Observator European_nr.3

parlament.dia

Prin cercetare și

informare, spre

cunoaștere și dezvoltare!

Citiți în acest număr

PARLAMENTUL

EUROPEAN ÎŞI EXPRIMĂ

ÎNTREGUL SPRIJIN

PENTRU NOUL GUVERN

AL REPUBLICII

MOLDOVA

CITIȚI ÎN PAG· 2 ·

BULGARIA: UE

FINANȚEAZĂ TRECEREA

LA TEHNOLOGII

NEPOLUANTE

CITIȚI ÎN PAG· 3 ·

EVENIMENTE

INTERNAȚIONALE

ÎN LUNA IULIE

CITIȚI ÎN PAG· 5·

OBSERVATORUL

EUROPEAN

IUNIE 2019 Nr.3

Agenda Strategică a

Uniunii Europene

2019-2024

Liderii europeni au dus negocieri prelungite și dificile

pentru un consens privind obiectivele climatice.

Şefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană au

adoptat, la Bruxelles, Agenda Strategică a Uniunii

Europene pentru perioada 2019-2024.

Agenda se axează pe patru priorități principale

precum protejarea cetățenilor şi a libertăților; dezvoltarea

unei baze economice solide; construirea

unei Europe verzi, echitabile, sociale şi neutre din

punctul de vedere al impactului asupra climei și

promovarea intereselor şi valorilor europene pe

scena mondială.

Adoptarea documentului deschide calea spre tratative

privind numiri în funcțiile de top ale instituțiilor

europene, de la președinția Comisiei Europene la

cea a Consiliului European, a Parlamentului European

şi a Băncii Centrale Europene, inclusiv poziția

de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe

şi politică de securitate.

https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/comm_sibiu_06-05_ro.pdf

Negocierile pentru funcțiilecheie

în Uniunea Europeană

în impas

Liderii europeni încearcă să prevină un blocaj

instituțional, după ce alegerile europarlamentare au

dus la o competiție acerbă pentru viitoarele funcții

de top din Uniune. Obiectivul este obținerea unui

echilibru politic, geografic şi de gen.

Blocajul este cauzat de disputa dintre Franța și

Germania pe tema numirii președintelui Comisiei

Europene. Președintele Emmanuel Macron și-l

dorește în funcție pe francezul Michel Barnier,

care a negociat Brexitul, în timp ce cancelarul Angela

Merkel îl susține pe Manfred Weber, candidatul

principal al popularilor, care însă nu se bucură

de sprijinul celorlalte familii politice. Ceilalți doi

aspiranți sunt olandezul Frans Timmermans, din

partea socialiștilor, şi daneza Margrethe Vestager,

din partea liberalilor şi centriștilor.

Popularii - cel mai mare grup din legislativ -

revendică președinția Comisiei, o exigență care nu a

fost contestată. Liberalii vizează președinția Consiliului

European, caz în care socialiștii ar obține postul

de șef al diplomației europene şi ar împărți cu Verzii

cei cinci ani de mandat ai președinției Parlamentului.

Șefia Comisiei rămâne totuși cel mai disputat

post.

În pofida disputelor cauzate de numiri în funcțiile

cheie în Uniunea Europeană, activitatea Parlamentului

European urmează să înceapă pe 2 iulie, fără a

fi resimțită o presiune de timp în desemnarea candidatului,

existînd probabilitatea ca negocierile să se

prelungească până în luna august.

https://www.ziuanews.ro/revista-presei/liderii-ue-

nu-au-reusit-sa-se-puna-de-acord-privind-candi-

datii-pentru-functiile-cheie-8


Observator European • Iunie 2019 • Nr. 3

Parlamentul European

îşi exprimă

sprijinul pentru noul

Guvern al Republicii

Moldova

Parlamentul European îşi exprimă

întregul sprijin pentru noul Guvern

al Republicii Moldova. Republica

Moldova are nevoie de reforme în

domeniul justiției, are nevoie de

depolitizarea instituțiilor statului

şi de o reformă electorală care

să fie conformă recomandărilor

internaționale.

