18.04.2013 Views

Click AICI pentru a descarca VARIANTA PDF

Click AICI pentru a descarca VARIANTA PDF

Click AICI pentru a descarca VARIANTA PDF

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

8 www.gorjeanul.ro<br />

Gorjeanul Vineri, 7 Septembrie 2012<br />

8 ACTU<br />

www.gorjeanul.ro<br />

7 candidaţi din Gorj au trecut<br />

de prima probă a concursului<br />

de admitere în magistratură<br />

Doar şapte din cei 58 de gorjeni care s-au înscris la concursul<br />

de admitere în magistratură au reuşit să treacă de proba eliminatorie.<br />

La sfârşitul acestei săptămâni ei vor susţine un test de<br />

verificare a raţionamentului logic.<br />

Concursul de admitere în magistratură se desfăşoară în perioada<br />

26 iunie – 10 octombrie şi are ca miză ocuparea unui număr de 50<br />

de posturi de judecător la judecătorii şi 50 de posturi de procuror la<br />

parchetele de pe lângă judecătorii. La acest concurs s-au înscris şi 58<br />

de candidaţi din judeţul Gorj, dintre care 36 şi-au depus dosarele la<br />

Tribunalul Gorj iar 22 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj. Numai<br />

şapte dintre aceştia au reuşit însă să treacă de proba eliminatorie ce<br />

s-a desfăşurat în data de 26 august şi a constat într-un test tip grilă<br />

de verificare a cunoştinţelor de drept. Cei şapte candidaţi care au promovat<br />

prima probă a concursului de admitere în magistratură sunt:<br />

Bîjnea Constantin Cătălin (81 de puncte), Pelmuş Ciprian Ionuţ (81<br />

de puncte), Buţu Dorin (76 de puncte), Penciu Ramona Elena (72 de<br />

puncte), Bondoc Radu Dumitru (70 de puncte), Găvan Liliana Maria<br />

(70 de puncte), Izdrugă Maria (70 de puncte).<br />

Urmează testul de verifi care a raţionamentului logic<br />

În data de 9 septembrie, candidaţii care au fost declaraţi admişi vor<br />

susţine şi un test de verificare a raţionamentului logic. Acesta va consta<br />

într-un text grilă care cuprinde 100 de întrebări la care se punctează<br />

răspunsurile şi 20 de întrebări supuse pretestării, care nu se punctează.<br />

Pentru a fi declarat admis la această probă, candidatul trebuie să răspundă<br />

corect la minimum 30 de întrebări din cele 100 ale căror răspunsuri<br />

se punctează. Nota obţinută la prima etapă de un candidat este în raport<br />

cu rezultatul ponderii de 70% punctajul de la testul grilă de verificare a<br />

cunoştinţelor şi 30% punctajul de la grila de verificare a raţionamentului<br />

logic. Cei admişi în etapa a doua sunt candidaţii care au fost declaraţi<br />

admişi la ambele probe, în ordine descrescătoare a notelor. Etapa a doua<br />

de concurs constă în susţinerea unui interviu cu o probă scrisă a analizei<br />

referitoare la subiectul extras şi susţinerea lui orală, iar a doua este analiza<br />

orală a unei speţe de etică specifice profesiei. Câştigătorii probei sunt<br />

cei care obţin o notă de minim 7. R.L.<br />

Puţin timp ne mai desparte de o nouă ediţie a deja cunoscutei<br />

manifestări pastorale “Coborâtul oilor de la munte” ce se<br />

desfăşoară an de an în localitatea Baia de Fier aflată la poalele<br />

Parângului. Pentru cei ce vor să participe fie şi <strong>pentru</strong> numai<br />

