Sabin Pautza - Mozaicul

More documents

Recommendations

Info

able of contents In this issue: No 1 ( (171 ( 171 171) 171 ) • • 20 2013 20 13 AVANTEXT Constantin M. POPA: Exclusivitate In his poem, Constantin M. Popa writes about «white sadness of sacred pages». 1 MIªCAREA IDEILOR Our thematic pages are focused on Felix Aderca literary work. The essay are signed by: Ovidiu Ghidirmic, George Popescu, Cristinel Trandafir, Anca Rãdulescu, Gabriel Nedelea, Maria Dinu, Daniela Micu, Viorel Pîrligras and Petriºor Militaru. 3-9 CRONICA LITERARÃ Constantin CUBLEªAN: Cioran inedit – Razne In his review Constantin Cubleºan analyses the book Razne (1949), one of the last books written in Romanian by Emil Cioran. 11 LECTURI Geo CONSTANTINESCU: Forþa visului In his article, Geo Constantinescu reviews the poetry books of Dan Ionescu. 12 Daniela MICU: „Mozaicul“ face valuri. Zilele Bibliotecii Judeþene I.G. Bibicescu Mehedinþi In her article Daniela Micu describes the events that took place at The Celebration of Drobeta Turnu Severin Library. 12 Roxana ILIE: Pe drumul „maestrului umorului negru” In her article Roxana Ilie reviews the monograph of Cosmin Dragoste about the Rolf Bossert’s literary work. 13 Roxana ROªCA: Fotografiile lui Laurenþiu Nica In her article Roxana Roºca writes about the blog of Laurenþiu Nica and his fine art photography. 13 Mihai GHIÞULESCU: Un mare om de stat, cu bune ºi cu rele The article „A Great Statesman, with Its Good and Bad” reviews the book The Personality of the politician Dimitrie A. Sturdza, authored by Mihaela Damean, a political biography of one of the greatest characters in modern Romanian history. 14 Cãtãlin GHIÞÃ: Trilogia rãzboiului In his article Cãtãlin Ghiþã writes about the work of the most prominent filmmaker in Poland, Andrzej Wajda. 14 BELETRISTICÃ Felix Aderca: Mãrturiile unui mãrturisitor al unei generaþii In this section we present an unpublished fragment from the Autobiography by Felix Aderca in which he describes the meetings of literary circle led by Elena Farago in Craiova. 15 SERPENTINE Adrian MICHIDUÞÃ: Filosofia scientist-pozitivistã a lui ªtefan Velovan In his essay Adrian Michiduþã analyses the scientist-positivistic philosophy of ªtefan Velovan. 16 Florin COLONAª: Centenarul unui facsimil In his article Florin Colonaº writes about an unpublished letter of I.L. Caragiale sent to the actor Ion Anestin. 19 MODELUL ROMÂNIA Nicolae MARINESCU: Sabin Pautza: „muzica este materie organizatã“ In this section we publish an interview with the Romanian conductor and composer Sabin Pautza. 17-18 ARTE Mihaela VELEA: Klimt & Künstlerkompagnie In her article Mihaela Velea writes about Klimt & Künstlerkompagnie exhition opened at Peleº National Museum. 20 Gheorghe FABIAN: Sãrbãtoarea Filarmonicii - 65 de ani In his article Gheorghe Fabian writes about “Oltenia” Philharmonic Jubilee who turned 65 years of artistic activity. 20 Florin COLONAª: Rafalele unei vieþi In his article Florin Colonaº writes about The Louvre Museum in Paris that cãrþi bune la început de an Daniela Micu, Petriºor Militaru (coord.), Condiþia scriitorului/ intelectualului disident în România comunistã, Colecþia Exegesis, Seria „Mozaicul”, Editura Aius, 2012. Mihai Uþã, Legea celor trei stãri în filosofia lui Auguste Comte, Colecþia „Biblioteca de filosofie româneascã”, Editura Aius, 2013. Marian Niþã, Adrian Mitã, Prevenirea îmbãtrânirii cu plante medicinale, Colecþia „Bio Vita“, Editura Aius, 2013. 2 , serie serie serie nouă, nouă, anul anul X XXVI X VI VI, VI , nr nr. nr . 1 ( (171 ( 171 171), 171 ), 20 2013 20 13 is hosting a spectacular retrospective of the great 16th Century Renaissance painter and artist Raphael. The exhibition specifically portrays the latter years of the artist when he was living in Rome; his triumphant popularity and the golden opportunity he seized of working for two Popes and their acquaintances. 