pictura transilv.indd - National Brukenthal Museum

M U Z E U L N A Ţ I O N A L B R U K E N T H A L
PICTURA GERMANĂ
DIN TRANSILVANIA
SECOLUL AL XVI-LEA - ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA

M U Z E U L N A Ţ I O N A L B R U K E N T H A L
PICTURA GERMANĂ
DIN TRANSILVANIA
SECOLUL AL XVI-LEA - ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
2 0 0 4

Coperta:
Johann Martin Stock (1742 - 1800)
- Anna Maria Hutter von Huttern
Foto: Ion-Haralambie Popescu
Gra�ca / Tehnoredactare: Chris Balthes

PICTURA GERMANĂ DIN TRANSILVANIA
SECOLUL AL XVI-LEA - ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
Colecţia de pictură din Transilvania de la
începutul sec. XVI - începutul sec. XIX, a
Galeriei de artă Brukenthal, numără peste
o sută de lucrări deosebit de valoroase,
care ilustrează principalele momente ale
evoluţiei artei din Transilvania în această
perioadă, oferind o imagine asupra
1. Gregorius din Braşov (1490 - 1553)
Judele regal Lucas Hirscher
modului în care curente şi stiluri ale artei
europene – Goticul, Renaşterea, Barocul
(în parte Rococoul) şi Clasicismul –
au fost receptate şi asimilate în arta
acestei provincii, modalităţi prin care ea
s-a integrat spaţiului mai larg cultural
european.
1

Portretul, cel mai cultivat dintre
genuri, a direcţionat tendinţele majore
ale artei transilvănene începând cu
mijlocul secolului al XVI-lea. Majoritatea
portretelor din această colecţie sunt
portrete ,,de comandă’’, şi reprezintă
�guri ale patriciatului săsesc, având
certă valoare artistică, istorică şi
1
2. Jeremias Stranovius (? - 1702)
Mathias Semringer
documentară. Portretul judelui
Braşovului Lucas Hirscher (1482 - 1541)
(foto 1), pictat în 1535 de Gregorius
din Braşov ilustrează tendinţele artei
medievale târzii, dar şi in�uenţele
Renaşterii. Pictorul, activ între anii
1523 - 1553, apare ca un autentic pictor
al Renaşterii, detaşându-se din punct

de vedere artistic de numeroşii anonimi
transilvăneni. Portretul dăruit în anul
1783 baronului Samuel von Brukenthal
de către judele Braşovului Joseph
Traugott von Schöbeln este considerat
prima pictură laică de şevalet din arta
românească. Monumentalitatea redării
personajului, modalitatea austeră a
caracterizării acestuia, ne îndrumă spre
atelierul lui Lucas Cranach cel Bătrân,
dar tăbliţa cu inscripţii ne aminteşte
de portretul lui Bonifaciu Amerbach,
(1519), realizat de Holbein cel Tânăr.
In�uenţa sud-germană, în special
in�uenţa şcolii lui Holbein cel Tânăr,
se remarcă în desen, cromatică şi în
formularea compoziţională. În tablou
se împletesc elemente de sorginte
gotică, evidente prin preocuparea pentru
redarea amănuntului, a însemnelor
3. Anonim, sec. XVIII,
Agnetha Csekelius von Rosenfeld (Femeia cu �oarea de iasomie)
1

