16.06.2013 Views

Vânzãri

Vânzãri

Vânzãri

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Viaþa<br />

235 de motive pentru a face sex<br />

Potrivit unui studiu realizat de psihologii de la Universitatea din<br />

Texas, motivele invocate cel mai adesea de oamenii care vor să facă<br />

sex sunt pasiunea şi atracţia fizică. Totuşi, cercetătorii au reuşit să<br />

identifice 235 de motive pentru care oamenii ar accepta să facă sex,<br />

care variază de la „eliminarea plictiselii” la alungarea unei insomnii<br />

sau a unei migrene provocate de stres. Unii oameni doresc să se încălzească<br />

într-o noapte rece, alţii vor să ardă câteva calorii după o<br />

cină copioasă, unii vor să se apropie de Dumnezeu.<br />

Mediafax/G.C.<br />

www.viata-libera.ro<br />

pe scurt<br />

În topul ţărilor<br />

europene unde<br />

e bine să trăieşti<br />

România,<br />

pe locul 20<br />

România se situează pe<br />

locul al 20-lea în topul 30<br />

al ţărilor europene unde<br />

este bine să trăieşti (The<br />

European Happy Planet<br />

Index). Islanda se află în<br />

fruntea topului ce a avut în<br />

vedere evaluarea bunăstării<br />

populaţiei în raport cu<br />

cantitatea de resurse ecologice<br />

consumate. Happy<br />

Planet Index se abate de la<br />

analizele economice tradiţionale<br />

pentru că încearcă<br />

să combine criteriile subiective<br />

cu cele obiective<br />

pentru a înţelege relaţia<br />

dintre „nivelul de bunăstare”<br />

raportat de cetăţean<br />

şi resursele materiale, naturale<br />

ale ţării. Specialiştii<br />

au măsurat cantitatea de<br />

emisii de dioxid de carbon<br />

eliminată, gradul de satisfacţie<br />

şi speranţa de viaţă<br />

ale populaţiei fiecărei ţări<br />

participante la studiu, pentru<br />

a calcula cât de eficient<br />

sunt convertite resursele<br />

fiecărui stat în bunăstare.<br />

Raportul publicat împreună<br />

cu Friends Of The Earth<br />

a scos la iveală faptul că, la<br />

nivel general, Europa este<br />

din ce în ce mai ineficientă<br />

în a furniza cetăţenilor<br />

săi starea de bunăstare<br />

exprimată în termeni de<br />

fericire relativă şi speranţă<br />

de viaţă. Specialiştii spun<br />

că Europa este mai poluată<br />

în prezent decât era în<br />

1961, fiind în urma altor<br />

regiuni de pe glob precum<br />

America Latină, insulele<br />

Caraibe, mare parte a<br />

Asiei, Orientul Mijlociu şi<br />

Africa de Nord.<br />

Mediafax/G.C.<br />

16 - 22 iulie<br />

28<br />

NECPLUS<br />

La un capăt de lume<br />

În lupta cu arşiţa cumplită din<br />

această vară, oamenii încearcă,<br />

în fel şi chip, să astâmpere setea<br />

proprie, dar şi pe cea a animalelor<br />

din bătătură, bătute şi ele rău<br />

de soartă, flămânde şi mai ales<br />

însetate.<br />

Ca să facă faţă, ca să reziste,<br />

cetăţeanul din imagine îmbrăcat<br />

sportiv a recurs la un mijloc<br />

de transport pe care, recunosc,<br />

nu l-am întâlnit în ultima vreme.<br />

După cum se vede din imaginea<br />

alăturată, a urcat pe capra<br />

unei cotigi cu roţi de şină (metalice)<br />

şi cu o cisternă în loc de<br />

coş, la care a înhămat un căluţ<br />

şi a pornit pe drumul plin de<br />

colb cât palma, în miez de iulie,<br />

după apă. Luase, în ziua când<br />

l-am întâlnit, drumul Vasluiului,<br />

pornind dinspre Vădeni spre…<br />

oaza Maţa-Rădeanu. Cu cisterna<br />

pe care o are la dispoziţie face<br />

treabă bună şi eficientă. Îşi adapă<br />

calul la locul binecuvântat de<br />

Dumnezeu în care încă se mai<br />

unduiesc apele, încarcă cisternuţa<br />

aducând şi acasă apă pentru<br />

a ostoi arşiţa altora.<br />

În zona aceea, de la extremitatea<br />

nord-estică a judeţului,<br />

pe la Vădeni, pare că timpul s-a<br />

oprit în loc şi sunt multe semne<br />

ULTRA<br />

Două zile am stat în al nouălea cer;<br />

a fost bine până când m-am uitat spre pământ<br />

şi am văzut ce departe sunt de mister:<br />

de mama, de tata, de voi, de cuvânt.<br />

Aici, în al nouălea cer, se găsesc minunate<br />

şi extraordinare amintiri despre viitor,<br />

dar nici un pic de tristeţe, nicio moarte,<br />

nicio pasăre cântătoare de somn uşor.<br />

[<br />

OBSERVATOR<br />

Marţi, 17 Iulie 2007<br />

în acest sens. Şi totuşi, omul cu<br />

cotiga, un fel de sacagiu trecut<br />

