).
a tuturor studenţilor. Această măsură a fost executată pentru
întâia oară jla sfârşitul anului şcolar 1936—37, trimiţându-se la
domiciliul părinţilor situaţia şcolară a tuturor studentelor şi studenţilor
universităţii noastre.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
IL Asistenţa medicală, psihologică şi socială.
Adevărata operă de organizare a asistenţei studenţilor nu se
poate realiza decât pe temeiul unei adânci cunoaşteri a realităţilor
vieţi studenţeşti. Organizarea asistenţei medicale presupune cunoaşterea
stării sanitare a studenţimii, organizarea asistenţei psihologice
şi sociale, se întemeiază pe cunoaşterea realităţilor psihologice
şi sociale; îndrumarea generală şi orientarea profesională
academică presupune determinarea structurii biologice integrale
a fiecărui ins ce îmbrăţişează învăţământul superior, precum
şi capacitatea de asimilare a statului pentru titraţii universitari.
Pe temeiul acestor consideraţiuni, Oficiul Universitar a iniţiat
în acest an universitar (1936—1937) pentru întâia oară la
noi în ţară, cercetări şi anchete la toţi studenţii din anul I ai
Universităţii noastre, menite să ne dea o icoană obiectivă şi
ştiinţifică a principalelor aspecte din viaţa studenţească: Starea
civilă, şcolară, social economică, medicală, psihologică şi fiziologic-constituţională.
Anchetele s'au urmărit prin completarea fişelor
A (stare civilă), B (şcolară) şi C (social-economică), ce au
fost introduse obligator şi se completează, cu prilejul înscrierii,
de studenţii tuturor facultăţilor.

462
Cercetările, întreprinse deasemenea la toţi studenţii şi pentru
întâia oară la universităţile din ţară noastră, s'au efectuat cu
colaborarea Institutului de Igienă şi Igienă Socială, Institutului
de Fiziologie, Institutului de Psihologie şi a dispensarelor Universităţii,
prin intermediul Oficiului Universitar, care a pus la
dispoziţia specialiştilor acestor institute materialul şi fişele necesare
pentru consemnarea rezultatelor cercetărilor. Prin aceste
cercetări s'a urmărit determinarea stării sanitare, psihologice şi
biologic-constituţionale a studenţilor. Ordinea cercetărilor din
acest an a fost următoarea:
a) Examenul medical s'a făcut de medicii dispensarelor, sub
conducerea dlui docent Dr. L. Daniello. Examinarea medicală a
fost introdusă obligator încă din primii ani ai Universităţii; în
anul curent s'a adus numai inovaţia fişei medicale individuale
(E), în care se consemnează rezultatele examinării, al cărei model
a fost întocmit de Oficiul Universitar. Examinarea s'a efectuat
de trei echipe de medici, conduse de Doc. Dr. L. Daniello,
ajutat de D-ri: Hângănuţiu, Berariu, Popescu şi Bumbăcescu.
Examenul medical a fost cât se poate de complet, constând din:
BCU Cluj / Central University Library Cluj
înregistrarea datelor anamnezice, examen fizic general, examen
radiologie al toracelui, examinarea acuităţii vizuale, a cavităţii
buco-faringiene şi analiza serologică a sângelui.
In total au fost examinaţi 652 studenţi din anul întâi, repartizaţi
pe Facultăţi după cum urmează:
Medicină 234
Ştiinţe
Litere
Drept
Dăm rezultatele sumare ale examinării medicale, eliminatorii
:
1. Examenul pulmonar. Lipsiţi de or ce semn de leziune pulmonară
101.
Cu mici semne de tuberculoză latentă dar cliniceşte sănătoşi
541. In această categorie au fost clasaţi toţi acei ce prezentau
complexe primare calcefiate, adenopatii hilare, simfize pleurale,
scleroze discrete pulmonare, etc.
Cu tuberculoze pulmonare active 10 (1,5%).
2. In ce priveşte rezultatul examinării celorlalte organe s'au
constatat:
59
130
229

Leziuni oculare în 80 cazuri:
Cecitate unilaterală 1 caz
Impermetropie 1 „
Miopie 76 „
Strabism 1 „
Blefarită 1 „
Afecţiuni de nas-gât, urechi 130 cazuri:
Amigdale ipertrofice 119 cazuri
Laringită 1 caz
Deviaţii de sept 2 cazuri
Vegetaţii aden. 1 caz
Polipi 5 cazuri
Rinită cronică 1 caz
Faringită 1 caz
Afecţiuni dentare 404 cazuri:
Carii netratate 272 „
Plombe 92 „
Coroane BCU Cluj / Central University 30 Library „ Cluj
Pod 7 „
Proteză în 3 „
Afecţiuni renale 1 caz (tuberculoză renală)
Afecţiuni cutanate 18 cazuri:
Acnee 12 cazuri
Impetigo 1 caz
Arsură 1 caz
Pitiriază 4 cazuri
463
Alte afecţiuni (gastro-intestinale, endocrine, etc.) 58 cazuri.
Cazurile cu tuberculoză pulmonară activă n'au fost admise
în Universitate, ci li s'au dat sfaturile necesare în vederea tratamentului.
b) Examinarea fiziologică s'a executat de Institutul de Fizio­
logie sub conducerea Prof. Dr. Gr. Benetato.
c) Examinarea morfologică şi antropologică a studenţilor a
fost făcută de asistentul Dr. I. Făcăoaru, delegatul Institutului
de Igienă şi Igienă Socială, în cadrul acestui institut.
d) Examinarea psihologică, pentru determinarea nivelului
mintal şi a structurii afective a individualităţii studenţilor, a fost

446
executată de directorul Oficiului şi de asistentul Dr. Alexandru
Roşea, dela Institutul de Psihologie.
In urma acestor anchete şi cercetări, Oficiul Universitar a
întocmit şi are în arhiva sa foile personale ale studenţilor din
anul I, — urmând ca în curs de 4 ani să se întocmească foile personale
ale tuturor studenţilor Universităţii. Foaia personală cuprinde
datele esenţiale (consemnate în fişe separate) privitoare
la: stare civilă, şcolară, socială, medicală, psihologică şi morfologică
— fiziologică a studentului.
Prelucrarea statistică a bogatului material adunat precum
şi elaborarea concluziilor ce se reliefează prin aceste cercetări este
în curs. Rezultatele generale şi speciale ale cercetărilor vor fi
date publicităţii în cursul anului viitor.
1. Asistenţa medicală.
a) O spitalizarea gratuită în clinici a studenţilor.
Studenţii Universităţii din Cluj sunt trataţi, în caz de boală
gratuit în Clinicile universitare, clasa H-a pe tot timpul anului
şcolar, iar cu aprobare BCU Cluj specială / Central şi University în timpul Library vacanţei. Cluj
Costul tratamentului
se rambursează însă Clinicilor dintr'un fond alimentat
prin atribuirea unei cote din taxa de înscriere plătită de studenţi.
Astfel în acest an şcolar s'a achitat suma de lei 183.77S
repartizată astfel:
1. Pentru 42 stud. dela Facultatea de Drept lei 62.300
2. Pentru 69 stud. dela Facultatea de Medicină ' lei 68.600
3. Pentru 16 stud. dela Facultatea de Litere lei 22.330
4. Pentru 20 stud. dela Facultatea de Ştiinţe lei 21.140
Total: 147 stud. Total: lei 174.370
5. Diferitele ajutoare medicale acordate individual lei 9.408
Adică lei 183.778 acordaţi în acest an şcolar din fondul de
asistenţă medicală a studenţimei.
b) Tratament şi consultaţii gratuite acordate studenţilor
in dispensare.
Dispensarul an ti tuberculos *J.
La consultaţiile gratuite ale Dispensarului care s'au ţinut
Miercurea şi Vinerea, între orele 14—16, s'au prezentat în total
*) Condus de Dl Docent Dr. L. Daniello.

465
688 studenţi. Dintre aceştia 245 au fost cazuri nouă iar 443 au
fost cazuri vechi, venite pentru reexaminare.
In cursul acestui an au fost descoperite printre cazurile
nouă 14 tuberculoze active, evolutive şi 40 de afecţiuni extrapulmonare
sau netuberculoase. Cei mai mulţi dintre studenţii tuberculoşi
au fost internaţi în secţia de boli pulmonare a clinicii
medicale.
In afară de cazurile de mai sus, au mai fost examinate la
Dispensar 47 studente dela Căminul de fete din Calea Moţilor şi
146 studenţi ai Academiei comerciale.
Dintre studenţii debili sau cu tuberculoză latentă 50 au fost
internaţi în preventorul Colibiţa.
Dispensarul antivenerian.
(Instalat în localul clinicei Dermato-Venerice).
Dispensarul a funcţionat în cursul anului şcolar, începând
dela 1 Noemvrie până la 30 Iunie, între orele 17—19.
Tabloul mişcării BCU bolnavilor, Cluj / Central care University s'au Library adresat Cluj
dispensarului
pentru tratamente şi consultaţii gratuite, e următorul:
Totalul bolnavilor 1,225; Totalul consultaţiilor 13.200.
Dintre aceştia:
Studenţi universitari 457 ;• Facultatea de drept 229; Facultatea
de medicină 136; Facultatea de litere şi filozofie 51; Facultatea
de ştiinţe 39; Facultatea de farmacie 2. Total: 457.
Alte şcoli 768; Academia Comercială 282; Academia de
Agricultură 113; Academia teologică 16; Politechnică 2; Academia
de muzică 25; Şcoala de arte frumoase 1; Şcoala normală 56:
Şcoala de conductori technici 31; Şcoala comercială 34; Şcoala
de menaj 17.
Şcoala profesională de fete 16; Liceul 143; Şcoala primară
30; Educaţie fizică 2. Total: 768.
După sex:
Femei 70; Bărbaţi 1155. Total: 1225.
Studenţi universitari după anii de studiu:
Anul I 113; Anul II. 102; Anul III. 97; Anul IV. 101;
Anul V. 12; Anul VI. 9; Absolvenţi 23. Total: 457.
*) Condus: de asistent Dr. P. Cirlea şi prep. extrab. Dr. N. Păcescu.
30

466
I. Boli venerice:
1. Sifilis: Sifilis primar 13; Sifilis secundar 3; Sifilis latent
24. Total: 40.
2. Blenoragie: Blenoragie acută necomplicată 118; Blenoragie
acută complicată 45; Blenoragie cronică 9; Stare postblenoragică
10. Total: 182.
3. Şancru moale: Şancru moale necomplicat 45; Şancru
moale complicat 6. Total: 51.
4. Limfogranulomatoză inghinală Nicolas-Favre 6. Total 6.
5. Alte afecţiuni ale sferei genitale: Balanită erozivă 38;
Condilome acuminate 42; Eritrasma 5; Fimoză 4; Fimoză congenitală
1; Ftiriază inghinală 8; Herpes progenital 16; Intertrigo
2; Molluscum contagios 1; Neurastenie sexuală 11; Ruptura
frenului 12; Uretrită catarală 31; Uretrită microbiană 49;
Uretrodinie 1; Ulceraţiuni traumatice 8; Varicocel 6; Epidermofiţie
inghinală 3. Total: 240.
Boli venerice după facultate:
Medicină: Sifilis BCU Cluj 11; / Şancru Central University moale 5; Library Blenoragie Cluj
32; Limfogranulomatoză
inghinală 1. Total: 49.
Drept: Sifilis 13; Şancru moale 11; Blenoragie 38; Limfogranulomatoză
inghinală 1. Total 63.
Litere şi filozofie: Sifilis 3; Şancru moale 1; Blenoragie 16.
Total: 20.
Ştiinţe: Şancru moale 1; Blenoragie 8. Total: 9.
Boli venerice după anii de studii:
Anul I: Sifilis 1; Şancru moale 2; Blenoragie 17; Limfo­
granulomatoză inghinală 1. Total: 21.
Anul II: Sifilis 8; Şancru moale 4; Blenoragie 23. Total: 35.
Anul III: Sifilis 5; Şancru moale 7; Blenoragie 28; Nicolas
Favre 1. Total: 41.
tal: 34.
Anul IV: Sifilis 11; Şancru moale 2; Blenoragie 21. To­
Anul V: Sifilis 1; Şancru moale 2; Blenoragie 2. Total: 5.
Anul VI: Sifilis 1; Şancru moale 1; Blenoragie 2. Total: 4.
Absolvenţi: Blenoragie 1; Nicolas Favre 1. Total: 2.
Totalul bolilor venerice la studenţi:
Universitari: Sifilis 27; Şancru moale 18; Blenoragie 94:
Boala lui Nicolas Favre 2. Total: 141.

II. Diferite dermatoze:
467
Abces 3, — Acrocianoză 1, — Acnee juvenilă 2, — Acnee
vulgară 17, — Acnee cheloidă 1, — Acnee necrotică 1, — Alopecie
areată 3, — Alopecie difuză 1, — Alopecie seboreică 1, —
Angliom stelat 1, — Angulus infecţios 1, — Aterom infectat 1,
— Afte 2, — Combustie 1, — Dartre furfuracee 4, — Dermatită
solară 1, — Dermatită artificială 22, — Dermatită polimorfă
Diihring 1, — Dermografism 4, — Dishidroză 3, — Efelide 1,
— Ectime 1, — Eczema 29, — Eczematide 11, — Eczematizaţie
5, — Eritem exudativ multiform 4, — Eritem pernio 3, — Erisipeloid
1, — Favus 1, — Foliculite 11, — Furunculi 22, —> Hemoroizi
10, — Herpes labial 2, — Hidrosadenită 1, — Hiperhidroză
palmo-plant 1, — Impetigo 17, — Lichen cornos 1, —
Lichen pilar 2, — Lichen ruber plan 2, — Labialită streptococică
1, — Neurodermită 4, — Panariţiu 1, — Pediculoza de cap
1, — Pigmentaţiuni solare 1, — Piodermie 16, — Pitiriază seacă
1, — Pitiriază albă 1, — Pitiriază rozată 4, — Pitiriază verzicoloră
15, — Prurigo Hebrae 1, — Prurigo estival 1, — Psoriază
vulgară 3, — BCU Rozacee Cluj / Central 1, — University Scabie 47, Library — Sclerodermie Cluj
2,
— Seboree 9, — Seboreea capului 23, — Toxidermie 2, — Tuberculide
papulo-necrotice 1, — Trichofiţie superficială 2, — Urticarie
5, — Varicelă 1, — Veruce vulgare 16, — Vitiligo 2, —
Zona 2.
Totalul dermatozelor: 258.
Din totalul studenţilor s'au îmbolnăvit de boli venerice 457,
ceeace dă un procent de 14,32%. Faţă de anul trecut constatăm,
că morbiditatea a crescut cu 2 %. Deasemenea morbiditatea a fost
mai accentuată în primii ani de studii, — ea descrescând în ultimii
ani de studii universitare.
c) Reconfortare în sanatorii.
1. Studenţii debili lipsiţi de mijloace şi merituoşi surit trimişi
la Sanatoriul din Colibiţa în munţii Rodnei, unde Univer
sitatea are un pavilion propriu afiliat Societăţii „Caritatea" din
Cluj.
In acest an şcolar au fost trimişi la acel Sanatoriu, pe timp
de una sau două luni, un număr de 48 studenţi ai acestei Universităţi,
repartizaţi astfel:

468
Dela Facultatea de Drept 12 studenţi
„ „ „ Medicină 9 „
„ Litere 18
„ Ştiinţe 9
Rectoratul a plătit Societăţii „Caritatea" pentru întreţinerea
acestor studenţi 1418 zile socotit â câte 60 lei ziua, suma totală
de lei 85.080 din fondul de asistenţă socială.
2. Asistenţa psihologică.
Iniţiată în cadrul asistenţei generale a studenţilor, asistenţa
psihologică este organizată şi tinde să dea studenţimii toate îndrumările
necesare în materie de organizare ştiinţifică a muncii
intelectuale academice şi a igienii mintale. In afară de publicarea
volumului de „îndrumări Universitare", acest serviciu este
la dispoziţia studenţimii pentru lămuriri şi informaţiuni directe
dela caz la caz.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
3. Serviciul de asistenţă socială.
Acest serviciu care a funcţionat şi anul acesta la Rectorat, cum
a funcţionat dela început, a constat din verificarea situaţiei şcolare
şi materiale a candidaţilor cari au solicitat ajutoare din fondul
de asistenţă socială şi din distribuire de ajutoare celor merituoşi.
Astfel pe baza cererilor aprobate de Dl Rector, s'au emis
studenţilor săraci şi merituoşi bonuri de diferite ajutoare în sumă
totală de Lei 119.100, care se repartizează astfel:
24 ajutoare la Fac. de Drept
33 „ „ „ „ Medicină
43 „ „ „ „ Litere
20 „ „ „ „ Ştiinţe.
In afară de aceste bonuri s'au mai acordat ajutoare pe altă
cale în sumă de Lei 58.415.
Astfel în acest an şcolar s'a acordat în total suma de Lei
177.515, sub diferite titluri de ajutoare din fondul de asistenţă
socială.

III. Serviciul orientării profesionale.
469
Acest serviciu a stat la dispoziţia tuturor bacalaureaţilor şi
studenţilor, care au cerut îndrumări ştiinţifice cu privire la alegerea
facultăţii şi specialităţii precum şi la cerinţele de ordin economic,
psihologic şi biologic a diferitelor profesiuni şi cariere
libere sau de stat. Utilat cu toate elementele necesare unei orientări
ştiinţifice (monografii profesionale, metode de examinare ale
individualităţii prin institutele universitare de specialitate), acest
serviciu a stat şi va sta şi mai mult în viitor în sprijinul tuturor
bacalaureaţilor ce intră în învăţământul superior şi doresc să aibă
asistenţă şi îndrumare obiectivă.
IV. Serviciul de studii.
In cadrul acestui serviciu se urmăresc din punct de vedere
ştiinţific problemele privitoare la istoricul şi organizarea învăţământului
universitar şi a vieţii studenţeşti. Se elaborează de asemenea
datele cercetărilor şi anchetelor întreprinse de şi prin Oficiul
Universitar, precum şi monografiile profesiunilor superioare
BCU Cluj / Central University Library Cluj
ce sunt în curs de terminare şi publicare.
I. Organizare.
V. Educaţia fizică universitară.
Educaţia fizică în Universitatea noastră funcţionează dirT
1934—35. La început cursurile au fost urmate benevol, începând
însă cu anul 1936 ele au devenit în parte obligatorii.
In conducerea educaţiei fizice sunt două organe:
1. Direcţiunea educaţiei fizice, şi
2. Comisia de educaţie fizică.
1. Direcţiunea educaţiei fizice, este organul permanent, care
asigură continuitate în desvoltarea acestei discipline.
Ea este reprezentată prin directorul educaţiei fizice şi ajutoarele
sale.
Personal: 1. Dr. Onoriu Cheţianu, dir educ. fizice; 2. Gheorghe
Comănaru, prof. sec. educ. fiz.; 3. Zelma Precup, profesoară
educ. fiz. pentru studente.
2. Comisia de educaţie fizică, este organul de coordonare a
activităţii în domeniul educaţiei fizice universitare. Ea este
aleasă pe trei ani, reprezentând cele 4 facultăţi.

470
Comisia actuală este astfel formată:
1. Prof. Dr. Iuliu Haţieganu, preşedinte.
2. Prof. Dr. C. Tătaru, fac. de medicină.
3. Prof. A. Grădinescu, fac. de ştiinţe.
4. Prof. I. Lupaş, fac. de litere.
5. Prof. A. Ionaşcu, fac. de drept.
6. Prof. Al. Pop, preşed. soc. sport a sttid. Universitari.
7. Dr. Onoriu Cheţianu, dir. educ. fizice.
8. Dr. Dim. Todoranu, dir. Oficiului Universitar (ca mem­
bru consultativ).
Comisia a ţinut în total 5 şedinţe, în cari a adus hotărâri
importante în legătură cu: educaţia fizică în Universitate, lucrări
ce s'au executat în Parcul Sportiv „Regele Carol II", şi introdu­
cerea educaţiei fizice în Căminurile studenţeşti sub forma exer-
ciţiilor de înviorare.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Vedere din parcul sportiv (clopotniţa) în care se desfăşoară exerciţiile in
aer liber

471
Pentru propagarea educaţiei fizice, sub patronajul Comisiunii,
s'a desfăşurat serbarea din 29 Mai, la care au fost invitaţi
profesorii şi asistenţii tuturor facultăţilor. Serbarea s'a bucurat
de un succes desăvârşit constituind un mijloc puternic de propagandă
a educaţiei fizice în rândurile studenţilor şi profesorilor
dela Universitatea noastră.
II. Activitate practică.
Astăzi, educaţia fizică universitară, se prezintă sub două aspecte:
a) obligatorie, şi b) benevolă.
a) Conform statutelor, educaţia fizică devine obligatorie pentru
anul I dela toate facultăţile. Anul acesta însă ea a fost introdusă
numai la fac. de medicină sub titlul de experienţă. Frecventarea
cursurilor este obligatorie în după masa rezervată special
acestei discipline.
Dăm mai jos o recapitulare a programei analitice a cursurilor
anului I:
15 lecţii în sală (după mese),
13 lecţii în aer liber,
total 28 lecţii. BCU Cluj / Central University Library Cluj
1. In sală:
1 lecţie teoretică: Sisteme de educ. fizică
4 lecţii gimnastică suedeză
3 lecţii box
1 lecţie giu-giţiu
2 lecţii gimnastică medicală
4 lecţii nepredate din cauză de grevă
total 15 după mese.
2. In aer liber (Parcul „Regele Carol II"):
4 lecţii alergări
4 lecţii aruncări, suliţă-disc-glob
4 lecţii sărituri
1 lecţie jocuri sportive
total 13 după mese.
b) Educaţia fizică benevolă (neobligatorie) se desfăşoară în
aceleaşi cadre, cu acelaşi personal. Aceste cursuri au fost urmate
de cea. 250 studenţi şi studente dela toate facultăţile.
In cursul anului au loc concursurile atletice între Căminele
studenţeşti şi pe facultăţi. Lupta tradiţională se dă anual pentru
„Cupa Prof. Iuliu Haţieganu", care în ultimii doi ani a fost câştigată
de către studenţii facultăţii de medicină.

472
BCU Cluj / Central University Library Cluj

473
Participarea la concursuri cari depăşesc cadrele universitare
se face prin „Societatea Sportivă a Studenţilor Universitari"
(„U"), al cărei preşedinte este Dl Prof. Al. Pop.
Societatea are toate secţiile sportive afiliate la Federaţiile
respective. Nu funcţionează însă din lipsă de fonduri decât secţia
de nataţie, secţia de atletică şi cea de foot-ball.
Secţia de foot-ball este adevărata mândrie a Universităţii
noastre. Este singura echipă din Divizia A, amatoare şi nu profesionistă.
Societatea Medicală de Educaţie fizică şi sport.
Pentru anul 1937 Societatea Medicală de Educaţie fizică şi
sport şi-a ales următorul comitet:
Preşedinte: Prof. Dr. Iuliu Haţieganu.
Vice-preşedinţi: Prof. Dr. Grigore Benetato şi Dr. Liviu
Telia.
Secretar-general: Dr. Emil Viciu.
In cursul anului s'au ţinut o serie de patru şedinţe publice
cuprinzând următoarele
BCU Cluj
conferinţe:
/ Central University Library Cluj
Prof. I. Haţieganu: Raport asupra „Congresului internaţional
de Medicină
Berlin.
aplicată la educaţia fizică şi la sport" dela
Prof. Gr. Benetato: Câteva probe fiziologice pentru dozarea
efortului fizic.
Participarea la concursuri cari depăşesc cadrele universitare,
Dr. L. Telia: Turburări cardiace în efortul fizic.
Dr. I. Cheţianu: Gimnastica ortopedică a lui Knapp.
Dr. E. Viciu: 1. Rezumat despre o călătorie de studii medico-sportive
în Germania. 2. întocmirea unei „Foi de observaţie
medico-sportivă".
începând dela 24 Maiu, „Societatea Medicală de educaţie fizică
şi sport" a organizat „Primul curs de medicină aplicată la
educaţia fizică şi sport dela Universitatea din Cluj". Acest curs
a durat până la data de 19 Iunie, ţinându-se în fiecare zi o conferinţă
despre un subiect de medicină sportivă şi o demonstraţie
practică în cuprinsul căreia fiecare cursist făcea diferite exerciţii
fizice şi sporturi, sub conducerea unui profesor de educaţie fizică.
Cursul s'a ţinut la „Parcul sportiv Regele Carol II". La
acest curs a luat parte un număr de 72 înscrişi — medici şi studenţi
în medicină.

474
Programul cursului a cuprins următoarele conferinţe:
1. a) Curs teoretic: Introducere la medicina sportivă. Prof.
Dr. I. Haţieganu; b) Curs practic: Sisteme de gimnastică. Dr.
O. Cheţianu. 2. a) Curs teoretic: Consideraţiuni generale asupra
fiziologiei efortului fizic. Dr. Gr. Benetato; b) Curs practic: Jocuri
cu mingea. 3. a) Curs teoretic: Igiena sportului. Dr. E. Viciu;
b) Curs practic: Atletică uşoară. 4. a) Curs teoretic: Sportul
şi circulaţia sanghină. Dr. A. Moga; b) Curs practic: Atletică
uşoară. 5. a) Curs teoretic: Sportul şi respiraţia. Doc. Dr. L.
Daniello; b) Curs practic: Exerciţii la aparate şi atletică uşoară.
6. a) Curs teoretic: Sportul şi sistemul nervos. Dr. T. Dragomir;
c) Curs practic: Luptă, box, jiu-jiţiu. 7. a) Curs teoretic:
Bolile sportive mai frecvente. Dr. L. Telia; b) Curs practic: Jocuri
cu mingea şi gimnastică corectivă. 8. a) Curs teoretic: Leziuni
chirurgicale sportive mai frecvente. Dr. Prăgoiu; b) Curs
practic: Atletică grea. 9. a) Curs teoretic: Biotipologie şi sport.
Dr. L. Comşa; b) Curs practic: Jocuri cu mingea. 10. a) Cur.s
teoretic: Primul ajutor în sport. Dr. Adam; b) Curs practic: Călăritul.
11. a) Curs teoretic: Tehnica de ridicare a terenurilor
BCU Cluj / Central University Library Cluj
sportive. Dr. Cheţianu; b) Curs practic: Scrimă. 12. a) Curs
teoretic: Organizarea unei staţiuni de consultaţii medico-sportive.
Dr. E. Viciu; b) Curs practic: Ciclism, automobilism: Dr. M.
Hângănuţ. Tirul: Dr. Cheţianu. 13. a) Curs teoretic: Frumosul
anatomic. Doc. Dr. Veluda; b) Curs practic: Tenisul. 14. a) Curs
teoretic: Educaţia fizică a femeii. Prof. Dr. I. Haţieganu; b)
Curs practic: Exerciţii fizice pentru femei. Dş. Precup. 15. a)
Curs teoretic: Aviaţia şi medicina. Maior Dr. O. Apostol; b) Curs
practic: Demonstraţii de sbor. 16. a) Curs teoretic: Consultaţiunile
practice pentru sportivi. Dr. L. Telia; b) Curs practic: Examinarea
unui sportiv. Dr. L. Telia. 17. a) Curs teoretic: Terapia
ortopedică în sport. Dr. Rădulescu; b) Curs practic: Demonstraţiuni
practice. Dr. Rădulescu. 18. a) Curs teoretic: Consultaţii
sportive la boli organice. Dr. L. Telia; b) Curs practic: Sporturile
de apă. 19. a) Curs teoretic: Sportul şi sistemul endoglandular.
Dr. Gr. Benetato; b) Curs practic: Educaţia fizică la copii.
20. a) Curs teoretic: Turism, cantonament. Vaier Puşcariu;
b) Curs practic: Excursiune la Băişoara.

CĂMINURILE SI CANTINA
UNIVERSITARĂ
BCU Cluj / Central University Library Cluj

1. Comisiunea căminurilor.
Preşedinte: Prof. Lazar Iacob.
Membrii: Prof. Camil Negrea, Prof. Ioan Drăgoiu, Prof.
Mihail Kernbach, Prof. George Giuglea, Prof. Ştefan Bezdechi,
Prof. Silviu Dragomir, Prof. Vasile Meruţiu, Prof. Augustin
Maior.
Secretar: Ioan A. Vătăşescu.
2. Personalul căminurilor.
BCU a) Cluj Căminul / Central Avram University Iancu. Library Cluj
Adiministrator: Ilie Haşegan.
Secretar: Emil Sângeorzan.
Econom: Simion Oprişor (dela 15. I. 1937).
Mecanic: Ştefan Ilea.
Portar: Luca Nan.
b) Căminul Studentelor.
Administrator: Constantin Buga.
Secretar: Livia Morariu.
Econom: Măria Papp.
Mecanic: Augustin Morariu.
Portar: Ioan Sabău.
c) Căminul V. Babeş.
Administrator: Silviu Miilea.
Secretar: Gheorghe Ciosa.
Econom: Victor Tătaru.

