2 - Zorile

www.zorile.ro
Äâóÿçû÷íûé åæåìåñÿ÷íèê Îáùèíû ðóññêèõ-ëèïîâàí Ðóìûíèè,îñíîâàííûé â 1990 ã. ¹ 2-3 (219)/2011
Periodic bilingv lunar al Comunit@]ii Ru}ilor Lipoveni din Rom$nia. Fondat ^n 1990. Nr. Nr.
2-3 (219)/2011. ISSN/1221-6550
Ïîñîë ÐÔ â Ðóìûíèè
Àëåêñàíäð ×óðèëèí
Ïðåäñåäàòåëü ÎÐËÐ
Ìèðîí Èãíàò
Ìýð ã. Òóëü÷à
Êîíñòàíòèí Õîäæà
 âîñêðåñåíüå 6-îãî Ìàðòà â ã. Òóëü÷à ñîñòîÿëîñü ÷ðåçâû÷àéíî
âàæíîå ñîáûòèå. Ìîæíî ñêàçàòü,èñòîðè÷åñêîå. Ïî èíèöèàòèâå
Îáùèíû ðóññêèõ-ëèïîâàí Ðóìûíèè â öåíòðå ãîðîäà,ïðèìåðíî â 20
ì. îò áåðåãà ãîëóáîãî Äóíàÿ,áûë âîçäâèãíóò áþñò âåëèêîìó
ðóññêîìó ïîýòó Ñåðãåþ Åñåíèíó – ïåâöó êðåñòüÿíñêîé,èñêðåííåé,
áåçûñêóñíîé è äîâåð÷èâîé Ðóñè. Íà öåðåìîíèè ïðèñóòñòâîâàëè
ïðåäñòàâèòåëè Ïîñîëüñòâà Ðîññèéñêîé Ôåäåðàöèè è Êîíñóëüñòâà
èç ã. Êîíñòàíöà,äåëåãàòû ìåñòíûõ ïðåäïðèÿòèé,ïðåäñòàâèòåëè
âëàñòåé ãîðîäà âî ãëàâå ñ ìýðîì Êîíñòàíòèíîì Õîäæà,÷ëåíû ÎÐË
òóëü÷èíñêîãî óåçäà,æèòåëè ãîðîäà,ó÷åíèêè.
‚... ñòðàíèöû 4-5ƒ
Casa Pescarului,
inaugurat[ la Mahmudia
Comunitatea ru=ilor lipoveni din Mahmudia are
un nou punct de atrac\ie pentru turi=ti – ,,Casa
Pescarului”, un mini-muzeu care le ofer[ vizitatorilor
o imagine asupra vie\ii comunit[\ilor
tradi\ionale de pescari. Inaugurarea a avut loc
duminic[, 13 februarie 2011, evenimentul fiind organizat
de filiala local[ a
Comunitatii ru=ilor
lipoveni, cu sprijinul
Asocia\iei Salva\i
Dun[rea =i Delta =i a
Consiliului Local
Mahmudia.
‚... pagina 22-23ƒ
 ãîñòÿõ ó ðóññêèõ-ëèïîâàí
Æèçíü ïîðîé ïðåïîäíîñèò íàì
óäèâèòåëüíûå ñþðïðèçû. Íèêîãäà íå
çíàåøü,â êàêîé ìîìåíò âñòðåòÿòñÿ ëþäè,
êîòîðûå ïðèíåñóò ÷òî-òî íîâîå â òâîþ
æèçíü,èçìåíÿò âîñïðèÿòèå ìèðà,íàâå÷íî
îñòàâÿò ñëåä â òâîåì ñåðäöå. Îäíèì èç
òàêèõ ïîäàðêîâ
ñóäüáû ñòàëî íàøå
òðåõíåäåëüíîå
ïðåáûâàíèå â
Áóõàðåñòå è
çíàêîìñòâî ñ
îñòðîâêîì Ðîññèè
â Ðóìûíèè.
‚... ñòðàíèöà 21ƒ
Ambasadorul nostru pe m[rile
=i oceanele lumii
Adeseori se spune despre ru=ii lipoveni c[ sunt
oamenii apelor, afirma\ie ce are la baz[ câteva din
ocupa\iile tradi\ionale ale acestora. Astfel, printre
lipoveni exist[ numero=i marinari iscusi\i, oameni ce
au ales s[-=i câ=tige existen\a pe m[rile =i oceanele
lumii. Unul dintre ace=tia este Comandantul de
Curs[ Lung[, Inginer
Timofei Gheorghe,
din N[vodari, jud.
Constan\a, care de 19
de ani navigheaz[ pe
nave sub diferite
pavilioane.
‚... pagina 12-13ƒ

Ansamblul folcloric ,,Novaya Zarya” a
fost înfiin\at la 20 octombrie 2009, la
ini\iativa tinerilor ru=i lipoveni (elevi =i
studen\i), reuni\i în centrul cultural ie=ean.
Grupul este compus din Tudor Afanasov,
coordonatorul ansamblului, Filipov Mark,
Grigore Gabriela-Cristina, Ivanov Cristina,
Avdei Irina, Sosoi Andreea, Ivanov Alla –
vicepre=edintele Asocia\iei tinerilor ru=i
lipoveni din Ia=i, Poliac Elena, Ivanov Adina,
Caprian Tudor, P[limaru Andrei, Hu=leag
Vasile, Hritonov +tefan =i Bogdan Balt[ (harmanist),
c[ruia i se acord[ mul\umiri speciale
pentru timpul acordat =i pentru faptul c[ a fost
al[turi de noi în spectacolele sus\inute.
Repertoriul ansamblului ,,Novaya Zarya”
include cântece din diferite comunit[\i ale
ru=ilor lipoveni din România, dar =i piese din
folclorul rusesc precum: Vinovata li ya,
Zadumal da starîi ded, Marusenika, Po Donu
guliaet, Tam na gore, Katiu=a, Kalinka =.a. În
afar[ de aceste piese sper[m s[ includem în
repertoriul nostru =i alte cântece, pentru a conserva
urmele trecutului =i de a promova
tradi\ionalele noastre obiceiuri.
Majoritatea membrilor ansamblului sunt din
Manolea, F[lticeni, Pa=cani, Boto=ani, Suceava,
Focuri, veni\i la studii la facult[\ile =i liceele
ie=ene. Provenien\a tinerilor din familii starovere
asigur[ o excelent[ calitate artistic[ a
reprezentan\iilor lor la toate evenimentelor la
care particip[, bucurând inimile spectatorilor
prezen\i iar celor mai în vârst[ oferindu-le
ocazia de a-=i aminti de tinere\ile de odinioar[.
Repeti\iile ansamblului s-au desf[=urat =i se
vor desf[=ura în continuare în cadrul sediulul
Radio Ia=i. Pe aceast[ cale dorim s[ mul\umim
celor care ne-au acordat o parte din timpul lor
pentru realizarea negativelor la piesele pe care
www.zorile.ro
le interpret[m,
cât =i pentru
loca\ia pe care
ne-o asigur[ pentru
repeti\ii, fiindu-ne
astfel de
mare ajutor.
Ansamblul
tinerilor ru=i
lipoveni
,,Novaya Zarya”
a debutat pe
scena Teatrului
Tineretului din
Piatra Neam\, în
deschiderea
Festivalului
Intecultural,
al[turi de alte
ansambluri ale
ru=ilor lipoveni
din zon[, precum
=i de diferite
forma\ii de origine
aromân[,
german[, greceasc[,
care ne-au încântat cu portul =i repertoriul
lor.
Urm[torul spectacol a fost sus\inut în cadrul
Festivalului ,,Multicolor”, un festival de muzic[
=i film în aer liber, organizat la ini\iativa lectorilor
str[ini ai Universit[\ii “Al. I. Cuza” din
Ia=i, cu scopul de a promova 12 culturi, printre
care =i cea rus[. Acest festival a fost un exemplu
deosebit de interculturalitate =i a reprezentat
o =ans[ în plus de a ne promova =i de a face
cunoscute cântecele =i dansurile noastre.
Ansamblul
a f[cut primii pa=i spre un viitor
plin de spectacole =i voie bun[
,,Novaya Zarya” a
mai participat
al[turi de ansamblul
,,Raduga”,
ansamblul ru=ilor
lipoveni din
Br[te=ti =i grupul
de copii ru=i
lipoveni din Focuri,
la Masleni\a,
S[pt[mâna Brânzei
sau sapt[mâna de
dinaintea intr[rii în
postul Pa=telui,
s[rb[toare stopit[
cu cântece =i voie
bun[, organizat[ în
incinta Liceului
Teologic „Vasile cel
Mare” din Ia=i. Aici
blinî (cl[titele) =i
vareniki (col\una=ii)
au fost elementele
de baz[, fiind realizate
dup[ re\ete
tradi\ionale de c[tre
tinerele gospodine
Conform Legii Presei,
responsabilitatea juridic[ pentru
con\inutul articolului apar\ine
autorului.
Îòâåòñòâåííîñòü çà äîñòîâåðíîñòü
èíôîðìàöèè íåñóò àâòîðû.
Republicarea materialelor
- numai cu acordul redac\iei.
Ïåðåïå÷àòêà òîëüêî ïî ñîãëàñîâàíèþ
ñ ðåäàêöèåé.
Ðåäàêòîð:
Êðèñòèíà Àíòîíèÿ Àíîðå
Ýëåêòðîííàÿ òåõíîðåäàêöèÿ
Ëåîí Ãðèãîðå
Àäðåñ ðåäàêöèè:
Bucure=ti, sector 1. str. Dr Ra\iu,
nr. 10, cod 010916
Òåë: (‡4)021 315 31 04
Ôàêñ: (‡4)021 312 09 94
Òåë. ìîá.: (‡4)0735 012 903
E-mail: office@zorile.ro
www.zorile.ro
2
din ansamblul ,,Novaya Zarya”.
Scopul nostru, ca ansamblu, este de a aduce
la cuno=tin\[ tuturor ru=ilor lipoveni, în special
tinerilor de pretutindeni, cât de bogat[ este cultura
noastr[ =i faptul c[ nu s-a reu=it pân[ în
momentul de fa\[ promovarea ei la adevarata
valoare. De aceea, tinerii ar trebui s[ fie îndruma\i
de c[tre bunici, p[rin\i spre a culege =i
p[stra tezaurul cultural ce ne-a fost l[sat de
str[mo=ii no=tri, un tezaur valoros =i unic.
Acest impuls de a ne cunoa=te tradi\ia a
venit la o vârst[ fraged[ deoarece atât bunicii
cât =i p[rin\ii au încercat s[ ne insufle dorin\a
de a cunoa=te cât mai multe cântece, dansuri =i
s[ aprofund[m cercetarea culturii noastre, a
ru=ilor lipoveni.
Unul dintre obiectivele ansamblului
,,Novaya Zarya” este acela de a transmite
mesajul c[ nu trebuie s[ ne ferim s[
recunoa=tem ceea ce suntem, s[ fim mândri de
acest lucru, s[ reu=im s[ p[str[m tradi\iile
starovere =i s[ le transmitem descenden\ilor.
În încheiere a= dori s[ spun c[ asemenea
Fiului, Tat[lui =i Duhului Sfânt care formeaz[
Sfânta Treime, tot a=a =i mo=tenirea noastr[ are
trei componente: tradi\ia religioas[, limba
matern[ =i cultura
ru=ilor lipoveni,
care ne definesc
=i f[r[ de care nu
ne putem numi
staroveri.
Grigore
Gabriela-
Cristina
Punctul de vedere al redac\iei
nu coincide de fiecare dat[ cu cel al
autorilor materialelor publicate.
Ìíåíèå ðåäàêöèè ìîæåò íå ñîâïàäàòü
ñ ìíåíèåì àâòîðîâ ñòàòåé.
Manuscrisele, scrisorile =i
fotografiile nu se ]napoiaz[.
Ðóêîïèñè,ïèñüìà,ôîòîãðàôèè
íå âîçâðàùàþòñÿ.
Redactor:
Cristina Antonia Anore
Tehnoredactare computerizat[:
Leon Grigore
Adresa redac\iei:
Bucure=ti, sector 1. str. Dr Ra\iu,
nr. 10, cod 010916
Tel: (‡4) 021 315 31 04
Fax: (‡4) 021 312 09 94
Tel. mobil: (‡4) 0735 012 903
E-mail: office@zorile.ro
www.zorile.ro

3
Comunitatea Ru=ilor Lipoveni din România
a inaugurat la Tulcea, ]n ziua de 6 martie
011, în prezen\a autorit[\ilor locale =i
aspe\ilor din Federa\ia Rus[, monumentul dedcat
poetului rus Serghei Esenin.
Bustul poetului a fost amplasat în Parcul
ersonalit[\ilor din ora=, lâng[ Muzeul de Art[,
rin oportunitatea creat[ de Prim[ria
unicipiului Tulcea, prin domnul Primar
onstantin Hogea, care a alocat spa\ii pentru
idicarea de monumente dedicate
ersonalit[\ilor reprezentative ale \[rilor de
rigine ale comunit[\ilor etnice din municipiul
ulcea. Pân[ în prezent aceast[ oportunitate
usese valorificat[ de Uniunea Democrat[
urc[, filiala Tulcea, care a amplasat în cadrul
cestui parc un bust al fondatorului =i primului
re=edinte al Republicii Turcia, Mustafa Kemal
taturk.
În ceea ce prive=te ini\iativa Comunit[\ii
u=ilor Lipoveni din România, aceasta a ales s[
mplaseze bustul poetului liric rus Serghei A.
senin, lucrarea fiind realizat[ de conf. univ. dr.
drian Pârvu, +eful Catedrei de Sculptur[ din
Dezvelirea la Tulcea a monumentului lui
Serghei Esenin (1885-1925) reprezint[ pentru
noi, ru=ii lipoveni, un eveniment istoric.
Serghei Alexandrovici Esenin este un mare poet
al Rusiei, care a cucerit o prodigioas[ popularitate,
numele lui f[când ocolul globului înc[ din
perioada dintre cele dou[ r[zboaie mondiale.
De ce a fost ridicat un monument lui Serghei
Esenin =i nu unui alt mare scriitor rus ca, de
exemplu, lui M.V. Lomonosov, A.S. Pu=kin, M. I.
Lermontov, Maxim Gorki, Nikolai Rub\ov, Vasili
+uk=ân sau Dmitri Lihacoiv? Monumentul a fost
ridicat lui Serghei Esenin pentru faptul c[ el este
mai apropiat nou[, ru=ilor lipoveni, atât prin originea
sa, cât =i prin întreaga sa crea\ie poetic[.
Serghei Alexandrovici Esenin s-a n[scut =i a
crescut în zona central[ a Rusiei – gubernia
Riazani, în satul Konstantinovo (azi Esenino), situat
pe malul drept, înalt =i deluros, al râului Oka
– principalul =i cel mai mare afluent al fluviului
Volga. De aici se deschide o priveli=te feeric[ a
nesfâr=itelor lunci inundabile, a luciului argintiu
str[lucitor al b[l\ilor =i al pârâului Stari\a – afluent
al râului Oka, iar la orizont se z[resc într-un
www.zorile.ro
cadrul Universit[\ii Na\ionale
de Arte Bucure=ti.
La eveniment au participat
oficialit[\i locale, Excelen\a Sa
Ambasadorul Federa\iei Ruse
în România dl. Aleksandr
Anatolievici Ciurilin, Excelen\a
Sa Consulul Federa\iei Ruse la
Constan\a dl. Mihail
Mihailovici Reva, dl. Deputat
Miron Ignat, pre=edintele CRL
Tulcea dl. Andrian Ampleev, jurnalistul =i poetul
Viaceslav Samo=kin, prodecanul
Universit[\ii ,,Spiru Haret” din Bucure=ti prof.
univ. Feodor Chiril[.
Evenimentul s-a bucurat, de asemenea, de
prezen\a unui num[r impresionant de tulceni,
atât din rândul ru=ilor lipoveni cât =i din rândul
altor comunit[\i etnice din municipiul Tulcea.
Celebrul poet rus a fost primit la Tulcea întro
s[rb[toare a cuvintelor =i florilor, atât interven\iile
invita\ilor cât =i florile depuse de c[tre
participan\ii la eveniment dep[=ind a=tept[rile.
Întru tr[inicia ini\iativei, monumentul a
v[l de cea\[ p[durile Mescerei.
Acum trei secole aceste locuri
pitore=ti erau p[r[site, de nevoie, de
mul\i dintre str[mo=ii no=tri, ru=i
staroveri, care au venit în Dobrogea =i
s-au a=ezat pe malurile Dun[rii de Jos,
precum =i în legendara ei Delt[, adic[ în
locuri care se aseam[n[ mult cu cele din
\inutul Riazani – meleagurile poetului
Serghei Esenin.
Serghei Esenin s-a n[scut într-o familie
patriarhal[, într-un mediu religios.
De mic copil, dar =i în adolescen\[ el a
fost crescut =i s-a format, ca =i noi, în
spiritul credin\ei ortodoxe de rit vechi.
Atât în familie, cât =i la =coala parohial[
pe care a urmat-o, =i-a însu=it limbajul
ortodoxiei, precum =i morala cre=tin[.
Prin urmare, nu este întâmpl[tor faptul
c[ aproape întreaga crea\ie poetic[ a lui
Serghei Esenin este plin[ de percep\ii cre=tine
despre frumuse\ea universului, despre Rusia,
despre îns[=i fiin\a uman[.
În crea\ia sa literar[ este zugr[vit[ drama
Rusiei de la începutul secolului al XX-lea,
întreaga tragedie a sufletului rus în acel
moment de r[scruce. Rusia, considerat[
atunci o \ar[ eminamente agicol[, a trecut
printr-un proces de criz[ dramatic, a c[rui
consecin\[ a fost procesul de destr[mare,
de lichidare a \[r[nimii ca principal[ clas[
social[. Cel dintâi poet rus care a intuit
aceast[ catastrof[ na\ional[ a fost Serghei
Esenin. Nu întâmpl[tor el devenise un
aprig cânt[re\ al Rusiei „muribunde”
(«Ðóñü óõîäÿùàÿ»).
În vibrantele sale versuri, Serghei
Esenin ]=i exprim[ dragostea pentru \ar[,
dragostea pentru istoria ei, pentru cultura,
tradi\iile =i folclorul ei, pentru spirituali-
primit =i binecuvântarea bisericii, rug[ciunea
sfin\irii monumentului g[sindu-=i un binemeritat
loc în cadrul manifest[rilor dedicate spiritului
rus.
Momentul dezvelirii bustului a continuat cu
recit[ri de poezii la Centrul Cultural Multietnic,
versurile impresionând auditoriul, c[ci limb[
expunerilor a fost atât roman[ cât =i rus[, scena
dedicat[ lui Esenin f[când loc =i poe\ilor
români Mihai Eminescu =i George Co=buc.
Veronica IVANOV
Când lucram asupra portretului am
citit despre Esenin, am citit permanent
poeziile lui în traducerea lui
George Lesnea. Trebuia s[ am un
contact spiritual permanent cu poetul,
cu atât mai mult, cu cât nu îl
aveam în fa\a mea decât prin
fotografii =i desene. +i datorit[
acestui fapt am descoperit sensibilitatea
extraordinar[ =i dezinvoltura
lui Esenin =i, în
acela=i timp, fragilitatea, care este într-un fel necesar[
poeziei. Pe lâng[ atitudinea bonom[ a artistului, cu
poeziile lui, cu munca lui, el a fost foarte, foarte serios.
Iat[ c[ aceste dou[ laturi ale personalit[\ii lui, sensibilitatea
=i seriozitatea fa\[ de profesia de poet, am vrut,
în intimitatea portretului, s[ le subliniez…
Conf. univ. dr. Adrian Pârvu
tatea =i credin\a ei ortodox[. În articolul «Îò÷üå
ñëîâî» („Cuvântul p[rintesc”) poetul scria:
„Lirica mea este p[truns[ de cea mai mare
dragoste – dragostea pentru patrie. Sim\ul patriei
este chintesen\a crea\iei mele poetice”.
Graiul nostru, al ru=ilor lipoveni, se aseam[n[
mult cu vorbirea ru=ilor din zona central[ a
Rusiei, iar lexicul crea\iei lirice eseniene cuprinde
multe vocabule ale slavonei biserice=ti, la fel ca =i
vocabularul nostru.
Toate acestea reprezint[ o dovad[ gr[itoare a
faptului c[ noi, ru=ii lipoveni, avem multe
afinit[\i prin care ne înrudim cu Serghei Esenin
ca om =i ca poet. Iat[ de ce ridicarea monumentului
lui Serghei Esenin la Tulcea o consider drept
simbol al leg[turii na\ionale =i spirituale a ru=ilor
lipoveni din România cu patria lor istoric[ -
Rusia.
Prof. univ. dr. Feodor CHIRIL{

Øåñòîãî ìàðòà 2011 ãîäà â Òóëü÷å
ñîñòîÿëîñü îòêðûòèå ïàìÿòíèêà
âåëèêîìó ðóññêîìó íàöèîíàëüíîìó
ïîýòó Ñåðãåþ Åñåíèíó (1895-1925).
Ïî÷åìó â Òóëü÷å ïîñòàâèëè ïàìÿòíèê
èìåííî Ñåðãåþ Åñåíèíó,à íå äðóãîìó
êàêîìó-íèáóäü èç âåëèêèõ ðóññêèõ
ïèñàòåëåé? Âåäü ìîãëè áû òàì ïîñòàâèòü
ïàìÿòíèê Ì. Â. Ëîìîíîñîâó,À. Ñ.
Ïóøêèíó,Ì. Þ. Ëåðìîíòîâó, Ìàêñèìó
Ãîðüêîìó,Íèêîëàþ Ðóáöîâó,Âàñèëèþ
Øóêøèíó èëè Äìèòðèþ Ëèõà÷¸âó...
Ïàìÿòíèê â Òóëü÷å áûë îòêðûò èìíííî
Ñåðãåþ Åñåíèíó,ïîòîìó ÷òî îí ñâîèì
ïðîèñõîæäåíèåì è âñåì ñâîèì ëèòåðàòóðíûì
òâîð÷åñòâîì î÷åíü áëèçîê íàì,ðóññêèìëèïîâàíàì,ïðîæèâàþùèì
â äîáðóäæñêèõ,
òóëü÷èíñêèõ êðàÿõ.
Ñåðãåé
Àëåêñàíäðîâè÷
Åñåíèí,äàâíî
ïðèçíàííûé âåëèêèì
ðîññèéñêèì ïîýòîì è
ïîýòîì ìèðîâîãî
ìàñøòàáà,ðîäèëñÿ è
âûðîñ â ñåëå
Êîíñòàíòèíîâî
Ðÿçàíñêîé ãóáåðíèè,
ðàñïîëîæåííîì ïî
ïðàâîìó âûñîêîìó
õîëìèñòîìó áåðåãó
Îêè – ãëàâíîãî è
áîëüøîãî ïðèòîêà
Âîëãè. Îòñþäà
îòêðûâàåòñÿ
íåîáúÿòíûé ïðîñòîð
çàëèâíûõ ëóãîâ,
óòîïàþùèõ â öâåòàõ,
ñëîâíî ñêàçî÷íûé
ãèãàíòñêèé êîâ¸ð,
ïîáëåñêèâàþùàÿ
ãëàäü ëóãîâûõ îç¸ð è ðå÷êè Ñòàðèöû,
ïðèòîêà Îêè,à ó ñàìîãî ãîðèçîíòà ñèíååò
äûìêà ëåñîâ Ìåùåðû. Ëåò òðèñòà òîìó
íàçàä èç ýòèõ æå êðà¸â ïî íåâîëå ïðèøëè â
Äîáðóäæó ìíîãèå èç íàøèõ ïðåäêîâ,
ðóññêèõ-ëèïîâàí,è ïîñåëèëèñü íà áåðåãàõ
íèæíåãî òå÷åíèÿ Äóíàÿ,â ëåãåíäàðíûõ
ïðîñòîðàõ åãî äåëüòû – ìåñòàõ,âî ìíîãîì
î÷åíü ïîõîæèõ íà ðÿçàíñêèå êðàÿ.
Åñåíèí ðîäèëñÿ è âûðîñ â
ïàòðèàðõàëüíîé ðåëèãèîçíîé ñåìüå. Ñ
îòðî÷åñêèõ ëåò îí ðîñ,âîñïèòûâàëñÿ è
ôîðìèðîâàëñÿ,êàê è ìû, ðóññêèå-ëèïîâàíå,â
äóõå äðåâëåïðàâîñëàâíîé âåðû. Ñåðãåé
îáó÷àëñÿ â öåðêîâíî-ïðèõîäñêîé øêîëå,êàê
è ìíîãèå èç íàñ – ðóññêèõ-ëèïîâàí. Êàê è
ìû, òàê è Ñåðãåé Åñåíèí â ñåìüå è â
öåðêîâíî-ïðèõîäñêîé øêîëå õîðîøî óñâîèë
íå òîëüêî ÿçûê ïðàâîñëàâèÿ,íî è ñàì åãî
äóõ. Ïî÷òè âñ¸ òâîð÷åñòâî ïîýòà
ïåðåïîëíåíî õðèñòèàíñêèì ïîñòèæåíèåì
êðàñîòû ìèðà,Ðîññèè è ñàìîãî ÷åëîâåêà. Â
ñòàòüå «Îò÷åå ñëîâî» (1924 ã.) ïîýò ïèñàë:
«Ìîÿ ëèðèêà æèâà îäíîé áîëüøîé ëþáîâüþ
ê ðîäèíå. ×óâñòâî ðîäèíû – îñíîâíîå â ìî¸ì
òâîð÷åñòâå».
Ïîýòè÷åñêîå òâîð÷åñòâî Ñåðãåÿ Åñåíèíà
îòðàæàåò â ñåáå äðàìó Ðîññèè â íà÷àëå ÕÕ
www.zorile.ro
âåêà,âñþ òðàãåäèþ ðóññêîé
äóøè â ýòîò ïåðåëîìíûé
ìîìåíò èñòîðèè. Ðîññèÿ,
áóäó÷è ïî îïðåäåëåíèþ
êðåñòüÿ÷íñêîé ñòðàíîé,â
òîò èñòîðè÷åñêèé
ïåðåëîìíûé ìîìåíò
âñòóïèëà â äðàìàòè÷åñêèé
ïåðèîä ñâîåãî
ñóùåñòâîâàíèÿ – ðàñïàäà,
êðóøåíèÿ êðåñòüÿíñêîãî
ìèðà. È îäíèì èç ïåðâûõ
õóäîæíèêîâ ñëîâà îùóòèë
ýòó êàòàñòðîôó Ñåðãåé
Åñåíèí. Íå ñëó÷àéíî îí
ñòàë ñàìûì ÿðêèì ïåâöîì Ðîññèè óõîäÿùåé.
 ñâîèõ ïðîíèêíîâåííûõ ñòèõàõ Ñåðãåé
Åñåíèí âûðàçèë ëþáîâü ê Ðîññèè,à çíà÷èò,ê
å¸ èñòîðèè,êóëüòóðå è òðàäèöèÿì,
ôîëüêëîðó,äóõîâíîñòè è âåðå:
Èçáà êðåñòüÿíñêàÿ.
Õîìóòíûé çàïàõ ä¸ãòÿ,
Áîæíèöà ñòàðàÿ,
Ëàìïàäû êðîòêèé ñâåò.
Êàê õîðîøî,
×òî ÿ ñáåð¸ã òå
Âñå îùóùåíüÿ äåòñêèõ ëåò.
Ëèðèêà Ñåðãåÿ Åñåíèíà âíóòðåííå
ñâÿçàíà ñ ðóññêîé ïðèðîäîé. Îíà
íåñ¸ò â ñåáå ïàíòåèñòè÷åñêèå ÷åðòû.
Îäíàêî ïàíòåèçì ó íåãî îñîáîãî
ñâîéñòâà. Ïðèðîäà â ëèðèêå
Åñåíèíà,êàê â ìèôå,ïðåäñòà¸ò
îäóøåâë¸ííîé è â äâèæåíèè,êàê
íåêàÿ «æèâàÿ ñóáñòàíöèÿ» èëè
«æèâîé ñèìâîë»,ñòàâøèé
ðåàëüíîñòüþ. Êàê è â ìèôå,
åñåíèíñêîå ìèðîçäàíèå ýôôåêòíî,
íàèâíî-íåïîñðåäñòâåííî è
÷óâñòâåííî-êîíêðåòíî; îíî âèäèìî,
äèíàìè÷íî è íàïîëíåíî êðàñêàìè,îäíèì
ñëîâîì,îíî – îäóõîòâîðåíî.
 ñâîèõ ñòèõàõ Ñåðãåé Åñåíèí âûðàæàåò
ñâîáîäîëþáèâûå ÷óâñòâà ðóññêîãî íàðîäà,
êîòîðûå õàðàêòåðèçóþò è íàñ,ðóññêèõëèïîâàí.
Ñåðãåé Åñåíèí íå òîëüêî ðîññèéñêèé
ïèñàòåëü,íî è,êàê ìû,ðóññêèå-ëèïîâàíå,
ïðîæèâàþùèå â Ðóìûíèè,ðóññêèé ïî
íàöèîíàëüíîñòè.
Ïîýòîìó åãî ïîýçèÿ
ñ ïîëíûì ïðàâîì
ïðèíàäëåæèò
êàæäîìó èç íàñ è
îäíîâðåìåííî òîìó
öåëîìó,÷òî
ñîñòàâëÿåì ìû
âìåñòå êàê ðóññêèé
íàðîä.
È íàêîíåö,íàøà
ðóññêàÿ
ëèïîâàíñêàÿ ðå÷ü
î÷åíü ïîõîæà íà
ðå÷ü ðóññêèõ,
ïðîæèâàþùèõ â
öåíòðàëüíîé ÷àñòè
Ðîññèè,à â ÿçûêå
åñåíèíñêîé ïîýçèè
4
îáèëüíî ïðèñóòñòâóåò õðèñòèàíñêàÿ ëåêñèêà,
êàê è â ëåêñèêå ðóññêèõ ëèïîâàíñêèõ
ãîâîðîâ.  êà÷åñòâå äåìîíñòðàöèè,ïðèâåäó
âàì ñòðîêè åãî ñòèõîòâëîðåíèÿ «Ãîé òû,
Ðóñü,ìîÿ ðîäíàÿ...»
Ãîé òû,Ðóñü,ìîÿ ðîäíàÿ,
Õàòû – â ðèçàõ îáðàçà...
Íå âèäàòü êîíöà è êðàÿ –
Òîëüêî ñèíü ñîñ¸ò ãëàçà.
Êàê çàõîæèé áîãîìîëåö,
ß ñìîòðþ òâîè ïîëÿ.
À ó íèçåíüêèõ îêîëèö
Çâîíêî ÷àõíóò òîïîëÿ.
Ïàõíåò ÿáëîêîì è ì¸äîì
Ïî öåðêâàì òâîé êðîòêèé Ñïàñ.
È ãóäèò çà êîðîãîäîì
Íà ëóãàõ âåñ¸ëûé ïëÿñ.
Ïîáåãó ïî ìÿãêîé ñò¸æêå
Íà ïðèâîëü çåë¸íûõ ëåõ,
Ìíå íàâñòðå÷ó,êàê ñåð¸æêè,
Ïðîçâåíèò äåâè÷èé ñìåõ.
Åñëè êðèêíåò ðàòü ñâÿòàÿ:
«Êèíü òû Ðóñü,æèâè â ðàþ!»
ß ñêàæó: «Íå íàäî ðàÿ,
Äàéòå ðîäèíó ìîþ»!
(1916 ã.)
Âñ¸ ñêàçàííîå ÿâëÿåòñÿ äîêàçàòåëüñòâîì
òîãî,÷òî ó íàñ,ðóññêèõ-ëèïîâàí,åñòü ìíîãî
îáùåãî ñ Ñåðãååì Åñåíèíûì êàê ÷åëîâåêîì
è êàê ïîýòîì.

