Geomorfologia generala - Profu' de geogra'
Geomorfologia generala - Profu' de geogra'
Geomorfologia generala - Profu' de geogra'
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
locale. Pe <strong>de</strong> altă parte legăturile dintre componentele mediului geografic au favorizat<br />
regional şi local circuite ale elementelor naturale (apa, azot, oxigen etc.) stimulate <strong>de</strong><br />
factorul energetic (exprimat prin variaţii <strong>de</strong> temperatură) care le cuprind pe acestea în<br />
întregime (apa din precipitaţii care pătrun<strong>de</strong> în sol roci în profunzimea reliefului<br />
dizolvând diverse substanţe şi care iese la suprafaţă prin izvoare sau datorită<br />
evapotranspiraţiei plantelor care o preiau prin rădăcini etc.).<br />
Pentru relieful <strong>de</strong> pe uscat diferenţele <strong>de</strong> bilanţ caloric diurn, sezonier şi<br />
multianual local se transpun în <strong>de</strong>zvoltarea unor procese specifice (<strong>de</strong>zagregare,<br />
alterare chimică etc.) care conduc la mărunţirea rocilor, slăbirea legăturilor dintre<br />
blocuri şi la generarea diverselor forme <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare ale acestora (că<strong>de</strong>ri ca efect al<br />
greutăţii, împingeri laterale impuse <strong>de</strong> dilatări diferenţiate etc.). La fel <strong>de</strong> însemnate<br />
sunt succesiunile în timp ale proceselor ca urmare a modificării condiţiilor <strong>de</strong> bilanţ<br />
caloric. În acest sens semnificative sunt cele cu regim sezonier (în ţara noastră iarna<br />
eroziunea solurilor sca<strong>de</strong>, primăvara când are loc topirea zăpezii şi ploi bogate<br />
eroziunea este puternică, vara alternează perioa<strong>de</strong> cu <strong>de</strong>bite mici şi eroziune mai slabă<br />
cu altele când se produc averse şi o eroziune accelerată, iar toamna din nou la <strong>de</strong>bite<br />
mici sunt eroziuni reduse).<br />
La scara Globului diferenţele zonale în<strong>de</strong>osebi <strong>de</strong> natură termică se transpun<br />
într-o diferenţiere similară a proceselor ce acţionează pe suprafaţa terestră şi care<br />
generează <strong>de</strong>pozite şi forme <strong>de</strong> relief. În acest fel s-au individualizat zone<br />
morfoclimatice (ecuatorială, <strong>de</strong> savană, <strong>de</strong>şertică, subtropicală, temperate, subpolare,<br />
polare).<br />
- Energia eoliană are la bază diferenţele <strong>de</strong> presiune pe care le înregistrează<br />
(zonal, regional, local) masele <strong>de</strong> aer în bună măsură cauzate <strong>de</strong> <strong>de</strong>osebiri <strong>de</strong> potenţial<br />
termic. Ca urmare se produc <strong>de</strong>plasări ale aerului dinspre ariile cu presiune maximă<br />
spre cele minime proces care generează vânturi cu viteză, tărie şi durată diferite,<br />
capabile să exercite asupra stâncilor şi versanţilor abrupţi o acţiune <strong>de</strong> şlefuire, dar şi<br />
un transport pe distanţe <strong>de</strong>osebite a prafului şi nisipului. Ca urmare rezultă pe <strong>de</strong>-o<br />
parte forme <strong>de</strong> eroziune, iar pe <strong>de</strong> altă parte forme <strong>de</strong> acumulare.<br />
- Energia hidraulică este aceea care stă la baza acţiunii apei râurilor, valurilor din<br />
lacuri şi mări, a curenţilor. În cazul râurilor ea este dobândită din relaţiile care se<br />
stabilesc între mărimea <strong>de</strong>bitului şi panta albiei prin care apa se scurge (este mare la<br />
<strong>de</strong>bite crescute şi pante accentuate şi invers). De aici i<strong>de</strong>ea că ea nu este o mărime<br />
constantă ci variază în timp (<strong>de</strong>bite crescute la precipitaţii abun<strong>de</strong>nte şi minime în<br />
perioa<strong>de</strong> secetoase) şi spaţiu (în munţi în raport cu regiunile <strong>de</strong> câmpie). Ea este<br />
folosită mai ales pentru exercitarea proceselor <strong>de</strong> eroziune şi pentru transportul apei şi<br />
materialelor smulse. Energia valurilor şi curenţilor marini este <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> alţi<br />
factori. Cea mai însemnată acţiune o are vântul care imprimă <strong>de</strong>plasarea lichidului în<br />
direcţia pe care acesta se manifestă. În funcţie <strong>de</strong> intensitatea lui valurile şi curenţii au<br />
dimensiuni şi forţă diferite. La fel <strong>de</strong> însemnate sunt valurile create în regiunile un<strong>de</strong><br />
se produc frecvent cutremure submarine (mai ales în cele <strong>de</strong> rift şi în lungul foselor<br />
din ariile <strong>de</strong> subducţie) sau erupţii vulcanice. Sunt mai rare dar energia căpătată este<br />
foarte mare încât valurile au dimensiuni consi<strong>de</strong>rabile şi se propagă pe distanţe<br />
întinse. De reţinut faptul că energia realizată iniţial se păstrează un interval <strong>de</strong> timp şi<br />
după încetarea acţiunii factorului care a produs-o.<br />
Efectele acţiunii acestora se resimt pe ţărmurile continentelor şi insulelor un<strong>de</strong><br />
energia căpătată se consumă în erodarea pantelor abrupte, transportul nisipului,<br />
pietrişului, blocurilor <strong>de</strong> rocă sau materiei organice din apă, în bararea gurilor <strong>de</strong><br />
vărsare ale râurilor sau a unor golfuri etc.<br />
24