Download full text - Revista Studii de Drept Românesc / Romanian ...

248 Dana Apostol Tofan 14
unui judecător diferit, şi ne referim în acest caz, la dualitatea de jurisdicţii sau
dualism 44 .
VI. Ţările cu dualitate sau pluralitate de jurisdicţii
Existenţa unei jurisdicţii administrative cu competenţă generală, ierarhizată şi
distinctă de ierarhia instanţelor ordinare reprezintă o excepţie în Europa de Vest,
chiar dacă dualitatea de jurisdicţie la vârf este destul de frecventă.
Germania dispune de un sistem de jurisdicţie administrativă în trei grade:
tribunalele de Lander a căror organizare şi funcţionare se aseamănă; este vorba de
tribunalele administrative ale căror decizii sunt supuse în apel unor Tribunale
administrative superioare ale Landului în cauză. În vârf se află Curtea Administrativă
Federală (cu sediul la Berlin).
Jurisdicţia administrativă astfel descrisă este una din cele cinci ramuri ale
puterii judiciare: jurisdicţia ordinară (având în vârf, Curtea federală de justiţie, de
la Karlsruhe); jurisdicţia muncii (având în vârf, Tribunalul federal al muncii, de la
Kassel); jurisdicţia socială (Curtea federală de contencios social de la Kassel);
jurisdicţia fiscală – jurisdicţie în două grade ale căror Curte federală a finanţelor
competentă în materie de contencios al fiscalităţii se află la Munchen şi jurisdicţia
administrativă, mai sus evocată.
Problemele de competenţă între cele cinci jurisdicţii sunt rezolvate de o
Cameră paritară comună curţilor federale superioare; este vorba de cinci ordine
de jurisdicţie distincte ale căror decizii pot fi controlate de către Tribunalul
constituţional federal (de la Karlsruhe), atunci când sunt puse în cauză drepturile
fundamentale protejate prin Constituţie.
Astfel, Curţile constituţionale existente la nivel federal şi respectiv, la nivelul
entităţilor federale, exercită o jurisdicţie specială, extraordinară, care se adaugă
celor cinci ramuri principale. Scopul unei asemenea diviziuni este de a garanta
pentru fiecare ramură cei mai buni specialişti. Chiar în interiorul aceleiaşi ramuri se
află adesea judecători specializaţi. Maniera pluralistă de organizare a instanţelor
reprezintă o consecinţă a unui drept substanţial extrem de dezvoltat, controlat de
judecători 45 .
Curţi administrative independente au fost create în mai multe state federale
începând cu anul 1863, anul fondării Curţii Administrative Superioare la Baden. O
Curte Administrativă Superioară Prusacă a fost creată în anul 1875 şi a avut o
influenţă considerabilă asupra dezvoltării dreptului administrativ. La nivel naţional,
Constituţia de la Weimar din anul 1919 a prevăzut o Curte Administrativă federală,
44 B. Chaloyard, Les chambres administratives indépendantes autrichiennes: une institution
controversée, „Revue internationale de droit comparé”, 2001, no. 2, p. 430.
45 T. Gross, în Les régimes politiques des pays de l’U.E. et de la Roumanie (coordonator
G. Vrabie), Bucureşti, Editura Regia autonomă „Monitorul oficial”, 2002, p. 23.