5
Âîò ïîýòîìó ÿ âèæó îòêðûòèå ïàìÿòíèêà
Ñåðãåþ Åñåíèíy åù¸ è êàê ñèìâîë
íàöèîíàëüíîé äóõîâíîé ñâÿçè ìåæäó
ðóññêèìè-ëèïîâàíàìè è íàøåé èñòîðè÷åñêîé
ðîäèíîé – Ðîññèåé.
Ïîçâîëüòå ìíå ïðèâåñòè ñòèõè íàøåãî
ðóññêîãî ëèïîâàíñêîãî ïîýòà Åðîôåÿ
Èâàíîâà,ïîñâÿù¸ííûå ïàìÿòè Ñåðãåÿ
Åñåíèíà:
ϸòð Ìîèñååâ
Ââîñêðåñåíüå 6-îãî Ìàðòà â ã. Òóëü÷à
ñîñòîÿëîñü ÷ðåçâû÷àéíî âàæíîå
ñîáûòèå. Ìîæíî ñêàçàòü,
èñòîðè÷åñêîå. Ïî èíèöèàòèâå Îáùèíû
ðóññêèõ-ëèïîâàí Ðóìûíèè â öåíòðå ãîðîäà,
ïðèìåðíî â 20 ì. îò áåðåãà ãîëóáîãî Äóíàÿ,
áûë âîçäâèãíóò áþñò âåëèêîìó ðóññêîìó
ïîýòó Ñåðãåþ Åñåíèíó – ïåâöó
êðåñòüÿíñêîé,èñêðåííåé,áåçûñêóñíîé è
äîâåð÷èâîé Ðóñè. Íà öåðåìîíèè
ïðèñóòñòâîâàëè ïðåäñòàâèòåëè Ïîñîëüñòâà
Ðîññèéñêîé Ôåäåðàöèè è Êîíñóëüñòâà èç ã.
Êîíñòàíöà,äåëåãàòû ìåñòíûõ ïðåäïðèÿòèé,
ïðåäñòàâèòåëè âëàñòåé ãîðîäà âî ãëàâå ñ
ìýðîì Êîíñòàíòèíîì Õîäæà,÷ëåíû ÎÐË
òóëü÷èíñêîãî óåçäà,æèòåëè ãîðîäà,ó÷åíèêè.
Îò Îáùèíû ðóññêèõ-ëèïîâàí âûñòóïèë ñ
ðå÷üþ ã-í Ô¸äîð Êèðèëý – ïðîô. êàíäèäàò
ôèëîëîãè÷åñêèõ íàóê,ëèíãâèñò,÷ëåíîñíîâàòåëü
ÎÐËÐ.
Èíòåðåñíî ïðîçâó÷àëî ñëîâî î Åñåíèíå
Âÿ÷åñëàâà Ñàìîøêèíà,êîððåñïîíäåíòà RIA
Íîâîñòè è Info Rusia. Âñå òå,êòî âûñòóïàë,
ãîâîðèëè êàê íà ðóìûíñêîì,òàê è íà
ðóññêîì ÿçûêàõ. Ïðèÿòíî áûëî ñëûøàòü,
êàê ó÷åíèêè äåêëàìèðîâàëè íà ìèòèíãå
ñòèõè Åñåíèíà íà ðîäíîì ÿçûêå ïîýòà. Âñå
âûñòóïàâøèå ãîâîðèëè î ðîëè è ìåñòå
âåëèêîãî ïîýòà,î òîì,êàêîé âêëàä âí¸ñ îí
íå òîëüêî â ðóññêóþ,íî è â ìèðîâóþ
ïîýçèþ.
 ýòî Ïðîùåíîå âîñêðåñåíüå,â êàíóí 8îãî
Ìàðòà,êîãäà ïðîáóæäàåòñÿ âåñíà è
óõîäèò çèìà,ðÿçàíñêèé ïàðåíü èç ñåëà
Êîíñòàíòèíîâî «ïðèëåòåë»,êàê æóðàâêà,â
Äîáðóäæñêèå êðàÿ ïîçäðàâèòü è çàêîí÷èòü
www.zorile.ro
Ïàìÿòè Ñåðãåÿ Åñåíèíà
Ïîýò ïå÷àëè è òîñêè,
Òðåâîã çåìíûõ... Òû – áîëü ëþáâè.
Ïîýò ñòðàäàíèé è ñîìíåíèé,-
Ðÿçàíñêèé ïàðåíü – ðóññêèé ãåíèé.
Î,êàê ëþáèë ñâîþ òû Ðóñü,
Ÿ çàãàäî÷íóþ ãðóñòü!
Íî ñ áîëüþ â ñåðäöå è òîñêîé
Ìàñëåíè÷íóþ íåäåëþ âìåñòå ñ
êîðåíàñòíûìè ñòàðîîáðÿäöàìè,
êîòîðûå ïðîæèâàþò çäåñü
ïî÷òè òðèñòà ëåò. Îí ïðèí¸ñ
íàì ìíîãî ðàäîñòè è íàäåæäû,
òåïëà è âåñåëüÿ,ïðèáûë íå
òîëüêî ïîïðîñèòü ïðîùåíèÿ â
ýòîò äåíü,êàê äåëàåò êàæäûé
ëèïîâàíèí ïî ñòàðèííîìó
öåðêîâíîìó îáû÷àþ,íî è
îñòàòüñÿ ñ íàìè íàâñåãäà.
Ñ òåõ ïîð êàê ïîýò óø¸ë èç
æèçíè (1925 ã.),ìèíóëî ïî÷òè
ñòî ëåò. Âðåìÿ ëåòèò ïòèöåé.
Ìû íå ìîæåì ïîáåäèòü åãî,íî ñîõðàíèòü
ïàìÿòü î Ñåðãåå Åñåíèíå îáÿçàíû. Òåïåðü
îí ñ íàìè. Çàïå÷àòë¸ííûé â áðîíçå,ïîýò
äîëãèå è äîëãèå ãîäû áóäåò âäîõíîâëÿòü
ñâîèìè ñòèõàìè íàøèõ äåòåé,âíóêîâ è
ïðàâíóêîâ.
Ñðåäè ïîýòîâ-åñåíèíöåâ ÿ ìîãó íàçâàòü
ìîåãî êîëëåãó Èâàíîâà Åðîôåÿ,êîòîðûé
èçäàë êíèãó «Êðàé òû
ìîé,ðîäèìûé» ñ öèêëîì
ñòèõîòâîðåíèé áëèçêèõ
ïî äóõó ïåâöó ðóññêîé
çåìëè. Ýòîò ñïèñîê ìîãóò
ïðîäîëæèòü íàø
òàëàíòëèâûé ïîýò è
ïðîçàèê,äðàìàòóðã è
æóðíàëèñò Íèêèòà
Äàíèëîâ,êàíäèäàò
ôèëîëîãè÷åñêèõ íàóê,
æóðíàëèñò,ïîýò è ÷ëåí
Ñîþçà Ïèñàòåëåé
Ðóìûíèè Âàëåíòèí
Òàëïàëàðó,â òâîð÷åñòâå
êîòîðûõ ÿñíî
ïðîñëåæèâàþòñÿ
åñåíèíñêèå ìîòèâû.
Ïåðâàÿ ÷àñòü
öåðåìîíèè,ïîñâÿùåííàÿ Ñ. Åñåíèíó,
çàêîí÷èëàñü âîçëîæåíèåì
âåíêîâ è öâåòîâ ê áþñòó
ïîýòà îò Îáùèíû ðóññêèõ
ëèïîâàí Ðóìûíèè,
Ïîñîëüñòâà ÐÔ â
Ðóìûíèè,Ìóíèöèïàëèòåòà
ãîðîäà,ìåñòíîé Îáùèíû
ðóññêèõ-ëèïîâàí,òóðåöêîé
îáùèíû ãîðîäà è äðóãèõ
îðãàíèçàöèé.
Âòîðàÿ ÷àñòü
ïðîäîëæèëàñü â Ðóññêîì
äîìå íà óëèöå Ïîáåäû 32.
Òàì áûë äàí ñïåêòàêëü,
ïîñâÿùåííûé ïîýòó.
Çàêîí÷èë æèçíü è âåê òû ñâîé.
Òû ìàëî æèë,íî æèçíü òâîÿ –
Ðîäíîå ïåíèå ðó÷üÿ,–
Âîáðàâ â ñåáå âñþ áîëü òîñêè,
Âëèëàñü â ïîòîê áîëüøîé ðåêè.
(1990 ã.)
Ôåîäîð ÊÈÐÈËÝ
Ïðîôåññîð,Äîêòîð ôèëîëîãè÷åñêèõ íàóê
Ó÷åíèêè ëèöååâ ãîðîäà èç ñðåäû ðóññêèõëèïîâàí
äåêëàìèðîâàëè ñòèõè Åñåíèíà,ïåëè
ðîìàíñû íà åãî ñëîâà. Íà ñòåíå øèðîêîãî
ýêðàíà áûëè ïðåäñòàâëåíû âèäû èç ñåëà
Êîíñòàíòèíîâî: áåð¸çû,ëåñà è ëóãà,ðåêà
Îêà,êîòîðàÿ ïðè âïàäåíèè â Âîëãó îáðàçóåò
Äåëüòó,ïîõîæóþ íà íàøó.
Ñëåäóåò îòìåòèòü,ñ êàêîé ëþáîâüþ è
ýìîöèîíàëüíîé òîíêîñòüþ ÷èòàëè ó÷åíèêè
ñòèõè Ñåðãåÿ Àëåêñàíäðîâè÷à. Ìíîãèå
ñëóøàòåëè íå ìîãëè ñäåðæàòü ñë¸ç,ñëóøàÿ
ïðîíèêíîâåííûå ñòðîêè ïîýòà.
 ïîäãîòîâêå ó÷åíèêîâ áîëüøàÿ çàñëóãà
ïðèíàäëåæèò íàøèì ïðåïîäàâàòåëÿì
ðóññêîãî ÿçûêà Àëèñòàðõ Òàìàðå è
øêîëüíîìó èíñïåêòîðó Íàäå Êàñèÿí.
 çàêëþ÷åíèå ñëåäóåò ñêàçàòü,÷òî ýòîò
ìàðòîâñêèé âîñêðåñíûé Ìàñëåíè÷íûé äåíü
äëÿ íàñ âñåõ ñòàë çíàìåíàòåëüíûì. Áûë
ïðàâ ïèñàòåëü Ð. Ðîæäåñòâåíñêèé,êîãäà,
ïîáûâàâ â Ðóìûíèè â çàëå Ñîþçà
Ïèñàòåëåé,ñêàçàë: «Ïîëèòèêà ðàçúåäèíÿåò
íàðîäû,íàöèè,à êóëüòóðà,èñêóñòâî,
ëèòåðàòóðà,ïîýçèÿ – îáúåäèíÿþò ëþäåé».
Òâîð÷åñòâî Ñåðãåÿ Àëåêñàíäðîâè÷à Åñåíèíà
òîìó ïðÿìîå äîêàçàòåëüñòâî. Îíî ñòàëî
æèâîé è îñÿçàåìîé íèòüþ,êîòîðîÿ ñîåäèíèëà
íàñ ñ èñòîðè÷åñêîé ðîäèíîé – Ðîññèåé.

Dup[ mai bine de 7 ani petrecu\i în
Bucure=ti, am descoperit ceva care ]mi
lipsea teribil: un loc unde s[ m[ întorc la origini,
un loc unde s[ pot merge cu copilul meu =i
s[-mi deschid sufletul c[tre Dumnezeu, un loc
unde s[ cunoa=tem lini=tea sufleteasc[, un loc
unde s[ ne reg[sim. Acest loc este acum biser-
În cadrul Salonului de
carte, pres[ =i muzic[,
desf[=urat la Muzeul
Na\ional de Istorie din
Bucure=ti, a avut loc în ziua
de 4 martie 2011 lansarea
revistei «ÀÂÐÎÐÀ», editat[
de Asocia\ia Tinerilor Ru=i
Tinerii tulceni ce studiaz[ limba rus[ matern[ în cadrul
Colegiului Dobrogean Spiru Haret din municipiul Tulcea au
fost invita\i s[ prezinte un scurt moment artistic în cadrul
spectacolului =colii dedicat Dragobetelui din data de 24 februarie
2011.
Momentul artistic preg[tit s-a remarcat prin talentul =i
sensibilitatea tinerilor, publicul fiind încântat de calitatea programului.
“Am avut curajul s[ preg[tesc un astfel de program
având certitudinea succesului c[ci copiii ce studiaz[
limba rus[ matern[ sunt deosebi\i. Ace=ti copii merit[ toate
aplauzele noastre =i, v[zând ambi\ia lor, voi lucra în continuare
cu mare drag cu ace=tia pentru a ne prezenta =i în
cadrul altor manifest[ri cultural-artistice” a declarat doamna
Natalia Neumann, profesorul coordonator al tinerilor ce
studiaz[ limba rus[ la Colegiul tulcean Spiru Haret.
V[ aducem la cuno=tin\[ c[ pe data de 30 aprilie a.c., ora
10:00, la sediul Liceului Nr. 32 ,,Filimon Sârbu” (actualmente
Liceul ,,Nicolae Iorga) din Bd-ul Ion Mihalache, Nr.
126 (fostul Bd. 1 mai) se organizeaz[ întâlnirea absolven\ilor
liceului de limba rus[, promo\ia 1961. La întâlnire pot participa
=i absolven\i din promo\iile 1959 =i 1960.
Mai multe detalii pute\i ob\ine la numerele de telefon
021/410.97 85 =i 0721.835.260 (fam. Astafei Petre =i Catea
Agapov).
V[ a=tept[m cu drag!
Jude\ul
www.zorile.ro
icu\a noastr[
din Bucure=ti.
De=i mic[ =i
uneori neînc[p[toare pentru atâ\ia
credincio=i, amenajat[ în sediul
Comunit[\ii ru=ilor lipoveni din
România, bisericu\a noastr[ este un
l[ca= plin de har =i armonie unde
avem =ansa s[ ne întoarcem fa\a spre
Dumnezeu, cu atât mai mult cu cât
suntem binecuvânta\i s[ avem
un preot inimos =i cu
dragoste de oameni.
Recent în acest[ bisericu\[
am tr[it o bucurie mult mai mare, s[ fiu
na=a de botez a unui îngera= pe nume
Ecaterina, primul copil botezat în biserica
de rit vechi din Bucure=ti. Foarte
curând acolo vom cunoa=te =i taina
spovedaniei, a împ[rt[=aniei, a cununiei,
foarte curând pentru bucure=teni via\a
va intra pe un f[ga= normal, atât de
a=teptat. +i pentru c[ merit[m mai mult,
Lipoveni din Bucure=ti.
Publica\ia încearc[ s[ vin[ în
întâmpinarea necesit[\ii de a
avea pe pia\a româneasc[
reviste editate într-o limb[ de circula\ie interna\ional[,
în mod special, reviste în limb[ rus[,
categorie, de altfel, foarte slab reprezentat[ în
România.
«ÀÂÐÎÐÀ» este o revist[ de actualitate,
informativ[, care î=i propune s[ inspire tinerii
s[-=i defineasc[ propriul stil în scrierea articolelor,
având la dispozi\ie o vast[ categorie de
domenii de abordat.
Primul num[r al revistei
reune=te în paginile sale teme culturale,
cronic[ istoric[ =i literar[,
articole de s[n[tate =i
design, interviuri, fotoreportaj,
inform[ri cu privire la evenimentele
jubiliare s[rb[torite la
nivel mondial, eseuri, povestiri
=i poezii.
Publica\ia se adreseaz[ atât
tinerilor cu vârsta cuprins[
între 12-35 ani, cât =i cititorilor
din alte categorii de
vârst[, apar\inând tuturor cate-
Clasa a
VII-a
Clasa a
VIII-a
Clasa a
IX-a
Clasa a Xa
Clasa a
XI-a
Clasa a
XII-a
6
ne putem dori s[ avem o biseric[ mult mai
mare, pentru o comunitate mare ca aceasta din
Bucure=ti. O dat[ în plus, am în\eles cât de
important este s[ ne dorim, s[ împ[rt[=im =i
celorlal\i ceea ce ne dorim, dar =i s[ punem
um[rul împreun[ pentru ca dorin\ele noastre s[
devin[ realitate.
A=a s[ ne ajute Dumnezeu!
Olga Melihov
goriilor sociale. Cititorii trebuie s[ fie
cunosc[tori ai limbii ruse, de la un nivel mediu
la avansat, dornici s[ î=i completeze
cuno=tin\ele lingvistice =i culturale.
«ÀÂÐÎÐÀ» va fi un periodic editat o dat[ la
2 luni, în 6 numere pe durata unui an calendaristic.
Tirajul de tip[rire a revistei va fi de
minim 1000 de exemplare. Aria de difuzare este
la nivel na\ional, în 40 unit[\i =colare în care
limba rus[ este studiat[ ca limb[ matern[ =i în
cele 35 de filiale ale Comunitatii ru=ilor
lipoveni din România. De asemeni, revista va fi
accesibil[ pe internet, pe pagina Asocia\iei
Tinerilor Ru=i Lipoveni din Bucure=ti:
http://www.atrlb.ro.
Total elevi
pe jude\e
Br[ila 2 7 - - - - 9
Constan\a 2 3 2 2 3 - 12
Suceava - 3 3 2 3 1 12
Tulcea 5 5 5 6 2 4 27
Ia=i 1 2 - 2 - - 5
Total elevi
pe clase
10 20 10 12 8 5 65

7
Íà ïîñëåäíåé íåäåëå ïåðåä Âåëèêèì
Ïîñòîì â øêîëå ïðè Ïîñîëüñòâå Ðîññèè
â Ðóìûíèè ñîñòîÿëñÿ âåñ¸ëûé,
ãîñòåïðèèìíûé,ñ îáèëüíûì çàñòîëüåì
ïðàçäíèê – Ìàñëåíèöà.
 äàâíèå âðåìåíà å¸ ñ÷èòàëè Íîâûì
ãîäîì. Çàêàí÷èâàëàñü çèìà,îòñòóïàëè
õîëîäà,ìîðîçû,è íà÷èíàëàñü íîâàÿ æèçíü:
îòòàèâàë ë¸ä íà ðå÷êå,ðàñïóñêàëèñü öâåòû,
ïîâñþäó ðàçíîñèëèñü ãîëîñà ïòèö.
Ïåðâûìè ñêâîðöàìè,âîçâåñòèâøèìè î
íà÷àëå ïðîâîäîâ çèìû,îêàçàëèñü ó÷åíèêè
òðåòüåãî è ÷åòâ¸ðòîãî êëàññîâ,ïîêàçàâøèå íà
ïðàçäíèêå ðóññêóþ êàäðèëü,êîòîðàÿ è
ïîëîæèëà íà÷àëî âåñåëüþ. Åãî ïðîäîëæèëè
íàøè æåëàííûå ãîñòè ðóññêèå-ëèïîâàíå,
èñïîëíèâøèå ñòàðèííóþ ïåñíþ «Ïëåò¸òñÿ
ìîé õìåëþøåê»,âûçâàâøóþ áóðþ âîñòîðãà.
Âíàðîäå êàæäûé äåíü Ìàñëåíèöû èìååò
ñâîå íàçâàíèå. Âñÿ íåäåëÿ äåëèòñÿ íà
äâà ïåðèîäà: Óçêàÿ Ìàñëåíèöà è Øèðîêàÿ
Ìàñëåíèöà.
Óçêàÿ Ìàñëåíèöà – ïåðâûå òðè äíÿ:
ïîíåäåëüíèê,âòîðíèê è ñðåäà,Øèðîêàÿ
Ìàñëåíèöà – ýòî ïîñëåäíèå ÷åòûðå äíÿ:
÷åòâåðã,ïÿòíèöà,ñóááîòà è âîñêðåñåíüå. Â
ïåðâûå òðè äíÿ ìîæíî áûëî çàíèìàòüñÿ
õîçÿéñòâåííûìè ðàáîòàìè,à ñ ÷åòâåðãà âñå
ðàáîòû ïðåêðàùàëèñü,è íà÷èíàëàñü
Øèðîêàÿ Ìàñëåíèöà.
Ïîíåäåëüíèê – âñòðå÷à
Óòðîì ñâåêîð ñî ñâåêðîâüþ îòïðàâëÿëè
íåâåñòêó íà äåíü ê îòöó è ìàòåðè,âå÷åðîì
ñàìè ïðèõîäèëè ê ñâàòàì â ãîñòè.
Îáãîâàðèâàëèñü âðåìÿ è ìåñòî ãóëÿíèé,
îïðåäåëÿëñÿ ñîñòàâ ãîñòåé. Ê ýòîìó äíþ
äîñòðàèâàëèñü ñíåæíûå ãîðû,êà÷åëè,
áàëàãàíû. Íà÷èíàëè ïå÷ü áëèíû. Ïåðâûé
áëèí îòäàâàëñÿ ìàëîèìóùèì íà ïîìèí
óñîïøèõ. Â ïîíåäåëüíèê èç ñîëîìû,ñòàðîé
îäåæäû è äðóãèõ ïîäðó÷íûõ ìàòåðèàëîâ
ñîîðóæàëîñü ÷ó÷åëî Ìàñëåíèöû,êîòîðîå
íàñàæèâàëè íà êîë è âîçèëè â ñàíÿõ ïî
óëèöàì.
Âòîðíèê – çàèãðûø
 ýòîò äåíü ïðîèñõîäèëè ñìîòðèíû
íåâåñò. Âñå ìàñëåíè÷íûå îáðÿäû,ïî ñóòè,
ñâîäèëèñü ê ñâàòîâñòâó,äëÿ òîãî,÷òîáû ïîñëå
Âåëèêîãî ïîñòà,íà Êðàñíóþ ãîðêó,ñûãðàòü
ñâàäüáó. Ñ óòðà ìîëîäûå ëþäè
ïðèãëàøàëèñü êàòàòüñÿ ñ ãîð,ïîåñòü áëèíîâ,
çâàëè ðîäíûõ è çíàêîìûõ. Äëÿ çàçûâàíèÿ
Ìàñëåíèöû ïðîèçíîñèëè ñëîâà: «Ó íàñ ãîðû
www.zorile.ro
Êàêîé ìîæåò áûòü Ìàñëåíèöà áåç
÷àñòóøåê? Èõ ïîä àïëîäèñìåíòû
ïðèñóòñòâóþùèõ ñïåëè ó÷àùèåñÿ 5-7
êëàññîâ. Ïîñëå çàäîðíûõ êóïëåòîâ
ïðîçâó÷àëà çàäóøåâíàÿ ïåñíÿ «Âîò
ñòó÷èò,âîò ãðåìèò»,êîòîðóþ ïîä
àêêîìïàíåìåíò ðóññêèõ íàðîäíûõ
èíñòðóìåíòîâ çàìå÷àòåëüíî ñïåëè
ëèïîâàíå èç àíñàìáëÿ «×óá÷èê».
È âîò íàñòàë ðåøàþùèé ìîìåíò:
áûòü èëè íå áûòü âåñíå. Ïîÿâëÿþòñÿ
íåäîâîëüíàÿ Çèìà è Âåñíà ñî ñâîèìè
äðóçüÿìè Êîòîì,Îëåíåì è Çàéöåì.
È íà÷àëè îíè ñèëîé ìåðèòüñÿ. Ïîñåðåäèíå
çàëà ïîëîæèëè êàíàò. Ñ îäíîé ñòîðîíû
öàðñòâóåò Çèìà,à ñ äðóãîé – Âåñíà.
Æåëàþùèå ïîó÷àñòâîâàòü â ñîñòÿçàíèè
ïðèñîåäèíèëèñü ê ñîïåðíèöàì. Âåðõ âçÿëà
Âåñíà-êðàñàâèöà. Âåñíà! Ïîñëå å¸
ïîáåäû âñå âêëþ÷èëèñü â èãðó-òàíåö
«Çàïëåòèñü,ïëåòåíü»,êîòîðóþ íàì
ïðåäëîæèëè ãîñòè èç Îáùèíû.
Äëÿ ïðîâîäîâ Ìàñëåíèöû íà Ðóñè
ñîîðóæàëè ñòðàøíîå ÷óäîâèùå,íîñèëè
åãî ñ ïåñíÿìè ïî äåðåâíå:
Ãîðè,ãîðè ÿñíî,÷òîáû íå ïîãàñëî.
×òîáû âñå íåâçãîäû,õîëîä,íåïîãîäû,
Çèìíèå ìîðîçû,íåóäà÷è,ñë¸çû
Ïîñêîðåé ñãîðåëè,ê Ñîëíöó óëåòåëè.
Ãîðè,ãîðè ÿñíî,÷òîáû íå ïîãàñëî!
ñíåæíûå ãîòîâû è áëèíû
íàïå÷åíû – ïðîñèì æàëîâàòü!».
Ñðåäà – ëàêîìêè
 ýòîò äåíü çÿòü ïðèõîäèë ê ò¸ùå íà
áëèíû,êîòîðûå îíà ñàìà ãîòîâèëà. Òàêæå â
ñðåäó ò¸ùà äåìîíñòðèðîâàëà ðàñïîëîæåíèå
ìóæó ñâîåé äî÷åðè. Êðîìå çÿòÿ,ò¸ùà
ïðèãëàøàëà è äðóãèõ ãîñòåé.
×åòâåðã – ðàçãóëÿé (äðóãèå íàçâàíèÿ:
Ðàçãóë,Øèðîêèé ðàçãóë,Ïåðåëîì,Øèðîêèé
÷åòâåðã,Ðàçãóëüíûé ÷åòâåðòîê)
Ñ ýòîãî äíÿ íà÷èíàëàñü Øèðîêàÿ
Ìàñëåíèöà,
õîçÿéñòâåííûå
ðàáîòû
ïðåêðàùàëèñü,
ïðàçäíîâàíèÿ
ðàçâîðà÷èâàëèñü
âî âñþ øèðü.
Íàðîä ïðåäàâàëñÿ
âñåâîçìîæíûì
ïîòåõàì,
óñòðàèâàëèñü
êàòàíèÿ íà
ëîøàäÿõ,
êóëà÷íûå áîè,ðàçëè÷íûå ñîðåâíîâàíèÿ,
êîòîðûå çàâåðøàëèñü øóìíûìè ïèðóøêàìè.
Ãëàâíîå äåéñòâèå â ÷åòâåðã – øòóðì è
äàëüíåéøèé çàõâàò ñíåæíîãî ãîðîäêà.
Ñìûñë øèðîêîãî ÷åòâåðãà,êàê è âñåé
Ìàñëåíèöû,– âûïëåñê íàêîïèâøåéñÿ çà
çèìó íåãàòèâíîé ýíåðãèè è ðàçðåøåíèå
ðàçëè÷íûõ êîíôëèêòîâ ìåæäó ëþäüìè.
Ïÿòíèöà — ò¸ùèíû âå÷¸ðêè
 ýòîò äåíü ñ îòâåòíûì âèçèòîì ò¸ùà
ïðèõîäèëà â ãîñòè ê çÿòþ. Áëèíû â ýòîò
äåíü ïåêëà äî÷ü – æåíà çÿòÿ. Ò¸ùà
ïðèõîäèëà â ãîñòè ñî ñâîèìè
À ïîòîì ÷ó÷åëî ñæèãàëè. Ñëåäóÿ
òðàäèöèè,íà øêîëüíîé ñïîðòèâíîé ïëîùàäêå
ñîîðóäèëè Ìàñëåíèöó,ïðàâäà,íå ñòðàøíóþ,
à,íàîáîðîò,çàáàâíóþ. Âîò ïîäíåñëè ê íåé
ñïè÷êó,è îíà ïîä âåñåëûå âîçãëàñû
âñïûõíóëà ÿðêèì ïëàìåíåì. Ïðîùàé,Çèìà!
Çäðàâñòâóé,Âåñíà! Óäèâèòåëüíî,÷òî ïîñëå
ýòîãî îáðÿäà èç-çà òó÷,ñëîâíî ïðèâåòñòâóÿ
Âåñíó,íåîæèäàííî âûãëÿíóëî ñîëíûøêî.
Ñèìâîëîì Ìàñëåíèöû ÿâëÿþòñÿ áëèíû è
ñëàäîñòè,è ïîýòîìó ñðàçó ïîñëå îáðÿäà ìû
ïîáåæàëè â øêîëó ê ïðàçäíè÷íûì áëèíàì,
êîòîðûå èñïåêëè íàì ðîäèòåëè. Âñ¸ áûëî
íàñòîëüêî âêóñíî,÷òî çàõîòåëîñü,÷òîáû
Ìàñëåíèöà áûëà êàæäûé äåíü.
Äèàíà Øíàéäåð
ó÷àùàÿñÿ Ðóññêîé øêîëû
ðîäñòâåííèêàìè è ïîäðóãàìè. Çÿòü äîëæåí
áûë ïðîäåìîíñòðèðîâàòü ñâî¸ ðàñïîëîæåíèå
ê ò¸ùå è å¸ áëèçêèì.
Ñóááîòà – çîëîâêèíû ïîñèäåëêè
Ìîëîäûå íåâåñòêè ïðèãëàøàëè â ãîñòè ê
ñåáå çîëîâîê è äðóãèõ ðîäñòâåííèêîâ ìóæà.
Åñëè çîëîâêà áûëà íå çàìóæåì,òî íåâåñòêà
ïðèãëàøàëà ñâîèõ íåçàìóæíèõ ïîäðóã,åñëè
ñåñòðû ìóæà óæå áûëè çàìóæíèå,òî íåâåñòêà
çâàëà ñâîþ çàìóæíþþ ðîäíþ. Íåâåñòêà
äîëæíà áûëà ïîäàðèòü çîëîâêå êàêîé-íèáóäü
ïîäàðîê.
Âîñêðåñåíüå – ïðîâîäû
Òàêæå íàçûâàåòñÿ
Öåëîâàëüíèê,Ïðîùåííûé
äåíü,ïîñëåäíèé äåíü
Ìàñëåíèöû – Ïðîù¸íîå
âîñêðåñåíüå,êóëüìèíàöèÿ
âñåé ìàñëåíè÷íîé íåäåëè.
 âîñêðåñåíüå ïðîèñõîäèëî
çàãîâåíüå ïåðåä íà÷àëîì
Âåëèêîãî ïîñòà. Âñå
áëèçêèå ëþäè ïðîñèëè
äðóã ó äðóãà ïðîùåíèÿ çà
âñå ïðè÷èíåííûå çà ãîä
íåïðèÿòíîñòè è îáèäû. Âå÷åðîì â Ïðîùåíîå
âîñêðåñåíüå ïîìèíàëè óñîïøèõ. Îñòàòêè
ïðàçäíè÷íîé åäû ñæèãàëè,ïîñóäó òùàòåëüíî
ìûëè. Â êîíöå ïðàçäíèêà òîðæåñòâåííî
ñæèãàëè ÷ó÷åëî Ìàñëåíèöû,ïîëó÷åííûé
ïåïåë ðàññûïàëè ïî ïîëÿì. Â õðàìàõ íà
âå÷åðíåì áîãîñëóæåíèè ñîâåðøàåòñÿ ÷èí
ïðîùåíèÿ (íàñòîÿòåëü ïðîñèò ïðîùåíèÿ ó
äðóãèõ êëèðèêîâ è ïðèõîæàí). Çàòåì è âñå
âåðóþùèå,êëàíÿÿñü äðóã äðóãó,ïðîñÿò
ïðîùåíèÿ è â îòâåò íà ïðîñüáó ïðîèçíîñÿò
«Áîã ïðîñòèò».