24 The poetry published in this issue is signed by Livia Moreanu, George Nina Elian and Roxana ªtiubei. The prose published in this issue is signed by Corina Bãrbuicã. In our translation section we present a fragment from the literary work of Marco Lucchesi (translated by George Popescu) and Francesco Fioretti (Andreea Catrinoiu). Felix Aderca, Al doilea amant al doamnei Chatterley, Prefaþã de Daniela Micu, Colecþia „EpicArt“, Editura Aius, 2013. Charles Laugier, Note despre originea poporului român, Colecþia Exegesis, Seria „Antropos”, Editura Aius, 2013. Mihai Uþã, Teoria ºtiinþei în filosofia lui Auguste Comte, Colecþia „Biblioteca de filosofie româneascã”, Editura Aius, 2013. – plãcerea lecturii Revista de culturã editatã de AIUS PrintEd www.revista-mozaicul.ro Apare cu sprijinul Ministerului Culturii ºi Patrimoniului Naþional DIRECTOR Nicolae Marinescu REDACTOR-ªEF Constantin M. Popa REDACTOR-ªEF ADJUNCT Gabriel Coºoveanu SECRETAR DE REDACÞIE Petriºor Militaru COLEGIUL DE REDACÞIE Marin Budicã Horia Dulvac Lucian Irimescu Xenia Karo-Negrea Adrian Michiduþã Sorina Sorescu REDACTORI Cosmin Dragoste Silviu Gongonea Daniela Micu Luiza Mitu Gabriel Nedelea Mihaela Velea COORDONARE DTP Mihaela Chiriþã Revista „Mozaicul” este membrã A.R.I.E.L. Partener al OEP (Observatoire Européen du Plurilingvisme) Tiparul: Aius PrintEd Tiraj: 600 ex. ADRESA REVISTEI: Str. Paºcani, Nr. 9, 200151, Craiova Tel/Fax: 0251 / 59.61.36 E-mail: mozaicul98@yahoo.com ISSN 1454-2293 9 771 454 22900 2 Responsabilitatea asupra conþinutului textelor revine autorilor. Manuscrisele nepublicate nu se înapoiazã.
GEORGE POPESCU F. Aderca – un condotier al noii literaturi În pofida prestanþei recunoscute de cei mai importanþi reprezentanþi ai epocii literare în care a fost un spirit activ ºi nu o datã tutelar (sã-i menþionãm doar pe Lovinescu, pe Arghezi, Camil Petrescu, pe G. Cãlinescu, pe Rebreanu ori pe Blaga), F. Aderca rãmâne încã un autor a cãrui operã continuã sã provoace. „Cazul” Aderca intrã cu aceeaºi ºansã de fatalitate în categoria atâtor altora de care literatura, ºi nu numai cea româneascã, nu duce deloc lipsã: marcat biografic de lipsuri ºi de evenimente insidioase ºi nu doar materiale, îºi va lãsa o parte din copilãrie în seama unor pagini memorialistice spre decantarea, în variate ipostaze, a adolescenþei ºi primei tinereþi petrecute între Craiova ºi Paris. Sunt, în mare parte, întâmplãri ce se vor regãsi, mai mult ori mai puþin romanþate, în paginile sale narative, dar ºi în cele de jurnalism activ, constituind deseori suporturi pentru spiritul sãu polemic. Care ar fi, într-o ordine aleatorie, principalele atuuri ale tânãrului cãrturar sosit din Craiova ce-i ruinase, la vârsta idealã a consacrãrii, ºansa unei mai rapide inserþii în miºcarea literarã a celui de-al doilea deceniu al secolului trecut? Cred cã un loc central între dotele sale native ar trebui sã-l ocupe curiozitatea sa intelectualã, dorinþa, timpuriu afirmatã, de a lua contact ºi, apoi, a aprehenda, printr-un act direct, nemijlocit, de cunoaºtere, cât mai multe dintre reperele bibliotecii universale. Curiozitatea aproape maladivã de cunoaºtere a copilului de comerciant umil, dublatã ºi de trebuinþa de a-ºi înfrânge, compensatoriu, un fel de neºansã de destin, l-a împins spre tentative ce aveau sã-l marcheze ireversibil, asumându-ºi o polivalenþã remarcabilã ce pendula între muzicã ºi poezie, între istoria anticã ºi teatru, între jurnalismul pamfletar ºi deprinderea câtorva limbi: ºi totul întreprins ºi asumat pe cont propriu. Apoi, inteligenþa, trecutã prin filtrele unei cunoaºteri de extracþie enciclopedicã, l-a ajutat sã depãºeascã, cu un simþ al