Declarația a fost făcută de către

vicepreședinta Parlamentului European

Heidi Hautala, care s-a aflat

marți la Chișinău, alături de alți trei

europarlamentari, pentru a discuta

situația politică din ţară.

Heidi Hautala a declarat că Parlamentul

European salută transferul

pașnic de putere din Republica Moldova

şi consideră că dialogul dintre

partide este esențial.

Heidi Hautala s-a angajat să lucreze

cu toți colegii din PE pentru a continua

sprijinul acordat Parlamentului

Moldovei şi dialogului dintre

partidele ce-l compun în ceea ce

privește reformele de care ţara are

nevoie.

Europarlamentarii încurajează la

Chişinău dialogul transparent şi

deschis între guvernare şi opoziţie.

Sprijinul UE se va concretiza pe

măsură ce încrederea pe care o

arată va fi susținută prin acțiuni

ale guvernării care să răspundă

aspirațiilor cetățenilor Republicii

Moldova. De asemenea, europarlamentarii

și-au exprimat speranța

că UE va debloca în scurt timp

asistența macrofinanciară pentru

Republica Moldova, de 100 de milioane

de euro, de îndată ce condițiile

vor fi îndeplinite.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a votat în

noaptea de luni spre marți un text ce face posibilă revenirea Rusiei în această instanță,

după cinci ani de criză. Cum Rusia a fost lipsită de dreptul la vot în APCE ca reacție

la anexarea abuzivă a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, votul din 24 iunie

curent este prima instanță în care se ridică o sancțiune impusă Rusiei în legătură cu

Crimeea și implicarea în conflictul separatist din estul Ucrainei.

APCE votează amendamentul care

După 4 ore de dezbateri aprinse,

urmate de aproape

5 ore de votare a amendamentelor,

118 parlamentari

au votat, textul care permite

Rusiei să îşi prezinte

delegaţia în cadrul Adunării

Parlamentare a Consiliului

Europei, începând chiar cu

a doua zi după votare. Ceea

ce va permite Rusiei să participe

la alegerea secretarului

general al organizației

paneuropene de apărare

a drepturilor omului. Un

număr de 62 de parlamentari

au votat împotrivă, iar

10 s-au abținut.

permite revenirea Rusiei

Delegația parlamentară a Republicii Moldova la APCE a participat, în perioada 23-28

iunie curent, la Sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Din componența

delegației, conduse de președintele Fracțiunii ACUM Platforma DA, Andrei Năstase fac

parte vicepreședintele Parlamentului Mihai Popșoi și președintele Fracțiunii PSRM,

Vlad Bătrîncea. Agenda sesiunii curente a APCE a cuprins mai multe subiecte complexe.

Între acestea: consolidarea procesului decizional al Adunării parlamentare privind împuternicirile

și votarea; Bugetul și prioritățile Consiliului Europei pentru perioada 2020-

2021 etc. De asemenea, membrii APCE au ales Secretarul General al CoE pe un termen

de 5 ani.


Observator European • Iunie 2019 • Nr. 3

Boris Johnson este

candidatul favorit

în cursa pentru

Theresa May și-a dat oficial

demisia. Procedura lungă și complicată

prin care se decide noul premier

funcția de Premier

al Marii Britanii

Fostul ministru de externe britanic,

favorit în cursa pentru succesiunea

Theresei May la conducerea

guvernului și a Partidului

Conservator, nu vrea să cedeze

în fața Bruxelles-ului și nici să

accepte vreo nouă amânare a

Brexit-ului.

După ce a câștigat lejer prima

rundă de vot din Partidul Conservator

pentru alegerea viitorului

premier și lider al formațiunii,

Johnson promite că, dacă va

câștiga această cursă, Brexit-ul

amânat deja de două ori va fi

efectiv pe 31 octombrie, cu sau

fără un acord cu UE.

