Vânzãri
Vânzãri
Vânzãri
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Viaþa<br />
235 de motive pentru a face sex<br />
Potrivit unui studiu realizat de psihologii de la Universitatea din<br />
Texas, motivele invocate cel mai adesea de oamenii care vor să facă<br />
sex sunt pasiunea şi atracţia fizică. Totuşi, cercetătorii au reuşit să<br />
identifice 235 de motive pentru care oamenii ar accepta să facă sex,<br />
care variază de la „eliminarea plictiselii” la alungarea unei insomnii<br />
sau a unei migrene provocate de stres. Unii oameni doresc să se încălzească<br />
într-o noapte rece, alţii vor să ardă câteva calorii după o<br />
cină copioasă, unii vor să se apropie de Dumnezeu.<br />
Mediafax/G.C.<br />
www.viata-libera.ro<br />
pe scurt<br />
În topul ţărilor<br />
europene unde<br />
e bine să trăieşti<br />
România,<br />
pe locul 20<br />
România se situează pe<br />
locul al 20-lea în topul 30<br />
al ţărilor europene unde<br />
este bine să trăieşti (The<br />
European Happy Planet<br />
Index). Islanda se află în<br />
fruntea topului ce a avut în<br />
vedere evaluarea bunăstării<br />
populaţiei în raport cu<br />
cantitatea de resurse ecologice<br />
consumate. Happy<br />
Planet Index se abate de la<br />
analizele economice tradiţionale<br />
pentru că încearcă<br />
să combine criteriile subiective<br />
cu cele obiective<br />
pentru a înţelege relaţia<br />
dintre „nivelul de bunăstare”<br />
raportat de cetăţean<br />
şi resursele materiale, naturale<br />
ale ţării. Specialiştii<br />
au măsurat cantitatea de<br />
emisii de dioxid de carbon<br />
eliminată, gradul de satisfacţie<br />
şi speranţa de viaţă<br />
ale populaţiei fiecărei ţări<br />
participante la studiu, pentru<br />
a calcula cât de eficient<br />
sunt convertite resursele<br />
fiecărui stat în bunăstare.<br />
Raportul publicat împreună<br />
cu Friends Of The Earth<br />
a scos la iveală faptul că, la<br />
nivel general, Europa este<br />
din ce în ce mai ineficientă<br />
în a furniza cetăţenilor<br />
săi starea de bunăstare<br />
exprimată în termeni de<br />
fericire relativă şi speranţă<br />
de viaţă. Specialiştii spun<br />
că Europa este mai poluată<br />
în prezent decât era în<br />
1961, fiind în urma altor<br />
regiuni de pe glob precum<br />
America Latină, insulele<br />
Caraibe, mare parte a<br />
Asiei, Orientul Mijlociu şi<br />
Africa de Nord.<br />
Mediafax/G.C.<br />
16 - 22 iulie<br />
28<br />
NECPLUS<br />
La un capăt de lume<br />
În lupta cu arşiţa cumplită din<br />
această vară, oamenii încearcă,<br />
în fel şi chip, să astâmpere setea<br />
proprie, dar şi pe cea a animalelor<br />
din bătătură, bătute şi ele rău<br />
de soartă, flămânde şi mai ales<br />
însetate.<br />
Ca să facă faţă, ca să reziste,<br />
cetăţeanul din imagine îmbrăcat<br />
sportiv a recurs la un mijloc<br />
de transport pe care, recunosc,<br />
nu l-am întâlnit în ultima vreme.<br />
După cum se vede din imaginea<br />
alăturată, a urcat pe capra<br />
unei cotigi cu roţi de şină (metalice)<br />
şi cu o cisternă în loc de<br />
coş, la care a înhămat un căluţ<br />
şi a pornit pe drumul plin de<br />
colb cât palma, în miez de iulie,<br />
după apă. Luase, în ziua când<br />