virtuozitãþii, acutele derapãri existenþiale, atât cele inculcate distructiv în propria-i biografie fãrã un minimum de culpã din parte-i, fie cele (de ordin mai mult ori mai puþin „sentimental”) pe care le-a generat ºi nutrit un gust al aventurii ce nu-i era cu totul strãin. Cele douã calitãþi ce vor deveni intrinseci personalitãþii sale i-au oferit, credem, resortul adecvat al unei mai exacte poziþionãri în decelarea valorilor autentice ale literaturilor pe care le frecventa ºi, în acelaºi timp, situarea sa în orizontul valorilor româneºti aflate încã abia la începutul consacrãrii lor sincronice cu cele din Apus. Aºa se explicã – spre a rãmâne la exemplele cele mai cunoscute – intuirea, încã la apariþia volumului „Plumb”, a ofertei po- etice novatoare a lui Bacovia, decretarea, anticipat, a geniului arghezian sub genericul sfidãtor, la vremea lansãrii sale, de „Nou Eminescu”. Fireºte, exemplele, departe de a se opri la cele douã cazuri ale noii poezii româneºti cãreia Aderca îi va fi, alãturi de Lovinescu un fervent susþinãtor, sunt multiple ºi nuanþate. La fel de exacte ºi stimulative în contextul dat s-au dovedit judecãþile sale asupra operei ºi personalitãþii lui Camil Petrescu, Hortensiei Papadat-Bengescu, Lucian Blaga, B. Fundoianu, I. Vinea etc, dupã cum, în ciuda unei aparente detaºãri, evaluãrile fãcute unor opere semnate de M. Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Victor Eftimiu, Gh. Brãescu sau de tinerii, pe atunci, Eliade ori M. Sebastian sunt ºi astãzi convingãtoare în argumentaþiile ce nu suspendã nicicum criteriul estetic. Pânã ºi polemicile sale, deacum celebre cu G. Ibrãileanu, cu M. Ralea ori cu Lovinescu însuºi relevã suficiente argumente în favoarea profilului sãu de spirit disociativ ºi nuanþat, decis în a nu trãda niciodatã axiologicul, chiar ºi atunci când gustul sãu, uneori obsesiv, pentru nou, pentru experiment ºi diversitate, continuã sã prevaleze. În mai toate ipostazele în care s-a produs ºi s-a afirmat, autorul romanului Þapul a fost – ºi a rãmas – un inovator, în semnificaþia exactã pe care acest termen îl revendicã în context, un experimentator, propunând ºi transferând în cultura noastrã, cu o râvnã egalã doar cu intuiþia deseori exactã a golurilor dureroase, nu doar figuri ºi opere de relief aflate, la rândul lor, în plin proces de asimilare în propriile þãri, ci experienþe ºi acte (artistice, se înþelege) a cãror funcþie modelatoare îºi va proba neîntârziat efectele benefice. Adept al sincronismului lui E. Lovinescu 1 , se va disocia de acesta tocmai în punctele în care maestrul sãu, din slãbiciuni ori capricii omeneºti, se va dovedi a-sincron cu propriul sãu demers. A nu se ignora onestitatea cu care, el însuºi om subt vremi, Aderca îºi va recunoaºte inclemenþa unor opinii proprii, cu aceeaºi vigoare pe care o etalase ºi faþã de alþii. N-a reuºit sã-ºi întreþinã raporturile cu B. Fundoianu, probabil ºi datoritã disputei în jurul prioritãþii introducerii lui Proust în discursul literar autohton, dupã cum nu a empatizat cu M. Sebastian, intrând în joc, de data asta, posibil, un orgoliu nelipsit de o bunã dozã de invidie, omeneascã ºi ea. Ceea ce încã ne frapeazã ºi ni-l apropie pe F. Aderca este, în opinia noastrã, o marcã stilisticã, a sa, particularizatã, printr-o operaþie ce confirmã ºi impune o evidentã organicitate, în func- þie de relieful generic atât de variat al scrisului sãu. Senzorial ºi senzualist în poezie ºi în prozã, el a fost ºi rãmâne un novator ºi un disociativ în criticã, ironic-pamfletist în paginile jurnalistice ºi, peste toate, spiritul polemic funcþionând ca un operator distilator, dublat, la rându-i, de o miºcare fluentã – ºi fluibilã –, chiar ºi atunci când, în anii dificili, pentru autor, ai prigoanei legionare, un gust al inclemenþei n-a