Ghidul de elaborare şi analiză a bilanţurilor energetice Publicat în ...

Energia electrică este purtătorul de bază, în timp ce căldura este folosită fie ca auxiliar, fie ca
rezultat al transformării energiei electrice. Sub această formă ea generează resurse energetice
refolosibile. Pentru aceste procese, energia electrică intrată în contur se va stabili prin măsurători.
Deoarece pe parcursul procesului energia se înglobează în produs şi/sau în pierderi, energia utilă
se va determina prin calcul (termotehnic, termochimic, electrochimie etc.).
Bilanţ electroenergetic al elementelor de reţea
3.3.8. Pierderile de energie electrică în liniile electrice se pot determina după caz prin măsurători
directe (linii radiale fără sarcini racordate de-a lungul lor), sau prin calcule, în funcţie de configuraţia
liniilor şi de aparatele de care se dispune. Pierderile de energie electrică în transformatoare,
bobine de reactanţă etc. se vor determina prin calcule.
Observaţie:
Pentru o staţie de transformare, în bilanţul electroenergetic se ţine cont şi de consumul de energie
electrică activă al serviciilor interne ale staţiei (instalaţii de răcire forţată, compresoare de aer
etc.). În acest caz, consumul de energie electrică al serviciilor interne, cât şi energia electrică
intrată/ieşită din contur se vor determina prin măsurători.
3.4. Bilanţul pe "utilităţi"
3.4.1. Bilanţul energetic se elaborează pe următoarele "utilităţi":
- apă de răcire;
- agenţi frigorifici (distribuiţi prin reţea);
- aer comprimat;
- aer comprimat pentru aparatele de măsură şi control;
- azot;
- oxigen;
- abur;
- condensat.
Observaţie:
"Utilităţile" ca resurse energetice sunt semnalate la nivelul echipamentelor, cu ocazia elaborării
bilanţului real.
3.4.1. Bilanţul pe apa de răcire va fi un simplu bilanţ de masă. "Intrările" sunt constituite din
cantităţile de apă refulate de pompe, iar "ieşirile" se vor înregistra la aparatele de consum ale
secţiilor productive. Neînchiderea bilanţului semnifică existenţa unor puncte de pierderi pe traseu
şi/sau erori de înregistrare la aparate.
Observaţie:
Circuitul de apă de adaos va fi prevăzut şi el cu aparat de măsurare a debitului. Cantitatea de apă
de adaos va fi comparată cu pierderea prin evaporare adoptată la proiectarea turnurilor de răcire.
În cazul unor diferenţe importante, se trage concluzia că din secţiile productive se evacuează apă
la canal şi se va proceda la identificarea locurilor şi cauzelor reale ale pierderilor de apă.
3.4.2. Bilanţul pe agenţi frigorifici (apă răcită, sole, amoniac, propan ş.a., care se distribuie prin
reţele în cadrul unităţii) se va elabora pentru fiecare agent în parte; el va cuprinde un bilanţ de
masă, un bilanţ termoenergetic şi un bilanţ electroenergetic (pentru cazul producerii cu compresie
mecanică a agentului frigorific). Bilanţul electroenergetic se va elabora conform punctului 3.3.
Bilanţul de masă se va elabora după aceleaşi principii ca şi cel al apei de răcire.
Conţinutul bilanţului termoenergetic este următorul:
• bilanţul pe instalaţia de producere a frigului în cazul procedeului cu absorbţie;
• bilanţul pe reţeaua de distribuţie a agentului frigorific.