Octavian Goga - Biblioteca Judeteana ASTRA Sibiu

-------------------------- Octavian Goga 70 (7 mai 1938 - 7 mai 2008) --------------------
exactitate menirea: însuşi Titu Maiorescu, aproape retras din
mişcarea literară, se face susţinătorul cărţii pentru obţinerea
unui premiu academic, derogând pentru prima dată de la
severele sale principii estetice, care respingeau nota
naţională şi socială. Cântăreţul durerilor Ardealului
repurtase din primul ceas o izbândă răsunătoare, care avea
să-i netezească etapele succesive ale ascensiunii politice. Cu
prilejul recepţiei sale la Academie, întâmpinătorul său, G.
Bogdan-Duică denumea acest prim volum de versuri, o
monografie a satului ardelenesc; norocosul termen se
regăseşte în notele autobiografice, rostite de poet în faţa
Seminarului de literatură al d-lui prof. D. Caracostea. Era de
bună seamă o galerie de portrete, în care dascălul, dăscăliţa,
lăutarul şi alte figuri se proiectau luminos, accentuând însă
fundalul întunecat al clăcaşilor, spre a stârni adeziunea
pentru suferinţele milenare ale ţărănimii ardelene. A doua
culegere, Ne cheamă pământul (1909), urmăreşte aceeaşi
voinţă programatică, în tonuri tot aşa de sumbre şi cu un
patetism de aceeaşi intensitate. Octavian Goga intrase în
conştiinţa publică, pentru care chestiunea românilor de peste
munţi nu era o problemă de actualitate, ca poet al
iredentismului. Evenimentele ce aveau să se grăbească
găseau sentimentul obştesc în mare măsură modificat prin
apelul mesajului său răsunător. Din umbra zidurilor este
cartea de popas între cele două trâmbiţări repetate şi
evenimentele războinice. Exponentul social al ţărănimii îşi
păstra crezul, în vigurosul imn Carmen laboris, de uneori
gnomică factură:
370
„E răzimată lumea toată
Pe palme aspre de plugari!”
În noul decor al vieţii urbane, recunoaştem
perspectiva normativă, atât de scumpă semănătorului, care