Prof. dr. Cristina Ciumaş - Centrul pentru Managementul Calității

III. Realizare remarcabilă
Am selectat din activitatea desfășurată în ultimii 5 ani următoarea contribuție științifică pe care o
consider semnificativă, realizând în cele ce urmează o succintă prezentare a ei în contextul
lucrărilor publicate.
I. Perfecționarea produselor de asigurări generale – asigurarea clădirilor; asigurarea
autovehiculelor; asigurarea culturilor agricole: tarificare, produse inovative, structuri
organizaționale, alternative de acoperire (1), (2), (3), (4), (5), (6), (7).
(1) Studiul: Cristina Ciumaş, (2005), The Compulsory Insurance of Housing in Romania: A Possible
Solution of Ca-Events Consequences, analizează problematica, în urma valului de inundații ce au avut loc
în anii 1991, 1997 și 2005, sub amenințarea permanentă a unui cutremur de pământ de peste 7 grade pe
scara Richter, reintroducerii asigurării obligatorii a locuinței ca soluție de acoperire împotriva
consecințelor dezastrelor naturale. Plecând de la indicatorii macroeconomici specifice ai pieței:
densitatea asigurărilor, gradul de penetrare a asigurării, comparativ celălalte țări ale Europei Centrale și
de Est, de la parametrii cererii conturați pe baza unui sondaj de opinie, concluzia la care ajunge studiul
este nivelull extrem de scăzut al gradului de acoperire prin asigurare și lipsa unei culturi, a unei educații a
populației atât urbane cît și rurale privitoare la asigurare. Obligativitatea unei astfel de asigurare se pune în
analiză, intrînd în discuție elementele sale: categoriile de asigurați, de beneficiari, condițiile de subscriere
pentru asigurători, modul lor de organizare, riscurile acoperite cu efectele directe și/sau indirecte,
categoriile de obiect asigurat, excluderi, nivelul sumei asigurate, variantele de asigurare, modalitatea de
stabilire, diferențierea cotelor tarifare de primă. Propunem liniile de cooperare între CSA, stat prin
ministerul de resort, Ministerul Finanțelor, asigurători, autoritățile administrației publice locale,
asociațiile de proprietari. Analizăm recomandările Băncii Mondiale. Toată problematica abordată în
studiu este actualizată și tratată de pe poziția metodologic-normativă în subcapitolul 4.2. al cărții C2.
Cristina Ciumaş, (2009), Asigurări Generale.
(2) De departe cel mai familiar produs dintre asigurările de bunuri este asigurarea
autovehiculelor. În contextul unei piețe acerb concurențiale, societățile de asigurare încearcă să-și
diferențieze primele de asigurare utilizănd criteriile tarifare. Studiul: Cristina Ciumaş, (2004),
Model de diferenţiere a tarifului la asigurările auto analizează: a) motivația, argumentele introducerii
unui nou criteriu tarifar; b) categoriile de criterii tarifare, legate de proprietarul autovehiculului (puterea
motorului, capacitatea cilindrică, etc.); legate de proprietarul autovehiculului (vârsta, sexul, durata
deținerii permisului de conducere, nivelul de pregătire, etc.); de utilizarea autovehiculului (regiune de
înmatriculare, kilometrajul anual, etc.). Plecând de la numărul de autovehicule asigurate, numărul
cazurilor de daună, s-a realizat diferențierea cotelor tarifare funcție de puterea motorului și vechimea
în deținerea permisului de conducere. Calitatea rezultatelor implementării modelului nostru de
tarificație este puternic corelată cu diversitatea și finețea segmentărilor de unde necesitatea utilizării
tehnicilor de decorelare a factorilor.
(3) Demersul realizat în studiul anterior a fost aprofundat în: Lazăr, D., Cristina Ciumaş, Pop, F.,
(2005), On Using Econometrics in Princing Automobil Insurance. Obiectivul pe care ni l-am propus și
realizat a constat în utilizarea modelării econometrice în tarifarea asigurărilor auto plecând de la
modelul Poisson și modelul regresiv binomial în acord cu modelul de sistem Bonus-Malus propus de
autorii Dionne și Vanasse. Aplicarea s-a realizat pe un portofoliu de 38.770 de polițe auto, cu variabilele
de lucru: a) variabila dependentă: numărul de accidente produse într-un an și mărimea fiecărei
daune; b) variabilele independente: capacitatea cilindrică a motorului, vechimea autovehiculului,
sexul conducătorului auto-proprietar, țara de origine a autovehiculului, regimul utilizării:
persoană fizică, persoană juridică. Concluziile la care am ajuns în urma aplicării modelului Poisson și a
modelului binomial regresiv sunt:
1) vechimea autovehiculului fie că este utilizat de persoane fizice, fie de persoane juridice
nu este o variabilă semnificativă până în primii 4 ani de viață ai autovehiculului, după 5
ani crește numărul accidentelor în care sunt implicate;
2) cu cât capacitatea cilindrică a motorului este mai mare cu atât și numărul de accidente
este mai ridicat;
10