Click AICI pentru a descarca VARIANTA PDF
Click AICI pentru a descarca VARIANTA PDF
Click AICI pentru a descarca VARIANTA PDF
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
8 www.gorjeanul.ro<br />
Gorjeanul Vineri, 7 Septembrie 2012<br />
8 ACTU<br />
www.gorjeanul.ro<br />
7 candidaţi din Gorj au trecut<br />
de prima probă a concursului<br />
de admitere în magistratură<br />
Doar şapte din cei 58 de gorjeni care s-au înscris la concursul<br />
de admitere în magistratură au reuşit să treacă de proba eliminatorie.<br />
La sfârşitul acestei săptămâni ei vor susţine un test de<br />
verificare a raţionamentului logic.<br />
Concursul de admitere în magistratură se desfăşoară în perioada<br />
26 iunie – 10 octombrie şi are ca miză ocuparea unui număr de 50<br />
de posturi de judecător la judecătorii şi 50 de posturi de procuror la<br />
parchetele de pe lângă judecătorii. La acest concurs s-au înscris şi 58<br />
de candidaţi din judeţul Gorj, dintre care 36 şi-au depus dosarele la<br />
Tribunalul Gorj iar 22 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj. Numai<br />
şapte dintre aceştia au reuşit însă să treacă de proba eliminatorie ce<br />
s-a desfăşurat în data de 26 august şi a constat într-un test tip grilă<br />
de verificare a cunoştinţelor de drept. Cei şapte candidaţi care au promovat<br />
prima probă a concursului de admitere în magistratură sunt:<br />
Bîjnea Constantin Cătălin (81 de puncte), Pelmuş Ciprian Ionuţ (81<br />
de puncte), Buţu Dorin (76 de puncte), Penciu Ramona Elena (72 de<br />
puncte), Bondoc Radu Dumitru (70 de puncte), Găvan Liliana Maria<br />
(70 de puncte), Izdrugă Maria (70 de puncte).<br />
Urmează testul de verifi care a raţionamentului logic<br />
În data de 9 septembrie, candidaţii care au fost declaraţi admişi vor<br />
susţine şi un test de verificare a raţionamentului logic. Acesta va consta<br />
într-un text grilă care cuprinde 100 de întrebări la care se punctează<br />
răspunsurile şi 20 de întrebări supuse pretestării, care nu se punctează.<br />
Pentru a fi declarat admis la această probă, candidatul trebuie să răspundă<br />
corect la minimum 30 de întrebări din cele 100 ale căror răspunsuri<br />
se punctează. Nota obţinută la prima etapă de un candidat este în raport<br />
cu rezultatul ponderii de 70% punctajul de la testul grilă de verificare a<br />
cunoştinţelor şi 30% punctajul de la grila de verificare a raţionamentului<br />
logic. Cei admişi în etapa a doua sunt candidaţii care au fost declaraţi<br />
admişi la ambele probe, în ordine descrescătoare a notelor. Etapa a doua<br />
de concurs constă în susţinerea unui interviu cu o probă scrisă a analizei<br />
referitoare la subiectul extras şi susţinerea lui orală, iar a doua este analiza<br />
orală a unei speţe de etică specifice profesiei. Câştigătorii probei sunt<br />
cei care obţin o notă de minim 7. R.L.<br />
Puţin timp ne mai desparte de o nouă ediţie a deja cunoscutei<br />
manifestări pastorale “Coborâtul oilor de la munte” ce se<br />
desfăşoară an de an în localitatea Baia de Fier aflată la poalele<br />
Parângului. Pentru cei ce vor să participe fie şi <strong>pentru</strong> numai<br />
câteva ore la suita de manifestări cultural-artistice ori să viziteze<br />
zona de o frumuseţe răpitoare amintim câteva date şi<br />
repere istorice legate de trecutul acestor locuri.<br />
MUGUREL PETRESCU<br />
Aflat în partea de nord- est a<br />
judeţului complexul carstic Cheile<br />
Galbenului-Peştera Muierilor<br />
oferă celor ce doresc să-l parcurgă<br />
şi să-l cunoască, o multitudine<br />
de fenomene de modelare a calca-<br />
rului cunoscute în literatura de<br />
specialitate drept carst de bară<br />
calcaroasă.<br />
Eroziunea a început în urmă<br />
cu multe milioane de ani prin acţiunea<br />
râului Galbenul în pereţii<br />
Locuitorii satului Seuca,<br />
Cer repararea dru<br />
la Primăria Peştiş<br />