Âòå÷åíèå ìåñÿöà â øêîëå ïðè
Ïîñîëüñòâå Ðîññèè â Ðóìûíèè
ðàáîòàëà âûñòàâêà «Ïðàâîñëàâíàÿ
æèâîïèñü: èêîíû,ôðåñêè,ìèíèàòþðû»
ðóìûíñêîé õóäîæíèöû-ðåñòàâðàòîðà ñ
ëèïîâàíñêèìè êîðíÿìè Òàòüÿíû Íèêèòû.
Îíà ðîäèëàñü â 1976 ãîäó â Áóõàðåñòå,
îêîí÷èëà îòäåëåíèå ðåñòàâðàöèè æèâîïèñè
Áóõàðåñòñêîãî ôàêóëüòåòà ïðàâîñëàâíîãî
áîãîñëîâèÿ è îòäåëåíèå áèáëèîëîãèè
ôèëîëîãè÷åñêîãî ôàêóëüòåòà Áóõàðåñòñêîãî
óíèâåðñèòåòà. Ÿ øåñòü ïåðñîíàëüíûõ
âûñòàâîê ïðîøëè â Ðóìûíèè è Àíãëèè. Îíà
ó÷àñòâîâàëà â ðàçðàáîòêå ïðîåêòîâ
ïóáëè÷íîãî èñêóññòâà,ðóêîâîäèëà ìàñòåðêëàññàìè
ïî æèâîïèñè â Ðóìûíèè è
Âåëèêîáðèòàíèè,â êà÷åñòâå ó÷èòåëÿäîáðîâîëüöà
êðóæêîì ïðè õðàìå
Íèñõîæäåíèÿ Ñâÿòîãî Äóõà â Áóõàðåñòå.
Òàòüÿíà – ó÷àñòíèöà ãðóïïîâûõ âûñòàâîê
õóäîæíèêîâ â Ìèíèñòåðñòâå îáîðîíû,
ðóìûíñêîé Ïàòðèàðõèè,Äâîðöå ïàðëàìåíòà,
Àíãëèêàíñêîé öåðêâè,Ãàëåðåè 3/4,âåëà
ðåñòàâðàöèîííûå ðàáîòû â ìîíàñòûðå Äÿëó,
öåðêâè ñâÿòîãî Èëüè Ãîðãàíü,öåðêâè ñâÿòûõ
àðõàíãåëîâ Ìèõàèëà è Ãàâðèèëà,ïàìÿòíèêå,
âêëþ÷¸ííîì â êóëüòóðíîå äîñòîÿíèå
ÞÍÅÑÊÎ,Êåíòåðáåðèéñêîì ñîáîðå â
Âåëèêîáðèòàíèè.
Èñêóññòâî èêîíû òðåáóåò îñîáîãî
ìàñòåðñòâà è âíóòðåííåãî ñîñòîÿíèÿ
÷åëîâåêà. Òàòüÿíå î÷åíü áëèçîê îáðàç
05.03.1966 – 45 ëåò íàçàä ñêîí÷àëàñü Àííà
Àíäðååâíà Àõìàòîâà,âûäàþùàÿñÿ ðóññêàÿ
ïîýòåññà.
07.03.1551 – 460
ëåò íàçàä íà
çàñåäàíèè ðóññêîãî
Ñòîãëàâîãî Ñîáîðà
áûëî ïðèíÿòî
ðåøåíèå î
êàíîíèçàöèè
ðóññêèõ ñâÿòûõ.
Ðàíüøå ðåøåíèÿ î
êàíîíèçàöèè
ïðèíèìàëèñü â
Êîíñòàíòèíîïîëå.
www.zorile.ro
Áîãîìàòåðè. Íà âûñòàâêå
â øêîëå îíà ïðåäñòàâèëà
ðÿä èêîí Áîãîðîäèöû:
Áîãîðîäèöà Ìîëÿùàÿñÿ;
Áîãîðîäèöà Ïàíòàíàññà
(Âñåöàðèöà) – êîïèÿ ñ
÷óäîòâîðíîé èêîíûöåëèòåëüíèöû
íà ðàêå ñ
Àôîíñêîé ãîðû,íà
êîòîðîé èçîáðàæåíà
Áîãîìàòåðü íà áîãàòîì
ïðåñòîëå ñ ìëàäåíöåì
Õðèñòîì íà ðóêàõ,ñ àíãåëàìè ñëåâà è
ñïðàâà. Îñîáî ñòîèò îòìåòèòü
Âëàäèìèðîâñêóþ Áîãîìàòåðü – èêîíó
óìèëåíèÿ è ëþáâè,êîïèþ ñ èçâåñòíîé
ðóññêîé èêîíû,êîòîðóþ ïèñàëè î÷åíü
ìíîãèå èçîãðàôû,â òîì ÷èñëå è Àíäðåé
Ðóáë¸â.
Áîëüøîå âïå÷àòëåíèå íà ïðèñóòñòâóþùèõ
ïðîèçâåëè ôðåñêè õóäîæíèöû. Îäíà èç íèõ
ïîñâÿùåíà Ñâÿòîìó Íèêîëàþ,äåíü êîòîðîãî
îòìå÷àåòñÿ 19 äåêàáðÿ ïî ñòàðîìó ñòèëþ. Îí
áûë èçâåñòíûì åïèñêîïîì ñâîåãî âðåìåíè,
ùåäðûì ê áåäíûì,âäîâàì ñ äåòüìè è
ïîñûëàì èì òàéíî ìàòåðèàëüíóþ ïîìîùü.
Ñèìâîëè÷íî,÷òî âûñòàâêà Òàòüÿíû
îòêðûëàñü â äåíü Ñâÿòîé Òåîäîðû
(Ôåîäîðû),êîòîðûé îòìå÷àåòñÿ 11 ôåâðàëÿ.
Îíà áûëà î÷åíü
êðàñèâîé
èìïåðàòðèöåé
Âèçàíòèè îêîëî 800
ãîäà ïîñëå Ðîæäåñòâà
Õðèñòîâà è áîðîëàñü
ïðîòèâ òåõ,êòî
îòðèöàë èêîíû è èõ
çíà÷åíèå. Ïîýòîìó
öåðêîâü íàçûâàåò å¸
çàùèòíèöåé
ïðàâîñëàâèÿ.
Îäíà èç ðàáîò
ïîñâÿùåíà Ñâÿòîé
Ìàðèè Ìàãäàëèíå,
æèâøåé âî âðåìåíà
Èñóñà Õðèñòà. Îíà
âåëà ðàñïóòíóþ æèçíü,
íî ïîñëå òîãî,êàê
ïîçíàêîìèëàñü ñ Èñóñîì,èçìåíèëà ñâîþ
æèçíü è ñòàëà ñâÿòîé
Òàëàíò Òàòüÿíû Íèêèòû â ïîëíîé ìåðå
10.03.1861 – 150 ëåò íàçàä ñêîí÷àëñÿ
âåëèêèé Êîáçàðü Òàðàñ Ãðèãîðüåâè÷
Øåâ÷åíêî.
13.03.1881 – 130 ëåò íàçàä óáèò èìïåðàòîð
Àëåêñàíäð II (1 ìàðòà ïî ñòàðîìó ñòèëþ),
ïðîçâàííûé â íàðîäå Îñâîáîäèòåëåì.
17 03.1861 – 150 ëåò íàçàä â Ïðîù¸íîå
âîñêðåñåíüå 1861-ãî ãîäà âî âñåõ õðàìàõ
÷èòàëñÿ âûñî÷àéøèé «Ìàíèôåñò î
Âñåìèëîñòèâåéøåì äàðîâàíèè êðåïîñòíûì
ëþäÿì ïðàâ ñîñòîÿíèÿ ñâîáîäíûõ ñåëüñêèõ
8
ïðîÿâèëñÿ â öèêëå ìèíèàòþð î æèçíè
Ñâÿòîãî Àïîñòîëà Ôèëèïïà. Íàïèñàííûå
òåìïåðîé,îíè ïîâåñòâóþò î äåÿíèÿõ åãî è
åãî áëèçêèõ. Êîëîðèò åñòåñòâåííûõ êðàñîê
ïðåêðàñíî ïåðåäà¸ò ñîäåðæàíèå ðàáîò. Îäíà
èõ íèõ ðàññêàçûâàåò,êàê Ñêîðáÿùàÿ ìàòü
ïðîñèò Àïîñòîëà Ôèëèïïà âîñêðåñèòü å¸
óìåðøåãî ñûíà. Ñâÿòîé Ôèëèïï
áëàãîñëîâëÿåò îáîèõ,è ñûí âîñêðåøàåò.
Ïëàìÿ ñâåðõó óêàçûâàåò,÷òî Ñâÿòîé
Ôèëèïï ñîâåðøèë ýòî ÷óäî ïðè ïîìîùè
Áîæåñòâåííîé ñèëû. Íà äðóãîé èçîáðàæ¸í
Àïîñòîë Ôèëèïï,óñïîêàèâàþùèé ñèëüíóþ
áóðþ íà ìîðå. Îí ìîëèòñÿ,÷òîáû áóðÿ
óòèõëà. Íà íåáå ïîÿâèëñÿ ñâåòÿùèéñÿ êðåñò,
è ñòèõèÿ óñïîêîèëàñü. Îäíà èç ìèíèàòþð
ïðåâîñõîäíî è ñâîåîáðàçíî èëëþñòðèðóåò
«Ïñàëîì Äàâèäà:1-3»
Ñòîèò îòìåòèòü,÷òî ðàáîòû õóäîæíèöû
âûïîëíåíû â ïîëíîì ñîîòâåòñòâèè ñ
öåðêîâíûìè êàíîíàìè.
Î ñîäåðæàíèè ñâîèõ ðàáîò Òàòüÿíà
Íèêèòà ðàññêàçàëà ó÷àùèìñÿ ñòàðøèõ
êëàññîâ øêîëû ïðè Ïîñîëüñòâå Ðîññèè â
Ðóìûíèè. Åé ïîìîãàëà ðîäñòâåííèöà è òîæå
õóäîæíèöà,ðåäàêòîð Ðóññêîé ðåäàêöèè
ðóìûíñêîãî ðàäèîâåùàíèÿ Àëåêñàíäðà
Ôåíîãåí.
Íà îòêðûòèè âûñòàâêè âûñòóïèë Âòîðîé
ñåêðåòàðü Ïîñîëüñòâà Ðîññèè â Ðóìûíèè
Àëåêñàíäð Âàñèëüåâ.
 òå÷åíèå ìåñÿöà âûñòàâêó ïîñåòèëè
ñîòðóäíèêè Ïîñîëüñòâà Ðîññèè,
Ìèíèñòåðñòâà èíîñòðàííûõ äåë Ðóìûíèè,
ìíîãî÷èñëåííûå ãîñòè. Âñå îòìåòèëè
ñîäåðæàòåëüíîñòü ïðåäñòàâëåííûõ ðàáîò è
òàëàíò Òàòüÿíû Íèêèòû
Ï.Ì.Ñèìèíîâñêèé
æèòåëåé è îá óñòðîéñòâå èõ áûòà»,
ïîäïèñàííûé 3 ìàðòà èìïåðàòîðîì
Àëåêñàíäðîì II. Êðåñòüÿíå Ðîññèéñêîé
èìïåðèè ïîëó÷èëè ñâîáîäó.
17.03.1991 – 20 ëåò íàçàä â Ñîâåòñêîì
Ñîþçå áûë ïðîâåä¸í ðåôåðåíäóì î
ñîõðàíåíèè ÑÑÑÐ,â Ðîññèè – î ââåäåíèè
ïîñòà Ïðåçèäåíòà,à â Ìîñêâå è Ïåòåðáóðãå
– ìýðà. Çà ñîõðàíåíèå Ñîâåòñêîãî Ñîþçà
ïðîãîëîñîâàëè 112 ìèëëèîíîâ ÷åëîâåê –
72% íàñåëåíèÿ,à çà ïðåçèäåíòñêèé ïîñò â
Ðîññèè – 70% ðîññèÿí.

9
Ñ22 ïî 23 ìàðòà ãðóïïà ó÷èòåëåé
ñðåäíåé îáùåîáðàçîâàòåëüíîé øêîëû
ïðè Ïîñîëüñòâå ÐÔ â Ðóìûíèè
íàõîäèëàñü â óåçäå ßññû ïî îáìåíó îïûòîì
îáó÷åíèÿ äåòåé,äëÿ êîòîðûõ ðóññêèé ÿçûê
ÿâëÿåòñÿ ðîäíûì. Äåëåãàöèÿ øêîëû ïðè
Ïîñîëüñòâå Ðîññèè ïîáûâàëà íà
ëèòåðàòóðíîì âå÷åðå â ãîðîäå ßññû â Äîìå
êóëüòóðû,íîñÿùåì èìÿ èçâåñòíîãî ïîýòà
óìûíèè Ì.Ýìèíåñêó. Çäåñü Çèíàèäà
ðîìèê,ó÷èòåëü ðóññêîãî ÿçûêà êàê ðîäíîãî,
îêàçàëà ïîýòè÷åñêóþ êîìïîçèöèþ,
îñâÿùåííóþ ðóññêèì êëàññèêàì. Äåòèèïîâàíå
÷èòàëè îòðûâêè èç ïðîèçâåäåíèé
.Í.Òîëñòîãî è Ñ. Åñåíèíà. Çâó÷àëè ïåñíè â
ñïîëíåíèè À. Íîâèêîâà íà ñòèõè
àìå÷àòåëüíîãî ïîýòà,ïàìÿòíèê êîòîðîìó
îâñåì íåäàâíî áûë îòêðûò â Òóëü÷å.
àâåðøèëñÿ âå÷åð ñòèõîòâîðåíèåì
èïîâàíñêîãî ïîýòà Åðîôåÿ Èâàíîâà
Ïàìÿòè Ñåðãåÿ Åñåíèíà». Òàì æå çà
ðóãëûì ñòîëîì ñîñòîÿëîñü çíàêîìñòâî ñ
çâåñòíûì ïèñàòåëåì-ëèïîâàíèíîì Íèêèòîé
àíèëîâûì,ïîäàðèâøèì ãîñòÿì íåñêîëüêî
âîèõ êíèã.
Íà ñëåäóþùèé äåíü ó÷èòåëÿ ïîñîëüñêîé
êîëû ïîáûâàëè â ñåëå Ôîêóðü íà óðîêàõ
óññêîãî ÿçûêà êàê ðîäíîãî ó Çèíàèäû
ðîìèê,êîòîðûå,êàê îòìåòèëè âñå
ðèñóòñòâóþùèå,ïðîøëè óñïåøíî. Ó÷èòåëü
îñîëüñêîé øêîëû Èëþøêèíà Ë.À. ïðîâåëà
îäíîì èç êëàññîâ óðîê ðóññêîãî ÿçûêà.
íà óìåëî ïðîäîëæèëà íà÷àòûé Ç. Ãðîìèê
24.03.1801 – 210 ëåò íàçàä óáèò â
ðåçóëüòàòå çàãîâîðà èìïåðàòîð Ïàâåë I.
24.03.1896 – 115 ëåò íàçàä â Ðóññêîì
ôèçèêî-õèìè÷åñêîì îáùåñòâå â Ïåòåðáóðãå
www.zorile.ro
ðàçãîâîð î ðóññêèõ
íàðîäíûõ ïðîìûñëàõ ,
ñâÿçàâ åãî ñ îñíîâíîé òåìîé
ñâîåãî óðîêà «Èçìåíåíèå
èìåí ïðèëàãàòåëüíûõ ïî
ðîäàì». Äåòè
ïðîäåìîíñòðèðîâàëè
õîðîøèé ñëîâàðíûé çàïàñ
ðóññêîãî ÿçûêà,ïîíèìàíèå
ëåêñè÷åñêîãî çíà÷åíèÿ
ñëîâ,óìåíèå ñòðîèòü
ïðåäëîæåíèÿ è ñîñòàâëÿòü
òåêñòû. Â õîäå óðîêà ðåáÿòà ðàññêàçàëè
ðóññêèì ó÷èòåëÿì î ðîäíîì ñåëå è åãî
äîñòîïðèìå÷àòåëüíîñòÿõ.
 ñâÿçè ñ òåì,÷òî âñòðå÷à ñîñòîÿëàñü âî
âðåìÿ Âåëèêîãî ïîñòà,ó÷èòåëü
ðîññèéñêîé ïîñîëüñêîé øêîëû
Øîðèíà Ò.Â. ïîçíàêîìèëà
ëèïîâàí ñ èñòîðèåé ñîçäàíèÿ
ïåðâûõ õðàìîâ Ðóñè è
ãëàâíûìè ñîáîðàìè-ñèìâîëàìè
Ìîñêâû è Ñàíêò-Ïåòåðáóðãà.
Ïî òðàäèöèè âñòðå÷à
çàêîí÷èëàñü çàäîðíûìè
÷àñòóøêàìè è çàæèãàòåëüíûìè
ïëÿñêàìè â èñïîëíåíèè
äåòñêîãî òàíöåâàëüíîãî
àíñàìáëÿ ðóññêèõ-ëèïîâàí.
Íà ïðîòÿæåíèè âñåé
ïîåçäêè äåëåãàöèþ ó÷èòåëåé
ïðèíèìàëè òåïëî è ðàäóøíî.
 ãîðîäå Òûðãó Ôðóìîñ
ãîñïîäèí Åêèìîâ ïîêàçàë
ãîñòÿì ñòðîÿùååñÿ çäàíèå îáùèíû ðóññêèõëèïîâàí
Ðóìûíèè,à â
ßññàõ ãîñïîäèí Èâàíîâ
ïðîâåë óâëåêàòåëüíóþ
ýêñêóðñèþ ïî ãîðîäó,
ïîêàçàâ èñòîðè÷åñêèé
ìóçåé,ïðåêðàñíûé
ñòàðîîáðÿä÷åñêèé õðàì
«Óñïåíèÿ Ïðåñâÿòîé
Áîãîðîäèöû»,ïàìÿòíèê
Ñòåôàíó Âåëèêîìó,îäíîìó
èç ñàìûõ âèäíûõ
ïðàâèòåëåé Ìîëäàâñêîãî
êíÿæåñòâà.
Ýòà ïîåçäêà,
ñîñòîÿâøàÿñÿ ïî
èíèöèàòèâå Äåïóòàòà ã-íà
ó÷¸íûé Àëåêñàíäð Ñòåïàíîâè÷ Ïîïîâ
îñóùåñòâèë ïåðåäà÷ó ïåðâîé â ìèðå
ðàäèîïðîãðàììû.
25.03.1801 — 210 ëåò íàçàä íà Ðóññêèé
ïðåñòîë âñòóïèë èìïåðàòîð Àëåêñàíäð I.
Çîëîòîé âåê ðóññêîé êóëüòóðû,ïîáåäà íàä
Íàïîëåîíîì,ãëóáîêèå ðåôîðìû,ðàñöâåò
îáðàçîâàíèÿ – âàæíåéøèå ñîáûòèÿ ýòîãî
âðåìåíè.
28.03.1776 – 235 ëåò íàçàä â Ìîñêâå áûë
îñíîâàí Èìïåðàòîðñêèé Áîëüøîé òåàòð.
28.03.1881 – 130 ëåò íàçàä óìåð Ìîäåñò
Ïåòðîâè÷ Ìóñîðãñêèé,âåëèêèé ðóññêèé
Ìèðîíà Èãíàòà è Èñïîëíèòåëüíîãî
äèðåêòîðà ÎÐËÐ Íèêèôîðà Âîðîáü¸âà,ñòàëà
çàêîíîìåðíûì ïðîäîëæåíèåì ñåìèíàðà â
øêîëå ïðè Ïîñîëüñòâå ÐÔ â Ðóìûíèè îò 3
ìàðòà 2011 ã.
Íàäååìñÿ,÷òî âñòðå÷è â ßññàõ è Ôîêóðå
îêàçàëèñü ïîëåçíûìè è ïëîäîòâîðíûìè.
Óâåðåíû,÷òî âçàèìíîå ñîòðóäíè÷åñòâî
ó÷èòåëåé Îáùèíû ðóññêèõ- ëèïîâàí Ðóìûíèè
è øêîëû ïðè Ïîñîëüñòâå Ðîññèè â Ðóìûíèè
ïðîäîëæàòñÿ è â äàëüíåéøåì.
Ìû áëàãîäàðíû è ïðèçíàòåëüíû çà ò¸ïëûé
ïðè¸ì è ãîñòåïðåèìñòâî ïðåäñåäàòåëþ ÎÐË
ã. ßññû Èâàíîâó Èîàêèìó Àôàíàñèåâè÷ó,
ïðåäñåäàòåëþ ÎÐË ñ. Ôîêóðü Ôýíèêý
Òèìîôòå,äèðåêòîðó øêîëû ñ. Ôîêóðü
Ïåíòþê Èîíåëå,ìýðó Ìàêîâåé Âàñèëå,
ãîñïîäèíó Åêèìîâó Èîíó è íàøåìó
ñîïðîâîæäàþùåìó,àäìèíèñòðàòîðó ÎÐËÐ
Çàõàðó Ñóñîþ.
êîìïîçèòîð.
Ò. Øîðèíà,Ë. Èëþøêèíà
31.03.1856 – 155 ëåò íàçàä â Ïàðèæå áûë
ïîäïèñàí ìèðíûé äîãîâîð,êîòîðûì
îôèöèàëüíî çàêîí÷èëàñü Êðûìñêàÿ âîéíà.

Mihai Pocorschi
În Arhivele Na\ionale ale României se afl[
Dosarul Nr. 16/1920 con\inând 464 file,
intitulat “Activitatea comunit[\ii religioase a
ipovenilor (1920-1949)”, întocmit de Direc\ia
eneral[ a Poli\iei. Dosarul cuprinde inform[ri
i rapoarte detaliate, legate în special de activiatea
religioas[ a cultului ortodox de rit vechi
ipovenesc din România, care pân[ în anul 1946
u era recunoscut oficial de Statul Român.
Înainte de a prezenta, pe scurt, con\inutul
cestui dosar extrem de valoros, se cuvine s[
edem contextul istoric care a determinat
upravegherea acestei comunit[\i de c[tre
rganele de poli\ie =i siguran\[ na\ional[ ale
tatului Român.
Dup[ primul r[zboi mondial (1914-1918), la
are a participat =i România, începând din anul
916, al[turi de \[rile care au f[cut parte din
ntant[ (Rusia, Anglia, Fran\a) împotriva
uterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria,
ulgaria =i Turcia) învinse în anul 1918, s-au
reat premisele pentru f[urirea Statului Na\ional
nitar Român.
Acest proces a început prin unirea
asarabiei (9 aprilie 1918), apoi a Bucovinei
28 noiembrie 1918) =i s-a terminat cu unirea
ransilvaniei la 1 decembrie 1918. Astfel s-a
es[vâr=it unitatea statal[ în frontierele întregii
a\iuni române într-un Stat Na\ional Unitar
omân, recunoscut pe plan interna\ional prin
ratatele de pace încheiate la Versailles – cu
ermania, Saint Germain – cu Austria, Neuilly
ur Seine – cu Bulgaria, Sevres – cu Turcia =i
rianon – cu Ungaria, în anii 1919-1920.
La 28 iunie 1919 România Mare a devenit
embru fondator al „Societ[\ii Na\iunilor”.
Revolu\ia bol=evic[ din octombrie 1917 din
usia a f[cut ca puterea s[ fie preluat[ de
oviete, fapt care a condus la izbucnirea
[zboiului civil, purtat, în principal, între armata
o=ie – revolu\ionar[ =i armata alb[, considerat[
us\in[toare a restaur[rii Rusiei Imperiale.
up[ cca. 5 ani de r[zboi civil între cele dou[
rmate, armata alb[ comandat[ de generalii
enikin =i Vranghel în
usia European[, cât =i
ea din Siberia, comandat[
e amiralul Kolceak, a
ost înfrânt[ în anii 1920-
921.
Partea de Sud-Vest a
usiei Sovietice, respectiv
luviul Nistru =i Marea
eagr[ au devenit grani\a
ntre România =i Rusia
ovietic[, dou[ \[ri cu siseme
social-politice opuse
unul capitalist =i cel[lalt
www.zorile.ro
în dosarele Direc\iei Generale a Poli\iei =i Siguran\ei Statului Român (I)
Regele Ferdinand I
comunist). Aceast[ situa\ie a determinat ca cele
dou[ \[ri s[ întreprind[ m[suri drastice de
ap[rare a grani\ei ce le desp[r\ea, mai ales c[
Rusia Sovietic[ a pierdut Basarabia (regiune
istoric[ româneasc[ anexat[ de Rusia \arist[
dup[ pacea de la Bucure=ti din mai 1812
încheiat[ cu Imperiul Otoman).
|inând seama de faptul c[ habitatul
popula\iei ruso-lipovene – popula\ie refugiat[ în
România cu cca. 300 ani în urm[ din cauza
prigoanei religioase la care era supus[ – ca
urmare a reformei cultului religios ini\iat[ de
\arul Alexei Mihailovici Romanov =i de patriarhul
Nicon al Rusiei în anii 1654-1667 – era
situat cu prec[dere în Basarabia, Dobrogea =i
Moldova, respectiv în apropierea grani\ei cu
Rusia Sovietic[, Statul Român prin organele
sale de poli\ie =i siguran\[ na\ional[, a luat
m[suri drastice, înc[ din anul 1920, de
supraveghere a activit[\ilor desf[=urate de popula\ia
civil[ cât =i de clerul religios lipovenesc.
În cele ce urmeaz[ voi prezenta, pe cât posibil
de succint, în mod cronologic, desf[=urarea
Congreselor (Soboarelor) religioase de rit vechi,
pe perioade istorice, în func\ie de cei care s-au
aflat la putere la un moment dat.
*termenul de congrese
este folosit de autorit[\i în
dosarul men\ionat
Perioada 1920-1926
Primul congressobor-
religios lipovenesc
consemnat în
dosarul sus men\ionat sa
desf[=urat la Tulcea în
perioada 6-8 decembrie
1922, când guvernul era
condus de I.C.Br[tianu.
Dintre înal\ii prela\i, la
I.P.S. Nicodim
lucr[rile acestuia au participat
episcopii Nicodim (Tulcea) =i Fenoghen
– numele real era Feoghen- (Ismail), precum =i
79 delega\i din Dobrogea, Moldova, Basarabia
=i Bucovina.
Episcopul Nicodim, ales ca
pre=edinte al congresului (în ianuarie
1921 a murit cel de-al patrulea
Mitropolit de rit vechi de Fântâna
Alb[ I.P.S. Macarie, =i pân[ în
octombrie 1924 Biserica lipoveneasc[
nu a ales alt Mitropolit), a
deschis lucr[rile acestuia cu o
slujb[ de rug[ciune închinat[
Regelui Ferdinand I, Reginei
Maria, precum =i întregii familii
regale.
Participan\ii la congres au
10
hot[rât numirea unui nou mitropolit în Scaunul
r[mas vacant prin decesul I.P.S. Macarie în ianuarie
1921. Întrucât nici un candidat nu a corespuns
acestui post, s-a convenit numirea provizorie
a preotului Policarp de la Clim[u\i ca
administrator al Mitropoliei. Totodat[ s-a luat în
discu\ie numirea a doi episcopi pentru eparhiile
de Slava Rus[ =i Chi=in[u, neajungându-se nici
în aceast[ privin\[ la nici un consens.
În final, congresul a c[zut de acord ca:
-Poporul lipovenesc, în special clerul s[ aib[
leg[turi cu clerul ortodox de rit vechi din
Moscova;
-Episcopul Inochentii (Ivan Grigorievici
Usov), exilat în urm[ cu un an chiar de c[tre
episcopul Nicodim pentru ideile sale reformatoare-bol=evice-
în textul raportului prezentat de
delegatul Ministerului Cultelor, s[ fie rechemat
din Serbia pentru Scaunul mitropolitan de la
Fântâna Alb[;
Dup[ cca 2 ani, respectiv la 1 octombrie
1924, a avut loc la Ia=i Congresul religios
lipovenesc urm[tor, sub pre=edin\ia preotului
Samson de la biserica local[. Au participat cca
200 delega\i din întreaga \ar[. S-a oficiat, la
început, un serviciu religios pentru cei mor\i,
inclusiv pentru arhimandritul Nazarie din
Moscova, asasinat de bol=evici pe
când se preg[tea s[ vin[ la Ia=i pentru
a participa la lucr[rile congresului.
La acest congres a fost ales =i
uns pe 1 octombrie 1924 cel de-al
cincilea Mitropolit ortodox de rit
vechi de Fântâna Alb[, jud. R[d[u\i,
episcopul de Tulcea =i Slava Rus[
I.P.S. Nicodim (Nichifor Feodotov).
-Noul Mitropolit Nicodim, dup[
8 luni de la alegerea sa, în Scaunul
Mitropoliei de la Fântâna Alb[, a
convocat, la Br[ila, pe 16 mai 1925,
un Congres extraordinar, la care
s-a discutat:
a) Statutul bisericilor lipovene=ti;
b) Proiectul de Lege privind regimul cultelor
în România.
Concluziile =i propunerile rezultate, în urma
dezbaterilor pe marginea acestor dou[ documente,
au fost prezentate de delega\ia condus[
de I.P.S. Nicodim Secretarului de Stat pentru
problemele cultelor în guvernul I.C. Br[tianu,
pentru a fi dezb[tut =i aprobat de Parlamentul
României. Acesta nu a trecut în proiect sintagma
propus[ de delega\ia clerului lipovenesc
„Religie lipoveneasc[ de rit vechi ortodox”,
sf[tuind delega\ia (din care f[ceau parte =i episcopii
Inochentii, Feoghen =i alte fe\e biserice=ti)
s[ o înlocuiasc[ cu propozi\ia „cre=tini ai
credin\ei vechi ortodoxe”, propunere care nu a
fost acceptat[ de delega\ie.