4. Anonim, sec. XVIII
Agnetha Dobosi
heraldice şi a simbolurilor, cu viziunea
speci�că Renaşterii transilvănene
remarcată prin introducerea peisajului
veridic în fundal.
Primele semne ale unui manierism
timpuriu, apar la portretul Bărbat cu
carte, realizat în 1558 de un anonim
transilvănean.
Realizate de pictori anonimi în spiritul
primei jumătăţi a veacului al XVII-lea,
portretele reprezentându-i pe Antonius
Schirmer (1537 - 1625), Georg Schirmer
(1596 - 1644), M. Clockner (1635 - 1638)
şi Johannes Sigerus (1646 - 1696)
dezvăluie persistenţa unor modele vechi
arhetipale. Migrarea spre Transilvania a
unui mare număr de artişti din Europa
centrală la sfârşitul secolului al XVII-lea,
contribuie la o nouă în�orire a vieţii
artistice transilvănene. Din sudul
Slovaciei vine la Sibiu pe la 1670 - 1673,
Jeremias Stranovius cel Bătrân
1
(?.. - 1702), în pictura căruia descoperim
caracteristici ale unui nou limbaj plastic
pe care Transilvania încă nu-l cunoscuse.
Maniera stranoviană rămâne o contribuţie
singulară, din păcate necontinuată după
dispariţia artistului. Portretele sale de
aparat, reprezentându-i pe comitele
Mathias Semriger (1628 - 1680) (foto
2), pe Eva Armbruster Germana
(1635 - 1680), soţia comitelui Georg
Armbruster, pe preotul luteran Isaak
Zabanius (1623 - 1703), sau pe soţia
acestuia Regina Zabanius (1632 - ?), sunt
consonante stilistic şi formal cu e�giile
unor familii de aristocraţi. Portretele
soţilor Zabanius au fost identi�cate ca
aparţinând creaţiei lui Stranovius în 1993
de Elena Popescu.
În secolul al XVIII-lea, în mediile
aristocrate se conturează deprinderea de
a comanda portrete familiale, galeriile de
portrete de familie �ind in�uenţate de
modelul acelui atrium historicum existent
în unele palate şi castele europene. În
prima jumătate a secolului al XVIII-lea,
aceste comenzi erau onorate de artişti
străini consacraţi, în special vienezi
ca: J. G. Weikert, J. Kreuzinger, J.
Millitz, J. Baumgartner, J.Tusch şi o
serie de mici maeştri rămaşi anonimi,
de la care s-au păstrat câteva portrete,
ce vădesc receptivitate la noutăţile
portretisticii austriece mai ales acelea
de tip aristocratic baroc, înclinată spre
decor şi fast. Vanitatea comanditarului
era satisfăcută de artist prin descrierea
minuţioasă a modelului şi prin folosirea
unei recuzite scenogra�ce speci�ce
barocului: vestimentaţie, podoabe,
coafură, decoraţii, cărţi, manuscrise,
fructe, sau buchete de �ori etc…
Elocvente sunt portretele reprezentându-i
pe comitele Andreas Teutsch

5. Nicolaus Müller, sec. XVIII
Doamna cu porumbelul
(1669 - 1730), comitele Simon von
Baussner (1676 - 1742), Agnetha
Czekelius von Rosenfeld (1689...?)
(foto 3), Samuel Dobosi (1694 - 1759)
şi soţia acestuia Agnetha Dobosi
(1708 - 1791) (foto 4).
Genul de portret, novator, prin
eleganţa şi libertatea expresiei, cum este
1

6. Anonim, sec. XVIII
Guvernatorul Samuel von Brukenthal
Doamna cu porumbelul (foto 5) atribuit
pictorului sibian Müller, elev al lui Antoine
Pesne la Berlin la 1740, portret realizat
pe la jumătatea secolului XVIII, ne
atrage atenţia prin unicitatea sa în
contextul picturii transilvănene, prin
1
depăşirea tradiţionalismului local. Deşi
stilistic portretul dezvăluie ecouri ale
spiritului rococo francez şi englez, el
nu a făcut totuşi şcoală în portretistica
transilvăneană, �ind respins de conservatorismul
şi tradiţionalismul local.