3. Căminul studenţesc „Avram Iancu".
477
La 30 Iunie 1937, Căminul studenţesc „Avram Iancu" îşi
închee al 17-lea an de activitate, fiind de un real folos pentru studenţii
români, cari îşi fac studiile la Universitatea din Cluj, în
tr'un oraş cu o populaţie încă în bună parte minoritară.
Căminul a adăpostit în cursul anului trecut, un număr mediu
de 216 studenţi, repartizaţi după naţionalitate, facultăţi, bursieri
sau solvenţi, după cum urmează:
Naţionalitatea
Drept
Litere
Bursieri Solvenţi
Ştiinţe
Med.
Total
Drept
Litere
Ştiinţe
Med.
Total
Total ger
16 17 15 15 62 47 10 17 42 116 178
Germani (saşi, şvabi) . . . - — — - — 3 3 1 9 16 16
- - — — - 3 - — 4 7 7
- -
13 13 13
Greci 1 — — - 1 1
BCU Cluj / Central University Library Cluj
— — — - - - — 1 — 1 1
Total 15 17 15 15 62 54 13 19 68 164 216
Bursierii în număr de 62 au fost recrutaţi de facultăţi din
studenţii lipsiţi de mijloace materiale şi foarte buni la studii, cei
mai mulţi fiind fii de plugari (39 din 62) de preoţi, învăţători şi
funcţionari.
Solvenţii au fost în număr de 154, din cari numai 21 fii de
agricultori, iar restul de 133 fii de funcţionari sau profesionişti.
S'a încasat pentru întreţinerea bursierilor şi cheltueli comune,
din subvenţia dată de Ministerul Educaţiei Naţionale, suma
de , Lei 853,367
dela solvenţi taxe de întreţinere . . . . „ 1,381,388
pentru bibliotecă, baie şi diverse, suma de . „ 163,050
Total . '. „ 2,397,805
Fonduri+tranzitorii „ 920,471
Total intrate . . „ 3,318,276
S'a cheltuit:
Pentru personal Lei 150,424
Cheltueli alimentare „ 1,317,472
Cheltueli pentru luminat şi încălzit . . „ 436,795
Cheltueli pt. întreţinerea edif. apă, etc. „ 136,082

478
Cheltueli pentru bibliotecă . . . . „ 50,901
Cheltueli pentru completarea veselei,
rufăriei şi mobilierului . . . . „ 43,060
Cheltueli pt. reparaţiuni şi renovări . „ 106,096
Cheltueli pentru impozite, cheltueli de
birou şi diverse „ 44,876
Cheltueli comune „ 199,627 2,485,333
Fonduri şi tranzitorii Lei 303,635
Mandate de plată rămase neîncasate din 1931 . „ 116,304
Sold , . . . , „ 413,004
Totalul eşitelor . . „ 3,318,276
Alimentaţia studenţilor s'a făcut în condiţiuni mulţumitoare
şi cu toată urcarea de preţuri de pe piaţă, ea nu a fost cu nimic
inferioară celei din anii trecuţi. Media generală a costului alimentaţiei
a fost de Lei 28,94 de zi şi persoană.
Starea sanitară a studenţilor din cămin, în cursul anului expirat
a fost satisfăcătoare. Medicul căminului, dl Dr. Liviu Telia,
a stat la dispoziţia BCU Cluj studenţilor / Central University bolnavi, Library ori de Cluj
câte ori aceştia
au avut trebuinţă de asistenţă medicală.
Baia căminului a funcţionat la început o singură dată pe
săptămână, iar din Noembrie, când numărul studenţilor a crescut,
de 2 ori pe săptămână.
Grădina „Petran" din imediata apropiere a căminului, luată
în arendă dela Asoc. „Astra", a servit ca loc de recreare şi studiu.
Biblioteca în cursul anului expirat, s'a îmbogăţit cu 166 volume,
în valoare de Lei 50,901. Valoarea cărţilor (5826 volume)
este de Lei 1,071,589. Numărul cititorilor a fost de 20,500.
Casina a funcţionat cu preţuri foarte reduse, oferind studenţilor,
în timpul liber, o distracţie uşoară (jocuri de şah, biliard,
table, ping-pong, ziare, radio, pian), fără ca ei să părăsească
edificiul căminului.
Ordinea şi disciplina în cămin au fost mulţumitoare.
Inventarul căminului a sporit cu obiectele înscrise la No.
4178—4211, în valoare de Lei 40,041.
Valoarea mobilierului, a efectelor şi rufăriei de pat, a rechizitelor
de bucătărie şi a obiectelor dela atelierul mecanic, este în
total de Lei 2,913,178 — şi bibliotecii de Lei 1,071,243 — la care
adăogând clădirea evaluată la Lei 14,612,000, rezultă suma de
Lei 18,596,421

4. Lista studenţilor bursieri adăpostiţi în Căminul „Avram Ianeu".
Dela Facultatea de Drept:
1. Bocianu Valentin, Oct. 1936—Iunie 1937.
2. Chira Aurel, Oct. 1936—Iunie 1937.
3. Cornea Nicolae, Oct. 1936—Iunie 1937.
4. Issekutz Ioan, Oct. 1936—1 Dec. 1936.
5. Iuhas Leontin, Oct. 1936—Iunie 1937.
6. Lechinţan Grigore, Oct. 1936—Iunie 1937.
7. Pop V. Ionel, Nov. 1936—Iunie 1937.
8. Pordea Petru, Oct. 1936—Iunie 1937.
9. Sandor Victor, Oct. 1936—Iunie 1937.
10. Tătaru Aurel, Oct. 1936—Iunie 1937.
11. Todor Ioan, Nov. 1936—Iunie 1937.
12. Todoran Dorift, Nov. 1936—Iunie 1937.
13. Cristea Vasile, Oct. 1936—Iunie 1937.
14. Neamţu Ioan, Nov. 1936—Iunie 1937.
15. Rădulescu Florian, Dec. 1936—Iunie 1937.
16. Vasiliu Constantin, BCU Cluj Oct. / Central 1936—Nov. University 1936. Library Cluj
17. Druiu Ioan, Febr. 1937—Iunie 1937.
Dela Facultatea de Litere:
1. Bârna Vasile, Oct. 1936—Iunie 1937.
2. Bârluţiu Traian, Nov. 1936—Iunie 1937.
3. Chircev Anatole, Oct. 1936—Iunie 1937.
4. Coste Aron, Nov. 1936—Iunie 1937.
5. Dobroiu Eugen, Nov. 1936—Iunie 1937.
6. Florea Vasile, Oct. 1936—Iunie 1937.
7. Mărgineanu Constantin, Nov. 1936—Iunie 1937.
8. Morariu Traian, Oct. 1936—Iunie 1937.
9. Pârvu Virgil, Nov. 1936—Iunie 1937.
10. Pascu Ştefan, Nov. 1936—Iunie 1937.
11. Pavelescu Gheorghe, Nov. 1936—Iunie 1937.
12. Pervein Iosif, Oct. 1936—Iunie 1937.
13. Petruş Petru, Nov. 1936—Iunie 1937.
14. Popescu Ioan, Nov. 1936—Iunie 1937.
15. Popa Ioan Cicău, Oct. 1936—Iunie 1937.
16. Turdean Gheorghe, Nov. 1936—Iunie 1937.
479

480
Dela Facultatea de Ştiinţe:
1. Bal Lascu, Oct. 1936—Iunie 1937.
2. Bâtea olan, Nov. 1936—Iunie 1937.
3. Cedrechi Vasile, Oct. 1936—Iunie 1937.
4. Degan Valeriu, Oct. 1936—Iunie 1937.
5. Drimuş Iosif, Oct. 1936—Iunie 1937.
6. Mihăilă Nicolae, Oct. 1936—Iunie 1937.
7. Moldovan Ioan, Nov. 1936—Iunie 1937.
8. Mureşan Ioan, Oct. 1936—Iunie 1937.
9. Oltean George, Oct. 1936—Iunie 1937.
10. Plisca Terenţiu, Oct. 1936—Iunie 1937.
11. Pop Emil, Oct. 1936—Iunie 1937.
12. Suciu Petru, Nov. 1936—Iunie 1937.
13. Toraa Ioan, Oct. 1936—Iunie 1937.
14. Vancu Ioan, Nov. 1936—iunie 1937.
Dela Facultatea de Medicină:
BCU Cluj / Central University Library Cluj
1. Costina Cornel, Oct. 1936—Iunie 1937.
2. Ciurdariu Pavel, Oct. 1936—Iunie 1937.
3. Dorea Nicolae, Nov. 1936—Iunie 1937.
4. Faur Aron, Nov. 1936—Iunie 1937.
5. Faur Gheorghe, Oct. 1936—Iunie 1937.
6. Fodor Octavian, Oct. 1936—Iunie 1937.
7. Mihăleanu Liviu, Oct. 1936—Iunie 1937.
8. Meţianu Cornel, Oct. 1936—Iunie 1937.
9. Negulescu Ioan, Nov. 1936—Iunie 1937.
10. Oprita Gheorghe, Oct. 1936—Iunie 1937.
11. Perian Sorin, Oct. 1936—Iunie 1937.
12. Pugna Ioan, Oct. 1936—Iunie 1937.
13. Scurtu Alexe, Nov. 1936—Iunie 1937.
14. Teşoiu Marin, Oct. 1936—Iunie 1937.
15. Usinevici Gheorghe, Dec. 1936—Iunie 1937
5. Căminul studentelor universitare.
Situat în Calea Moţilor No. 70—72, cu un teren supraedificat
de 2181 m 2
şi curte, grădină-parc de 5867 m 2
. Edificiile vechi
partere u 73 încăperi, etaj 2 încăperi — edificiul nou parter, etaj
I şi etaj II cu 62 încăperi. Camere de locuit: 58 cu 180 locuri.

Situaţia averii Căminului.
481
Imobilul şi mobilier cu destinaţie imobilieră Lei 9,000.000
Mobilier . . „ 1,580.291
Bibliotecă „ 370.547
Unelte „ 27.104
Instrumente mecanice „ 12.456
Instalaţiuni de apaduct şi încălzire . . . . „ 1,173,822
Articole de gospodărie „ 178.340
Lingerie . „ 837.046
Diverse „ 75.27»
Plante , „ 11.050
Cheltueli de alimentaţie şi efectivul Căminului în anul 1936-37.
S'a cheltuit pentru alimentaţie Lei 685.373
Solvente interne . . , 22.656
Solvente externe . . . „ 442
Personal administrativ „
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Personal de serviciu „
2.797
3.432
Total , . , „ 29.327
Cota medie 23.37.
Cont de gestiune.
~~ Intrate: Eşite:
Solve . . . . Lei 1,321.823 Lefuri, diurne . Lei 75.645
Taxe de bibliotecă „ 20.552 Alimentaţie . . „ 791.635"
Taxe de bae . . „ 32.970 încălzit, luminat „ 275.239
Taxe de uzaj . . „ 19.670 întreţinere, cură-
Impozit . . . . „ 520 ţit, spălat, rep.
Diverse . . . . „ 12.557 mici . . . . „ 63.984
Salarii bugetare . „ 183.272 Spese de biurou . „ 7.228
Total: 1,591.364 Spese pt. bibliotecă „ 5.266
Complectări de
mob.etc. . . „ 8.099
Impozit . . . „ 585
Diverse, transitorii „ 135.910
Spoire , 2.410
Salarii bugetare „ 183.272
Total: Lei 1.580,084
31

482
Numărul persoanelor adăpostite în cămin în anul 1936—37.
Bursiere
Solvente în anul bugetar
Solvente în anul şcolar
Personal ad-tiv . . .
Personal de serviciu .
28—39
80—297
80—792
6. Lista bursierelor adăpostite în căminul studentelor universitare.
Fac. de Drept.
Buziu Letiţia (1. 30. VI).
Gavrilă Vionela (17. XI—30. VI).
Fac. de Litere.
Barbu Florica (1б IX—4. III).
Ciocan Paraschiva (7. X—21. X).
Cărpinişan Eugenia (26. X—30. VI).
Costea Georgina (28. X—29. VI).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Cre{u Măria (2. X—30. VI).
Danciu Aurora (4. XI—30. VI).
Deleanu Viorica (9. XI—29. VI).
Hulea Elvira(20. X—30. VI).
Huma Eva (4. XI—29. XI).
Lazar Emilia (3. X—22. XII).
Mânu Măria (12. XI—30. VI).
Mărginean Ana (2. X—30, VI).
Mustaţă Cecilia (30. IX—3. XI).
Nemeş Veturia (2. X—30. VI).
Oltean Elvira (3. XI—30. VI).
Pop Li via (10. X—25. X).
Pop Lucia (29. IX—4. III).
Savu Măria (1. X—30. VI).
Truţescu Virginia (3. XI—30. VI).
Fac de Ştiinţe.
Baba Raveca (26. X—26. VI).
Boroş Măria (3. XI—30. VI).
Căileanu Zenovia (6. X—30. VI).
Cosma Cornelia (30. IX—30. VI).
6
12

Lupan Aurora (21. X—8. XI.
Mâşcă Măria (2. XII—30. VI).
Moise Eliza (6. X—18. XII).
Onosiu Terezia 2. X—30. VI).
Palade Veronica (5. XI—30. VI).
Palcu Elisabeta (1. XI—30. VI).
Pop Hortenzia (1. XI—30. VI).
Roşeau Hortenzia (5. X—19. XII).
Şandru Cornelia (5. X—30. VI).
Şurani Georgina (7. X—30. VI).
Tomas Lucia (4. XI—26. VI). j
Fac. de Medicină.
Berea Roxana (21. IX—30. VI).
Gherlan Viorica (31. X—3. VII).
Preda Sabina (19. X—3. VII).
7. Căminul studenţesc „V. Babeş".
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Situat în Str. Victor Babeş No. 13, acest cămin se găseşte
•vis-a-vis de Clinici şi în apropiere de Biblioteca Universităţii.
Căminul, cu parter, trei etaje şi mansardă, este destinat pentru
adăpostirea numai cu locuinţă a studenţilor universitari. In
cămin se găsesc pentru închiriat 41 camere cu 126 locuri. Chiria
pentru o persoană reprezintă vara: 300—450, iarna: 450—600 lei.
Media locatarilor adăpostiţi în anul şcolar 1936—1937 atinge
cifra de: 115 locatari, cari se repartizează după cum urmează:
86% dela facultatea de medicină
7% „ drept
5 % „ litere
2% „ ştiinţe
Din acest număr: 20 au fost bursieri, restul solvenţi.
Viaţa în cămin a fost familiară, nu s'a ivit nici un diferend.
Ordinea, disciplina mulţumitoare.
Starea sanitară a locatarilor a fost pe deplin satisfăcătoare.
Nu s'a înregistrat nici un caz de boală, care ar fi reclamat
asistenţă medicală.
Baia cu duşuri reci şi calde a funcţionat tot anul.

484
Casina a oferit cu preţuri foarte scăzute mâncări uşoare şi
un local de distracţie cu şah, domino, table, biliard, ping-pong,.
radio, ziare, etc
Inventarul căminului reprezintă la sfârşitul anului şcolar suma
de Lei: 4.739,331 care se repartizează astfel:
A) Imobile şi instalaţiuni imobiliare:
a) Imobil 2.800,000
b) Instalaţiuni imobiliare . . . . 445,891 3.245,8911
B) Obiecte mobiliare:
a) Mobilier 1.037,323
b) Efecte de pat şi lingerie . . . 419,485
c) Utilaj de bucătărie . . . 25,935
d) Maşini şi unelte 7,589
e) Rechizite de birou 3,108 1.493,440*
Totalul inventarului 4.739,331
Bilanţul incasărilor şi cheltuielilor
se prezintă BCU astfel. Cluj Venituri: / Central University Library Cluj
Salarii pentru personalul bugetar . . . 103,496
Fondul sanitar 12,000
Fond de ajutorare 11,072
Chirii şi taxe de baie 436,654
Impozite incasate dela personal . . . 5,453
Diverse venituri 131,633 700,40»
Salarii pentru personalul bugetar . . . 103,596
Cheltuieli:
Salarii pentru personalul nebugetar . . 150,500
încălzit luminat apă-canal 211,338
întreţinere: curăţit, spălat 48,130
Complectare de inventar 19,990
Construcţii, instalaţii: refacerea spălătoriei 45,513
Cheltuieli de birou: telefon, registre . . 8,954
Impozite vărsate pentru personal . . . 5,453
Chirii şi taxe de baie restituite . . . . 21,210
Fondul de ajutorare 1,000
Diverse cheltuieli 4,137 619,821
Sold la sfârşitul anului 80,587"

8. Cantina studenţească universitară.
485
1. Cantina s'a redeschis la data de 1 Septembrie 1936 în localul
Primăriei Municipiului Cluj, din Str. Memorandului No.
21 unde a funcţionat până la data de 24 Aprilie 1937.
In acest interval de timp funcţionarea Cantinei a suferit o
întrerupere dela 5 Martie până la 1 Aprilie 1937, cauzată de închiderea
Universităţii. La 24 Aprilie Cantina a fost închisă cu
ocazia mutării ei în localul Căminului Stud. „V. Babeş", unde s'a
redeschis la data de 12 Maiu 1937 şi a funcţionat până la 1 Iulie
1937.
2. Masa s'a servit numai studenţilor universitari la un preţ
de 700 lei lunar, care sumă a servit exclusiv la acoperirea cheltuelilor
de nutriment, masa constând din 3 feluri de mâncare la
prânz şi 2 seara.
3. Numărul abonaţilor în decursul anului a variat între
-250—300.
4. Situaţia casei la data de 1 Iulie 1937 este următoarea:
Intrate:
1,686.632 Lei
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Eşite:
1,615.047 Lei
Sold în casă
71.585 Lei
5. Subvenţia acordată de către Rectorat Cantinei în acest
an se ridică la suma de 317.028 Lei repartizată astfel:
a) încălzit şi luminat Lei 82.991
b) Complectarea mobilierului şi veselei . . . „ 35.367
c) Chiria pivniţei „ 6.000
d) Salariile personalului de serviciu . . . . „ 142.950
e) Diurna personalului administrativ . . . . „ 35.000
f) încasat pentru alimentele alterate din cauza
închiderei Cantinei în luna Martie 1937 . „ 14.720
Repartizând această sumă la numărul abonaţilor şi zile ar fi
în medie 2,50 Lei de student pe zi.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

OFICIUL DE EDITURA
BCU Cluj / Central University Library Cluj

1. Consiliul oficiului.
In conformitate cu art. 2 din regulamentul oficiului, aprobat
de Senat la 16 Iunie 1934 şi publicat în Anuarul 1933—34,
„Oficiul de editură este condus de un consiliu de administraţie
numit de Senatul universitar pe doi ani cu începere dela 1 Octombrie.
Acest Consiliu se compune din câte doi delegaţi ai fiecărei
facultăţi şi din prorector ca preşedinte". In acest an şcolar
Consiliul Oficiului de editură a avut compunerea următoare:
Preşedinte. Nicolae Drăganu (Prorectorul Universităţii).
Membrii: Camil BCU Cluj Negrea, / Central Gheorghe University Sofronie Library Cluj
(drept).
Valeriu Bologa, Gheorghe Buzoianu (medicină)
Constantin Marinescu, George Giuglea (litere).
Emil Racoviţă, Vasile Meruţiu (ştiinţe).
Secretar: Ioan A. Vătăşescu.
2. Bilanţul fondurilor.
Fondul „A" Manuale Didactice.
1. Sold la 1 Octomvrie 1936 . . Lei 693.107
2. încasat din vânzarea manualelor „ 201.073
3. Plătit pentru imprimarea manualelor
şi cheltueli de poştă
Intrate Eşite
cu expedierea lor . . . . „ 283.757
Total Lei 894.180 283.757
Scăzând eşitele . . . . . . „ 283.757
Sold la 30 Sept. 1937 . . . . „ 610.423

Fondul ,.B" Lucrări ştiinţifice.
489
Intrate Eşite
1. Sold la 1 Octomvrie 1936 . . Lei 105.668
2. Plătit pentru tipărirea lucrării
„Monografii Matematice . " 19.750
Total Lei 105.668 19.750
Scăzând eşitele „ 19.750
Sold la 30 Sept. 1937 . . . . „ 85.918
Fondul „C." Publicaţii periodice"
Intrate Eşite
1. Sold .}a 1 Octomvrie 1936 . Lei
2. Pentru tip. publ. Inst. de Geo­
45.203
grafie „ 32.992
3. Pentru tip. an. Inst. de Istorie
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Naţ. „
4. Pentru alimentarea dela Fon­
19.040
dul de întreţinere . . . . „ 100.000
5. Pentru alimentarea din Creditul
Special , 200.000
6. Achitat cota Rev. Inst de
Geol. şi Min „ L0.000
7. Achitat cota Bul. Soc. de Şt. „ 30.000
S. Achitat cota Bulet. Grad Bot.*
şi Muz. Bot „ 35.000
9. Achitat cota Rev. de Endocrin.
Gyn. şi Obst „ 30.000
10. Achitat cota Bulet. Eugenie şi
Biopolitic „ 20.000
11. Achitat cota Arhivele Inst.
Medico Legal „ 20.000
12. Pentru tip. rev. Matematica . „ 35.000
Total ~ „ 345.203 242.032
Scăzând eşitele . . . . „ 242.032
Sold la 30 Sept. 1937 . . „ 103.171

490
REGULAMENTUL OFICIULUI DE EDITURĂ AL
UNIVERSITĂŢII „REGELE FERDINAND I".
Dispoziţii generale.
Art. 1. — Oficiul de Editură a Universităţii „Regele Ferdinand
I" din Cluj (OfEd), înfiinţat în baza art. 75 al Legii de
organizare a învăţământului universitar 1
), are menirea de a veni
în ajutorul studenţimei şi a învăţământului superior prin editarea
de manuale româneşti şi totodată de a sprijini creaţia ştiinţifică
a personalului universitar prin editarea, sau numai subvenţionarea
publicaţiilor şi periodicelor ştiinţifice.
Art. 2. — Oficiul de Editură este condus de un Consiliu de
administraţie (CAOfEd) numit de Senatul Universitar (SU) pe
doi ani, care se numără dela 1 Octombrie. Acest Consiliu se compune
din câte doi delegaţi ai fiecărui Facultăţi şi din prorector
care este preşedinte de drept. Jumătate din delegaţii facultăţilor
se aleg în luna Iunie a fiecărui an.
Consiliul de BCU Administraţie Cluj / Central va University fi ajutat Library în lucrările Cluj
sale de
secretarul universităţii, însărcinat cu secretariatul, de administratorul
şi de Contabilul Administraţiei Universitare pentru facerea
plăţilor şi ţinerea contabilităţii oficiului.
Consiliul se întruneşte odată la lună, două luni în cursul anului
şcolar la convocarea preşedintelui sau la cererea a 5 membri.
Consiliul poate lua hotărîri valabile dacă sunt prezenţi cel puţin
5 membri. Hotărârile se iau cu majoritatea voturilor membrilor
prezenţi.
Art. 3. — întrebuinţarea, administrarea şi justificarea fondurilor
se hotăreşte de către CAOfEd în conformitate cu Legea
Contabilităţii Publice şi după normele ce se vor fixa printr'un
regulament aprobat de Consiliul de Administraţie.
Sumele disponibile pot fi depuse spre fructificare la una sau
mai multe bănci din localitate, cu aprobarea prealabilă a SU.
Art. 4. — Controlul gestiune! CAOfEd este încredinţat Comisiunei
de Censori, compusă din trei membri numiţi de Senatul
Universitar în luna Iunie pe câte un an, care va începe cu 1
Octombrie.
*) Decr. Regal No. 1444 din 20. IV. 1932, (Mon. Of. No. % din 22
IV. 1932).

491
Comisiunea de Censori poate face controlul gestiunei oricând
în cursul anului. Ea este obligată să-şi depună raportul la
sfârşitul anului financiar, cel mai târziu in cursul primei luni a
noului an financiar.
Art. 5. — La sfârşitul fiecărui an financiar, CAOfEd înaintează
SU spre aprobare şi descărcare un raport asupra activităţii
din acel an, împreună cu bilanţul gestiunei financiare şi cu raportul
Comitetului de Censori. Atât raportul CAOfEd, cât şi bilanţul
vor fi semnate de toţi membrii Consiliului de administraţie;
un rezumat cuprinzând bilanţul se va publica în Anuar.
Art. 6. — Publicaţiile editate în întregime pe spesele OfEd
vor purta pe foaie de titlu antetul „Universitatea Regele Ferdinand
I din Cluj" şi vor înşira pe copertă lista celorlalte publicaţii
înrudite ale Universităţii.
Publicaţiilor subvenţionate vor tipări în prefaţă sau pe contrapagina
copertei cuvintele: „Publicaţie tipărită cu ajutorul acordat
de Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj" şi vor menţiona
subvenţia în eventuale introduceri. Autorii, directorii lor
vor fi invitaţi să BCU împlinească Cluj / Central în University măsura Library putinţei, Cluj
dorinţa Universităţii
de a publica pe coperta, ori pe fila de gardă, lista publicaţiilor
acesteia.
Art. 7. — OfEd dispune de patru fonduri distincte, care
sunt administrate după normele hotărâte de regulamentul lor
special, regulamente care nu pot fi modificate decât cu formala
aprobare a S. U.
Fondul A) al manualelor didactice;
Fondul B) al lucrărilor ştiinţifice;
Fondul C) al subvenţionării periodicelor ştiinţifice;
Fondul D) al subvenţionării tezelor de doctorat de specializare.
Numărul fondurilor nu poate fi micşorat sau sporit decât de
S. U. pentru modificarea statutului fondului A al Manualelor
didactice trebue o consultare pxealabilă a Facultăţilor şi o majoritate
de două treimi ai membrilor S. U.
Schimbarea de destinaţie a sumelor aparţinând fondului manualelor
didactice A, este interzisă. Repartiţia activului anual
între fondurile B, C şi D se propune S. U. de către CAOfEd,
socotindu-se mai întâi sumele care revin de drept fondurilor prin
anume destinaţie 1
) sau care sunt venituri din avere proprie, apoi
*) Vezi art. 8, al. 2.

492
împărţindu-se între fonduri după nevoile fiecăruia sumele anuale
acordate de Universitate.
Art. 8. — Senatul hotăreşte mai întâi ce sumă globală ar putea
atribui în anul şcolar respectiv OfEd din veniturile universitare,
pentru a decide mai apoi asupra propunerei motivate de
repartizare între fonduri prezentate de OfEd.
Fondul A al manualelor didactice au fost dela înfiinţare, şi
rămâne, o alcătuire de sine stătătoare fără amestec cu celelalte
fonduri prezente sau viitoare. El se întrebuinţează numai pentru
scopul destinaţiei sale. Viramentele chiar temporare din sumele
sale disponibile sau din rezervele sale, sunt strict interzise.
Viramente în cursul anului între fondurile B şi următoarele
se pot face de OfEd numai motivat şi cu aprobarea S. U.
Art. 9. — Cererile de subvenţie vor fi înregistrate la Rectoratul
Universităţii până la 15 Noembrie.
S. U. va comunica OfEd până la 30 Noembrie ce sumă glo
bală poate să-i pună la dispoziţie.
OfEd va prezenta spre aprobare S. U. proiectul de repartiţie
între fonduri şi o propunere de rezolvire a cererilor de sub
BCU Cluj / Central University Library Cluj
venţie până la 15 Ianuarie.
Tipărirea Manualelor şi Lucrărilor ştiinţifice, a căror editare
a fost hotărâtă de S. U., se va face pe măsura procurării
fondurilor, ţinându-se seamă de ordinea înregistrării la Rectorat,
dar preferindu-se acelea care corespund nevoilor imediate ale
învăţământului şi care nu sunt reprezentate în literatura Românească.
Art. 10. — Autorii depunând manuscrisul trebue să declare
în scris că vor face toate corecturile de tipar ce li se vor cere şi
că vor sta la dispoziţia OfEd pentru a da toate lămuririle necesare
unei bune tipăriri.
Autorii lucrării editate integral vor primi, în schimb, fără
nici o plată 100 (unasută) de exemplare din lucrarea tipărită,
•exemplare pe care nu le va putea vinde sub nici o formă.
Art. 11. — Prima ediţie a manualelor şi a lucrărilor editate
de OfEd, este şi rămâne proprietatea exclusivă a Universităţii
.Ediţiile următoare aparţin autorului.
Universitatea acordă autorului o cotă de 25% din preţul de
-vânzare al lucrărilor ce editează ca „drept de autor", cotă ce se
va achita pe măsura încasărilor; îi mai remite fără plată toate
clişeele figurilor sau planşelor.

