Tema nr. 39 Apendicita acuta.

Tema nr. 39 

Apendicita acuta. 

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU 

CS39001. Cauze de obstructie mai putin commune in apendicita acuta sunt 

urmatoarele cu exceptia: 

A. ascarizi 

B. samburi de fructe si legume 

C. bariu neeliminat 

D. hipotrofia tesutului limfoid 

E. hipertrofia tesutului limfoid 

(pag. 1381) 

CS39002. Anorexia este primul simptom in apendicita acuta: 

A. 80% 

B. 90% 

C. 95% 

D. 75% 

E. 10% 

(pag. 1382) 

CS39003. Semnul Rowsing din apendicita acuta este: 

A. durere in fosa iliaca stanga cand se exercita o presiune palpatorica la nivelul fosei 

iliace stangi 

B. durere in fosa iliaca stanga cand se exercita o presiune palpatorica la nivelul fosei 

iliace drepte 

C. durere in fosa iliaca dreapta cand se exercita o presiune palpatorica la nivelul fosei 

iliace drepte 

D. absenta durerii in fosa iliaca dreapta cand se exercita o presiune palpatorica la nivelul 

fosei iliace stanga 

E. durere in fosa iliaca dreapta cand se exercita o presiune palpatorica la nivelul fosei 

iliace stangi inducand si iritatie peritoneala 

(pag. 1382) 

CS39004. Incidenta apendicitei acute: 

A. este mai mare la femei 

B. creste la pubertate 

C. raportul barbati : femei este de 1,8 : 1 

D. este mai mare la batrani 

E. nu are legatura cu dezvoltarea limfatica. 

1381 

CS39005. Apendicele retroileal inflamat cauzeaza durere: 

A. in flancul drept 

B. in fosa iliaca dreapta 

C. cu caracter atipic 

D. testiculara 

E. suprapubiana. 

1382 

CS39006. Primul simptom in apendicita acuta este: 

A. voma 

B. diareea 

C. durerea 

D. anorexia 

E. constipatia 

1382

CS39007. Cel mai comun diagnostic preoperator eronat ( peste 75% din cazuri ) in 

apendicita acuta este: 

A. gastroenterita acuta 

B. chistul ovarian bilateral 

C. limadenita acuta mezenterica fara prezenta unei leziuni organice 

D. boala inflamatorie acuta pelvina 

E. ruptura foliculului Graff. 

1385 

CS39008. Cea mai frecventa cauza a obstructiei apendiculare este: 

A. samburii de fructe si legume 

B. ascarizii 

C. bariu neeliminat dupa explorarile radiologice 

D. fecalitii 

E. tumori apendiculare 

pag 1381 

CS39009. Nr de globule albe in apendicita acuta are valoarea de : 

A. 4000-8000/mmc 

B. 10000-18000/mmc 

C. 15000-20000/mmc 

D. mai mare de 50000/mmc 

E. este normal 

pag 1383 

CS39010. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la apendicita acuta este falsa: 

A. fecalitii sunt de obicei cauza frecventa a obstructiei apendiculare 

B. frecventa obstructiei creste proportional cu severitatea procesului inflamator 

C. radiografia abdominala pe gol este rar utila diagnosticului apendicitei acute 

D. semnele vitale sunt schimbate in apendicitele necomplicate 

E. un nivel crescut al leucocitelor pledeaza pentru posibilitatea unei perforatii 

apendiculare cu sau fara abces 

CS39011. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la apendicita acuta este adevarata: 

A. incidenta apendicitei la batrani este mai crescuta decat la tineri 

B. la gravide apendicita nu necesita tratament chirurgical in timpul sarcinii 

C. stabilirea diagnosticului la tineri este mai dificil decat la adulti 

D. la pacientii cu SIDA sau infectie HIV tabloul clinic difera semnificativ de cel al 

apendicitei la persoanele sanatoase 

E. mortalitatea si morbiditatea sunt semnificativ mai scazute la batrani 

CS39012. In fizpat apendicitei acute intervin urmat mecanisme cu exceptia 

A. stimularea peristaltismului datorita distensiei bruste 

B. stimularea term nervoase duce la apar de dureri vagi in etajul abs mediu 

C. distensia mare poate determina rflex ,varsaturi 

D. inflamatia peritoneului parietal semnifica iradierea caract a durerii in fosa il dr 

E. perfor se producede obicei la niv marginii antimezostenice 

CS39013. Dintre microbii mai frecventi in apendicita gasim,cu exceptia 

A. clostridium perfrigens 

B. bacterioides fragilis 

C. enterococi 

D. pseudomonas 

E. proteus 

CS39014. Urmatoarele simptome apar in apendicita acuta cu exceptia 

A. durere 

B. aparare musculara 

C. anorexie 

D. constipatie

E. diaree 

CS39015. Diametrul antero-posterior,determinat ecografic,al unui apendice inflamat 

necomprimat,este: 

A. Mai mic de 5 mm 

B. Intre 5 si 10 mm 

C. Mai mare de 6 mm 

D. Mai mare de 10 mm 

E. Mai mare de 8 mm 

Pag. 1383 

CS39016. Pacientii infectati HIV care au apendicita acuta,pot prezenta urmatoarele,cu 

exceptia: 

A. Anorexie 

B. Leucocitoza 

C. Semnul Rowsing 

D. Aparare musculara 

E. Semnul psoasului 

Pag. 1387 

CS39017. Rolul indepartarii chirurgicale a apendicelui inflamat in apendicita acuta a 

fost stabilit: 

A. Inca de la 1500 

B. De-abia la 1889, de Charles McBurney 

C. In 1976, de catre Reginald Fitz 

D. In 1894 

E. In 1886 

(pag. 1382) 

CS39018. Cauza cea mai comuna a obstructiei apendiculare o reprezinta 

A. Hipertrofia tesutului limfoid 

B. Viermii intestinali 

C. Samburii de fructe si legume 

D. Fecalitii 

E. Bariul neeliminat in urma explorarilor radioligice 

(pag 1382) 

CS39019. Majoritatea perforatiilor apendiculare au drept cauza: 

A. Intarzierea prezentarii la medic a pacientilor 

B. Subdiagnosticarea apendicitelor acute 

C. Amanarea interventiei chirurgicale 

D. Tratamentul apendicitei acute prin supraveghere si antibioterapie 

E. Erori intraoperatorii 

(pag. 1384) 

CS39020. Cea mai frecventa cauza implicata in etiologia apendicitei acute este 

reprezentata de: 

A. samburi de fructe si legume 

B. viermi intestinali – ascaroizi 

C. fecaliti 

D. hipertrofia tesutului limfatic 

E. bariulul neeliminat 

(1381) 

CS39021. Intr-o apendicita acuta necomplicata numarul leucocitelor, predominant 

PMN, este in jurul valorilor de: 

A. 10.000 - 18.000 / mm3 

B. < 10.000 / mm3 

C. > 18.000 / mm3 

D. 6.000 – 8.000 / mm3 

E. < 5.000 / mm3

(1383) 

CS39022. Diagnosticul ecografic al apedicitei acute au o sensibilitate de: 

A. 85-98% 

B. 78-96% 

C. 50-84% 

D. 30-40% 

E. 80-90% 

pg 1383 

CS39023. Cel mai comun diagnostic preoperator eronat in apendicita acuta este: 

A. boala inflamatorie pelvina 

B. chist de ovar bilateral 

C. gastroenterita acuta 

D. ruptura foliculului de Graaf 

E. limfadenita acuta mezenterica fara prezenta unei leziuni organice 

pg 1385 

CS39024. Cea mai frecventă cauză de obstrucţie apendiculară: 

A. hipertrofia ţesutului limfoid 

B. ascarizii 

C. sâmburii de fructe 

D. fecaliţii 

E. bariu neeliminat. 

1381 

CS39025. Cel mai comun diagnostic preoperator eronat al apendicitei acute este: 

A. gastroenterita acută 

B. limfadenita acută mezenterică 

C. chistul ovarian bilateral 

D. boala inflamatorie acută pelvină 

E. ruptura de folicul Graff. 

1385 

CS39026. Hiperestezia cutanata din apendicita acuta are originea la nivelul vertebrelor: 

A. T12 , L1 , L2 

B. T7, T8, T9 

C. T9 , T10 , T11 

D. T10, T11, T12 

E. T8, T9, T10 

(pag.1383) 

CS39027. Cel mai comun diagnostic preoperator eronat al apendicitei acute este cu: 

A. diverticul Meckel 

B. invaginatia intestinala 

C. ruptura foliculului de Graaf 

D. gastroenterita regionala 

E. limfadenita acuta mezenterica 

(pag 1385) 

CS39028. Care din punctele dureroase din apendicita acuta este situat la intersectia 1/3 

externe cu cele 2/3 interne a liniei ce uneste spina iliaca antero-superioara cu 

ombilicul: 

A. Punctul McBurney 

B. Punctul Morris 

C. Punctul Sonnenburg 

D. Punctul Lanz 

E. Punctul aflat in varful triunghiului Iacobavici. 

1382 

CS39029. Obstructia lumenului apendicular se poate realiza cel mai frecvent datorita:

A. ascarizilor 

B. hipertrofiei tesutului limfoid 

C. fecalitilor 

D. samburilor de fructe si legume 

E. bariului, neeliminat in urma explorarilor radiologice ale tractului digestiv. 

1381 

CS39030. In febra tifoida pacientul poate avea urmatoarea simptomatologie, cu 

exceptia: 

A. Stare de prostratie 

B. Rash maculo-papular 

C. Bradicardie 

D. Leucopenie 

E. Eritem facial 

Pg. 1385 

CS39031. In gastroenterita cu Salmonella intalnim: 

A. Leucocitoza 

B. Leucopenie 

C. Leucocite normale 

D. Devierea la stanga a formulei leucocitare 

E. Limfocitoza 

Pg. 1385 

CS39032. In etiologia apendicitei sunt implicate urmatoarele bacterii, cu exceptia: 

A. Pseudomonas 

B. Peptostreptococul 

C. Lactobacilus 

D. E. coli 

E. Sterptococul beta hemolitic 

(pag 1382) 

CS39033. Sensibilitatea abdominala este maxima in punctul : 

A. Rowsing 

B. Mc Burney 

C. Blumberg 

D. Michaelis 

E. Rocky-Davis 

(pag 1385) 

CS39034. Este falsa afirmatia in legatura cu examenele paraclinice in apendicita acuta: 