11
La ultima Adunare General[ a reprezentan\ilor
CRLR desf[=urat[ anul trecut la
Tulcea, printre numeroasele propuneri
menite a creiona viitoarele op\iuni strategice
ale comunit[\ii noastre a fost =i aceea de a g[si
o cale pentru ini\ierea unui dialog deschis =i
realizarea unei colabor[ri durabile între
Comunitatea Ru=ilor Lipoveni =i Mitropolia
Ortodox[ Rus[ de Rit Vechi de la Br[ila. În
urma unor discu\ii preliminare desf[=urate între
domnul deputat Miron Ignat, pre=edintele
CRLR, =i IPS Leontii, arhiepiscop de Fântâna
Alb[ =i mitropolitul tuturor staroverilor, s-a
convenit o întâlnire între reprezentan\i ai celor
dou[ p[r\i care s[ ofere posibilitatea preciz[rii
punctelor de vedere =i g[sirea unor eventuale
formule de colaborare.
Ca urmare, joi 17 martie 2011, la Br[ila s-au
întâlnit cele dou[ delega\ii în urm[toarea componen\[:
dl. Miron Ignat, dl. Nichifor Vorobiov
director executiv al CRLR, dl. Adrian Ampleev
pre=edinte CRL Tulcea, dl. Ivan Ignat
pre=edinte CRL Slava Rus[, dl. Serghei Cozma
pre=edinte CRL Carcaliu =i dl. Ioachim Ivanov
pre=edinte CRL Ia=i, iar de partea cealalta IPS
Leontii, IPS Flavian, PS Nafanail =i PS Paisie,
precum =i un num[r de cinci preo\i, membri ai
Consiliului mitropolitan.
Discu\iile s-au purtat în incinta bisericii cu
hramul „Sf. Nicolae F[c[torul de minuni”
aflat[ în imediata vecin[tate a catedralei mitropolitane,
precedate fiind, în buna =i sfânta
tradi\ie ortodox[, de o rug[ciune în[l\at[
Preasfintei Treimi. În deschidere, IPS Leontii a
trecut în revist[ aspectele pozitive ale
colabor[rii dintre Biseric[ =i CRLR din ultimii
ani, eviden\iind implicarea =i eforturile domnului
deputat Miron Ignat în atragerea de fonduri
de la bugetul statului, destinate consolid[rii =i
renov[rii l[ca=elor de cult ce deservesc comunit[\ile
de ru=i lipoveni. De asemeni, vladîca
Leontii a mul\umit pentru ajutorul acordat de
CRLR în vederea înfiin\[rii =i sus\inerii celei
mai noi parohii a Bisericii Ortoxe Ruse de Rit
Vechi, anume cea de la Bucure=ti. Dup[ cum se
=tie, în urm[ cu câ\iva ani, o dat[ cu sfin\irea
sediului central al CRLR, o înc[pere a acestuia
www.zorile.ro
a fost transformat[
în malennîia =i
dat[ spre folosin\a
Mitropoliei, în vederea desf[=ur[rii serviciilor
religioase pentru enorioa=ii ru=i lipoveni din
Bucure=ti. La rândul s[u, domnul deputat a
mul\umit pentru cuvintele de apreciere adresate
de c[tre înaltul ierarh al Bisericii noastre,
exprimându-=i totodat[ disponibilitatea =i
dorin\a de a ac\iona =i în viitor, în vederea
ob\inerii, în m[sura posibilit[\ilor, a fondurilor
financiare destinate l[ca=urilor de cult ale
lipovenilor.
În lu[rile de cuvânt ce au urmat s-a exprimat
foarte mult[ deschidere de ambele p[r\i
pentru o colaborare mult mai strâns[ atât la
nivelul reprezentan\ilor de la centru cât mai
ales la nivelul fiec[rei comunit[\i în parte. Ca
exemple pozitive în acest sens au fost date
rela\iile dintre pre=edin\ii organiza\iilor locale
ale CRLR =i preo\ii din
Tulcea =i Ia=i, îns[
asemenea situa\ii, normale
de altfel, pot fi
întâlnite =i în multe alte
comunit[\i, dar, din
p[cate, nu în toate. A fost
eviden\iat un aspect
deosebit de important
care trebuie a=ezat ca
fundament obligatoriu la
baza colabor[rii dintre
CRLR ca organiza\ie
ob=teasc[, social[ =i
politic[ =i Mitropolia de
Rit Vechi de la Br[ila ca institu\ie religioas[, =i
anume faptul c[ ambele reprezint[ =i lucreaz[
în folosul acelora=i oameni. Cu riscul de a repeta
un lucru arhicunoscut, trebuie s[
subliniez faptul c[ dac[ ast[zi exist[
comunit[\i de ru=i lipoveni în
România, c[ în acestea se mai
vorbe=te limba rus[ =i mai r[sun[ cântece
populare ruse=ti, c[ aici s-au
p[strat =i perpetuat tradi\ii =i obiceiuri
str[vechi, se datoreaz[ în primul rând
credin\ei str[mo=ilor no=tri. Credin\a
ortodox[ de rit vechi a f[cut ca aceste
comunit[\i de ru=i refugia\i pe
meleaguri str[ine s[ reu=easc[ un
adev[rat miracol în lumea contemporan[,
anume p[strarea identit[\ii
etnice, culturale =i spirituale pe o
perioad[ de aproape trei sute de ani.
Dincolo de abord[rile principiale
ale rela\iilor dintre CRLR =i
Mitropolia de la Br[ila, întâlnirea
aceasta a fost deosebit de important[
=i prin prisma aspectelor practice
abordate. Din multitudinea problemelor
dezb[tute a= sublinia propunerile
f[cute de IPS Leontii de a se
studia posibilitatea înfiin\[rii unei noi
clase pentru copiii ru=i lipoveni la
Seminarul Teologic din Ia=i începând
cu anul =colar 2011 – 2012, precum =i m[surile
concrete de apropiere dintre comitetele locale
ale CRLR =i preo\i la nivelul fiec[rei comunit[\i,
printr-un dialog permanent =i o abordare
a problemelor de pe pozi\ii de colaborare iar nu
de for\[. Pe aceea=i linie, Înalt Prea Sfin\itul a
invitat Comunitatea Ru=ilor Lipoveni din
România s[ delege doi reprezentan\i care s[
participe la Soboarele Mitropoliei Ortodoxe
Ruse de Rit Vechi. În replic[, domnul deputat
Miron Ignat a r[spuns favorabil acestei propuneri,
invitând la rândul s[u reprezentan\i ai
Mitropoliei =i ai parohiilor locale la ac\iunile
CRLR desf[=urate în teritoriu. Tot în acest registru
al problemelor practice s-a încadrat =i
solicitarea domnului director executiv al
CRLR, domnul Nichifor Vorobiov, de a colabora
în vederea preg[tirii corespunz[toare a
Recens[mântului popula\iei ce va avea loc în
ultima parte a acestui an. Este imperios necesar[
informarea =i l[murirea etnicilor no=tri
despre importan\a declar[rii corecte a na\ionalit[\ii,
care la noi este rus-lipovean[ sau rus[
iar nicidecum român[, aceasta fiind doar
cet[\enia noastr[.
Dac[ ar fi s[ caracterizez în încheiere ceea
ce s-a întâmplat pe 17 martie la Br[ila =i a= lua
în considerare contextul, deschiderea spre dialog,
aspectele generale cât =i cele particulare
abordate, num[rul problemelor dezb[tute,
modul de abordare =i solu\ionare a acestora, a=
putea spune c[ am asistat la o întâlnire istoric[.
+i cu siguran\[ a=a va fi perceput[ peste ani,
dac[ semin\ele s[dite acum vor da roade =i cu
to\ii vom urm[ri acela=i scop, de a p[stra
mo=tenirea înainta=ilor no=tri =i a o transmite
genera\iilor viitoare.
Ioachim IVANOV
} n luna iulie a.c. va avea loc un curs de pictur[ – iconografie,
cu o durat[ de 2 – 3 s[pt[mâni, organizat de
me=terul iconograf Serghei Mitre din Constan\a.
Cursul se va \ine în M[n[stirea Sfântul Paisie de lâng[
localitatea Piatra Neam\. Locuri disponibile – 10.
Candida\ii trebuie s[ fie ru=i lipoveni, ortodoc=i de rit
vechi, cunosc[tori de limba slavon[ bisericeasc[, cu talent
=i înclina\ie spre iconografie. Vârsta minim[ – 12 ani.
Înscrieri se pot face pân[ pe data de 1 iunie a.c., dup[
care, dac[ e cazul, se va face selec\ia candida\ilor.
Doamne ajut[!
Rela\ii la tel: 0729 441 801.

Adeseori se spune despre ru=ii lipoveni c[
sunt oamenii apelor, afirma\ie ce are la
baz[ câteva din ocupa\iile tradi\ionale ale acestora.
Astfel, printre lipoveni exist[ numero=i
marinari iscusi\i, oameni ce au ales s[-=i
câ=tige existen\a pe m[rile =i oceanele lumii.
Unul dintre ace=tia este Comandantul de Curs[
Lung[, Inginer Timofei Gheorghe, din
N[vodari, jud. Constan\a, care de 19 de ani
navigheaz[ pe nave sub diferite pavilioane.
Ca s[ ajung[ în pozi\ia actual[, a fost nevoie
de mult studiu, ambi\ie =i perseveren\[. A
absolvit Facultatea de Marin[ Civil[ din cadrul
Academiei Navale „Mircea cel B[trân”
Constan\a =i Facultatea de Psihologie =i
+tiin\ele Educa\iei din cadrul Universit[\ii
Bucure=ti, precum =i Masteratul în
Povesti\i-ne pe scurt despre copil[ria dvs.,
e amintiri deosebite ave\i din acea perioad[?
M-am n[scut la data de 05.05.1974 în
onstan\a, de=i de fel sunt din N[vodari – un
echi c[tun lipovenesc cu oameni gospodari.
zvoarele istorice arat[ c[ N[vodariul exist[
nc[ de acum 120 000 de ani, mai exact din
aleoliticul mijlociu, un ora= care s-a metamorozat
continuu, schimbându-=i numele în
unc\ie de domina\ia acelor vremuri:
aracoyun, Caracoiun, Carachioi =i din 1927
[vodari. Cunoscutul geograf Constantin
r[tescu afirm[ c[ la 1922 N[vodariul era un
at curat lipovenesc, în care ocupa\ia de baz[
ra pescuitul (de unde vine =i numele actual al
ocalit[\ii).
Acest ora= a fost condus în vremuri tulburi
hiar de bunicul meu Timofei Ivan, pe care
ul\i localnici =i-l mai amintesc =i azi. Tata,
imofei Trifan, este =i el n[scut, crescut pe
ceste meleaguri, lipovean mândru, iar mama,
imofei Natalia, lipoveanc[ =i ea, este n[scut[
n comuna Jurilovca, jud. Tulcea. P[rin\ii mei
unt oameni one=ti, harnici, ce au =tiut s[-mi
rate ce-i bine =i ce-i r[u în via\[. Am avut o
opil[rie fericit[, dat[ fiind =i topografia
ocurilor natale: lac, canal, mare, stuf, nisip.
mintiri frumoase am =i din vacan\ele pe care
i le petreceam la bunici în Jurilovca.
www.zorile.ro
Administrarea Afacerilor Interna\ionale la
Facultatea de +tiin\e Economice, Universitatea
„Ovidius” Constan\a.
În marin[ sunt criterii stricte de promovare,
trebuie s[ îndepline=ti anumite condi\ii de
studii, vechime, s[ promovezi examene la
fiecare pas, de la Of. III / Of. II / Of. I (C[pitan
Secund) la CLC (Comandant de Curs[ Lung[),
prime=ti calificative la bordul navei, parcurgi
diferite cursuri, etc.
Anul trecut, pe data de 28 iulie, la +antierul
Naval Jiangnan din China a avut loc ceremonialul
de botez al navei de tip Panamax „RHL
Fiducia” sub pavilion liberian, a c[rei comand[
i-a fost încredin\at[ etnicului nostru de c[tre un
armator neam\, laolalt[ cu un echipaj de 24 de
marinari de diferite na\ionalit[\i (nem\i,
În sânul familiei dvs. se vorbea limba
rus[? Dvs. v[ mai aminti\i aceast[ limb[?
Da, la noi acas[, =i nu numai, s-a vorbit
lipovene=te. +i acum mai vorbim dar mai r[ru\.
Personal îi încurajez pe ai
mei s[ foloseasc[ aceast[
limb[. Fata mea, Andreea,
chiar s-a înscris la cursul de
limba rus[ ce se \ine la
=coala ,,Grigore Moisil” din
N[vodari în fiecare sâmb[t[
=i se pare c[ s-a adaptat de
minune. Eu vorbesc rusa =i
chiar mi-am perfec\ionat-o
datorit[ serviciului pe care
îl am, acest luru m-a ajutat
în carier[, lucrând cu
echipaje multina\ionale din
care f[ceau parte vorbitori de rus[.
Sunte\i la curent cu activitatea CRLR, atât
a celei la nivel na\ional, cât =i a organiza\iei
locale din ora=ul dvs? Urm[ri\i publica\iile
Zorile =i Kitej-grad?
În general sunt la curent cu activitatea
CRLR, cât sunt pe acas[ m[ mai „înfrupt” cu
informa\ii despre etnia noastr[ =i despre cei
care o reprezint[, mai ales c[ acum avem acces
la internet =i informa\ia e captat[ ultrarapid.
Organiza\ia local[ CRL N[vodari se pare c[
este în ascensiune, am auzit c[ s-a g[sit
undeva un loc pentru un sediu. Chiar e
p[cat c[ într-un ora= cu o atât de veche
comunitate de ru=i lipoveni s[ nu avem
un sediu pe m[sur[. Cred îns[ c[ în
timp se va rezolva =i acest aspect.
În ceea ce prive=te publica\iile
CRLR, le urm[resc cu interes atât pe
internet cât =i în format tip[rit,
publica\ia „Zorile” fiind distribuit[ chiar
=i în scoala în care copiii particip[ la
cursul de limba rus[. Pot spune c[
aceast[ idee, a distribu\iei =i în =coli, a
fost genial[.
12
ucraineni, englezi, indieni, srilankezi, filipinezi).
Gheorghe Timofei a devenit comandant la
numai 35 de ani, ceea ce îl calific[ drept unul
dintre cei mai tineri comandan\i români în flota
mondial[. Este cu siguran\[ o performan\[,
\inând cont =i de condi\iile din ziua de azi în
care, în absen\a unei flote na\ionale, navigatorii
români sunt angaja\i de c[tre companii str[ine,
în cadrul c[rora competi\ia =i condi\iile de promovare
sunt mult mai dure.
Ce ne pute\i spune despre familia dvs.?
Este greu s[ îmbini munca cu via\a de familie
când lucrezi într-un asemenea domeniu?
Am o familie frumoas[, so\ia Mariana, care
m[ sprijin[ =i m[ încurajeaz[
în tot ceea ce fac, copiii:
Andreea, elev[ în clasa a IVa,
=i Alexandru, un „tinerel”
de numai 4 ani=ori, care-mi
dau încredere =i viziune pentru
viitor =i de care sunt
foarte mândru. O familie puternic[
î\i stimuleaz[ progresul,
succes în familie
înseamn[ succes în carier[,
a=a v[d eu lucrurile.
A îmbina munca cu via\a
de familie e o art[ în domeniul
nostru, e foarte u=or s[ pierzi pe undeva, e
greu... dar asta e, cineva trebuia s[ fac[ =i
meseria asta. Noroc cu tehnologia, avem la
bord internet, telefonie, e mai u=or acum.
Ne pute\i spune aproximativ cât timp
petrece\i acas[ =i cât sunte\i plecat pe mare
în decursul unui an?
În ziua de azi avem =ansa la voiaje mai
scurte, se pot negocia perioadele, iar eu îmi
programez timpul, în general, jum[tate de an pe
mare =i jum[tate pe uscat. Al\ii mai pu\in noroco=i
stau =i opt, zece luni sau un an pe mare.
Ce anume v-a determinat s[ v[ îndrepta\i
cursul vie\ii spre acest domeniu de activitate?
De unde vine interesul pentru
naviga\ie?
Cred c[ un aport deosebit l-a avut zona
copil[riei mele, mereu aproape de lac, mare,
canal =i de ambarca\iunile de tot felul existente
în zon[, de asemeni, spiritul de aventur[ =i
dorin\a, ambi\ia de a face ceva ce nu este la
îndemâna oricui. Este o meserie ce-\i pune la
încercare toate cuno=tin\ele =i de cele mai multe
ori te duce la limite pe care omul nu =i le-ar
putea b[nui. Via\a pe mare e o lupt[ cu tehnica

13
ce evolueaz[ rapid, cu psihologia =i cultura
uman[, cu natura =i cu tine însu\i, este o
provocare continu[.
Interesul pentru naviga\ie l-am c[p[tat
citind romanele lui Jules Verne =i u=or am
început s[ p[trund tainele acestei îndeletniciri
cunoscute de veacuri profitând de orice mic[
=ans[ de a vedea sau a calca pe un vapor. Pot
spune c[ mi-a fost dificil s[ intru în sistem
neavând niciun marinar în familie, îns[ în via\[
dac[ î\i dore=ti ceva cu adev[rat, e imposibil s[
nu ob\ii, trebuie doar s[ vrei =i s[ crezi în tine.
Povesti\i-ne, v[ rug[m, despre primii
pa=i spre cariera dvs., primele c[l[torii pe
mare, cum a\i avansat spre func\ia actual[...
Primii pa=i spre carier[ au ]nceput din
=coala general[, aceea=i =coal[ unde înva\[
acum =i fata mea, Andreea: =coala General[
Nr. 2 pe atunci, acum ,,Grigore Moisil”, o
=coal[ de unde au ie=it oameni de mare valoare,
cu profesori de calitate, de care m[ mândresc.
Îmi aduc aminte cum m-am „trezit” s[-i
spun d-lui diriginte prof. de matematic[
P[v[la=cu: ,,Domnule profesor, eu vreau s[
dau la Liceul de Marin[ din Constan\a”, iar el,
cu dulcele lui grai moldovenesc, mi-a spus glumind:
,,M[i b[iete, cu tine se duc vapoarele de
râp[” =i mi-a dat „binecuvântarea” s[ dau examen
la acel liceu. +i a=a am luat examenul la
Liceul de Marin[ Civil[ Constan\a, pe care lam
absolvit cu bine, dup[ care mi-am început
cariera ca =i marinar stagiar la GISN
Constan\a, unde am câ=tigat primii bani din
munca mea de navigator. Aici, comandantul
meu, CLC Stoica Feliciu, un mare om, un profesionist,
mi-a zis: ,,Gic[, e=ti b[iat iste\, de ce
nu mergi la Academie? Vrei s[ dai la matagon
(e un ciocan cu care se cur[\[ rugina înaintea
aplic[rii stratului de vopsea) toat[ via\a?”.
Astfel acest om mi-a „deschis ochii” =i
urm[torul pas a fost înscrierea =i examenul de
admitere la Academia Naval[ „Mircea cel
B[trân” Constan\a. Examen greu – matematic[,
fizic[, probe sportive – dar dorin\a a fost
mare =i am fost admis, iar dup[ 5 ani am
absolvit cu diploma de Inginer =i cu Brevetul
de Ofi\er III. Dup[ aceasta a început epopeea
mea de ofi\er maritim. +i iat[-m[ ast[zi
Comandant, ,,jupân” în jargonul marin[resc.
Sunt m`ndru =i m[ simt împlinit din punct de
vedere profesional îns[ mereu e loc =i de mai
bine.
În c[l[toriile dvs. a\i fost pus vreodat[ în
situa\ii periculoase?
www.zorile.ro
Da, de nenum[rate ori am fost pus în
situa\ii limit[, de la aplanarea revoltelor
echipajului (ce provine din mai multe \[ri, cu
mentalit[\i, culturi, educa\ii, religii diferite)
pân[ la lupta cu furtuni dezl[n\uite =i, cel mai
recent, activit[\ile piratere=ti. În acele situa\ii,
mai sus de tine e doar Dumnezeu =i de tine =i
deciziile tale din acele clipe depind vie\ile
tuturor celor de la bord.
Din câte cunoa=te\i, exist[ =i al\i ru=i
lipoveni în domeniul dvs? A\i lucrat cu unii
dintre ei?
În marin[ exist[ nenum[ra\i etnici lipoveni,
mul\i dintre ei având func\ii manageriale la
bordul navelor iar al\ii ocupând diferite
func\ii opera\ionale sau de nebreveta\i,
personal auxiliar, etc. Cu mul\i lipoveni
de-ai no=tri am lucrat, cu al\ii am fost
coleg de =coal[, liceu sau facultate. A=
putea da câteva nume, f[r[ s[-i sup[r pe
ceilal\i, deoarece am mul\i „prieteni de
suferin\[”: C[pitan Sec. Ermilov Anatoli,
Fitter Nicolicea Gheorghe, ce îmi este
p[rinte spiritual =i mi-a fost =i „reper ” în
alegerea acestei meserii, motorist Borisov
Valentin, etc. Ei sunt doar câ\iva din
oamenii ce iubesc marea =i c[rora le
doresc „Vânt bun din pupa!”.
Cum decurge o zi normal[ din via\a dvs.
când sunte\i pe mare?
Via\a mea pe nav[ este mai grea la sosirile/
plec[rile dintr-un port, trecerile prin strâmtori
=i canale, când Comandantul trebuie s[ fie non
stop pe comanda de naviga\ie. În rest, o zi de
lucru începe la ora 08:00 cu munc[ de birou,
administrativ[, contabil[, comunica\ii cu cei
implicati în expedi\ia maritim[, agen\i, charter,
crewing, armator, furnizori, etc.
Mai treci s[ vezi ce-\i face Of. III în cart
(fiind la începutul carierei mai trebuie
supraveghea\i). La 10:00 bem o cafelu\[
cu C[pitanul Secund =i +eful mecanic
(=efii de departamente) =i punem ,,\ara la
cale”, dup[ care ne vedem fiecare de-ale
lui. Pe la ora 18:00 trec pe la sala de sport,
o vizionare de film =i la odihn[. Cam a=a
decurge o zi normal[, f[r[ evenimente. În
rest, r[spunzi de toate =i practic e=ti non
stop pe standby.
Cum v[ vede\i cariera în viitor? Ce
a=tept[ri, dorin\e, visuri ave\i?
To\i marinarii zic ,,mai fac un voiaj =i
gata”. Visez =i eu s[ m[ retrag dup[ câteva
voiaje, dar, punând în balan\[ câ=tigul de la
uscat cu cel de pe mare, s-ar putea s[-mi treac[
repede. Cert e c[-mi doresc s[ fac =i un
Doctorat, =i dup[... om tr[i =i-om vedea. Poate
voi candida la prim[rie...
Care sunt pasiunile, hobby-urile dvs.?
Ca =i pasiuni, în afar[ de nave, am fost un
înr[it juc[tor de Rugby iar, apropo de etnia
noastr[, jum[tate din echipa la care jucam
(„Chimia” N[vodari) era compus[ din ru=i
lipoveni. Ca =i hobby-uri, îmi place s[ desenez
=i fac chiar =i caricaturi din când în când, nu
neglijez nici excursiile în aer liber, deoarece
noi marinarii chiar ducem r[u lips[ de
verdea\[, de natur[.
A\i recomanda =i altor tineri s[ v[ calce
pe urme?
A= recomanda tuturor tinerilor aceast[
meserie frumoas[ =i cred c[ eu sunt un exemplu
viu c[ se poate; dac[-\i dore=ti cu adev[rat
s[ te implici în aceast[ meserie ai toate =ansele.
Totul depinde de tine, nu merge cu pile,
rela\ii. E=ti bun – treci, nu e=ti – pleci. Aici
sunt armatori str[ini, echipaje diferite, multina\ionale
(de multe ori e=ti singurul român sau
alb de la bord), deci se merge doar pe competen\e.
De ce a= recomanda aceast[ meserie? În
primul rând =ansele mari, chiar 100%, ca dup[
terminarea facult[\ii s[ lucrezi pe bani buni, în
func\ie de preg[tirea =i studiile tale, ai posibilitatea
s[ vezi lumea, culturi diferite, posibilitatea
unei cariere în domeniu, avansarea în
carier[ f[cându-se pe principiul competen\elor
=i nu pe pile, posibilitatea de alegere în orice
clip[ a unei meserii la uscat daca nu-\i prie=te
marea.
În luna octombrie a acestui an va avea
loc un nou recens[mânt al popula\iei.
Considera\i c[ este important ca etnicii ru=i
lipoveni s[-=i declare na\ionalitatea?
Eu cred ca s-au schimbat mentalit[\ile =i
cred c[ fiecare va declara cu mândrie: ,,sunt
lipovean”. Sigur c[ e important, vom avea o
mai bun[ participare la guvernarea României =i
implicit la promulgarea diferitelor legi =i
proiecte ce ne intereseaz[ ca etnie.
În cariera dvs. a\i considerat vreodat[ c[
e mai bine s[ trece\i sub t[cere originea
etnic[? Acest lucru v-ar fi putut prejudicia
imaginea sau cariera într-un fel?
Nu, nici vorb[, n-are a face originea etnic[
cu profesionalismul. În plus, noi ca =i etnie neam
f[cut un renume, cel pu\in în marin[ suntem
=tiu\i ca oameni serio=i, iste\i, ce-=i v[d de
treab[ =i, în general, angajatorii ne apreciaz[.
Pot spune c[ am avut chiar beneficii
cunoscând limba rus[.
Repet: nu conteaz[ etnia, mai ales c[ noi în
Dobrogea convie\uim cu o mul\ime de alte
na\ionalit[\i =i nu s-a pus niciodat[ problema
discrimin[rii sau urii interetnice.
Interviu realizat de Cristina Anore

www.zorile.ro
S
[ stai pe fotoliu în fa\a televizorului sau în sala de cinema urm[rind un film în
care ac\iunea se petrece pe mare este, cu siguran\[, pl[cut. M[ri =i oceane
dezl[n\uite, multe aventuri palpitante, pira\i ce stau la pând[. Numai c[ în film,
pân[ iese totul perfect, se trag duble peste duble. În realitate îns[, un ordin gre=it, o
mi=care nepotrivit[ pot fi fatale. Tocmai de aceea, pentru a face fa\[ neprev[zutului
=i situa\iilor-limit[, marinarii trebuie s[ fie foarte bine preg[ti\i, ofi\erii având de
adus în siguran\[, în port, nu doar bunurile transportate pe nava respectiv[, ci =i
multe vie\i. Toate acestea nu ar fi îns[ posibile f[r[ foarte mult[ practic[, pasiune =i
curaj.
A=a cum se =tie, printre cei care str[bat m[rile =i oceanele lumii, se afl[ =i mul\i
ru=i lipoveni, care, alegând aceast[ activitate, se confrunt[ zilnic cu toate greut[\ile
=i provoc[rile ei. V[ prezent[m mai jos relatarea c[pitanului Gheorghe Timofei,
etnic rus lipovean, despre unul din pericolele mereu actuale ale naviga\iei: pirateria.
Domeniul naval a fost foarte afectat în
ultima vreme de piraterie, am putea
spune c[ într-un fel ne-am întors undeva
în timpul cor[bierilor ca =i frecven\[ a
atacurilor piratere=ti.
Statistica IBM arat[ c[ în 2010 au fost lua\i
ostatici aprox. 773 navigatori, dintre care aprox.
27 au fost r[ni\i, =i cel pu\in un marinar a decedat,
=i asta numai în zona Somaliei. Spun ,,cel
pu\in” deoarece unele incidente nu au fost
raportate.
M-am confruntat personal cu aceast[ problem[
chiar la primul meu voiaj de Comandant.
Lucram atunci pe nava M/T „Janni” sub pavilion
panamez, având un echipaj de 22 de persoane
de diverse na\ionalit[\i: nigerieni, indieni,
un srilankez, plus 2 pilo\i nigerieni =i 2 oameni
pentru securitate neînarma\i. Pe 24 decembrie
2009, o zi în care toat[ lumea se preg[tea s[-l
a=tepte pe Mo= Cr[ciun, noi urma s[ tr[im cele
mai groaznice clipe din via\[.
Era o zi deosebit de frumoas[ iar noi am
plecat de la terminalul petrolier din Sapele
(Nigeria) cu destina\ia Cotonou (Benin). Chiar
în timp ce transmiteam mesaje de ,,Cr[ciun
fericit”, undeva în jurul orei locale 12:00 ziua,
dintre canoele cu b[=tina=i s-a desprins o canoe
cu =ase indivizi care ne-au dat ocol o dat[
(probabil s[ vad[ dac[ avem g[rzi înarmate),
dup[ care ace=tia =i-au pus m[=ti pe fa\[, au
Au mai
ap[rut
1. Dic\ionar de
Slavisme române=ti, autor: Ivan
Evseev;
2. Staroverii-istorie, mitologie
literatur[, autor: Alexandra
Fenoghen.
3. +i noi suntem mo=tenitori ai
spiritului rus, album de fotografii
al Comunit[\ii Ru=ilor Lipoveni
din Rom`nia.
scos de undeva dedesubtul b[rcii mitralierele
AK47 =i au început manevrele de abordare, în
timp ce tr[geau asupra comenzii de naviga\ie.
Am început procedurile de urgen\[ pentru
astfel de cazuri îns[ curând s-a instalat panica
în rândul echipajului =i fiecare a început s[ fug[
care pe unde, s[-=i salveze via\a. Nimeni nu
mai asculta de ordine ci doar de împu=c[turi.
Of. II punte =i pilo\ii care erau cu mine pe
comand[ la auzul împu=c[turilor au fugit =i ei,
am r[mas singur a=teptând din moment în
moment apari\ia indivizilor. Între timp mi s-a
al[turat =i =eful mecanic, un om în vârst[, care
plângea, tremura =i-mi spunea repetitiv
„Comandante, ce ne facem? O s[ murim!”.
La scurt moment a ajuns pe comand[ un
individ înarmat cu o arm[ de foc =i o macet[ =i
printre focuri =i urlete mi-a ordonat s[ opresc
14
nava. De aici a început un adev[rat calvar: am
fost schingiuit, b[tut, amenin\at cu împu=carea
=i aruncarea peste bord la crocodili (eram în
delta Nigerului), dac[ nu le deschid seiful
navei.
Am ordonat echipajului s[ nu opun[ nicio
rezisten\[, s[ se supun[, s[ le dea orice cer. Cei
care mai erau la vedere au în\eles =i cred c[ asta
ne-a ajutat s[ plec[m f[r[ pierderi de vie\i
umane. Am fost deposeda\i de bunurile personale
=i ale navei =i majoritatea aparaturilor de
naviga\ie au fost distruse prin împu=care. Au
ciuruit tot: u=i, geamuri, cabine. A fost un calvar
ce a durat 2 ore dar cu repercursiuni de
lung[ durat[ în psihicul echipajului.
Dup[ plecarea pira\ilor a urmat o or[ de
c[ut[ri =i de incertitudini, nu =tiam dac[ sunt
mor\i, r[ni\i, disp[ru\i. Se pare îns[ c[ mai grav
r[ni\i am fost doar eu, =eful mecanic =i un timonier.
Am fost bucuros c[ n-a murit nimeni =i am
început rapid procedurile de plecare, s[
ie=im din zon[ =i s[ ne întâlnim cu for\ele
armate pentru protec\ie. A doua zi a mai
fost o tentativ[ de atac îns[ de data asta
aveam personal militar bine înarmat =i
pira\ii n-au mai îndr[znit abordajul.
Acum suntem bine cu to\ii =i încerc[m s[
uit[m de acest eveniment. Nigeria este pe
primul loc la evenimentele piratere=ti
sângeroase, cu nenum[rate atacuri soldate
cu mor\i, aici se prefer[ practic lichidarea
lu[rii de ostatici.