Anunțul oficial al Prim-ministrului Theresa May

despre demisionarea ei din funcția de președinte al

Partidului Conservator, a dat startul cursei pentru

succesiune în urma căreia va fi stabilit noul premier

al țării.

Theresa May va rămâne prim-ministru și președinte

interimar al partidului până când parlamentarii și

membrii Partidului Conservator vor alege un nou

lider după un proces care ar urma să dureze mai

multe săptămâni.

Demisia Theresei May nu presupune declanșarea

unor alegeri legislative anticipate. Viitorul premier

si lider al Partidului Conservator britanic va fi ales

prin vot de membrii acestei formațiuni.

Până în prezent, 11 politicieni conservatori au

anunțat că intră în cursa pentru succesiunea ei la

conducerea Partidului Conservator. Fiecare candidat

trebuie să fie deputat conservator și are nevoie

de sprijinul a cel puțin opt deputați conservatori.

Comitetul 1922 a decis să mărească acest număr

de susțineri față de cel din procesele anterioare de

alegere a premierului și șefului partidului, pentru a

elimina din start candidații slabi și cu șanse foarte

mici. Candidaturile au fost înregistrate formal pe

10 iunie. Începând cu 13 iunie, parlamentarii conservatori

s-au pronunțat în mai multe runde de voturi

secrete, până când în cursă au rămas doar doi

candidați.

Prima rundă s-a desfășurat pe 13 iunie. Candidații

care au primit de la 16 voturi în jos au fost eliminați.

Dacă toți candidații obțin mai mult de 16 voturi, cel

care a primit cele mai puține voturi este eliminat. A

doua rundă a avut loc pe 18 iunie. De data aceasta

au fost eliminați acei care au obținut până la 32 de

voturi inclusiv. Procesul continuă în acest mod până

când rămân în cursă doar doi candidați, așadar, se

vor desfășura noi runde de vot dacă este nevoie.

În această etapă, celor aproximativ 160.000 de

membri ai Partidului Conservator le revine sarcina

de a departaja cei doi finaliști, după o campanie

dusa la nivel național, votul lor fiind trimis prin

corespondență.

Partidul a anunțat că dorește ca această ultimă

etapă a alegerii viitorului premier să se încheie în

săptămâna care începe cu 22 iulie.

În tot acest timp, Theresa May va fi premier interimar,

ea promițând în discursul în care și-a anunțat

demisia că nu va părăsi acest post și nici pe cel de

președinte al Partidului Conservator pâna când nu

este desemnat succesorul ei.

Bulgaria: UE finanțează trecerea la tehnologii nepoluante

Sobele pe lemne și cărbune vor fi înlocuite gratuit

prin sisteme de încălzire cu gaze, curent electric,

peleți și prin conectarea la sistemele de termoficare

centralizată.

Guvernul Borisov a anunțat înlocuirea gratuită a sobelor

pe lemne și cărbune din 10 000 de gospodării

cu sisteme de încălzire cu gaze, curent electric, peleți,

termoficare. Valoarea proiectului – 16,6 milioane de

euro, din care 10 milioane vor veni din fondurile europene.

Inițiativa face parte dintr-un proiect european de

îmbunătățire a calității aerului la Sofia, Burgas, Ruse,

Stara Zagora, Veliko Târnovo, Gorna Oriahovița și

Montana. „Două treimi din bani vor veni din programul

LIFE+ al Uniunii Europene”.

Din cauza creșterii taxelor la termoficare, în ultimii

30 de ani au fost deconectate mii de blocuri în care

s-a trecut la încălzire cu lemne și cărbune sau cu

energie electrică. Spre deosebire de România, de

exemplu, în Bulgaria gazele naturale sunt folosite pe

o scară foarte redusă. Gradul de poluare cu particule

în suspensie fine este printre cele mai înalte în cadrul

Uniunii.


