06.02.2013 Views

Violeta Hancu, Raluca Monica Comaneanu, Elena ... - Stomatologie

Violeta Hancu, Raluca Monica Comaneanu, Elena ... - Stomatologie

Violeta Hancu, Raluca Monica Comaneanu, Elena ... - Stomatologie

SHOW MORE
SHOW LESS

Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!

Leverage SEO-optimized Flipbooks, powerful backlinks, and multimedia content to professionally showcase your products and significantly increase your reach.

240<br />

FIGURA 1. Reţeaua de<br />

turnare ce urmează a fi<br />

analizată<br />

presiune şi temperatură. Ultima etapă este cea de<br />

şlefuire, care s-a realizat iniţial prin prelucrare<br />

manuală cu ajutorul a patru hârtii abrazive de<br />

diferite rugozităţi (P320-P400-P600-P800) cu<br />

rotirea probei cu 90º la fi ecare interval, fără a se<br />

trece la etapa următoare până când nu s-au eliminat<br />

complet zgârieturile de la etapa precedentă.<br />

Proba a fost şlefuită ulterior cu aparatul Pheonix<br />

Beta (Buehler), prin apăsare timp de 5 minute cu o<br />

forţă de 25 N pe un platan (Hercules S) cu particule<br />

de diamant de 15μm, utilizând apa ca emulsie. A<br />

treia fază de şlefuire a probei s-a realizat timp de 5<br />

minute sub o forţă de apă sare de 15N pe o pâslă Tex<br />

Met 1000 utilizându-se emulsia Topol 1 alcătuită<br />

din alumină, apă şi alcool. A patra şlefuire a durat<br />

tot 5 minute sub o forţă de apăsare de 15 N în sens<br />

invers pla tanului pe o pâslă Tex Met 2000, folosindu-se<br />

emulsia Topol 3 ce conţine alumină şi apă.<br />

Şlefuirea fi nală s-a realizat tot timp de 5 minute cu<br />

o forţă de apăsare de 20 N, în acelaşi sens cu<br />

platanul, pe o pâslă Master Tex utilizând emul sia<br />

Masterprep, ce are la bază un amestec de pulbere<br />

de alumină şi siliciu.<br />

După etapa de şlefuire s-a efectuat atacul chimic<br />

al probei utilizând ca reactiv: 50 ml HCl + 1-2 ml<br />

H 2 O 2. Ulterior proba a fost spălată, uscată şi analizată<br />

optic cu ajutorul micros copului Epiquant (Carl<br />

Zeiss Jena).<br />

REZULTATE ŞI DISCUŢII<br />

În urma analizei probelor la diferite rezoluţii am<br />

observat că structura acestora este predo minant<br />

dendritică, cu dendrite bine conturate, orientate în<br />

direcţia gradientului de temperatură. Zonele întunecate<br />

prezente la îmbinarea a două dendrite sugerează<br />

discontinuităţi de materiale, identifi cate ca microretasuri,<br />

ce reprezintă de fecte de turnare.<br />

Detaliile structurale de mai mare profunzime<br />

sunt evidenţiate prin microscopie electronică. Se<br />

re confi rmă structurile dendritice observate cu ajutorul<br />

microscopul optic.<br />

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LVIII, NR. 4, AN 2012<br />

FIGURA 2. Proba 1<br />

– Microscopie optică,<br />

50x atac: 50 ml HCl +<br />

1-2 ml H 2 O 2<br />

FIGURA 3. Proba 2<br />

– Microscopie optică,<br />

50x atac: 50 ml HCl +<br />

1-2 ml H 2 O 2<br />

Aspectul macroscopic al probei 1 (25x) pre zintă<br />

în zona centrală o retasură care este generată de<br />

temperatura neadecvată de turnare (scăzută). La o<br />

mărire de 200x în aspectul mi croscopic al retasurii<br />

se pot observa creşteri dendritice. La o analiză mai<br />

profundă în ma terial se observă incluziuni şi la o<br />

rezoluţie mai mare sunt vizibile şi zonele de eutectic<br />

situate interdendritic (500x).<br />

FIGURA 4. Proba 1, imagine ESEM,<br />

25x<br />

FIGURA 5. Proba 1, imagine ESEM, 200x

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!