15
-aprilie 2011-
Anul acesta activitatea de pescuit =i
comunit[\ile de pescari beneficiaz[ de
150 milioane de euro din Fondul
European pentru Pescuit. Pentru a consuma
ace=ti bani, Ministerul Agriculturii =i
Dezvolt[rii Rurale a preg[tit mai multe m[suri
aferente celor cinci axe prioritare ale programului
operational de pescuit. Pân[ în 2013, sectorul
pesc[resc prime=te din FEP peste 307,6
milioane de euro, din care 230,7 milioane de
euro de la UE, prin Fondul European pentru
Pescuit (FEP), iar diferen\a, de la bugetul
na\ional. Anul trecut, cele mai multe solicit[ri
au fost pe Axa 2 – Acvacultura, pescuitul în
apele interioare, procesarea =i marketingul produselor
ob\inute din pescuit =i acvacultur[.
Poate c[, din acest motiv, pe aceast[ ax[ a fost
alocat[ cea mai mare sum[ =i în 2011, de 52 de
milioane de euro. De asemenea, cereri multe au
existat =i pe Axa 4 – Dezvoltarea durabil[ a
zonelor pesc[re=ti, M[sura 4.1 – Dezvoltarea
zonelor pesc[re=ti, care acum are prev[zute 60
milioane de euro. Pân[ în acest moment au fost
realizate ac\iuni preg[titoare implement[rii
Axei Prioritare 4 a POP =i anume, selectarea
poten\ialelor Grupuri Locale de Ac\iune pentru
Pescuit, precum =i instruirea/informarea
reprezentan\ilor acestora privind constituirea
FLAG-urilor, elaborarea =i implementarea
strategiilor de dezvoltarea local[ integrat[ a
zonelor pesc[re=ti.
Sprijinul acordat pentru înfiin\area parteneriatelor
public – privat =i elabor[rii strategiilor
de dezvoltare local[ integrat[ are ca scop dezvoltarea
capacita\ii tehnice si administrative
pentru poten\ialele Grupuri Locale de Ac\iune
pentru Pescuit (FLAG-uri). Contribu\ia public[
alocat[ pentru aceast[ opera\iune este limitat[
la 600.000 de euro, respectiv pân[ la maxim
30.000 de euro pentru fiecare parteneriat public-privat,
reprezentând max 90% din valoarea
eligibil[ a aplica\iei.
La începutul lunii aprilie 2011, în urma
Nu este un secret pentru nimeni faptul c[ literatura
rus[ a dat numero=i autori de talie
mondial[. Operele acestora sunt citite pe toate
meridianele lumii, dup[ ele se fac adapt[ri cinematografice
=i sunt prezentate pe scenele
celor mai mari teatre din lume.
În luna martie, nu mai pu\in de 8 teatre din
Bucure=ti au pus în scen[ 18 piese ale unor
autori ru=i, atât clasici cât =i contemporani.
Cehov, Gogol, Dostoievski, Bulgakov, Gorki
sunt numai câ\iva dintre autorii ale c[ror opere
bucure=tenii au avut ocazia s[ le cunoasc[ =i s[
le vizioneze pe scenele teatrelor din ora=.
www.zorile.ro
revizuirii
ghidurilor de
finan\are, s-a
redeschis
sesiunea pentru
urm[toarele axe =i m[suri:
Axa 1. M[suri de adaptare a flotei de pescuit
Comunitare
M[sura 1.1 – Ajutor public pentru încetarea
permanent[ a activit[\ilor de pescuit
M[sura 1.2 – Ajutor public pentru încetarea
temporar[ a activit[\ilor de pescuit
M[sura 1.3 – Investi\ii la bordul navelor =i
selectivitate
M[sura 1.4 – Pescuitul de coast[ la scar[
redus[ (nave cu o lungime total[ mai mic[ de
12 m)
M[sura 1.5 – Compensa\ii socio-economice
pentru managementul flotei comunitare
Foto: Jan H. Mysjkin
Axa 2. Acvacultura, pescuitul în apele interioare,
procesarea =i marketingul produselor
ob\inute din pescuit =i acvacultur[
M[sura 2.1 – Investi\ii productive în acvacultur[
M[sura 2.2 – M[suri de acva-mediu
M[sura 2.5 – Pescuit în apele interioare
M[sura 2.6 – Investi\ii în procesare =i marketing
Axa 3. M[suri de interes comun
M[sura 3.1 – Ac\iuni colective
M[sura 3.2 – Protec\ia =i dezvoltarea faunei
=i florei acvatice
M[sura 3.3 – Porturi de pescuit, puncte de
debarcare =i ad[posturi
M[sura 3.4 – Dezvoltarea de noi pie\e =i
ArCuB
Dou[ pove=ti de amor, dup[ ,,Cerere în
c[s[torie” /,,Ursul” – A.P. Cehov
Centrul Cultural ,,Nicolae B[lcescu”
Momâia – A.P. Cehov
Stele în lumina dimine\ii – Aleksandr Galin
Teatrul Bulandra
C[s[toria – Nikolai Gogol
Ivanov – A.P. Cehov
Îngropa\i-m[ pe dup[ plint[ – Pavel Sanaev
Unchiul Vanea – A.P. Cehov
Teatrul de Comedie
Casa Zoik[i –Mihail Bulgakov
Poiana boilor, dup[ ,,Cerere în c[s[torie”/
,,Ursul” – A.P. Cehov
Zv[p[iata – A.P. Cehov
campanii de promovare
M[sura 3.5 – Proiecte pilot
Axa 4. Dezvoltarea Durabil[ a Zonelor
Pesc[re=ti – Ac\iunea 1. Selec\ia Grupurilor
Locale =i implementarea strategiilor integrate
Axa 5 – M[sura 5.1 Ac\iunea 1,
Opera\iunea - Sprijin pentru înfiin\area parteneriatelor
public-private =i elaborarea strategiilor
de dezvoltare local[ integrat[ a zonelor
pesc[re=ti
Pentru garan\iile acordate din Programul
Opera\ional de Pescuit beneficiarii vor fi IMMurile
din sectorul pesc[resc =i alte categorii de
beneficiari ai POP (ex. persoane fizice autorizate),
care acceseaz[ fonduri pentru finan\area
proiectelor conform Axelor prioritare 1-4 din
Programul Opera\ional pentru Pescuit 2007 –
2013 =i au încheiat un contract de finan\are cu
Autoritatea de Management pentru Programul
Opera\ional pentru Pescuit.
Cum se ob\ine garan\ia unui credit:
1) IMM-ul depune la banca finan\atoare
documenta\ia de credit;
2) Dac[ Banca, în urma analizei documenta\iei
de credit, consider[ c[ proiectul este viabil,
dar IMM-ul nu are suficiente garan\ii materiale,
Banca solicit[ Fondului de garantare s[
participe la împ[r\irea riscului prin emiterea
unei garan\ii;
3) Fondul, pe baza propriei analize, acord[
garan\ia =i semneaz[ contractul de garantare/
scrisoarea de garantare cu Banca;
4) În baza garan\iei Fondului, Banca semneaz[
contractul de credit cu IMM-ul.
Termenii în care se acord[ garan\ia:
Pentru a respecta prevederile comunic[rii
Comisiei europene C155/02/2008 privind criteriile
pe care trebuie s[ le îndeplineasc[ o
garan\ie pentru a nu fi considerat[ ajutor de
stat, fondul garanteaz[
pân[ la 80% din
finan\area acordat[, dar
nu mai mult de 2,5 milioane
euro per debitor.
Leonov Mihai
Consilier personal al
Ministrului Agriculturii
Teatrul Evreiesc
Trei surori – A.P. Cehov
Teatrul Metropolis
Azilul de noapte – Maxim Gorki
Tarelkin – Aleksandr Suhovo-Kobilin
Teatrul Na\ional I.L. Caragiale
Legenda Marelui Inchizitor – F.M.
Dostoievski
Livada de vi=ini – A.P. Cehov
Sinuciga=ul – Nikolai Erdman
U.N.A.T.C.
Femeile de pe plaiurile ruse – Liudmila
Ulitkaia
Unchiul Vanea – A.P. Cehov
C.A.

Àëåêñàíäðà Ôåíîãåí
2011 ãîäà â Áóõàðåñòñêîé
ýêîíîìè÷åñêîé àêàäåìèè ïðîøëî
18ìàðòà
ìåðîïðèÿòèå,ïîñâÿù¸ííîå 50-ëåòèþ
ïîë¸òà Þðèÿ Ãàãàðèíà â êîñìîñ è 30-ëåòèþ
ïîë¸òà â êîñìîñ ðóìûíñêîãî êîñìîíàâòà
Äóìèòðó Ïðóíàðèó. Èíèöèàòîðîì è
îðãàíèçàòîðîì ïðàçäíèêà áûë ôîíä
«Ðóññêèé Ìèð» âìåñòå ñ Ðóññêèì
êóëüòóðíûì öåíòðîì ïðè Àêàäåìèè
ýêîíîìè÷åñêèõ íàóê è Ïîñîëüñòâîì
Ðîññèéñêîé Ôåäåðàöèè â Ðóìûíèè. Òàêæå
ïî ñëó÷àþ þáèëåéíûõ äàò ïðè ïîìîùè
ÎÐËÐ áûë îðãàíèçîâàí êîíêóðñ ðèñóíêîâ è
ýññå äëÿ ó÷åíèêîâ ïîä íàçâàíèåì «Êîñìîñ
ìîèìè ãëàçàìè». Äåòè èç 33 øêîë èç 14
óåçäîâ Ðóìûíèè,à òàêæå ó÷åíèêè øêîëû ïðè
Ïîñîëüñòâå ÐÔ â Áóõàðåñòå ïðèñëàëè ñâîè
çàìå÷àòåëüíûå ðèñóíêè íà êîíêóðñ è áûëè
íàãðàæäåíû ïðèçàìè è äèïëîìàìè.
Íà ìåðîïðèÿòèè ïðèñóòñòâîâàëè
äèïëîìàòû è ïðåïîäàâàòåëè,ñòóäåíòû è
ó÷åíèêè,ó÷èòåëÿ è âîåííûå,æóðíàëèñòû è
ïðåäñòàâèòåëè ðàçíûõ ó÷ðåæäåíèé
Áóõàðåñòà.
Íà îòêðûòèè ñîáûòèÿ âûñòóïèë ñ ðå÷üþ
ïðîôåññîð Èîàí Ã. Ðîøêà – ðåêòîð
Ýêîíîìè÷åñêîé àêàäåìèè,êîòîðûé ñ÷èòàåò,
÷òî çàâîåâàíèå êîñìîñà ïðèíåñëî ëþäÿì íå
òîëüêî íîâóþ èíôîðìàöèþ è íàó÷íûå
çíàíèÿ,íî è ñóùåñòâåííî îáîãàòèëî
ìèðîâîççðåíèå ÷åëîâåêà,è äàæå åãî
ïðåäñòàâëåíèå î Áîãå:
- Ýòîò ïðàçäíèê èìååò îñîáîå çíà÷åíèå
äëÿ âñåé öèâèëèçàöèè Çåìëè,òàê êàê îí
ïîñâÿù¸í çàâîåâàíèþ è èçó÷åíèþ êîñìîñà.
 ýòîì ãîäó ìû îòìå÷àåì íåñêîëüêî ñîáûòèé
îäíîâðåìåííî: ýòî è ïåðâûé ïîë¸ò ÷åëîâåêà
â êîñìîñ,è 30-ëåòèå ïîë¸òà ðóìûíñêîãî
êîñìîíàâòà. Íà ñàìîì äåëå,ìû îòìå÷àåì
ðàñøèðåíèå êðóãà çíàíèé ÷åëîâå÷åñòâà,
êîòîðûå äî ýòèõ ïîë¸òîâ áûëè îãðàíè÷åíû.
Îäíîâðåìåííî ñ ïðîãðàììîé çàâîåâàíèÿ
êîñìîñà âñ¸ íàøå ìèðîâîççðåíèå
èçìåíèëîñü,ìû äàæå Áîãà ïðåäñòàâëÿåì ñåáå
èíà÷å òåïåðü,ïîòîìó ÷òî ÷åðåç íîâûå çíàíèÿ
íàøè ãåðîè êîñìîíàâòû ïîäàðèëè íàì
äðóãîãî Áîãà,áîëåå áëèçêîãî ê ñâîåé
ñóùíîñòè.
Ïîñîë ÐÔ â Áóõàðåñòå,Àëåêñàíäð
www.zorile.ro
Àíàòîëüåâè÷ ×óðèëèí ïðèíàäëåæèò
ïîêîëåíèþ,íà ãëàçàõ êîòîðîãî ïðîèçîøëè
âñå ïåðâûå ïîäâèãè ÷åëîâåêà â çàâîåâàíèè
êîñìîñà:
- Êîñìîíàâòèêà ó ëþäåé ìîåãî ïîêîëåíèÿ
âûçûâàåò ñîâåðøåííî îñîáûå ÷óâñòâà.
Êîñìè÷åñêèå ïîë¸òû,èññëåäîâàíèå
êîñìè÷åñêîãî ïðîñòðàíñòâà ðåàëüíî íà÷àëèñü
íà íàøèõ ãëàçàõ. Ìû áûëè ñâèäåòåëÿìè
òàêèõ óäèâèòåëüíûõ,íåîæèäàííûõ äëÿ íàñ
ñîáûòèé,êàê çàïóñê ïåðâîãî ñïóòíèêà,êàê
âûõîä ÷åëîâåêà â îòêðûòûé êîñìîñ,ñîçäàíèå
êîñìè÷åñêîé ñòàíöèè. Òåïåðü êîñìîñ ñòàë
ïîâñåäíåâíîñòüþ,ðåàëüíîñòüþ,ìû îòíîñèìñÿ
ê íåìó,êàê ê âåùè,áåç êîòîðîé íåâîçìîæíî
æèòü,êîñìîñ äà¸ò íàì î÷åíü ìíîãî ñ òî÷êè
çðåíèÿ òåõíîëîãèé,ñ òî÷êè çðåíèÿ
êîñìè÷åñêèõ óñëóã,êîñìîñ ïî-ïðåæíåìó
ïðèâëåêàåò ê ñåáå ëó÷øèõ èç ëó÷øèõ ëþäåé,
çàèíòåðåñîâàííûõ â ïðîäâèæåíèè íàóêè ê
íîâûì ðóáåæàì,ïðîäâèæåíèè ÷åëîâå÷åñòâà ê
áóäóùåìó. Ãàãàðèí ñòàë ãåðîåì
íàøåé ñòðàíû è âñåãî ÷åëîâå÷åñòâà,
ïîòîìó ÷òî îí ñäåëàë ïåðâûé øàã â
êîñìîñ,ê èíûì ìèðàì. È ñåãîäíÿ
ñðåäè íàñ íàõîäèòñÿ ó÷àñòíèê îäíîãî
èç ïåðâûõ âàæíûõ,èñêëþ÷èòåëüíî
öåííûõ ïîë¸òîâ â Êîñìîñ - ãîñïîäèí
Ïðóíàðèó. Âìåñòå ñ ìîèì
ñîîòå÷åñòâåííèêîì Ïîïîâûì îí
ñîâåðøèë ïîë¸ò âîêðóã Çåìëè è
ðåçóëüòàòû ýòîãî ïîë¸òà ïî-ïðåæíåìó
ÿâëÿþòñÿ öåííûìè äëÿ ìèðîâîé
íàóêè. ß õîòåë áû ñêàçàòü,÷òî ýòîò
ïîë¸ò ñòàë íå ïðîñòî ñèìâîëîì
íàøèõ òðàäèöèîííûõ îòíîøåíèé ñ
Ðóìûíèåé. Ýòî ñèìâîë ñêà÷êà Ðóìûíèè â
êîñìè÷åñêèé âåê. Ðóìûíèÿ îêàçàëàñü â
÷èñëå èçáðàííûõ ãîñóäàðñòâ,êîòîðûå íà÷àëè
ó÷àñòâîâàòü â îñâîåíèè êîñìè÷åñêîãî
ïðîñòðàíñòâà. Êîíå÷íî,êîãäà ñåãîäíÿ
ñìîòðÿò íà ïîë¸òû 30-ëåòíåé äàâíîñòè,ìîæåò
áûòü,ýòî è íå ïðîèçâîäèò òàêîãî ñèëüíîãî
âïå÷àòëåíèÿ,íî áåç ýòèõ ïîë¸òîâ íå áûëî áû
ìíîãîôóíêöèîíàëüíûõ êîñìè÷åñêèõ ñòàíöèé,
íå áûëî áû ìíîãîäíåâíûõ ïîë¸òîâ,íå áûëî
áû áîëüøèõ äîñòèæåíèé â ñîâðåìåííîé
êîñìîíàâòèêå. Ýòî áûë òðóäíûé,âàæíûé è
íåèçáåæíûé øàã â îñâîåíèè êîñìîñà. Ìû
ðàäû òîìó,÷òî ÷åëîâå÷åñòâî àêòèâíî,
íàñòóïàòåëüíî âåä¸ò ðàáîòó â èíòåðåñàõ
áóäóùèõ ïîêîëåíèé. Áóäóùåå ÷åëîâå÷åñòâà
16
íåìûñëèìî áåç
îñâîåíèÿ êîñìè÷åñêîãî
ïðîñòðàíñòâà,áåç
ïîë¸òîâ ê äðóãèì
ìèðàì. Òî,÷òî
ïðîèñõîäèò ñåãîäíÿ,
èìååò îñîáîå çíà÷åíèå äëÿ òîãî,÷òîáû ìû,
çåìëÿíå,ñ óâàæåíèåì îòíîñèëèñü ê ïîäâèãàì
ïðîøëîãî è ãîòîâèëèñü ê áóäóùèì
ïîäâèãàì».
Îäèí èç ïî÷¸òíûõ ãîñòåé íà âñòðå÷å â
Áóõàðåñòñêîé ýêîíîìè÷åñêîé àêàäåìèè –
ðîññèéñêèé êîñìîíàâò Íèêîëàé Ìèõàéëîâè÷
Áóäàðèí,êîòîðûé ÿâëÿåòñÿ òàêæå äåïóòàòîì
â Ãîñóäàðñòâåííîé Äóìå ÐÔ. Íèêîëàé
Áóäàðèí ó÷àñòâîâàë â òð¸õ êîñìè÷åñêèõ
ïîë¸òàõ,íàõîäèëñÿ 445 ñóòîê â êîñìîñå è
ïðîâ¸ë 45 ÷àñîâ â îòêðûòîì êîñìîñå. Îí
ðàññêàçàë ïðèñóòñòâóþùèì î ñâî¸ì
êîñìè÷åñêîì îïûòå:
-  ñâî¸ âðåìÿ,â 69 ãîäó îäèí èç
àñòðîíàâòîâ,Íåéë Àìñòðîíã,êîòîðûé ïåðâûì
ñòóïèë íà Ëóíó,ñêàçàë çàìå÷àòåëüíûå ñëîâà
î Þðèè Àëåêñååâè÷å: «Îí âñåõ íàñ ïîçâàë
â êîñìîñ». È âîò,â ÷èñëå òåõ ìíîãèõ,êîãî
îí ïîçâàë,ïîñ÷àñòëèâèëîñü áûòü è ìíå.
Ìå÷òà ñòàòü êîñìîíàâòîì ïðèøëà â ìîþ
äåòñêóþ ãîëîâó â 61 ãîäó,êîãäà ïîëåòåë
Þ.À. Ãàãàðèí. Êîíå÷íî,ýòîò ïóòü áûë
íåïðîñòûì è äîëãèì è òîëüêî ÷åðåç 28 ëåò,â
89 ãîäó,â êîíöå êîíöîâ,ìîÿ ìå÷òà
èñïîëíèëàñü: ÿ áûë çà÷èñëåí â îòðÿä
êîñìîíàâòîâ. ß ñ÷èòàþ,÷òî ìíå ïîâåçëî,è
ìíå ïîñ÷àñòëèâèëîñü îñóùåñòâèòü òðè
êîñìè÷åñêèõ ïîë¸òà. Ïåðâûé ïîë¸ò íà
àìåðèêàíñêîì øàòëå áûë êîðîòêèì,äëèëñÿ
75 äíåé,íî äîâîëüíî ¸ìêèé – 3 âûõîäà â
îòêðûòûé êîñìîñ. È ÿ áûë ñ÷àñòëèâ,÷òî çà
îäèí ïîë¸ò óäàëîñü ëåòàòü íà òð¸õ òèïàõ
êîðàáëåé. Ñòàðò íà øàòëå,ðàáîòà íà ñòàíöèè
Ìèð è âîçâðàùåíèå íà çåìëþ íà íàøåì
êîðàáëå Ñîþç.
Âòîðîé ïîë¸ò,áóêâàëüíî ÷åðåç òðè
ãîäà,áûë áîëåå äëèòåëüíûì – 208 äíåé
– ýòî 7 ìåñÿöåâ,5 âûõîäîâ â îòêðûòûé
êîñìîñ è ïðèçåìëåíèå íà íàøåì
êîðàáëå.
È òðåòèé ïîë¸ò,óæå íà
ìåæäóíàðîäíóþ êîñìè÷åñêóþ ñòàíöèþ
â ñîñòàâå øåñòîé îñíîâíîé ýêñïåäèöèè.
Îïÿòü æå,ñòàðò íà øàòëå,ðàáîòà íà
ñòàíöèè,ðîññèéñêèì èíæåíåðîì. Ìû
äîëæíû áûëè âîçâðàùàòüñÿ òîæå íà
øàòëå,íî òàê êàê ñïåéñøàòë Êîëóìáèÿ
ïîòåðïåë àâàðèþ,âîçâðàùàÿñü íà
çåìëþ,ïîë¸òû øàòëîâ îòìåíèëè,è ìû

17
âåðíóëèñü íà íàøåì êîðàáëå «Ñîþç». Çà 50
ëåò îñâîåíèÿ êîñìîñà,â í¸ì ïîáûâàëî îêîëî
500 çåìëÿí,èç íèõ 108 – ðîññèéñêèå
îñìîíàâòû. Íî êàê áû ýòî íè áûëî,âñ¸
àâíî ïåðâûì áûë Þ. À. Ãàãàðèí,êîòîðûé
òêðûë íàì äîðîãó â êîñìîñ è êîòîðûé âñåõ
àñ òóäà ïîçâàë.
Åäèíñòâåííûé ðóìûíñêèé êîñìîíàâò
óìèòðó Äîðèí Ïðóíàðèó ëåòàë â êîñìîñ â
àå 1981 ãîäà â ðàìêàõ ïðîãðàììû
«Èíòåðêîñìîñ»,è ñåãîäíÿ îí ÿâëÿåòñÿ
÷ëåíîì ìíîãî÷èñëåííûõ ìåæäóíàðîäíûõ
îðãàíèçàöèé,äåÿòåëüíîñòü êîòîðûõ ñâÿçàíà ñ
êîñìîñîì. Îí ñ÷èòàåò,÷òî ëåòàòü â êîñìîñ
ñåãîäíÿ,çíà÷èò,ïðåæäå âñåãî,ó÷èòüñÿ,
íàêàïëèâàòü çíàíèÿ,îáîãàùàòüñÿ äóõîâíî è
óñòàíàâëèâàòü íîâûå íàïðàâëåíèÿ ê
áóäóùåìó:
- Ìû ÷àñòî ìå÷òàåì î âåùàõ,ñ êîòîðûìè
ñâÿçàíû ñ íà÷àëà íàøåãî ñóùåñòâîâàíèÿ. Íà
ñàìîì äåëå,ìû ÿâëÿåìñÿ íåîòúåìëåìîé
÷àñòüþ Âñåëåííîé. Ïëàíåòà Çåìëÿ âçÿëà íàñ
â ñâîè ðóêè è çàùèùàåò íàñ,ñîäåéñòâóåò
íàøåìó ðîñòó êàê ëè÷íîñòÿì,êàê ãðóïïàì,
îáùåñòâà,ïîçâîëÿåò íàì ñòðîèòü,
èññëåäîâàòü,ðàçâèâàòü íàøè çíàíèÿ,óìåíèÿ,
è íåîáõîäèìûå èíñòðóìåíòû,÷òîáû óçíàòü
êàê ìîæíî áîëüøå î íàñ ñàìèõ è î íàøåì
Împlinirea a 50 de ani de la primul
zbor în spa\iul cosmic al lui Iurii
Gagarin =i a 30 de ani de la zborul
primului cosmonaut român – Dumitru
Prunariu a fost marcat[ pe 18 martie
a.c. prin ,,S[rb[toarea Cosmosului”,
eveniment organizat de Academia de
Studii Economice, Centrul Cultural
Rus, Funda\ia ,,Russkiy Mir” =i
Ambasada Federa\iei Ruse în
România. Aniversarea i-a avut ca invita\i
speciali pe pre=edintele
Comitetului ONU pentru Utilizarea
Pa=nic[ a Spa\iului Extra-atmosferic,
Dumitru Prunariu =i pe deputatul rus,
fost cosmonaut, Nikolai Budarin.
Cu prilejul acestei anivers[ri
Centrul Cultural Rus a organizat con-
www.zorile.ro
ñóùåñòâîâàíèè âî
Âñåëåííîé. Ìû äîñòèãëè
óðîâíÿ,êîãäà ìîæåì
êîíòðîëèðîâàòü ïðîöåññû íà
çåìëå,êîãäà ìîæåì
çàùèòèòüñÿ îò ñòðàøíûõ
ÿâëåíèé,íî ìû ìîæåì
îäíîâðåìåííî ðàçðóøèòü
íàøó ðîäíóþ ïëàíåòó. Íà
ïðîòÿæåíèè ïîñëåäíåãî âåêà
ìû äîñòèãëè íîâûõ âåðøèí â
íàóêå,òåõíîëîãèè,
ïðîìûøëåííîñòè,â
ýêîíîìè÷åñêîì è ñîöèàëüíîì
ðàçâèòèè,íî îäíîâðåìåííî
ìû ðàäèêàëüíî èçìåíèëè
ðàâíîâåñèå â ïðèðîäå íà
íàøåé ïëàíåòå.
Íî ëþáûå íîâûå âîçìîæíîñòè -
îáÿçàòåëüíî íîâûå îáÿçàííîñòè. Â êîñìîñå
ëþäè óæå íå ÿâëÿþòñÿ ãðàæäàíàìè
îïðåäåë¸ííîé ñòðàíû,îíè ñòàíîâÿòñÿ
ãðàæäàíàìè ïëàíåòû Çåìëÿ è îçàáî÷åíû å¸
ðàçâèòèåì.
Ãàãàðèí áûë ïåðâûì ÷åëîâåêîì â
èñòîðèè,êîòîðûé ëèøü 50 ëåò íàçàä
îòîðâàëñÿ îò çåìíîé êîëûáåëè íà 108 ìèíóò,
êîòîðûå êàðäèíàëüíî èçìåíèëè ïàðàäèãìó
cursul de
desene =i
eseuri
=tiin\ifico-fantastice – ,,Cosmosul
v[zut de mine”, destinat elevilor din
=colile =i liceele din România.
La concurs s-au înscris numero=i
participan\i din comunit[\ile ru=ilor
lipoveni din jude\ele Br[ila, Boto=ani,
Constan\a, Ia=i, Suceava =i Tulcea,
precum =i elevi ai +colii ruse, iar mul\i
dintre ei au ob\inut =i premii.
Men\ion[m c[ aceste premii vor fi
expediate pre=edin\ilor comunit[\ilor
locale ale CRLR, care le vor înmâna
elevilor câ=tig[tori. +colile participante
vor primi un DVD cu filmul documentar
despre via\a =i zborul primului om
în Cosmos – Iurii Gagarin iar ceilal\i
concuren\ii – diplome de participare.
Invita\ie pentru profesorii de fizic[
Institutul Unificat de Cercet[ri
Nucleare (IUCN) cu sediul la
Dubna, Federa\ia Rus[, la care
România este membr[ de la
înfiin\area lui în 1956, invit[
profesorii de fizic[, etnici ru=i
lipoveni, s[ participe la
,,+coala interna\ional[ pentru
profesorii de fizic[ din \[rile
membre IUCN” (limba de
predare este rusa).
Participarea unui profesor
poate fi urmat[ de o vizit[
împreun[ cu elevii s[i, astfel
de manifest[ri organizându-se
cu regularitate pentru studen\ii
din Polonia, Germania, etc.
Persoanele interesate pot afla
am[nunte suplimentare adresându-se
Comunit[\ii ru=ilor lipoveni din
România.
îòíîøåíèé ÷åëîâåêà ñ Âñåëåííîé. Êîãäà
Ãàãàðèí ïîëåòåë â êîñìîñ,ìíå áûëî 8 ëåò,è
ÿ ñ òðåïåòîì âîñïðèíÿë èíôîðìàöèþ î åãî
ïîë¸òå,êîòîðàÿ ïåðåäàâàëàñü ïî ðàäèî.
Íèêòî íå äóìàë òîãäà,÷òî,20 ëåò ñïóñòÿ
ïîñëå ïîë¸òà Ãàãàðèíà ÿ ñòàíó «Ãàãàðèíîì»
Ðóìûíèè è áóäó èìåòü âîçìîæíîñòü
ïðîâåðèòü íà ñåáÿ ìíîæåñòâî âîçäåéñòâèé è
èìïëèêàöèé êîñìè÷åñêîãî ïîë¸òà íà
÷åëîâåêà.
Premiu ]n valoare de 100 lei, diplom[ de participare, card cu autografele
cosmonau\ilor, culegere cu lucr[rile participante la concurs
Clinc[ Mihaela +coala ,,Vasile Bacalu” Mahmudia, Jud. Tulcea
Bra=oveanu Ana-Maria +coala ,,Vasile Bacalu” Mahmudia, Jud. Tulcea
Haralambie Iuliana +coala Sarichioi, Jud. Tulcea
Ampleev Ioan +coala Nr. 12 Tulcea
N[stase Elena Roberta +coala ,,Grigore Antipa” Tulcea
Simionov Livia Colegiul Economic ,,Delta Dun[rii” Tulcea
Savin Nicolae Colegiul Economic ,,Delta Dun[rii” Tulcea
Tudorache Marinela +coala Jurilovca, Jud. Tulcea
Vasile Paula +coala Jurilovca, Jud. Tulcea
Zai\ Alexandra +coala Jurilovca, Jud. Tulcea
Galan Marina +coala Br[te=ti, Jud. Ia=i
Grecu Ionu\ +coala Br[te=ti, Jud. Ia=i
Ivanov Loredana +coala Br[te=ti, Jud. Ia=i
Moroi Bianca +coala Br[te=ti, Jud. Ia=i
Filip Alexandra +coala Manolea, Jud. Suceava
Diplom[ de participare, =apc[ «Ðóññêèé Ìèð», pix ASE, card cu autografele
cosmonau\ilor, culegere cu lucr[rile participante la concurs
Pavel Alexandra Colegiul ,,Mircea cel B[tr`n” Constan\a
Pavlov Lucia Florentina +coala ,,Vasile Bacalu” Mahmudia, Jud. Tulcea
Friptu-St[nescu Teodora +coala Jurilovca, Jud. Tulcea
Feodotov Cristina Andreea +coala Jurilovca, Jud. Tulcea
Moroi Irina +coala Br[te=ti, Jud. Ia=i
Galan Andrei +coala Br[te=ti, Jud. Ia=i
Moroi Mihai +coala Focuri, Jud. Ia=i
Diplom[ de participare, tricou «Ðóññêèé Ìèð», card cu autografele cosmonau\ilor,
culegere cu lucr[rile participante la concurs
Chiril[ C[t[lin +coala Sarichioi, Jud. Tulcea
Moroi Gheorghi\[ +coala Br[te=ti, Jud. Ia=i

Construirea unor case de cultur[ ale ru=ilor
lipoveni, a cre[rii unei baze imobiliare în
fiecare localitate în care tr[iesc etnici lipoveni,
reprezint[ una din priorit[\ile activit[\ii CRLR
în ultimii ani.
În prezent numeroase comunit[\i locale
beneficiaz[ deja de propriul sediul în care î=i
pot desf[=ura activitatea. Printre acestea se
num[r[ =i CRL Tulcea, care =i-a inaugurat
noul =i modernul sediu din str. Victoriei, nr. 32
în ziua de 12 iunie 2009, cu ocazia
manifest[rilor dedicate Zilei Rusiei, organizând
de atunci nenum[rate ac\iuni culturale
=i =tiin\ifice.
Sediul local al CRL Tulcea are =i func\iuni
Comunitatea te vrea s[n[tos!
Din 17 martie 2011, Comunitatea Ru=ilor
Lipoveni din Tulcea ofer[ membrilor =i
simpatizan\ilor s[i o nou[ provocare: participarea la
sesiunea de seminarii tematice pe tema s[n[t[\ii
“Comunitatea te vrea s[n[tos!”
Sunt invita\i s[ participe to\i cei interesa\i de
homeopatie, cultivarea =i utilizarea plantelor medicinale,
tehnici tradi\ionale ruse=ti de prelucrare a
plantelor medicinale, remedii naturiste tradi\ionale,
sesiunea având atât caracter teoretic cât =i practic.
,,Plantele, aceste componente minunate ale
naturii, au fost dintotdeauna un prieten de n[dejde
al omului, asigurându-i hrana, îmbr[c[mintea =i
s[n[tatea. În vâltoarea vie\ii cotidiene am uitat de
minimul ajutor pe care acestea ni-l ofer[ dezinteresat
=i foarte ieftin, de=i întâlnim plante medicinale
peste tot, mai ales în mirificul peisaj dobrogean
care, prin climatul deosebit al zonei, asigur[ principii
active puternice.
Vreau ca prin întâlnirile noastre s[pt[mânale s[
redescoperim minunatul univers al acestor plante
medicinale =i s[ beneficiem de propriet[\ile lor. V[
va c[l[uzi prin lumea florei dobrogene =i a altor
zone din \ara =i din lume un inginer agronom care
iube=te plantele =i care a c[utat în mod permanent
s[ le afle secretele!” declar[ dl. Berty Neumann,
unul dintre lectorii sesiunilor.
Sfaturile, re\etele, remediile =i tratamentele
naturiste vor fi oferite atât de ing. Berty Neumann
cât =i de dr. Evdochia Ampleev.
www.zorile.ro
de centru cultural multietnic, având în vedere
c[ în municipiul Tulcea tr[iesc în armonie 14
etnii, cu care CRL Tulcea are o rela\ie excelent[
=i împreun[ cu care se inten\ioneaz[
organizarea de ac\iuni cultural-artistice
comune.
Sala multifunc\ional[, dotat[ la înalte standarde
tehnice de sunet, imagine =i lumini,
poate g[zdui toate tipurile de manifest[ri,
având o capacitate de 120 de locuri. La etaj,
sediul beneficiaz[ de o bibliotec[ de peste
3000 de volume în limba rus[, bibliotec[ denumit[
«Ivan Evseev», în onoarea regretatului
filolog tulcean care, prin testament, =i-a donat
biblioteca personal[ acestui centru.
+coala de duminic[
CRL Tulcea organizeaz[ începând cu
data de 20 martie 2011, cursurile =colii de
duminic[.
Cursurile scolii se adreseaz[ tinerilor ru=i
lipoveni, elevi ai claselor IV – VIII, care
doresc aprofundarea materiilor pe care le
studiaz[ la =coal[ =i /sau necesit[ un ajutor
în rezolvarea temelor de acas[.
Înscrierile se fac în limita a 30 de locuri,
printr-o solicitare scris[ transmis[ prin email
cu titlul ,,]nscriere =coala de duminic[” sau
depus[ la sediul organiza\iei.
Cursurile =colii vor avea loc ]n fiecare
duminic[, în intervalul orar 11:00 – 13:00.
,,Sper[m ca prin diversificarea cursurilor =i
evenimentelor organizate s[ ne apropiem
mai mult de membrii no=trii =i s[ facilit[m
un dialog intercultural local în beneficiul
întregii comunit[\i tulcene”, a declarat dl.
Andrian Ampleev, pre=edintele CRL Tulcea.
Campanie identificare c[r\i
vechi religioase de cult
În scopul promov[rii specificului credincio=ilor
ortodoc=i de rit vechi, Comunitatea
Ru=ilor Lipoveni din Tulcea ini\iaz[ o campanie
de identificare de c[r\i vechi, în limba
slavon[, cât =i obiecte de cult cu o poveste
proprie, care vor putea fi donate, pentru a fi
expuse publicului larg într-o expozi\ie
temporar[ sau permanent[, la sediul
Centrului Cultural Multietnic.
,,Biserica este cea care ne une=te =i
prin intermediul c[reia ne identific[m
=i de aceea ne dorim o expozi\ie =i cu
aceast[ tematic[. Sunt sigur c[ exist[
etnici ru=i lipoveni care de\in c[r\i în
limba slavon[ de o valoare inestimabil[
=i care ar putea fi expuse publicului
larg spre studiu sau pur si simplu
pentru a fi admirate pentru vechimea
=i frumuse\ea acestora” spune dl.
18
Programul activit[\ilor din cadrul
Centrului Cultural Multietnic
Luni – repeti\iile ansamblurilor CRL Tulcea
Marti – cursuri de conversa\ie ]n limba rus[
(ora 17:00)
Miercuri – cursuri de dans clasic (ora 17:00)
Joi – curs de medicin[ alternativ[
,,Comunitatea te vrea s[n[tos!” (ora 18:00)
Vineri – ,,Un film rusesc pe s[pt[mân[” –
proiec\ie de film rusesc (ora 18:00).
Seara de vineri e seara
filmului rusesc
Începând cu 18 martie a.c., în fiecare zi de
vineri a s[pt[mânii CRL Tulcea îi întâmpin[ pe
tulceni cu filme ruse=ti.
Produc\ii vechi sau noi, îns[ din cele mai valoroase
opere cinematografice ruse=ti, filmele îi
vor încânta atât pe ru=ii lipoveni cât =i pe al\i
pasiona\i ai filmului artistic, c[ci toate filmele
sunt subtitrare în limba român[.
Astfel, pe 18 martie s-a difuzat filmul
Äæåíòëüìåíû óäà÷è/Gentlemen-ii norocului, o
produc\ie Mosfilm, 1972, iar pe 25 martie
Ìîñêâà ñëåçàì íå âåðèò/Moscova nu crede in
lacrimi, o produc\ie Mosfilm, 1980, care a
câ=tigat Premiul Oscar pentru cel mai bun film
str[in în 1981.
Accesul este liber!
Andrian Ampleev.
Obiectele vor putea fi puse la dispozi\ia
CRL Tulcea doar pe perioada expozi\iei sau
chiar donate Centrului Cultural Multietnic, în
func\ie de dorin\a de\in[torilor acestora.