Observator European • Iunie 2019 • Nr. 3

Cum este

ales

președintele

Comisiei

Europene?

››

Parlamentul joacă un rol crucial în alegerea

următorului președinte al Comisiei Europene.

După summit-ul din 20 - 21 iunie a liderilor europeni

și luând în considerare rezultatele alegerilor

europene, președintele Consiliului European se

va consulta cu Parlamentul European privind

numirea unui posibil candidat pentru președinția

Comisiei.

››

Parlamentul urmează să voteze noul președinte al

Comisiei în cadrul celei de-a doua sesiuni plenare

din iulie. Statele membre, în colaborare cu noul

președinte al Comisiei, sunt responsabile de propunerea

comisarilor candidați.

››

Comisarii desemnați vor fi examinați de comisiile

parlamentare responsabile de portofoliile propuse

înainte ca membrii să voteze privind aprobarea

Comisiei în plen.

››

Noua Comisie Europeană ar trebui să intre în

funcțiune la 1 noiembrie.

Acţiunea climatică, prioritatea viitoarei preşedinţii

finlandeze a Consiliului UE

Promovarea ”leadership-ului global”

al Uniunii Europene în ce priveşte

acţiunea climatică va fi o temă

centrală a viitoarei preşedinţii a Consiliului

Uniunii Europene pe care o va

exercita Finlanda de la 1 iulie, a declarat

prim-ministrul Antti Rinne,

adresându-se parlamentului de la

Helsinki.

”Aceasta înseamnă angajamentul

față de neutralitatea

climatică până în 2050”

Finlanda, care va prelua preşedinţia

Consiliului UE de la România la 1 iulie,

a ales ca motto ”Europa sustenabilă -

viitor sustenabil”.

Printre alte domenii prioritare, premierul

finlandez a menţionat necesitatea

de a apăra valori europene

comune precum statul de drept drepturile

omului, egalitatea şi democraţia,

aflate sub presiune în UE.

”Trebuie să continuăm negocierile

despre cum să legăm mai strâns primirea

de fonduri UE de respectarea

statului de drept”, a insistat premierul

finlandez, notând, de asemenea, că

Uniunii Europene îi revine un rol în

apărarea multilateralismului şi a acordurilor

comerciale internaţionale.

În discursul său, Rinne a

punctat că unitatea blocului comunitar

a fost pusă la încercare de

decizia Marii Britanii de a se retrage

din Uniunea Europeană. ”Procesul

de Brexit a arătat că este mai bine

să căutăm soluţii la probleme complexe

împreună cu partenerii noştri

decât să lucrăm pe cont propriu”, a

subliniat el.

Schimbările climatice, creşterea

demografică şi gestionarea migraţiilor

în legătură cu parteneriatul UE-Africa

sunt câteva teme-cheie pe care Finlanda

îşi propune să le promoveze.

Viitoarea preşedinţie finlandeză mai

vrea ca UE să investească în educaţie

şi instruire, precum şi să apere ”libera

circulaţie a persoanelor, bunurilor şi

serviciilor”.

Antti Rinne, liderul socialdemocraţilor

finlandezi, a devenit

prim-ministru la începutul lunii iunie,

în fruntea unei coaliţii de centru-stânga

formate din cinci partide.

https://www.stiripesurse.ro/actiunea-climatica-

prioritatea-viitoarei-presedintii-finlandeze-a-con-

siliului-ue-spune-premierul-rinne_1362465.html


Observator European • Iunie 2019 • Nr. 3

Președinția

Română a

Consiliului UE:

90 de dosare

legislative

închise

Caption ut wisi enim ad minim veniam

nostrud exerci tation ullamcorper suscipit

Datele preliminare arată

că România a închis, în

cele 6 luni la Președinția

Consiliului UE, 90 de

dosare legislative. Printre

ele se află setul de

măsuri în vederea combaterii

dezinformării,

finalizarea discuțiilor pe

Directiva Gaze Naturale

şi actualizarea legislației.