493
Art. 12. — Consiliul de Administraţie stabileşte preţul manualelor
şi lucrărilor editate după următoarele norme:
Costul total al imprimării se înmulţeşte cu 2 (doi) şi se împarte
cu numărul exemplarelor tipărite din care s'a scăzut preţul
celor 100 exemplare dăruite autorului.
Din preţul astfel stabilit revine pentru fiecare exemplar»
vândut:
50% fondului de editură al OfEd;
25% autorului sau autorilor;
5% Administraţiei Universităţii, pentru plata personaluluiînsărcinat
cu ţinerea contabilităţii, inventarului şi gestionareadesfacerei;
20% remiza librăriilor.
Art. 13. — Stocul manualelor şi lucrărilor editate se încredinţează
Administraţiei Universităţii, care are sarcina de a conduce
inventarul şi contabilitatea fiecărei lucrări în parte.
Desfacerea se poate face:
a) prin vânzare directă, în care caz cumpărătorul beneficiază
de un rabat de BCU 20%, Cluj cotă / Central destinată University librarului; Library Cluj
b) prin un oficiu de vânzare sau prin mai multe librării, cărora
li se acordă o cotă de 20% prin preţul de vânzare.
c) Prin societăţile studenţeşti pe facultăţi, cărora li se vaacorda
o remiză de 5% din cota de 20% destinată librarului, derestul
de 15% beneficiind cumpărătorul care trebue să fie student.
Sumele realizate de societăţile studenţeşti din procentul de
5% vor forma un fond pentru cumpărarea de cărţi didactice, necesare
bibliotecilor lor.
Societăţile studenţeşti sunt obligate să prezinte Rectoratului,,
la finele anului, acte justificative alcătuite, conform legii, pentru
întrebuinţarea acestor sume, cu sancţiunea, în caz de nesupunere,
de a pierde pentru viitor această favoare. Comisia de Cenzori a-
OfEd are sarcina controlului acestor fonduri.
Art. 14. — Pentru realizarea scopului arătat în art. 1, Universitatea
are dreptul de a încheia contracte cu persoane române
sau străine, care nu fac parte din personalul Universităţii din
Cluj, pentru a-şi asigura dreptul de editare al manualelor şi lucrărilor
sau traducerilor acestora, ce ar putea promova învăţământul
universitar.

494
§ 1. — Fondul Manualelor didactiec (A)
Art. 15. — Fondul manualelor didactice (Fondul A), este
constituit din:
a) sumele provenite din vânzarea manualelor didactice.
b) din veniturile sumelor disponibile depuse cu dobândă cf.
art. 3.
c) subvenţiile acordate în acest scop Universităţii de către
Ministerul Educaţiei Naţionale şi de către oricare alt minister
sau autoritate publică.
d) orice alte sume dăruite sau venituri de fondaţii închinate
Universităţii, în acest scop.
Art. 16. — Din fondul A se editează numai în limba românească
exclusiv manuale didactice de vădit folos învăţământului
universitar şi cu precădere acelea a căror specialitate nu este încă
reprezentată în literatura românească.
Art. 17. — Manualele pentru a fi editate, trebue să întrunească
următoarele condiţii:
a) Să fie prezentate de un profesor al Universităţii din Cluj,
ca fiind opera proprie BCU Cluj sau / Central ca opera University altor Library membri Cluj
ai personalului
ştiinţific universitar, dat în acest caz prezentarea trebue făcută
de profesori titulari de specialitate care-şi iau formal răspunderea
ştiinţifică a lucrării. Excepţie face dispoziţia art. 14 privitoare
la traduceri.
b) Să fie recomandate pentru editare de către Consiliul Facultăţii
competente.
c) Să fie redactate şi terminate complect, atât textul cât şi
figurele, să fie scrisă la maşină şi să fie gata pentru imprimat.
Manualele care prin natura lor nu pot fi dactilografiate, vor
fi prezentate în manuscris, scris citeţ.
§ 2. — Fondul lucrărilor ştiinţifice (B)
Art. 18. — Fondul lucrărilor ştiinţifice (Fondul B) este constituit
şi alimentat din:
a) Subvenţiile acordate în acest scop Universităţii de către
Ministerul Educaţiei Naţionale sau de către oricare alt Minister
şi autoritate publică.
b) Sumele provenite din vânzarea lucrărilor ştiinţifice editate.

c) Sumele alocate de S. U.
d) Oricare alte Sume dăruite Universităţii în acest scop.
495
Art. 19. — In contul fondului B se editează sau se subvenţionează
numai lucrări de pronunţat caracter ştiinţific, lucrări
originale, care contribue la înzestrarea ştiinţei cu ceva nou, cu
excluderea publicaţiilor de înaltă vulgarizare şi a acelora care
pot beneficia de ajutorul fondurilor C şi D.
Art. 20. — Pentru a fi editate, lucrările ştiinţifice trebue să
prezinte condiţiile ce urmează:
a) Să fie opera profesorilor sau personalului ajutător al Universităţii.
b) Să fie recomandate de către Consiliul Facultăţii competente.
c) Să fie redactate complet, atât textul cât şi figurile, să fie
scrise la maşină şi gata preparate pentru tipărire. Lucrările care
prin natura lor nu pot fi dactilografiate pot fi prezentate scrise
cu mâna, dar citeţ.
d) Lucrările ştiinţifice pot fi redactate în limba română sau
în limbile: latină, BCU franceză, Cluj / Central germană, University engleză, Library italiană Cluj
sau spaniolă.
Lucrările vor avea o tablă de materie analitică în mod obligatoriu
şi se recomandă un index de nume şi materie; cele în
limba română vor fi înzestrate cu un sumar în una din limbile
străine citate mai sus, cele în limbi străine cu un sumar în limba
română.
§ 3. — Fondul pentru subvenţionarea publicaţiilor periodice (C)
Art. 21. — Fondul pentru subvenţionarea publicaţiilor periodice
(fondul C) este constituit şi alimentat din:
a) Subvenţiile acordate în acest scop de Ministerul Educaţiunii
Naţionale şi de către oricare alte Ministere sau autorităţi
publice.
b) Din sumele alocate de S. U.
c) Din oricare alte sume dăruite Universităţii sau din veniturile
fundaţiilor instituite în acest scop.
Art. 22. — Din fondul C se pot acorda subvenţii numai:
a) Periodiciilor editate de Institutele, Clinicile, Seminariile
şi Laboratoarele Universităţii din Cluj.

496
b) Periodicelor Societăţilor de caracter pur ştiinţific înfiinţate
şi conduse de fapt de profesorii universităţii „Regele Ferdinand
I", cu sediul Direcţiei în Cluj şi cu colaboraţie Universitară
Cluj ană însemnată.
Art. 23. — Repartizarea subvenţiilor se va face după următoarele
norme:
a) Vor fi preferate periodicele cele mai vechi, mai cunoscute,
mai răspândite şi mai apreciate în ţară şi străinătate.
b) Se va ţine seamă de raportul între cheltuelile de editare
şi încasările provenite din abonamente, vânzări, subvenţii bugetare
sau de orice altă natură.
c) Se va avea în vedere ca meritând întâietatea şi valoarea
publicaţiilor primite ca schimb cu periodicul pentru care se cer
subvenţii.
Cererile de subvenţie vor fi însoţite de următoarele acte:
1. Facturi sau devize ale tipografiei, stabilind preţurile de
editare.
2. Bilanţul încasărilor din abonamente, vânzări, anunţuri,,
cotizaţii şi alte BCU venituri Cluj dela / Central apariţia University ultimului Library volum. Cluj
3. Enumerarea subvenţiilor primite din buget sau de orice
altă origine.
4. Lista publicaţiilor primite în schimb şi inventariate.
5. Avizul Facultăţii competente.
Art. 24. — Periodicile subvenţionate rămân proprietatea Institutelor
sau Societăţilor care le editează, cu obligaţia de a depune
la Rectorat două exemplare complete.
§ 4. — Fondul subvenţionării tezelor de doctorat cu caracter
ştiinţific (D)
Art. 25. — Fondul subvenţionării tezelor de doctorat cu caracter
ştiinţific (Fondul D), este constituit din:
a) Subvenţiile acordate în acest scop Universităţii de către
Ministerul Educaţiei Naţionale sau de către oricare alte Ministere
sau autorităţi publice.
b) Sumele alocate de S. U.
c) Oricare alte sume dăruite Universităţii în acest scop.
Art. 26. — In contul fondului D se editează sau se subvenţionează,
în vederea publicării lor, numai tezele de doctorat ale
Universităţii din Cluj care prezintă^următoarele însuşiri:

497
a) Să fie lucrări originale ce au cerut mai mulţi ani de cer­
cetări şi care aduc rezutate ştiinţifice noui, de vădită însemnătate.
b) Să ceară pentru o expunere concisă un număr de pagini,
cu sau fără figuri în text şi planşe, a căror editare să întreacă
evident mijloacele proprii ale autorului împreunate cu subvenţiile
ce ar fi obţinut dela instituţii universitare sau de orice altă ori­
gină
c) Să fie recomandate de către Consiliul Facultăţii compe­
tente cu majoritatea de patru cincimi din numărul membrilor pre­
zenţi.
d) Să fie recomandate prin raport în scris favorabil, de că­
tre o Comisie de trei specialişti numită ad hoc de CfEd dintre
profesorii şi conferenţiarii universitari de aceiaşi specialitate sau
de specialităţi înrudite şi aprobată de Senat.
e) Să fie redactate complect, atât textul cât şi figurile, să
fie scrise la maşină şi gata pregătite pentru tipărire. Textele care
' prin natura lor nu pot fi dactilografiate pot fi scrise cu mâna,
dar citeţ.
Votat în şedinţa din 5 Februarie 1938.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Preşedinte:
ss. N. DRAGANU
Acest regulament a fost aprobat de Senatul Universităţii in
şedinţa din 17 Februarie 1938.
Rector: Secretar General:
FL. ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ IOAN A. VÂTĂŞESCU
Lista publicaţiilor Universităţii din Cluj.
Liste des publications de l'Universite de Cluj.
a) Manuale didactice (ediţia Universităţii).
Manuels didactiques (editâs par l'Universiti).
1. Tratat de drept administrativ român (Trăite de droit ad-
ministratif roumain), 1923+784 pag.; de prof. V. Onişor.
2. Tratat de anatomie umană (Trăite d'anatomie humaine),
Voi. I. 1923+636 pag.; de Prof. Dr. V. Papilian.
3. Sângele şi organele hematopoitice, Hematologia (Le sang
et Ies organes hematopoîetiques, Hematologie). Tratat de pato-
32

498
logie clinică şi anatomie patologică 1923+530 pag.; de Prof. Dr.
Titu Vasiliu.
4. Curs de matematici generale (Cours de Mathematiques
generales) Voi. I. Matematici elementare. (Calcul numeric. Calcul
algebric. Reprezentare grafică. Trigonometrie. Operaţii cu
numere apropiate). Fasc. I. 1926 +320 pag. Fasc. II. 1927+321
—524 pag. de Prof. Gheorghe Bratu.
5. Propedeutica Chirurgicală (Introduction â la Chirurgie)
1927+792 pag.; de Prof. Dr. I. Iacobovici.
6. Lecţiuni de Geometrie Analitică, (Lecons de Geometrie
Analytique) urmate de introducere elementară în studiul analitic
al geometriilor neeuclidiene şi noţiuni elementare de geometrie
vectorială 1927+620 pag.; de Prof. N. Abramescu.
7. Tratat de Oftalmologie Voi. I. (Trăite d'Ophtalmologie)
1928+790 pag.; de Prof. Dr. D. Michail.
8. Curs de Botanică Generală, (Cours de Botanique Generale);
de Prof. Ioan Grinţescu.
Fascicola I: Organizarea generală a plantelor (Citologie,
Histologie) 1928+110 BCU Cluj pag. / Central University Library Cluj
Fascicola II: Rădăcina, tulpina (pag. 111—278+1929).
Fascicola III: Frunza (pag. 279—388+1930).
Fascicola IV: Reproducerea plantelor (pag. 389—562+1932).
Fascicola V: Reproducerea plantelor (sfârşit, cu bibliografie
şi index alfabetic) 1934+563—838.
9. Curs de biologie generală (Cours de biologie generale).
Evoluţia şi ereditatea 1930+200 pagini; de Prof. Rene Jeannel.
10. Lecţiuni de geografie pură infinitezimală. (Lecons de
Geometrie pure infinitesimale) 1930+334 pag.; de Prof. Nicolae
Abramescu.
11. Elemente de Istologie şi de Tehnică Microscopică (Elements
d'histologie et de technique microscopique); de Prof. Ioan
Drăgoiu.
Voi. I. Microscopul şi accesoriile sale. Preparaţiunea microscopică
(Le Microscope et ses accessoires. Preparations microscopiques)
1931+272 pag.
Voi. II, fasc. 1. Ţesuturile (Ies tissus) pag. 273—140+1932.
Voi. II, fasc. 2. Aparate, etc. pag. 441—720+1933).
12. Radiologie medicală (Radiologie medicale), noţiuni pregătitoare
şi technică generală) 1931+480 pag.; de Profesor Dr.
Dimitrie Negru.

499
13. Ştiinţa şi tehnica dreptului internaţional privat (la Scien­
ce et la technique du droit internaţional prive); de Prof. Iorgu
Radu.
Voi. I. Teorii fundamentale. Natura juridică şi metoda drep­
tului internaţional privat (1933+428 pag.).
Voi. II. Elaborarea ştiinţifică a dreptului internaţional pri­
vat (1934+568 pag.).
14. Curs de Fizică medicală I. 1936, 288 pagini, de conferen­
ţiar N. Barbulescu.
bach.
15. Medicina legală. 1937, 744 pagini, de Prof. Mihail Kern­
16. Exerciţii şi probleme de analiză, teoria funcţiilor şi me­
canica raţională. 1937, 256 pagini, de Prof. Theodor Angheluţă.
b) Lucrări ştiinţifice (ediţia Universităţii).
Travaux scientifiques (edites par l'Universite).
1. Principii Fundamentale de Filosofie Juridică. 1936, 228
pagini, de Prof. Eugeniu Speranţia.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
2. Flora pliocenică dela Borsec. 1936, 192 pagini, cu XXII
Tabele, de docent Emil Pop.
3. Monografii Matematice Fasc. I. Paul Montei profesor
dela Sorbona: Lecţiuni despre Funcţiunile Aproape-Periodice,
profesate la Univ. din Cluj. 1937, 72 pagini.
c) Publicaţii ştiinţifice şi literare.
Publications scientifiques et littiraires.
1. Biblioteca Institutului de Istorie Naţională. Bibliotheque
de l'Institut d'Histoire naţionale).
No. 1. N. Drăganu: Toponimie şi Istorie. (Toponymie et
Histoire), 1928. 11+178 p.
No. 2. /. Crăciun: Cronicarul Szamoskozy şi însemnările lui
privitoare la Români (Le Chroniquer Szamoskozy et ses notes au
sujet des Roumains), 1928, 214 p.
No. 3. I. Moga: Rivalitatea polono-austriacă şi orientarea
politică a Ţărilor Române la sfârşitul secolului XVII (La riva-
lite polono-autrichenne et l'orientation politique des Pays Rou­
mains â la fin du XVII-e s.), IV+240 p.
No. 4. 6\ Stanca: Viaţa şi activitatea Episcopului Vasile Mo­
ga (La vie et l'activite de l'eveque Vasile Moga), (en cours).

500
2. Publications de l'Institut d'Histoire generale.
No. 1. S. Dragomir: Vlahii şi Morlacii, studiu din istoria
românismului balcanic (Les „Vlaques" et les „Morlaques", etude
sur les Roumains des Balkans), 136 p., (1924).
No. 2. C. Marine seu: Şcoala istorică raţionalist! (L'Ecole
historique raţionaliste), 19 p., (1925).
No. 3. Melanges d'Histoire generale, 381 p., fig. et carte
(1927).
No. 4. închinare lui Nicolae Iorga (Hommage â Nicolas Iorga),
440 p., fig. (1931).
3. Biblioteca Medico-Istorică (Bibliotheque Medico-Historique
publice par l'Institut d'Histoire de la Medecine et de la Pharmacie).
No. 1. /. Guiart: Medicina în timpul Faraonilor (La Medecine
aux temps des Pharaons) epuise, (1926), 52 p. et 39 fig.
No. 2. V. Bologa: Contribuţiuni la Istoria Medicinei din Ardeal
(Contributions â l'histoire de la Medecine en Transylvanie),
(1927), 104 p. avec 16 fig.
No. 3. V. Bologa: BCU Cluj începuturile / Central University medicinei Library ştiinţifice Cluj
româneşti
(Les debuts de la medecine scientifique roumaine), (1930),
91 p. avec 14 fig.
No. 4. V. Bologa: Din Istoria sifilisului (L'Histoire de la
syphilis), (1931), 71 pag.
No. 5. Alexandru Lenghel: Istoricul ciumei în Cluj la 1738
—1739 (L'histoire de la peste de Cluj en 1738—1739, (1931), 161
p., avec 20 fig.
No. 6. Constantin Gheorghiu: Asfaltul şi petrolul ca medi
camente. Bacău, 1935, 39 p. 8° cu fig. în text.
No. 7. Valeriu L. Bologa: Lamaştu-Karia-Samca. Cluj,
1935, IV+23, p. 8°.
No. 8. Nic. Igna: Cultul lui Esculap şi al Higiei (cu specială
privire la Dacia superioară). Cluj, 1935, 108 p. 8°, cu 1 planşă
şi 35 fig.
4. Biblioteca eugenică şi biopolitică a „Astrei" (Bibliotheque
eugenique et biopolitique de „Astra").
No. 1. Iulm Moldovan: Igiena Naţiunei (L'hygiene de la
nation), (1925), 70 p.
No. 2. Iuliu Moldovan: Biopolitica (La Biopolitique), (1926)
95 p.

501
No. 3. 5. Mehedinţi: Şcoala română şi capitalul biologic naţional
(L'Ecole roumaine et le capital biologique naţional), (1927)
36 p.
No. 4. E. Racoviţă: Evoluţia şi problemele ei (L'evolution
et ses problemes), (1929), 183 p., 30 pl.
5. Biblioteca medicală şi igienică a „Astrei" (Bibliotheque
medicale et d'hygiene de „Astra").
No. 1. Iuliu Haţieganu: Infecţia tuberculoasă şi profilaxia
ei socială, (1926), 57 p., 10 fig.
No. 2. L. DanieUo: Tratamentul tuberculozei pulmonare,
(1926), 106 p., 7 fig.
No. 3. /. Iacobovici: Cancerul, (1926), 86 p., 15 fig.
No. 4. /. Goia: Boalele infecţioase şi profilaxia lor, (1927),
145 p., 12 fig., 3 pl.
No. 5. A. Iancu: îngrijirea şi alimentaţia copilului mic,
(1929), 142 p., 27 fig.
No. 6. Şt. Bezdechi: Sportul la Eleni. Biblioteca subsecţiei
de educaţie fizică „Astra". Problema tuberculozei. (Conferinţele
cursului de perfecţionare).
BCU Cluj / Central
Bibi.
University
med. şi ig.
Library
Astra.
Cluj
6. Publicaţiile Institutului de Igienă şi Igienă socială.
No. 1. Dr. Sabin Manuilă: Epidemiile din Transilvania, Cluj,
1921, 60 p.
No. 2. Dr. Gheorghe Popoviciu: Protecţia copiilor în Ardeal
Cluj, 1925, p. 135.
No. 3. Dr. Mihail Zolog: Cercetări asupra capacităţii fizice
şi intelectuale ale elevilor de şcoală. Cluj, 1927, 62 p.
No. 4. Dr. Titu Slăvoacă: Contribuţiuni la epidemiologia febrei
tifoide. Cluj, 1927, 60 p.
No. 5. Dr. Gheorghe Popoviciu: Mortalitatea copiilor în Ardeal.
Cluj, 1933, p. 104.
No. 6. Dr. Iordache Făcăoaru: Elemente de antropologie.
Cluj, 1934.
No. 7. Dr. Petre Râmneanţu: Cercetări asupra originii etnice
a populaţiunei din sud-estul Transilvaniei. Cluj, 1935.
No. 8. Dr. Petre Râmneanţu: Studii asupra depopulării Banatului.
Cluj, 1936.
7. Biblioteca Dacoromaniei (Bbliotheque de Dacoromania).
No. 1. G. Bogdan-Duică: Istoria Literaturii române (His-
toire de la Litterature roumaine), (1923), VII+917 p.

502
No. 2. A. Bena: Limba română şi Saşii din Ardeal, (La langue
roumaine et les Saxons de Transylvanie), (1925), 44 p.
No. 3. E. E. Precup: Păstoritul din Munţii Rodnei, (LTndustrie
pastorale dans les Montagnes de Rodna), (1926), 58 p.
No. 4. Giandomenico Serra: Contributo toponomastico alia
Teoria della Continuita nel Medioevo delle Comunitâ rurali romane
e preromane dell'Italia Superiore, Cluj, (1931), 325 pag.
No. 5. Ştefan Binder: Kind, Knabe, Mâdchen im Dacoromamschen
Cluj, (1932), 43 p.
No. 6. Al. Procopovici: Pronumele personal în funcţiune
morfologică verbală, Cluj—Bucureşti, (1933), 16 p.
No. 7. N. Drăganu: Numele proprii cu sufixul -şa, Cluj—
Bucureşti, (1933), 37 p.
No. 8. Emil Petrovici: Graiul Caraşovenilor, (Le parler des
Krašovani). Cluj—Bucureşti, 1935), X+270 p.
No. 9. Ion Breazu: J. Michelet şi Românii. Studiu de literatură
comparată, Cluj, 1930, IV+162 p.
8. Publications du Seminaire des Mathematiques de l'Universite
de Cluj. Lecon BCU Cluj sur / Central les fonctions University entieres Library Cluj
ou meromorphes
par Paul Montei prof. â la Fac. des Sciences de l'Univ. de
Paris, recueillies et redigees par P. Sergesco prof. l'Univ. de
Cluj. Paris, Gauthiers-Villars et Co. Edit. 1932.
9. Monografii matematice, publicate sub îngrijirea profesorilor
dela secţia de matematici a Universităţii din Cluj.
No. 1. Paul Montei: Lecţiuni despre funcţiunile aproape periodice
(redactate de Tib. Popoviciu). Cluj, (1937), 68 p. Edit.
Ardealul.
No. 2. W. Sierpinski: Lecţiuni despre mulţimile analitice.
Cluj, (1937). Edit. Ardealul.
No. 3. Tiberiu Popoviciu: Lecţiuni despre polinoamele de
cea mai bună aproximaţie. Cluj, (1937). Edit. Ardealul.
10. Publications du Laboratoire de Geologie, Paleontologie.
Elemente de geologie cu o privire generală asupra geologiei României,
(Elements de geologie avec un apercu general sur la geologie
de la Roumanie), 460 p., 349 fig. et la carte geologique de
la Roumanie en couleurs. Cluj, 1924, II. (Edit. „Ardealul") par
Prof. I. P. Voiteşti.
Elemente de Paleontologie. I. Nevertebrate, 365 p., 454 fig.
Cluj 1928 de Prof. I. Popescu-Voiteşti.

503
10 bis. Biblioteca populară Astra, secţia ştiinţelor naturale:
Voi. 4. Victor Stanciu: Viaţa şi opera profesorului I. P. Voiteşti,
(1926), 95 pag.
11. Publications du laboratoire de Pedologie et de Pedagogie
experimentale de l'Universite de Cluj.
No. 1. P. Ilcuş: Inteligenţa copilului, studiu critic şi experimental.
No. 2.Lazăr Antilâ, Livu Sirea, V. Ghidionescu şi Gh. Comicescu:
Inteligenţa copilului. (Intelligence de l'enfant, contributions
experimentales), pp. VIII+206.
No. 3. Gh. Comicescu: Raportul între intuiţie în învăţământ.
Elaborarea mintală, (Le rapport entre l'intuition et l'abstraction
dans l'enseignement. L'elaboration mentale), pp. VI-)-230.
No. 4. Laboratorul de Pedologie şi Pedagogie experimentală:
„Fişa Individuală", (La Fiche Individuelle), împreună cu
Instrucţiunile, pp. 8.
12. Studii şi cercetări psihologice, publicate de Institutul de
Psihologie experimentală, BCU Cluj / Central comparată University şi aplicată, Library Cluj
(Etudes et recherches
psychologique publiees par Г Institut de Psichologie).
No. 1. FI. Ştefănescu-Goangă: Selecţiunea capacităţilor şi orientarea
profesională, (La selection des capacites et
professionelle), 1929, IV+72. Ed. II.
l'orientation
No. 2. Liviu Rusu: Selecţia copiilor dotaţi, (La selection des
enfants bien doues), 1929, pp. IV+228.
No. 3. Nicolae Mărgineanu: Psihologia exerciţiului, (Psychologie
de l'exercice), 1929, pp. XVI+212.
No. 4. Liviu Rusu: etc. Psihologia configuraţiei, (Psychologie
de la forme), 1929, VI+151.
No. 5. N. Mărgineanu: Psihotehnica în Germania, (La Psychotechnique
en Allemagne), 1929, pp. VI+82.
No. 6. Alex. Roşea: Măsurarea inteligenţii şi debilitatea
mintală, (La mesure de l'intelligence et la debilite mentale), 1930,
pp. XIII+190.
No. 7. Nicolae Mărgineanu: Psihologia germană contimporană,
(La psychologie allemande contemporaine), 1930, pp. X+
348.
No. 8. Lucian Bologa: Psihologia vieţii religioase, (Psychologie
de la vie religieuse),1930, pp. X+331.

504
No. 9. Liviu Rusu: Aptitudinea tehnică şi inteligenţa practică,
(L'aptitude technique et l'intelligence practique), 1931, pp.
ViI+141.
No. 10. Nicolae Mărgineanul Psihologia învăţării, (La psychologie
de l'education), 1931, pp. XV+165.
No. 11. Alex. Roşea: Psihopatologia deviaţilor morali, (La
psychopatologie des anormaux moraux), 1931, pp. VII+110.
No. 12. Alex. Roşea: Debilitatea mintală, (La debili te mentale),
1931, XII+76.
No. 13. C. Pârlog: Psihologia desemnului, (La Psychologie
du dessin), 1932, pp. VIII+136.
No. 14. Dim. Todoranu: Psihologia temperamentului, (La
Psychologie du temperament), 1932, pp. IV+170.
No. 15. N. Mărgineanu: Psihologia franceză contimporană.
(La Psychologie francaise contemporaine), 1932, pp. IV+169.
No. 16. Alex. Roşea: Delincventul minor, (Le Deliquant mineur),
1932, pp. VII+179.
No. 17. L. Bologa: Lectura tineretului, (La Lecture de la
BCU Cluj / Central University Library Cluj
jeunesse), 1933, pp. VI+118.
No. 18. Al. Roşea: Psihologia Martorului, (La Psychologie
du temoin), 1934, pp. IX+156.
No. 19. M. Beniuc: învăţare şi Inteligenţă la animale, (Apprentissage
et Intelligence chez les animaux), 1934, pp. 11+86.
No. 20. FI. Ştefanescu-Goangă: Fişa personală de observaţie
psihologică, (La Fiche personnelle d'observation psychologique).
Instrucţii pentru utilizarea fişei personale. (Instructions pour l'utilisation
de la fiche personnelle), 1934, pp. 25+44.
No. 21. FI. Ştefane scu-Goangă: Teste pentru măsurarea
Funcţiunilor mintale, p. 32.
No. 22. Dimitrie Todoranu: Psihologia Reclamei, (La Psychologie
de la Reclame), pp. VI+108.
No. 23, FI. Ştefănescu-Goangă, A. Roşea şi i". Cupcea: In
stabilitate emotivă, 200 p., 8°, 1936.
No. 24. A. Roşea şi D. Tudoran: Teste colective verbale pentru
măsurarea inteligenţei la adulţi (seria B).
No. 25. M. Beniuc: Teste de performanţă (în curs de elaborare).
No. 26. Nicolae Mărgineanu: Elemente de Psihometrie, (Elements
de Psychometrie), 1937, pp. XIV+359.
No. 27. Nicolae Mărgineanu: Analiza factorilor psihici, (ГАnalyse
des Facteurs Psychologiques), 1937, pp. XIV+199.