7. Anonim, sec. XVIII
Sophia Katharina von Brukenthal
Arta Europei Centrale cu acel millieu
cultural artistic speci�c secolului al XVIIIlea,
cu direcţiile novatoare ale Academiei
de Artă din Viena, va avea unele ecouri
în portretistica transilvăneană, aşa cum
se poate observa în galeria de portrete
ale familiei Brukenthal, realizate în a
doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
Unele dintre acestea continuă tipologia
portretisticii transilvănene anterioare,
elocvente �ind portretele lui Michael von
Brukenthal (1716 - 1773) şi al soţiei sale
1

Agnetha von Brukenthal (1724 - 1783),
pe când altele dezvăluie spiritul barocului
vienez, aşa cum se distinge în portretele
baronului Samuel von Brukenthal
(1721 - 1803) guvernatorul Transilvaniei
şi fondatorul Muzeului Brukenthal (foto
6) al soţiei sale Sophia Katharina von
Brukenthal (1725 - 1782) (foto 7) şi
portretul Annei Maria Filtsch
(1752 - 1806). Portretul Sophiei von
1
8. Anonim sec. XVIII
Sophia von Brukenthal
Brukenthal (1749 - 1753) (foto 8), �ica
baronului Samuel von Brukenthal, este
singurul portret de copil din această
perioadă, a�at în colecţie. Portretul judelui
regal Petrus Klausenburger (1691 - 1759)
şi al soţiei sale Susanna Klausenburger
(1701 - ?), realizate în 1759 de Stefan
Adolph Valepagi (1729 - 1798), sunt
portrete cu un pronunţat caracter
provincial.

Transformările impuse Transilvaniei
după trecerea în stăpânirea Imperiului
Habsburgic au facilitat pătrunderea noilor
forme stilistice legate direct de barocul
central-european. În societatea transilvăneană
creşte interesul pentru portret,
făcându-se o netă distincţie între portretul
de tip aristocratic şi e�gia de tip burghez.
Pictorii străini, peregrini prin Transilvania
şi pictorii transilvăneni reîntorşi acasă
de la academiile de artă, precum J.
M. Stock, F. Neuhauser cel Tânăr, A.
Wagner, F. A. Bergmann, J. Neuhauser,
vor a�rma prin creaţia lor noul tip de
portret, contribuind astfel la creşterea
interesului pentru acest gen.
Pictorul sibian Johann Martin Stock
(1742 - 1800), �ul pictorului de altare
Martin Stock (1693 - 1752), a cunoscut
o reală celebritate în epocă iar creaţia
sa portretistică de in�uenţă barocă,
constituie corolarul acestui gen în
contextul artelor plastice transilvănene la
sfârşitul secolului XVIII. Stock studiază
la Academia de Arte din Viena, ca
elev al pictorului Martin Meytens
(1695 - 1770), lucrează treisprezece ani
la Bratislava, apoi se stabileşte la Sibiu
intrând în serviciul baronului Samuel von
Brukenthal, devenind consilier artistic,
restaurator şi mandatar în achiziţionarea
de tablouri pentru colecţia acestuia.
Obiectivitatea sobră a portretelor lui
Stock, preferinţa pentru portretul bust
eliberat de scenogra�a fastuoasă a
barocului vienez, plasează arta sa la
interferenţa dintre barocul aristocratic
şi cel burghez. În categoria portretelor
o�ciale baroce realizate de Stock, a�ate
în colecţia Brukenthal sunt: Portretul
reginei Franţei Marie Antoinette
(1755 - 1793), Portretul baronului von
Rahl (1729 - 1796), Portretul prinţului
Friedrich Wilhelm von Hohenlohe-
Kirchberg şi Portretul Annei Maria Hutter
von Huttern (1752 - 1831), o lucrare de
excepţie în creaţia lui Stock, realizat în
anul 1787. Plasarea personajului într-un
peisaj real a fost adoptată datorită modei
din perimetrul artistic al Europei centrale,
unde se făcea simţit acel Nachahmung
der Franzosen la a cărui in�uenţă Stock
s-a dovedit receptiv. Ea marchează
prima ieşire a unui artist transilvănean
din canoanele tradiţionale. În aceeaşi
manieră au fost realizate portretele
baronilor Johann Mihael Joseph von
Brukenthal (1781 - 1859), Georg Peter
Karl von Brukenthal (1784 - 1857),
Johann Michael Soterius von
Sachsenheim (1775 - 1838). Rezonanţe
ale barocului vienez descoperim în
portretele preotului Stephan Gottlieb Roth
(1762-1847) (foto 9) şi al soţiei sale
Anna Maria Elisabeth Roth (1773 - 1835)
(foto 10). Aceste două portrete au fost
autenti�cate ca aparţinând creaţiei lui
Stock de Elena Popescu în anul 2000.
Portretul neo�cial, de tip burghez,
sobru şi auster este preferat de
comunitatea saşilor transilvăneni. Stock
nu ezită să abordeze acest tip de
reprezentare, devenind cel mai
consecvent reprezentant al portretisticii
burgheze transilvănene de la sfârşitul
secolului al XVIII-lea. Cea mai bună
lucrare din seria portretelor burgheze
existente în Colecţia Brukenthal este
portretul preotului luteran Johann Gottlieb
Fabritius (foto 11), pictat în 1796. Acesta
prezintă a�nităţi stilistice cu portretistica
austriacă, în special cu portretele şi
autoportretele lui Christian Seybold
(1690 - 1769), Johann Kupetzy
(1667 - 1740), Gottfried Auerbach
(1697 - 1753) şi Anton Graff (1736 - 1813).
1