Alte puncte finalizate

sau dezbătute în timpul

președinției române la Consiliul

UE: Directiva privind

transparența şi previzibilitatea

condițiilor de muncă; finalizarea

negocierilor asupra

Directivei privind protecția

lucrătorilor împotriva riscurilor

legate de expunerea la

agenți cancerigeni sau mutageni

la locul de muncă;

măsuri de consolidare a Pieței

Interne; aprofundarea Pieței

Unice; Regulamentul privind

promovarea transparenței

pentru întreprinderile utilizatoare

de servicii de intermediere

online; Regulamentul

privind siguranța generală a

vehiculelor cu motor; Directiva

privind instrumentele şi

procesele digitale în contextul

dreptului societăților comerciale.

România va deține

președinția Consiliului UE

până la 1 iulie 2019.

Consiliul UE a aprobat un regulament prin

care apele urbane reziduale să fie utilizate

pentru irigaţii agricole

Aceste norme noi ajută Europa să se

adapteze la consecinţele schimbărilor climatice.

Regulamentul respectă pe deplin

principiile economiei circulare şi va avea

ca efect mărirea cantităţii de apă disponibile

şi încurajarea utilizării eficiente a

acesteia. Dacă se asigură disponibilitatea

unor cantităţi suficiente de apă pentru

irigarea câmpurilor, în special în timpul

valurilor de căldură şi al secetelor

grave, se poate contribui la prevenirea

pierderilor de recolte şi a penuriei de alimente.

Există mai multe state membre cu o

experienţă îndelungată şi de succes

în materie de reutilizarea apei pentru

diferite scopuri, inclusiv pentru irigaţii

în agricultură. Acest mod de reutilizare a

apei este mai benefic pentru mediu decât

metodele alternative de alimentare cu

apă, cum ar fi transferurile de apă sau

desalinizarea. Noile norme propuse vor

fi deosebit de utile în regiunile în care, în

ciuda unor măsuri preventive prin care

se vizează diminuarea cererii, cererea de

apă continuă să fie mai mare decât oferta.

Normele existente la nivelul UE în ceea ce

priveşte igiena alimentară continuă să fie

valabile şi respectate pe deplin.

În poziţia sa, Consiliul acordă flexibilitate

statelor membre, dându-le posibilitatea

să decidă dacă să folosească sau nu respectivele

resurse de apă pentru irigaţii,

dat fiind că între statele membre există

diferenţe mari din punct de vedere geografic

şi climatic. Un stat membru poate

decide că nu este oportun să folosească,

pe întreg teritoriul sau în anumite părţi

ale acestuia, ape recuperate pentru

irigaţiile agricole.

Propunerea conţine cerinţe stricte în ceea

ce priveşte calitatea apelor recuperate şi

monitorizarea acestei calităţi, astfel încât

să se garanteze că sunt protejate atât

sănătatea oamenilor şi a animalelor, cât

şi mediul.


Observator European • Iunie 2019 • Nr. 3

Calendarul evenimentelor internaționale din luna iulie

Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică

1

2

3

4

5

6

7

Ziua

pescarului

Ziua

Independenței

Republicii

Belarus

Ziua

Independenței

SUA

Ziua

comemorării

victimelor

stalinismului

Ziua

mondială a

ciocolatei

8

9

10

11

12

13

14

Ziua

mondială a

populației

Ziua Malala

Ziua

națională a

Franței

15

16

17

18

19

20

21

Ziua

mondială

a tinerilor

talentați

Ziua

justiției

Ziua

mondială

Nelson

Mandela

Ziua

mondială a

șahului

22

23

24

25

26

27

28

Ziua

mondială

a mișcării

Olimpice

Ziua

mondială a

luptei contra

Hepatitei

29

30

31

Ziua

mondială a

prieteniei

More magazines by this user
Similar magazines