505
No. 28. Nicolae Mărgineanu: Teste de temperament şi caracter,
(Tests de Temperament et caractere). Măsurarea trăsăturilor
de temperament şi caracter, (La mesure du temperament
et du caracter), pp. 31.
No. 29. A. Chirchev, M. Draser şi N. Mărgineanu: Teste de
atitudini sociale, (Tests d'attitudes sociales). Măsurarea atitudinilor
sociale, (La mesure des attitudes sociales), pp. 8.
13. Lucrări de Fonetică. Publicaţiunile Laboratorului de Fonetică
Experimentală, (Travaux de Phonetique. Publications du
Laboratoire de Phonetique Experimentale).
No. 1. Joseph Popovici: Une prononciation bulgare, 1921,
33 p.
No. 2. Iosif Popovici: Fiziologia vocalelor româneşti ă şi î.
(Physiologie des voyelles roumaines ă et î), 1921, 34 p.
No. 3. Iosif Popovici: Ortoepia şi fonetica, (Orthoepie et
phonetique), 1932, 70 p.
No. 4. Iosif Popovici: Abatele Rousselot creatorul foneticei
experimentale, (L'abbe Rousselot createur de la phonetique experimentale),
1926, 34 BCU p. Cluj / Central University Library Cluj
No. 5. Iosif Popovici: Vocalele româneşti, (Les voyelles roumaines),
1927, 57 p.
No. 6. Emile Petrovici: De la nasalite en roumain, 1930,
125 p.
d) Periodice (piriodxques).
1. Buletinul Grădinii Botanice şi al Muzeului Botanic (Bulletin
du Jardin et du Musee botaniques de l'Universite de Cluj).
Tome I (1921), VII+94+14 p.;
Tome II (1922), VII+124+16 p., 3 pl., 6 fig.;
Tome III (1923), VII+118+20 p., 5 pl., 1 fig.;
Tome IV (1924), VIII+124+20 p., 3 pl., 7 fig.;
Tome V (1925), VIII+134+49 p., 3 pl.;
Tome VI (1926), VIII+134+24 p., 7 pl.;
Tome VII (1927), VI+160+16+27 p., 11 pl., 19 fig.;
Tome VIII (1928), IX+160+54+20+27 p., 19 fig., 1 c;
Tome IX (1929), VIII+226+22+28 p., 16 fig., 13, 1 carte;
Tome X (1930), VIII+222+29 p., 4 fig., 23 pl.;
Tome XI (1931), VIII+116+26, 11 fig., 2 pl.;
Tome XII (1932). VIII+168+4 p., 36 fig., 16 pl.;

506
Tome XIII (1933), VII+128+24 p., 44 fig., 6 pl.;
Tome XIV (1934), VIII+246+29 p, 31 fig., 39 tab.;
Tome XV (1935), XII+250+64+31 p., 23 fig., 24 tab.;
Tome XVI (1936), VIII+164+32 pag., 17 fig., 3 tab.;
Tome XVII (1937), VII+200+32+35 p., 77 fig., 7 tab.
2. Contribuţiuni botanice din Cluj, (Contributions botaniques
publiees par lTnstitut botanique de Cluj).
Tome I, (Fasc. 1—21), 1921—1930, XVI+281 p, 44 fig.,
21 pl.;
Tome II, (Fasc. 1—11), 1929—1937, 456 p., 43 fig., 22 pl.
3. Publicaţiile Institutului de Chimie, (Publications de lTnstitut
de Chimie).
a) Laboratorul de Chimic generală.
27 Note publicate în diferite reviste din ţară şi străinătate
dela 1926 până la 1936, precum şi I-a parte a unui Manual de
lucrări practice de Chimie generală „Operaţiuni de laborator"
publicată la Tip. „Ardealul" în 1925.
b) Laboratorul BCU de Cluj Chimie / Central anorganică University Library şi analitică. Cluj
Tome I (1920—23), 175 p.;
Tome II (1923—26), 244 p.;
Tome III 1926—28), 254 p.;
Tome IV (1928—30), 510 p.;
Tome V (1930—32), 400 p.;
Tome VI (1932—34), 560 p.;
Tome VII (1934—36), 380 p.
c) Laboratorul de Chimie organică.
Tome I (1925), Serie A, 64 p.;
Ţome II (1926), Serie A, 153 p.;
Tome III (1927), Serie A, 118 p.;
Tome IV (1929), Serie A, 134 p. şi în plus 12 note separate,
publicate dela 1929—1932.
d) Laboratorul de chimie fizicalâ.
Tome I (1922), Serie B, 75 p.;
Tome IV, Serie B, (1928), 117 p. şi 5 pl.;
Tome V, Serie B, 148 p.;
Tome VI, Serie B, (1930), 149 p.;
Tome VII, Serie B, (1932), 162 p.;
Tome VIII, Serie B, (1935), 210 p.

507
4. Buletinul extensiunei universitare, (Bulletin de l'Extension
universitaire de Cluj), 1924 —25, 100 p.; 1925—26, 88 p.; 1926
-27, 236 p.
5. Lucrările Institutului de Geografie, (Travaux de 1'Institut
de Geographie de l'Universite de Cluj).
Tome I (1922) XIII+351 p. 54 fig. 31 pl.;
Tome II (1926), 325 p. 24 fig., 11 c, 34 pl.;
Tome III, (1929), 346 p.;
Tome IV, (1931). 465 p., 6 c., 51 pl.;
Tome V, (1931), 310 p. 19 pl.;
Tome VI, (1936) 369 p., 7 fig. în text, 29 pl. cu 10 hărţi,
36 fot. şi 36 fig.
6. Revista Muzeului Geologic-Mineralogic (Revue du Mu-
see Geologique-Mineralogique de l'Universite de Cluj).
Tome I, No. 1 et 2, 185 p., 48 fig., 4 pl. 1 c;
Tome II, No. 1, 59 p., 10 pl.; No. 2, 78 p., 3 pl.;
Tome III, No. 1, 83 p. 5 pl.;
Tome III, No. 2.;
Tome IV, No. 1, 111 p., 19 fig., şi 6 pl.; No. 2, 64 p., plusieurs
fig. pl. et cartes.
Tome V, No. 1, 137 p., plusieurs fig. pl. et cartes.
Tome V, No. 2, 211 p., avec 34 fig.
Tome VI No. 1—2, 350 p. 184, fig. 22 pl. şi hărţi.
Tome VII, No. 1.
7. Anuarul Institutului de Istorie Naţională (Annuaire de
lTnstitut d'Histoire naţionale).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Tome I (1921—22) XVI+434 p.;
Tome II (1923) XV+544 p.;
Tome III (1924—1925) X+1045 p.;
Tome IV (1926—1927) X+1000 p.;
Tome V (1928—1930) XII+793 p.;
Tome VI (1931—1935) XII+844 p.;
Tome VII (1936) Omagiu Lapedatu), LXXIV+905 p.;
Tome VIII (1937—1938) (en cours).
8. Clujul medical, revistă medicală lunară. (Le Cluj medical,
revue medicale mensuelle publice par les Professeurs de la Faculte
de Medecine).
Tome I (1919)+1001 pag.;
Tome II (1921)+412 pag.;

508
Tome III (1922)4-373 pag.;
Tome IV (1923)+367 pag.;
Tome V (1924)+346 pag. + II p.;
Tome VI (1925)+504 pag.;
Tome VII (1926)+532 pag.;
Tome VIII (1927)+638 pag.;
Tome IX (1928)+755 pag.;
Tome X (1929)+708 pag.;
Tome XI (1930)+660 pag.;
Tome XII (1931)+686 pag.;
Tome XIII (1932)+669 pag.;
Tome XIV (1933)+730 pag.;
Tome XV (1934);
Tome XVI (1935);
Tome XVII (1936);
Tome XVIII (1937);
Tome XIX (1938 cu cours).
9. Buletin eugenie şi biopolitic. (Bulletin eugenique et bio-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
politique, organe mensuel de la section medicale et biopolitique
de „Astra", publie par des professeurs de la Faculte de Medecine).
Tome I (1927), 380 p.;
Tome II (1928), 384 p.;
Tome III (1929), 384 p.;
Tome IV (1930), 343 p.;
Tome V (1934), 384 p.;
Tome VI (1935), 384 p.;
Tome VII (1936), 384 p.;
Tome VIII (1937), 384 p.
10. Dacoromania (Bulletin du Musee de la Langue Roumaine).
Tome I (1920—1921) VI+608 p.;
Tome II (1921—1922), VIII+940 p.;
Tome III (1922—1923), X+1157 p.;
Tome IV (1924—1926) 1-rć pârtie. IV+640 p.; 2-me pârtie,
XV+1000 p.;
Tome V (1927—1928), VIII+943 p.;
Tome VI (1929—1930), VHI+694 p.;
Tome VII (1931—1933), IX+697 p.;
Tome VIII (1934—1935), XII+531 p.

509
Sever Pop şi Emil Petrovici, subt direcţia lui S. Puşcariu,
Atlasul Linguistic Român, Prospect Bucureşti, 1936, 8 p. + 1
hartă + 15 hărţi colorate.
11. Mathematica, (Revue publiee par le Seminaire des Mathematiques
de l'Universite de Cluj).
Tome I (1929), 159 p.;
Tome II (1929), 171 p.:
Tome III (1930), 157 p.;
Tome IV (1930), XVI+196 p.;
Tome V (1931), 163 p.;
Tome VI (1932), 181 p.;
Tome VII (1933), 164 p.;
Tome VIII (1934), 216 p.;
Tome IX (1935), 333 p.;
Tome X (1935), 212 p.;
Tome XI (1935), 272 p.;
Tome XII (1936), 248 p.; •
Tome XIII (1937), 288 p.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
12. 'Buletinul Societăţii de Ştiinţe din Cluj. (Bulletin de la
Societe des Sciences de Cluj).
Tome I (1921—1923), 643 p., 173 fig., 3 pl.;
Tome II (1924—1925), XVI+384+235 p., 368 fig., 8 pl.;
Tome III (1926—1927), XIII+424+201 p., 106 fig., 8 pl.;
Tome IV (1928—1929), 542+126 p., 121 fig., 7 pl.;
Tome V (1929—1931), 504+147 p., 99 fig., 2 pl.;
Tome VI (1931—1932), XVI+651 p., 188 fig., 3 pl.;
Tome VII (1933—1934), 641 p., 87 fig., 3 pl.;
Tome VIII (1934—1937), 651 p., 289 fig., 5 pl.
13. Lucrările Institutului de Speologie din .Cluj. (Travaux
de l'Institut de Speologie de Cluj).
2pl.;
Tome I (Nos 1—25), 1920—1924, 553 p., 229 fig.;
Tome II (Nos 26—48), 1924—1926, XII+604 p., 523 fig.,
Tome III (Nos 49—52), 1926—1927, IX+393 p., 366 fig.;
Tome IV (Nos 53—55), 1927—1928, IX+624 p., 1325 fig.,
1 Pl-;
Tome V (No. 56), 1928, XII+808 p. 2270 fig.;
Tome VI (Nos 57—80), 1928—1930, XVI+486 p., 184 fig.;

510
Tome VII (Nos 81—98), 1930—1932, XVI+330 p., 298 fig..
2pl.;
Tome VIII en cours.
14. Biospeologica. (Etudes sur i'histoire naturelle du domaine
souterrain. Editee depuis 1920 par lTnstitut de Speologie de
Cluj).
Tome I (Nos I—X), 1907—1909, VIII+710 p., 33 fig.,
42 pl.
Tome II (Nos XI—XIX, 1909—1911, VIII+1074 p., 104
fig., 47 pl.;
Tome III (Nos XX—XXIX), 1911—1913, VIII+850 p., 46
fig.,56pl.;
Tome IV (Nos XXX—XL), 1913—1919, VIII—812 p., 197
fig-, 18 pl.;
Tome V (Nos XLI—L), 1919—1924, VIII+1138 p., 1206
fig-, 22 pl.;
En cours: Tomes VI et VJI (fascicules LI â LXV parus).
15. Catalogue BCU des Cluj Revues / Central scientifiques University Library et medicales, Cluj
inventaire
methodique, (A) dans l'ordre alphabetique, (B) dans l'ordre
geographique des pays et villes d'origine et (C) dans l'ordre des
matieres, dresse sous la direction de E. G. Racovitza par A. Valentiny.
(Cluj, Universite, 455 p., 1926).
de Cluj).
16. Anuarul Universităţii din Cluj (Annuaire de l'Universite
Tome I, 1919—20+40 p.
Tome II, 1921—22+238 p.
Tome III, 1922—23+174 p.
Tome IV, 1923—24+200 p.
Tome V, 1924—25+173 p.
Tome VI, 1925—27+260 p.
Tome VII, 1927—28+248 p.
Tome VIII, 1928—29+298 p.
Tome IX, 1929—30+296 p.
Tome X, 1930—31+384 p.
Tome XI, 1931—32+365 p.
Tome XII, 1932—33+375 p.
Tome XIII, 1933—34+423 p.
Tome XIV, 1934—35, 472 p. + 3 pl. şi fot.

Tome XV, 1935—36, XIV + 399 p.
Tome XVI, 1936—37.
511
17. Revista de Sociologie, (Revue de Sociologie publice par
le prof. V. Bărbat ancien directeur du Seminaire de Sociologie).
(No. 1—8).
18. Bibliotheca Bibliologica. (Publice par le Seminaire de
Bibliographie Generale. Texte roumain et francais).
No. 1. /. Crăciun: O ştiinţă nouă, Bibliologia, în învăţământul
universitar din România. (Une science nouvelle, la Bibliologie,
dans l'enseignement universitaire du Roumanie). Cluj, Tip.
Cartea Românească, 1933, in-8°, 26 p.
No. 2. C. Gollner: Anul revoluţionar 1848 în Principatele
Române. O contribuţie bibliografică. (L'annee revolutionnaire
1848 dans Ies Principautes Roumaines. Contribution bibliographique).
Cluj, Tip. Cartea Românească, 1934, in-8°, 18 p.
No. 3. /. Crăciun: Activitatea ştiinţifică la Universitatea „Regele
Ferdinand I" din Cluj în primul deceniu 1920—1930. (L'activite
scientifique â l'Universite „Regele Ferdinand I" de Cluj
BCU Cluj / Central University Library Cluj
au cours de la premiere periode decennale 1920—1930). Cluj,
Tip. Cartea Românească, 1935, in-8°, 321 p.
No. 4. T. Onişor, Bibliografia geografică a României în 1929
şi 1930. Cu o introducere asupra Bibliografiilor geografice româneşti
până în 1936. (Bibliographie geographique de la Roumanie
en 1929 et 1930. Avec une introduction sur Ies Bibliographies
geographiques roumaines jusqu'en 1936). Cluj, Tip. Cartea Românească,
1936, in-8°, 186 p.
No. 5. /. Crăciun: Bio-Bibliografia lui Gheorghe Bogdan-
Duică, 1866—1934. (Bio-Bibliographie de Georges Bogdan-Duică,
ancien professeur â l'Universite de Cluj et membre de l'Academie
Roumaine, 1866—1934). Cluj, Tip. Cartea Românească,
1936, in-8°, XIV+45 p. (In colaborare cu — En collaboration
avec I. Breazu).
No. 6. E. Roth: Bibliografia publicaţiilor Institutelor Medico-Legale
din România, 1920—1935. (Bibliographie der Veroffenntlichungen
der Gerichtsmedizinischen Institute Rumâniens,
1920—1935). Cluj, Tip. Victoria, 1936, in-8°, 55 p.
No. 7. /. Crăciun: Bio-Bibliografia Dlui Alexandru Lapedatu
cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani, 1876—1936. (Bio-
Bibliographie de M. Alexandre Lapedatu, professeur â l'Univer-

512
site de Cluj et president de l'Academie Roumaine, â l'occasion de
son soixantieme anniversaire, 1876—1936). Bucureşti, M . O. Imprimeria
Naţională, 1936, in-8°, 40 p.
No. 8. V. Bologa: Bibliografia tezelor dela Facultatea de
Medicină şi Farmacie din Cluj din anii 1923—1936, (Nr. 1—
1000). (Bibliographie des theses presentees devant la Faculte de
Medicine et de Pharmacie de Cluj de 1923 â 1936). Cluj, Tip.
Cartea Românească, 1936, in-8°, 11+107 p. (In colaborare cu —
En colla.boration avec Lia M . Dima).
No. 9. /. Crăciun: Doi bibliologi români, Ioan Bianu şi Al.
Sadi-lonescu. (Deux bibliologues roumains, Jean Bianu et Al.
Sadi-Ionesco). Cluj, Tip. Cartea Românească, 1937, in-8°, 49 p.
No. 10. /. Naghiu, Bio-Bibliografia P. S. Episcop Nicolae
Colan, cu ocazia instalării în scaunul vlădicesc din Cluj, 1893—
1936. (Bio-Bibliographie de Mgr. Nicolas Colan, eveque de Cluj.
publice â l'occasion de son intronisation sur le siege episcopal,
1893—1936). Sibiu, Tip. Arhidiecezană, 1937, in-8°, 36 p.
No. 11. /. Crăciun: Bio-Bibliografia D-lui Sextil Puşcariu,
cu ocazia împlinirii BCU vârstei Cluj / Central de 60 University de ani, Library 1877—1937. Cluj
(Bio-Bibliographie
de M. Sextil Puşcariu, professeur â l'Universite de
Cluj et membre de l'Academie Roumaine, â l'occasion de son soixentieme
anniversaire, 1877—1937). Cluj, Tip. Cartea Românească,
1937, in-8°, 36 p.
No. 12. T. A. Naum: Bio-Bibliografia lui Vasile Bogrea,
1881—1926. (Bio-Bibliographie de Vasile Bogrea, ancien professeur
â l'Universite de Cluj et membre corresp. de l'Academie
Roumaine, 1881—1926). Cluj, Tip. Cartea Românească, 1937,
in-8°, 34 p. (In colaborare cu — En collaboration avec Iosif E.
Naghiu).
No. 13. /. Crăciun: Contribuţii româneşti privitoare la istoriografia
universală. Bibliografie, 1927—1936. (Contribution
roumaine â l'historiographie generale. Bibliographie, 1927—
1936). Bucureşti, M. O. Imprimeria Naţională, 1937, in-8°, 46 p.
No. 14. T. Morariu: Bio-Bibliografia lui Gheorghe Vâlsan,
1885—1935. (Bio-Bibliographie de Georges Vâlsan, ancien professeur
â l'Universite de Cluj et membre de l'Academie Roumaine,
1885—1935). Cluj, Tip. Cartea Românească, 1937, in-8°, 32 p.
No. 15. /. Crăciun: Bibliografia Transilvaniei româneşti,
1916—1936. (Bibliographie de la Transylvanie roumaine, 1916—
1936). Bucureşti, M. O. Imprimeria Naţională, 1937, in-8°,366p.

d) Istoricul Universităţii şi al învăţământului superior.
(Historique de VUniversite et de l'enseignement superieur).
513
1. Serbările pentru inaugurarea Univ. Cluj în 1920+168 p.
2. Fetes de l'inauguration de l'Universite roumaine de Cluj
en 1920+170 pages.
3. Universitatea Daciei Superioare (Universite de la Dacie
Superieure) de Prof. O. Ghibu, (112 p.+31 pl.). L'ouvrage se trou-
ve au Rectorat de l'Universite.
4. Annuaire de l'Universite de Cluj (voir ci-dessus No. 16).
5. La Faculte de Medecine de l'Universite „Roi Ferdinand
I-er" de 1919 â 1928. Cluj, 1930, 48 pag., 1 fig.
6. Călăuza studentului la Oui (Guide de l'etudiant â Cluj)
par Jean A. Vătăşescu, şecretaire (1928+263 pp. et 1 plan, com­
plete chaque annee).
7. îndrumări universitare, publi c
ate de oficiul universitar.
(VII1+168 p.).
8. Activitatea ştiinţifică la Universitatea „Regele Ferdinand
I" din Cluj în primul BCU Cluj deceniu, / Central 1920—1930. University Library (L'activite Cluj
scientifique
â l'Universite „Regele Ferdinand I" de Cluj au cours de la pre­
miere -periode decennale, 1920—1930) par I. Crăciun. Cluj, Tip.
Cartea Românească, 1935, in-8°, 321 p. (Bibliotheca Bibliologica
No. 3)
-33

BCU Cluj / Central University Library Cluj

CLINICILE UNIVERSITARE
BCU Cluj / Central University Library Cluj

1. Consiliul Clinicilor.
Preşedinte: Constantin Urechia.
Membrii: Iuliu Haţieganu, Dir. Clinicei Medicale.
Grigoriu Cristea, Dir. Clin. Gynecologice şi Obst
Titu Vasiliu, Dir. Inst. de Anatomie Patologică.
Ioan Minea, Dir. Clin. Neurologice.
Coriolan Tătaru, Dir. Clin. Dermatp-venerice.
Gheorghe Popoviciu, Dir. Clin. Infantile.
Dumitriu Mihail, Dir. Clin. Oftalmologice.
Dumitru Negru, Dir. Instit. de Radiologie.
Ion BCU Goia, Cluj Dir. / Central Clin. University Semiologie Library Medicală. Cluj
Ioan Aleman, Dir. Clin. Stomatologice.
Emil Jeposu, Dir. Clin. Urologice.
Alexandru Pop, Dir. Clin. Chirurgicale.
Gheorghe Buzoianu, Dir. Clin. Oto-rino-laring.
Ref.: Ioan Buzilă, Dir. Ad-tiv al Clinicilor (până la
18. V. 1937).
iar dela această dată prin delegaţie: dl adm-tor
B. David şi dl şef contabil /. Ruja, dela Administraţia
Universităţii.
2. Comisiunea Clinicilor.
Preşedinte: Constantin Urechia.
Membrii: Emil Ţeposu şi Alexandru Pop.
Ref.: Ioan Buzila Dir.-Ad-tiv al Clinicilor (până la
18. V. 1937) iar dela această dată prin delegaţie:
Dnii B. David şi I. Ruja.

Director adm-tiv:
Administrator:
Contabil:
Cassier:
Şef de birou:
Şef de birou:
Subşef de birou:
Inventarizator:
Impiegaţi:
Verificator:
Registrator:
Economi:
3. Personalul administrativ şi de serviciu al clinicelor.
Prim portari:
Ordonanţe de birou,
Şef mecanic:
Mecanici:
Lăcătuşi:
Eectrician:
Fochişti:
Buzilă Ioan (până la 18. V. 1937).
Popp Ştefan.
517
Fediuc Gh. Constantin (dela 1. IX. 1937).
Oltean Virgil autorizat prov. cu suplinirea
postului de verificator.
Titişan Ioan şeful serv. personal.
Blăgescu Nicolae arch. şi registrator.
Burie Alexandrina delegată (până la 28. I I .
1937), Timar Ella (dela 1. IV. 1937).
Hartmann Francisc.
Waedt Wilhelmina (def. cl. II).
Deac Petru (def. cl. I).
Corpădean Iustin (până la 30. XI. 1936),
Missits Florica (dela 1. VI. 1937).
Miiller Elisabeta (def. cl. II).
Savu Maftei (def. cl. II).
BCU Cluj / Central University Library Cluj
jajna Samuil (def. cl. II).
Petro Ştefan (def. cl. I), la Bucătăria
Centrală.
Morar Ioan autorizat prov. cu suplinirea
postului de cassier.
Bartok Coloman.
Tătaru Ioan (la bucătăria Centrală).
Păltineanu Atanasie autor. prov. cu conducerea
serv. primirii bolnavilor.
Istrate Nicolae şi Brăzdau Grigore.
Cociş Ştefan şi Şooş Mihail.
Alicuci Petre, Uzina Centrală şi uzina Clin.
Neuro-Psichiatrice.
Lupşor Ioan, Feher Gheorghe, Pop Vasile
(Uzina Centrala).
Bob Vasile, David Iuliu (Uzina Centrală)
Someşfălean Vasile (Uzina Psichiatrică).
Abiudan Lupu Teodor (Uzina Centr.).
Baciu Ioan, Huciu Sevastian, Turdăşan Iosif
(Uzina Centrală), Sângeorzan Ioan, Pura
Gheorghe, Galfi Victor (Uzina Psichiatrică)
.

518
Apaductori: Turcu Vasile (Uzina Centrală), Hodrea
Brutar:
Ioan (Uzina Psichiatrică).
Missits Florica (până la 31. V. 1937), Haşegan
Gheorghe (dela 1. IX. 1937).
Zidar de cazane: Miron Ioan.
Prim grădinar: Tălnaciu Ioan.
Tâmplar: Coroian Ştefan.
Măcelar: Chendrean Vasile.
Vizitii: Verde Gheorghe, Să Sălaj an Ioan.
Portar la casa de cadavre: Vaida Dionisiu
Portar fochist: Mureşan Ioan.
Oameni de serviciu:
Oameni de serviciu: 3 la poarta principală, 2 la poarta Psichiatrică;
Surori de caritate: 79 la toate Clinicile;
Spălătorese 8 la spălătoria Clinicilor;
• îngrijitor de BCU maşini: Cluj / 1 Central la spălătoria University Clinicilor; Library Cluj
Servitori pentru grădini: 4 la grădinăria Clinicilor;
Ajutor zidar (servitor): 1 la atelierele Clinicilor;
Servitori purt. de cadavre: 2 la casa de cadavre a Clin.;
Servitor în sala de cazane: 1 (la uzină);
Ucenici: 9 la ateliere;
Servitori la Buc. centr.: 9;
Servitori pt. buc. dietetică: 4;
Bucătăreasă: 1 la Buc. Neuro-Psichiatrică;
Servitori: 3 la Buc. Neuro-Psichiatrică;
Ajutori mecanici: 2 Ja Uzina centrală;
Servitori: 1 la Uzina centrală;
Servitor: 1 la Uzina Psichiatrică.
Personalul Clinicilor.
a) Clinica psichiatrică: Murăşan Gheorghe infirmier băiaş,
21 servitori.
b) Clinica neurologică: Găvriluţ Măria primă infirmieră,
Brăzdau Vasile portar fochist, 7 servitori.
c) Clinica chirurgicală: Vădan Ioan portar fochist, 7 servitori.

519
d) Clinica medicală: Strungariu Gherasim portar fochist,
8 servitori.
e) Secţia boalelor infect.: Ţiplea Ioan portar, 1 servitoare.
f) Sanatoriul: Stan Gavrilă portar fochist, 5 servitori.
g) Clinica ginecologică şi obstetricală: Racz Emerich portar
fochist, 10 moaşe, 1 spălătoreasă şi 5 servitori.
h) Clinica dermato-venerică: Gebefiigi Ştefan portar fochist,
Bohăţel Floare primă infirmieră, 6 servitori.
i) Clinica oftalmologică: Câmpian Gavrilă portar fochist şi
4 servitori.
j) Clinica infantilă: Horvath Mihail portar, 1 primă infirmieră
şi 1 infirmier, 1 servitor, 1 spălătoreasă.
k) Clinica oto-rino-laringologică: 1 servitoare.
1) Clinica stomatologică: Titişan Vasile portar şi 2 servitoare
m) Farmacia clinicilor: 1 servitoare.
DARE DE SEAMA
asupra activităţii BCU Cluj / Clinicilor Central University în acest Library an şcolar. Cluj
Fonduri încasate:
1. Ministerul Educaţiunii Naţionale . . . Lei 15.265.500.—
2. Ministrul Sănătăţii „ —
3. Taxe de îngrijire încasate dela bolnavii
internaţi, inel. taxe de îngrijire pt.
restanţe „ 12.139.194.—
4. Taxe reglementare şi unice pt. Clinici „ 1.122.600.—
5. Contravaloarea combustibilului, întrebuinţat
pt. încălzirea Institutului de
Anatomie, Radiologie, Fiziologie şi
Biblioteca Universităţii, încasat dela
Universitate „ 599.799.—
6. Taxele pt. Sanator şi sala de operaţie . „ 185.038.—
7. Venituri întâmplătoare, etc „ 71.262.—
8. Restanţe încasate — arieratele . . . . „ 4.743.184-
9. Diferite conturi, reportat din anul
1935/1936 „ 294.001.67
10. Soldul reportat din anul 1935/1936 . . „ 15.708.251.87
In total Lei 50.128.830.54

520
Au rămas neordonanţate următoarele:
1. Ministerul Educaţiunii Naţionale . . . Lei 34.500.—
Bugetul personalului s'a urcat la suma
de „ 3.296.187.-
Totalul cheltuelilor:
1. Materiale Lei 31.878.859--
2. Arieratele „ 8.775.399.—
3. Diferite conturi „ 17.194.54
In total Lei 40.675.452.54
4. Personal „ 3.296.187.—
Suma de 34.500 lei rămasa neordonanţată a fost angajată
şi actele justificative se găsesc la Ministerul Educaţiunii Naţionale,
Dir. Clinicilor fiind descoperită faţă de firma „Standard"
din Bucureşti cu această sumă.
Gestiunea
BCU
Clinicilor
Cluj /
s'a
Central
încheiat
University
cu un
Library
excedent.
Cluj
In cursul acestui anul s'au executat din fondurile bugetare
ale Dir. Clinicilor următoarele lucrări:
I. La Uzinele Clinicilor:
1. S'a procurat un motor electric de rezervă, pentru transportarea
apei de condens dela diferitele secţii cu încălzire centrală
la Uzina Centrală.
2. S'au înlocuit cărămizile refractare, devenite defecte, la
ambele Uzine ale Clinicilor.
3. S'au înlocuit mai multe ţevi fierbătoare, care în urma defectării
au trebuit scoase din uz şi înlocuite cu altele noui.
4. S'au angajat materiale necesare pentru funcţionarea şi
întreţinerea Uzinelor, ca: uleiuri, benzină, garnituri, ţevi, fitinguri,
etc.
II. La diferitele clădiri ale Clinicilor:
a) S'au reparat şi înlocuit mai multe conducte de apă şi canalizare,
schimbându-se robinetele, bateriile, cuvetele, precum şi
mai multe conducte electrice stricate, făcându-se astfel de reparaţiuni
mai mari la secţia de Boli Infecţioase.

