242 FIGURA 15. Proba 2, imagine ESEM, 200x FIGURA 16. Proba 2, imagine ESEM, 500x FIGURA 17. Spectrul caracteristic imaginii REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LVIII, NR. 4, AN 2012 FIGURA 14. Proba 2, imagine ESEM, 25x FIGURA 18. Proba 2 – Masa metalică de bază, imagine ESEM 2000x FIGURA 19. Spectrul caracteristic imaginii FIGURA 20. Proba 2 – Masa metalică de bază, imagine ESEM 250x FIGURA 21. Spectrul caracteristic imaginii
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LVIII, NR. 4, AN 2012 243 FIGURA 22. Proba 2 – Incluziuni, imagine ESEM 1000x FIGURA 23. Spectrul caracteristic imaginii Spre deosebire de prima probă, proba 2 pre zintă central o microretasură. În analiza EDAX, realizată pe eutectic, se observă un maxim de difracţie pentru elementele de bază, Ni, Cr, Mo, dar şi prezenţa unor elemente reziduale: Si, Mn, Fe, Co. În zona soluţiei solide, suplimentar se constată prezenţa carbonului şi oxigenului. Analiza EDAX pe incluziuni evidenţiază, pe lângă elementele de bază, prezenţa unui con ţinut mare de Si, ca şi a elementelor: C, O, Al, Ca, Mn, Fe şi Co. În masa metalică de bază se constată prezenţa Si, Mn, Fe şi Co. Prezenţa oxigenului în incluziuni denotă faptul că materialul studiat s-a oxidat în timpul turnării. Prezenţa carbonului este greu de jus tifi cat, este posibil ca particule de carbon să fi ramas în urma procesului de pregătire a probei, înainte de analiza la microscopul optic, atunci când proba înglobată a fost şlefuită cu un disc diamantat (particule de diamant de 15μm). Cantitatea de Si este mai mare în incluziuni (9,24%), în masa metalică de bază are un procent vizibil redus, iar în eutectic este uşor mai crescută. În eutectic, cantitatea de Mo este relativ mare (19%), ea având o valoare mai mică în masa metalică de bază şi scăzând în incluziuni până la 9,24%. Cromul, element de bază, se apropie de standardul prevăzut, având o medie de 21%, sin gura diferenţă fi ind în incluziuni, unde can titatea de Cr este mai scăzută (16,71%). Cel mai predominat element de aliere, ni chelul, se regăseşte într-o cantitate constantă în soluţia solidă şi în eutectic, prezentând o creş tere a cantităţii în masa metalică de bază, iar în incluziuni regăsinduse într-o cantitate redusă (38,10%). Se observă urme de Fe în masa metalică de bază, eutectic şi în incluziuni. Co este relativ uniform distribuit. Dacă luăm în considerare faptul că cele doua probe au fost secţionate din aceeaşi reţea de turnare, alcătuite implicit din acelaşi aliaj turnat la aceeaşi temperatură, pu tem afi rma că distribuţia elementelor este ase mănătoare, înregistrându-se mici diferenţe la nivelul elementelor de bază cauzate de neres pectarea temperaturii de topire şi a condiţiilor de lucru. • • • • • CONCLUZII Elementele de aliere se distribuie neuniform, din punct de vedere al compoziţiei chimice ele au pierderi vizibile, scăzând în raport cu aliajul brut folosit, pierderile având loc la topire. Se remarcă prezenţa structurii dendritice cu neomogenităţi a eutecticului. Materialul a fost turnat la o temperatură scăzută, ceea ce a generat apariţia retasurii. O cauză a apariţiei defectelor de turnare este lipsa unei aprecieri riguroase a temperaturii topiturii şi a momentului optim al turnării. În general, se apreciază doar vizual pierderea formei geometrice a pastilelor şi prăbuşirea lor în conul tiparului. Datorită oxizilor me talici, pastilele topite nu formează o sferă lucioasă tipică aliajelor nobile. Nerespectarea intervalului de topire specifi c aliajului, precizat de fabricant, este o altă cauză posibilă de apariţie a defectelor de turnare.