9. Johann Martin Stock (1742-1800)
Stephan Gottlieb Roth
Alte câteva portrete valoroase din
această categorie, realizate de Stock,
sunt: Portretul tâmplarului Wolf, Portretul
soţiei tâmplarului Wolf, Portretul soţie
industriaşului Wolf, Portretul lui Georg
Graef şi Portretul soţiei lui Georg Graef.
Portretistica este genul care l-a a�rmat
pe Stock ca pe unul dintre cei mai
talentaţi şi proli�ci artişti din Transilvania
1
sfârşitului de secol XVIII, un novator,
care rămâne în acelaşi timp ancorat în
jaloanele esteticii vieneze.
Evaluând in�uenţa Barocului în
ansamblul artei transilvănene, este di�cil
de stabilit graniţa dintre perioada
barocului matur transilvănean, ce a în�orit
cu deosebire în epoca absolutismului şi
mai scurta secvenţă stilistică a acelui

10. Johann Martin Stock (1742-1800)
Anna Maria Elisabeth Roth
Spät-Barok, a Rococoului, sau a Zopfstillui
legate oarecum de epoca Iluministă.
În colecţia Brukenthal putem admira
operele unui important şi reputat pictor
de origine vieneză, stabilit la Sibiu, Franz
Neuhauser cel Tânăr (1763 - 1836).
Marcat de ecourile baroce venite din
arta europeană, el a continuat cele două
tipuri de portret pe care Stock le-a impus
în pictura transilvăneană la sfârşitul
secolului al XVIII-lea, cel aristocratic şi
cel burghez.
Personalitate remarcabilă, Neuhauser
domină cu arta sa lumea artistică a
Sibiului la începutul secolului al XIX-lea.
Pictor, gravor, profesor, restaurator,
colecţionar de artă, litograf (primul litograf
din Transilvania), desenator de
1