A. Compresia gradata sonografica este sugestiva pentru stabilirea diagnosticului de 

apendicita 

B. La radiografia abdominala pe gol se poate observa o distensie gazoasa ( semn 

patonogmonic) 

C. Leucocitoza moderata e asociata cu o crestere moderata a PMN-ului 

D. Laparoscopia poate servi ca manevra de diagnostic la pacientii suspecti de 

apendicita acuta 

E. Sumarul de urina este util pentru excluderea unei infectii urinare 

(pag 1383) 

CS39035. Facorul cauzant dominant al apendicitei acute este: 

A. hipersecretia de mucus 

B. obstructia lumenului apendicular 

C. infectia 

D. invaginatia intestinala 

E. lungimea excesiva a apendicelui 

p1381 

CS39036. Anorexia in apendicita acuta: 

A. la peste 95% este primul simptom

B. este precedata de voma 

C. este precedata de diaree 

D. se insoteste de sughit 

E. este precedata de constipatie 

p1382 

CS39037. Urmatoarea afirmatie despre apendicita la varstnici este falsa 

A. incidenta apandicitei este mai crescuta decat la copii 

B. incidenta apndicitei este mai scazuta decat la tineri 

C. morbiditatea si mortalitate crescute 

D. modul de prezentare este atipic 

E. peste 80 ani,rata perforatiei depaseste 49% 

p1386 

CS39038. Apendicita la tineri se caracterizeaza prin urmatoarele mai putin: 

A. diagnosticul este facil 

B. risc de perforatie crescut 

C. morbiditate credcuta la varsta copilariei 

D. apendicectomia laparoscopica este salvatoare 

E. sub 8 ani exista o rata dubla de crestere a perforatiilor apendiculare 

p1386 

CS39039. Care dintre punctele dureroase din apendicita acuta este localizat la 

inersectia 1/3 externe cu cele 2/3 interne ale liniei ce uneste spina iliaca anterosuperioara 

dreapta cu ombilicul? 

A. Punctul Mc. Burney 

B. Punctul Morris 

C. Punctul Sonnenburg 

D. Punctul Lanz 

E. Punctul aflat in varful triunghiului Iacobovici 

(pag. 1382) 

CS39040. Primul simptom al apendicitei acute este: 

A. Anorexia 

B. Constipatia 

C. Voma 

D. Diareea 

E. Durerea abdominala 

(pag1382) 

CS39041. Apendicele devine vizibil din 

A. a 7 a saptamana de viata intrauterina 

B. a 8 a saptamana de viata intrauterina 

C. a 6 a saptamana de viata intrauterina 

D. a 9 a saptamana de viata intrauterina 

E. dupa nastere 

pg1381 

CS39042. Apendicele are in medie o lungime de: 

A. 6-9 cm 

B. 10-12 cm 

C. 5-7 cm 

D. 4-5 cm 

E. 3-4 cm 

pg 1381 

CS39043. Cauza cea mai freceventa a apendicitei acute este 

A. ascarizii 

B. samburi de fructe si legume 

C. obstructie prin fecaliti 

D. bariu neeliminat

E. hipertrofia tesutului limfoid 

pg 1381 

CS39044. Capacitatea lumenului apendicular este de 

A. 0,1 

B. 0,2 

C. 0,3 

D. 0,05 

E. 0,4 

pg 1382 

CS39045. Succesiunea aparitiei simptomelor in apendicita acuta este 

A. anorexie, durere, voma 

B. durere, anorexie, voma 

C. voma, anorexie, durere 

D. durere, voma, anorexie 

E. anorexie, voma , durere 

pg 1382 

CS39046. Unul din urmatoarele semne poate fi un prim semn pozitiv intr-o apendicita 

A. semnul Rowsing 

B. cresterea temperaturii 

C. semnul psosului 

D. hiperestezia cutanata 

E. sensibilitate la palpare in flancul drept 

pg 1383 

CS39047. CTul este folositor in cadrul suspiciunii de apendicita acuta si trebuie indicat 

A. In orice apendicita acuta 

B. cand se suspicioneaza un abces 

C. in suspiciunea de peritonita generalizata 

D. cand semnul Rowsing este pozitiv 

E. nu ne da nici o informatie in apendicita 

pg 1383 

CS39048. Cea mai frecventa confuzie diagnostica in apendicita acuta se face cu 

A. limfadenita mezenterica 

B. enterita regionala acuta 

C. invaginatia intestinala 

D. purpura Henoch-Schonlein 

E. infectia de tract urinar 

pg 1385 

CS39049. Apendicele poate fi situat, cu exceptia: 

A. pelvic 

B. retrocecal 

C. subcecal 

D. retroileal 

E. preileal 

pg.1381 

CS39050. Tesutul limfoid apare pentru prima data la nivel apendicular in: 

A. saptamana a 8-a de viata 

B. trimestrul trei de sarcina 

C. a doua saptamana dupa nastere 

D. a doua luna dupa nastere 

E. la pubertate 

pg.1381 

CS39051. Apendicele situat pelvic determina durere in: 

A. suprapubian

B. testicul 

C. flancul drept 

D. fosa iliaca stanga 

E. posterior 

pg. 1382 

CS39052. Factorul cauzant dominant al apendicitei acute este: 

A. inflamaţia 

B. amigdalita acută 

C. obstrucţia lumenului 

D. anexita dreaptă 

E. obezitatea 

pg.1381 

CS39053. Primul simptom al apendicitei acute este: 

A. greaţa 

B. vărsătura 

C. temperatura crescută 

D. durerea abdominală 

E. pulsul crescut 

pg.1382 

CS39054. Care din următoarele simptome aparţine apendicitei acute: 

A. disfagia 

B. sialoreea 

C. anorexia 

D. regurgitaţia 

E. sughiţul 

pg.1382 

CS39055. În apendicita acută rezistenţa la palpare creşte: 

A. invers proporţional cu vârsta 

B. paralel cu severitatea procesului inflamator 

C. paralel cu prezenţa infecţiei urinare 

D. în prezenţa sarcinii ectopice 

E. în prezenţa amigdalitei acute 

pg.1383 

CS39056. Cauza cea mai frecventa a obstructiei Apendiculare este: 

A. hipertrofia tesutului limfoid 

B. bariu neeliminat in urma explorarilor radiologice ale tractului digestiv 

C. fecaliti 

D. samburi de fructe si legume 

E. ascarizi 

pag 1381 

CS39057. Tehnica radiologica primordiala cand se suspicioneaza un Abces 

Apendicular este: 

A. radiologie abdominala pe gol 

B. ecografie 

C. radiologie cu pasaj baritat 

D. TC 

E. angiografia 

pag 1383 

CS39058. Rolul cel mai important al laparoscopiei in apendicita acuta este: 

A. permite vizualizarea in intregime a cavitatii abdominale 

B. evaluarea femeilor tinere care au simptome diferite de cele ale apendicitei clasice si a 

pacientilor cu diagnostic incert 

C. timpul operator este folosit eficient 

D. reducerea ratei infectiilor postoperatorii

E. diferentierea de patologia ginecologica acuta 

pag. 1388 

CS39059. Cel mai comun dianostic preoperator eronat in apendicita acuta este: 

A. limfadenita mezenterica 

B. infarctul enteromezenteric 

C. boala inflamatorie intestinala 

D. enterita regionala acuta 

E. gastroenterita acuta 

pag. 1385 

CS39060. Sensibilitatea dureroasă maximă în apendicita acută este după Mc Burney: 

A. suprapubian 

B. la 1/3 distanţa dintre spina iliacă antero-superioară şi ombilic 

C. la 1/3 distanţa pe linia bispinoasă 

D. la 1/3 distanţa dintre spina iliacă antero-superioară şi spina pubelui 

E. periombilical 

pg.1381 

CS39061. Incidenţa apendicitei acute creşte paralel cu: 

A. vârsta 

B. dezvoltarea limfatică 

C. maturizarea organelor genitale 

D. numărul de sarcini la femei 

E. prezenţa de intervenţii chirurgicale în antecedente 

pg.1381 

CS39062. Factorul cauzant dominant al apendicitei acute este: 

A. inflamaţia 

B. amigdalita acută 

C. obstrucţia lumenului 

D. anexita dreaptă 

E. obezitatea 

pg.1381 

CS39063. Despre apendice este fals: 

A. lungimea lui poate varia intre 1-30 cm 

B. participa in mod activ la secretia de Ig in special IgA 

C. tesutul limfoid apare pt prima data la nivel apendicular in a 2-a sapt dupa nastere 

D. cantitatea de t limfoid apendicular este constanta pe tot parcursul vietii 

E. absenta apendicelui, dedublarea si diverticulul apendicular sunt forme clinice ce au 

fost decsrise 

CS39064. Din cultura lichidului peritoneal din apendicite gangrenoase sau perforate 

nu se identifica: 

A. stafilococ 

B. bacteroides fragilis 

C. e coli 

D. peptostreptococ 

E. pseudomonas 

CS39065. Despre durerea cauzata de apendicita e fals : 

A. apendicele retroileal cauzeaza durere testiculara 

B. un apendice retrocecal cauzeaza durere in special in flancul drept si posterior 

C. apendicele pelvic determina durere suprapubiana 

D. un apendice lung cu inflamatii la nivelul fosei iliace stingi cauzeaza durer in fosa iliaca 

stinga 

E. apendicele pelvic cauzeaza durere perianala 

CS39066. Imagini fals pozitive la ecografia in apendicita acuta sunt urmatoarele, cu 

exceptia:

A. proces inflamator periapendicular 

B. dilatarea trompelor uterine 

C. resturi de fecale neevacuate 

D. obezi 

E. apendice retrocecal 

pag. 1383 

CS39067. Cel mai comun diagnostic preoperator eronat in apendicita acuta este: 

A. boala inflamatorie acuta pelvina 

B. chistul ovarian bilateral 

C. ruptura foliculului Graff 

D. limfadenita acuta mezenterica 

E. gastroenterita acuta 

pag. 1385 

CS39068. In secretia carui tip de imunoglobuline, participa in mod activ apendicele? 

