Coperta nr. 4 CURBE - RevistaDiaspora.RO

Recommendations

Info

18 via]a spiritual~ Duminica Duminica popoarelor popoarelor Ausländersonntag 2012 sau Duminica Popoarelor, dupã cum mai este numitã sãrbãtoarea popoarelor care trãiesc în Austria a avut loc ºi în acest an, ca de obicei, în ultima duminica a lunii sempembrie. Aceastã sãrbãtoare dedicatã strãinilor din Austria este celebrata concomitent în toate bisericile catolice din Austria, la cea din Viena, „echipa” României fiind condusã de preotul Ioan Iulian Hotico, cântãreþul de muzica popularã Florin Iftime ºi soþia Lenuta fiind cei care au adus cinste ºi reprezentat în cadrul slujbei religioase România. Sub Sub egida „Evanghelia – Sursã a vieþii” anul acesta la Stephansdom din Viena au fost prezente 12 naþiuni, slujba multilingvã fiind urmatã de o miniprezentare a obiceiurilor populare, folclorice ºi gastronomice ale fiecãrui popor în parte. egida „Evanghelia – Sursã a vieþii” anul acesta la Stephansdom din Viena au fost prezente 12 naþiuni, slujba multilingvã fiind urmatã de o miniprezentare a obiceiurilor populare, folclorice ºi gastronomice ale fiecãrui popor în parte. Consulul României, Doamna Florentinã Balasoiu, reprezentanta corpului diplomatic Romanesc participanta la eveniment ne-a declarat cã întâlnirea din acest an a fost una foarte reuºitã. Cuvintele pãrintelui Iulian, ca ºi frumuseþea ºi naturaleþea portului naþional românesc purtat cu mândrie de Florin ºi Lenuta Iftime au ridicat standardul sãrbãtorii ºi de asemenea, au promovat cu brio imaginea României în Austria. L Ionic@ Ionic@ Ionic@ Armanca Armanca Armanca
via]a spiritual~ Bisericile Bisericile române române în în trecutul trecutul recent recent 1. Biserica Ortodoxã Românã 1.1. Dupã Primul Rãzboi Mondial A) Dupã Primul Rãzboi Mondial, Biserica Ortodoxã Românã, constând mai întâi doar din Mitropoliile Þãrii Româneºti ºi Moldovei, a cunoscut o amplã dezvoltare. Douã biserici printre bisericile autocefale 3 din acea vreme, pe care le enumerã N. Milasch în 1905 în Manualul sãu de drept canonic ortodox 4 , încã nedepãºit pânã acum, ºi o mare Eparhie a Bisericii Imperiului Þarist, Episcopia Basarabeanã Chiºinãu, i-au fost anexate total sau parþial. Marile probleme s-au nãscut din diversitatea acestora. Între bisericile ce trebuiau sã constituie acum împreunã Biserica Românã exista într-adevãr unitate sub aspect dogmatic, respectându-se ºi regulile ritului bizantin. Totuºi, dreptul canonic particular, formele de manifestare a evlaviei, obiceiurile religioase, formarea ºi structura socialã a clerului, relaþia sã tradiþionalã cu statul, pe scurt spus, întreaga manierã în care credincioºii ºi clerul trãiau Biserica în parohii, dioceze ºi mitropolii era diferitã, iar diversitatea aceasta prinsese rãdãcini considerabile prin evoluþiile din secolul al XIX-lea, despre care tocmai am vorbit. În plus, noile graniþe ale României care circumscriau teritoriul viitor al Bisericii Ortodoxe Române nu coincideau nici în spaþiul limitrof cu Serbia, nici în cel cu Ungaria, cu graniþele de pânã atunci ale regiunii bisericeºti. De aceea trebuiau dizolvate ºi unitãþile bisericeºti existente în favoarea noii unitãþi naþionale. Diversitatea nu viza nici dogmele, nici tradiþia religioasã; cu toate astea, în mare parte ea era principialã. O poziþie teoreticã fundamentalã canonicã, moºtenire a acestor biserici din timpurile bizantine, a experimentat în decursul istoriei recente a acestora, fiecare, o receptare proprie. Ca urmare a evoluþiilor diferite au existat concepþii împãrþite despre procedura adecvatã pentru constituirea unei ordini bisericeºti. La Milasch se spune: „Când... Biserica a fost proclamatã temei al ordinii de drept, iar competenþa juridicã politicã, în anumite contexte, însã ºi generalã a indivizilor a fost declaratã ca dependentã de apartenenþa sau neapartenenþa la Bisericã, aceasta i-a cedat de bunã voie statului dreptul de a emite legi ºi în chestiuni bisericeºti fie singur, fie în asociere cu puterea bisericeascã”. 