1
11. Johann Martin Stock (1742-1800)
Johann Gottlieb Fabritius

12. Franz Neuhauser cel Tânăr (1736 - 1863)
Anton Filek
monumente funerare şi decoruri teatrale,
Franz Neuhauser este autorul unei
opere remarcabile şi prin informaţiile sale
documentare. El este cel mai talentat
dintre cei patru �i ai pictorului vienez
Franz Adam Neuhauser (1737 - 1785)
stabilit la Sibiu. La începutul carierei sale
el a fost in�uenţat de tatăl său (adept al
manierei lui Raphael Mengs 1728 - 1779),
apoi remarcăm în portretistica sa
preocuparea de a depăşi maniera
tradiţională a barocului transilvănean,
provincial, prin abordarea portretului
neoclasic. Mărturie în acest sens, sunt
portretele reprezentându-i pe Anton Filek
(1750 - 1825) (foto 12), Karl Joseph
Eder (1760 - 1810), Johann Georg Bayer
(1780 - 1852). Portretul Annei Schreiber
este o lucrare de referinţă pentru prima
etapă a creaţiei artistului, păstrând ecouri
ale rococoului şi elemente coborâtoare
din stilul empire în vestimentaţie.
Portretele Susannei Bayer, al Annei
Maria Hinzmann şi Georg Hinzmann
(1763 - 1817), se încadrează stilistic în
categoria portretelor în care se simt
ecourile Barocului transilvănean tardiv,
provincial, care comportă o anume
1

speci�citate locală. În portretele lui
Andreas Reissen von Reisenfeld, Simon
Schreiber (1760 - 1836) şi Georg Bayer
(foto 13), este evidentă maniera
academist clasicizantă abordată de artist
şi subtilitatea marcării apartenenţei
sociale printr-un atribut sau detaliu
revelator. Portretele soţilor Schreiber şi
al Susannei Bayer au fost autenti�cate
1
13. Franz Neuhauser cel Tânăr (1736 - 1863)
Johann Georg Bayer
ca aparţinând creaţiei lui Neuhauser de
Elena Popescu în anul 2002.
Evoluţia peisajului este semni�cativă
pentru pictura din Transilvania în secolul
al XVIII-lea, dezvoltarea acestui gen �ind,
alături de portret, un alt moment artistic
legat de prezenţa Barocului în această
provincie. Dacă la Stock, la sfârşitul
secolului al XVIII-lea, peisajul constituia

14. Franz Neuhauser cel Tânăr (1763 - 1836)
Intrarea unui preot sas în parohia sa iarna
fundalul-cadru al unora dintre portretele
sale, în peisajul introdus de Neuhauser
la începutul secolului al XIX-lea, el
devine fundalul unor scene de gen. În
Transilvania peisajul este consacrat ca
gen artistic de sine stătător, prin creaţia
peisagistă a lui Neuhauser, creaţie cu
accente romantice de inspiraţie Claude
Lorraine sau Poussin. Opera acestora
este cunoscută de artist prin �lieră
austriacă, respectiv prin peisagistica lui
Anton Feinstenberg (1663 - 1708),
Maximilian Joseph Schinnagel
(1697 - 1762) şi Johann Christian Brand
(1723 - 1795). Prin introducerea noului
tip de peisaj în pictura transilvăneană,
Neuhauser încearcă să depăşească
constrângerile canoanelor academiste,
abordând viziuni plastice bazate pe
observaţia directă a naturii. Această
abordare directă şi realistă frapează în
panorame de tipul vedutei, cum este
cea din lucrarea Vederea generală a
Sibiului la 1808 (foto 15), în compunerea
căreia foloseşte cu pricepere perspectiva
panoramică. În peisajele sale, artistul
asimilează in�uenţe ale picturii �amande
şi olandeze pe care avusese ocazia să
o studieze la Viena şi în Pinacoteca
Brukenthal, (amintim operele lui Pieter
Bruegel cel Bătrân şi Denis van Alsloot).
Tablourile sale: Intrarea unui preot sas
în parohia lui iarna (foto 14), Intrarea
unui preot sas în parohia lui vara, şi
Curcubeul sunt peisaje cu personaje
numeroase, ce amintesc de scena de
gen olandeză, în care artistul foloseşte
cu abilitate perspectiva vol d’oiseau, �ind
evidentă orientarea compoziţională şi
stilistică spre arta europeană în contextul
general al de�nirii unui stil propriu.
Neuhauser a lucrat peisaje pentru baronul
Samuel von Brukenthal, pentru baronul
Wesselényi Miklós, iar Joseph Benign
von Mildenberg îl îndeamnă să creeze un
reportaj în imagini: Călătorie pitorească
prin Transilvania, ciclu care nu s-a �nalizat,
dar pentru care el a creat numeroase
1

