Violeta Hancu, Raluca Monica Comaneanu, Elena ... - Stomatologie
Violeta Hancu, Raluca Monica Comaneanu, Elena ... - Stomatologie
Violeta Hancu, Raluca Monica Comaneanu, Elena ... - Stomatologie
Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!
Leverage SEO-optimized Flipbooks, powerful backlinks, and multimedia content to professionally showcase your products and significantly increase your reach.
240<br />
FIGURA 1. Reţeaua de<br />
turnare ce urmează a fi<br />
analizată<br />
presiune şi temperatură. Ultima etapă este cea de<br />
şlefuire, care s-a realizat iniţial prin prelucrare<br />
manuală cu ajutorul a patru hârtii abrazive de<br />
diferite rugozităţi (P320-P400-P600-P800) cu<br />
rotirea probei cu 90º la fi ecare interval, fără a se<br />
trece la etapa următoare până când nu s-au eliminat<br />
complet zgârieturile de la etapa precedentă.<br />
Proba a fost şlefuită ulterior cu aparatul Pheonix<br />
Beta (Buehler), prin apăsare timp de 5 minute cu o<br />
forţă de 25 N pe un platan (Hercules S) cu particule<br />
de diamant de 15μm, utilizând apa ca emulsie. A<br />
treia fază de şlefuire a probei s-a realizat timp de 5<br />
minute sub o forţă de apă sare de 15N pe o pâslă Tex<br />
Met 1000 utilizându-se emulsia Topol 1 alcătuită<br />
din alumină, apă şi alcool. A patra şlefuire a durat<br />
tot 5 minute sub o forţă de apăsare de 15 N în sens<br />
invers pla tanului pe o pâslă Tex Met 2000, folosindu-se<br />
emulsia Topol 3 ce conţine alumină şi apă.<br />
Şlefuirea fi nală s-a realizat tot timp de 5 minute cu<br />
o forţă de apăsare de 20 N, în acelaşi sens cu<br />
platanul, pe o pâslă Master Tex utilizând emul sia<br />
Masterprep, ce are la bază un amestec de pulbere<br />
de alumină şi siliciu.<br />
După etapa de şlefuire s-a efectuat atacul chimic<br />
al probei utilizând ca reactiv: 50 ml HCl + 1-2 ml<br />
H 2 O 2. Ulterior proba a fost spălată, uscată şi analizată<br />
optic cu ajutorul micros copului Epiquant (Carl<br />
Zeiss Jena).<br />
REZULTATE ŞI DISCUŢII<br />
În urma analizei probelor la diferite rezoluţii am<br />
observat că structura acestora este predo minant<br />
dendritică, cu dendrite bine conturate, orientate în<br />
direcţia gradientului de temperatură. Zonele întunecate<br />
prezente la îmbinarea a două dendrite sugerează<br />
discontinuităţi de materiale, identifi cate ca microretasuri,<br />
ce reprezintă de fecte de turnare.<br />
Detaliile structurale de mai mare profunzime<br />
sunt evidenţiate prin microscopie electronică. Se<br />
re confi rmă structurile dendritice observate cu ajutorul<br />
microscopul optic.<br />
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LVIII, NR. 4, AN 2012<br />
FIGURA 2. Proba 1<br />
– Microscopie optică,<br />
50x atac: 50 ml HCl +<br />
1-2 ml H 2 O 2<br />
FIGURA 3. Proba 2<br />
– Microscopie optică,<br />
50x atac: 50 ml HCl +<br />
1-2 ml H 2 O 2<br />
Aspectul macroscopic al probei 1 (25x) pre zintă<br />
în zona centrală o retasură care este generată de<br />
temperatura neadecvată de turnare (scăzută). La o<br />
mărire de 200x în aspectul mi croscopic al retasurii<br />
se pot observa creşteri dendritice. La o analiză mai<br />
profundă în ma terial se observă incluziuni şi la o<br />
rezoluţie mai mare sunt vizibile şi zonele de eutectic<br />
situate interdendritic (500x).<br />
FIGURA 4. Proba 1, imagine ESEM,<br />
25x<br />
FIGURA 5. Proba 1, imagine ESEM, 200x