A. Ig M 

B. Ig A 

C. Ig G 

D. Ig E 

E. Ig D 

(pag 1381) 

CS39069. Primul simptom al apendicitei acute, intalnit la peste 95% dintre pacienti 

este: 

A. leucocitoza. 

B. febra 

C. durerea abdominala 

D. anorexia 

E. constipatia 

(pag 1382) 

CS39070. In infectia cu Yersinia, microorganismele cauzatoare NU sunt sensibile la: 

A. teraciclina 

B. streptomicina 

C. kanamicina 

D. amicilina 

E. oxacilina. 

(pag 1386) 

CS39071. Care dintre punctele dureroase din apendicita acuta sunt situate la unirea 1/3 

externe cu 2/3 interne ale liniei care uneste spina iliaca anterosuperioara cu ombilicul? 

A. Punctul McBurney 

B. Punctul Rowsing 

C. Punctul Morris 

D. Punctul muschiului iliopsoas 

E. Punctul obturatorului pozitiv 

(pag 1382) 

CS39072. Care dintre urmatoarele valori ale leucocitelor este caracteristica apendiciei 

acute neomplicate? 

A. >18000/mm3 

B. 9000/mm3 

C. 4000-8000/mm3 

D. 20000/mm3 

E. 10000-18000/mm3 

(pag 1383) 

CS39073. Durerea din apendicita acuta retrocecala este localizata in: 

A. fosa iliaca dreapta 

B. flancul drept si posterior

C. suprapubian 

D. fosa iliaca stanga 

E. periombilical 

(pag 1382) 

CS39074. Germenii cei mai frecvent incriminati in patologia apendicitei acute sunt: 

A. Streptococul B- hemolitic 

B. Yersinia enterocolitica 

C. Bacteroides fragilis si E. Coli 

D. Stafilococul aureus 

E. Streptococul pneumoniae 

(pag 1382) 

CS39075. Tratamentul apendicitei acute la gravide este: 

A. chirurgical 

B. antibiotic 

C. antispastic 

D. antiinflamator 

E. antialgic 

(pag 1386) 

CS39076. in apendicita acuta pacientii prefera ca pozitie antalgica: 

A. cu coapsele flectate pe abdomen 

B. ghemuit 

C. in decubit lateral drept 

D. in supinatie cu piciorul drept flectat 

E. in supinatie cu piciorul stang flectat 

(pag 1382) 

CS39077. Cea mai frecventa cauza de obstructie a lumenului apendicular este: 

A. Hipertrofia tesutului limfoid apendicular, frecvent hipertrofiat la adolescenti. 

B. Viermi intestinali, cel mai frecvent intilniti fiind ascarizii. 

C. Simburide fructe sau legume. 

D. Fecaliti 

E. Nici un raspuns nu este corect. 

Pag 1381 

CS39078. Apendicita acuta la batrini 

A. Incidenta este mai crescuta decit la tineri cu mortalitate mai crescuta. 

B. Incidenta este mai scazuta decit la tineri cu morbiditate mai scazuta. 

C. Incidenta, morbiditatea si mortalitatea sunt mai scazute decit la tineri. 

D. Morbiditateaeste mai scazuta si mortalitatea mai crescuta decit la tineri. 

E. Diagnosticul poate fi atipic. 

Pag 1386 

CS39079. In apendicita acuta cea mai frecventa secventa de aparitie a simptomelor 

este: 

A. Anorexie, voma, durere abdominala 

B. Anorexie, durere abdominala, voma 

C. Durere abdominala, voma, anorexie 

D. Voma, durere abdominala, anorexie 

E. Voma, anorexie, durere abdominala 

(Pag. 1382) 

CS39080. Semnul Rowsing reprezinta: 

A. Durere la depresia brusca a abdomenului dupa palpare profunda 

B. Durere suprapubiana la presiune asupra peritoneului in fundul de sac Douglas 

C. Durere la extensia membrului pelvin drept in decubit lateral stang 

D. Durere la rotatia interna pasiva a membrului inferior drept, flectat 

E. Durere in fosa iliaca dreapta la palparea fosei iliace stangi 

(pag. 1382)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU 

CM39001. Semne intalnite in apendicita acuta sunt: 

A. Rowsing 

B. Psoasului 

C. Obturatorului 

D. Von Wahl 

E. Laugier 

(pag. 1382) 

CM39002. Diagnosticul diferential al apendicite acute se FACE cu: 

A. sindromul ocluziv intestinal 

B. hematomul peretelui abdominal 

C. infarctul enteromezenteric 

D. pleurezia de la nivelul hemitoracelui drept inferior 

E. pleurezia de la nivelul hemitoracelui drept superior 

(pag. 1386) 

CM39003. Factorii implicati in mortalitatea apendicitei acute sunt: 

A. varsta pacientului 

B. sexul pacientului 

C. perforatiile aparute anterior tratamentului 

D. statutul social 

E. statutul profesional 

(pag. 1389) 

CM39004. Cele mai severe complicatii precoce aparute in apendicita acuta sunt: 

A. septice 

B. infectia plagii 

C. perforatia apendiculara 

D. peritonita 

E. abcesele 

(pag. 1389) 

CM39005. Manifestarile clinice ale apendicitei acute sunt: 

A. durerea abdominala 

B. anorexia 

C. voma 

D. constipatia 

E. hemoptizia 

(pag. 1382) 

CM39006. Semnul psoasului: 

A. indica un focar iritativ in vecinatatea muschiului 

B. se mai numeste semnul Rowsing 

C. se realizeaza cu pacientul in decubit lateral stang 

D. este pozitiv daca produce aparare musculara 

E. se realizeaza cu pacientul in supinatie. 

1382 

CM39007. Ecografic, o imagine fals pozitiva de apendicita acuta, poate sa apara in 

urmatoarele situatii: 

A. dilatarea trompelor uterine 

B. apendice retrocecal marit 

C. la obezi 

D. prin limitarea procesului inflamator la varful apendicelui 

E. cand exista un proces inflamator periapendicular.

1383 

CM39008. Adenita acuta mezenterica: 

A. este mai frecventa la copii 

B. se asociaza cu o infectie a tractului respirator inferior 

C. se insoteste intotdeauna de rigiditate abdominala 

D. este autolimitata 

E. se poate insoti de limfadenopatie generalizata. 

1385 

CM39009. Diagnosticul diferential al apendicitei acute se poate face cu urmatoarele 

afectiuni genito-urinare masculine: 

A. hidrocel 

B. torsiunea de testicul 

C. epididimita acuta 

D. orhita acuta 

E. inflamatia veziculelor seminale. 

1385 

CM39010. Apendicita acuta la tineri se caracterizeaza prin: 

A. progresia rapida a perforatiei 

B. dificultatea stabilirii diagnosticului 

C. capacitatea epiplonului de a limita si localiza perforatia 

D. diagnosticul poate fi stabilit cu usurinta 

E. incidenta mai mare decat la batrani. 

1386 

CM39011. Situsurile predilecte pentru formarea abceselor intraabdominale secundare 

contaminarii peritoneale prin perforatia sau gangrena apendiculara sunt: 

A. spatiul subhepatic 

B. spatiul subsplenic 

C. fundul de sac Douglas 

D. fosa apendiculara 

E. spatiul dintre ansele intestinale. 

1390 

CM39012. Dpvd clinic apendicita acuta prezinta : 

A. durere abdominala 

B. anorexie 

C. varsaturi 

D. diaree 

E. dureri lombare 

pag 1382 

CM39013. Germenii cultivti cel mai frecvent din lichidul peritoaneal au fost: 

A. Bactoerioides fragilis 

B. Lactobacili 

C. Coli 

D. Stafiloccocus aureus 

E. Pseudomonas 

pag 1382 

CM39014. Semnele fizice de iritatie peritoneala sunt 

A. sensibilitatea abdominala maxima in punctul Mc Burney 

B. sensibilitate dureroasa maxima in fosa iliaca dreapta 

C. aparare musculara la durere directa sau indirecta 

D. semnul Rowsing 

E. hiperestezie cutanata in aria inervata de nervii spinali din partea stanga T10, T11,T12 

pag 1382 

CM39015. Dpdv ecografic apendicele normal se prezinta ca

A. structura tubulara inchisa la uhn capat 

B. usor compresibila 

C. necompresibila 

D. diametru de 5 mm sau mai putin 

E. diametru mai mare sau egal de 6 mm 

pag 1383 

CM39016. Perforatia apendiculara 

A. apare distal de obstructie de-a lungul marginii antemezenterice 

B. febra > 39 grade 

C. leucocite> 18000/mmc 

D. absenta febrei 

E. absenta durerii abdominale 

pag 1384 

CM39017. Diagnosticul diferential pentru apendicita acuta se poate face cu: 

A. adenita acurta mezenterica 

B. gastro duodenita cronica 

C. diverticul Meckel 

D. infectia cu Salmonellla 

E. infarct miocardic acut 

pag 1385 

CM39018. Semnul psoasului in apendicita acuta: 

A. indica un focar iritativ in vecinatatea muschiului 

B. este pozitiv daca extensia membrului pelvin stang produce durere 

C. este pozitiv daca extensia membrului pevin drept produce durere 

D. testul se realizeaza prin pozitionarea pacientului in decubit lateral drept 

E. testul se realizeaza prin pozitionarea pacinetului in decubit lateral stang 

CM39019. Apendicita acuta: 

A. este una din cele mai rare afectiuni chirurgicale acute 

B. este una din cele mai frecvente afectiuni chirurgicale acute 

C. incidenta apendicitei acute atinge un apogeu in tinerete 

D. intereseaza mai frecvent sexul masculin,aparand in special in tinerete 

E. studiile demonstreaza o predominenta la sexul feminin fata de sexul masculin 1,3:1 

CM39020. Durerea abdominala in apendicita acuta: 

A. este initial difuza,localizata in hipogastru sau aria periombilicala 

B. este ultimul simptom al apendicitei acute 

C. dupa o perioada variabila de 1-12h se localizeaza la nivelul flancului drept 

D. variatiile de pozitie anatomica a apendicelui nu determina variatii ale localizarii durerii 

in faza somatica 

E. durerea in fosa iliaca dreapta ce apare cand se exercita o presiune palpatorie la 

nivelul fosei stangi,indica o iritatie peritoneala 

CM39021. Abcesele intraabdominale secundare contaminarii peritoneale prin perforatie 

sau gangrena apendiculara au situsuri predilecte: 

A. fosa apendiculara 

B. fund de sac Douglas 

C. spatiu subhepatic 

D. spatiul dintre ansele intestinale 

E. vava ileocecala 

CM39022. Diagnosticul diferential al apendicitei depinde de urmatorii factori majori: 