lipsit. O ipotezã de lucru privind destinul literar al lui F. Aderca se impune cu acuitate: dacã personalitatea sa n-a cãpãtat, în jumãtatea de secol ce-a trecut recent de la dispariþia sa fizicã, dimensiunea pe care o meritã cu prisosinþã, o explicaþie ar trebui cãutatã tocmai în polivalenþa personalitãþii sale 2 , în sensul în care, aºa cum de altfel s-a mai întâmplat ºi în cazul altor figuri emblematice de la noi ºi de aiurea, când intrã în joc mai multe faþete existã riscul estompãrii întregului: poetul e contrapus criticului, prozatorul jurnalistului ºi, într-o nedoritã ºi contraproductivã „competiþie” inter-regnum, totul sfârºeºte întrun cerc vicios. Pare, totuºi, straniu cã tocmai poetul Tudor Arghezi, acel „nou Eminescu” pe care-l decretase viitorul sãu colaborator de la „Bilete de papagal”, detecta, încã pe la sfârºitul anilor ’20, riscul unei poziþionãri restrictive faþã de Aderca din partea unor confraþi: „…D. Aderca e literat complet ºi nespecializat. D-sa ºtie sã poarte paleta, parfumele, arcul, sãgeþile ºi floreta la un loc cu pana deopotrivã de noi ºi de agere. Poetul e povestitor, povestitorul e filozof, filozoful e critic. E greu sã acceptãm, dupã ce l-am cunoscut în varietatea funcþiunilor sale pe Dl. Aderca, pe literatul cu o Felix Aderca, „un nostalgic al viitorului” singurã dimensiune, vãzut totdeauna numai din spate sau din profil, þânþar unui mic bâzâit muzical – ºi înþelegem în tipul de scriitor unanimitatea puterilor de expresie…” 3 . 1 Despre care avea sã scrie, la dispariþia acestuia, cã, „…a reprezentat ca întemeietor ºi conducãtor de cerc literar – linia cea mai înaltã a distincþiei morale, a gustului, a râvnei artistice.“ 2 Iatã ce nota, încã din 1982, H. Zalis, unul dintre cei mai receptivi ºi fideli, în literã ºi spirit, interpreþi ai moºtenirii lui Aderca: „Este foarte greu sã concentrãm într-o formulã definitorie, acum, când schiþãm datele mai importante ale personalitãþii lui Felix Aderca, dominanta scrisului sãu. Poet la debut, de subtilitate epigonicã, prozator, biograf, spirit critic permeabil la talente în deve- Peleº. Foto de Sandrino Gavriloaia , serie serie serie nouă, nouă, nouă, anul anul XX XVI XX VI VI VI, VI, , nr nr. nr nr. . 1 ( ( (171 ( ( 171 171 171), 171), ), 20 20 2013 20 2013 13 nire – pe rând ºi simultan – în fine dramaturg, ca sã amintesc câteva direcþii în care ºi-a angajat pana, Felix Aderca are o complexitate care exclude unicitatea. Mai degrabã din amestecul de epic ºi liric, de graþie minorã ºi masiv exclusivism, de stilizare ºi de adecvare, de inteligenþã penetrantã ºi curiozitate nesatisfãcutã, excesul ºi saþiul se anuleazã amãgitor...” 3 ªi pentru ca stranietatea – ºi insolitul – acestei întreprinderi a marelui poet sã fie încã ºi mai percutante, asociindu-ºi ºi ceea ce în mod obiºnuit se numeºte …ironia sorþii, tableta arghezianã va apãrea, la loc de cinste, în chiar paginile revistei „Ramuri”, vechea ºi actualã încã ºi atunci „tribunã” anti-Aderca; se ºtie, documentar, cã explicaþia acestei întâmplãri constã în faptul cã Arghezi ºi-a condiþionat colaborarea cu publicaþia craioveanã:de publicarea acestui portret al mai tânãrului sãu confrate. 3
Page 1: CONSTANTIN M. POPA exclusivitate Î
Page 5 and 6: OVIDIU GHIDIRMIC Coleg de generaþi
Page 7 and 8: DANIELA MICU puterea regeneratoare
Page 9 and 10: ANCA RÃDULESCU poezia lui Aderca:
Page 11 and 12: CONSTANTIN CUBLEªAN Pe mãsurã ce
Page 13 and 14: pe drumul „maestrului umorului ne
Page 15 and 16: Redãm în cele ce urmeazã fragmen
Page 17 and 18: Sabin Sabin Sabin Sabin Sabin Sabin
Page 19 and 20: Probabil cã la fel de aºteptat de
Page 21 and 22: de a „descifra” momente ºi per
Page 23 and 24: FRANCESCO FIORETTI Au fost ºi ani

Sabin Pautza - Mozaicul

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?