Violeta Hancu, Raluca Monica Comaneanu, Elena ... - Stomatologie

PROTETICĂ DENTARĂ
STUDII PRELIMINARE PRIVIND PROPRIETźILE
BIOMATERIALELOR UTILIZATE ÎN TEHNOLOGIA
PROTETICÅ FIXÅ
Preliminary studies on the properties of biomaterials used in fixed
prosthetic technology
Asist. Drd. Violeta Hâncu, Şef Lucr. Dr. Raluca Monica Comåneanu,
Asist. Dr. Elena Rusu, Şef Lucr. Dr. Ing. F. Miculescu,
Prof. Univ. Dr. Doina Lucia Ghergic, Prof. Univ. Dr. Ing. M. Târcolea
Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucureşti
REZUMAT
Executarea cu rigurozitate a fazelor clinico-tehnice specifi ce fi ecărui tip de restaurare conduce la obţinerea
unei piese protetice exacte şi cu prognostic excelent pe termen lung.
Cuvinte cheie: piese protetice, biomateriale
ABSTRACT
Rigor execution of clinical and technical phases specifi c for each type of restoration leads to an accurate
prosthetic pieces with excellent long-term prognosis.
Key words: prosthetic pieces, biomaterials
Mulţumiri:
Această lucrare a fost cofi nanţată din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013 în cadrul Proiectului POS DRU / CPP 107 / DMI 1.5 / S / 77082 „Burse doctorale
de pregătire ecoeconomică şi bioeconomică complexă pentru siguranţa şi securitatea alimentelor şi furajelor din
ecosisteme antropice“.
INTRODUCERE
Prognosticul terapeutic al restaurărilor pro tetice
fi xe este direct infl uenţat de elaborarea unui plan de
tratament etapizat şi individualizat şi de executarea
cu rigurozitate a fazelor cli nico-tehnice specifi ce
fi ecărui tip de resta u rare.
MATERIAL ŞI METODĂ
În scopul detectării eventualelor defecte de
turnare am realizat analiza prin microscopie optică
Adresă de corespondenţă:
Asist. Drd.Violeta Hancu, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Dâmbovnicului Nr. 22, Bucureşti
e-mail: dianateam@yahoo.com
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LVIII, NR. 4, AN 2012 239
4
a două probe de material metalic sec ţionate din
reţeaua de turnare a unei coroane mixte metaloceramice
realizată dintr-un aliaj de Ni-Cr-Mo
(NIADUR). Secţionarea reţelei de turnare (Fig. 1)
prin debitare a început cu marcarea suprafeţei
eşantionului şi a punctului de clivaj. Acţiunea de
debitare a presupus utili zarea unui disc abraziv, cu
lianţi, ce pivotează şi se roteşte în probă. Debitarea s-a
realizat în acest caz cu aparatul Delta Abrasimed.
După debitare s-a înglobat la cald piesa într-o
răşină acrilică transparentă ce poli me rizează la