câteva ore la suita de manifestări cultural-artistice ori să viziteze<br />

zona de o frumuseţe răpitoare amintim câteva date şi<br />

repere istorice legate de trecutul acestor locuri.<br />

MUGUREL PETRESCU<br />

Aflat în partea de nord- est a<br />

judeţului complexul carstic Cheile<br />

Galbenului-Peştera Muierilor<br />

oferă celor ce doresc să-l parcurgă<br />

şi să-l cunoască, o multitudine<br />

de fenomene de modelare a calca-<br />

rului cunoscute în literatura de<br />

specialitate drept carst de bară<br />

calcaroasă.<br />

Eroziunea a început în urmă<br />

cu multe milioane de ani prin acţiunea<br />

râului Galbenul în pereţii<br />

Locuitorii satului Seuca,<br />

Cer repararea dru<br />

la Primăria Peştiş<br />

Într-o primărie aproape pustie,<br />

am trăit s-o văd şi pe asta. La<br />

Primăria comunei Peştişani,<br />

sosiseră locuitori ai satului<br />

uitat de lume şi de autorităţi –<br />

Seuca. Nemulţumirile lor sunt<br />

multe, dar cele legate de drumurile<br />

impracticabile le depăşesc<br />

pe celelalte.<br />

ION PREDOŞANU<br />

Dacă n-ar fi fost racordaţi<br />

la reţeaua de energie<br />

electrică, înainte de ‘89,<br />

pe timpul primarului Goga, satul<br />

Seuca – aflat ca Roma, pe şapte<br />

coline – şi-ar fi trăit şi azi zilele<br />

într-un ev mediu întârziat. Şcoală<br />

primară nu mai au din 1996, telefonie<br />

fixă nici atât.<br />

Că, oricum, n-au avut niciodată.<br />

Presa ajunge la trei zile odată, şi<br />

televizoare au doar cei mai înstăriţi<br />

dintre ei. Majoritatea cresc<br />

vaci, oi şi porci la conacele – departe<br />

de case – unde rămân de<br />

primăvara până toamna târziu.<br />

Ce vor ei? Exact ce le-au promis<br />

de fiecare dată, în anii electorali,<br />

mai toţi candidaţii la funcţia<br />

de primar. Drumuri. E cunoscută<br />

zona lor <strong>pentru</strong> alunecările de teren,<br />

destul de frecvente.<br />

Iar solul este argilos, încât şi<br />

apa din fântâni este totdeauna tulbure.<br />

Şi cum au 9 kilometri până<br />

la reşedinţa de comună, majoritatea<br />

săucanilor nu mai coboară la<br />

Peştişani de toamna până primăvara<br />

când se topeşte zăpada şi se<br />

usucă drumurile nepietruite.<br />

Citez din Jalba lor depusă la<br />

Primăria Peştişani, în atenţia pri-<br />

La mijloc de răpciune<br />

marului şi a Domnilor consilieri:<br />

“Drumul comunal Hobiţa-Seuca-<br />

Câlnic a devenit impracticabil şi<br />

pe timp de primăvară-vară-toamnă,<br />

nu numai pe timp de iarnă.<br />

Spunem acest lucru deoarece<br />

acest drum nu a mai fost reparat<br />

de nimeni, iar în urma mai multor<br />

ploi, piatra de pe pante a fost dislocată<br />

şi s-au format numai canale<br />

şi gropi, fiind foarte dificilă depla-<br />

Din Munţii Gorjulu<br />

abrupţi ai muntelui, o bară calcaroasă<br />

care stă în calea apelor care<br />

coborau din munţi.<br />

Cu mult timp în urmă când<br />

cheile erau în formare, apa a găsit<br />

o fisură în peretele de calcar pe<br />

care cu timpul datorită eroziunii<br />

a lărgit-o. Mai târziu prin acţiunea<br />

apei asupra calcarului albia<br />

s-a adâncit iar peştera a rămas<br />

suspendată în peretele drept al<br />

cheilor.<br />

La fel ca şi în cazul peşterii Polovragi<br />

un puternic impact l-au<br />

avut răcirile puternice ale climei<br />

din trecutul pământului, fenomene<br />

cunoscute azi sub numele de<br />

glaciaţiuni, acestea jucând un rol<br />

important în hidrologia râurilor<br />

de suprafaţă şi din subteran.<br />

Puţină istorie<br />

Dacă pornim din Novaci pe<br />

DN 67 spre est după aprox.7km<br />

ajungem în Baia de Fier situată în<br />

gura Cheilor Galbenului la o altitudine<br />

de 560m. Documentele<br />

istorice consemnează localitatea<br />

din timpul lui Mircea cel Bătrân<br />

(1386-1418) ca loc de unde se<br />

extrăgea fierul, de unde şi toponimicul<br />

aşezării. Exploatarea minereului<br />

a fost de lungă durată<br />

această activitate fiind consemnată<br />

şi pe timpul lui Matei Basarab<br />

(1632-1654). Aşezarea mai era<br />

cunoscută şi datorită grafitului de<br />

CYMK CYMK<br />

sarea cu autoturismul. Aprovi<br />

narea satului cu alimente şi p<br />

ne, precum şi intervenţiile salv<br />

sunt extrem de grele.”<br />

Şi drumul spre Câlnic, altă<br />

tă ceva mai practicabil, lung<br />

7 kilometri s-a stricat rău de<br />

Primăria Câlnic nu are niciun<br />

teres să-l repare.<br />

Singura speranţă a locuit<br />

lor satului Seuca, printre care<br />

pe muntele Catalinu - cel mai<br />

din Europa.<br />

Ipoteze<br />

În partea de nord a localită<br />

la trecerea Galbenului prin cal<br />

rele masivului Polovragi-Cernă

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!