19
Limba rus[ reprezint[ pentru ru=ii lipoveni
calea spre cunoa=tere, o treapt[ în via\[, o
proiec\ie a viitorului.
La Carcaliu, jud. Tulcea limba rus[ a r[mas
vie, neschimbat[ în sufletele noastre. Înc[ de la
începutul anului =colar 2008 – 2009 s-a
înfiin\at o grup[ de studiu a limbii ruse materne,
la ini\iativa doamnei inspector pentru
minorit[\i Casian Nadea, care a venit cu propunerea
de constituire a unei grupe de elevi
pleca\i din localitatea Carcaliu la =colile din
ora=ul M[cin, care doreau s[ continue studierea
limbii materne ruse. Aceast[ grup[ este activ[
=i în prezent, cu tot mai mul\i doritori deschi=i
spre tainele înv[\[rii =i cu înclina\ii deosebite
spre studierea acestei limbi.
Dar care sunt adev[ratele motive pentru care
se mai studiaz[ în sat limba rus[?
Ei bine, limba rus[ este de fapt pentru to\i
Pe 6 martie a.c. au avut loc alegeri pentru
noul pre=edinte al ATRL Constan\a. Sub
atenta îndrumare a doamnei secretar Tudose
+tefana, tineretul ru=ilor lipoveni din Constan\a
a mai f[cut un pas important în evolu\ia sa.
Cu ceva timp în urm[, distinsul nostru
pre=edinte, Saraev Valentin-Dumitru, ne-a
anun\at despre necesitatea organiz[rii de noi
alegeri în cadrul asocia\iei locale =i despre faptul
c[ din motive personale nu dore=te s[ mai
candideze. Cu acest prilej, genera\ia tân[r[ =i-a
www.zorile.ro
copiii acestei
localit[\i, în
primul rând
o mândrie =i
o datorie,
care trebuie
p[strat[ în amintirea str[mo=ilor lor.
Cu ajutorul limbii ruse am înv[\at s[
descifrez mai u=or =i c[r\ile sfinte
scrise în limba slavon[. Deci, pot
spune c[ m[ simt mai aproape de
Dumnezeu, am bucuria de a în\elege
adev[ratele înv[\[turi ale Domnului
prin for\e proprii. Pe de alt[ parte,
acest lucru m[ face s[ fiu deosebit
de fericit[ când la biseric[,
îmbr[cat[ în costumul cerut fiec[rui credincios
de rit vechi, ascult slujba al[turi de ,,fra\ii mei”,
slujb[ \inut[ în limba slavon[ veche, pe care am
prilejul s[ o studiez =i eu.
Cu ajutorul acestor cursuri pe care le fac în
fiecare sâmb[t[ de la ora 10:00 la 13:00 =i pe
care le frecventez cu deosebit[ pl[cere =i
interes, am reu=it s[ v[d =i alte locuri,
c[l[torind la diferite olimpiade, concursuri precum
=i excursii =i tabere.
În cele trei ore de curs, în
fiecare sâmb[t[, am reu=it s[
m[ redescop[r, s[ fiu
ambi\ioas[, perseverent[, s[
reg[sesc în lada „cu zestre”
adev[ratele valori ale tradi\iilor
=i obiceiurilor noastre, ale
ru=ilor lipoveni. Acest lucru am
reu=it s[-l aflu prin activit[\ile
instructiv-educative la care am
participat, pentru c[ \in s[ v[
spun c[ pe lâng[ exerci\iile de
limb[, lectur[, comentariile lec-
exprimat dolean\a
de a se implica
cât mai activ în
activit[\ile viitoare ale asocia\iei.
Aceast[ nou[ genera\ie a
început s[ se fac[ auzit[ în ora=ul
Constan\a îndeosebi în ultimii ani,
odat[ cu cre=terea num[rului de
studen\i ru=i lipoveni care aleg s[-
=i urmeze studiile superioare la una
din universit[\ile din ora=.
Timid, dar în acela=i timp cu
mult[ hot[râre =i vehemen\[,
Haralambie Ciprian a acceptat la
propunerea celorlal\i membrii, s[ candideze
pentru postul vacant de pre=edinte
ATRL Constan\a. Ciprian a fost singurul
candidat pentru acest post. Calit[\ile de
lider, cât =i vitalitatea si entuziasmul lui iau
convins pe to\i membrii ATRL cu
drept de vot. Astfel, în unanimitate de
voturi, Haralambie Ciprian a fost ales
pentru postul de Pre=edinte ATRL
Constan\a. În conformitate cu regulamentul
ATRL, noul pre=edinte =i-a anun\at
echipa format[ din vice-pre=edinte Saraev
turilor studiate, alc[tuirea unor texte cu cuvinte
date, în pauze ascult[m muzic[ ruseasc[,
vizion[m filme =i emisiuni de pe posturile
ruse=ti, ne preg[tim pentru olimpiade, etc.
Motiva\ia elevilor spre studiul acestei limbi
vine =i din ideea c[ aceasta le va deschide
por\ile facult[\ilor în care se studiaz[ limba
rus[. Astfel vor putea ocupa un loc f[r[ a da
examen =i primi o burs[ pe tot parcursul studiilor.
A= dori s[ subliniez c[ de când s-a format
aceast[ grup[ suntem mai motiva\i =i hot[râ\i în
aprofundarea studiului tocmai pentru c[ limba
rus[ se afl[ în inimile noastre. Îi mul\umim profesoarei
noastre de limba rus[ d-na Petroia=
Evdochia, care ne-a ajutat în perfec\ionarea
exprim[rii orale =i scrise, pentru faptul c[ ne-a
f[cut s[ con=tientiz[m în decursul acestor ani
de studiu c[ nu ne putem uita niciodat[
r[d[cinile =i c[ tradi\ia =i obiceiurile noastre nu
trebuie s[ dispar[, pentru c[ ,,Limba este patria
noastr[”.
Vasile Olgu\a
Valentin- Dumitru, secretar Pavel Alexandra =i
membrii în comitet Minaev Iulian =i Timofei
Evdochia.
Pe aceast[ cale dorim s[ îi mul\umim domnului
Saraev Valentin-Dumitru pentru munca
sârguincioas[ depus[ în to\i ace=ti ani =i s[ îi
ur[m mult succes în noul drum lui Haralambie
Ciprian. Ave\i toat[ stima noastr[! Gaudeamus
igitur! (S[ ne bucur[m, deci!).
Pavel Alexandra
elev[ la Colegiul Na\ional
„Mircea cel B[trân”

Ñòàëèíãðàäñêàÿ áèòâà — ñðàæåíèå
ìåæäó âîéñêàìè ÑÑÑÐ,ñ îäíîé
ñòîðîíû,è âîéñêàìè íàöèñòñêîé
Ãåðìàíèè,Ðóìûíèè,Èòàëèè,Âåíãðèè,ñ
äðóãîé,â õîäå Âåëèêîé Îòå÷åñòâåííîé
âîéíû. Ñðàæåíèå âêëþ÷àëî â ñåáÿ ïîïûòêó
âåðìàõòà çàõâàòèòü ëåâîáåðåæüå Âîëãè â
ðàéîíå Ñòàëèíãðàäà (ñîâðåìåííûé
Âîëãîãðàä) è ñàì ãîðîä,ïðîòèâîñòîÿíèå â
ãîðîäå,è êîíòðíàñòóïëåíèå Êðàñíîé àðìèè
(îïåðàöèÿ «Óðàí»),â ðåçóëüòàòå êîòîðîãî 6
àðìèÿ âåðìàõòà è äðóãèå ñèëû ñîþçíèêîâ
Ãåðìàíèè âíóòðè è âîêðóã ãîðîäà áûëè
îêðóæåíû,÷àñòüþ óíè÷òîæåíû,à
÷àñòüþ çàõâà÷åíû â ïëåí.
Ñàìûì òÿæ¸ëûì è
áåñïîùàäíûì áûëî ñðàæåíèå íà
Ìàìàåâîì êóðãàíå,âûñîòå,
âîçâûøàþùåéñÿ íàä ãîðîäîì.
Îíà ïåðåõîäèëà èç ðóê â ðóêè
íåñêîëüêî ðàç. Íà çåðíîâîì
ýëåâàòîðå,îãðîìíîì
çåðíîîáðàáîòî÷íîì êîìïëåêñå,
áîåâûå äåéñòâèÿ ïðîõîäèëè
íàñòîëüêî ïëîòíî,÷òî ñîâåòñêèå è
íåìåöêèå ñîëäàòû ìîãëè
÷óâñòâîâàòü äûõàíèå äðóã äðóãà.
Áîè íà çåðíîâîì ýëåâàòîðå
ïðîäîëæàëèñü íåäåëÿìè,ïîêà
ñîâåòñêàÿ àðìèÿ íå ñäàëà
ïîçèöèè.  äðóãîé ÷àñòè ãîðîäà
ìíîãîêâàðòèðíîå çäàíèå,
îáîðîíÿåìîå ñîâåòñêèì âçâîäîì,â
êîòîðîì ñëóæèë ßêîâ Ïàâëîâ,
áûëî ïðåâðàùåíî â íåïðèñòóïíóþ êðåïîñòü.
Íåñìîòðÿ íà òî,÷òî ýòî çäàíèå âïîñëåäñòâèè
îáîðîíÿëîñü ìíîãèìè äðóãèìè,çà íèì
çàêðåïèëîñü ïåðâîíà÷àëüíîå íàçâàíèå.
Ñîâåòñêàÿ êîìàíäîâàíèÿ ðàçðàáîòàëî
íåñêîëüêî îïåðàöèé,â òîì ÷èñëå è îïåðàöèþ
«Êîëüöî»,ïî ðàçãðîìó íåìåöêî-ôàøèñêèõ
âîéñê ïîä Ñòàëèíãðàäîì. Ðåøèòåëüíîå
íàñòóïëåíèå çàêîí÷èëîñü 2 ôåâðàëÿ 1943
ãîäà ðàçãðîìîì è ïëåíåíèåì 6-îé àðìèè
Ïàóëþñà.
 õîäå îïåðàöèè «Êîëüöî» â ïëåí áûëè
âçÿòû áîëåå 2500 îôèöåðîâ è 24 ãåíåðàëà 6-é
àðìèè,â òîì ÷èñëå è å¸ êîìàíäóþùèé
ãåíåðàë-ôåëüäìàðøàë Ïàóëþñ.
6 ìàðòà – Ïðîùåíîå âîñêðåñåíüå
 ýòîò äåíü âñå ïðàâîñëàâíûå ïðîñÿò
äðóã ó äðóãà ïðîùåíèÿ,÷òîáû ïðèñòóïèòü ê
ïîñòó ñ äîáðîé äóøîé,ñîñðåäîòî÷èòüñÿ íà
äóõîâíîé æèçíè,ñ ÷èñòûì ñåðäöåì
âñòðåòèòü Ïàñõó — äåíü Âîñêðåñåíèÿ
Õðèñòîâà.
Âå÷åðîì íàêàíóíå Âåëèêîãî ïîñòà ïî
óñòàíîâëåííîìó â äðåâíèå âðåìåíà îáû÷àþ,
ïîêëîíèâøèñü äðóã äðóãó,èç ãëóáèíû íàøèõ
ñåðäåö,ãîâîðèì: «Ïðîñòèòå ìåíÿ». È
ñëûøèì â îòâåò: «Áîã ïðîñòèò. È ìåíÿ
ïðîñòèòå».
www.zorile.ro
Âñåãî æå â Ñòàëèíãðàäñêîé áèòâå íåìöû è
èõ ñîþçíèêè ïîòåðÿëè 1,5 ìëí óáèòûìè,
ðàíåíûìè è ïëåííûìè (ò. å,÷åòâåðòóþ ÷àñòü
âñåõ ñèë Ãåðìàíèè è åå ñîþçíèêîâ,
äåéñòâîâàâøèõ òîãäà íà ñîâåòñêî-ãåðìàíñêîì
ôðîíòå). Çäåñü,ó áåðåãîâ Âîëãè,áûëà
ïîõîðîíåíà ñëàâà ãåðìàíñêîãî îðóæèÿ,
äîáûòàÿ áëèñòàòåëüíûìè ïîáåäàìè 1939—
1941 ãã. Ïîòåðè Êðàñíîé Àðìèè â
Ñòàëèíãðàäñêîé áèòâå ñîñòàâèëè ñâûøå 1,1
ìëí ÷åë.,4341 òàíê,2769 ñàìîëåòîâ.
Ïîáåäà ñîâåòñêèõ âîéñê â
Ñòàëèíãðàäñêîé áèòâå ñòàëà êðóïíåéøèì
âîåííî-ïîëèòè÷åñêèì ñîáûòèåì â õîäå
Âòîðîé ìèðîâîé âîéíû. Âåëèêàÿ áèòâà,
çàêîí÷èâøàÿñÿ îêðóæåíèåì,ðàçãðîìîì è
ïëåíåíèåì îòáîðíîé âðàæåñêîé ãðóïïèðîâêè,
âíåñëà îãðîìíûé âêëàä â äîñòèæåíèå
êîðåííîãî ïåðåëîìà â õîäå Âåëèêîé
Îòå÷åñòâåííîé âîéíû è îêàçàëà
îïðåäåëÿþùåå âëèÿíèå íà äàëüíåéøèé õîä
âñåé Âòîðîé ìèðîâîé âîéíû. Ñòàëèíãðàäå
îêîí÷àòåëüíî áûë îñòàíîâëåí ãåðìàíñêèé
íàòèñê íà Âîñòîê. Îòñþäà,ñ áåðåãîâ Âîëãè,
íà÷àëîñü èçãíàíèå çàõâàò÷èêîâ ñ òåððèòîðèè
ÑÑÑÐ. Âðåìÿ ïîáåä Ãåðìàíèè çàêîí÷èëîñü.
 Âåëèêîé Îòå÷åñòâåííîé âîéíå íàñòóïèë
ïåðåëîì. Ñòðàòåãè÷åñêàÿ èíèöèàòèâà
7 ìàðòà – 23 àïðåëÿ – Âåëèêèé ïîñò
Âðåìÿ ìîëèòâ,ñìèðåíèÿ,ïîêàÿíèÿ
Âåëèêèé ïîñò – ýòî ïîäãîòîâêà ê
Ñâåòëîìó Õðèñòîâó Âîñêðåñåíèþ ïóòåì
ïîêàÿíèÿ,óãëóáëåíèÿ âî âíóòðåííþþ
äóõîâíóþ æèçíü,îòðåøåíèÿ îò å¸
ìàòåðèàëüíîé ñòîðîíû. Îí óñòàíîâëåí â
ïîäðàæàíèå Èñóñó Õðèñòó,ïîñòèâøåìóñÿ
â ïóñòûíå ñîðîê äíåé.
Ìíîãèå ñ÷èòàþò,÷òî âðåìÿ ïîñòà,
óñòàíîâëåííîå âåêàìè,îêàçûâàåò
áëàãîòâîðíîå âëèÿíèå íà îðãàíèçì.  ÷¸ìòî
îíè ïðàâû. Íî îãðàíè÷åíèå â åäå ëèøü
âñïîìîãàòåëüíîå ñðåäñòâî. Ïîñò – ýòî íå
î÷èùåíèå îðãàíèçìà. Òåëåñíîå î÷èùåíèå
äîëæíî ñî÷åòàòüñÿ ñî ñìÿã÷åíèåì íðàâà è
ïðåîáðàæåíèåì äóøè. Âåäü,êàê èçâåñòíî,
20
ïåðåøëà ê Êðàñíîé Àðìèè. Î÷åíü âàæíîé
áûëà ìîðàëüíàÿ ñòîðîíà ýòîé ïîáåäû. Îíà
âûçâàëà â íàðîäå ïðèëèâ ýíåðãèè è ïîäúåì
äóõà. Ïîñëå Ñòàëèíãðàäà ñîâåòñêèå âîèíû
îáðåëè äîñòàòî÷íóþ óâåðåííîñòü â ñâîèõ
ñèëàõ.
Èñõîä Ñòàëèíãðàäñêîé áèòâû âûçâàë
ðàñòåðÿííîñòü è çàìåøàòåëüñòâî â ñòðàíàõ
Îñè. Íà÷àëñÿ êðèçèñ ïðîôàøèñòñêèõ
ðåæèìîâ â Èòàëèè,Ðóìûíèè,Âåíãðèè,
Ñëîâàêèè. Ðåçêî îñëàáëî âëèÿíèå Ãåðìàíèè
íà å¸ ñîþçíèêîâ,çàìåòíî îáîñòðèëèñü
ðàçíîãëàñèÿ ìåæäó íèìè.
Ìíîãèå ãîñóäàðñòâåííûå è ïîëèòè÷åñêèå
äåÿòåëè âûñîêî îöåíèëè ïîáåäó ñîâåòñêèõ
âîéñê. Â ïîñëàíèè È. Â. Ñòàëèíó (5
ôåâðàëÿ 1943) Ô. Ðóçâåëüò íàçâàë
Ñòàëèíãðàäñêóþ áèòâó ýïè÷åñêîé
áîðüáîé,ðåøàþùèé ðåçóëüòàò
êîòîðîé ïðàçäíóþò âñå
àìåðèêàíöû. 17 ìàÿ 1944 ãîäà
Ðóçâåëüò ïðèñëàë Ñòàëèíãðàäó
ãðàìîòó: «Îò èìåíè íàðîäà
Ñîåäèí¸ííûõ Øòàòîâ Àìåðèêè ÿ
âðó÷àþ ýòó ãðàìîòó ãîðîäó
Ñòàëèíãðàäó,÷òîáû îòìåòèòü íàøå
âîñõèùåíèå åãî äîáëåñòíûìè
çàùèòíèêàìè,õðàáðîñòü,ñèëà äóõà
è ñàìîîòâåðæåííîñòü êîòîðûõ âî
âðåìÿ îñàäû ñ 13 ñåíòÿáðÿ 1942
ãîäà ïî 31 ÿíâàðÿ 1943 ãîäà áóäóò
âå÷íî âäîõíîâëÿòü ñåðäöà âñåõ
ñâîáîäíûõ ëþäåé. Èõ ñëàâíàÿ
ïîáåäà îñòàíîâèëà âîëíó
íàøåñòâèÿ è ñòàëà ïîâîðîòíûì
ïóíêòîì âîéíû ñîþçíûõ íàöèé
ïðîòèâ ñèë àãðåññèè.»
Ïðåìüåð-ìèíèñòð
Âåëèêîáðèòàíèè Ó. ×åð÷èëëü â ïîñëàíèè
È. Â. Ñòàëèíó îò 1 ôåâðàëÿ 1943 ãîäà
íàçâàë ïîáåäó Ñîâåòñêîé Àðìèè ïîä
Ñòàëèíãðàäîì èçóìèòåëüíîé. Êîðîëü
Âåëèêîáðèòàíèè ïðèñëàë Ñòàëèíãðàäó
äàðñòâåííûé ìå÷,íà êëèíêå êîòîðîãî íà
ðóññêîì è àíãëèéñêèõ ÿçûêàõ âûãðàâèðîâàíà
íàäïèñü:
«Ãðàæäàíàì Ñòàëèíãðàäà,êðåïêèì,êàê
ñòàëü,îò êîðîëÿ Ãåîðãà VI â çíàê ãëóáîêîãî
âîñõèùåíèÿ áðèòàíñêîãî íàðîäà.»
Çàáûâàòü ýòè ñîáûòèÿ ìû è áóäóùèå
ïîêîëåíèÿ íå èìååì ïðàâà.
Âå÷íàÿ ïàìÿòü ïàâøèì ãåðîÿì!
ϸòð Ìîèñååâ
ïîñò áåç ìîëèòâû – ýòî âñåãî ëèøü äèåòà.
Ïîñò óòîí÷àåò äóøó äëÿ ïîêàÿíèÿ.
×åëîâåê íà÷èíàåò ëó÷øå ïîíèìàòü ñâîè
íåäîñòàòêè,ó íåãî ïîÿâëÿåòñÿ æåëàíèå
î÷èñòèòü ñâîþ ñîâåñòü è ïîêàÿòüñÿ ïåðåä
Ãîñïîäîì.

21
Æèçíü ïîðîé ïðåïîäíîñèò íàì
óäèâèòåëüíûå ñþðïðèçû. Íèêîãäà
íå çíàåøü,â êàêîé ìîìåíò
âñòðåòÿòñÿ ëþäè,êîòîðûå ïðèíåñóò ÷òî-òî
íîâîå â òâîþ æèçíü,èçìåíÿò âîñïðèÿòèå
ìèðà,íàâå÷íî îñòàâÿò ñëåä â òâîåì ñåðäöå.
Îäíèì èç òàêèõ ïîäàðêîâ ñóäüáû ñòàëî
íàøå òðåõíåäåëüíîå ïðåáûâàíèå â Áóõàðåñòå
è çíàêîìñòâî ñ îñòðîâêîì Ðîññèè â
Ðóìûíèè.
Ìû,ñòóäåíòêè 1 êóðñà ìàãèñòðàòóðû
ÃîñÈÐß èì. À.Ñ.Ïóøêèíà,ïðèåõàëè íà
ïðàêòèêó â Áóõàðåñòñêèé óíèâåðñèòåò è
ïîñåëèëèñü â Îáùèíû ðóññêèõ-ëèïîâàí,ãäå,
îêðóæåííûå ðóññêîé ðå÷üþ è òðàäèöèÿìè,
òåïëîòîé è çàáîòîé ïðåäñòàâèòåëåé îáùèíû,
äåéñòâèòåëüíî ïî÷óâñòâîâàëè ñåáÿ êàê äîìà.
 ïåðâûå æå ÷àñû ïðåáûâàíèÿ â Áóõàðåñòå
ìû ïîçíàêîìèëèñü ñ ÷óäíûì ëèïîâàíñêèì
ÿçûêîì: ÷óäíûì - ïîòîìó ÷òî
íåîáûêíîâåííûì,íåîáûêíîâåííûì - ïîòîìó,
÷òî îí äîíåñåí äî íàøèõ âðåìåí òàêèì,
êàêèì ðàçãîâàðèâàëè íà íåì íàøè ïðåäêè
íåñêîëüêî ñòîëåòèé íàçàä.
Íàâñåãäà îñòàíåòñÿ â ïàìÿòè,êàê ñèäåëè
íàïðîòèâ íàøè ðîâåñíèêè â ðóññêèõ
ðóáàõàõ-êîñîâîðîòêàõ è ãîâîðèëè ÿçûêîì
«äîáðûõ ìîëîäöåâ» èç ñêàçîê: ìàìåíüêà,
íûí÷å,äþæå,ïî÷àë,åæåëè; òðîãàòåëüíî áûëî
óñëûøàòü îäíàæäû îò ñîâðåìåííîé äåâóøêèëèïîâàíêè
ñòàðèííîå ïóøêèíñêîå «íå
ïå÷àëüñÿ»,êîòîðîå íà ñîâðåìåííîì ðóññêîì
ÿçûêå ïðîçâó÷àëî áû òàê íåéòðàëüíî - «íå
âîëíóéñÿ».
Íàì,êàê áóäóùèì ôèëîëîãàì,áûëî
ïîèñòèíå èíòåðåñíî íàáëþäàòü îñîáåííîñòè
ýòîãî ÿçûêà,çàìå÷àòü,÷òî ëèïîâàíå íå ïîþò
22 Ìàðòà – Äåíü ïàìÿòè ñîðîêà
ìó÷åíèêîâ Ñåâàñòèéñêèõ
Ïðàçäíèê ñîðîêà Cåâàñòèéñêèõ
ìó÷åíèêîâ âñåãäà áûë áîëüøèì ñîáûòèåì â
Ïðàâîñëàâíîé Öåðêâè. Èçäðåâëå,ñ ñàìîãî
âðåìåíè èõ ìó÷åíè÷åñêîé êîí÷èíû â 320
ãîäó,Öåðêîâü òîðæåñòâåííî ïðîñëàâëÿëà
ýòèõ ñâÿòûõ. Îíè ïðèíÿëè ñòðàäàíèå çà
Õðèñòà ïåðåä ñàìîé ïîáåäîé õðèñòèàíñòâà â
Ðèìñêîé èìïåðèè. Òîãäà óæå áûë ïðèíÿò
çíàìåíèòûé Ìèëàíñêèé ýäèêò,ðàçðåøàþùèé
ñâîáîäó õðèñòèàíñêîãî âåðîèñïîâåäàíèÿ,íî
áûëè åùå îòäåëüíûå âñïûøêè ãîíåíèé
ïåðåä òîé ïîëíîé ïîáåäîé,êîãäà
õðèñòèàíñòâî óòâåðäèëîñü âî âñåé Ðèìñêîé
èìïåðèè. Òàê áûâàåò: êîí÷àåòñÿ âîéíà,è
íàêàíóíå ïîáåäû êòî-òî ïðèíèìàåò ñìåðòü.
www.zorile.ro
ïåñíè,à «èãðàþò»,íå ãóëÿþò,
à «õîäþò»,íå ãîâîðÿò,à
«ãîâÎðþò».
Äàæå âäàëè îò äîìà íàì
óäàëîñü ïîó÷àñòâîâàòü â
ëþáèìîì ðóññêîì ïðàçäíèêå
– Ìàñëåíèöå,óãîñòèòüñÿ
áëèíàìè,ïðèìåðèòü íà ñåáÿ
âåëèêîëåïíûå ðóññêèå
íàðîäíûå êîñòþìû,âïåðâûå
íàäåòü êîêîøíèêè è ñ
çàäîðíûìè ïåñíÿìè àíñàìáëÿ «×óá÷èê»
ïðîâîäèòü Çèìó.
Ïðàçäíîâàíèå íà÷àëà âåñíû îêàçàëîñü
âäâîéíå âåñåëûì,ïîòîìó ÷òî íà ýòîé æå
íåäåëå îòìå÷àëñÿ è ðóìûíñêèé íàðîäíûé
ïðàçäíèê Ìàðöèøîð,î êîòîðîì ìû óçíàëè,
òîëüêî îêàçàâøèñü â Áóõàðåñòå. Äåâóøêà â
ðóññêîì êîñòþìå,íî ñ êðàñíî-áåëûì
áðàñëåòèêîì íà ðóêå – áûòü ìîæåò,ýòî è
âûðàæàåò ñóùíîñòü ðóññêèõ-ëèïîâàí:
ðîäèâøèñü è æèâÿ â Ðóìûíèè,÷óâñòâîâàòü
ñâîþ ñâÿçü ñ Ðîññèåé è õðàíèòü òðàäèöèè
ïðåäêîâ.
Ñòàðèííîå ñëîâî «îáùèíà»
íåîáûêíîâåííî òî÷íî îòðàæàåò òî,÷åì
çàíèìàþòñÿ â íåé ðóññêèå ëèïîâàíå –
îáùèì,îáùåñòâåííî âàæíûì
äåëîì. Íà ñòîëü íåáîëüøîé
òåððèòîðèè áóõàðåñòñêîé
îáùèíû ñîñðåäîòî÷åíû
èçäàòåëüñòâà ãàçåò «Çîðè» è
«Êèòåæ ãðàä»,ìîëîäåæíîãî
æóðíàëà «Àâðîðà»,ëèïîâàíñêàÿ
öåðêîâü,âñåãäà ïîëíàÿ
ïðèõîæàí,à íà âòîðîì ýòàæå
íàõîäèòñÿ áîëüøîé «ñèíèé» çàë,
ãäå ïðîâîäÿòñÿ ìåðîïðèÿòèÿ êàê
äëÿ äåòåé,òàê è äëÿ âçðîñëûõ.
Ëèïîâàíå ÷àñòî ïîñëå äîëãîãî
ðàáî÷åãî äíÿ ñîáèðàþòñÿ âìåñòå,
÷òîáû ïåòü íàðîäíûå ïåñíè,è â
ýòîò ìîìåíò åùå áîëüøå
îùóùàåòñÿ äóøåâíîñòü ýòîãî ìåñòà.
Ìû ðàäû áûëè îêóíóòüñÿ â ýòó
óäèâèòåëüíóþ àòìîñôåðó îáùèíû,
ïî÷óâñòâîâàòü åå æèçíü è ïîó÷àñòâîâàòü â
íåé,óçíàòü ìíîãî èíòåðåñíîãî èç èñòîðèè
ðóññêèõ-ëèïîâàí. Óåçæàÿ,ìû îñòàâëÿåì
Ýòè âîèíû ïðèíÿëè ñòðàäàíèå çà Õðèñòà
â ëåäÿíîì Ñåâàñòèéñêîì îçåðå. Èõ ñìåðòü
áûëà îñîáåííî ñëàâíîé,ïîòîìó ÷òî îíè
èìåëè âîçìîæíîñòü èçáàâèòüñÿ îò
ñòðàäàíèé. Íà áåðåãó îçåðà áûëà
ðàñòîïëåíà áàíÿ,è êàæäûé èç íèõ ìîã
îñòàâèòü ìåñòî ìó÷åíèé è ïðèáåãíóòü ê
ýòîìó ñïàñåíèþ.
Èõ ïîäâèã ïàìÿòåí äëÿ íàñ è òåì,÷òî
îäèí èç âîèíîâ íå âûäåðæàë è ïðåäïî÷¸ë
áåçîïàñíóþ,áëàãîïîëó÷íóþ æèçíü áåç
Õðèñòà ñìåðòè ñî Õðèñòîì. Ýòî âèäåë îäèí
èç ñòðàæíèêîâ. Ïî íåïîñòèæèìîìó
Áîæåñòâåííîìó Ïðîìûñëó åìó îòêðûëîñü,
÷òî òàì,ãäå ñòîÿò ýòè ìó÷åíèêè,— æèçíü è
ñëàâà. Òàì òî òåïëî,êîòîðîå íåâîçìîæíî
îáðåñòè íèãäå è íèêîãäà,òàì Ñàì Ãîñïîäü.
Âèäÿ ìó÷åíè÷åñêèå âåíöû,ñõîäÿùèå íà
çäåñü ÷àñòè÷êó ñåáÿ è óâîçèì ñ ñîáîé
êóñî÷åê Ðóìûíèè,íåïîäúåìíûå ÷åìîäàíû
«ìàðöèøîðîâ» è ïîëíûå íîóòáóêè
ôîòîãðàôèé. Íî ãëàâíîå - âîñïîìèíàíèÿ: î
÷óäåñíûõ äíÿõ â îáùèíå,î ðóìûíñêîì
ñîëíûøêå,î âåñíå,âñòðå÷åííîé â Áóõàðåñòå
(îá ýòîì åñòü çàìå÷àòåëüíàÿ ðóññêàÿ ïåñíÿ).
Ðàññòàâàíèå – ýòî âñåãäà íåìíîãî ãðóñòíî.
Ãðóñòíî ïðîùàòüñÿ ñ ëþäüìè,êîòîðûå çà
ñòîëü êîðîòêîå âðåìÿ ñòàíîâÿòñÿ òåáå íå
÷óæèìè: ýòî ïðåäñåäàòåëü îáùèíû Íèêèôîð
Àíäðååâè÷ Âîðîáüåâ,ðàññêàçû êîòîðîãî ìû
ãîòîâû áûëè çàïèñûâàòü,ýòî è ìàòåðèíñêàÿ
çàáîòà äîìíû Âàñèëèêè,äðóæåëþáèå è
îòêðûòîñòü Ëåîíà,Êðèñòèíû,Ïàóëÿ è
äðóãèõ ðåáÿò. Íî,êàê ãîâîðèòñÿ,íå ïëà÷ü,
÷òî ýòî çàêîí÷èëîñü,à óëûáíèñü,ïîòîìó ÷òî
ýòî áûëî. Ìû íàäååìñÿ íà ñêîðóþ âñòðå÷ó ñ
íàøèìè íîâûìè äðóçüÿìè. Äî ñâèäàíèÿ! La
revedere!
Òàíÿ è Òîíÿ
âîèíîâ,îí çàêðè÷àë: «È ÿ õðèñòèàíèí!» —
è ïðèñîåäèíèëñÿ ê íèì,÷òîáû âìåñòå ñ íèìè
ðàçäåëèòü è ñòðàäàíèÿ,è ñëàâó.