B. sex 

C. antecedente personale patologice 

D. pozitia anatomica a apendicelui inflamat 

E. stadiul procesului (inflamatie simpla sau perforatie)

CM39023. Dintre complicatiile tardive in apendicita acuta sunt adevarate 

A. ocluzia intestinala 

B. aderente intestinale 

C. hernie inghinala 

D. eventratia 

E. sunt mai rare decat cele precoce 

CM39024. Despre complicatiile precoce in apendicita acuta sunt false urmatoarele 

A. cele mai severe complicatii sunt ocluziile ntestinale 

B. situsurile predilecte sunt fosa apendiculara ,fundul de sac Douglas 

C. 47% din cei cu ap prforate fac complicatii 

D. fistula fecala este suparatoare dar nepericuloasa 

E. herniile inghinale sunt de 3 ori mai frecvente la apendicectomizati 

CM39025. Durerea in ap acuta 

A. apendicele pelvic determina frecvent durere testiculara 

B. dupa 4-6 ore durerea se localizeaza in fosa iliaca dreapta de obicei 

C. durerea se poate localiza initial in fosa il dr 

D. la mai mult de 95%,anorexia este primul symptom 

E. initial durerea e moderat severa si constanta 

CM39026. Dg diferential in apendicita acuta depinde de urmat factori majori 

A. pozitia anatomica 

B. localizarea durerii 

C. sex 

D. varsta 

E. stadiul procesului inflamator 

CM39027. Despre apendicita acuta la tineri 

A. progresia rapida a perforatiei creste morbiditatea in copilarie 

B. la copiii mai mici de 8 ani,rata perforatiei e mai mica datorita dezvoltarii insuficiente a 

florei intestinale 

C. tratamentul d eelectie este drenajul transperitoneal cu instilare de antibiotice 

intraperitoneal 

D. apendicectomia laparoscopica este salvatoare si eficienta la copii 

E. postoperator se pot administra antibiotice 10 zile 

CM39028. Dg diferential in apendicita acuta 

A. cea mai frecventa afectiune genitala cu care se face dg dif este chist ovarian 

torsionat 

B. PNA mimeaza apendicita retrocecala 

C. Adenita acuta mezenterica se carcaterizeaza prin durere si rigiditate musculara 

D. In invaginatia intestinala,tratamentul si diagnosticul se face prin administrarea de 

bariu 

E. Litiaza ureterala poate mima o apendicita acuta retroileala 

CM39029. Cele mai frecvent izolate microorganisme in apendicite sunt: 

A. Bacteroides fragilis 

B. Bacilul piocianic 

C. Escherichia coli 

D. Bacteroides subtilis 

E. Mycoplasma 

Pag. 1382 

CM39030. Urmatoarele elemente pot diferentia febra tifoida de apendicita acuta: 

A. Bradicardia 

B. Leucocitoza 

C. Starea de prostatie 

D. Tahicardia

E. Culturile pozitive de Salmonella typhi din sange 

Pag. 1385 

CM39031. Diagnosticul diferential al apendicitei acute include: 

A. Gastroenterita cronica 

B. Torsiunea testiculara 

C. Ciucurii epiploici 

D. Ruptura foliculului Graff 

E. Hematomul peretelui abdominal 

Pag. 1385-1386 

CM39032. Infectiile intraabdominale severe se trateaza cu: 

A. Carbapenem 

B. Cefoxitin 

C. Monobactami 

D. Ticarcilina-acid clavulanic 

E. Aminoglicozide 

Pag. 1387 

CM39033. Urmatoarele afirmatii despre apendicita acuta sunt false: 

A. In apendicectomia clasica se foloseste incizia transversala Rocky-Davis 

B. In perforatia apendiculara,pielea se sutureaza cu grija 

C. In apendicectomia clasica se foloseste incizia transversala McBurney 

D. Nu se indica sectionarea mezoapendicelui,in cadrul apendicectomiei 

E. In caz de nedepistare a apendicitei,trebuie cautat un alt diagnostic 

Pag. 1387 

CM39034. De electie,abcesele intraabdominale secundare perforatiei apendiculare,se 

localizeaza in: 

A. Fosa apendiculara 

B. Flexura colonica stanga 

C. Fundul de sac Douglas 

D. Spatiul subhepatic 

E. Spatiul dintre ansele intestinale 

Pag. 1390 

CM39035. Prezinta specificitate crescuta pentru diagnosticul apendicitei acute: 

A. Distensia gazoasa intestinala la radiografia abdominala pe gol 

B. Diagnosticul ecografic al apendicitei acute 

C. Prezenta fecalitilor la radiografia abdominala pe gol 

D. Modificarile prezente la tranzitul baritat 

E. Leucocitoza moderata 

(pag 1383) 

CM39036. Complicatii tardive ale apendicitei acute sunt: 

A. Aderente intestinale ocluzive 

B. Fistula fecala 

C. Hernia inghinala 

D. Eventratia 

E. Abcesele intraabdominale 

(pag 1390) 

CM39037. Incidenta apendicitei acute 

A. Nu difera in functie de sex 

B. Este in crestere in ultimii ani 

C. Creste paralel cu dezvoltarea limfatica 

D. Are un apogeu intre 7-10 ani 

E. Este maxima la barbatii tineri 

(pag 1382)

CM39038. Variatiile de pozitie anatomica apendiculare determina urmatoarele localizari 

ale durerii in faza somatica a apendicitei acute: 

A. Apendicele lung poate cauza durere in fosa iliaca stanga 

B. Apendicele pelvica determina durere testiculara 

C. Malrotatia determina dureri atipice 

D. Apendicele retroileal determina in special dureri posterioare 

E. Apendicele retrocecal poate cauza dureri in flancul drept si posterior 

(pag 1382) 

CM39039. Interventia chirurgicala de urgenta este tratamentul indicat in: 

A. Apendicita acuta 

B. Diverticulul Meckel 

C. Invaginatia intestinala 

D. Suspiciunea de apendicita acuta indusa provocata de Yersinia enterocolitis 

E. Perforatia ileonului terminal din febra tifoida 

(pag 1385-1386) 

CM39040. Durerea initiala din apendicita acuta este cel mai frecvent: 

A. De severitate moderata 

B. Localizata in fosa iliaca dreapta 

C. Difuza 

D. Localizata in hipogastru sau periombilical 

E. Colicativa 

(pag 1382) 

CM39041. Agentii patogeni cel mai frecvent izolati din lichidul peritoneal la pacientii cu 

abcese apendiculare: 


B. Escherichia coli 

C. Citomegalovirus 

D. Lactobacilus 

E. Pseudomonas 

(pag 1382) 

CM390042. In cazul diagnosticului diferential al apendicitei acute cu adenita acuta 

mezenterica: 

A. Probele de laborator sunt suficiente pentru a stabili diagnosticul corect 

B. Diferenta este facuta de apararea voluntara, care lipseste in adenita acuta 

mezenterica. 

C. Adenita acuta mezenterica se asociaza invariabil cu limfadenopatii generalizate 

D. Sensibilitatea abdominala din adenita acuta mezenterica nu e localizata 

E. Aparitia unei limfocitoze poate sugera diagnosticul de adenita mezenterica 

(pag 1385) 

CM39043. Din punct de vedere al succesiunii aparitiei simpomelor in apendicita acuta, 

la majoritatea pacientilor: 

A. Durerea precede anorexa 

B. Anorexia precede voma 

C. Constipatia precede durerea 

D. Durerea apare dupa aparitia anorexiei 

E. Voma precede durerea 

(pag 1382) 

CM39044. Factorii majori de care depinde diagnosticul diferential in apendicita acuta 

sunt: 

A. Simptomatologia la debut 

B. Varsta si sexul pacientului 

C. Stadiul procesului 

D. Pozitia anatomica a apendicelui inflamat 

E. Patologia asociata 

(pag. 1385)

CM39045. Cele mai frecvente bacterii intr-o apendicita acuta sunt: 

A. Lactobacilus 

B. Bacteroides fragilis 

C. Pseudomonas 

D. E. coli 

E. Bacteroides splanchicus 

(1382) 

CM39046. ECHO poate fi folosita in scop diagnostic intr-o apendicita acuta la copii si 

femeia insarcinata, dar poate da un rezultat fals pozitiv in: 

A. dilatarea trompelor 

B. resturile fecale neevaluate 

C. obezitate cand apendicele poate fi incompresibil 

D. perforatia apendiculara 

E. localizarea retrocecala 

(1383) 

CM39047. Perforatia apendiculara poate fi suspectata cand: 

A. febra < 39 0 C (102 0 F) 

B. leucocite < 10.000 / mm 3 

C. lecucocite 10.000 – 18.000 / mm 3 

D. febra > 39 0 C (102 0 F) 

E. leucocite > 18.000 / mm 3 

(1384) 

CM39048. Intr-o apendicita acuta dignosticul diferential se poate face cu: 

A. limfadenita acuta mezenterica fara prezenta unei leziuni organice 

B. boala inflamatorie pelvina 

C. chist ovarian bilateral 

D. ruptura folicul Graaf 

E. neoplasm cap de pancreas 

(1385) 

CM39049. In istoricul apendicitei acute un rol important l-au avut: 

A. Charles McBurney 

B. Cooper 

C. Anson 

D. Reginald Fitz 

E. Fruchaud 

(1382) 

CM39050. Avantajele laparoscopiei intr-o apendicita acuta sunt: 

A. benificiul substantial economic 

B. scaderea infectiilor postoperatorii 

C. scaderea durerii 

D. scaderea duratei de spitalizare 

E. reintegrarea mai rapida in munca 

(1388) 

CM39051. Un studiu bacterian in apendicita acuta evidentiaza: 

A. Bacteroides fragilis-frecvent 

B. Pseudomonas-40% 

C. Lactobacilus -37% 

D. Peptostreptococul-40% 

E. E.coli 

pg 1382 

CM39052. Varietatile de pozitie ale apendicelui sint: 

A. Retrocecal 

B. Subcecal

C. Retroileal 

D. Preileal 

E. Pozitie inalta cecala 

pg 1381 

CM39053. Diagnosticul diferential al apendicitei acute depinde de urmatorii factori 

majori: 

A. sexul pacientului 

B. pozitia anatomica a apendicelui inflamat 

C. stadiul procesului 

D. tratamentul 

E. virsta 

pg 1385 

CM39054. Diagnosticul diferential al apendicitei acute se face cu: 