240
FIGURA 1. Reţeaua de
turnare ce urmează a fi
analizată
presiune şi temperatură. Ultima etapă este cea de
şlefuire, care s-a realizat iniţial prin prelucrare
manuală cu ajutorul a patru hârtii abrazive de
diferite rugozităţi (P320-P400-P600-P800) cu
rotirea probei cu 90º la fi ecare interval, fără a se
trece la etapa următoare până când nu s-au eliminat
complet zgârieturile de la etapa precedentă.
Proba a fost şlefuită ulterior cu aparatul Pheonix
Beta (Buehler), prin apăsare timp de 5 minute cu o
forţă de 25 N pe un platan (Hercules S) cu particule
de diamant de 15μm, utilizând apa ca emulsie. A
treia fază de şlefuire a probei s-a realizat timp de 5
minute sub o forţă de apă sare de 15N pe o pâslă Tex
Met 1000 utilizându-se emulsia Topol 1 alcătuită
din alumină, apă şi alcool. A patra şlefuire a durat
tot 5 minute sub o forţă de apăsare de 15 N în sens
invers pla tanului pe o pâslă Tex Met 2000, folosindu-se
emulsia Topol 3 ce conţine alumină şi apă.
Şlefuirea fi nală s-a realizat tot timp de 5 minute cu
o forţă de apăsare de 20 N, în acelaşi sens cu
platanul, pe o pâslă Master Tex utilizând emul sia
Masterprep, ce are la bază un amestec de pulbere
de alumină şi siliciu.
După etapa de şlefuire s-a efectuat atacul chimic
al probei utilizând ca reactiv: 50 ml HCl + 1-2 ml
H 2 O 2. Ulterior proba a fost spălată, uscată şi analizată
optic cu ajutorul micros copului Epiquant (Carl
Zeiss Jena).
REZULTATE ŞI DISCUŢII
În urma analizei probelor la diferite rezoluţii am
observat că structura acestora este predo minant
dendritică, cu dendrite bine conturate, orientate în
direcţia gradientului de temperatură. Zonele întunecate
prezente la îmbinarea a două dendrite sugerează
discontinuităţi de materiale, identifi cate ca microretasuri,
ce reprezintă de fecte de turnare.
Detaliile structurale de mai mare profunzime
sunt evidenţiate prin microscopie electronică. Se
re confi rmă structurile dendritice observate cu ajutorul
microscopul optic.
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LVIII, NR. 4, AN 2012
FIGURA 2. Proba 1
– Microscopie optică,
50x atac: 50 ml HCl +
1-2 ml H 2 O 2
FIGURA 3. Proba 2
– Microscopie optică,
50x atac: 50 ml HCl +
1-2 ml H 2 O 2
Aspectul macroscopic al probei 1 (25x) pre zintă
în zona centrală o retasură care este generată de
temperatura neadecvată de turnare (scăzută). La o
mărire de 200x în aspectul mi croscopic al retasurii
se pot observa creşteri dendritice. La o analiză mai
profundă în ma terial se observă incluziuni şi la o
rezoluţie mai mare sunt vizibile şi zonele de eutectic
situate interdendritic (500x).
FIGURA 4. Proba 1, imagine ESEM,
25x
FIGURA 5. Proba 1, imagine ESEM, 200x

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LVIII, NR. 4, AN 2012 241
FIGURA 6. Proba 1, imagine ESEM, 500x
FIGURA 7. Spectrele caracteristice imaginii
FIGURA 8. Proba 1 – Masa metalică de bază, imagine
ESEM 2000x
FIGURA 9. Spectrul caracteristic imaginii
FIGURA 10. Proba 1 – Eutectic, imagine ESEM, 250x
FIGURA 11. Spectrul caracteristic imaginii
FIGURA 12. Proba 1 – Incluziuni, imagine ESEM 1000x
FIGURA 13. Spectrul caracteristic imaginii

242
FIGURA 15. Proba 2, imagine ESEM, 200x
FIGURA 16. Proba 2, imagine ESEM, 500x
FIGURA 17. Spectrul caracteristic imaginii
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LVIII, NR. 4, AN 2012
FIGURA 14.
Proba 2,
imagine
ESEM, 25x
FIGURA 18. Proba 2 – Masa metalică de bază, imagine
ESEM 2000x
FIGURA 19. Spectrul caracteristic imaginii
FIGURA 20. Proba 2 – Masa metalică de bază, imagine
ESEM 250x
FIGURA 21. Spectrul caracteristic imaginii

