01.03.2013 Views

Cu ochii pe consum - GDF Suez

Cu ochii pe consum - GDF Suez

Cu ochii pe consum - GDF Suez

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

portul, distribu]ia [i comercializarea<br />

acestor bog`]ii, centralizat [i urm`rind<br />

strict planificarea <strong>pe</strong> <strong>pe</strong>rioade de câte<br />

cinci ani, prin Planul de Stat Unic al Acti -<br />

vit`]ii Economice [i Sociale. Conform<br />

realiz`rilor incluse \n planul cincinal,<br />

România a devenit [i prima ]ar` exportatoare<br />

de gaze naturale din Europa, atunci<br />

când, \n anul 1959, a exportat gaze \n<br />

Ungaria; mai târziu, \n 1979, a \nceput s`<br />

importe gaze naturale din Federa]ia<br />

Rus`. Din 1989, industria <strong>pe</strong>trolului [i<br />

gazelor se dezvolt` [i este controlat` de<br />

MIC~ ENCICLOPEDIE ENERGETIC~<br />

Lumin` de gaz<br />

Dac` primul ora[ euro<strong>pe</strong>an cu<br />

str`zile alimentate [i iluminate cu<br />

gaz metan a fost Turda, iluminatul<br />

str`zilor cu gaz aerian ob]inut prin<br />

distilarea c`rbunilor a fost introdus<br />

<strong>pe</strong>ntru prima dat` \n Anglia \n<br />

1815. Sistemul a cunoscut o mare<br />

r`spândire dup` 1845, iar primul<br />

ora[ din România care a adoptat<br />

iluminatul cu gaz aerian \n l`mpi<br />

publice cu filament de c`rbune a<br />

fost Timi[oara. Prim`ria de <strong>pe</strong><br />

Bega a concesionat investi]ia<br />

unei firme austriece de s<strong>pe</strong>cialitate<br />

[i avea, \n 1884, 731 l`mpi<br />

stradale func]ionale [i 59 kilometri<br />

de re]ea de alimentare.<br />

economia de pia]`, „piesele de rezisten]`“<br />

ale produc]iei [i distribu]iei acestor<br />

resurse fiind <strong>GDF</strong> SUEZ Energy<br />

România, Romgaz, Transgaz [i Petrom.<br />

Z`c`mintele de gaze naturale de care<br />

dispune România, aflate \n cea mai mare<br />

parte <strong>pe</strong> teritoriul jude]ului Mure[, sunt<br />

estimate ca având rezerve de circa 185<br />

miliarde de metri cubi, iar produc]ia actual`<br />

aco<strong>pe</strong>r` aproa<strong>pe</strong> 70% din <strong>consum</strong>ul<br />

intern, restul de 30% din <strong>consum</strong> fiind<br />

aco<strong>pe</strong>rit din import. Consumul de<br />

energie al României, exprimat \n tep<br />

Primele eoliene<br />

Cele mai vechi modele de turbine<br />

eoliene folosite ca generatoare<br />

de curent electric au fost construite<br />

\n anul 1890, \n Danemarca<br />

[i erau grupate \n cadrul<br />

unor microsisteme care produceau<br />

\ntre 5 [i 25 KW.<br />

|n anul 1930, un francez, G. J. M.<br />

Darrieux, a \nregistrat proiectul<br />

unui sistem de producere a ener -<br />

giei electrice care folosea for]a<br />

vântului: un mecanism-moar` de<br />

vânt \n form` de mixer, inspirat<br />

din practica fermierilor olandezi,<br />

care foloseau energia eolian`<br />

<strong>pe</strong>ntru a muta apa \n bazine de<br />

irigare.<br />

<strong>Cu</strong>rent atomic<br />

Prima central` nuclear` civil`<br />

care a \nceput s` genereze curent<br />

electric a fost reactorul atomic<br />

Kaluga Oblast, de la Obninsk,<br />

fosta URSS, care a produs <strong>pe</strong> 26<br />

iunie 1954, la ora 5:30 diminea]a,<br />

primii 5 MW. Doi ani mai târziu,<br />

<strong>pe</strong> 17 octombrie 1956, la Calder<br />

Hall \n Statele Unite \nce<strong>pe</strong>a s`<br />

func]ioneze prima central` nuclear`<br />

de tip comercial din lume.<br />

|n România, Unitatea 1 a Centralei<br />

Cernavod` a atins prima criticitate<br />

la 16 aprilie 1996, cu o produc]ie<br />

anual` de 5 TWh [i a fost<br />

conectat` la Sistemul Energetic<br />

Na]ional \n 11 iulie acela[i an.<br />

(tone echivalent <strong>pe</strong>trol), a fost, \n anii<br />

trecu]i, conform datelor de „Resurse [i<br />

<strong>consum</strong>uri energetice“ ale Asocia]iei<br />

Inginerilor de Petrol [i Gaze din România<br />

(SIPG), de 42 milioane tep, din care: 38%<br />

gaze naturale, 25% <strong>pe</strong>trol [i derivate<br />

<strong>pe</strong>troliere, restul produc]iei energetice<br />

fiind asigurat din alte surse (c`rbune,<br />

hidro etc.). Pe termen mediu [i lung,<br />

România este considerat` ca fiind<br />

de<strong>pe</strong>ndent` de gazele din import,<br />

punctele de acces ale magistralelor de<br />

gaze naturale fiind sta]iile construite la<br />

Isaccea, \n jude]ul Tulcea, [i Medie[ul<br />

Aurit, \n jude]ul Satu Mare, iar sursele<br />

acestor importuri <strong>pe</strong> <strong>pe</strong>rioada 2009-<br />

2025 sunt Federa]ia Rus`, Iranul, Egiptul<br />

[i z`c`mintele din zona M`rii Caspice.<br />

România aniverseaz` acest centenar prin<br />

numeroase conferin]e de s<strong>pe</strong>cialitate.<br />

<strong>Cu</strong> ocazia evenimentului Romgaz 100 de<br />

ani, organizat la Media[, au fost lansate<br />

albumul „Remember Romgaz“ [i cartea<br />

„Desco<strong>pe</strong>rirea gazelor naturale a[a cum<br />

a fost ea, S`rm`[el 1909“. |n acest an se<br />

va inaugura, tot la Media[, jude]ul Sibiu,<br />

un Muzeu al gazelor naturale. ■<br />

100 de ani<br />

de la deschiderea primei<br />

exploat`ri de gaze naturale<br />

din România<br />

95 de ani<br />

de la prima conduct` de<br />

transport (Turda)<br />

50 de ani<br />

de la primul export de<br />

gaze (\n Ungaria)<br />

35 de ani<br />

de la primul tranzit de<br />

gaze c`tre Balcani<br />

30 de ani<br />

de la \nce<strong>pe</strong>rea importurilor<br />

de gaze din Rusia<br />

10 ani<br />

de la prima interconectare<br />

cu Ucraina<br />

49

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!