5 Pentru Biserica Ortodoxã autocefalã a Monarhiei Dunãrene, Împãratul de la Viena legiferase dreptul canonic particular, în sensul acestei teorii. Totuºi, autonomia 19 Dupã Primul Rãzboi Mondial, Biserica Ortodoxã Românã, constând mai întâi doar din Mitropoliile Þãrii Româneºti ºi Moldovei, a cunoscut o amplã dezvoltare. Douã biserici printre bisericile autocefale din acea vreme, pe care le enumerã N. Milasch în 1905 în Manualul sãu de drept canonic ortodox, încã nedepãºit pânã acum, ºi o mare Eparhie a Bisericii Imperiului Þarist, Episcopia Basarabeanã Chiºinãu, i-au fost anexate total sau parþial. Bisericii se pãstra doar în mãsura în care rânduielile respective nu s-au nãscut în niciun caz doar prin puterea statalã, ci prin consultãri în interiorul Bisericii, de la Împãrat primind doar aprobarea. Libertatea bisericilor de a decide în favoarea unei anumite opþiuni a fost suficient de mare încât între Constituþiile legiferate de împãrat în 1 „Mitropolia de la Sibiu“ ºi „Mitropoliile din Bucovina ºi Dalmaþia“; ele au revenit Bisericii din „Regatul România“, care, începând cu 1885, a fost de asemenea autocefalã: vezi N. Milasch, Das Kirche<strong>nr</strong>echt der morgenländischen Kirche, Mostar, ediþia a doua, 1905, pp. 312-314. 2 N. Milasch, op. cit. 3 N. Milasch, idem, p. 51. Când Milasch relata acest fapt, existau în Europa state cu constituþii diferite ºi cu ºefi ai statului de confesiuni diferite, incluzându-i aici ºi pe stãpânii otomani tot de religie diferitã. De aceea Milasch scrie: „Pentru dreptul canonic, Constituþia statului este lipsitã de importanþã; dreptul canonic priveºte puterea statalã dintr-un punct general de vedere, fãrã a lua în considerare confesiunea ºefului statului“: idem, p. 710. Majoritatea contemporanilor noºtri cãrora independenþa Bisericii faþã de stat le apare ca de la sine înþeleasã, vor întâmpina dificultãþi în privinþa concluziei pe care Milasch o trage din cele expuse cu privire la competenþa ºefului statului de o altã confesiune pentru constituirea dreptului canonic ortodox (aºa cum, de pildã, cea a împãratului de la Viena în cazurile celor douã biserici autocefale din Sibiu ºi Cernãuþi). ªi mai lipsit de noimã, fãrã îndoialã, le apare ºi faptul cã în România, chiar în perioada în care statul se declara ateu, iar partidul de stat viza, conform programului, nimicirea Bisericii, se pãstra o astfel de competenþã. Evenimente importante din perioada Patriarhului Iustinian ar fi lipsite de noimã dacã am trece cu vederea aceastã concepþie despre dreptul canonic. Astfel, spre exemplu, conducerea Bisericii Ortodoxe Române, dupã alegerea Patriarhului din 1948, a luat neîntârziat mãsuri pentru a configura din nou ºi unitar pentru întreaga þarã dreptul canonic românesc particular. În 1953, Editura Patriarhiei din Bucureºti a publicat sub titlul Legiurile Bisericii Ortodoxe Române sub Înalt Prea Sfinþitul Patriarh Iustinian 1948-1953 o culegere [de 526 de pagini] cuprinzând un Statut ºi zece regulamente pentru Biserica Ortodoxã Românã, în care, pentru fiecare caz particular, este citat foarte clar decretul autoritãþilor democrate care trebuia sã acorde valabilitate juridicã unui plan prezentat de patriarh, astfel încât sã se poatã constitui definitiv dreptul canonic. Dacã apelãm din nou la arhivã, este interesant sã examinãm proiectul depus de patriarh ºi aprobarea acestuia de cãtre statul comunist ºi sã vedem la ce modificãri textuale s-a ajuns. 4 Pentru contextele istorice ºi sociologice contemporane care lasã sã ia naºtere aceastã înþelegere a unei „biserici libere“, vezi E. C. Suttner, Kirchen und Nationen, ed. cit., pp. 84-107, pp. 235-248. 5 V. Moldovan, Biserica Ortodoxã Românã ºi problema unificãrii. Studiu de drept bisericesc, Cluj, 1921, p. 6.
Page 3 and 4: QUO VADIS? Sã Sã nu nu uiþi, ui
Page 5 and 6: actualitate Spirit Spirit pragmatic
Page 7 and 8: CULTUR~ Isuse al meu, eu doresc sã
Page 9 and 10: CULTUR~ Por or ornografia or nograf
Page 11 and 12: VIA]~ S~N~TOAS~ Cãsãtoria Cãsãt
Page 13 and 14: ROMÂNI DE SUCCES 14 14 14 14 14 se
Page 15 and 16: ROMÂNI DE SUCCES lor. Meciul a mer
Page 17 and 18: POLITIC~ Pompierii, ompierii, ar ar
Page 19: via]a spiritual~ directorul Institu
Page 23 and 24: BUN VENIT ACAS~ Turist în România
Page 25 and 26: BUN VENIT ACAS~ realizate de artiº
Page 27 and 28: ALFABETIZAREA MEDIA recunoaºtere i
Page 29 and 30: MOZAIC Cartea A Queer Thing Happene
Page 31 and 32: MOZAIC Cluburi murdare ºi vulgare
Page 33 and 34: MOZAIC care li se predau în ºcoli
Page 35 and 36: MOZAIC doar pentru faptul cã exist
Page 37 and 38: MOZAIC peºti tropicali, bucãtãri

Coperta nr. 4 CURBE - RevistaDiaspora.RO

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?