Cu ochii pe consum - GDF Suez
Cu ochii pe consum - GDF Suez
Cu ochii pe consum - GDF Suez
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
portul, distribu]ia [i comercializarea<br />
acestor bog`]ii, centralizat [i urm`rind<br />
strict planificarea <strong>pe</strong> <strong>pe</strong>rioade de câte<br />
cinci ani, prin Planul de Stat Unic al Acti -<br />
vit`]ii Economice [i Sociale. Conform<br />
realiz`rilor incluse \n planul cincinal,<br />
România a devenit [i prima ]ar` exportatoare<br />
de gaze naturale din Europa, atunci<br />
când, \n anul 1959, a exportat gaze \n<br />
Ungaria; mai târziu, \n 1979, a \nceput s`<br />
importe gaze naturale din Federa]ia<br />
Rus`. Din 1989, industria <strong>pe</strong>trolului [i<br />
gazelor se dezvolt` [i este controlat` de<br />
MIC~ ENCICLOPEDIE ENERGETIC~<br />
Lumin` de gaz<br />
Dac` primul ora[ euro<strong>pe</strong>an cu<br />
str`zile alimentate [i iluminate cu<br />
gaz metan a fost Turda, iluminatul<br />
str`zilor cu gaz aerian ob]inut prin<br />
distilarea c`rbunilor a fost introdus<br />
<strong>pe</strong>ntru prima dat` \n Anglia \n<br />
1815. Sistemul a cunoscut o mare<br />
r`spândire dup` 1845, iar primul<br />
ora[ din România care a adoptat<br />
iluminatul cu gaz aerian \n l`mpi<br />
publice cu filament de c`rbune a<br />
fost Timi[oara. Prim`ria de <strong>pe</strong><br />
Bega a concesionat investi]ia<br />
unei firme austriece de s<strong>pe</strong>cialitate<br />
[i avea, \n 1884, 731 l`mpi<br />
stradale func]ionale [i 59 kilometri<br />
de re]ea de alimentare.<br />
economia de pia]`, „piesele de rezisten]`“<br />
ale produc]iei [i distribu]iei acestor<br />
resurse fiind <strong>GDF</strong> SUEZ Energy<br />
România, Romgaz, Transgaz [i Petrom.<br />
Z`c`mintele de gaze naturale de care<br />
dispune România, aflate \n cea mai mare<br />
parte <strong>pe</strong> teritoriul jude]ului Mure[, sunt<br />
estimate ca având rezerve de circa 185<br />
miliarde de metri cubi, iar produc]ia actual`<br />
aco<strong>pe</strong>r` aproa<strong>pe</strong> 70% din <strong>consum</strong>ul<br />
intern, restul de 30% din <strong>consum</strong> fiind<br />
aco<strong>pe</strong>rit din import. Consumul de<br />
energie al României, exprimat \n tep<br />
Primele eoliene<br />
Cele mai vechi modele de turbine<br />
eoliene folosite ca generatoare<br />
de curent electric au fost construite<br />
\n anul 1890, \n Danemarca<br />
[i erau grupate \n cadrul<br />
unor microsisteme care produceau<br />
\ntre 5 [i 25 KW.<br />
|n anul 1930, un francez, G. J. M.<br />
Darrieux, a \nregistrat proiectul<br />
unui sistem de producere a ener -<br />
giei electrice care folosea for]a<br />
vântului: un mecanism-moar` de<br />
vânt \n form` de mixer, inspirat<br />
din practica fermierilor olandezi,<br />
care foloseau energia eolian`<br />
<strong>pe</strong>ntru a muta apa \n bazine de<br />
irigare.<br />
<strong>Cu</strong>rent atomic<br />
Prima central` nuclear` civil`<br />
care a \nceput s` genereze curent<br />
electric a fost reactorul atomic<br />
Kaluga Oblast, de la Obninsk,<br />
fosta URSS, care a produs <strong>pe</strong> 26<br />
iunie 1954, la ora 5:30 diminea]a,<br />
primii 5 MW. Doi ani mai târziu,<br />
<strong>pe</strong> 17 octombrie 1956, la Calder<br />
Hall \n Statele Unite \nce<strong>pe</strong>a s`<br />
func]ioneze prima central` nuclear`<br />
de tip comercial din lume.<br />
|n România, Unitatea 1 a Centralei<br />
Cernavod` a atins prima criticitate<br />
la 16 aprilie 1996, cu o produc]ie<br />
anual` de 5 TWh [i a fost<br />
conectat` la Sistemul Energetic<br />
Na]ional \n 11 iulie acela[i an.<br />
(tone echivalent <strong>pe</strong>trol), a fost, \n anii<br />
trecu]i, conform datelor de „Resurse [i<br />
<strong>consum</strong>uri energetice“ ale Asocia]iei<br />
Inginerilor de Petrol [i Gaze din România<br />
(SIPG), de 42 milioane tep, din care: 38%<br />
gaze naturale, 25% <strong>pe</strong>trol [i derivate<br />
<strong>pe</strong>troliere, restul produc]iei energetice<br />
fiind asigurat din alte surse (c`rbune,<br />
hidro etc.). Pe termen mediu [i lung,<br />
România este considerat` ca fiind<br />
de<strong>pe</strong>ndent` de gazele din import,<br />
punctele de acces ale magistralelor de<br />
gaze naturale fiind sta]iile construite la<br />
Isaccea, \n jude]ul Tulcea, [i Medie[ul<br />
Aurit, \n jude]ul Satu Mare, iar sursele<br />
acestor importuri <strong>pe</strong> <strong>pe</strong>rioada 2009-<br />
2025 sunt Federa]ia Rus`, Iranul, Egiptul<br />
[i z`c`mintele din zona M`rii Caspice.<br />
România aniverseaz` acest centenar prin<br />
numeroase conferin]e de s<strong>pe</strong>cialitate.<br />
<strong>Cu</strong> ocazia evenimentului Romgaz 100 de<br />
ani, organizat la Media[, au fost lansate<br />
albumul „Remember Romgaz“ [i cartea<br />
„Desco<strong>pe</strong>rirea gazelor naturale a[a cum<br />
a fost ea, S`rm`[el 1909“. |n acest an se<br />
va inaugura, tot la Media[, jude]ul Sibiu,<br />
un Muzeu al gazelor naturale. ■<br />
100 de ani<br />
de la deschiderea primei<br />
exploat`ri de gaze naturale<br />
din România<br />
95 de ani<br />
de la prima conduct` de<br />
transport (Turda)<br />
50 de ani<br />
de la primul export de<br />
gaze (\n Ungaria)<br />
35 de ani<br />
de la primul tranzit de<br />
gaze c`tre Balcani<br />
30 de ani<br />
de la \nce<strong>pe</strong>rea importurilor<br />
de gaze din Rusia<br />
10 ani<br />
de la prima interconectare<br />
cu Ucraina<br />
49