521
b) S'au executat mici reparaţiuni de zidărie şi vopsitorie, la
diferitele clădiri, cari nu mai sufereau amânare.
c) S'a demontat şi remontat o casă de cadavre de pe lângă
Clinica Psichiatrică şi o casă de iepuri.
d) S'a reparat o parte din mobilerul Clinicei Psichiatrice.
e) S'a reparat învelitura de tinichea dela unele clădiri ale
Clinicilor.
f) S'au reparat ascensoarele dela Clinica Medicală şi Bucătăria
dietetică.
III. Rufărie:
Excedentele anilor bugetari trecuţi şi încasarea unor sume
mai mari pe care C. F. R., le datorau Clinicilor pentru îngrijirea
bolnavilor, au permis aprovizionarea Clinicilor cu un stoc
mai mare de lingerie, făcându-se aprovizionarea cu cea mai mare
parte dintre articolele de rufărie şi aşternut, reclamate de diferitele
Clinici. BCU Cluj / Central University Library Cluj
IV. Medicamente:
Fondurile Farmaciei fiind simţitor reduse, s'a simţit o lipsă
de medicamente şi pansamente, în special a trebuit redusă,
aproape complect, aprovizionarea Farmaciei cu specialităţi, —
mai ales din motivul, că în urma dispoziţiunilor Ministerului de
Industrie şi Comerţ, prin introducerea de noui taxe, la o mare
parte din articolele importate din străinătate, cea mai mare parte
a articolelor medicamentoase a suferit o scumpire serioasă.
V. Aparate şi Instrumente:
1. S'au procurat diferite instrumente pentru Clinica Chirurgicală
la care se simţea o nevoie serioasă de asemenea instrumente
chirurgicale, necesare pentru trebuinţele zilnice a acestei
Clinici.
2. S'a reparat un aparat de diatermie dela Clinica Psichiatrică.
3. S'a procurat un aparat nou cu unde scurte „Ultratherm"
pe seama Clinicei Psichiatrice.

522
VI. Pentru Administraţia Centrala:
Afară de rechizitele şi articolele de birou strict trebuincioase
s'au procurat şi două maşini de scris — dintre cari una cu un
car lung, a cărei nevoie se simţea de mai multă vreme.
VII. Circulaţia bolnavilor
în Clinici care şi anul acesta a atins o cifră destul de mare, se
poate vedea din statistica dela pag. 523.
VIII. Alimentaţia
bolnavilor şi personalului alimentaţi dela Bucătăria Centrală şi
Neuro-Psichiatrică a costat zilnic 17.65 lei; aceia a bolnavilor
dela Bucătăria Dietetică lei 20 pe când pentru bolnavii alimentaţi
dela Bucătăria Sanatorului a fost prevăzută o cotă zilnică de
lei 25. BCU Cluj / Central University Library Cluj
1. Dat fiindcă bugetul Clinicilor a fost limitat la o sumă cu
care nu se putea face faţă tuturor cerinţelor reale ale diferitelor
secţii, serviciile au avut de suferit în special în ce priveşte aprovizionarea
cu medicamente.
2. Afară de aceia din cauza lipsei numărului necesar de meseriaşi,
o mare parte din reparaţiunile şi transformările proiectate
nu s'au putut executa, acestea trebuind să fie amânate până
la o dată când Clinicile vor fi înscrise în -
bugetul anilor viitori
cu o sumă, care să acopere nevoile reale ale Clinicilor.
3. Lipsa unui personal suficient pentru serviciile auxiliare
ale Dir. Clinicilor şi ale diferitelor secţii şi servicii ale Clinicilor
s'a resimţit în cursul anului 1936/1937.
Remedierea acestor lipsuri va forma preocuparea principală
a anului viitor.
In general Clinicile au funcţionat în mod satisfăcător, mai
cu seamă graţie împrejurării că încasările taxelor de îngrijire
a bolnavilor precum şi a cotelor bugetare lunare, cu care Clinicile
se aflau înscrise în bugetul Ministerului Educaţiunii Naţionale,
s'au putut face în condiţiuni mai normale decât în anii
trecuţi.

523
Pentru a putea asigura normala funcţionare a Clinicilor pe
viitor din toate punctele de vedere, ar fi însă necesar, ca Onor.
Minister al Educaţiunii Naţionale să prevadă în bugetul său pe
seama Clinicilor, o alocaţie bugetară adaptată nevoilor reale ale
acestora. In anii din urmă această alocaţie a fost succesiv comprimată
şi redusă la o sumă cu care nu se pot acoperi nici cele
mai indispensabile angajări.
Graţie spiritului de înţelegere a Onor. Ministerului Educaţiunii
Naţionale, Clinicile au obţinut în cursul anului trecut prin
concursul Onor. Ministerului de Finanţe unele credite extraordinare,
şi numai datorită acestora s'a putut face faţă celor mai urgente
şi indispensabile nevoi ale Clinicilor.
STATISTICA
circulaţiei bolnavilor repartizaţi pe Clinici, în anul 1936—37
Nr. cor. 1
NUMELE CLINICILOR
Rămaşi
Veniţi
Circulaţia bolnavilor
Zile de
îngrijire
Plecaţi j
BCU Cluj / Central University Library Cluj
1 1070 2816 36.198 2937 85 1081
2 650 426 20.370 392 23 662
3 1134 1962 37.077 1932 85 1165
4 615 8S6 20.751 798 8 643
5 Obsle/ricală 505 915 16.606 902 8 510
6 414 647 13.367 626 20 415
7 56 144 2.309 138 — 62
8 228 383 7.508 361 10 243
9 505 701 15 897 677 34 495
10 931 870 £9.834 877 11 913
11 696 805 22.380 802 699
Vi 192 487 6.009 490 — 188
13 734 539 22.599 527 17 717
14 1641 861 50.691 818 36 1648
Deced.
Rămaşi

BCU Cluj / Central University Library Cluj

EXTENSIUNEA UNIVERSITARA
BCU Cluj / Central University Library Cluj

Istoric şi realizări.
Extensiunea universitară, înfiinţată în anul 1924, cu scopul
de a răspândi cultura cât mai mult în massele poporului, a funcţionat
şi în acest an şcolar cu următorul comitet:
Preşedinte de onoare: Prof. Alexandru Lapedatu.
Preşedinte activ: Prof. Nicolae Drăganu.
Secretar General: Prof. Fior ian Ştefănescu-Goangă.
Membri: Profesorii: Alexandru Borza, Mihail A. Botez, Silviu
Dragomir, Iuliu Moldovan, Sextil Puşcariu, Victor Stanciu,
Valeriu Moldovan, Ioan Minea şi George Sofronie.
Extensiunea Universitară a desvoltat şi anul acesta o acti­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
vitate rodnică, deşi mai puţin intensă ca în anii trecuţi, din cauză
că subvenţiile i s'au redus simţitor. Fiind ajutată de „Astra" şi
de alte societăţi culturale din ţară, a păstrat un contact viu cu
populaţia doritoare de cultură şi progres din oraşele ardelene,
prin conferinţele menţionate mai jos.
Lista conferinţelor din acest an şcolar.
Cluj.
Revizionismul maghiar în lumina dreptului
internaţional Prof. G. Sofronie
Arta rusească (cu proiecţiuni) „ G. Petranu
Dela medicina veche la cea a viitorului . . „ V . Bologa
Hărţile graiului (cu proiecţiuni) . . . . „ S. Puşcariu
Noi curente în pregătirea tineretului european
„ C; Marinescu
Noi curente în pregătirea tineretului european
(Continuare) ,, Q Marinescu
Ce este căsătoria? ,, A. Ionaşcu

Cultură şi civilizaţie „ E. Speranţia
Tineretul de azi şi filosofia „ D. D. Roşea
Tratamentul hidro-mineral în bolile rinichiului
. „ E. Ţeposu
Critica lui Shakespeare „ P. Grimm
Cunoaşteţi Basarabia? (cu proiecţiuni) . . „ A . Borza
Cartea românească în decursul veacurilor . Conf. I. Crăciun
Hunedoara.
Tineretul de azi şi filosofia Prof. D. D. Roşea
Satu-Mare.
527
Cultură şi civilizaţie Prof. E. Speranţia
Sterilizarea şi căsătoria „ A. Ionaşcu
Tineretul de azi şi filosofia „ D. D. Roşea
BCU Cluj / Central Sebeş-Alba. University Library Cluj
Revizionismul maghiar şi dreptul popoarelor
Prof. G. Sofronie
Tineretul de azi şi filosofia „ D. D. Roşea
Graiul satelor noastre, argument al continuităţii
(cu pr.) Conf. Sever Pop
Cultură şi civilizaţie Prof. E. Speranţia

BCU Cluj / Central University Library Cluj

ATELIERUL CENTRAL
BCU Cluj / Central University Library Cluj
34

Comisiunea atelierului central:
Atelierul central înfiinţat şi organizat în anul şcolar expirat,
când s'a aprobat şi regulamentul său 1
), a fost condus de
următoarea Comisie:
Preşedinte: Prof. Emil Haţieganu.
Membrii: Prof. Lazăr Iacob, Ar. Grădinescu, D. Negru,
D. Teodorescu.
Director: Prof. Victor Stanciu.
Secţiile atelierului central.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
In acest an şcolar Atelierul Central a avut 3 secţii:
a) Secţia de reparaţie şi întreţinere a edificiilor şi instalaţiilor
interioare ale Universităţii.
b) Secţia de aparate şi instrumente de preciziune.
c) Secţia de legătorie, cartonaje şi împânzire.
Activitatea celor trei secţii.
a) Secţia de reparaţie şi întreţinere a edificiului central
a avut următorul personal: Şef: P. Bărăianu sen., electrician Iosif
Lemeni, tâmplar Pop Ioan, tinichigiu Fr. Tuşoni şi fochiştii Lazar
Gheorghe şi Tănase Iacob. Această secţiune a executat lucrări
la edificiul central al Universităţii, la Institutul de Anatomie
descriptivă, la instalaţia de încălzire centrală a clinicilor, la
Seminarul de Filologie modernă, Institutul de Chimie generală,
Colegiul universitar „Carol II". instalaţia caloriferului dela Rectorat,
la Decanatul Facultăţii de Litere şi Administraţia Universităţii,
Seminarul de Drept Comercial, ascensoarele Universităţii,
Institutul de Psihologie, Institutul de Mineralogie-Petrografie,
*) Vezi Anuarul 1935/36 cap. respectiv.

531
Institutul de Studii Clasice, Oficiul. Universitar, Botanica Sistematică,
Institutul Zoologic, casa Universităţii din strada Brătianu,
Institutul de Radiologie, Institutul de Geografie, Seminarul
de Filologie, Institutul de Farmacologie, Observatorul Astronomic,
Seminarul de Limba Franceză, Seminarul de Limba Italiană
şi Institutul de Fiziologie generală.
Materialul întrebuinţat la aceste lucrări a fost în sumă de
Lei 118.948 şi s'au executat lucrări cari făcute la atelierele din
oraş ar fi costat peste 450.000 Lei.
Această secţie pe lângă aparaturile necesare edificiilor Universităţii
la instalaţia de electrică de apă şi gaz a reparat mobilierul
şi a construit dulapuri, lampe, rafturi, candelabre, scări,
sonerii etc, necesare diferitelor institute universitare.
b) Secţia de aparate şi instrumente de precizie are ca şef pe
dl V. Anlauf, căruia i s'a ataşat P. Bărăianu iun. Universitatea
având numai puţine instrumente, a aprobat ca dl V. Anlauf să
monteze şi să lucreze cu instalaţiile şi uneltele sale proprii în localul
atelierului central prin proprii săi angajaţi şi alte lucrări
BCU Cluj / Central University Library Cluj
decât cele necesare institutelor universitare.
Secţia de aparate şi instrumente de precizie în cursul acestui
an abia s'a instalat în noul local, totuşi a făcut toate
reparaturile aparatelor deteriorate pe la diferitele institute universitare
şi a construit din nou aparate la Observatorul Astronomic,
Institutul de Mineralogie-Petrografie, Clinica Stomatologică,
Institutul de chimie medicală şi Institutul de Fiziologie generală.
Această secţiune este în stare să repare de-acum orice aparat
ştiinţific şi să construiască cele mai uzuale aparate şi instalaţii
noui
c) Secţia de legătorie, cartonaje şi împânzire a funcţionat, ca
şi în trecut, în cadrul Bibliotecii Universităţii, lucrând şi pentru
diferitele institute universitare. A legat cărţi în condiţiuni avantajoase,
sau a executat anumite lucrări complimentare, ce nu le
pot executa institutele, cari îşi leagă singure cărţile.

TABLOU
al corpului didactic universitar pe anul şcolar 1936/37 în ordinea
protocolară a Facultăţilor, cu indicaţia catedrei şi a domiciliului.
NUMELE ŞI
PRONUMELE
CATEDRA LOCUINŢA
I. FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE DE STAT
a) Prof. titulari:
1 Angelescu Alexandru Drept civil IV Str. Mârzescu 24 3388
2 Boilă Romul Drept constituţional Str. Băii 1 1386
3 Cădere Victor Procedura civilă II Ministr. plenipot.
4 f Cătuneanu C. Ioan Drept roman II Str. Regală 11 B.
Б Ghiulea Nicolae BCU Finanţe, Cluj / Central Statist. University şi Pol. soc. Library Str. Mico Cluj
36 3552
6 Haţieganu Emil Procedura civilă Str. Şincai 13 2249
7 Iacob Lazar Drept bisericesc Str. Iuliu Maniu 36 2041
8 Ionaşcu Aurelian Drept civil III Str. Avram Iancu 1 2221
9 Ionescu Bogdan Drept civil român II Str. Episcop Ivan 30
10 Ionescu B. Dumitru Economia politică I Str. Donat 56-58
11 Lazar Liviu Legislaţia agrară şi indust. Str. Bolintineanu 17 1007
12 Maniu Cassiu Politica Str. Iuliu Maniu 4
13 Moldovan Valeriu Drept administrativ Str. Regală 19
14 Moşoiu Tiberiu Drept roman II Str. Grigorescu 92 3694
15 Mototolescu Dimitrie Ist. dreptului român Str. Elisabeta 43 1358
16 Negrea Camil Drept civil local 1 Str. Văcărescu 28 1815
17 Petrescu Ercea C. Drept comercial II Str.Memorandului27 2173
18 Pop Traian Drept pen. şi Proced. pen. Str. A. Iancu 14 3441
19 Poruţiu Petre Drept comercial I Str. Regală 10 A 1151
20 Radu Iorgu
Drept internaţional privat Str. Bolintineanu 9
21 Sofronie George Drept internaţional public Str. Mico 16 2322
22 Sperantia Eugeniu Sociologie şi Filosol. drept Str. Oăşanu 48 3234
23 Strat George Economie politică II Str. T. Cipariu 1 A /Seminar
\ 2834
a) Profesori titulari:
П. FACULTATEA DE MEDICINĂ
II Aleman Ioan I Stomatologie
21 Baroni Vitold I Microbiologie
Str. A. Iancu 16 I 2046
Str. M. Foch 70 1488

Nr.crt.l
NUMELE ŞI
PRONUMELE
533
CATEDRA LOCUINŢA Telefon
3 Benetato Grigore Fiziologie Str. Neculce 2 / institut
\ 1457
4 Bologa Valeriu Istoria Med şi Farm Str. Rahovei 10 2545
5 Botez A. Mihail Patol. gen. şi experiment. Str. Pasteur 8
6 Bozoianu Gheorghe Clin. Oto«Rino-Laringolog. Str Oct. Goga5 2636
7 Drăgoiu Ioan Istologie şi Embriologie Str. Pasteur 6
f Institut
\ 1459
8 Goia Ioan Semiologie Str. Petru Maior 3 i.
9 Grigoriu Cristea Clin. ginecoloc. şi obstet
/ Clinică
Str Prof. T.Ionescu3
\ 1202
10 Haţieganu Iuliu Clinica medicală Str. Eminescu 8 3467
11 Kernbach Mihail Medicină legală Str. A. Iancu 3 1119
12 Manta Ioan Chimie biologică Str. M. Eminescu 10 3053
13 Michail Dumitru Clinica oftalmologică Str. Maiorescu 8-10 fCab.cons.
\ 2159
14 Minea Ioan Clinica neurologică Str. Băii 19 2882
15 Moldovan Iuliu Igiena şi igiena socială Str. Regală 33 2189
16 Negru Dimitrie Radiologie Str. Negruzi 5
17 Papilian Victor Anat descript. şi topogr. Str. Stroescu 18
18 Pop Alexandru Clinica chirurgicală Calea Moţilor 77
19 Popovici Gheoghe BCU Cluj Clinica / Central Infantilă University Library Str. Fântânele Cluj
5
1545
2537
20 Secăreanu Ştefan Chimie medicală Str. Baba Novac 21
21 Sturza Marius Balneologie şi fizioterapie Str. Eminescu 12 3114
22 Tătaru Coriolan Clinica dermatO'venerică Str. Grigorescu 41 1176
23 Ţeposu Emil Urologie Str. I. G. Duca 3 1978
24 Urechia Constantin Clinica psichiatrică Str. Pasteur 1
f Clinică
{ 1204
25 Vasiliu Titu
Anatomia patologică Str. Grigorescu 80 2638
26
b) Prof. de onoare
Jules Guiart
c) Agregaţi onorifici
27 Zolog Mihail
d) Conferenţiar def.
28 Bărbulescu Nicolae
e) Docenţi
Parasitologie
Lyon-Franţa 68 Bd.
de la crolx rousse.
Igiena colectivă Str. Ep. Ciorogariu 3 2171
Fizică medicală Str. Oct. Goga 13 1255
29 Axente Iancu Infantilă Str. Grigorescu 33
30 Cimoca Valeriu Dermatologie Str. N. Iorga 4 1380
31 Daniello Leon Fiziologie Str. Eminescu 3 3016
32 Gavrilă Ioan Boli de nutriţie Str. Mico 46 1048_
33 Nichita Emanuel Ortoped, şi chirurg, infant. Str. M. Foch 35
34 Popovici Traian Clinica Gynecologică Str. Moţilor 20 14£6
35 Vancea Petru Oftalmologie Str. G. Coşbuc 9 1043
36 Velluda Constantin Anatomie descriptivă Str. 1. Maiorescu 21 1897
37 Voicu Ioan Obstetrică Str Regina Măria 34 1880

1 Nr.crtJ
1
2
534
NUMELE ŞI
PRONUMELE
CATEDRA LOCUINŢA Telefon
III. FACULTATEA DE LITERE ŞI FILOSOFTE
a) Profesori titulari:
Auger Yves
Bănescu Nicolae
Limba şi lit. franceză
Bizantinologie
Str. Moţilor 26
Str. IuliuManiu26
1479
3 Bezdechi Ştefan Limba si lit greacă
/ Institut
Str. Regală 15 A \ 1805
4 Dragomir Silviu Ist. pop. sud»est europene Str. Mico 40 1441
Б Drâganu Nicolae
Limba şi lit. română II Str. I. G. Duca 1 2500
6 Gbibu Onisifor
Pedagogie I Str. Oct. Goga 7 1071
7 Ghidionescu Vladimir Pedagogie II
/Sem. Ped.
Str. Kogălniceanu 9 { 2530
S
9
10
11
12
13
14
Giuglea George
Grimm Petre
Kiech Gustav
Kristof Gheorghe
Lapedatu Alexandru
Lupas Ioan
Marinescu Constantin
Filologia romanică
Limba şi lit. engleză
Limba şi lit. germană
Limba şi lit. maghiară
Istoria veche a Românilor
Istoria nouă a Românilor
Istoria universală
Str. O. Goga 1 A
Str. Eminescu 10
Str. Gherescu 6
Str. M. Foch 44
Str. Bolintineanu 12
Str. Băii 21
Str. Dragalina 112
15 Naum Teodor Limba şi lit. latină Str. Reg. Măria
16 Panaitescu Emil Istoria antică Str. O. Goga 5
17 Petran Coriolan Istoria artelor Str. O. Goga 7
18 Puşcariu Sextil Limba şi lit. română I Str. Elisabeta 23
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
Serra Giandomenico
Ştefanescu-Goangă FI.
Ştefănescu Marin
Theodorescu M. D.
b) Prof. agregaţi
Emil Petrovici
Popovici Dumitru
Limba şi lit. italiană
Psihologie
Filosofie
Archeologie
Slavistică
Ist. Ut. române moderne
Str. Elisabeta 24
Str. Regală 29
Str. N. Iorga 2
Str. Coşbuc 12
Str. Trecătoare 12
Str. Şaguna 16
c) Prof. de onoare.
Iorga Nicolae Istorie Bucureşti
d) Prof. suplinitori.
Const Sudeţeanu
Vuia Romulus
e) Conferenţiari def.
Sociologie
Etnografie
Str. Memorandului 4
Parc, Muz. Etnogr.
Daicoviciu Constantin Antichit. clasice şi epigrafle Str. G-l Gheres u 2
Pop Sever
Roşea D. Dumitru
Rusu Liviu
f) Conferenţiari supl.
Crăciun Ioachim
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Dialectologie
Filosofie teoretică
Psihologie aplicată
Bibliografie generală
Str. Reg. Măria 49
Cal. Reg. Carol II 7
Str. Bolintineanu 3 A
Str. N.BăIcescu3
2033
1302
3033
/ Institut Institut
\ 1805
j Institut
\ 1805
/Muz. L. R.
\ 1802
1067
f Institut
\ 1805

33
34
35
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
NUMELE ŞI
PRONUMELE
g) Docenţi:
Mărgineanu Nicolae
Păşea Ştefan
Motogna Victor
a) Prof. titulari.
Abramescu Nicolae
Angheluţă Teodor
Borza Alexandra
Bratu Gheorghe
Dima A. Gheorghe
Grădinescu Aristide
Ionescu V. Dumitru
Iuga Gheorghe
Maior Augustin
Meruţiu Vasile
Ostrogovich Adrian
Racoviţă G. Emil
Răduleacu Dan
t Scriban A. Ioan
Sergescu Petre
Spacu Gheorghe
Stanciu Victor
Tănăsescu Ioan
b) Prof. de onoare:
Pompeiu Dimitrie
Jeannel Rene
c) Adjunct.
Chappuis Pierre A.
d) Conf. definitivi.
Ripan Tilici Raluca
e) Conferen. prov.
Călugăreanu Gheorghe
f) Prof cu conv. spec.
Ficheuz Robert
g) DocenţL
Pop Emil
535
CATEDRA LOCUINŢA Telefon
Psihologie
Onomastică
Istoria Românilor
IV FACULTATEA DE ŞTIINŢE
Geom. descr. infinitezimală
Algebra superioară
Botanică sistematică
Astronomie
Fizică generală
Fiziologie generală
Mecanica raţională
Matematici generale
Fizică teoretică
Geogr. fizică şi descriptivă
Chimie generală
Biologie
Chimie fizica lă
Zoologie şi anat. comparată
Geometrie analitică
Chimie anorgan. şi analit.
Mineralogie şi petrografie
Chimie organică
Algebră superioară
Entomologie
Biologie
Chimie alimentară
Analiză Mat.
Geografie
Botanică
Str. Regală 16
Str. Elisabeta 8
Dej
Str. V. Alexandri 3
Str Iuliu Matiiu 2
5tr. Memorandului 27
Str. Vulcan 1 A
Str. Clemenceau 7
Str. Cantemir 5
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Institut
Str. Regală 28
3303
(Observator
Str. Observatorului 4
\ 1714
Str. Băii 7
Institut
Str. Mico 5-7
1604
2020
Str. Mico 6-7
Str. Elisabeta 3
Str. Mico 5-7
Str. Mico 6-7
Str. Berde 3
Str. Caragiale 1
Piaţa Cuza Vodă 6
Str. I. G. Duca 1
Str Braziliei 4, Parcul
Bonaparte, Bucureşti
Paris, iardjn des Plontes
Str. Grigorescu 7
Str. Mico 20
Calea Moţilor 42
Str. Clemenceau 6
Str. Av. Bădescu 2
2862
Institut
3310
Institut
1603
Institut
3310
Institut
3338
Institut
3778
Institut
3310

E R R A T A.
In afară de micile greşeli de tipar ca repetări şi deplasări
de litere etc. (ex. pag. 79 rândul 1 de sus, sau pag. 170 pct. d),
uşor de recunoscut, relevăm următoarele erori şi omisiuni:
Pag. 234 titlul de sus va purta litera C în loc de D şi invers
la pag. 290 titlul de sus va avea litera D în loc de C.
Pag. 316 după rândul 1 de sus s'a omis titlul secţiunii: A)
Secţia Filosofiei.
Pag. 327 la mijloc, a se citi Istoria literaturii române moderne
în loc de Istoria literaturii moderne.
Pag. 374 rândul BCU 1 Cluj de sus / Central a se University citi: B. Personalul Library Cluj
şi Activitatea
Didactică.
Pag. 410 a se citi: C. Activitatea Ştiinţifică-Literară.
Pag. 431 titlul de sus va purta litera D în loc de C.

RESUME DE L'ANNUAIRE
I. L'Universite de Cluj (vue d'ensemble sur le passe et l'etat actuel)
La viile de Cluj 1
), situee sur remplacement de la vieille
cite romaine de Napoca, heritiere elle-meme d'une cite dace,
jouit depuis longtemps des prerogatives d'une vie intellectuelle
et academique.
En effet, il y a plus de trois cent cinquante ans que fut fonde
â Cluj un college academique jesuite, qui, depuis, passa par plu-
sieurs phases jusqu'â la fondation d'une Universite hongroise en
1872.
Cette Universite hongroise, a dure jusqu'en 1919, date ou,
par suite du trăite de Trianon, cette province habitee en grande
majorite par des Roumains 2
), a ete definitivement incorporee â
la Mere-Patrie 3
BCU Cluj / Central University Library Cluj
).
*) Cluj (prononcez Clouge), chef-lieu du departement de Cluj. viile
de 120.000 habitants, situee sur le Someş, est le centre meme de la Transylvanie.
Cette province qui s'etend sur une superficie de 102.000 km. 2
entre
les Karpathes, la Hongrie et la Tchecoslovaquie, peuplee par presque 6.000.000
habitants en grande majoritć roumains, a fait successivement pârtie du royaume
des Daces dans l'antiquitc, de l'Empire romain apres la conquete de Trajan
(107), et enfin, malgre toutes les resistances de la population majoritaire,
elle a ete subjuguee par la Hongrie â partir du XI-е siecle.
On ne connaît pas le sort de notre viile pendant les invasioms barbares
mais, sous la forme slavo-roumaine de Clus, elle reapparaît pour la premiere
fois dans un document de 1173. Cest â cette forme de „Clus" que
se sont ajoutes plus tard des suffixes etrangers qui ont donnć: Klausenburg
(< Clus + burg) et Kolozsvâr « Clus + var).
2
) Voici, en effet, la situation demographique de la Transylvanie,
d'apres les donnees de l'Institut de statistique centralisćes â la suite du recensement
de 1930: Roumains 3.206.261 (soit de 57.9%); Hongrois 1.353.675
(soit de 24.4%); Allemands (saxons) 543.622 (soit de 9.8%); Juifs 178.421
(soit de 3.2%); Tchecoslovaques 46.161; Russes, Ruthenes et Ukrainiens
36.576; Bulgares 11.380; Serbes 53.454; Tziganes 107.449; Autres nationalites
15.951. Au total 5.543.250.
3
) Pour plus de details concernant l'evolution de l'enseignement universitaire
en Transylvanie, voir O. Ghibu, L'Universite de la Dacie Supćrieure,
Imprimerie Naţionale, Bucarest, 1929, 112 pages + XXXI pl. (en
roumain).

538
Le gouvernement roumain de Transylvanie, institue en 1918,
apres avoir laisse fonctionner librement l'ancienne Universite
hongroise toute une annee scolaire (decembre 1918—mai 1919),
invita les professeurs hongrois de cette Universite â continuer
leurs fonctions â Cluj, et, en cette qualite, â preter serment de fidelite
â l'Etat roumain. Mais ils repousserent cette demande et
partirent pour Szeghed (Hongrie) ou ils fonderent une nouvelle
Universite, qu'ils consideraient comme „l'Universite de Cluj en
exil".
Le personnel d'origine hongroise qui a prete serment a garde
sa situaţi on â notre Universite, ou il jouit des memes droits
que le personnel roumain 1
).
Une grande, une immense tâche, commencait maintenant
pour la jeune Universite roumaine de Cluj. Cette tâche, d'organiser
une nouvelle Universite, basee sur une toute autre conception,
a ete menee â bonne fin grâce â l'esprit de large comprehension
et de devouement de ses professeurs, et aussi du personnel
qui les a secondes dans cette oeuvre difficile.
C'est ainsi que, BCU le Cluj 2 fevrier / Central 1920, University on a Library pu inaugurer Cluj
solennellement
notre Universite devant feu le roi Ferdinand, la familie
royale, le gouvernement roumain et les delegues etrangers.
C'est le roi Ferdinand, patron de notre Universite, qui, dans son
discours d'inauguration, a trace la voie que cette Universite n'a
jamais quittee depuis:
„Embrassant tous les domaines de la pensee, l'Universite
est une source intarissable oii accourt la jeunesse studieuse pour
y etancher sa soif de lumiere et de science. Plus elle planera haut
sur les ailes resplendissantes de la pensee, plus riche et plus bien-
faisante coulera cette science' 2
).
Les Universites des pays latins ou alliees, avec lesquelles
notre Universite a etabli les premieres liaisons, envoyerent leurs
x
) Tout le personnel de la bibliotheque universitaire, le personnel administratif,
technique et de service, une bonne pârtie du personnel scientifique
et cteux maîtres de confćrences.
a
) Voir „Fetes de l'inauguration de l'Universitć de Cluj", page 17,
Bucarest, Cartea Românească, 1920, ćditions franţaise et roumaine.