A. adenita mezenterica 

B. gastroenterita acuta 

C. litiaza uretrala 

D. epididimita acauta 

E. fibromul uterin 

pg 1385 

CM39055. Factorii ce contribuie la prognosticul apendiciteila batrini sint: 

A. localizarea apendicitei 

B. neglijarea diagnosticului 

C. boli asociate 

D. evolutia rapida a perforatiei 

E. evolutia lenta a perforatiei 

pg 1386 

CM39056. Factorii principali implicati in mortalitatea apendicitei sint: 

A. perforatia aparuta anterior tratamentului chirurgical 

B. localizarea apendicitei 

C. virsta 

D. tratamentul aplicat 

E. sexul pacientului 

pg 1389 

CM39057. În apendicita acută: 

A. durerea abdominală este primul simptom 

B. dacă anorexia lipseşte diagnosticul trebuie căutat în altă parte 

C. apendicele retrocecal determină durere suprapubiană 

D. dacă voma precedă durerea, diagnosticul este improbabil 

E. malrotaţia determină dureri atipice. 

1382 

CM39058. În apendicita acută: 

A. succesiunea apariţiei simptomelor are o mare semnificaţie în stabilirea diagnosticului 

diferenţial 

B. la peste 95% anorexia este primul simptom 

C. temperatura creşte adesea peste 38 o C 

D. sensibilitatea este maximă în punctul McBurney 

E. diareea apare adesea, în special la vârstnici. 

1382 

CM39059. Diagnosticul apendicitei acute: 

A. se decelează leucocitoză moderată 

B. radiografia abdominală pe gol stabileşte diagnosticul 

C. CT este folosit primordial în suspiciunea de abces apendicular 

D. sonografic apendicele necomprimat este de 6 mm sau mai mult

E. examenul baritat evaluează efectul masei extrinseci asupra cecului şi neumplerea cu 

substanţă de contrast a apendicelui. 

1383 

CM39060. În perforaţia apendiculară: 

A. abcesele bine localizate se tratează conservator prin antibiotice intravenos 

B. abcesele bine localizate se tratează prin drenaj percutanat 

C. abcesele complexe se tratează prin drenaj chirurgical 

D. apendicectomia la pacienţii trataţi medicamentos se face la 2 săptămâni de la 

evenimentul acut 

E. Drenajul chirurgical se face prin acces extraperitoneal şi asociază apendicectomia. 

1384 

CM39061. Apendicita la gravide 

A. apare cel mai frecvent în ultimul trimestru de sarcină 

B. se suspicionează când greaţa şi vărsăturile persistă după primul trimestru 

C. ecografia este utilă când diagnosticul este incert 

D. incidenţa este de 1:5000 de sarcini 

E. cel mai semnificativ factor asociat morţii materne şi fetale este perforaţia 

apendiculară. 

1387 

CM39062. Diagnosticul diferenţial al apendicitei: 

A. diagnosticul peritonitei primare se stabileşte prin puncţie aspirativă peritoneală 

B. caracteristice în purpura Henoch-Schonlein sunt: purpura, rash-ul maculopapular, 

prostraţia 

C. mobilizarea cervixului este extrem de dureroasă în boala inflamatorie pelvină 

D. la copii adenita acută mezenterică se asociază aproape invariabil cu o gastroenterită 

acută 

E. importanţa diagnosticării corecte a diverticulului Meckel rezidă în atitudinea 

terapeutică diferită de cea din apendicită. 

1385 

CM39063. Imagini sonografice fals pozitive în diagnosticul apendicitei acute apar în 

următoarele situaţii: 

A. inflamaţia ţesuturilor limitrofe 

B. resturi de fecale neevacuate 

C. dilatarea trompelor uterine 

D. distensie intestinală 

E. la obezi. 

1383 

CM39064. Imagini sonografice fals negative în diagnosticul apendicitei acute apar în 

următoarele situaţii: 

A. limitarea procesului inflamator la baza apendicelui 

B. apendice mărit 

C. apendice retrocecal 

D. apendice retroileal 

E. perforaţie apendiculară. 

1383 

CM39065. Pentru cele mai severe infectii intraabdominale de etiologie 

gastrointestinala,Surgical Infection Society recomanda: 

A. monoterapia cu cefoxitin 

B. monoterapia cu carbapenem 

C. ticarcilina-acid clavulanic 

D. monoterapia cu cefotetan 

E. clindamicina si metronidazol pentru germenii anaerobi 

(pag 1387) 

CM39066. Complicaþiile tardive post-apendicectomie:

A. sunt frecvente 

B. sunt rare 

C. incidenta herniei inghinale este de 3 ori mai mare 

D. eventratia este frecventa in inciziile paramediene ale fosei iliace drepte 

E. ocluzia intestinala poate induce o peritonita cu abcese loculare 

(pag 1390) 

CM39067. Cauze de obstructie in apendicita acuta: 

A. ascarizi 

B. samburi de fructe 

C. hipertrofia tesutului limfoid 

D. compresiune extrinseca 

E. bariu neeliminat 

(pag 1381) 

CM39068. Avantajele abordarii laparoscopice in tratamentul chirurgical al apendicitei 

acute: 

A. elucidarea diagnosticului incert la femei de varsta fertila 

B. diminuarea durerii 

C. scaderea incidentei eventratiilor postoperatorii 

D. scaderea incidentei infectiilor postoperatorii 

E. costul redus 

(pag 1388) 

CM39069. Selectati afirmatiile corecte referitoare la apendicita la femeile gravide: 

A. impune tratamentul chirurgical de urgenta 

B. incidenta este de 1:5000 de sarcini 

C. laparoscopia este indicata in cazurile echivoce,in special in sarcina precoce 

D. apendicectomia in sarcina asociaza o crestere a riscului de nastere prematura de 10- 

15% 

E. mortalitatea fetala in apendicitele perforate este de 3-5% 

(pag 1387) 

CM39070. Cele mai frecvente bacterii depistate în apendicita acutã sunt: 

A. E.Coli 

B. Lactobacilus 

C. Peptostreptococul 

D. Pseudomonas 

E. Citomegalovirus,la pacientii HIV+ 

(pag 1382) 

CM39071. Dintre microorganismele depistate cel mai frecvent in etiologia apendicitei 

acute sunt: 


B. Peptostreptococul 

C. Pseudomonas 

D. Escherichia coli 

E. Lactobacillus. 

1382 

CM39072. Analizele de laborator in cazul unei apendicite acute pot releva: 

A. Leucocitoza moderata 

B. Leucopenie 

C. Crestere moderata a polimorfonuclearelor 

D. Scaderea neutrofilelor 

E. Cresterea neutrofilelor. 

1383 

CM39073. Perforatia apendiculara:

A. apare cel mai frecvent la punctual proximal al obstructiei lumenului de-a lungul 

marginii antimezenterice a apendicelui 

B. ar putea fi suspectata in prezenta febrei peste 39 grade Celsius si a cresterii 

leucocitozei peste 18000/mm cub 

C. apare cel mai frecvent la punctual distal al obstructiei lumenului de-a lungul marginii 

antimezenterice a apendicelui 

D. poate fi stapanita, pacientii prezentand un proces de aparare locala 

E. nu poate fi diferentiata de apendicita acuta necomplicata pe baza semnelor clinice. 

1384 

CM39074. Diagnosticul diferential al apendicitei acute depinde de urmatorii factori: 

A. Pozitia anatomica a apendicelui inflamat 

B. Varsta si sexul pacientului 

C. Antecedentele patologice ale pacientului 

D. Stadiul procesului 

E. Coexistenta altor afectiuni. 

1385 

CM39075. Apendicita la pacientii cu SIDA sau infectaii HIV: 

A. are cause similare cu apendicita intalnita in populatia generala 

B. nu poate fi cauzata de germeni oportunisti 

C. tabloul clinic difera semnificativ de cel al apendicitei in populatia generala 

D. leucocitoza poate lipsi 

E. poate fi confundata cu tuberculoza ce intereseaza ileonul terminal. 

1387 

CM39076. Afectiunile genitale masculine ce trecbie diferentiate de apendicita acuta 

sunt urmatoarele: 

A. torsiuni testiculare 

B. hidrocel 

C. epididimite acute 

D. priapism 

E. inflamatia veziculelor seminale. 

1385 

CM39077. Comlicatiile tardive ale apendicectomiei sunt: 

A. aderente intestinale 

B. abcese intraabdominale 

C. eventratie 

D. hernie inghinala 

E. fistula fecala. 

1390 

CM39078. In ce priveste semnele intalnite in apendicita acuta urmatoarele afirmatii sunt 

adevarate: 

A. Diareea intereseaza o parte din pacienti mai ales copii. 

B. Cresterea temperaturii cu mai multe de 1 grad Celsius este rara. 

C. Pulsul e normal sau usor crescut. 

D. Semnele vitale sunt mult schimbate chiar in apendicitele necomplicate. 

E. Pulsul este accelerat. 

1382 

CM39079. Legat de ciucurii epiploici sunt adevarate afirmatiile : 

A. Pacientul nu pare bolnav 

B. Greata si voma sunt frecvente 

C. Apetitul de obicei e neafectat de boala 

D. Abdomenul prezinta rigiditate 

E. Durerea poate reapare dupa indepartarea lor 

Pg. 1385-1386 

CM39080. Durerea din litiaza ureterala poate iradia in:

A. Epigastru 

B. Labii 

C. Scrot 

D. Penis 

E. Coapsa 

Pg. 1386 

CM39081. Sindromul clinic din purpura Henoch-Schonlein contine: 

A. Dureri articulare 

B. Purpura 

C. Nefrita 

D. Miocardita 

E. Endocardita 

Pg. 1386 

CM39082. In infectia cu Yersinia se pot da urmatoarele antibiotice: 

A. Gentamicina 

B. Tetraciclina 

C. Streptomicina 

D. Ampicilina 

E. Kanamicina 

Pg. 1386 

CM39083. Diagnosticul diferential al apendicitei acute se face cu urmatoarele afectiuni 

ginecologice: 

A. Endometrioza 

B. Fibromul uterin subseros 

C. Chist ovarian netorsionat 

D. Diverticul Maeckel 

E. Ruptura foliculului Graaf 

Pg. 1386 

CM39084. In boala inflamatorie pelvina, frotiul de secretie vaginala arata: 