Într-o primărie aproape pustie,<br />
am trăit s-o văd şi pe asta. La<br />
Primăria comunei Peştişani,<br />
sosiseră locuitori ai satului<br />
uitat de lume şi de autorităţi –<br />
Seuca. Nemulţumirile lor sunt<br />
multe, dar cele legate de drumurile<br />
impracticabile le depăşesc<br />
pe celelalte.<br />
ION PREDOŞANU<br />
Dacă n-ar fi fost racordaţi<br />
la reţeaua de energie<br />
electrică, înainte de ‘89,<br />
pe timpul primarului Goga, satul<br />
Seuca – aflat ca Roma, pe şapte<br />
coline – şi-ar fi trăit şi azi zilele<br />
într-un ev mediu întârziat. Şcoală<br />
primară nu mai au din 1996, telefonie<br />
fixă nici atât.<br />
Că, oricum, n-au avut niciodată.<br />
Presa ajunge la trei zile odată, şi<br />
televizoare au doar cei mai înstăriţi<br />
dintre ei. Majoritatea cresc<br />
vaci, oi şi porci la conacele – departe<br />
de case – unde rămân de<br />
primăvara până toamna târziu.<br />
Ce vor ei? Exact ce le-au promis<br />
de fiecare dată, în anii electorali,<br />
mai toţi candidaţii la funcţia<br />
de primar. Drumuri. E cunoscută<br />
zona lor <strong>pentru</strong> alunecările de teren,<br />
destul de frecvente.<br />
Iar solul este argilos, încât şi<br />
apa din fântâni este totdeauna tulbure.<br />
Şi cum au 9 kilometri până<br />
la reşedinţa de comună, majoritatea<br />
săucanilor nu mai coboară la<br />
Peştişani de toamna până primăvara<br />
când se topeşte zăpada şi se<br />
usucă drumurile nepietruite.<br />
Citez din Jalba lor depusă la<br />
Primăria Peştişani, în atenţia pri-<br />
La mijloc de răpciune<br />
marului şi a Domnilor consilieri:<br />
“Drumul comunal Hobiţa-Seuca-<br />
Câlnic a devenit impracticabil şi<br />
pe timp de primăvară-vară-toamnă,<br />
nu numai pe timp de iarnă.<br />
Spunem acest lucru deoarece<br />
acest drum nu a mai fost reparat<br />
de nimeni, iar în urma mai multor<br />
ploi, piatra de pe pante a fost dislocată<br />
şi s-au format numai canale<br />
şi gropi, fiind foarte dificilă depla-<br />
Din Munţii Gorjulu<br />
abrupţi ai muntelui, o bară calcaroasă<br />
care stă în calea apelor care<br />
coborau din munţi.<br />
Cu mult timp în urmă când<br />
cheile erau în formare, apa a găsit<br />
o fisură în peretele de calcar pe<br />
care cu timpul datorită eroziunii<br />
a lărgit-o. Mai târziu prin acţiunea<br />
apei asupra calcarului albia<br />
s-a adâncit iar peştera a rămas<br />
suspendată în peretele drept al<br />
cheilor.<br />
La fel ca şi în cazul peşterii Polovragi<br />
un puternic impact l-au<br />
avut răcirile puternice ale climei<br />
din trecutul pământului, fenomene<br />
cunoscute azi sub numele de<br />
glaciaţiuni, acestea jucând un rol<br />
important în hidrologia râurilor<br />
de suprafaţă şi din subteran.<br />
Puţină istorie<br />
Dacă pornim din Novaci pe<br />
DN 67 spre est după aprox.7km<br />
ajungem în Baia de Fier situată în<br />
gura Cheilor Galbenului la o altitudine<br />
de 560m. Documentele<br />
istorice consemnează localitatea<br />
din timpul lui Mircea cel Bătrân<br />
(1386-1418) ca loc de unde se<br />
extrăgea fierul, de unde şi toponimicul<br />
aşezării. Exploatarea minereului<br />
a fost de lungă durată<br />
această activitate fiind consemnată<br />
şi pe timpul lui Matei Basarab<br />
(1632-1654). Aşezarea mai era<br />
cunoscută şi datorită grafitului de<br />
CYMK CYMK<br />
sarea cu autoturismul. Aprovi<br />
narea satului cu alimente şi p<br />
ne, precum şi intervenţiile salv<br />
sunt extrem de grele.”<br />
Şi drumul spre Câlnic, altă<br />
tă ceva mai practicabil, lung<br />
7 kilometri s-a stricat rău de<br />
Primăria Câlnic nu are niciun<br />
teres să-l repare.<br />
Singura speranţă a locuit<br />
lor satului Seuca, printre care<br />
pe muntele Catalinu - cel mai<br />
din Europa.<br />
Ipoteze<br />
În partea de nord a localită<br />
la trecerea Galbenului prin cal<br />
rele masivului Polovragi-Cernă