589
delegues â cette grande solennite, qui fut, avânt tout, une veritable
fete de la culture latine 1
).
Depuis lors, l'Universite de Cluj s'est definitivement incorporee
au concert internaţional des hautes institutions d'enseignement
superieur, poursuivant le meme but que ses soeurs ainees,
celui de faire progresser l'esprit humain pour le bien de la patrie
et de l'humanite.
Par ses relations internationales, s'affirmant chaque annee
de plus en plus nombreuses, par les oeuvres realisees et les travaux
accomplis, par l'esprit de tolerance dont elle a fait preuve
en toute circonstance, et enfin par une organisation qui constitue
son titre de gloire, notre Universite a su donner la meilleure re
ponse â tous ceux qui, dans les moments critiques de ses debuts,
se sont dresses contre elle.
# *
*
Le present Annuaire, relatant fidelement l'etat, Pactivite, les
oeuvres et l'organisation de notre Universite, constitue un faisceau
de renseignements complets et objectifs. On y verra le dy-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
namisme propre aux institutions en pleine ascension, qui cree
et organise dans un esprit de synthese et de parfaite harmonie.
II. Relations internationales et interuniversitaires.
A) La manifestation de solidarite des Parlements de la Petite Entente.
Les rapports de plus en plus etroits qui unissent les peuples
yougoslave, tchecoslovaque et roumain, pour la defense de leurs
interets communs et le maintien de la paix, ont donne cette annee
une nouvelle preuve de la parfaite solidarite qui regne entre
oes nations amies et alliees. La pârtie essentielle de cette manifestation
de solidarite s'est deroulee dans l'enceinte de notre Universite.
Cest â l'occasion des grandes fetes organisees â Bucarest
par notre gouvernement, pour commemorer le 20-e anniversaire
de l'entree de la Roumanie en guerre et la 18-e anniversaire du
x
) Ont pris part â ćette grande solennitć: les autorites diplomatiques
(Ministres ou charges d'affaires) de: France, Italie, Espagne, Grande-Bretagne,
Etats-Unis, Pologne, Tchecoslovaquie, Grece, Pays-Bas; les delćgues
des Universites de: Paris, Strasbourg, Nancy, Lyon; 57 autres Universites
ont envoye des lettres d'hommage qui ont etć publiees dans l'ouvrage
cite ci-dessus.

540
retour de la Transylvanie â la Mere-Patrie, que notre Urm ersite
a eu un role important a jouer.
La seance solennelle de cette manifestation â Cluj, presidee
par Monsieur Florian Ştefănescu-Goangă, Recteur de l'Universite,
entoure par tous Ies membres du Senat universitaire, s'est
deroulee dans la grande salle des spectacles du nouveau College
Academique 1
), dont l'ampleur, la sobriete et l'elegance ont suscite
l'interet de tous, car on penetrait pour la premiere fois dans
cette salle de communion spirituelle. N'etait-ce pas un moment
propice pour apprecier, avec plus d'interet et de comprehension,
une des creaţions Ies plus originales de notre Universite?
A cette memorable seance, animee d'un enthousiasme puis-
sant, jailli des sentiments de fraternite directe et de solidarite
indestructible, ont pris part 31 membres du Parlement yougosla-
ves et 33 membres du Parlement Tchecoslovaque 2
), â cote d'une
nombreuse delegation roumaine, ayant â sa tete Ies membres du
gouvernement.
Les discours ayant ete prononces en francais, on pourra Ies
lire aux pages 36—49 BCU Cluj de / cet Central Annuaire. University Library Cluj
B) Savante et univereitaires de l'etranger en visite ă notre Universite 3
).
1. Monsieur W. Sierpinski, professeur â l'Universite de Var-
sovie, a donne trois conferences â notre Institut de Mathema-
tiques, sur le probleme du contenu.
2. Monsieur M. Picone, professeur â l'Universite de Rome,
a fait, au raeme Institut de Mathematiques, deux conferences sur
les equations fonctionnelles.
3. Monsieur Wavre, professeur a l'Universite de Geneve a
donne, au merae Institut de Mathematiques, une conference sur
le potenţi el.
4. Monsieur Ejnar Dyggve, architecte et archeologue, membre
de l'Academie danoise, a donne une conference sur „Le He-
x
) Sur cette nouvelle institution universitaire de Cluj, voir plus loin,
le chapitre qu'on lui a consacre.
2
) Dans les notes publiees aux pages 32—33, on verra les noms de ces
delegues.
8
) Dans l'ordre chronologique de leur arrivee.

541
roon de Kalydon, un monument funeraire hellenistique de ГЕtoile"
1
).
5. Monsieur le Dr. W. Denk, professeur â l'Universite de
Vienne, a fait une conference sur la chirurgie pulmonaire.
6. Monsieur Emmanuel de Martonne, professeur â la Sorbonne,
docteur honoris causa de notre Universite, a donne trois
conferences sur les sujets suivants:
a) Les regions arides de l'Amerique de Sud.
fcj La France et l'Europe; notations geqgraphiques.
c) Les regions morphologiques de France.
7. Monsieur Charles Upson Clark, professeur au Citty College
de New-York, a donne, en roumain, une conference sur „La
situation actuelle aux Etats-Unis".
8. Monsieur Rene Jeannel, professeur au Museum d'Histoire
Naturelle de Paris et professeur honoraire de notre Universite,
a donne cinq conferences sur les sujets suivants:
a) Comment naissent des especes nouvelles
geographique;
par l'isolement
b) L'exploration du volcan Elgon (4300 m.) dans l'Afrique
orientale; BCU Cluj / Central University Library Cluj
c) L'anciennete des insectes;
d) Une excursion zoologique au Sahara et aux oasis de
Mzab;
e) Le probleme des sauterelles et le moyen de lutter contre elles
en Afrique. Les especes: Solitaria et Gregaria, effets de la vie
isolee ou en groupes.
*) II ne sera pas sans interet pour ceux qui veulent conmaître notre
Universite, de citer un fragment de la lettre que M. Dyggve a adressee â
Monsieur le Recteur lors de son retour au Danemark. „ ... II est toujours
de la plus grande importance pour un homme de science de pouvoir entrer
en contact personnel avec des confreres J'eus â Cluj le bonheur de faire
la connaissance d'un grand nombre d'eminents professeurs de l'Universite
de Cluj et de l'esprit distingue de cordiale collegialite qui y regne. Mais
les conditions externes elle memes, dans cette grande Universitć, si bien
orgamisee, me remplirent d'admiration et du plus grand respect. Ou trouve-t-on
de nos jours, pour les eleves et pour les professeurs, une installation
modele comme dans l'annexe de l'Universite recemment ćdifiee, avec
ses salles de grand style decorćes avec art (II s'agit du College Academique,
dont on parlera plus loin au chapitre III, mais qui alors n'ătait pas
encore inaugure. N. R.). Je n'exagere pas en disant que Cluj avec ses ex.
cellentes institutions culturelles — l'Universite, la bibliotheque, l'institut
des etudes classiques — m'a fait une profonde impression ..." (Lettre du
22 decembre 1936),

542
9. Monsieur Emilio Albertario, professeur â la faculte de
droit de Rome, a donne une conference en italien avec le sujet
suivant „Spiriti e forme de-1 Diritto romano giustinaneo",
10. Monsieur Guido Bortolotto, professeur â la faculte des
sciences politiques de Rome, a fait en italien deux conferences
sur les sujets suivants:
a) Economia e diritto corporativo;
b) Michelangelo.
C) Nos professeurs â l'etranger 1
).
Faculte de droit.
1. M. Aurelian Ionaşco, professeur de Droit civil, a participe
comme delegue de la faculte et comme representant du groupe
roumain de Cluj de l'Association des Juristes de langue francaise,
â „La Semaine juridique internaţionale de Paris" (19—26
juillet 1937), et au Il-e Congres internaţional de Droit compare â
La Haye (4—11 August 1937). A La Haye, M. Ionaşco a ete
rapporteur pour BCU la Roumanie Cluj / Central sur University le sujet: Library „Les Cluj
mesures prises
en faveur des debiteurs â la suite de la crise economique", et
secretaire de la 2-e section de droit civil de ce Congres.
M. Ionaşco a fait des Communications sur les questions suivantes:
a) Etudes comparatives des preuves, c) Les transformations
des procedures de faillite et des mesures preventives sous
l'influence de la crise economique, d) Les repercussions de l'economie
dirigee sur les institutions de droit prive, e) Les mesures
prises en faveur des debiteurs.
A Paris, M. Ionaşco a ete rapporteur pour la Roumanie au
sujet „La modification des contracts par le juge" et y a fait une
communication sur le meme sujet.
2. Monsieur C. Petresco-Ercea, professeur de Droit commercial,
a pris part au Congres internaţional de Droit (Semaine internaţionale
de Droit), ou il a fait une communication sur „La
protection des obligataires" (juillet 1937).
3. Monsieur Georges Sofronie, professeur de Droit internaţional,
a participe comme membre delegue du groupe roumain,
â la IX-e session de la „Conference permanente de hautes etu-
Par faculte, suivant l'ordre protocolaire adopte chez nous, et dans
l'ordre alphabetique des noms des professeurs.

543
des internationales" qui a eu lieu â Paris (juin-juillet 1937). II
y a presente un rapport et a fait une conference sur „le facteur
economique internaţional et le probleme de la paix". Au cours
de la seance pleniere du 3 juillet, M. Sofronie a trăite le probleme
de „la securite collective et l'organisation juridique de la
Paix".
4. Monsieur Eugene Sperantia, professeur de philosophie du
droit et de sociologie, a ete elu membre de l'Institut internaţional
de philosophie de droit, et de sociologie juridique. En cette
qualite et comme delegue de l'Universite de Cluj, il a participe
aux differentes discussions du IX-e Congres internaţional de philosophie
de Paris (Congres Descartes) ou il a fait une communication
et a preside une seance. L'assemblee generale de ce Congres
l'a designe comme membre du comite permanent des
Congres de philosophie. M>. Sperantia a participe encore comme
representant de notre Universite au H-e Congres internaţional
d'Esthetique et de Science de l'art (Paris, aout 1937). II y a ete
president de seance, comme chef de la delegation roumaine, a
participe aux discussions BCU Cluj / et Central a fait University une communication. Library Cluj
Enfin,
comme membre actif, M. Sperantia a pris part au Congres internaţional
de sociologie (Paris, septembre 1937).
5. Monsieur Georges Strat, professeur d'Economie politique,
a represente notre pays au Congres internaţional de politique
sociale, (Paris, juillet 1937) ou il a ete elu rapporteur general
pour le „Controle du credit du point de vue social". Ce rapport
a ete publie dans la revue francaise „Les documents du travail"
(juin 1937), grâce au concours de l'Association internaţionale
pour le progres social. M. Strat a pris encore part au Congres
internaţional des economistes de Paris (juillet, 1937).
Faculte de Medecine.
1. Monsieur Vaiere Bologa, professeur d'Histoire de la medecine
et de folklore medical a represente la faculte de Medecine
de Cluj au Congres internaţional d'histoire des Sciences (Prague,
septembre 1937), ou il a ete rapporteur officiel pour la Roumanie,
avec M. Sergesco (voir plus bas, 2, â la faculte des Sciences).

544
Faculte des Lettres.
1. Monsieur Nicolas Banesco, professeur de Byzantinologie,
a represenţe ГAcademie Roumaine et l'Universite de Cluj au Congres
internaţional d'Etudes byzantines de Rome (septembre 1936)
ou il a preside une seance et a fait une communication sur „Le
conflict entre Genes et l'empire de Trebizonde dans la premiere
moitie du XV-e siecle".
2. Monsieur Vladimir Ghidionesco, professeur de Pedagogie,
a participe au Congres internaţional de l'enseignement primaire
et de l'education populaire (Paris, juillet 1937), et y a presente
une communication sur „Le travail et les loisirs de l'Enfant", qui
sera publice dans le volume du Congres.
3. Monsieur Gustave Kisch, professeur de langue et de litterature
allemandes, a participe en qualite d'hote d'honneur aux
fetes du deuxieme centenaire de l'Universite de Gottingen.
4. Monsieur C. Marinesco, professeur d'Histoire universelle,
a represente la faculte des Lettres au V-e Congres internaţional
des Etudes Byzantinnes (Rome, Septembre 1936). Dans la section
BCU Cluj / Central University Library Cluj
d'histoire byzantine de ce Congres, M. Marinesco a fait une communication
intitulee „Contributions â l'histoire des relations economiques
entre l'Empire byzantin, la Sicile et le royaume de Naples,
de 1419 â 1453". La meme section a accepte ses proposition*
sur de nouvelles normes d'organisation des futurs congres d'etudes
byzantines. En mai 1937, M. Marinesco a pris part, â Paris, aux
debats de la Commission qui a propose les futurs membres du
Congres internaţional des Historiens.
5. Monsieur Coriolan Petranu, professeur d'histoire de l'Art,
a pris part, comme delegue de l'Universite et du gouvernement
roumain, au XIV-е Congres internaţional d'Histoire de
l'Art ou il a fait une communication avec le sujet „Begriff und
Erforschung der nationalen Kunst". II a represente encore notre
Universite au H-e Congres internaţional d'Esthetique et
d'Histoire des Arts de Paris avec une communication sur „L'analyse
des contenus psychiques dans les oeuvres d'art plastiques".
A ce Congres M. Petranu a preside une section.
6. Monsieur Sextil Puşcariu, professeur de langue et de litterature
roumaines, a represente notre Universite aux fetes du
deuxieme centenaire de l'Universite de Gottingen (juin 1937).
A cette occasion il a repondu aux invitations faites par l'Uni-

545
versite de Leipzig et y a donne deux conferences, dont l'une sur
l'Atlas linguistique roumain et l'autre sur l'origine des Roumains.
Ces conferences, repetees aussi â l'Universite de Marburg,
ont eu un large echo dans la presse allemande 1
). Enfin, M
Puşcariu a pris encore part au Congres de la societe philosophique
„Rudolf Eucken" dont il est membre, etant le seul representant
de la linguistique dans cette assemblee.
7. Monsieur Florian Ştefanesco-Goanga, professeur de psychologie,
a presente un rapport sur „La debilite mentale comme
cause de la delinquence infantile et juvenile" au premier Congres
internaţional de Psychiatrie infantile (Paris, juillet, 1937)
Faculte des Sciences.
1. Monsieur Georges Bratu, professeur d'Astronomie, a represente
la faculte des Sciences au Congres internaţional d'Astrophysique
(Paris, juin 1937) et a pris part aux travaux de la
„Semaine mathematique internaţionale" de Paris (juillet 1937) et
au Congres de l'Alliance Francaise (Paris, juillet 1937), â celle-ci
en qualite de president BCU Cluj de sa / Central section University â Cluj. Library Cluj
2. Monsieur Pierre Sergesco, professeur de Geometrie analytique,
a eu â Tetranger l'activite suivante: il fait quatre le
cons â l'Universite de Wilno. (Pologne) sur „les Progres recents
de la theorie des equations algebriques", comme invite officiel
(octobre 1936); il a fait une lecon sur „la Mathematique moderne",
â l'Universite de Varsovie (octobre 1936); il a ete invite â faire une
conference sur „la Mathematique parisienne au moyen âge", \
la „Semaine mathematique internaţionale" de Paris (juillet 1937);
х
) Voir â ce sujet: Die Tatwelt (september 1937), Leipziger Tageszei
tung (No. 171 du 21 juin 1937), Leipziger Neueste Nachrichten (No. 171
du 20 juin 1937). II faut retenir, pour la glorie de notre jeune Universite,
les belles paroles avec lesquelles M. Wartburg, le professeur
des langues romanes de Leipzig, a parte de l'ćcole philologique de
Cluj, en disant entre autres: „Les ćtudes de philologie romaine fleurissaient,
au debut de ce siecle, dans deux centres puissants; celui de Paris, ou autour
de Gaston Paris se rassemblaient les jeunes savants de tous les pays, et celui
de Vienne avec l'ecole de Meyer-Liibke. Mais ces deux foyers puissants de
science se sont eteints. A leur place apparaissent, apres la guerre, trois
autres centres de recherches remarquables et reconnus comme les premiers
de tout le monde: l'un en Suisse, avec Karl Jaberg et Jacob Jud, le deuxieme
en Espagne avec Menendez Pidal, et le troisieme qui est aussi le plus vigoureux,
celui de Cluj. sous la direction de Sextil Puşcariu".
3o

546
il a represente l'Universite de Cluj, l'Academie Roumaine, l'Association
des Historiens roumains et le Groupement roumain d'Histoire
des Sciences, au IV-e Congres internaţional d'Histoire des
Sciences, ou il a fait deux Communications (Prague, septembre
1937; il a represente l'Universite de Cluj et la societe roumaine de
Mathematique au 3-e Congres des Mathematiciens polonais et y
a fait deux Communications (Varsovie, septembre-octobre 1937):
il a pris part: au IX-e Congres internaţional de philosophie comme
membre du comite, y a preside une seance et a fait une conference,
au Congres de l'association francaise pour l'Avancement
des Sciences, et au Congres de ГAlliance Francaise comme secretaire
general de la section de celle-ci â Cluj (juillet 1937).
D) Autres manifestations interuniversitaires.
1. La Societe roumaine d'Anthropologie, dont le siege est
â notre Institut d'Anatomie topographique et descriptive, a ete
chargee de rediger un compte-rendu sur la situation actuelle en
Roumanie des differents problemes de cette science, en vue du
Congres internaţional BCU Cluj d'Anthropologie / Central University qui Library a eu Cluj
lieu â Bucarest.
A cette occasion, MM. Victor Papilian et C. Velluda ont redige
„L'historique de l'Anthropologie en Roumanie".
2. A l'occasion de ce Congres d'Anthropologie, notre Universite
a ete visitee par les savants etrangers participant â ce
Congres. Une reception officielle a eu lieu dans les salons du
College Academique et une fete populai re dans le parc sportif de
l'Universite.
3. Monsieur Louis Marin, ancien Ministre de France, grand
ami de notre pays, qui, â cette occasion, a visite notre viile, a ete
vivement acclame et fete par les universitaires et la population
de Cluj. En reconnaissance des grands services rendus â notre
Patrie, il a ete proclame citoyen d'honneur de notre viile.
4. Au 2-e Congres de l'Union mathematique interbalcanique,
notre Universite a ete representee par une delegation composee
de MM. les professeurs: T. Angheluţă, N. Abramesco, G. Bratu
et P. Sergesco (Bucarest, septembre 1937).

III. Le College Academique Carol II.
A) Historique et realisation.
547
Sur l'emplacement d'un viei edifice delabre et insalubre, au-
trefois theâtre hongrois, devenu la propriete de droit de notre
Universite, s'eleve maintenant une nouvelle institution universi-
taire, qui par son ampleur, son confort et le role qu'elle joue,
depasse toutes Ies creations universitaires, si nombreuses d'ailleurs
chez nous.
Cette nouvelle institution, qui doit son existence 1
) et son mag-
nifique aspect â Monsieur le Recteur Florian Ştefănesco-Goangă,
est destinee â repondre â un triple but: faciliter l'organisation
de grands spectacles dans des salles modernes; reunir Ies profes-
seurs pour leur permettre de prendre contact entre eux et avec
le personnel universitaire et recevoir nos invites dans Ies meilleures
conditions; permettre aux etudiants d'avoir, pres des professeurs,
un milieu confortable pour leurs reunions, leurs spectacles et leur
cantine.
Comment cette triple exigence a-t-elle ete satisfaite? L'enumeration
des locaux BCU construits Cluj / Central et University utilises va Library nous Cluj
le montrer.
Voici, en effet, la composition du College Academique:
1. Une grande salle de spectacle (1000 places) destinee a
toutes Ies grandes manifestations de la vie spirituelle (conferen-
ces, concerts, reunions, representations theâtrales, etc, bals me-
me, car Ies fauteuils sont facilement demontables). Deux petits sa •
lons se trouvent derriere la scene et au-dessous s'etend un grand
foyer avec un vestiaire, un salon, un buf fet et un fumoir qui don-
nent sur un jardin de style romain. Au fond du foyer se trouve
une grande salle de banquets;
2. Le Cercle des professeurs se compose de trois salons,
d'une bibliotheque et d'une longue terrasse qui donne sur le jardin.
Au-dessus, se trouvent quatre chambres, un salon et un fumoir
pour Ies professeurs etrangers invites â notre Universite:
*) L'idee de cette institution en plus petit, existait depuis plusieurs annees
II y a douze ans, le Senat universitaire avait discute l'idee d'une Maison Universitaire,
concue par M. le professeur Emile G. Racovitza, ancien Recteur
de notre Universitć. Mais c'est M. le Recteur Florian Ştefănesco-
Goangă, qui reprenant cette idee, l'a elargie, en la poursuivant avec tenacite,
comprehension et gout pour arriver â cette splendide realisation qui
honore hautement notre Universitć.

548
3. Pour les etudiants — et c'est ce qui constitue une nouveaute
dans l'evolution du plan de cette institution — on a reserve
toute une pârtie du bâtiment, en liaison directe avec les
professeurs. On y trouve: les bureaux avec installation de bibliotheque
pour les societes des etudiants, une salle de spectacles
(300 places), un buffet, une salle â manger (la cantine) ou de 300
â 500 etudiants peuvent prendre leurs repas dans les meilleures
conditions, la cantine ayant une cuisine et des installations (machines,
ascenseurs, vaisselle) de premier ordre.
Les travaux et l'ameublement de cette institution, diriges
avec beaucoup de gout par M. l'Architecte Georges Cristinel, ont
coute presque 30.000.000 lei (ce qui revient actuellement â environ
6.000.000 frs. fr.). Commences en septembre 1934, ils furent
acheves en novembre 1936.
B) Inauguration.
Le 13 juin 1937 a eu lieu l'inauguration de cette institution
dans le cadre d'une grande solennite honoree par la presence de
S. M. Le Roi Carol II et du gouvernement roumain.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Notre Souverain, animateur de toute notre vie naţionale et
culturelle, a daigne accepter le patronage de ce College, l'Universite
meme etant mise sous le patronage de Son Auguste Pere.
Dans son discours d'inauguration, prononce apres la messe
pontifice solennellement par Sa Grandeur Mgr. l'Eveque orthodoxe
de Cluj, M. le Recteur Florian Ştefănesco-Goangă, rappelle tout
d'abord â notre Souverain les jours enthousiastes ou notre Universite
â ete inauguree en 1920 devant Son Auguste Pere 1
).
C'etait Paccomplissement de cet acte historique qui assurait â
toute la Transylvanie „ses droits â une culture naţionale superieure",
c'etait l'ouverture de cette „Universite roumaine, qui
maintenant devra devenir ce „flambeau de science roumaine destine
â repandre ses rayons de lumiere et de chaleur sur toute
la nation roumaine d'en decâ des Karpathes". Les resultats, malgre
les grosses difficultes du debut, sont-ils confirmes par la
realite? Sans doute, „l'Universite Ferdinand I-er de Cluj est
devenue, en peu de temps, grâce au travail plein d'enthousiasme
de ses professeurs et â leur riche activite didactique et scienti-
Voir notice 2 de la page 538 et l'ouvrage cite („Fetes de l'inauguration
de l'Universite de Cluj").

549
fique, un puissant foyer de culture dont la reputation et le prestige
ont depuis longtemps depasse les frontieres du pays". Quelle
autre preuve plus eclatante que les nombreuses creations actuelles
et les oeuvres accomplies par notre Universite?
Veut-on une comparaison avec l'Universite de l'ancien regime?
Les chiffres 1
) sont de beaucoup en notre faveur. Cest
cette bonne direction qui a mene â la creation de cette institution
universitaire „dediee â la science et â la culture roumaine,
ou professeurs et etudiants puissent se reunir chaque jour, non
seulement aux heures de travail mais aussi dans leurs moments
de loisir, dans des reunions familieres ainsi qu'aux grandes so
lenniţes dans le but de nous rapprocher davantage et de cimenter
fortement notre esprit et nos aspirations dans cette unite spirituelle
harmonieuse qui constitue la force et la note caracteristiqtie
de notre Universite" 2
).
Un representant des etudiants a exprime ensuite la gratitude
de ceux-ci, en enumerant les plus importantes creations par lesquelles
notre Universite leur a temoigne un soin tout paternei.
Sa Majeste le Roi, repondant aux discours qui venaient
BCU Cluj / Central University Library Cluj
d'etre prononces, a montre Sa haute satisfaction pour l'oeuvre
accomplie par notre Universite qui est, „une confirmation de la
puissance culturette roumaine" et pour la bonne voie qu'elle a
prise: „Vous avez eu le bonheur de commencer comme il fallait
et cette tradition creee par les eminents professeurs du premier
moment, a ete gardee jusqu'ă present; gardez-la aussi dorenavant
aussi religieusement car elle est bonne". Apres avoir
defini le role de notre Universite, „un phare qui repand la lumiere
de la culture roumaine", par ses nombreuses oeuvres, apres
avoir montre que toute oeuvre se consolide par la qualite, Sa
Majeste a insiste sur le role de la science qui „si internaţionale
qu'elle soit, peut et doit s'attacher aux besoins nationaux et ethniques".
Notre Souverain a ensuite defini ainsi le role du College
dont II a accepte de presider l'inauguration „L'extension de la
lumiere academique au dehors et la liaison etroite entre etudiants
et professeurs".
Cette solennite d'inauguration a donne lieu â deux autres ma­
ni festa ti ons de haute importance que nous allons essayer de re-
sumer.
г
) Voir au page 67 de l'Annuaire.
) Voir au page 72 de l'Annuaire.
2

550
Carol II.
C) La promotion de Docteur Honoris Causa de Sa Majeste Ie Roi
L'Universite de Cluj, profondement devouee et reconnaissante
â Notre Souverain de l'action qu'H poursuit pour le progres
de notre nation, a voulu que le premier acte de haute importance
spirituelle accompli dans l'enceinte de notre College inaugure, fut
cette promotion.
La seance solennelle, presidee par Monsieur le Recteur Florian
Ştefănesco-Goangă, s'est deroulee suivant le ceremonial traditionnel:
le rapporteur (M. le prof. S. Dragomir) a expose
magnifiquement la base de la proposition, le doyen de la faculte
des lettres (M. le prof. N. Drăganu) a lu la resolution du Conseil
et ensuite M. le Recteur a prononce la formule suivante
„A la suite de la proposition faite par la faculte des lettres et
approuvee ă l'unanimite par le Senat universitaire, je declare Docteur
Honoris Causa Sa Majeste le Roi Carol II".
M. Le Recteur lit ensuite le texte du diplome puis le remet
au Souverain en Le revetant de la toge officielle richement ornee
d'hermine.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Monsieur Georges Tataresco, President du Conseil et Ministre
de lTnterieur, traduit ensuite, dans un magnifique discours,
la signification speciale de cette ceremonie qui est „un acte supreme
de reconnaissance par lequel le plus haut etablissement de
culture de Transylvanie couronne toutes les initiatives et tous les
efforts que le Roi consolidateur a deployes dans le monde des
preoccupations spirituelles". Apres avoir fait un bref et suggestif
tableau de tout ce que le present doit au passe, M. Tataresco
termine ainsi son discours: „Soyons heureux que Dieu nous ait
rendus dignes de vivre cet instant ou le Roi de tous les Roumains
est venu revetir la toge litteraire dans la Transylvanie de
tous nos reves et de tous nos sacrifices. En nous detachant de
tout ce qui pourrait nous desunir, oublions que nous appartenons
â quelque groupement ou classe et souvenons-nous seulement
de ce qui doit nous unir â jamais. Affermissons donc notre
resolution de travailler mcessamment sous le sceptre de Sa Majeste
pour redresser et consolider cette province, pour creuser
plus profondement encore l'action de reparation des injustices historiques
et pour assurer le progres de cette contree, afin que
l'historien du regne de Votre Majeste puisse noter pieusement
„Transylvania Felix".