A. Aspect seros 

B. Aspect purulent 

C. Diplococi intracelulari 

D. Coci extracelulari 

E. Bacili gram pozitivi 

Pg.1386 

CM39085. Este adevarat despre durerea abdominala din apendicita acuta: 

A. Este initial difuza, localizata in hipogastru sau aria periombilicala 

B. Se localizazeaza la nivelul fosei iliace stangi dupa o perioada de 4-6 ore 

C. Malrotatia e responsabila de aparitia unor dureri tipice 

D. Un apendice retrocecal poate cauza durere in flancul stang 

E. Componenta somatica a durerii este resimtita in regiunea abdominala unde cecul s-a 

oprit din rotatie 

(pag 1382) 

CM39086. Adenita acuta mezenterica ( afectiune ce intra in diagnosticul diferential al 

apendicitei acuta) se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia: 

A. Se asociaza intotdeauna cu o gastroenterita acuta 

B. Durerea e difuza si sensibilitatea nu e localizata 

C. Poate sa apara limfadenopatie generalizata 

D. Doar probele de laborator sunt suficiente pentru punerea diagnosticului corect 

E. Interventia chirurgicala, ca mijloc de tratament, se aplica intotdeauna 

(pag 1385) 

CM39087. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii in legatura cu diagnosticul diferential 

din apendicita acuta : 

A. Purpura Henoch -Schonlein se caracterizeaza prin dureri articulare, purpura, nefrita

B. Pielonefritele acute localizate pe partea stanga pot mima o apendicita acuta 

retrocecala 

C. In boala inflamatorie pelvina, infectia e de obicei bilaterala, iar interesarea trompei 

drepte pot mima o apendicita acuta 

D. Incidenta apendicitei acuta e mai crescuta la batrani decat la tineri 

E. Febra tifoida e confirmata prin culturi de Salmonella thiphi din sange si din scaun 

(pag 1385-1386) 

CM39088. Tratamentul cu antibiotice in apendicita acuta e urmatorul : 

A. Nu se administreaza antibiotice preoperator 

B. In caz de apendicita acuta simpla nu exista nici un beneficiu in administrare mai mult 

de 24 de ore 

C. Monoterapia se face cu cefalosporine 

D. In cazurile grave se adauga un antibiotic cu spectru pentru germenii anaerobi 

E. Antibioticele se administreaza pana cand pacientul devine afebril 

(pag 1387) 

CM39089. Apendicectomia clasica: 

A. Se foloseste incizia Mc Burney sau Rocky-Davis la nivelul fosei iliace drepte 

B. Incizia trebuie sa evite punctul de maxima sensibilitate abdominala 

C. In caz de gangrena, pielea nu trebuie suturata 

D. In caz de abces, se practica o incizie laterala pentru a evita contaminarea cavitatii 

peritoneale 

E. Sunt mai multe tehnici in functie de localizarea apendicelui 

(pag 1387) 

CM39090. Laparoscopia poate fi folosita : 

A. Pentru diagnosticul si pentru tratamentul apendicitei acute 

B. La femeile tinere de varsta fertila la care se suspicioneaza apendicita acuta 

C. La persoanele slabe care au nevoie de o incizie larga 

D. In cazul unor particularitati clinice ce implica factori cosmetici 

E. Nu permite vizualizarii intregii cavitati abdominale 

( pag 1388) 

CM39091. In legatura cu tumorile apendiculare, urmatoarele afimatii sunt false: 

A. Sunt depistate in timpul laparoscopiei 

B. Tratamentul carcinoidului apendicular implica apendicectomia 

C. Pacientii cu adenocarcinom apendicular au un risc crescut de a dezvolta neoplasme 

sincrone si metacrome, aproximativ ½ localizate la nivelul plamanilor 

D. Etiologia mucocelului e benigna 

E. Pseudomixoma peritoneala( ascita cu aspect gelatinos) se asociaza cu tumori 

benigne 

( pag 1390) 

CM39092. Semnele fizice de la nivelul fosei iliace drepte la pacientul cu apendicita 

sunt: 

A. sensibilitate maxima in punctul McBurney 

B. apararea musculara 

C. semnul Babinsky pozitiv 

D. semnul Rowsing-durere in fosa iliaca dreapta cand se exercita presiune palpatorie la 

nivelul fosei iliace stangi si indica iritatie peritoneala 

E. hipoesteziae cutanata 

p1383 

CM39093. Compresia gradata sonografica arata: 

A. stabileste cu acuratete diagnosticul de apendicita 

B. diagnosticul este pozitiv daca diametrul anteroposterior al apendicelui necomprimat 

este >sau egal cu 6 mm 

C. diagnosticul este pozitiv daca iametrul anteroposterior al apendicelui necomprimat 

este de 5 mm 

D. prezenta unui apendicolit transeaza diagnosticul

E. specificitatea diagnosticului ecografic al apecndicitei acute este de 100% 

p1383 

CM39094. Indicatiile laparoscopiei in diagnosticul apandicitei acute sunt: 

A. diferentierea patologiei ginecologice de apendicita la femeile de varsta fertile 

B. la obezi 

C. din considerente de estetica 

D. la copii 

E. la varstnici 

p1388 

CM39095. Factorii principali implicati in mortalitatea apendicitei acute sunt: 


B. greutatea pacientului 

C. perforatiile aparute anterior tratamentului chirurgical 

D. metoda chirurgicala abordata 

E. echilibrarea preoperatorie a pacientului 

p1389 

CM39096. Diagnosticul diferential al apendicitei acute este important de facut cu 

urmatoarele afectiuni: 

A. digestive 

B. genitourinare masculine 

C. afectiuni ginecologice 

D. afectiuni cardiovasculare 

E. afectiuni inflamatorii 

p1385-1386 

CM39097. Apendicita la gravide: 

A. nu se va interveni chirurgical in timpul sarcinii 

B. incidenta este de cca.1:2000 

C. durerea abdominala si apararea musculara sunt prezente 

D. leucocitoza: 15-20 mii/mm3 cu predominanta PMN 

E. laparoscopia se practica in mod uzual la pacientele insarcinate 

p1387 

CM39098. Dintre sindroamele clinice produse de Yersinia fac parte: 

A. adenita mezenteriza 

B. proctita 

C. ileita si colita 

D. apendicita acuta 

E. rectita 

p1386 

CM39099. Diagnosticul diferential al apendicitei se face cu urmatoarele afectiuni 

ginecologice: 

A. BIP 

B. BTS 

C. ruptura foliculului Graaf 

D. sarcina extrauterina rupta 

E. salpingita 

p1386 

CM39100. Particularitati ale apendicitei acute la pacientii HIV sunt: 

A. absenta leucocitozei 

B. laparoscopia diagnostica poate fi utila 

C. tuberculoza,infectia cu CMV si limfoamele ileonului terminal pot mima apendicita 

acuta 

D. suprapunerea infectiei cu streptococ piogen p[oate conduce la apendicita acuta 

E. infectia cu EBV poate initia apendicita acuta 

p1387

CM39101. Diagnosticul diferential in apendicita acuta se face cu urmatoarele afectiuni: 

A. ciucurii epiploici 

B. diverticuloza colonica 

C. invaginatia intestinala 

D. limfadenita mezenterica 

E. parotidita epidemica 

p1385 

CM39102. Cel mai comun diagnostic preoperator eronat este in ordine descrescatoare 

frecventei 

A. limfadenita mezenterica, BIP,chist ovarian bilateral,ruptura folicul de graaf, 

gastroenterita acuta 

B. BIP,limfangita mezenterica,ruptura folicul de graaf,chist ovarian,gastroenterita acuta 

C. limfadenita mezenterica,boala inflamatorie acuta pelvina,,chist ovarian bilateral 

D. diverticul Mekel,BIP,RUptura foliculului de graaf, torsiune de ovar 

E. diverticul Mekel,ruptura de folicul de graaf,limfadenita mezenterica 

p1385 

CM39103. Situsuri predilecte pentru abcesele intraabdominale dezvoltate pos 

perforatie apendiculara sunt: 

A. spatiul suprahepatic 

B. spatiul subhepatic 

C. spatiul dintre ansele intestinale 

D. fundul de sac Douglas 

E. fisa ischio-rectala 

p1390 

CM39104. Cele mai frecvent izolate microorganisme in cazul apendicitei acute sunt: 


B. Streptococul 

C. E.coli 

D. Stafilococul 

E. Lactobacilus 

(pag 1382) 

CM39105. Regimul terapeutic pentru apendicitele perforate include: 

A. Apendicectomia de urgenta 

B. Instilarea de antibiotic intraperitoneal 

C. Drenajul transperitoneal 

D. Administrarea de antibiotic 7 zile postoperator 

E. Administrarea de antibiotic 10 zile postoperator 

(pag. 1386) 


A. Gastroenterita acuta 

B. Enterita regionala acuta 

C. Ciucurii epiploici 

D. Infectia cu Yersinia 

E. Tumora de cec 

(pag.1384-1386) 

CM39107. Referitor la apendicita acuta la gravide, sunt adevarate urmatoarele afirmatii: 

A. Rezistenta abdominala este frecventa 

B. Este mai frecventa in primul trimestru al sarcinii 

C. Greata si varsaturile persistente dupa primul trimestru de sarcina ridica suspiciunea 

de apendicita acuta 

D. Este cel mai frecvent incident de origine extragenitala care necesita tratament 

chirurgical in timpul sarcinii 

E. Durerea abdominala si apararea musculara sunt absente 

(pag. 1386-1387)

CM39108. Referitor la incidenta apendicitei acute, sunt adevarate urmatoarele afirmatii: 

A. Este una din cele mai frecvente afectiuni chirurgicale acute 

B. Intereseaza mai frecvent sexul feminin 

C. Apare in special la pubertate 

D. Incidenta apendicitelor acute creste paralel cu dezvoltarea limfatica 

E. Intereseaza mai frecvent sexul masculin 

(pag. 1381) 

CM39109. Cauze de obstructie a lumenului mai putin commune, in apendicita acuta, 

sunt: 

A. Samburi de fructe si legume 

B. Fecalitii 

C. Viermi intestinali 

D. Hipertrofia tesutului limfoid 

E. Bariul neeliminat in urma explorarilor radiologice ale tractului digestive 

(pag. 1381) 