Comunitatea ru=ilor lipoveni din
Mahmudia are un nou punct de atrac\ie
pentru turi=ti – ,,Casa Pescarului”, un
mini-muzeu care le ofer[ vizitatorilor o imagine
asupra vie\ii comunit[\ilor tradi\ionale de
pescari. Inaugurarea a avut loc duminic[, 13
februarie 2011, evenimentul fiind organizat de
filiala local[ a Comunitatii ru=ilor lipoveni, cu
sprijinul Asocia\iei Salva\i Dun[rea =i Delta =i a
Consiliului Local Mahmudia.
La eveniment, al[turi de localnici, membrii
ai ansamblului ,,Katiu=a” din localitate, au mai
participat pre=edintele CRL Tulcea dl. Andrian
Ampleev, primarul comunei Mahmudia dna
Gherghina Vr[mule\ =i reprezentan\i ai
asocia\iei Salva\i Dun[rea =i Delta.
Sub forma unui foi=or tradi\ional din lemn =i
stuf, acest mini-muzeu al pescarului a fost construit
în curtea Comunit[\ii ru=ilor lipoveni din
Mahmudia în cadrul proiectului „Conservarea
biodiversit[\ii prin cultivarea ecoturismului =i a
tradi\iilor locale ca alternative pentru dezvoltarea
durabil[ a comunit[\ilor locale de
pescari din Delta Dun[rii”, implementat de
Asocia\ia Salva\i Dun[rea =i Delta în parteneriat
cu autorit[\ile locale =i cu Asocia\ia de
pescari „Fiii Deltei”.
Scopul principal al proiectului este s[ transforme
Mahmudia din localitate de tranzit turistic
în destina\ie favorit[ pentru turismul de
lung[ durat[. Proiectul, cu un buget de 100.000
de dolari, finan\at de Global Environmental
Fund, a vizat =i înfiin\area unui atelier de
împletituri din papur[, deschis la finele lui
2008, precum =i amenajarea unui turn pentru
urm[rirea p[s[rilor, situat în imediata vecin[tate
a ruinelor cet[\ii Salsovia.
Printre obiectele expuse în ,,Casa
Pescarului” se reg[sesc unelte pesc[re=ti
tradi\ionale (vintire, setci, rostogoale, pripoane)
precum =i diverse obiecte din gospod[rie,
obiecte de cult, scene din via\a familiilor de
www.zorile.ro
pescari ru=i lipoveni.
Pe durata sezonului estival, “Casa
Pescarului” va putea g[zdui expozi\ii temporare
tematice, inten\ia comunit[\ii fiind de a realiza
diverse parteneriate cu pensiuni locale ce vor
oferi turi=tilor preparate tradi\ionale. Astfel,
pre=edintele CRL Mahmudia, C[lin Ivanov, a
declarat c[ turi=tii care vor
ajunge la “Casa Pescarului” vor
putea înv[\a s[ fac[ tradi\ionala
ciorb[ de pe=te, iar cei interesa\i
vor putea petrece o zi cu un
pescar în Delt[: ,,Ru=ii lipoveni
de aici au fost pescari de când
se =tiu. To\i am tr[it, am mâncat
=i am crescut cu pe=te.
Muzeul va fi deschis oric[rei
persoane. Îi vom înv[\a pe
turi=ti s[ fac[ ciorb[ de pe=te,
dac[ vor dori, =i îi vom lua cu
noi în Delt[ pentru a le ar[ta
minun[\iile zonei”.
Domnul C[lin Ivanov a avut
amabilitatea s[ ne r[spund[ =i
la o serie de întreb[ri referitoare la via\a etnicilor
no=tri din Mahmudia:
Cum decurge colaborarea CRL Mahmudia
cu Prim[ria local[? Am v[zut c[ doamna primar
a fost prezent[ la eveniment =i v-a reasigurat
de tot sprijinul dumneaei.
A= zice c[ decurge foarte bine. De câte ori
am cerut ceva Prim[riei, am fost ajuta\i, dar
adev[rul este c[ =i noi mereu le-am întors
favoarea. De exemplu, de câte ori vine vreo
televiziune s[ fac[ un reportaj sau când
Prim[ria organizeaz[ un eveniment =i are
nevoie s[ includ[ un moment artistic, apeleaz[
la noi. În localitate nu mai exist[ niciun alt
ansamblu de muzic[ tradi\ional[ al altei comunit[\i.
Ar mai fi doar o trup[ de teatru, a c[rei
componen\[ se schimb[ mereu =i care nu poate
din aceast[ cauz[ s[ preg[teasc[ o reprezenta\ie
într-un timp
foarte scurt. La
noi e altfel: suntem
un grup
format, cu
experien\[, to\i
=tim s[ cânt[m,
nu conteaz[
dac[ reu=im s[
ne adun[m 20-
30 sau numai 5,
ne descurc[m.
Astfel, chiar
dac[ avem idei
diferite sau alte
op\iuni politice,
între Prim[rie =i
22
comunitate exist[ un parteneriat, care
func\ioneaz[ în folosul tuturor.
Începând cu anul =colar în curs, în
Mahmudia s-a inaugurat =i un curs de limba
rus[ matern[, pe care îl \ine doamna Mihaela
Sidorov. Cum i-a\i atras pe copii spre acest
curs? V-a fost greu s[-i convinge\i pe p[rin\i
=i copii de necesitatea acestuia?
Am avut mici dificult[\i la început deoarece
unii copii nu vroiau s[ vin[ crezând c[ vor avea
o profesoar[ cu care f[cuser[ cursuri în trecut.
Le-am explicat c[ nu este a=a, c[ vom avea o
profesoar[ nou[. Doamna inspectoare Nadia
Casian ne-a spus c[ va veni cineva de la
Tulcea, iar ulterior am auzit c[ va veni chiar
dumneaei. Pân[ la urm[ a intervenit ceva =i am
ob\inut aprobarea ca acest curs s[ fie predat de
o tân[r[ din comunitatea noastr[, care =tie
limba rus[. Imediat dup[ aceea s-a dublat
num[rul copiilor care s-au înscris la curs.
De altfel, directoarea =colii este foarte amabil[
=i am avut sprijinul dumneaei în tot acest
proces. Discut[m orice problem[ iar ea ne ajut[
cu tot ce poate.
Câ\i copii frecventeaz[ în prezent acest
curs?
La început erau 29 copii dar între timp 4,
din diverse motive, au renun\at. Problema va fi
îns[ la anul când o parte din ei, cei care termin[
clasa a VIII-a, î=i vor continua studiile la
Tulcea =i vor pleca. În genera\iile care vin dup[
sunt prea pu\ini copii. De exemplu, de la
Revolu\ie încoace nu =tiu dac[ s-au n[scut 10
copii în familiile de lipoveni. De murit au murit
mul\i… P[rintele zice c[ în toat[ aceast[
perioad[ a botezat doar 5-6 copii…
Ce ne pute\i spune despre comunitatea
ru=ilor lipoveni din Mahmudia?
Potrivit recens[mântului în Mahmudia avem
499 de etnici. Dintre ace=tia, nucleul stabil, cei
care vin la comunitate, sunt activi la ac\iunile
pe care le organiz[m, ar fi pu\in peste 20 de
persoane. În rest mul\i vin =i pleac[ dup[ o
perioad[, apoi vin al\ii, etc. Cei care se stabilesc
sunt pu\ini. Mul\i pleac[ din cauza serviciului
– multe fete din cor care aveau voci bune
au plecat în Spania, Italia…
Ce s-a schimbat în via\a comunit[\ii de aici

23
de-a lungul anilor?
S-au pierdut din unele obiceiuri... De exemplu,
înainte când cineva punea acoperi=ul la o
cas[, nu era nevoie s[ mearg[ s[ cear[ ajutorul
cuiva. To\i vecinii, rudele, oameni din sat se
strângeau acolo =i ajutau s[ se pun[ podul,
lipeau pere\ii, cum se f[cea înainte la casele din
chirpici. Acum nu mai exist[ a=a ceva. Dac[
cineva î=i construie=te casa =i are nevoie de ajutor
trebuie s[ pl[teasc[ oameni.
Având în vedere c[ pescuitul nu mai este
rentabil, spre ce ocupa\ii se orienteaz[ ru=ii
lipoveni din Mahmudia?
Viitorul localit[\ii este turismul. +i cariera
de calcar de aici decade din ce în ce mai mult, a
avut la un moment dat 1000 de angaja\i, acum
sunt 100 =i vor fi =i mai pu\ini…
Dar investi\ia în turism este una bun[, mai
ales c[ se are în vedere renaturarea unei zone
de lâng[ Mahmudia…
A=a este. Proiectul este deja f[cut, din
www.zorile.ro
toamn[ se va
începe construc\ia
unui canal prin
care un teren de
900 de hectare din
apropierea
localit[\ii va fi
inundat, va fi populat
cu pe=te, se va
dezvolta din nou
vegeta\ia =i fauna
specific[ Deltei,
redându-i-se destina\ia
ini\ial[.
Practic se va aduce
Delta mai aproape
de Mahmudia iar acest lucru nu va face decât s[
atrag[ mai mul\i turi=ti. Deja sunt mul\i, au fost
zile în care Mahmudia nu putea s[ absoarb[
num[rul de turi=ti, care erau nevoi\i s[ plece la
Murighiol, Dun[v[\ s[ caute locuri de cazare.
Acest lucru îi va impulsiona cu siguran\[ pe
localnici s[ se orienteze spre acest domeniu =i
tot mai mul\i dintre ei s[ deschid[ pensiuni.
Cristina Anore
Sâmb[t[, 26 februarie 2011, la Sarichioi, jude\ul Tulcea, a avut loc faza jude\ean[ a
Olimpiadei de limba rus[ matern[, clasele IV-XII. În cadrul competi\iei jude\ene s-au
înscris 73 de tineri din localit[\ile: Slava Cerchez[, Sarichioi, Jurilovca, Carcaliu =i
Tulcea.
Locul Clasa Numele =i prenumele +coala Punctajul
I XII Bejenaru Paula Liceul Teoretic ,,Grigore Moisil” 97,5
II XII Farapon Alina Liceul Teoretic ,,Grigore Moisil” 94
III XII Martin Raluca-Iuliana Liceul Teoretic ,,Grigore Moisil” 91
Men\iune XII Mitri Daniel Liceul Teoretic ,,Grigore Moisil” 87,5
Men\iune XII Listrat Roxana-Nina Liceul Teoretic ,,Grigore Moisil” 83
I XI Petrov Zina Liceul Teoretic ,,Grigore Moisil” 96
II XI Cornei Alexandra-Claudia Colegiul Economic ,,Delta Dun[rii” 94
I X Antonov Iraida Liceul Teoretic ,,Grigore Moisil” 99
II X Savin Victor-Marian Liceul Teoretic ,,Grigore Moisil” 97
III X Ulian Adelina Liceul Teoretic ,,Grigore Moisil” 94
Men\iune X Alempi Andreea Liceul Pedagogic 89,5
Men\iune X Ilici Olimpia Liceul Teoretic ,,Grigore Moisil” 86,5
Men\iune X Zenovei Ana Liceul Teoretic ,,Grigore Moisil” 86,5
Men\iune X Gurei C[t[lin-Adrian Liceul Teoretic ,,Grigore Moisil” 85
I IX Maxim Antonina Colegiul Economic ,,Delta Dun[rii” 92
II IX Anton Mihail Liceul Teoretic ,,Grigore Moisil” 91,5
III IX Cornei Mariana Liceul Teoretic ,,Grigore Moisil” 91
Men\iune IX Simionov Livia Colegiul Economic ,,Delta Dun[rii” 90
Men\iune IX Zenovei Anastasia Liceul Pedagogic 89,5
I VIII Haralambie Iulia +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 100
II VIII Silivestru Cristina +coala ,,Constantin G[venea” Tulcea 94
II VIII Vasile Irina +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 94
III VIII Fedot Alina +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 93
Men\iune VIII Andrei Paul +coala ,,Alexandru Ciucurencu” Tulcea 90
Men\iune VIII Vasile Paul-Iulian +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 85
I VII Nichita Liliana +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 91
I VII Trifanov Valeria +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 91
II VII Chiril[ C[t[lin +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 90,5
III VII Larion Alexandra +coala cu clasele I-VIII Slava Cerchez[ 90
Men\iune VII Vasile +tefan +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 88
I VI Petro Iuliana +coala cu clasele I-VIII Slava Cerchez[ 99
II VI Gurei Paul +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 96
III VI Liferi Cosmin +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 95
III VI Lovin Iuliana +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 95
Men\iune VI Pavlov Galina-Larisa +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 94,5
Men\iune VI Afanasi Lavinia +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 94
Men\iune VI Cazamon Laura +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 93
I V Poliect Mariana +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 97
II V Gavrilov Livia +coala ,,Alexandru Ciucurencu” Tulcea 96
III V Grigore Eliza +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 90
I IV Ampleev Ioan +coala nr. 12 Tulcea 100
II IV Popov Andreea +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 94
III IV Mitri Ramona +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 93
Men\iune IV Sevastian Laura +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 92
Men\iune IV Moldoveanu Dalina +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 88
Men\iune IV Stignei Laura-Camelia +coala cu clasele I-VIII Sarichioi 88

ÈÑÒÎÐÈß È ÀÊÒÓÀËÜÍÎÑÒÜ
Ïðàçäíèê ñâ. Âàñèëèÿ Âåëèêîãî
â Ëåòî Ãîñïîäíå 7520-îå
14
(1) ÿíâàðÿ Ñâÿòàÿ Öåðêîâü ÷òèò
ïàìÿòü Âàñèëèÿ Âåëèêîãî. Ïî÷åìó
àçûâàþò åãî «Âåëèêèì»,ëþáîé ÷åëîâåê
îéì¸ò,åñëè óçíàåò î åãî äåÿòåëüñòè.
ðõèåïèñêîï Êåñàðèè Êàïïàäîêèéñêîé,
åðêîâíûé ïèñàòåëü è áîãîñëîâ ïî÷èòàåòñÿ
àê îäèí èç òð¸õ âñåëåíñêèõ ñâÿòèòåëåé è
÷èòåëåé âìåñòå ñ Ãðèãîðèåì Áîãîñëîâîì è
îàííîì Çëàòîóñòîì. Åìó ïðèïèñûâàþòñÿ
çîáðåòåíèå èêîíîñòàñà è ñîñòàâëåíèå
èòóðãèè,íàçâàííîé åãî èìåíåì. Îí
âëÿåòñÿ àâòîðîì ìíîãî÷èñëåííûõ
ðîïîâåäåé è ïèñåì (ñîõðàíèëîñü íå ìåíåå
òð¸õñîò) è óáåæä¸ííûì ïîáîðíèêîì
êèíîâèè (ìîíàñòûðü îáùåæèòñêîãî óñòàâà).
Ðîäèëñÿ ñâ. Âàñèëèé îêîëî 330 ãîäà â
Êåñàðèè,àäìèíèñòðàòèâíîì öåíòðå
Êàïïàäîêèè (òåïåðü ã. Êàéñåðè â Òóðöèè).
Îí ïðîèñõîäèë èç èçâåñòíîãî ðîäà,
ñëàâèâøåãîñÿ êàê çíàòíîñòüþ è áîãàòñòâîì,
òàê è ðåâíîñòüþ ê õðèñòèàíñêîé âåðå. Åãî
äåäóøêà ñ áàáóøêîé ïîñòðàäàëè âî âðåìÿ
èîêëåòèàíîâûõ ãîíåíèé. Ðîäíîé äÿäÿ áûë
ïèñêîïîì,êàê,âïðî÷åì,è äâîå áðàòüåâ -
ðèãîðèé Íèññêèé è ϸòð Ñåâàñòèéñêèé.
åñòðîé ñâÿòèòåëÿ áûëà ïðåïîäîáíàÿ
àêðèíà. Îòåö ñâÿòîãî Âàñèëèÿ,áóäó÷è
ðàòîðîì è çàêîíîâåäîì,ïðåäíàçíà÷àë åãî
ëÿ òîé æå ñòåçè. Îí ïîëó÷èë ïðåêðàñíîå
áðàçîâàíèå â Êåñàðèè è Êîíñòàíòèíîïîëå,
îïîëíèë åãî â Àôèíàõ.
Ïî âîçâðàùåíèè â Êåñàðèþ Âàñèëèé
îñâÿòèë ñåáÿ ñâåòñêèì äåëàì,íî,â êîíöå
îíöîâ,ïîêèíóë ãîðîä è ïîñåëèëñÿ íà
åìåéíûõ çåìëÿõ â Ïîíòå,ãäå îñíîâàë
îäîáèå ìîíàøåñêîé îáùèíû. Â 357 ãîäó
àñèëèé ïóñòèëñÿ â ïðîäîëæèòåëüíîå
óòåøåñòâèå ïî êîïòñêèì ìîíàñòûðÿì è â
âÿòîé ãðàä Èåðóñàëèì. Çäåñü îí ðåøèë
ðåñòèòüñÿ â Èîðäàíå è ãîðÿ÷î ïðîñèë Áîãà
àòü åìó êîé-òî çíàê. È óäèâèòåëüíî: âî
ðåìÿ åãî êðåùåíèÿ âñïûõíóëà íåáåñíàÿ
îëíÿ è áåëûé ãîëóáü âîçíåññÿ ê ÿñíîìó
åáó.
 360 ãîäó Âàñèëèé ñîïðîâîæäàë
àïïàäîêèéñêèõ åïèñêîïîâ íà ñèíîä â
îíñòàíòèíîïîëü. Áóäó÷èé ïðîòèâíèêîì
ÏÑ Ïàèñèé è ñâÿùåíñòâî âî âðåìÿ òîðæåñòâà.
www.zorile.ro
ó÷åíèÿ Àðèÿ,îí
âñòóïèë â êîíôëèêò
ñ òåìè åïèñêîïàìè,
êîòîðûå ðàçäåëÿëè
ýòî ó÷åíèå. À êîãäà
îí áûë ðóêîïîëîæåí
âî ïðåñâèòåðû,òî
ïðåäïî÷¸ë óäàëèòüñÿ
â ñâîþ ïóñòûíþ.
 365 ãîäó
óñåðäíûé Âàñèëèé
âåðíóëñÿ â Êåñàðèþ
è âçÿë óïðàâëåíèå åïàðõèåé â ñâîè ðóêè.
Îí íàïèñàë òðè êíèãè ïðîòèâ àðèàí â
çàùèòó Ñâÿòîé Òðîèöû,ïðîïîâåäóÿ äîãìàò
«òð¸õ èïîñòàñåé â åäèíîé ñóùíîñòè».
Íåñìîòðÿ íà ïðîòèâîäåéñòâèå ðÿäà
åïèñêîïîâ,â 370 ãîäó Âàñèëèé çàñòóïèë íà
ìåñòî ìèòðîïîëèòà Êàïïàäîêèéñêîãî è
ðåâíîñòíî ïðèíÿëñÿ çà èñêîðåíåíèå
àðèàíñòâà â Ìàëîé Àçèè.
Àíòèàðèàíñêàÿ äåÿòåëüíîñòü Âàñèëèÿ
ïðèâåëà åãî ê ñòîëêíîâåíèþ
ñ èìïåðàòîðîì Âàëåíòîì. Âî
âðåìÿ ïóòåøåñòâèÿ
èìïåðàòîðà-àðèàíèíà ïî
Êàïïàäîêèè åïèñêîï íàîòðåç
îòêàçàëñÿ ïðèçíàòü ïðàâîòó
àðèàíñêîãî ó÷åíèÿ.  îòâåò
Âàëåíò ðàçäåëèë
Êàïïàäîêèþ íà äâå
ïðîâèíöèè,÷òî ïðèâåëî ê
ñîêðàùåíèþ êàíîíè÷åñêîé
òåððèòîðèè Âàñèëèÿ è
ïîäîðâàëî åãî ïîçèöèè â
öåðêâè.
Òåì íå ìåíåå Âàñèëèþ
óäàëîñü ïðîäâèíóòü ñâîèõ
ñîðàòíèêîâ íà ìåñòî
åïèñêîïîâ êëþ÷åâûõ ãîðîäîâ. Ãèáåëü
Âàëåíòà â áèòâå ïðè Àäðèàíîïîëå èçìåíèëà
áàëàíñ ñèë â ãîñóäàðñòâå è öåðêâè,íî
Âàñèëèé íå óñïåë ýòèì âîñïîëüçîâàòüñÿ.
Åãî çäîðîâüå áûëî ïîäîðâàíî àñêåòè÷åñêèì
îáðàçîì æèçíè. Îí óìåð â ïåðâûé äåíü
íîâîãî 379 ãîäà â âîçðàñòå 49 ëåò è â
ñêîðîì âðåìåíè áûë ïðè÷èñëåí ê ëèêó
ñâÿòûõ.
 ÷åñòü Âàñèëèÿ
Âåëèêîãî â ãîðîäå
Ðàäàóöû áûëè
ïðîâåäåíû è â ýòîì ãîäó
ïðåñòîëüíûå òîðæåñòâà.
Ïðàçäíè÷íîå
áîãîñëóæåíèå âîçãëàâèë
ÏÑ Ïàèñèé,áðýèëîòóë÷èíñêèé
åïèñêîï.
Åãî ñîïðîâîæäàëè
íàñòîÿòåëü öåðêâè èåðåé
Ïåòð,ïðîòîèåðåè
Àíèêèòà (ã. Ôðóìîñ) è
Ãåîðãèé (ñ. Êëèìàóöû),
èåðåè Ôåîäîò (ñ.
Ôîòî àâòîðà: Òàòüÿíà Òèìîôååâà
Ôîòî àâòîðà: Òàòüÿíà Òèìîôååâà
Êëèìàóöû) è Åâäîêèì
(ã. Ñî÷àâà),äüÿêîí
24
Ñïðàâà íàëåâî: ìàòóøêè Àííà,Ìàðèÿ è Åëåíà íà òðàïåçå.
Àíäðåé (Áðýèëà-Õóòîð),ìèòðîïîëüñêèå
÷òåöû Ãðèãîðèé è Ìèõàèë. Â ìíîãîëþäíîì
õðàìå âëàäûêà Ïàèñèé îòñëóæèë
àðõèåðåéñêóþ ëèòóðãèþ è âîäîñâÿòíûé
ìîëåáåí. Îáðàòèâøèñü ê ïðèõîæàíàì ïîñëå
ìîëåáíà,îí ïðî÷èòàë ïîñëàíèå îò ÂÏÑ
ìèòðîïîëèòà Ëåîíòèÿ è ïîçäðàâèë
ñîáðàâøèéñÿ íàðîä ñ ïðåñòîëüíûì
ïðàçäíèêîì. Ïî îêîí÷àíèè ñëóæáû
íàñòîÿòåëü õðàìà ïðèãëàñèë âåðóþùèõ íà
Æåíùèíû ïîäãîòàâëèâàþùèå òðàïåçó: Óëèíèÿ,
Ìàòðèîíà,Íàäåæäà,Åëåíà è Ìàðüÿ.
Ôîòî àâòîðà: Òàòüÿíà Òèìîôååâà
ñîâìåñòíóþ òðàïåçó.
Âòîðàÿ ÷àñòü ñîáûòèÿ ïðîøëà â
òðàïåçíîé. Ñðåäè ïðèñóñòâóþùèõ áûëè
ìàòóøêè Ìàðèÿ ôðóìîññêàÿ è Åëåíà
ñî÷àâñêàÿ,ïðèåõàâøèå ïîêëîíèòüñÿ
ïðåñòîëüíîé èêîíå Âåëèêîãî Âàñèëèÿ.
Áîãàòûå áëþäà,ïðèãîòîâëåííûå â ÷åñòü
ïðàçäíèêà,è âèíîãðàäíîå âèíî âîîäóøåâèëè
òðàïåçíèêîâ. Ïî îáû÷àþ îíè íå ïðîïóñòèëè
âêóñíûé òðàäèöèîííûé ñóï Ciorb[
r[d[u\ean[,ïîêà ñåêðåò ðàäàóöêèõ ïîâàðèõ.
 ýòîé ïðèÿòíîé îáñòàíîâêå çäðàâèöû
ðåëèãèîçíûå ãèìíû äëèëèñü äî âå÷åðíåé
ñëóæáû.
***
Õîòåëîñü áû ïîä÷åðêíóòü,÷òî ìîùè
Âàñèëèÿ Âåëèêîãî íàõîäÿòñÿ â íàøåé
ñòðàíå â öåðêâè Òðåõ Ñâÿòèòåëåé (Trei
Ierarhi) â ãîðîäå ßññû. Ïîëó÷åííûå â
ïîäàðîê âîåâîäîé Âàñèëå Ëóïó (Vasile Lupu)
â 1650 ãîäó,îíè áûëè êîíôèñêîâàíû â 1975
ãîäàõ âëàñòÿìè òîãî âðåìåíè è âîçâðàùåíû
ãîðîäó 28 äåêàáðÿ 2000-åãî ãîäà.
Òàòüÿíà Òèìîôååâà