15. Franz Neuhauser cel Tânăr (1736 - 1863)
Vedere panoramică a oraşului Sibiu la 1808
desene, acuarele, guaşe şi litogra�i,
câteva dintre acestea au apărut şi la
Viena, majoritatea �ind acum în colecţia
de gra�că a Muzeului Brukenthal.
Peisajele şi portretele sale reprezintă
o adevărată frescă a oraşelor
transilvănene din secolul al XIX-lea,
demonstrând capacitatea artistului de
a asimila sugestiile vizuale, iar
1
virtuozitatea cu care abordează diferite
subiecte con�rmă valoarea unuia dintre
cei mai buni pictori transilvăneni din
prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Noile generaţii de pictori vor continua
în linii generale, atât tradiţia portretistică
deschisă de J. M. Stock, cât şi cea a
peisajului a cărei direcţie a fost dată de F.
Neuhauser cel Tânăr. Pe lângă acesta,

alţi artişti activi în ultimele decenii
ale secolului al XVIII-lea şi în primele
decenii ale secolului XIX, care continuă
tradiţia artistică locală �ind receptivi
în acelaşi timp la înnoirea genurilor
în arta europeană, în special a artei
promovate de academia vieneză, sunt
Anselm Wagner, Franz Anton Bergmann
şi Joseph Neuhauser. Ei vor pregăti
calea transformării portretului baroc în
portret neoclasic sau biedermeier.
Franz Anton Bergmann
(1740 - 1816), se a�rmă ca pictor de
formaţie austriacă, activ în Transilvania
la Sibiu şi la Cluj între anii 1762 - 1816.
Portretele sale a�ate în colecţia Muzeului
Brukenthal le putem împărţi în portrete
o�ciale reprezentând aristocraţi şi
1

16. Franz Anton Bergmann (1740 - 1816),
Ignatius Deitel
personalităţi politice, cum sunt portretele
senatorului Andreas Traugott Krauss,
primarului oraşului Sibiu Michael Hutter
von Huttern (1740 - 1811), şi a soţiei sale
Anna Maria Hutter von Huttern. Portretele
care dezvăluie dominanta clasicismului
academic provincial, realizate printr-un
desen rigid, portrete bust ce apar frecvent
în pictura lui Bergmann după 1800 sunt
cele reprezentându-i pe Ignatius Deitel
(foto 16) şi pe soţia sa Maria Theresa
Deitel (foto 17), Maiorul Joseph von
Kökh şi Therese von Kökh din colecţia
Muzeului Brukenthal.
Un alt pictor din familia Neuhauser
este Joseph Neuhauser (1767 - 1815),
care prin lucrările sale, aduce o
contribuţie modestă ca număr şi valoare
artistică în cadrul picturii transilvănene.
Opera lui Franz Anton Bergmann şi
1
17. Franz Anton Bergmann (1740 - 1816),
Maria Theresa Deitel
Joseph Neuhauser nu se impune prin
valoare artistică sau originalitate, ci prin
caracterul ei semni�cativ pentru ambianţa
artistică din Transilvania în perioada în
care ei au fost activi.
Constatăm că artiştii transilvăneni,
activi la sfârşitul secolului al XVIII-lea
şi începutul secolului al XIX-lea, vor
parcurge într-o perioadă foarte scurtă
modelele epocii, diferitele maniere ale
Barocului tardiv, Rococoului, Clasicismului
şi apoi ale Romantismului. De
�ecare dată însă, aceste curente artistice
se vor dezvolta în diverse variante
provinciale, în care predomină formulele
eclectice pe care �ecare artist şi le va
însuşi şi adapta în funcţie de propriile
opţiuni şi de gusturile comanditarilor.
Elena Popescu