CM39110. Pot fi cauze de apendicita acuta 

A. ascarizi 

B. bariu neelimniat 

C. hipertrofie tesut limfoid 

D. corpi straini inghititi 

E. calculi 

pg 1381 

CM39111. Germenii cei mai frecvent izolati in cadrul apendicitelor acute sunt 


B. Stafilococ 

C. E Coli 

D. Camylobacter 

E. Yersinia 

pg1382 

CM39112. Durerea in cadrul apendicitei acute are urmatoarele caracteristici: 

A. Se poate localiza de la inceput in fosa iliaca dreapta 

B. initial poate fi localizata in hipogastru si aria periombilicala 

C. e colicativa 

D. e primul simptom al apendicitei acute 

E. in cazul apendicelui retrocecal iradiaza in lomba dreapta 

pg 1382 

CM39113. Urmatoarele afirmatii despre radiografia abdominala pe gol executata intr-o 

suspiciune de apendicita acuta sunt adevarate 

A. este esentiala pentru diagnostic 

B. este folositoare pentru excluderea altor afectiuni 

C. prezenta distensiei gazoase e specifica 

D. prezenta fecalitilor e specifica 

E. prezenta nivelurilor hidroaerice in "tuburi de orga" e specifica 

pg 1383 

CM39114. Urmatoarele afirmatii despre adenita acuta mezenterica sunt adevarate 

A. se asociaza cu o infectie de tract respirator superior 

B. poate prezenta limfadenopatie 

C. evolueaza rapid spre complicatii grave 

D. are leucocitoza cu cresterea PMN 

E. nu prezinta decat rar rigiditate abdominala 

pg 1385 

CM39115. Urmatorele afirmatii despre apendicita acuta la gravide sunt adevarate 

A. e mai frecventa in trim 2 de sarcina

B. e mai frecventa in trim 3 de sarcina 

C. incidenta e 1:2000 de sarcini 

D. suspiciune e ridicata de greata si varsaturile nou aparute 

E. leucocitele intre 15000-20000 orienteaza diagnosticul 

pg1387 

CM39116. Cele mai frecvente specii de microrganisme ce au fost cultivate din lichidul 

peritoneal in apendicitele gangrenoase, perforate: 

A. Peptostreptococul 

B. Bacterodeides fragilis 

C. Bacteroides spahnicus 

D. Escheria Coli 

E. Lactobacilul 

pg 1382 

CM39117. Apendicele situat pelvic poate determina: 

A. Durere suprapubian 

B. Durere la nivel testicular 

C. semne clinice abdominale pot fi absente 

D. se poate omite dg. daca nu se face tuseu rectal 

E. durere flacul drept 

pg. 1382 

CM39118. Imaginea ecografica care exclude dg. de apendicita acuta: 

A. apendice incompresibil cu diametrul antero-posterior >6 mm 

B. apendicolit 

C. structura tubulara inchisa la un capat, usor compresibila,

pg.1382 

CM39123. Distensia apendicului in apendicita acută determină: 

A. oprirea tranzitului pentru gaze si fecale 

B. greaţă 

C. vome 

D. durere mai intensă 

E. inflamarea anexei drepte 

pg1382 

CM39124. În apendicita acută procesul inflamator intereseză: 

A. ileonul terminal 

B. marele epiploon 

C. seroasa apendiculară 

D. peritoneul parietal regional 

E. cecul 

pg.1382 

CM39125. Perforaţia apendiculară se datorează: 

A. distensiei 

B. invaziei bacteriene 

C. compromiterii aportului vascular 

D. infarctelor progresive 

E. insuficienţei hepatice 

pg.1382 

CM39126. Cele mai frecvente bacterii depistate în apendicita acută sunt: 

A. bacteroides fragilis 

B. escherichia colli 

C. peptostreptococul 

D. pseudomonas 

E. stafilococul auriu 

pg.1382 

CM39127. Cele mai frecvent izolate tipuri de microorganisme din Apendicita Acuta 

sunt: 

A. Bacterioides fragilis 

B. Klebsiela 

C. E.C. 

D. Proteus 

E. Streptococii 

pag.1382 

CM39128. Semnele pozitive de iritatie musculara localizata in Apendicita Acuta sunt: 

A. semnul Blumberg 

B. semnul Laugier 

C. semnul Psoasului 

D. semnul Rowsing 

E. semnul Obturatorului 

pag 1383 

CM39129. Apendicele - aspect ecografic normal: 

A. structura tubulara inchisa la un capat 

B. usor compresibil 

C. diamentrul 6 mm 

E. aspect de semiluna 

pag.1383 

CM39130. Se suspicioneaza o perforatie Apendiculara: 

A. febra

B. febra > 39 de grade 

C. leucocite < 4000 

D. leucocite > 18000 

E. factor apendicular intens pozitiv pozitiv 

pag 1384 

CM39131. Diagnosticul diferential al Apendicitei Acute se realizeaza cu: 

A. infectia tractului urinar 


C. afectiuni ginecologice 

D. infectie cu Yersinia 

E. infectie cu Stafilococ 

pag. 1385 

CM39132. Factorii principali implicati in mortalitate sunt: 

A. infectia virala 

B. malnutritia 

C. perforatie 

D. status socio- economic precar 

E. varsta pacientului 

pag. 1389 

CM39133. Semnul psoasului: 

A. indica prezenta unui focar iritativ in vecinatatea muschiului 

B. se verifica prezenta lui cu pacientul in decubit dorsal 

C. se verifica prezenta lui cu pacientul in decubit lateral stang 

D. se verifica prezenta lui cu pacientul in decubit lateral drept 

E. testul este negativ daca flexia produce durere 

pag. 1383 

CM39134. Semnul obturatorului: 

A. indica prezenta unui focar iritativ in vecinatatea muschiului 

B. este semn de iritatie locala 

C. testul se realizeaza cu pacientul in supinatie 

D. testul se realizeaza cu pacientul in decubit lateral stang 

E. se realizeaza rotatia interna activa a membrului pelvin drept 

pag. 1383 

CM39135. Tehnicile radilogice auxiliare in apendicita acuta includ: 

A. laparoscopia 

B. tomografia computerizata 

C. pasajul baritat 

D. compresia gradata sonografica 

E. ecografia 

pag.1383 

CM39136. Despre perforatia apendiculara sunt adevarate urmatoarele afirmatii: 

A. lipsa interventiei chirurgicale nu se asociaza cu riscul perforatiei de organ 

B. apare cel mai frecvent in punctul distal al obstructiei lumenului de-a lungul marginii 

antimezenterice a apendicelui 

C. poate fi suspectata in prezenta febrei de peste 39' C 

D. cresterea temperaturii cu mai mult de 1'C este rara 

E. tomografia computerizata poate fi utila in conducerea ulterioara a terapiei 

pag. 1384 


A. diagnosticul devine dificil pe masura dezvoltarii sarcinii daca apendicele e plasat 

lateral si superior 

B. poate sa apara doar pe parcursul primelor 2 trimestre 

C. laparoscopia este contraindicata 

D. poate sa apara in orice moment al sarcinii

E. durerea abdominala si apararea musculara sunt prezente 

pag. 1386 

CM39138. Despre compresia gradata sonogrfica in apendicita acuta nu sunt adevarate 

urmatoarele afirmatii: 

A. este sugestiva pentru stabilirea cu acuratete a diagnosticului 

B. testul este considerat pozitiv daca diametrul anteroposterior al apendicelui este mai 

mic de 6 mm 

C. testul este considerat negativ daca apendicele nu se vizualiaeaza 

D. prezenta unui apendicolit nu stabileste diagnosticul 

E. imaginea ecografica a unui apendice normal presupune un diametru de peste 5 mm 

pag. 1383 

CM39139. Cauzele de obstrucţie apendiculară sunt: 

A. fecaliţii 

B. sâmburii de fructe şi legume 

C. consumul de banane 

D. hipertrofia ţesutului limfoid 

E. viermi intestinali 

pg.1381 

CM39140. Fecaliţii reprezintă : 

A. 40% din cauzele de apendicita acută 

B. 60% din cauzele de apendicita acută 

C. 65% din cauzele de apendicita gangrenoasă 

D. 90% din cauzele de apendicita gangrenoasă perforată 

E. 70% din cauzele de apendicita cronică 

pg.1381-1382 

CM39141. Succesiunea probabilă a obstrucţiei lumenului în apendicita acută este: 

A. blocarea proximală apendiculară cu obstrucţie 

B. secreţia normală a mucoasei 

C. distensia rapidă apendiculară 

D. mucoasa apendiculară nu mai secretă 

E. datorită blocarii proximale distensia nu se produce 

pg.1382 

CM39142. Distensia apendiculară în apendicita acută se datorează: 

A. secreţiei mucoasei apendiculare 

B. circulaţiei arterio-venoase 

C. multiplicării bacteriilor locale 

D. inflmaţiei cecului 

E. absenţei tranzitului pentru materii fecale 

pg.1382 

CM39143. Distensia apendicului in apendicita acută determină: 

A. oprirea tranzitului pentru gaze si fecale 

B. greaţă 

C. vome 

D. durere mai intensă 

E. inflamarea anexei drepte 

pg1382 

CM39144. În apendicita acută procesul inflamator intereseză: 

A. ileonul terminal 

B. marele epiploon 

C. seroasa apendiculară 

D. peritoneul parietal regional 

E. cecul 

pg.1382

CM39145. Perforaţia apendiculară se datorează: 

A. distensiei 

B. invaziei bacteriene 

C. compromiterii aportului vascular 

D. infarctelor progresive 

E. insuficienţei hepatice 

pg.1382 

CM39146. Apendicele poate avea situare 

A. retrocecala 

B. perineala 

C. preileala 

D. pelvica 

E. pozitie dreapta pericolica (inalta cecala) 

CM39147. Cauze de obstructie ale lumenului apendicular sunt : 

A. fecaliti 

B. iodul neeliminat in urma explorarilor radiologice ale tractului digestiv 

C. viermi intestinali in special ascarizi 

D. hipertrofia tesutului limfoid 

E. placi de aterom 

CM39148. Din etiologia apendicitei fac parte : 

A. continuarea secretiei normale a mucoasei apendiculare dupa blocarea prximala prin 

obstructie 

B. capacitatea lumenului apendicular e de 1 ml 

C. nu exista multiplicare rapida a bacteriilor locale din apendice 

D. capilarele si venulele sunt obstruate 

E. fluxul arteriolar e blocat 

CM39149. Perforatia intereseaza una din ariile infarctizate de la nivelul amrginii 

antemezenterice datorita: 