551
Dans le discours de remerciement, qui a clos la seance de
promotion, Sa Majeste le Roi rappelle que pour arriver â ce bon
resultat qui est, en premiere ligne, le redressement de la jeunesse,
il a fallu 25 ans d'effort conţinu. Au debut de cette action se
place la „Fondation du Prince Carol" qui a mene â l'idee que
le village et la classe paysanne sont â la base de toute bonne action.
Maintenant que le pays s'est agrandi les Fondations Royales
reunies ont le role de faire ressortir, de ce fonds naţional, ce qui
constituera le propre de cette culture roumaine, car la culture
est „le droit de vie d'une nation" et en raeme temps „la pârtie
immortelle du patrimoine naţional qui donne ă un peuple le droit
ă l'eternite". Cest dans ce cadre de developpement naţional et
spirituel que se place la „străjerie", cette nouvelle organisation
qui apportera un renouveau dans la vie du pays.
D)L'hommage adresee â Sa Majeste le Roi Carol II par la Transylvanie
culturelle.
Cette consecration des liens indissolubles entre la personne
de notre Souverain et la plus haute institution de culture, n'a pas
manque de retentir BCU puissamment Cluj / Central University dans toute Library la Transylvanie, Cluj
qui
attestait son role et sa part dans cette solennite, par une nombreuse
delegation de representants de chaque departement.
Trois personnages, qui occupent une place eminente dans la
vie spirituelle de cette contree, ont prononce l'hommage au Souverain,
docteur honoris causa de l'Universite transylvanie.
Ce sont Sa Grandeur l'Archeveque orthodoxe Bălan, Sa Grandeur
l'Archeveque uniate Nicolesco et M. le professeur Moldovanu,
president de l'Association Astra 1
), qui, dans leurs discours,
ont rappele „la liaison organique entre la royaute et la
culture roumaine" qui se pretent reciproquement une gloire resplendissante,
â laquelle l'eglise s'attache avec son role de Vestale *
car „la raison st la foi sont deux soeurs qui descendent de la
meme sagesse divine". En frayant „la voie de notre affranchissement
spirituel et de notre fortification ethnique", notre Souverain
a accompli ce grand role d'educateur de la Nation, pour
lequel tous les Roumains Lui gardent une admiration et une
reconnaissance sans bornes.
x
) Association roumaine fondee en Transylvanie il y a 43 ans pour
repandre la culture.

552
E) Âutres manifestions et inaugurations.
Dans l'apres-midi de cette journee capitale pour la vie de
notre Universite, a eu lieu une manifestation sportive execut.ee
par la jeunesse sons la direction de M. le professeur Hatzieganu,
et l'inauguration de quatre autres grandes institutions universitaires,
devant Sa Majeste le Roi Carol II et le Gouvernement
On a inaugure ainsi: le Musee Ethnographique, le Musee des
Antiquites, lTnstitut d'Histoire naţionale, le Musee Botanique
(situe dans un vaste jardin qui est une des gloires de notre Universite).
Sa Majeste a ete recue par les Directeurs de ces institutions
qui ont prononce une petite allocution. Dans cet itineraire,
Sa Majeste a visite aussi le Musee de la langue roumaine dirige
par M. le professeur Puşcariu qui a expose l'etat des travaux
de l'Atlas linguistique roumain, en cours d'impression 1
).
Ces fetes se sont terminees par un grand banquet offert par
Monsieur le Ministre de l'Education Naţionale dans les salonsdu
College Academique. Monsieur le Ministre Angelesco, a souligne,
dans son toast, l'action entreprise par notre Souverain de raffermir
„la nation par une elevation spirituelle, par une elevation
BCU Cluj / Central University Library Cluj
d'âme de la jeunesse de notre nation", qui est l'orgueil de notre
patrie et l'espoir de demain. Mais cette large sollicitude pour la
prosperite de notre nation se voit aussi, constamment, dans les
soins de notre Souverain pour les hauts etablissements d'enseignement
et de science. La preuve eclatante en est Sa presence â Cluj
dont l'Universite „represente pour nous les Roumains, quelque
chose de plus qu'une grande institution de haut enseignement. Cest
notre affirmation comme nation de culture superieure, c'est l'autel
du rayonnement des plus hautes et des plus distinguees productions
de l'esprit et de l'âme humaine. C'est un autel assis
dans le coeur de la Dacie Superieure destine â prouver tant â
nous-memes, qu'â nos amis et â nos adversaires, que nous sommes
capables de gouverner par la puissance de l'esprit tout ce que
nous avons gagne par la puissance des bras; â prouver encore
que nos revendications triomphantes par la sentence du tribunal
de l'histoire, si elles s'appuient sur les prescriptions ineluctables
des droits des nations, ne deviennent legitimes que
par ce que nous pouvons apporter dans le vaste champ de la
lutte de l'humanite pour le progres, comme facteur de culture et
*) Voir la notice de la page 545.

553
de civilisation". Cest dans cette direction que va l'Universite de
Cluj, ce College en est une preuve eclatante, sans etre la premiere
ni la derniere car la liste des creations de cette Universite est
riche.
Dans Sa reponse, S. M. le Roi a exprime Sa joie d'avoir
ressenti toute la chaleur communicative de cette manifestation
qui est „la meilleure recompense du travail poursuivi avec amour
et foi pour le bien du peuple et du pays". Mais cette oeuvre de
redressement s'accomplit avec le concours du temps et des hommes,
chaque generation ayant son role et son âme qu'on doit
apprecier â leur juste valeur.
IV. Le budget de l'Universite.
La situation materielle de notre Universite s'est beaucoup
amelioree cette annee, grâce aux efforts de M. le Recteur aupres
du Gouvernement. En efîet, outre l'allocation budgetaire de
BCU Cluj / Central University Library Cluj
2.764.700 lei, â laquelle on a applique une compression de 10%,
l'Universite a reussi â obtenir sur le budget extraordinaire la
somme de 4.265.650 lei et par des credits extraordinaires la somme
de 2.709.828 lei. Le chiffre total de notre budget s'elevant donc
â la somme de 9.463.708 lei destinee â l'entretien de l'Universite
et aux differentes reparations de ses bâtiments. En revanche les
Seminaires, les Instituts, les Cliniques et les Laboratoires de
l'Universite n'ont d'autres subventions que celles qui proviennent
des taxes payees par les etudiants, ce qui est encore loin d'assurer
leur parfait fonctionnement. Cette annee, heureusement on a pu
obtenir une subvention extraordinaire de 20.000.000 lei, don't
6.000.000 ont ete destines â la dotation des Seminaires, Instituts,
Cliniques et Laboratoires.
Le Gouvernement preside pendant 4 ans par M. Tataresco,
qui s'est solde par un excedent budgetaire, a bien voulu accorder a
notre Universite une nouvelle subvention de 32.000.000 lei grâce
â laquelle se termineront les grands travaux en cours: le palais
des Cliniques, la parc sportif et l'annexe de notre Universite pour
les cours d'ete â Curtea de Argeş. Un fond special a ete constitue
pour nos Cliniques, grâce au meme gouvernement, par la donation
de rentes d'Etat en valeur totale de 200.000.000 lei.

554
V. Les etudiants.
1. Inscriptions. Au cours dc cette annee scolaire le nombre total
des inscriptions s'est eleve a 3191, dont 2523 etudiants
(79,06%) et 668 etudiantes (20,94%).
En comparaison avec l'annee derniere il y a une diminution
de 500. II est â remarquer que cette diminution n'atteint pas
les etudiantes, dont le nombre a baisse seulement de 2 unites,
mais les etudiants. Cette diminution s'explique par le fait que
les jeunes bacheliers se dirigent plutot vers les Academies de
Commerce et les Ecoles Polytechniques.
La repartition par facultes est la suivante:
Etudiants Etudiantes Total Pourcentage
Droit 1276 65 1341 42.04%
Medecine 722 140 862 27.01%
Lettres 280 307 587 18.39%
Sciences 245 156 401 12.56%
En comparaison
BCU Cluj
avec
/ Central
l'annee
University
derniere
Library
on constate
Cluj
une diminution
considerable de 438 etudiants â la faculte de droit, et
de 94 â la faculte de medecine et une augmentation de 17 etudiants
a la faculte des lettres et de 63 â la faculte des sciences.
Repartition selon l'origine ethnique:
Roumains 2067 64.79%
Hongrois 570 17.86%
Juifs 325 10.18%
Allemands 167 5.23%
Autres nationalites 1
) 62 1.94%
En comparaison avec l'annee derniere on constante une legare
augmentation des Roumains et une petite diminution des
Hongrois. Mais en general la distribution des inscriptions selon
les nationalites, correspond â peu pres â la situation demographique
de Transylvanie.
2. Foyers, bourses, secours, etc. (voir plus loin le chapitre
Foyer et Office universitaire).
x
) 32 Bulgares, 11 Russes, 5 Yougoslaves, 3 Fraracais, 2 Italiens, 2
Tchccoslovaques, 2 Grecs, 2 Armeniens, 1 Anglais, 1 Polonais et 1 Autrichien

VI. Titres et diplomes.
555
Au cours de cette annee l'Universite de Cluj a accorde 548
diplomes de licence et 337 diplomes de doctorat, repartis comme
suit:
Licences.
348 â la faculte de droit
111 â la faculte des lettres
89 â la faculte des sciences
Par nationalite les licencies se repartissent comme suit:
554 Roumains
117 Hongrois
44 Allemands (saxons)
29 Juifs
1 Francais
1 Tchecoslovaque
1 Grec
1 Yougoslave BCU Cluj / Central University Library Cluj
Doctorat.
193 â la faculte de droit (dont 100 en droit et 93 en sciences
d'Etat.
132 â la faculte de medecine
3 â la faculte des lettres
9 â la faculte des sciences
Par nationalite les docteurs se repartissent comme suit:
206 Roumains
69 Hongrois
38 Juifs
19 Allemands (saxons)
1 Bulgare
1 Turc
1 Armenien
1 Tchecoslovaque
1 Yougoslave
Au total notre Universite a delivre, 882 titres universitaires
â savoir, par naţionalites:

556
Roumains . . . . 561 63,27%
Hongrois . . . . 186 21,10%
Juifs 67 7,59%
Allemands (saxons) . . 63 7,14%
Autres nationalites 8 0,90%
VIL Faculte de droit et des sciences politiquee.
1. Chaires et personnel. Cette faculte compte 23 chaires toutes
occupees par des professeurs titulaires. Voici les titres de ces
chaires:
Droit civil (4 chaires).
Procedure civile (2 chaires).
Droit romain (2 chaires).
Economie politique (2 chaires).
Droit commercial (2 chaires).
Histoire du droit roumain.
Philosophie du droit et sociologie.
Droit constitutionnel.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Droit canonique.
Droit administraţii
Droit penal et procedure penale.
Droit internaţional prive.
Droit internaţional public.
Politique sociale, statistique et finances.
Legislation agraire et industrielle.
Politique.
2. L'activite didactique qui consiste dans l'execution du programme
reglementaire, se divise en cours theoriques et travaux
pratiques de seminaire pour les quatre ans de licence
et un an de doctorat. Elle est poursuivie en raison de 3 heures par
semaine (deux heures de cours, une heure de seminaire, travaux
pratiques) et a ete resumee aux pages 150—165 de l'Annuaire.
3. L'activite scientifique, enumeree par categorie, selon les
titres qui ont ete publies aux page 166—178 de l'Annuaire: 6
manuels; 8,travaux scientifiques; 21 articles et Communications
â l'etranger; 123 differents articles et Communications en Roumanie,
39 conferences en Roumanie eţ une conference â l'etranger.

657
4. Changements, dans le personnel enseignant. Le professeur
Casiu Maniu (politique) a ete mis â la retrăite par limite d'âge.
I^e professeur I. C. Cătuneanu (droit romain) est decede.
VIII. Faculte de medecine.
1. Chaires et maîtrises de conferences. Cette faculte comprend
12 cliniques, 13 instituts et 3 maîtrises de conferences,
appartenant â 25 chaires dont voici la liste:
Clinique chirurgicale.
Clinique de maladies urinaires.
Clinique medicale.
Clinique de semiologie medicale.
Clinique psychiatrique.
Clinique neurologique.
Clinique gynecologique et obstreticale.
Clinique infantile.
Clinique dermato-venerienne.
Clinique ophtalmologique.
Clinique stomatologique
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Clinique oto-rhino-laryngologique.
Institut d'histoire de la medecine.
Institut d'anatomie descriptive et anatomique.
Institut d'anatomie pathologique.
Institut medico-legal.
Institut de chimie biologique.
Institut de physiologie.
Institut de radiologie.
Institut d'hygiene et d'hygiene sociale.
Institut de pathologie generale et experimentale.
Institut d'histologie et d'embryologie.
Institut de bacteriologie.
Institut de balneologie et physiotherapie.
Institut de pharmacologie et pharmacognosie.
Laboratoire de chimie medicale (maîtrise de conf.).
Laboratoire de physique medicale (maîtrise de conf.).
Laboratoire d'hygiene collective (maîtrise de conf.).
2. L'activite didactique — l'execution du programme reglementaire
— a consiste dans des cours, des travaux pratiques
et des stages dans Ies cliniques pour la duree de six ans en vue
du doctorat. EUe a ete exposee aux pages 197—233 de l'Annuaire.

558
3. L'activite scientifique, enumeree par categorie, selon les
titres qui ont ete publies aux pages 234—289 de l'Annuaire, consiste
en: 2 manuels; 3 travaux scientifiques; 75 articles et Communications
dans la presse ou institutions de l'etranger; 478 articles
et Communications dans la presse ou institutions roumaines;
47 conferences faites en Roumanie; 78 theses de doctorat.
4. Cours de specialisation.
a) En hygiene (â ITnstitut d'hygiene) conformement â l'article
204 de la loi sanitaire. Ce cours, dont la duree est d'une
annee, a ete suivi par 13 candidats, medecins, admis par voie
de concours.
b) En stomatologie (â la clinique stomatologique). Ce cours.
dont la duree est d'une annee, a ete suivi par des medecins. Apres
les cours, les travaux pratiques et le stage reglementai res, les
candidats ont subi l'examen du certificat qui leur confere la libre
pratique en stomatologie.
c) De prefectionnement pour les medecins sur le „diagnostic
et le traitement de la tuberculose", organise par la Clinique
medicale en collaboration avec d'autres cliniques et instituts
BCU Cluj / Central University Library Cluj
(27 septembre — 7 octobre 1937). On trouve le programme de
ce cours aux pages 290—292 de l'Annuaire.
5. Changements dans le personnel enseignant. MM. V. Bologa
(professeur agrege), I. Aleman (professeur agrege), G. Benetato
(chef de travaux), St. Secăreanu (maître de conferences) et I.
Manta (chef de travaux), ont ete nommes professeurs titulaires.
Le contract par lequel M. Pierre Thomas fonctionnait comme
professeur de chimie biologique, n'a plus ete renouvele.
IX. Faculte des lettres.
1. Chaires et maîtrises de conferences. Cette faculte dont
l'enseignement est reparti entre quatre sections — philosophie,
philologie classique, philologie moderne, histoire — comprend 26
chaires occupees et une suppleee par 24 prof. titulaires, 2 agreges,
2 suppleants, 6 maîtrises de conferences et 4 lectorats. Voici la
liste des chaires groupees par sections:
Histoire de la philosophie; logique (avec une maîtrise de
conferences: histoire de la philosophie).
Sociologie et morale.
Psychologie experimentale, comparee et appliquee (avec une
maîtrise de conferences).

Pedagogie (deux chaires).
Esthetique.
Langue et iitterature grecques.
Langue et iitterature latines.
569
Histoire de la Iitterature roumaine moderne.
Langue et Iitterature roumaines (2 chaires) (avec une maîtrise
de conference: dialectologie).
Linguistique.
Philologie romaine.
Langue et Iitterature francaises (et un lectorat).
Langue et Iitterature italiennes (et un lectorat).
Langue et Iitterature allemandes (et un lectorat).
Langue et Iitterature anglaises (et un lectorat).
Langue et Iitterature hongroises.
Philologie slave.
Histoire antique (avec une maîtrise de conferences: Antiquites
et Epigraphie).
Archeologie.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Histoire universelle (avec une maîtrise de conferences: Histoire
medievale des migrations).
Histoire ancienne des Roumains.
Histoire moderne des Roumains.
Byzantinologie.
Histoire sud-est europeenne.
Histoire generale des Arts.
Ethnographie et folklore.
Bibliographie (maîtrise de conferences).
2. L'activite didactique — l'execution du programme reglementaire
— a consiste dans des cours et de travaux pratiques
en vue de la preparation â la licence (4 ans). Elle a ete resumee
aux pages 316—340 de l'Annuaire.
3. L'activite scientifique, enumeree par categorie, selon les
titres qui ont ete publies aux pages 341—358 de l'Annuaire, consiste
en: 35 travaux scientifiques; 16 articles ou Communications
dans la presse ou institutions de l'etranger; 80 articles ou Communications
dans la presse ou institutions roumaines; 2 conferences
â l'etranger; 80 conferences en Roumanie; 5 theses de
doctorat.

560
4. Changements dans le personnel enseignant: MM. Emile
Petrovici et D. Popovici ont ete nommes professeurs agreges par
voie de concours.
X. Faculte des sciences.
1. Chaires et maîtrises de conferences. Cette faculte, dont
l'enseignement est reparti entre cinq section — mathematiques,
sciences physiques, sciences chimiques, sciences naturelles, geographie
— comprend 23 chaires oecupees et suppleees par 20 professeurs
titulaires et 4 maîtrises de conferences. Voici la liste des
chaires groupees par section:
Mathematiques generales.
Algebre superieure.
Geometrie descriptive.
Geometrie analytique.
Calcul differentiel et integral (suppleee).
Astronomie.
Mecanique rationnelle.
Theorie des fonctions (suppleee).
Analyse et mecanique (maîtrise de conf. suppleee). .
Analyse mathematique (maîtrise de conf.).
Physique generale experimentale.
Physique theorique et appliquee (avec une maîtrise de con
ference: physique).
Chimie generale.
Chimie organique et analytique (avec une maîtrise de conferences:
chimie alimentaire).
Chimie physique.
Chimie organique.
Biologie generale (et institut de speologie avec un sous-
directeur ayant rang de maître de conferences).
Zoologie et anatomie comparee.
Physiologie generale.
Botanique generale.
Botanique systematique.
Geologie-paleontologie.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Mineralogie-petrographie.
4

Geographie physique et descriptive.
Geographie generale.
661
2. L'activite didactique — l'execution du programme reglementaire
— a consiste dans des cours et travaux pratiques
en vue de la preparation â la licence dont la duree est de quatre
ans. Cette activite a ete resumee aux pages 374—409 de
l'Annuaire.
3. L'activite scientifique, enumeree par categorie, selon les
titres qui ont ete publies aux pages 410—429, consiste en: 1
manuel; 6 travaux scientifiques; 45 articles et Communications
dans la presse ou institutions de l'etranger; 138 articles et Communications
dans la presse ou institutions roumaines; 4 conference
â l'etranger; 16 conferences en Roumanie; 33 theses de
licence; 8 theses de doctorat.
4. Changements dans le personnel enseignant: MM. les professeurs
I. Popesco-Voiteşti et I. Grinţesco ont ete nommes â
l'Universite de Bucarest comme professeurs titulaires; M. G.
Athanasiu (maître BCU de Cluj conferences) / Central University a ete Library nomme Cluj
professeur titulaire
â l'Universite de Cernăuţi. M. le professeur I. A. Scriban
est decede.
XI. Bibliotheque universitaîre.
La bibliotheque de l'Universite de Cluj est, dans sa nouvelle
organisation, une des plus belles et des plus riches institutions
de ce genre. Elle est dirigee par une commission nommee
pour trois ans et qui se compose d'un professeur delegue par
chaque faculte et du directeur de la bibliotheque. La fonction
de president de cette commission est exercee, conformement au
reglement general de la loi de l'enseignement universitaire, par
le Recteur de l'Universite. Le personnel scientifique de la bibliotheque
compte: un directeur, deux bibliothecaires en chef, six
bibliothecaires, un archiviste et trois sous-bibliothecaires. II y a en
outre le personnel administratif et technique (12 personnes) et
le personnel de service (18 personnes).
Une riche activite caracterise le bilan de la Bibliotheque
universitaire au cours de cette annee: 13 travaux publies par le
personnel scientifique, conferences periodiques des bibliothecaires,
travaux de reparations, d'amelioration et d'innovation du
36

562
bâtiment, catalogues alphâbetique et topographique, reliure des
livres dans l'atelier propre de la bibliotheque, une nouvelle organisation
des archives historiques, trois expositions 1
).
En ce qui concerne l'augmentation des collections, elle s'est
faite par: des achats sur le fond des taxes (490.000 lei) et celui
de la subvention extraordinaire (455.000 lei), le depot legal, des
dons, et des echanges internationaux, la bibliotheque etant en relations
d'echange avec 197 Universites. Mais le nombre extremement
grand de livres entres par voie de l'echange, est du â l'envoi
d'un grand nombre de theses francaises qui attendaient la reprise
de ce service interrompu pendant quelques annees 2
). Par ces quatre
moyens, les collections de notre bibliotheque se sont enrichies
cete annee de 35.091 ouvrages.
La circulation des lecteurs a ete grande. Pendant les 276
jours de l'annee ou la Bibliotheque a ete ouverte 3
), on a enregistre
56.333 lecteurs, dont 49.279 etudiants, qui ont consulte
85.287 ouvrages en 99.070 volumes. Au service des prets, la circulation
a ete de 7449 ouvrages. Le service internaţional des prets
BCU Cluj / Central University Library Cluj
aussi a ete actif avec les bibliotheques de: Vienne, Prague, Budapest
et Strasbourg.
La bibliotheque populaire, attachee â la bibliotheque universitaire
et fonctionnant pour les eleves et pour le public de la viile
les jours feries et dans l'apres midi de chaque jour, a ete frequentee
par 26.806 lecteurs qui ont consulte 27.883 ouvrages. Son dep6t,
augmente cette annee de 207 volumes, compte 10.242 volumes.
*) L'exposition des monnaies et des medailles dans la salle G. Sion,
en vue ац Congres numismatique et archeologique (Cluj, 25—27 octobre
1937); l'exposition des „publications scientifiques des professeurs et du personnel
scientifique de l'Universite de Cluj 1920—1935"; l'exposition consacree
au „livre roumain de Transylvanie 1831—1918". Pour les autres
dćtails concemant ce resume, voir le chapitre de cet Annuaire, pages 440—
457, consacre â la bibliotheque, surtout les six dernieres statistiques.
2
) Nous exprimons ici encore, notre vive reconnaissance â M. Charles
Beaulieu, conservateur en chef de la Sorbonne, inspecteur des echanges universitaires
qui a bien voulu faciliter cet echange dont le role bienfaisant
pour notre culture doit etre souligne.
3
) 10 heures pjtr jour pendant dix mois de l'annee (8—13 h. et 15^—
20 h); pendant les deux autres mois de l'annće 4 heures par jour (8—12) du
1 juillet au 14 aout.

XII. L'Office universitaire.
563
Cet office, institue par la loi universitaire de 1932 pour resoudre
quelques problemes importants concernant et l'etudiant et
l'Universite, comprend Ies services suivants: renseignements et
documentation; assistance medicale, psycholoigique et sociale;
orientation professionnelle; education physique. L'activite de ces
services se resume comme suit:
1. Les etudiants recoivent, deux heures par jour, des renseignements
et des documents sur l'organisation de l'enseignement,
cours d'ete et la vie a Cluj. Une bibliotheque, enrichie
chaque annee, contient des oeuvres qui touchent â
ce sujet: annuaires, guides, prospectus, differents travaux sur
l'etat, l'historique, le role et l'evolution des differentes; institutions
d'enseignement superieur. Par suite d'une decision du Senat
universitaire, l'Office universitaire envoit â tous les parents
ou tuteurs des etudiants, au mois de juillet, la situation scolaire
de chaque etudiant ou etudiante pour I'annee scolaire expiree.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
2. L'oeuvre de l'assistance des etudiants supposant une bonne
connaissance des realites de la vie de l'etudiant, une grande enquete
se poursuit â l'entree â l'Universite de chaque etudiant, qui
doit y contribuer en donnant tous les renseignements necessaires
pour completer son dossier avec des donnees precises. Chaque etudiant
ou etudiante est soumis â un examen minutieux, par des
specialistes pour determiner son etat: medical, physiologique,
morphologique et anthropologique, psychologique.
a) Mais outre ces mesures qui permettront l'elaboration de
conclusions â base de statisţiques, il y a â notre Universite, un
service d'assistance medicale qui permet â chaque etudant d'etre
trăite et surveille gratuitement dans les Cliniques universitaires
ou dans les deux dispensaires qui sont exclusivement â leur disposition:
le dispensaire anti-tuberculeux et le dispensaire antivenerien.
Enfin, les etudiants surmenes par leurs etudes, sont
envoyes gratuitement dans un Sanatorium d'une belle region raontagneuse
des Karpathes, ou notre Universite a un pavilion de
50 lits.
b) L'assistance psychologique tâche de donner aux etudiants
intellectuel et pour l'hygiene mentale. On a publie dans ce but
toutes les directives pour l'organisation scientifique du travail

564
un ouvrage intitule „Orientations universitaires", complete, le
cas echeant, par des renseigenemts oraux.
c) Le service d'assistance sociale consiste dans la verification
de la situation materielle et scolaire des etudiants en vue des
aides qu'ils demandent au Rectorat. On a distribue ainsi 119.000
lei â 120 etudiants des quatre facultes.
3. Les bacheliers qui hesitent un choix definiţii de leur carriere,
ont â leur disposition un service special qui leur permet un
choix base sur des considerations economique, psychologique et
biologi que des differentes professins libres ou d'etat.
4. L'education physique universitaire, organisee depuis 1934,
est dirigee par une commission dont l'organe est un directeur,
en rang de chef de travaux. Tendant â devenir obigatoire pour
les etudiants de la premiere annee, l'education physique possede,
chez nous les meilleurs moyens et un confort de premier rang
pour qu'elle devienne une realite au servi c
e de l'esprit „mens
sano în corpore sano". II y a, en effet, un grand parc sportif
situe â l'extremite de la viile sur une vaste superficie amenagee
pour toute sorte de sports 1
BCU Cluj / Central University Library Cluj
). Une societe medicae d'education
sportive donne des consultations gratuites et des conferences sur
les differentes questions touchant le sport el l'education physique.
XIII. Les foyers et Ia cantine universitaires.
Les trois foyers destines a abriter nos etudiants qui en ont
bessoin (deux pour garcons, un pour jeunes filles) et la cantine,
qui assure une bonne nourriture aux etudiants qui ne sont pas
dans les foyers, sont places sous la direction d'une Commission,
ayant comme president un delegue du Senat universitaire, comme
membres les directeurs des foyers et un professeur delegue par
chaque faculte, et comme secretaire, le secretaire general de l'Universite.
Au cours de cette annee scolaire le foyer „Avram Iancu" a
abrite 216 etudiants, dont 62 boursiers; le foyer „V. Babeş" 120
etudiants, dont 20 boursiers; le foyer des etudiants 118 etudiantes
dont 39 boursieres, tandis que, â la cantine, 250—300 etudiantes
peuvent prendre leurs repas pour la modique somme de 750 lei
(moins de 200 francs fr.) par mois. Encore ici il y a 60 boursiers.
*) Voir page 469—473.