25
Çîéêèíà ëþáîâü
Æàíð: ìåëîäðàìà
Ãîä âûïóñêà: 2011
Ðåæèññåð: Ìàðèíà
Ìèãóíîâà
 ðîëÿõ: Ìàðèÿ
Ëóãîâàÿ,Åâãåíèé
Ïðîíèí,Òàìàðà Ѹìèíà
¹.2-3/2011
Îïèñàíèå:Ãëàâíàÿ ãåðîèíÿ ôèëüìà,Çîÿ,
èâåò â ïðîâèíöèàëüíîì ãîðîäêå âäàëåêå
ò Ìîñêâû. Åé 25 ëåò,îíà íå ñëåäèò çà
îáîé è ñòàðîìîäíî îäåâàåòñÿ. Ÿ ìå÷òà –
ïåòü íà áîëüøîé ñöåíå,îäíàêî ïîêà åé
ïðèõîäèòñÿ äîâîëüñòâîâàòüñÿ ëèøü
áåíåôèñàìè çà ïðèëàâêîì ìàãàçèíà,ãäå â
à÷åñòâå ñëóøàòåëåé è ïîêëîííèêîâ
ûñòóïàþò íåìíîãî÷èñëåííûå ïîêóïàòåëè.
äíàæäû â ãîðîä íà ãàñòðîëè ïðèåçæàåò
çâåñòíàÿ ïåâèöà,Âèêòîðèÿ. Ïîðóãàâøèñü
î ñâîèì äèðåêòîðîì,ïåâèöà îòìåíÿåò
îíöåðòû è âîçâðàùàåòñÿ â Ìîñêâó...
www.zorile.ro
Ëåñòíèöà- �
ñòðåìÿíêà
Æàæäà � Äæåì � Ìåðà ìîù- �
íîñòè òîêà
Îòäåë �
ìåäèöèíû
Ñêîðûå
ïîåçäà
Êëèíèöèñò
Áóðûé
óãîëü 10 Îñòàòîê
Ëàêåí
(ôèã.)
� � � � �
Óêàçàòåëü �
âûñîòû
Íîðâåæñêèé
êîìïîçèòîð
� Êóá äðîâ �
1
9
Åñòü!
(ìí.!) 6
Ãîä � Òåííèñíàÿ � � Ðåêà â �
Îðåõîâûé ñàä
ñåòêà
Èòàëèè
Ñëîæåíèå
Ìàòü
Áîãîðîäèöû
�����
2
Òêàíü¸
�
11
Äàìñêèé
êîñòþì
Øàõìàòèñò�����
(Ìèõàéë)
� Ïîðòóãàëü- �����
ñêàÿ ïåñíÿ
�
Áåçäíà
Áàõâàë(ìí.)
Ìíîæåñòâî
êðóæåâ
�
�
13
Âàë¸ê
(ëàñê.)
Ñðåäè
Ýäåìà!
�
12
Áåðåã
�����
1 2 3 4 5 2 5 6 4 5 7 5 7 8 3 9 2 10 2 11 12 9 3 9 9 13 7 2 11 5
7
(Í. À. Ìîðîçîâ)
Áåç
Ïðèò÷è
Æàíð: êîìåäèÿ
Ãîä âûïóñêà: 2011
Ðåæèññåð: Âèòàëèé
Ëþáåöêèé
 ðîëÿõ: Àëåêñàíäð
Òêà÷åíîê,Ìèõàèë
Åéñìàí,Åëåíà Ñèäîðîâà
4
Îïèñàíèå:Êàðòèíà «Ïðèò÷è» — íîâîå ñëîâî
â ñîâðåìåííîì ïðàâîñëàâíîì êèíåìàòîãðàôå.
 êàæäîé èç òðåõ ÷àñòåé êàðòèíû çðèòåëþ
ïðåäëîæåíà äóøåïîëåçíàÿ èñòîðèÿ. Ïðèò÷è
ðàññêàçàíû ïî-÷åëîâå÷åñêè èñêðåííå,ñ
äîìàøíåé òåïëîòîé è þìîðîì. Ïåðâàÿ ïðèò÷à
«Íåîáû÷íîå ïîñëóøàíèå» çàñòàâèò âàñ íå
òîëüêî îò äóøè ïîñìåÿòüñÿ,íî è âìåñòå ñ
íåçàäà÷ëèâûì ãåðîåì çàäóìàòüñÿ î ãðåõå
ãîðäûíè è öåííîñòè õðèñòèàíñêîãî ñìèðåíèÿ.
«Çàâòðà áëàãîñëîâëÿþ òåáÿ èäòè íà
êëàäáèùå,è êàê óâèäèøü,÷òî ïîêîéíèêà
íåñóò — ïîíîñè åãî ïîñëåäíèìè ñëîâàìè»,—
ãîâîðèò ñòàðåö ìîëîäîìó ïîñëóøíèêó. Ïîñëå
íàñòîëüêî èíòðèãóþùåãî íà÷àëà ñëåäóåò íå
ìåíåå èíòåðåñíîå ïðîäîëæåíèå...
3
Ïîäãîòîâèë Èâàí Èëüè÷,
Áîòîøàíü
8
5
Êëþ÷ êðåñòîñëîâèöû ñ
¹.1/2011
Ï Â Ë Ã Ä
Ï Î Ï Å × È Ò Å Ë Ü
È ß
Ò ×
Tutore
(]nv.)
� Tip de som- �
nifer
Obraji
� Particul[ a cro- �
mozomului
Paracliseri �
Îïåêóí
(óñòàð.)
Blamuri
Ritualuri
(]nv.)
Dezghe\at
(neutru)
Turn[tori
� � � � �
Ñòðîãèå �
âûãîâîðû
Ïîðîùîê
Ìîðôåÿ
� Êîíåö �
ìàò÷à!
Muza lui e
Melpomene
Îáðÿäû �
� �
Îòå÷íîñòü
(óñòàð.)
+iruri,
Ù¸êè
r`nduri
�
Ðÿäû ����
6
Ï Î Ð È Ö À Í
5
Â Å Ð Î Í À Ë
3
× È Í Û Î Ò
1
Ë È Ö À Ñ Å Ð
Edem
4
Àíòîíèì �
ì¸ðçëîãî
×àñòèöà Ò À Ë
�
Î
Ñðåäè �
÷àùè! Å }n mijlocul À Ù Balen[
õðîìîñîìû
desi=ului
�
Ã
Åãî ìóçà �
Ìåëüïîìåíà
Å Í Sf`r=itul Ò
�
Ð À Ã
�
È Ê
meciului!
7
Ëüþò �
ìåòàëëû
Ïîíîìàðü Ë
�
È Ò Å È Ù È Ê È
(ìí.)
�
2
Êîñàòêà �
Í Å Â Ñ Â Î È Ñ À Í È Í Å Ñ À Ä È Ñ Ü
1 2 3 4 3 5 6 4 7 1 6 1 2 4 7 8 6 4 9
Ïðÿìî â ñåðäöå
Æàíð: áîåâèê,
òðèëëåð,ìåëîäðàìà
Ãîä âûïóñêà: 2011
Ðåæèññåð: Þðèé
Êîðîë¸â
 ðîëÿõ: Àëåêñåé
×àäîâ,Èãîðü
Æèæèêèí,Ñåðãåé
Þøêåâè÷
Å Ê
È È
Ä Ü ß × Ê È Ê È Ò
9
Îïèñàíèå: «SLOVE» — soldieroflove. Îí áûë
ñîëäàòîì ÷åñòè,à ñòàë ñîëäàòîì óäà÷è. Îí
õîòåë ñïðàâåäëèâîñòè,à ñòàë îðóæèåì â ðóêàõ
êîððóïöèîíåðîâ. Îí õîòåë ëþáâè,íî ëþáîâü
íå ìîæåò áûòü ðÿäîì ñî ñìåðòüþ. «SLOVE»
— îïåðàòèâíûé ïîçûâíîé Àëåêñåÿ Ðîíèíà,
ìëàäøåãî èç òðåõ áðàòüåâ,âûðîñøèõ â ñåìüå
âîåííîãî. Ðóêîâîäñòâóÿñü îáîñòðåííûì
÷óâñòâîì ñïðàâåäëèâîñòè,êîòîðîå âîñïèòàë â
íèõ îòåö,áðàòüÿ ðåøèëè ïîñâÿòèòü ñåáÿ
áîðüáå ñ ïðåñòóïíîñòüþ. Ñòàðøèé Ãðèãîðèé
ïîãèá âî âðåìÿ îïåðàöèè ïî ëèêâèäàöèè
êàíàëà íàðêîòðàôèêà,Ñåðãåé è Àëåêñåé
ðåøèëè ïðîäîëæèòü äåëî áðàòà. Îíè ñòàëè
áîðîòüñÿ ñ ïðåñòóïíîñòüþ ïîä ëè÷èíîé ÌÂÄ…
8

 äóøå ãîðèò,òðåâîãà áü¸ò,
Ðóñü ïðîñûïàåòñÿ,æèâ¸ò.
ϸòð Âåëèêèé íà÷èíàë ñâîè ðåôîðìû â
âèäå îòäåëüíûõ ìåð. Îäíîâðåìåííî ñ
ýòèì îí íàìå÷àë è íîâîå íàïðàâëåíèå
âîåé âíåøíåé ïîëèòèêè ïîä ãí¸òîì äâóõ
àáëþäåíèé: îí âèäåë,÷òî Ðóñü äî òàòàðîìîíãîëüñêîãî
íàøåñòâèÿ øëà ïî ïóòè
ðàçâèòèÿ çàïàäíî-åâðîïåéñêèõ ñòðàí.
Îäíàêî ìîíãîëî-òàòàðñêîå èãî,
óñòàíîâèøååñÿ íà Ðóñè â ïåðèîä 1237-1480
ãã.,íàäîëãî îòäåëèëî å¸ îò çàïàäíîé
Åâðîïû. Ãåîãðàôè÷åñêîå è ïîëèòè÷åñêîå
îòäåëåíèå Ðóñè îò Åâðîïû ñîçäàëî ìåæäó
íèìè ñâîåãî ðîäà «æåëåçíûé çàíàâåñ»,
ìåøàâøèé èì âèäåòü òî,÷òî èì õî÷åòñÿ
âèäåòü; îí âèäåë òàêæå,÷òî øâåäû è òóðêè ñ
òàòàðàìè ëèøàëè Ðîññèþ ïðàâà âõîäèòü â
ïðÿìûå îòíîøåíèÿ ñ çàïàäíî-åâðîïåéñêèìè
ñòðàíàìè,îòðåçàâ å¸ îò åâðîïåéñêèõ ìîðåé.
Âñ¸ ýòî ïðèâåëî ê îòñòàâàíèþ Ðóñè îò
ïðîñâåùåííîé Åâðîïû íà 240 ñ ëèøíèì ëåò.
Âûâåñòè Ðîññèþ èç ýòîãî äâîéíîãî
çàòðóäíåíèÿ,ïðîáèòüñÿ ê åâðîïåéñêèì ìîðÿì
è óñòàíîâèòü íåïîñðåäñòâåííîå îáùåíèå ñ
îáðàçîâàííûì ìèðîì – ñòàëî öåëüþ,òâ¸ðäî
ïîñòàâëåííîé Ïåòðîì Âåëèêèì.
Âíåøíåå ïîëîæåíèå Ðîññèè â íà÷àëå
öàðñòâîâàíèÿ Ïåòðà Âåëèêîãî áûëî
òðåâîæíîå è òÿæ¸ëîå. Íàäâèãàëèñü íà
Ðóññêóþ çåìëþ âñ¸ íîâûå è íîâûå âîéíû.
Ãëàâíûì âðàãîì áûëà Òóðöèÿ ñ
ïîäâëàñòíûìè åé òàòàðñêèìè îðäàìè. Âçÿòèå
Àçîâà 18 èþíÿ 1696 ãîäà ñòàëî âàæíî äëÿ
Ðîññèè,òàê êàê äàëî âîçìîæíîñòü ãðîçèòü ñ
ìîðÿ Òóðöèè è Êðûìó è ïðåêðàòèòü
òàòàðñêèå íàáåãè. Íî ׸ðíîå ìîðå ñî âñåõ
ñòîðîí áûëî îêðóæåíî òóðåöêèìè
âëàäåíèÿìè. Çàâÿçàòü çäåñü òîðãîâëþ ìîæíî
áûëî òîëüêî ñ ñîãëàñèÿ òóðîê,à îíè íå
www.zorile.ro
ϸòð Âåëèêèé –
ïðåîáðàçîâàòåëü Ðîññèè II
Âíåøíÿÿ ïîëèòèêà Ïåòðà Âåëèêîãî
äîïóñêàëè â ìîðå íè îäèí èíîñòðàííûé
òîðãîâûé êîðàáëü.
Íà ïðèçûâ Ïåòðà âîåâàòü âìåñòå ñ íèì
ïðîòèâ Òóðöèè íå îòîçâàëàñü íè
îäíà èç åâðîïåéñêèõ äåðæàâ.
Ðîññèÿ íåîæèäàííî
îêàçàëàñü
îäíà
ïðîòèâ
Îñìàíñêîé
Èìïåðèè.
Òóðêè
ñîáèðàëèñü
âîçîáíîâèòü
âîéíó,è
òîëüêî
ïîÿâëåíèå â
׸ðíîì ìîðå
ñèëüíîãî
ðóññêîãî ôëîòà,
ñïóñòèâøåãîñÿ
ïî ðåêå Äîí èç
Âîðîíåæà,çàñòàâèëî èõ
ñîãëàñèòüñÿ íà ìèð. Òàê,3
èþëÿ 1700 ãîäà Ðîññèÿ
ïîäïèñàëà ìèð ñ Òóðöèåé,
à 19 àâãóñòà ϸòð Âåëèêèé
íà÷àë âîéíó ñî Øâåöèåé,÷òîáû îòíÿòü ó íå¸
áåðåãà Ôèíñêîãî çàëèâà,áëèçêèå ê
Áàëòèéñêîìó ìîðþ,ïðèíàäëåæàâøèå â
ñòàðèíó Ðîññèè (Íîâãîðîäñêîìó êíÿæåñòâó).
Øâåöèÿ áûëà òîãäà òàê ñèëüíà (ó íå¸
áûëî ïðåâîñõîäíîå âîéñêî,à øâåäñêèé
êîðîëü Êàðë XII áûë â òî âðåìÿ ëó÷øèì
ïîëêîâîäöåì âî âñåé Åâðîïå),÷òî íà÷àòü ñ
íåé âîéíó îäèí íà îäèí áûëî îïàñíî.
Ïîýòîìó ϸòð çàêëþ÷èë ñîþç ñ Ïîëüøåé è
Äàíèåé.
Âîéíà ñî øâåäàìè íà÷àëàñü íåóäà÷íî.
Êàðë XII óñïåâàë ïîðàæàòü ñîþçíèêîâ öàðÿ
Ïåòðà îäíîãî çà äðóãèì. Äàò÷àíå ïåðâûå
áûëè ðàçáèòû íàãîëîâó,ïîòîì ðóññêîå 40òûñÿ÷íîå
âîéñêî ïîòåðïåëî æåñòîêîå
ïîðàæåííèå ïîä Íàðâîé. Îäíàêî ϸòð
Âåëèêèé íå ñìóòèëñÿ òàêîé íåóäà÷åé,à
õëàäíîêðîâíî ñêàçàë: «Øâåäû ïîáåäîþ
ñâîåþ íàó÷àò è íàñ ïîáåæäàòü èõ ñàìèõ».
Øâåäû,ñ÷èòàÿ ðóññêóþ àðìèþ
îêîí÷àòåëüíî ðàçáèòîé,íàïðàâèëèñü âîåâàòü
â Ïîëüøó. Ïîêîðèâ å¸,îíè ïðîâåëè òàì 7
ëåò. Îñòàâøèñü áåç ñîþçíèêà,ϸòð íå òåðÿë
âðåìåíè. Ïîêà Êàðë XII ñ ìíîãî÷èñëåííûì
âîéñêîì ðàçîðÿë ïîëüñêèå ãîðîäà,ϸòð
Âåëèêèé ñèñòåìàòè÷åñêè íà÷àë çàâî¸âûâàòü
ñèëüíûå øâåäñêèå êðåïîñòè Ôèíñêîãî
çàëèâà. Òàê,â 1702 ãîäó öàðü çàâîåâàë
êðåïîñòü Íîòåáóðã (äðåâíèé ðóññêèé ãîðîä
Îðåøåê),ðàñïîëîæåííóþ ïî Íåâå îêîëî
Ëàäîæñêîãî îçåðà. ϸòð íàçâàë å¸
Øëèññåëüáóðãîì,òî åñòü «êëþ÷îì ê ìîðþ».
Âçÿòèåì Íîòåáóðãà îòâîðèëèñü äëÿ Ðîññèè
âîðîòà â ïðîñâåù¸ííóþ Åâðîïó. Âåñíîé 1703
ãîäà ϸòð âçÿë Íèåíøàíö – ïîñëåäíþþ
øâåäñêóþ êðåïîñòü ïî ðåêå Íåâå ó ñàìîãî å¸
ÊÓËÜÒÓÐÀ ÐÅ×È
26
óñòüÿ è çàëîæèë çäåñü íîâûé ïîðò-ãîðîä
Ñàíêò-Ïåòåðáóðã. Ïåòåðáóðã îñòðàèâàëñÿ
áûñòðî: ñòàëè âîçâîäèòüñÿ êðåïîñòü,öåðêîâü,
äîìà,âåðôü äëÿ ïîñòðîéêè êîðàáëåé,
àäìèðàëòåéñêèé äîì íà ëåâîì áåðåãó Íåâû,
ïðîòèâ Âàñèëüåâñêîãî îñòðîâà. Ïðîòèâ
àäìèðàëòåéñòâà áûëà óñòðîåíà è áèðæà.
Çäåñü æå áûë ïîñòðîåí ñêðîìíûé äîìèê,â
êîòîðîì æèë öàðü ϸòð,íàáëþäàÿ çà
ðàáîòàìè. Ýòîò äîìèê ñîõðàíèëñÿ è èçâåñòåí
ñåé÷àñ êàê äîìèê Ïåòðà Âåëèêîãî.  òî æå
âðåìÿ ϸòð óñòðîèë íà
îñòðîâå Êîòëèíå,ïåðåä
ñàìûì Ïåòåðáóðãîì,â
25 êì îò íåãî,âîåííóþ
ãàâàíü è êðåïîñòü
Êðîíøòàäò,êîòîðàÿ
îñòàëàñü íàâñåãäà
çàùèòîé Ïåòåðáóðãà
ñ ìîðÿ.
 Ôèíñêîì
çàëèâå ϸòð
íåìåäëåííî çàâ¸ë
ôëîò,à â íîâûé
ïîðò Ïåòåðáóðã
ïðèãëàøàëèñü
èíîñòðàííûå êîðàáëè,
÷òîáû òîò÷àñ íà÷àòü è
òîðãîâëþ ñ Çàïàäîì
íîâûì ïóò¸ì. Â
1704-1708 ãã.
Ïåòðîì áûëè âçÿòû
øâåäñêèå êðåïîñòè Êîïîðüå,ßì (ßìáóðã),
Íàðâà,Äåðïò.
 1708 ãîäó øâåäû èç Ïîëüøè íà÷àëè
íàñòóïëåíèå íà Ðîññèþ. Êàðë XII èìåë
íàìåðåíèå ðàçãðîìèòü Ìîñêâó è ïîñòóïèòü ñ
Ïåòðîì,êàê ïîñòóïèë ñ ïîëüñêèì êîðîë¸ì
Àâãóñòîì,ò. å. ñâåðãíóòü åãî ñ ïðåñòîëà. Òàê,
Êàðë XII ñ îòëè÷íûì 40-òûñÿ÷íûì âîéñêîì,
ïðîéäÿ ïî Áåëîðóññèè,ïðèíàäëåæàâøåé
òîãäà Ïîëüøå,âñòóïèë â Ìàëîðîññèþ
(Óêðàèíó),ãäå ãåòìàíîì â òî âðåìÿ áûë
Èâàí Ìàçåïà,êîòîðîãî ϸòð Âåëèêèé ñ÷èòàë
âïîëíå ïðåäàííûì ñåáå. Îäíàêî Ìàçåïà áûë
óáåæä¸í,÷òî ϸòð Âåëèêèé íå ñïðàâèòñÿ ñî
øâåäàìè è ðåøèë ïåðåéòè íà èõ ñòîðîíó,
íàäåÿñü ïðè ïîáåäå øâåäîâ îáåñïå÷òü
ñàìîñòîÿòåëüíîñòü Ìàëîðîññèè è ñîõðàíèòü
ñâî¸ âûñîêîå ïîëîæåíèå ãåòìàíà. Çà èçìåíó
öàðþ Ïåòðó è Ðîññèè Èâàí Ìàçåïà áûë
ïðåäàí ïðîêëÿòèþ êèåâñêèì ìèòðîïîëèòîì.
Âåñíîé 1709 ãîäà øâåäû îñàäèëè Ïîëòàâó.
ϸòð Âåëèêèé ðåøèëñÿ 27 èþíÿ 1709 ãîäà
îòêðûòûì áîåì âûðó÷èòü îñàæä¸ííûé
øâåäàìè ãîðîä.  ðóññêîì ñòàíå ÷èòàëè
ïåðåä ïîëêàìè öàðñêèé ïðèêàç: «Âîèíû!
Ïðèø¸ë ÷àñ,êîòîðûé äîëæåí ðåøèòü ñóäüáó
îòå÷åñòâà. Íå ïîìûøëÿéòå,÷òî âû
ñðàæàåòåñü çà Ïåòðà,íî çà ãîñóäàðñòâî,
Áîãîì Ïåòðó âðó÷¸ííîå,çà ðîä ñâîé,çà
îòå÷åñòâî,çà âåðó è öåðêîâü. À î Ïåòðå
âåäàéòå,÷òî æèçíü åìó íå äîðîãà – òîëüêî
áû æèëà Ðîññèÿ,áëàãî÷åñòèå,ñëàâà è
áëàãîñîñòîÿíèå 帻. Ïîëòàâñêàÿ áèòâà
êîí÷èëàñü ïîëíûì ïîðàæåíèåì øâåäîâ: âñÿ
èõ àðìèÿ áûëà ðàçáèòà íàãîëîâó,è îñòàòêè
å¸ áûëè âçÿòû â ïëåí. Ñàì Êàðë XII
âìåñòå ñ èçìåííèêîì Ìàçåïîé è ñ
íåñêîëüêèìè ñëóãàìè óñïåë ïåðåïðàâèòüñÿ
÷åðåç Äíåïð è óéòè â òóðåöêèå âëàäåíèÿ.
Èòàê,Ïîëòàâñêàÿ ïîáåäà äîñòàëàñü

27
ðóññêèì íå ñëó÷àéíî: îíà áûëà ïëîäîì
äîëãîãî ó÷åíèÿ,íàñòîé÷èâîé ðàáîòû,ìíîãèõ
æåðòâ è óñèëèé ñàìîãî öàðÿ è âñåãî ðóññêîãî
àðîäà. Ïîëòàâñêàÿ áèòâà îêîí÷àòåëüíî
ëîìèëà ìîãóùåñòâî Øâåöèè. ϸòð Âåëèêèé
óìåë âîñïîëüçîâàòüñÿ ïëîäàìè ïîáåäû.
ñòåñòâåííûì îáðàçîì îí ïåðåí¸ñ âîåííûå
ïåðàöèè ê Áàëòèéñêîìó ìîðþ è â 1710 ãîäó
çÿë Âûáîðã,Ðèãó,Ðåâåëü è Ìèòàâó. Òàê
óññêèå óòâåðäèëèñü ïðî÷íî íà Áàëòèéñêîì
îáðåæåüå,êîòîðîå îêðûâàëî ïóòü íà Çàïàä,
ñòðàíû ïðîñâÿù¸ííûå,áîãàòûå è
ðîìûøëåííûå.  1713 ãîäó ϸòð îáúÿâèë
âîé ëþáèìûé Ïåòåðáóðã ñòîëèöåé Ðîññèè.
Óêðûâøèñü ñ Ìàçåïîé â Òóðöèè,
âåäñêèé êîðîëü Êàðë XII óãîâàðèâàë å¸
à÷àòü âîéíó ñ Ðîññèåé,â ÷¸ì îí è ïðåóñïåë.
åçóëüòàòîì åãî íàñòîÿíèé áûë
èïëîìàòè÷åñêèé ðàçðûâ Òóðöèè ñ Ðîññèåé.
íîÿáðå 1720 ãîäà ϸòð îáúÿâèë îñìàíàì
îéíó è çàäóìàë âåñòè å¸ íàñòóïàòåëüíî,
www.zorile.ro
ðàññ÷èòûâàÿ íà ïîìîùü òóðåöêèõ
ïîääàííûõ-õðèñòèàí: ðóìûí,áîëãàð è
ñåðáîâ,à òàêæå íà ïîìîùü Ïîëüøè. Íî
íèêòî íå ÿâèëñÿ íà ïîìîùü âîâðåìÿ. ϸòð
âñòóïèë â Ìîëäàâèþ ñ íåáîëüøèì âîéñêîì
è,íåîñòîðîæíî óãëóáèâøèñü â íå¸,áûë
îêðóæ¸í íà áåðåãàõ ðåêè Ïðóò
äâóõñîòòòûñÿ÷íîé òóðåöêîé àðìèåé.
Ïðèñîåäèíåíèå ê
Ïåòðó ìîëäàâñêîãî
ãîñïîäàðÿ Äìèòðèÿ
Êàíòåìèðà íå ñïàñëî
ðóññêóþ àðìèþ îò
ãîëîäà. ×òîáû âûéòè
èç ýòîãî ïîëîæíèÿ,
Ïåòðó ïðèøëîñü
ñäåëàòü Òóðöèè
áîëüøèå óñòóïêè è
çàêëþ÷èòü ìèð,ïî
êîòîðîìó íåäàâíî
âçÿòûé Àçîâ îòîø¸ë ê
Òóðöèè,äàë Êàðëó XII
ñâîáîäíûé ïðîåçä â
Øâåöèþ. Òàê ðóññêèå
âîéñêà âûøëè èç
îêðóæåíèÿ è ñòàëè ïðîäâèãàòüñÿ ê ñàìîé
Øâåöèè,÷òîáû ïðèíóäèòü å¸ ê çàêëþ÷åíèþ
âûãîäíîãî äëÿ Ðîññèè ìèðà,êîòîðûé áûë
çàêëþ÷¸í 30 àâãóñòà 1721 ãîäà (ìèð â
Íèøòàäòå). Øâåöèÿ áûëà íèçâåäåíà äî
ñòåïåíè âòîðîñòåïåííîãî ãîñóäàðñòâà,à
Ïîëüøà,ðàçäèðàåìàÿ âíóòðåííèìè
ïðîòèâîðå÷èÿìè,øëà ê óïàäêó. Òàê
çàêîí÷èëàñü òÿæ¸ëàÿ âîéíà,êîòîðàÿ
ïðîäîëæàëàñü 21 ãîä. Ðîññèÿ ñòàíîâèëàñü
ãëàâíîé äåðæàâîé íà Ñåâåðå Åâðîïû,
îêîí÷àòåëüíî âõîäèëà â êðóã åâðîïåéñêèõ
ãîñóäàðñòâ,ñâÿçûâàÿ ñåáÿ ñ íèìè îáùèìè
Ìàñòåð-êëàññ â ðóññêîé øêîëå
3ìàðòà â øêîëå ïðè Ïîñîëüñòâå Ðîññèè â
Ðóìûíèè ïðîø¸ë ìåòîäè÷åñêèé ñåìèíàð
äëÿ ïðåïîäàâàòåëåé ðóññêîãî ÿçûêà êàê
ðîäíîãî äëÿ ó÷èòåëåé øêîë ðóññêèõëèïîâàí.
 åãî ðàáîòå ïðèíÿëè ó÷àñòèå
äèðåêòîð øêîëû èç ñåëà Ãèíäýðåøòü ã-í
Àíäðèàí Öàêó,ó÷èòåëÿ Êëàóäèÿ Öàêó è Àíè
Ïàòàï. Ñàìîå êðóïíîå â óåçäå Òóëü÷à ñåëî
Ñàðèê¸é ïðåäñòàâëÿëè Ìàðèÿ Òðèôîíîâ è
Þëèàíà Ôåäîò. Âïåðâûå â ïîñîëüñêîé
øêîëå ïîáûâàëà ó÷èòåëüíèöà ðóññêîãî
ÿçûêà èç ñåëà Ôîêóðü óåçäà Ñó÷àâà
Çèíàèäà Ãðîìèê. Âîçãëàâëÿë äåëåãàöèþ
çàìåñòèòåëü Èñïîëíèòåëüíîãî äèðåêòîðà
Îáùèíû ðóññêèõ-ëèïîâàí Ñèëóÿí
Ôåäîð.Ñî ñòîðîíû Ìèíèñòåðñòâà
îáðàçîâàíèÿ è âîñïèòàíèÿ Ðóìûíèè
ïðèñóòñòâîâàëà èíñïåêòîð ïî
ðîäíîìó ÿçûêó ã-æà Ïàøà
Ïîëèêîâ.
Ïîñëå çíàêîìñòâà è êîðîòêîé
áåñåäû ãîñòè ïîñåòèëè çàíÿòèÿ
ïî ðóññêîìó ÿçûêó â íà÷àëüíîé
øêîëå. Ïðåïîäàâàòåëü
Ò.Â.Øîðèíà äàëà äëÿ êîëëåã
óðîê ïî òåìå «Ãëàâíûå ÷ëåíû
ïðåäëîæåíèÿ». Ïåðâîêëàññíèêè
èñêàëè ïîäëåæàùåå è
ñêàçóåìîå,îïðåäåëÿëè èõ ðîëü â
ïðåäëîæåíèè,ñîñòàâëÿëè êîðîòêèå òåêñòû,
íàïðÿæ¸ííî ðàáîòàÿ â òå÷åíèå âñåãî óðîêà,è
íèñêîëüêî íå ñòåñíÿëèñü ïðèñóòñòâóþùèõ.
Íàäî îòìåòèòü,÷òî ýòîò êëàññ íåáîëüøîé è
èíòåðíàöèîíàëüíîé ïî ñâîåìó ñîñòàâó. Â
í¸ì ó÷àòñÿ äåòè èç Ðîññèè,Êàçàõñòàíà
è Ðóìûíèè,êîòîðóþ ïðåäñòàâëÿëà
ðóññêàÿ-ëèïîâàíêà Åâà Ôåäîð.
Ñîäåðæàòåëüíûé óðîê ïî òåìå
«Ðîä èì¸í ñóùåñòâèòåëüíûõ» äëÿ
ó÷èòåëåé ðóññêîãî ÿçûêà êàê ðîäíîãî
ïðîâåëà â òðåòüåì êëàññå Ë.À.
Èëþøêèíà. Ÿ ïîäîïå÷íûå èç Ðîññèè,
Ðóìûíèè,Ýñòîíèè,Óêðàèíû,
Àçåðáàéäæàíà,Òóðêìåíèñòàíà
ïðåâîñõîäíî îòâå÷àëè íà ñàìûå
òðóäíûå è íåîæèäàííûå âîïðîñû,
äîêàçûâàÿ,÷òî ðóññêèé ÿçûê äëÿ íèõ
ïîëèòè÷åñêèìè èíòåðåñàìè è ïîëó÷àÿ
âîçìîæíîñòü ñâîáîäíîãî îáùåíèÿ ñî âñåì
Çàïàäîì ïîñðåäñòâîì íîâîïðèîáðåò¸ííûõ
ãðàíèö.
×òîáû îçíàìåíîâàòü çàâîåâàíèå Ðîññèåé
ïîëîæåíèå âåëèêîé äåðæàâû,âî âðåìÿ
òîðæåñòâåííîãî ïðàçäíîâàíèÿ ìèðà 22
îêòÿáðÿ 1721 ãîäà Ñåíàò óáåäèë Ïåòðà
ïðèíÿòü òèòóë Èìïåðàòîðà,Îòöà îòå÷åñòâà è
Âåëèêîãî.
Âûñîêî ñòàâèâøèé òîðãîâëþ êàê ðû÷àã
îáùåñòâåííîãî áëàãîñîñòîÿíèÿ,ϸòð
Âåëèêèé íå óïóñòèë èç âèäó è òîðãîâëþ ñ
Âîñòîêîì. Ñ ýòîé öåëüþ,êàê òîëüêî áûëà
îêîí÷åíà âîéíà ñî Øâåöèåé,îí îáúÿâèë
âîéíó Ïåðñèè. Â 1722-1723 ãã. ðóññêèå âçÿëè
Äåðáåíò,Áàêó è âñ¸ çàïàäíîå ïîáåðåæüå
Êàñïèéñêîãî ìîðÿ. Òàê âûðîñëà èç
Ìîñêîâñêîãî Öàðñòâà Ðîññèéñêàÿ Èìïåðèÿ.
Ôåîäîð ÊÈÐÈËÝ
Ïîÿñíåíèå ñëîâ è âûðàæåíèé:
ïðèíóäèòü – çàñòàâèòü
«æåëåçíûé çàíàâåñ» - ïîëíàÿ èçîëÿöèÿ,
áëîêàäà
áèðæà – ó÷ðåæäåíèå äëÿ çàêëþ÷åíèÿ
ôèíàíñîâûõ,êîììåð÷åñêèõ ñäåëîê
ãàâàíü – ïðèáðåæíàÿ ÷àñòü,
èñïîëüçóåìàÿ äëÿ ñòîÿíêè,ïðè÷àëà ñóäîâ
ñòàí – ëàãåðü,ìåñòî ñòîÿíêè
ïîìûøëÿòü – äóìàòü
âåäàòü – çíàòü
áëàãî÷åñòèå – ðåëèãèîçíîñòü,
ïðàâåäíîñòü
íèçâåäåíà – ñâåäåíà âíèç
ðû÷àã - ñðåäñòâî
èíòåðåñåí,õîòÿ è íå òàê ïðîñò. Êàæäûé èç
ó÷åíèêîâ ïîëó÷èë âîçìîæíîñòü ïîêàçàòü íà
óðîêå ñâîè çíàíèÿ è óìåíèÿ,ðàáîòàÿ ó
äîñêè,âûïîëíÿÿ ïèñüìåííûå çàäàíèÿ èëè
ïîìîãàÿ òîâàðèùó.
Âîïðîñû ìåòîäèêè ïðåïîäàâàíèÿ ðóññêîãî
ÿçûêà êàê ðîäíîãî îáñóæäàëèñü íà
ñîâìåñòíîì çàñåäàíèè,ãäå áûëè âûðàáîòàíû
ðåêîìåíäàöèè êîëëåãàì-ëèïîâàíàì. Ïî èõ
ïðåäëîæåíèþ ñåìèíàð ïðîäîëæèò ñâîþ
ðàáîòó äëÿ ó÷èòåëåé óåçäà Ñó÷àâà 22-23
ìàðòà â ñåëå Ôîêóðü. Óðîêè ðóññêîãî ÿçûêà
â êëàññàõ ëèïîâàí ïðîâåäóò ïðåïîäàâàòåëè
øêîëû ïðè Ïîñîëüñòâå Ðîññèè â Ðóìûíèè.
 çàêëþ÷åíèå ãîñòè ïîñìîòðåëè
ïðàçäíè÷íûé êîíöåðò,ïîñâÿù¸ííûé
Ìåæäóíàðîäíîìó æåíñêîìó äíþ.
Ï.Ñ.