A. invaziei bacteriene 

B. infarctelor progresive 

C. distensiei 

D. compromiterea aportului vascular 

E. permebilitatii venoase 

CM39150. Sunt simptome ale apendicitei acute: 

A. febra 

B. Anorexia 

C. durere abdominala 

D. voma 

E. apararea musculara 

CM39151. Despre simptomele apendicitei acute e fals cu EXCEPTIA: 

A. diagnosticul ar trebui cautat in alta parte daca pacientul nu e anorexic 

B. voma apare in 10% din cazuri 

C. diagnosticul ar trebui cautat in alta parte daca voma preceda durerea 

D. toate cazurile sunt insotite de diaree 

E. durerea are o componenta somatica si una viscerala 

CM39152. Semne in apendicita acuta sunt: 

A. sensibiltatea abdominala e maxima in epigastru 

B. aparare musculara 

C. semnul romberg 

D. hiperestezia cutanata in aria inervata de nervii spinali de pe partea dreapta cu 

originea la nivelul vertebrelor toracale 7,8,9 

E. in apendicele retrocecal sensibilitatea e mai accentuata pe flancuri

CM39153. Diagnosticul diferential al apendicitei depinde de: 

A. pozitia anatomica a apendicelui inflamat 

B. stadiul procesului 

C. varsta pacientului 

D. sexul pacientului 

E. boli asociate 

pag. 1385 

CM39154. Analizele de laborator in apendicita acuta releva: 

A. leucocitoza moderata 

B. limfopenie 

C. crestere moderata a PMN 

D. trombocitoza 

E. leucopenie usoara 

pag. 1383 

CM39155. Perforatia apendiculara se poate suspecta in caz de: 

A. febra peste 39 grade 

B. leucocitoza peste 18000/mmc 

C. leucopenie sub 4000/mmc 

D. febra peste 41 grade 

E. trombocitopenie 

pag. 1384 

CM39156. Diferentierea febrei tifoide de apendicita acuta se face datorita prezentei: 

A. leucopeniei 

B. starii de prostratie 

C. bradicardiei 

D. tahicardiei 

E. rash-ului maculopapular 

pag. 1385 

CM39157. Rolul cel mai important al laparoscopiei consta in evaluarea: 

A. copiilor 

B. batranilor 

C. femeilor tinere care au simptome diferite de cele clasice 

D. pacientilor cu diagnostic incert 

E. starilor de urgenta 

pag. 1388 

CM39158. Abcesele intraabdominale secundare perforatiei sau gangrenei apendiculare 

se localizeaza cu predilectie in: 

A. fosa apendiculara 

B. fundul de sac Douglas 

C. spatiul subhepatic 

D. spatiul suprahepatic 

E. spatiul dintre ansele intestinale 

pag. 1390 

CM39159. Cauzele mai putin frecvente ale obstructiei apendiculare sunt: 

A. hipertrofia tesutului limfoid 

B. bariu neeliminat in urma explorarii radiologice ale tractului digestiv 

C. samburii de fructe si legume 

D. viermii intestinali, in special ascarizii 

E. fecalitii 

(pag 1381) 

CM39160. Care dintre afirmatiile in legatura cu punctul McBurney sunt adevarate? 

A. este situat pe linia care uneste spina iliaca anterosuperioara cu ombilicul 

B. este situat pe linia care uneste spina iliaca anteroinferioara cu ombilicul 

C. este punctul de maxima sensibilitate abdominala

D. este situat pe linia bispinoasa 

E. este situat la 2 cm inferior de ombilic pe linia mediana 

(pag 1381, 1382) 

CM39161. Care sunt factorii majori de care depinde diagnosticul diferential al 

apendicitei acute? 

A. pozitia anatomica a apendicelui inflamat 

B. stadilu procesului (inflamatie simpla sau perforatie) 

C. rasa pacientului 

D. varsta si sexul pacientului 

E. prezenta sau absenta febrei 

(pag 1385) 


A. adenita acuta mezenterica 


C. BPOC 

D. afectiuni genitourinare masculine 

E. boala inflamatorie pelvina 

(pag 1385) 

CM39163. Manifestarile clinice in apendicita acuta sunt: 

A. durere abdominala 

B. retentie de urina 

C. polachiurie 

D. tenesme rectale 

E. greturi si varsaturi 

(pag 1382) 

CM39164. La care categorie de pacienti NU survine diareea: 

A. copii 

B. varstnici 

C. femei 

D. gravide 

E. barbati 

(pag 1382) 

CM39165. Apendicita acuta: 

A. Este una dintre cele mai frecvente afectiuni chirurgicale 

B. Este mai frecventa la sexul masculin, incidenta crescid paralel cu virsta, 

C. Incidenta creste paralel cu dezvoltarea tesutului limfoid, avind un apogeu la tinerete. 

D. Factorul dominant cauzant este obstructia lumenului datorate hipertrofiei tesutului 

limfoid apendicular. 

E. Frecventa obstructiei creste proportional cu severitatea procesului inflamator. 

Pag 1381 


A. Este cel mai frecvent incident de origine extraginecologica ce necesita tratament 

chirurgical in timpul sarcinii. 

B. Este mai frecventa pe parcursul primelor 2 trimestre. 

C. Rezistenta abdominala este mai putin frecventa datorita laxitati peretelui abdominal 

D. Leucocitoza moderata(10000-15000) este un semnal de alarma fiind intilnit mai ales 

in perforatia apendiculara. 

E. Cel mai frecvent factor asociat cu mortalitatea materna este perforatia apendiculara. 

Pag. 1386-1387 

CM39167. Cei mai frecventi germeni din culturile lichidului peritoneal la pacienti adulti 

cu apendicita perforata sunt: 

A. Bacteroides fragilis. 

B. Bacteroides splanchnicus 

C. Escherichia coli

D. Streptococul 

E. Peptostreptococul 

Pag. 1382 

CM39168. Factorii principali implicate in mortalitatea prin apendicita acuta sunt: 

A. Perforatiile aparute anterior tratamentului chirurgical. 

B. Virsta pacientului 

C. Starea de nutritie 

D. Ocluzia intestinala 

E. Sexul 

Pag. 1389 

CM39169. Complicatiile tardive post apendicectomie sunt: 

A. Aderente intestinale 

B. Hernia femurala 

C. Eventratia 

D. Abcesul apendicular 

E. Infectia plagii 

Pag. 1390 

CM39170. Apendicita la pacienti cu SIDA sau infecti HIV: 

A. In unele cazuri infectii cu germeni oportunisti pot fi responsabila de infectia 

apendiculara 

B. Tabloul clinic nu difera semnifivativ fata de cel la persoanele non infectate HIV 

C. Cauza apendicitei difera fata de cea la populatia normala, putind fi si germeni 

oportunisti. 

D. La pacienti infectati HIV leucocitoza poate lipsi 

E. Creste morbiditatea si mortalitatea post apendicectomie post perforatie 

Pag. 1387 

CM39171. In legatura cu diagnosticul diferential al apendicitei acute se poate afirma ca: 

A. Ruptura foliculului de Graaf determina o durere intensa in etajul abdominal inferiior 

B. Litiaza ureterala cu calcul in vecinatatea apendicelui simuleaza o apendicita 

retroileala 

C. Peritonita primara simuleaza rar apendicita acuta 

D. Diagnosticul preoperator al diverticulului Meckel este inutil 

E. Diferentierea invaginatiei intestinale de apendicita acuta este extrem de importanta 

(pag. 1385-1386) 

CM39172. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu complicatiile tardive ale 

apendicectomiei: 

A. Sunt mai frecvente decat cele acute 

B. Hernia inghinala apare de 3 ori mai frecvent la cei apendicectomizati 

C. Eventratia apare rar in cazul inciziei McBurney 

D. Eventratia apare rar in inciziile paramediane 

E. Aderentele apar mai frecvent decat in alte interventii pe micul bazin 

(pag. 1390) 

CM39173. Complicatiile acute ale apendicectomiei se caracterizeaza prin: 

A. Cele mai severe sunt cele septice 

B. Infectia plagii se poate trata eficient cu antibiotice administrate intravenos 

C. Dehiscenta completa apare mai rar dupa incizia McBurney 

D. Incidenta abceselor intraabdominale nu este influentata de antibiotice 

E. Fistula fecala reprezinta o complicatie grava 


CM39174. Localizarile preferentiale ale abceselor intraabdominale dupa 

apendicectomie sunt: 

A. Subfrenic 

B. Subhepatic 

C. Fosa apendiculara

D. Intre ansele intestinale 

E. Fundul de sac Douglas 


CM39175. Cauze de mortalitate in apendicita pot fi: 

A. Sepsis scapat de sub control 

B. Hemoragie scapata de sub control 

C. Insuficienta cardiaca 

D. Insuficienta respiratorie 

E. Embolia pulmonara 

(pag. 1389) 

CM39176. Inciziile in apendicectomia clasica pot fi: 

A. Preferabil la distanta de punctul de maxima sensibilitate 

B. McBurney 

C. Rocky-Davis 

D. Preferabil lateral in cazul suspicionarii unui abces 

E. Preferabil medial in cazul suspicionarii unui abces 

(pag. 1387) 

RASPUNSURI 

CS39001. C 

CS39002. D 

CS39003. E 

CS39004. B 















CS39019. A 









CS39028. A











CS39039. A 










































CM39001. A,B,C 

CM39002. A,B,C,D 

CM39003. A,C 

CM39004. A,B,E 


CM39006. A,C

CM39007. A,C,E 

CM39008. A,D,E 

CM39009. B,C,E 


CM39011. A,C,D,E 



CM39014. B,C,D 

CM39015. A,B,D 


CM39017. A,C,D 



CM39020. A,E 


CM39022. A,B,D,E 

CM39023. B,C,D,E 

CM39024. B,E 




CM39028. B,D 







CM39035. B,C 


CM39037. C, E 

CM39038. A, C, E 

CM39039. A, B, D, E 

CM39040. A, C, D 

CM39041. A,B 

CM39042. D,E 





CM39047. D,E 


CM39049. A,D 


CM39051. A,B,C,E 















CM39066. B,C,D









































CM39107. C,D 











CM39118. C,E 








CM39126. A,B,C,D












CM39138. B,D,E 

CM39139. A,B,D,E 
































CM39171. C,D,E 





CM39176. B,C,D

Tema nr. 39 Apendicita acuta.

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?