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LVIII, NR. 4, AN 2012 243
FIGURA 22. Proba 2 – Incluziuni, imagine ESEM 1000x
FIGURA 23. Spectrul caracteristic imaginii
Spre deosebire de prima probă, proba 2 pre zintă
central o microretasură. În analiza EDAX, realizată
pe eutectic, se observă un maxim de difracţie pentru
elementele de bază, Ni, Cr, Mo, dar şi prezenţa unor
elemente reziduale: Si, Mn, Fe, Co. În zona soluţiei
solide, suplimentar se constată prezenţa carbonului
şi oxigenului.
Analiza EDAX pe incluziuni evidenţiază, pe
lângă elementele de bază, prezenţa unui con ţinut
mare de Si, ca şi a elementelor: C, O, Al, Ca, Mn,
Fe şi Co. În masa metalică de bază se constată
prezenţa Si, Mn, Fe şi Co.
Prezenţa oxigenului în incluziuni denotă faptul
că materialul studiat s-a oxidat în timpul turnării.
Prezenţa carbonului este greu de jus tifi cat, este
posibil ca particule de carbon să fi ramas în urma
procesului de pregătire a probei, înainte de analiza
la microscopul optic, atunci când proba înglobată a
fost şlefuită cu un disc diamantat (particule de
diamant de 15μm).
Cantitatea de Si este mai mare în incluziuni
(9,24%), în masa metalică de bază are un procent
vizibil redus, iar în eutectic este uşor mai crescută.
În eutectic, cantitatea de Mo este relativ mare
(19%), ea având o valoare mai mică în masa
metalică de bază şi scăzând în incluziuni până la
9,24%.
Cromul, element de bază, se apropie de standardul
prevăzut, având o medie de 21%, sin gura
diferenţă fi ind în incluziuni, unde can titatea de Cr
este mai scăzută (16,71%).
Cel mai predominat element de aliere, ni chelul,
se regăseşte într-o cantitate constantă în soluţia
solidă şi în eutectic, prezentând o creş tere a cantităţii
în masa metalică de bază, iar în incluziuni regăsinduse
într-o cantitate redusă (38,10%).
Se observă urme de Fe în masa metalică de bază,
eutectic şi în incluziuni. Co este relativ uniform
distribuit. Dacă luăm în considerare faptul că cele
doua probe au fost secţionate din aceeaşi reţea de
turnare, alcătuite implicit din acelaşi aliaj turnat la
aceeaşi temperatură, pu tem afi rma că distribuţia
elementelor este ase mănătoare, înregistrându-se
mici diferenţe la nivelul elementelor de bază cauzate
de neres pectarea temperaturii de topire şi a condiţiilor
de lucru.
•
•
•
•
•
CONCLUZII
Elementele de aliere se distribuie neuniform,
din punct de vedere al compoziţiei chimice ele
au pierderi vizibile, scăzând în raport cu aliajul
brut folosit, pierderile având loc la topire.
Se remarcă prezenţa structurii dendritice cu
neomogenităţi a eutecticului.
Materialul a fost turnat la o temperatură scăzută,
ceea ce a generat apariţia retasurii.
O cauză a apariţiei defectelor de turnare este
lipsa unei aprecieri riguroase a temperaturii
topiturii şi a momentului optim al turnării. În
general, se apreciază doar vizual pierderea
formei geometrice a pastilelor şi prăbuşirea lor
în conul tiparului. Datorită oxizilor me talici,
pastilele topite nu formează o sferă lucioasă
tipică aliajelor nobile.
Nerespectarea intervalului de topire specifi c
aliajului, precizat de fabricant, este o altă cauză
posibilă de apariţie a defectelor de turnare.

244
BIBLIOGRAFIE
1. Bechir A., Comăneanu R.M., Barbu H.M. şi colab. – Tehnologia
metalo-ceramică, Ed. Printech, Bucureşti, ISBN 978-606-521-660-0,
2011.
2. Anusavice K.J. – Dental casting and soldering alloys. In: Phillips
3.
Science of Dental materials. 11th ed. Philadelphia: Saunders; p. 563-620,
2003.
Huang H.H., Lin M.C., Lee T.H., Yang H.W., Chen F.L., Wu S.C., et al.
– Effect of chemical composition of Ni-Cr dental casting alloys on the
bonding characterization between porcelain and metal. J Oral Rehabil.;
32:206-12, 2005.
4. Johnson T., van Noort R., Stokes C.W. – Surface analysis of porcelain
fused to metal systems. Dent Mater.; 22:330-7, 2006.
5. McLean, J.W. – Evaluation of dental ceramic in the twentieth century.
J Prosthet Dent, Vol. 85, No. 1, pp. 61-66, ISSN 0022-3913, 2001.
6. Sadowsky, S.J. – An overview of treatment considerations for esthetic
restorations: a review of the literature. J Prosthet Dent, Vol. 96, No. 6,
pp. 433-42, ISSN 0022-3913, 2006.
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LVIII, NR. 4, AN 2012
7. Denry, I. & Kelly, J.R. – State of the art of zirconia for dental
applications. Dent Mater, Vol. 24, No. 3, pp. 299-307, ISSN 0109-564,
2008.
8. De B.H., Van M.G., De M.N., Van den B.L., De B.J. – A 20-year
retrospective survival study of fi xed partial dentures. Int J Prosthodont;
19:143-53, 2006.
9. Attard N.J., Zarb G.A. – Long-term treatment outcomes in edentulous
patients with implant-fi xed prostheses: the Toronto study.
Int J Prosthodont; 17:417-24, 2004.
10. Raigrodski J. – Contemporary materials and technologies for all-ceramic
fi xed partial dentures: a review of the literature. J Prosthet Dent, Vol. 92,
No. 6, pp. 557-562, ISSN 0022-3913, 2004.
11. Rudenberg H.G. and Rudenberg P.G. – Origin and Background of the
Invention of the Electron Microscope: Commentary. Advances in Imaging
and Electron Physics (Elsevier) 160, 2010.