de la vasul de lemn la cel de me-<br />

Ion Zimbru<br />

redactie@viata-libera.ro<br />

24<br />

VIAŢA LIBERĂ<br />

În bătălia<br />

cu arşiţa verii...<br />

La trap, după apă<br />

tal demonstrează că în lupta cu<br />

viaţa nu trebuie nicicum să încremeneşti<br />

în aşteptare, adică,<br />

Monolog în al nouãlea cer<br />

(tentativă de sinucidere)<br />

A fost prima şi ultima urcare în această<br />

minciună din care nu se poate cădea;<br />

nu se poate, fiindcă aici nu adastă<br />

nici tu, nici el, nici ea, nici dragostea mea.<br />

Trebuie să cobor, trebuie să cobor, am zis<br />

după două zile pe linia dintre sânt şi nu sânt;<br />

nu ştiu dacă a fost sau nu a fost un vis; oricum,<br />

decât în al nouălea cer, mai bine pe pământ.<br />

să stai cu mâinile în sân.<br />

S.D.<br />

Foto: B. Codrescu<br />

UN ZÂMBET<br />

PE ZI<br />

Un puştan,<br />

pe post<br />

de butelie<br />

Foto: B. Codrescu<br />

PICĂTURA<br />

chinezească<br />

Angajăm<br />

vânzători<br />

de presă<br />

cu carte de muncă<br />

Relaţii la telefon 416911.<br />

Fiþuica<br />

Vasile Ghica<br />

redactie@viata-libera.ro<br />

Marea problemă a examenelor în România rămâne copiatul. Metode<br />

din ce în ce mai sofisticate îi aduc pe profesori la exasperare. Fiţuici<br />

strecurate prin buzunare, dar şi în sutien, sub fustă ori sub şezut, utilizarea<br />

telefonului mobil cu microreceptoare fixate în urechi. Tot felul<br />

de năzdrăvănii pentru a evita efortul intelectual care ar trebui să se<br />

materializeze în actul învăţăturii. Copiază ţâncii din clasa a IV-a, dar<br />

mai ales cei din gimnaziu. În liceu devin experţi, iar studenţii ar putea<br />

să susţină doctorate în materie. Nu se sfiesc să tragă cu ochiul prin<br />

„sursele” de documentare nici studenţii de la învăţământ la distanţă,<br />

deci oameni în toată firea, unii chiar lucrători la poliţie, care ar trebui<br />

să stârpească furtul şi necinstea oriunde le-ar întâlni.<br />

Am surprins odată o discuţie între câteva eleve din clasa a VII-a.<br />

Cum se pregăteau de tezele care se apropiau? Elevii de la a VII-a A<br />

făceau, de exemplu, fiţuici pentru teza de istorie, pe care le vindeau<br />

celor de la a VII-a C. Cei de la B făceau fiţuici pentru fizică pe care le<br />

vindeau etc. Când un elev are prea multe date de memorat şi îşi face o<br />

fiţuică, vrând-nevrând mai reţine câte ceva din ceea ce scrie pe „corpul<br />

delict”. Acum nu mai există asemenea risc. Pentru bacalaureat, un elev<br />

ori un profesor chiar rezolvă cele 100 de subiecte şi le scrie pe calculator<br />

cât mai mărunt, apoi le trage la xerox, ori le tipăreşte, şi le comercializează.<br />

Merg apoi la şcoală şi le plasează în rezervoarele de la WC,<br />

pentru că după o oră de „chin” intelectual, candidaţii au voie, conform<br />

regulamentului, de, oameni suntem, să meargă la grupul sanitar pentru<br />

necesităţi fireşti. Îşi iau fiţuicile şi vin în clasă unde se apucă de scris.<br />

Recent, într-un singur liceu s-au adunat şapte kilograme de fiţuici.<br />

Nu mai sunt cazuri izolate. Copiatul a devenit un fenomen social<br />

de o gravitate incalculabilă, care atestă putreziciunea societăţii în care<br />

trăim. Ne iluzionăm cu gândul că eliminăm tarele trecutului luând în<br />

vizor normalitatea. Cum va proceda într-un post de răspundere un om<br />

care pe parcursul întregii şcolarităţi a copiat de a rupt pământul? Va<br />

deveni brusc un om integru, intransigent etc.? Imposibil! Va continua<br />

să ocolească legea şi să-şi înfunde buzunarele ca să intre cât mai repede<br />

în rândul celor cu vile şi maşini bengoase.<br />

În Germania, cei care sunt surprinşi copiind la examene sunt daţi<br />

pe mâna poliţiei. În felul acesta, tânărul intră în viaţă cu o concepţie<br />

corectă despre muncă, despre răspunderea în faţa legii.<br />

Ar mai fi evident şi alte soluţii. Cu trei decenii în urmă, un profesor<br />

de socialism ştiinţific fuma pe hol pe la jumătatea orei. Inspectorul care<br />

îl surprinsese află că profesorul avea teză. Acesta îl calmează pe un<br />

ton mucalit. „Nu vă speriaţi, ce le-am dat eu să rezolve nici Marx nu<br />

ştia.” Poate copiatul este şi o formă de apărare în faţa terorii memoriei<br />

şi a nesolicitării corespunzătoare a gândirii.<br />

RHIVA "V.L."

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!