XIV. L'Office de 1 edition.
565
Prevu par la loi dt renseignement universitaire de 1932, cet
Office, qui auparavant fonctionnait deja â notre Universite
sous le titre de „commission des manuels d'enseignement"
est place sous la direction d'un conseil preside par le Pro-recteur
de l'Universite et ayant comme membres deux delegues de chaque
faculte et comme secretaire, le secretaire general de l'Universite.
Aux termes de son reglement, l'Office dispose de trois fonds:
A) pour les manuels d'enseignement B) pour les travaux scientifiques,
et C) pour les periodiques.
Cette annee on a publie (fonds A et B) ou subventionne (fond
C), les manuels, ouvrages et periodiques suivants:
Manuels d'enseignement.
a) LaMedecine legale, par le prof. M. Kernbach (744pages).
b) Exercices et problemes d'analyse, la theorie des fonctions
et la mecanique rationnelle, BCU Cluj / Central par le University prof. Th. Library Anghelutza Cluj
(256 pages).
Ouvrages scientiţiques.
Monographies mathematiques, fasc. I-er: lecons de mathematiques
faites â l'Universite de Cluj, par M. Paul Montei, professeur
â la Sorbonne.
Subventions accordees aux periodiques suivantes:
Revue d'Endocrinologie 30.000 Lei
Archives de l'Institut de Medecine legale . 20.000 „
Bulletin eugenique 20.000 „
Bulletin „Dacoromania" . 25.000 „
Annuaire de l'Institut d'histoire naţionale . 15.000 „
Annuaire de l'Institut d'etudes clasiques . 20.000 „
Melanges d'histoire generale 30.000 „
Bulletin de la Societe des Sciences . . . 30.000 „
Bulletin du Jardin botanique 35.000 „
Mathematica 35.000 „
Revue de Geologie et de Mineralogie . . 20.000 „
Travaux de l'Institut de Geographie . . 20.000 „
Au total . 300.000

566
Liste des pubiications dc l'Universite de Cluj.
La riche activite scientifique de notre Universite ressort
mieux si on jette les yeux sur la longue liste de toutes les pubiications
que l'Qffice d'edition et les differents instituts ont fait
paraître depuis 1920, le debut de l'activite de notre Universite.
Voici, extraits de la liste publice dans l'Annuaire aux pages 490—
504, les titres et les chiffres de cette liste:
16 Manuels d'enseignement en 25 tomes.
3 Travaux scientifiques.
75 Publication scientifiques et litteraires.
16 Periodiques en 161 tomes.
XV. Les Cliniques de l'Universite.
Une situation materielle privilegiee qui situe toutes nos Clinique
dans un meme quartier a ete la consequence logique de leur
groupement dans une seule administration. Aussi, les Clinique sont
elles dirigees par un Conseil forme des directeurs de toutes les
Cliniques, et, pour BCU les Cluj question / Central administratives, University Library par Cluj
une commission'
restreinte composee de trois professeurs delegues chaque
annee par le Conseil.
Le budget des Cliniques s'eleve â 40.000.000 lei, provenant
de l'allocation budgetaire annuelle, des differentes subventions et
des taxes payees par les malades. Cette annee, ainsi que nous l'avons
mentionne plus haut 1
) le gouvernement a constitue une
fondation de 200.000.000 lei, avec des rentes, qui assurent annuellement
un revenu de 7—8.000.000 lei.
La circulation annuelle se chiffre â 9353 malades dans toutes
les Cliniques. Aussi, le budget est-il a peine suffisant pour
les nombreuses depenses qui consistent en l'alimentation et lesmedicamets
des malades, appareils et instruments, lingerie, reparations
et constructions.
XVI. L'Extension universitaire.
Cette institution a pour but de repandre la culture le plus
largement possible. Elle a pris naissance en 1924, repondant н
une des grandes necessites pour la population majoritaire de
Transylvanie, privee si longtemps des bienfaits de la culture
г
) Voir page 553.

spirituelle. Mais l'Extension universitaire ne se limite pas â la
population roumaine, car il y a 'des conferences qui sont faites
dans la langue de la population minoritaire meme (saxonne,
hongroise), selon le milieu ou l'occasion. Ces conferences, pour qui
le jour prefere en province est le dimanche, roulent sur des questions
sociales, educatives et litteraires.
XVII. L'Atelier central.
Sous cette denomination on a groupe â notre Universite les
mecaniciens qui auparavant fonctionnaient isolement dans le cadre
de quelques instituts. On a forme ainsi trois sections: reparations
et entretien des edifices et des installations; appareils et instruments
de precision; reliure et cartonnage. Une quatrieme section
celle de la photographie, est en voie d'organisation.
L'Atelier central est dirige par une Commission presidee par
un delegue du Senat universitaire, ayant comme membre un delegue
de chaque faculte BCU Cluj et comme / Central directeur University un Library professeur Cluj
nomme
pour trois ans.
Cette annee on a execute dans les trois sections existant
de l'Atelier central, pour 118.948 lei des travaux qui dans les ateliers
prives auraient coute plus de 450.000 lei.
# #
L'Annuaire se termine par ^une „liste du personnel enseignant".
On y voit les noms, les chaires (maîtrises de conferences.
etc.) et le domicile â Cluj de tout ce personnel qui compte: 4
professeurs honoraires; 86 professeurs titulaires; 4 professeurs
agreges; 7 professeurs suppleants; 2 agreges honoraires; 7 maitres
de conferences et 9 docents.
Le personnel scientifique auxiliare, mentionne au chapitre
de l'activite enseignante de chaque faculte, compte 223 personnes'
dont: 4 lecteurs; 43 chefs de travaux; 92 assistants et 84 preparateurs

BCU Cluj / Central University Library Cluj

TABLA DE MATERII.
Senatul universitar în anul 1936—37 8
Lista foştilor Rectori 3
Doctori Honoris Causa 5
Dare de seamă asupra anului şcolar 1936—37 7
ACTE SOLEMNE.
Manifestarea de solidaritate a reprezentanţilor parlamentelor Micii
înţelegeri.
Discursul rostit de Dl Florian Ştefănescu-Goangă, rectorul Univ. 35
Discours de M. D. Kosta Koumanoudi 42
Discours de M. Dr. Ing. Vlad Brdlik 46
Colegiul Academic Regele Carol II.
Istoric 51
Realizare -82
Inaugurare
Discursul de inaugurare rostit de Dl Rector Florian Ştefănescu-
63
Goangă ,
Cuvântul reprezentantului BCU Cluj studenţimii / Central University Library Cluj
65
74
Răspunsul M. S. Regele Carol II 78
Promovarea de Doctor Honoris Causa a M. Sale Regelui . . . 81
Cuvântarea M. S. Regelui Carol II 91
Omagiul adresat M. S. Regelui Carol II de Ardealul Cultural.
Cuvântarea I. P. S. Mitropolitului Bălan . 95
Cuvântarea I. P. S. Mitropolitului Nicolescu 98
Cuvântarea Dlui Prof. I. Moldovanu, preşedintele Astrei . . . 100
Serbările sportive 104
Inaugurarea şi vizitarea altor instituţii universitare (Muzeul
Etnografic, Muzeul Limbii Române, Institutul de Istorie Naţională,
Muzeul Botanic, Muzeul de Antichităţi dela Institutul
de Studii Clasice) 105
Vizita la Căminele studenţeşti 115
Incheere (banchetul şi toastele) 116
Fundaţiile şi donaţiile universitare.
a) Fundaţii , , , 124
b) Donaţii 129
Personalul Rectoratului 131
Statistica generală a înscrierilor 131 bis
Statistica titlurilor pe originea etnică 131 bis
Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat.
A) Decanatul.
Foştii Decani , 134
Profesori decedaţi 134
Personalul decanatului 134

570
Personalul didactic (cu date amănunţite) 135
Lista doctorilor în drept 142
Lista doctorilor în ştiinţele de stat 143
Statistica înscrierilor 149 bis
B) Activitatea didactică.
Cursuri de licenţă (detalii pe catedre grupate pe anii de licenţă).
anul I 150
anul II 153
anul III 156
anul IV . . . . 159
Cursuri de doctorat . . . . 161
C) Activitatea ştiinţifică 166
D) Figuri dispărute (-j- prof. I. C. Cătuneanu) 179
Facultatea de Medicină.
A) Decanatul.
Foştii Decani 184
Profesori decedaţi 184
Personalul decanatului 18i
Personalul didactic (cu detalii) 185
Lista doctorilor promovaţi 195
Lista echivalărilor de diplome 196
Statistica înscrierilor
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Ђ) Personalul şi activitatea didactică.
196 bis
Date asupra Clinicelor (1—12)
Date asupra Institutelor, laboratoarelor şi farmaciei Clinicelor
197
(13—29)
C) Activitatea ştiinţifică.
219
Date asupra Clinicelor (1—12)
Date asupra Institutelor, laboratoarelor şi farmaciei Clinicelor
234
(13—27) . . . 269
D) Cursuri de specializare (în igienă, în stomatologie şi pentru
diagnosticul şi tratamentul tuberculozei) 290
Facultatea de Litere.
A) Decanatul.
Foştii Decani 294
Profesori şi conferenţiari decedaţi 294
Personalul decanatului 294
Personalul didactic (cu toate datele) 295
Lista licenţiaţilor 310
Statistica înscrierilor 314 bis
Tabloul doctorilor promovaţi 315
Lista diplomelor echivalate 315
B) Activitatea didactică şi personalul.
a) Secţia filosofiei 316
b) Secţia filologiei clasice 324
c) Secţia filologiei moderne 327
d) Secţia istorică 334

571
'O Activitatea ştiinţifică-literară.
a) Secţia filosof iei 341
b) Secţia filologiei clasice , 344
c) Secţia filologiei moderne 345
d) Secţia istorică 351
Facultatea de Ştiinţe.
A) Decanatul.
Lista foştilor Decani 360
Personalul Decanatului 360
Personalul (cu toate datele) 361
Lista licenţiaţilor 271
Statistica înscrierilor 372 bis
Lista doctorilor promovaţi 373
Lista diplomelor echivalate
B) Activitatea didactică.
373
a) Secţia ştiinţelor matematice 374
b) Secţia ştiinţelor fizice 384
c) Secţia ştiinţelor chimice 386
d) Secţia ştiinţelor naturale 392
e) Secţia geografică 407
C) Activitatea ştiinţifică-literară.
a) Secţia ştiinţelor BCU matematice Cluj / Central University Library Cluj
410
b) Secţia ştiinţelor fizice . . 411
c) Secţia ştiinţelor chimice 416
d) Secţia ştiinţelor naturale 419
e) Secţia de geografie 428
D) Figuri dispărute (f prof. I. A. Scriban) 430
Lista lucrărilor ştiinţifice ale prof. Scriban 437
Biblioteca Universităţii.
Personalul bibliotecii 440
Publicaţiile şi conferinţele personalului ştiinţific . . . . . . 441
Localul, inovaţii şi îmbunătăţiri 443
Lucrări în bibliotecă 444
Creşterea colecţiilor 446
Circulaţia cititorilor 448
Arhiva istorică 450
Expoziţii; diverse 451
Biblioteca populară 452
Statistici 453
Oficiul Universitar.
Personalul 460
Serviciul de informaţii şi documentare 460
Asistentele
Medicală (ospitalizarea în Clinici şi dispensariile) 462

572
Psihologică 46$
Socială 468
Serviciul orientării profesionale 469
Serviciul de studii 469
Educaţia fizică universitară 469^
Căminele şi Cantina Universitară.
Comisia Căminelor 476
Personalul Căminelor 476
Căminul Avram Iancu (situaţia şi lista bursierilor) . . . . 477
Căminul studentelor (situaţia şi lista bursierelor) 480
Căminul V. Babeş 48»
Cantina studenţească universitară 485
Oficiul de Editura.
Consiliul Oficiului 488
Bilanţul fondurilor A. B. C 489
Regulamentul nou (fondurile (A. B. C. D.) 490
Lista publicaţiilor universitare
a) Manuale didactice
b) Lucrări ştiinţifice BCU Cluj / Central University Library Cluj
49T
499
c) Publicaţiile ştiinţifice şi lterare 49f>
d) Periodice 505
e) Istoricul Universităţii şi al învăţământului sup 51&
Clinicele Universitare.
Consiliul Clinicelor 516
Comisia Clinicelor 516
Personalul administrativ şi de serviciu 517
Dare de seamă asupra activităţii Clinicelor 519
Bilanţul Clinicelor .524 bis-
Extensiunea Universitară.
Istoric şi realizări 526
Lista conferinţelor din acest an şcolar 526
Atelierul Central.
Comisia atelierului central 530
Compunerea şi activitatea atelierului central 530
Tabloul corpului didactic universitar 532
Errata 536.
Resume francais de l'Annuaire 537
Tabla de materii 569?

Felul titlului
'O
cz
CD
Doctorat
Facultate
de Drept
Facultatea
de Med.
Drept 1
Ştiinţe de Stat 1
•o
IO
Filosotie
s т л т i s
titlurilor conferite de Universitatea din Cluj pe anul
R o m â n i M a g h i a r i G e r m a n i
Facultatea
de Litere
Filologie mod. 1
Filologie clas 1
Istorie
Facultatea
de Ştiinţe
Arheologie I
Chimie 1
Matematici 1
Şt. naturale 1
Geogr. Ist.
Geogr. Şt. nat.
Kiz -chimice |
34 21 4 13 5 1б' 9
1
45 69 82 ij 1
Total Români
Facultatea
de Drept
Facultatea
de Med.
Drept 1
Ştiinţe de Stat |
3.
'o
0
Facultatea 1
de Litere j
Filologie mod. 1
Filologie clas. 1
Istorie j
Chimie |
Matematici |
Şt. naturale I
Geogr. Istorie |
Facultatea
de Ştiinţe
BCU Cluj / Central University Library Cluj
1 Geogr. Şt. nat.
Geogr. Mat.
a
â
'£
U
1
•5 Fiz-Matern.
Total Maghiari
Facultatea
de Drept
Facultatea
de Med.
1 Drept
1 Ştiinţe de Slat
Facultatea
de Litere
Facultatea
de Ştiinţe
1 Filosofie
1 Istorie
1 Filologie mod.
1 Matematici
1 Şt. naturale
1 Geogr. Şt. nat.
14 зј 2 354 65 1 4 1 7 5 7 8 1 l 1 117 25 1 4 7 1 3 1
2 1
]
8 206 35 7 26 1 69
i5
4 I

3 *- Total Germani
o
00
-
Drept Facultatea
Ştiinţe de Stnt de Drept
Facultatea
de Med. И
Filozofie Facu tatea
-
Filologie mod.
Geogr. Şt. nat.
de Litere
1
Facultatea
de Ştiinţe
re
>->•
to
Total Evrei
- Total Bulgari
-
Total Turci
Facultatea
de Med.
w
c
lgari
Facultatea
de Med. H
Facultatea
de Med.
urci
3>
BCU Cluj / Central University Library Cluj
- Total Armeni
Drept Fac. de Drept i_
- - Total Jugoslavi
Drept Fac deDrept
Chimie
Facultatea
de Ştiinţe
- Total Cehoslovaci
Crt
Filologie modernă Facultatea
de Litere
Total Francezi
- Filozofie
Total Greci
Ol
*-
00 TOTAL GENERAL
meni
ugosl.
n
CB
osl.
-n
Bl
ncezi
Facultatea
de Litere a
a
cj_

UNIVERSITATEA „REGELE FERDINAND I" DIN CLUJ
Numirea Numirea
Facultăţii
R E C T O R A T U L
Numărul
Inscr.
după sex
Băeţi
Fete
gr. ort.
gr. cat.
E u p ă religie D u p ă ţ a r a de n a ş '
rom. cat.
reformaţi
evang.
unitari
izraeliţi
protestanţi
gregorieni
calvini
Transilvania
şi părţile ei
Muntenia şl
Dobrogea
R o m â n i a
Facultatea de Litere') 280 307 218 146 81 59 34 5 42 1 1 - 408 36 31 27 30 6 7 1 7 - 20 - - 6 -
Facultatea de Ştiinţe*) 245 156 140 93 72 47 11 8 28 — - 2 253 18 28 24 26 17 — 4 — — 19 1 — 2 -
Facultatea de Med.*) 722 140 402 126 82 40 26 8 177 1 — 427 135 50 40 78 28 17 - 6 3 3 26 7 -
9 22
Facultatea de Drept**) 1276 65 529 436 152 104 25 21 74 - — - 978 103 48 87 45 9 — 5 10 — 32 8 1 1 1
Total . . 2523 668 12S

t e r e
lacedonia
1
S T A T I S T I C *
înscrierilor la Universitatea din Cluj, pe anul şcolar 1936—37
Ibania
Grecia

c
"o
Oh
P
«e
B
o
«
B. F. B. F.
278306
245156
701 136
1283
58
1 — 2507656
D u p ă c e t ă ţ e n i e
•a
a
B F.
u
O
1—*
TH
O
as

Numărul
înscrierilor
după sex
S T A Ţ I
înscrierilor la Facultatea de Drept a Uni*
DUPĂ RELIGIE D U p ă \ a r a d e n a ş t e re
ANUL DE «3
STUDII
Băeţi
Fete
gr. ort.
cat.
U
eo rom.
reformaţi
evang.
unitari
izraeliţi
Transilvania
şi părţile el
Muntenia şl
Dobrogea
R 0 m i n i a c/3
Oltenia
Banat
Moldova
Basarabia
Cehoslovaci
Jugoslavia
BCU Cluj / Central University Library Cluj
I 329 26 149 118 36 26 1 2 24 243 35 14 20 18 4 — 3 _ 8 2 - — — 7 1
II 207 4 90 83 17 12 1 2 6 144 24 14 13 7 1 - 1 - 4 2 — — — 1 -
III 312 7 135 105 38 19 6 4 12 235 22 9 24 6 - 2 3 - 12 2 1 - 1 2 -
IV 428 28 155 130 61 48 17 13 32 356 22 11 30 14 4 3 3 - 8 2 - 1 - 2 —
Total . . 1276 65 529 436 152Jl04 25 21 74 978J103 48 87 45 9 5 10 - 32 8 1 1 1 12 1
*) După datele fişelor dela Administraţia Universităţii.
Polonia
Ungaria
Austria
Franţa
Rusia U. R.;
Bulgaria
America
Grecia

S T I C Jk*)
ersităţii din Cluj, pe anul şcolar 1936/37
Români
Germani
D u p ă o r i g i n e e t n 1 c a
Maghiari
3
os
Izraeliţi
Francezi
Bulgari
Sârbi
Greci
Armeni
După
cetăţenie
Români
BCU Cluj / Central University Library Cluj
o t a 1
Declaraţi in
cursul anului
B. F. B. F. B. F. B. F. B F B. F. B. F. B. F. B. F. B. F. B- F. H B. F. B. F.
253 16 11 - 47 — - — 18 8 2 332 23 356
171 1 2 - 30 - - - 4 2 - — 1 — - - - — - - 208 3 211
242 4 12 - 46 — - - 10 2 - — 2 — — 1 - — - - 312 7 319
274 15 26 1 99 4 1 - 27 6 - - - — - 1 - 1 - 431 25 456
940 36 52 1 222 4 t — 59 1 i 2 - 3 — — 1 1 - 1 - 1283 68 1341 320 28 174 19
c*
o
Doctori

ANUL DE
STUDII
S T A Ţ I
înscrierilor la Facultatea de Medicină a U
Numărul
înscrierilor
după sex După r e l igi e Dup ă ţ a r a d e n a Ş t e r e
'ST
>o
CQ Fete
gr. ort.
gr. cat.
rom. cat.
reformaţi
evang.
unitari
izraeliţi
gregoriani
Transilvania şi
părţile ei
Muntenia şl
Dobrogea
R o m â n i a
Oltenia
Banat
Moldova j
Basarabia
Bucovina
BCU Cluj / Central University Library Cluj
I 133 27 90 23 16 6 9 — 16 71 21 9 10 17 3 3 1 1 2 2 1 14 1 1 3
II 112 10 68 15 18 1 3
- 26 1 52 24 2 6 12 5 — 1 1 — 4 1 2 8
- - III 133 34 79 30 19 10 4 1 24 — 68 41 13 14 11 6 3 — 6 1 2
1
— — — 1
IV 136 22 75 25 12 6 7 2 31 — 92 24 11 3 11 6 5 1 — 5 —
V 104 28 55 13 7 8 1 2 46 — 66 19 7 4 18 5 5 — — 1 5 1 1 —
- - -
VI 104 19 45 20 10 9 2 3 34 78 6 8 3 9 3 4 1 1 1 4 2 1 - - — — 2
Total . . 722 140 402 126 82 40 26 8 177 1 427 135 E0 40 78 28 17 6 3 3 26 7 9 22 1 1 7
Cehoslovaci
Jugoslavia
Polonia
Ungaria
Austria
U R. S S.
Bulgaria
Albania
Spania
I America

S ¥ I C Л
Diversităţii din Cluj, pe lanul şcolar 1936/37
Români
D u p ă o r i g i n e a e t n i c ă D u p ă cetăţenie
j Germani
Maghiari
Bulgari j
j Austrieci
3
a
J? a
K Evrei
ca BCU Cluj / Central University Library Cluj
O B. F. B. F. B. F B. F. B. F. B. F. B. F. B F. B. F. B F. B. F. B. F. B. F. H B. F.
_ — 82 12 14 1 13 2 1 9 7 13 4 1 _ 1 - - — 119 23 12 4 1 1 160
1 58 6 9 - 10 3 — -
26
- 8 1 — - - - 1 - 105 10 7 - - - — — 122
1 - 85 23 5 1 22 5 1 — 20 4 — 1 —
- — — - - 133 34 — - - - — — — 84 16 7 - 17 3 -
- 167
— 28 3 — — - - - - - - 136 22 — - - - — — — 52 16 1 - 13 3 — — 38 8 — — - — -
-
— 1 104 28
-
- 158
— -- - - 55 9 5 — 16 3 1 27 - 7 - - — — — - — - 104 19
— -
— — — - —
—
—
132
123
1 1 41бј 82 41 2 91 1! ) 2 1 148 29 21 6 1 — 1 — 1 1 701 136 19 4 1 - 1 — 862 109 23
Greci
Cehi
! Români
Bulgari
Greci
Austrieci j
o t a 1
Declaraţi Doct<
in cursul anuh

ANUL DE
STUDII
Numărul
Înscrierilor
după sex
Băeţi
4)
U tt. c
o
u
O u
C
»
S T A Ţ I
înscrierilor la Facultatea de Filosofie şi Litere
Du P 1 r e l igie Dup ă ţ a r a d e n a ş t e r e
I rom. cat.
o rmaţi
evang.
u evang.
izraeliţi
ra
e
з izraeliţi
protestanţi
gregorieni
"3
H
ED O»
ŠS
— i«
'« *e
£ Q> itenia şl
R o m â n i a
brogea
tenia
Moldova
"ra
a
ra
M Moldova
sarabia
covina
«
hoslovaci'
o EA _
»- t/A l Q
ie 3 &>
O
«
BCU Cluj / Central University Library Cluj
PA
Jugoslavia
U Jugoslavia
igaria
G
R. S. S.
*
îcedonia
ecia
3 O
•
1 Germania
America
ra Români
O
H B . F.
I 66 60 50 37 11 8 6 1 12 1 — 126 86 8 4 6 6 2 2 - 2 6 2 — 1 — 1 126 43 41
II 85 100 72 37 31 18 13 2 12 — - 185 126 10 13 7 10 - 2 — 1 11 4 - — - 1 185 52 58
ra 58 74 42 34 24 14 6 - 12 - - 132 93 9 8 7 5 3 - 1 1 2 - — -
1 2 132 38 41
IV 49 64 34 31 14 18 8 2 5 — 1 113 88 6 2 7 4 1 1 - 2 - - 1 — - 1 113 23 38
DOCT. 22 9 20 7 1 1 1 — 1 — — 31 15 3 4 - 5 — 2 - 1 1 - - - — — 31 17 9
Total . . 280 307 218Ј14бј 81 59 34 5 42 1 1 587 408 36 31 27 30 6 7 1 7 20 6 1 1 1 5 587 173Jl87

S T t c
a Universităţii din Cluj, pe anul şcolar 1936/37
Germani
D U F
Maghiari
r—"
%
ă
O I i g i n e a e t n i c ă După cetăţeni e Declaraţi in
cursul anului
*53-
3
od Englezi
j Francezi
Bulgari
Evrei
Italieni
Sârbi
Armeni
Români
Maghiari
BCU Cluj / Central University Library Cluj
B. F. B. F. 3, F. B. F. B. F. b F. B. F. B. F. B. F B F. B. F. B. F. B. F. B. F. H B. F. B. F.
6 4 11 6 - 1 - — — 1 — 3 9 - 1 — — - — 64 60 — — 1 — 1 — 126
9 8 23 20 3 — — - — - — 3 9 - — — - - - 85 100 - - — - - - 185
5 4 14 18 - - — - - - - 3 9 — - - — - - 58 73 -
Englezi
Jugoslavi
o t a 1
1 - — - — 132
7 9 14 13 - — - 1 — - - 2 3 — - - 3 — 1 49 64 113
1 31
28 25 64 57 3 1 — 1 - 1 — 12 30 - 1 - 3 — 1 278 306 - I 1 - 1 - 587 52 59 2 1
Licenţiaţi
Doctori

ANUL DE
STUDII
S T A T I S T I C A
înscrierilor la Fac. de Ştiinţe din Cluj, pe anul şcolar 1936/37
Numărul
înscrierilor
după sex După re ligie După ţara de naştere E U P ă o r i g i n e a e t n i c ă
Băeţi
a
Cu
0
c
03
rom. cat.
o
cat.
o
u
co rom.
ormaţi
c
3 izraeliţi
Ivirii
tisilvania ,
•ărţile
itenia şi
brogea
Rom anii
(0
G
0>
ta
U O
ta
ta
ca
ildova
iarabia
(0
hoslovaci.
o
~z 10
ca O
garia
stria

9
10
II
12
13
14
15
16
17
I I A N f
Despre veniturile şi cheltuielile pentru exerciţiul 1936/37, (dela 1 Aprilie 1936, până
V E N I T U R I
Subvenţie dela Minister. Ed. Naţ.
Din taxele de ospitalizare . .
Din taxa regulamentară . . .
Din taxa unică
Din taxele de îngrijire restante
Taxa pentru sala de operaţie .
Kond special pentru sanator .
TOTAL. .
Venituri întâmplătoare şi soldurile
reportate:
Taxa comunală şi costul încălzitului,
curent electric, încasate»
dela funcţionari
Restanţe încasate în contul exer«
ciţiilor trecuţi
Preţul de cost al medicamentelor
elib. de Farmacia Clinicilor .
Contravaloarea combustibilului şi
curent electric pentru Institui.
Universitare
Vânzarea resturilor de mâncare .
Augumentarea fondului de rufărie
din soldul reportat din 1935/36
Fondul pauperial
Fond pt. mărirea locuinţ. surorilor
Jurnalul depozitelor
Soldul reportat din 1935/36 . .
T3 -o j
U (
> a i
oi з i
15,300.000
9,563.700
400 000
200 000
25,463.700
15.000
720.000
18 000
6,250.002
15,265.500
12,139 194
761.700
360.700
82.678
21.000
81.360
15,266.500
13.446 832
21.456-
4,743.184-
21.217--
599.799- •
28.589-
20.030 —
2.050--
271.921-67
15,708.251-87
TOTAL j 7,003.702|21,416.498-54
Salariile încasate prin Rect. Univ. | 3,296 187| 3,296.187 —
Venituri dela Stat şi taxele dela
bolnavi
2 Veniturile întâmplătoare . . . .
3 Salariile încasate prin Rect. Univ.
In suma totală
26,463.700 28,712.332 —
7,003 702 21,416.498-54
3,296.187 3,296.187 -
35,763,589
53,425.017
34.500
Figurează
în soldul
reportat
1935/36
C H E L T U E L I
34.500
Alimentaţia pt. toate bucătăriile .
încălzit, curent electric, gaz aerian,
becuri electrice . . . .
Întreţinerea şi instalarea uzinei .
întreţinerea bucătăriilor . . . .
întreţinerea spălătoriei
întreţinerea clădirilor • . . . .
Reparaţiuni
Rufărie
Medicamente
Instrumente şi repar, lor . . . .
îngrijirea parcurilor
Cheltueli de birou . . • . . . .
Consumaţia de apă, taxa comunală,
maturatul coşurilor . .
Vechicole, luraje
Cheltueli de autopsii
Diurnele Comisiunei Clin. . . .
Diurnele Comisiunei de rec . .
Investiţii
întreţinerea localurilor
Taxa regulamentară
Taxa unică
Cheltueli tranzitorii
Neprevăzute
Taxa pt. sală de operaţie . . .
BCU Cluj / Central University Fond Library special Cluj
pt. Sanator . . . .
Taxa de îngrijire, restanţe, vărsate
la Administr. Financiară
REC
34.500
34.600
A P I T U l \ Ţ I E
Total
Cheltueli întâmplătoare:
Din taxa corn s'a restitui . . .
Restanţe achitate în contul exer~ciţiilor
trecuţi
Din contravaloarea combustibilului,
incasat dela Univ. pentru
păcură
Din augumentarea fondului de ru«
fărie s'a cheltuit
Din fondul pauperial
Total.
•O
u 3
0-,
la 31 Martie 1937).
P B
8 o
8,250.000
6,640.025
316.605
30.000
18IS.100
210.000
36: .420
2,000.000
3,000.000
14l).000
211.000
Sbil.OOO
î,41:1.000
90.000
10.000
180.000
4'1.200
15:1.276
29:1.500
400.000
200.000
885.000
21.675
•c -—io
ГЛ
6,745.305
3,090.426
199.532
20.968
157.802
187.316
207.910
139.151
2,984.251
30.252
8.866
205.241
1,005.871
81.164
6.718
65.369
124.376
4.992
25,463.700 16,265.500
6,230 002
6,2*0.002
Salariile achitate prin Rect. Univ . | 3,296.187
Cheltueli materiale
Cheltuielile întâmplătoare . . .
Salariile achftate prin Rect Univ.
In Total
Soldul transportat la anul 1937/38
In suma totală
25,463.700 15,265.500
6,260.002
3,296.187
35,009.889 15.265.600
36,009.889 15,265.600
(O 43
e - H
д (O fO
l/l •** *"
1,189.472
2,940.234
99 367
5.796
17.605
5.664
124.521
1,833 392
341 213
112.197
3.054
13.132
382.097
9.298
3.282
180.000
49.200
93.085
164.549
761.700
360.894
865.S00
22.466
21.000
81.262
82 678,
S'a cheltuit
în
total
7,934.777--
6,030.660 -
298.899- -
26.764--
175.407--
192.980- -
332.431 -
1,972.543-
3,325.464-
142.449-
11.910 —
218.373 —
1,387.968--
90.462 —
10,000 -
180.000-
49.200--
158.454 -
288.925--
761.700 —
360 894 —
865.900 -
27.468 —
21.000--
81.262--
82.678'—
9,763.058 25,028.668-
9,763,058
9,763 058
500--
8,779.399'-
599.799'—
6,260.002--
17.194-54
16,646 894.54
3,*96.187
25,028 558-—
15,646.894-54
3,296 187-—
43,971.039-64
9,453.378-54
9,763.058 53,425.017 54