l-am întâlnit, drumul Vasluiului,<br />
pornind dinspre Vădeni spre…<br />
oaza Maţa-Rădeanu. Cu cisterna<br />
pe care o are la dispoziţie face<br />
treabă bună şi eficientă. Îşi adapă<br />
calul la locul binecuvântat de<br />
Dumnezeu în care încă se mai<br />
unduiesc apele, încarcă cisternuţa<br />
aducând şi acasă apă pentru<br />
a ostoi arşiţa altora.<br />
În zona aceea, de la extremitatea<br />
nord-estică a judeţului,<br />
pe la Vădeni, pare că timpul s-a<br />
oprit în loc şi sunt multe semne<br />
ULTRA<br />
Două zile am stat în al nouălea cer;<br />
a fost bine până când m-am uitat spre pământ<br />
şi am văzut ce departe sunt de mister:<br />
de mama, de tata, de voi, de cuvânt.<br />
Aici, în al nouălea cer, se găsesc minunate<br />
şi extraordinare amintiri despre viitor,<br />
dar nici un pic de tristeţe, nicio moarte,<br />
nicio pasăre cântătoare de somn uşor.<br />
[<br />
OBSERVATOR<br />
Marţi, 17 Iulie 2007<br />
în acest sens. Şi totuşi, omul cu<br />
cotiga, un fel de sacagiu trecut<br />
de la vasul de lemn la cel de me-<br />
Ion Zimbru<br />
redactie@viata-libera.ro<br />
24<br />
VIAŢA LIBERĂ<br />
În bătălia<br />
cu arşiţa verii...<br />
La trap, după apă<br />
tal demonstrează că în lupta cu<br />
viaţa nu trebuie nicicum să încremeneşti<br />
în aşteptare, adică,<br />
Monolog în al nouãlea cer<br />
(tentativă de sinucidere)<br />
A fost prima şi ultima urcare în această<br />
minciună din care nu se poate cădea;<br />
nu se poate, fiindcă aici nu adastă<br />
nici tu, nici el, nici ea, nici dragostea mea.<br />
Trebuie să cobor, trebuie să cobor, am zis<br />
după două zile pe linia dintre sânt şi nu sânt;<br />
nu ştiu dacă a fost sau nu a fost un vis; oricum,<br />
decât în al nouălea cer, mai bine pe pământ.<br />
să stai cu mâinile în sân.<br />
S.D.<br />
Foto: B. Codrescu<br />
UN ZÂMBET<br />
PE ZI<br />
Un puştan,<br />
pe post<br />
de butelie<br />
Foto: B. Codrescu<br />
PICĂTURA<br />
chinezească<br />
Angajăm<br />
vânzători<br />
de presă<br />
cu carte de muncă<br />
Relaţii la telefon 416911.<br />
Fiþuica<br />
Vasile Ghica<br />
redactie@viata-libera.ro<br />
Marea problemă a examenelor în România rămâne copiatul. Metode<br />
din ce în ce mai sofisticate îi aduc pe profesori la exasperare. Fiţuici<br />
strecurate prin buzunare, dar şi în sutien, sub fustă ori sub şezut, utilizarea<br />
telefonului mobil cu microreceptoare fixate în urechi. Tot felul<br />
de năzdrăvănii pentru a evita efortul intelectual care ar trebui să se<br />
materializeze în actul învăţăturii. Copiază ţâncii din clasa a IV-a, dar<br />
mai ales cei din gimnaziu. În liceu devin experţi, iar studenţii ar putea<br />
să susţină doctorate în materie. Nu se sfiesc să tragă cu ochiul prin<br />
„sursele” de documentare nici studenţii de la învăţământ la distanţă,<br />
deci oameni în toată firea, unii chiar lucrători la poliţie, care ar trebui<br />
să stârpească furtul şi necinstea oriunde le-ar întâlni.<br />
Am surprins odată o discuţie între câteva eleve din clasa a VII-a.<br />
Cum se pregăteau de tezele care se apropiau? Elevii de la a VII-a A<br />
făceau, de exemplu, fiţuici pentru teza de istorie, pe care le vindeau<br />
celor de la a VII-a C. Cei de la B făceau fiţuici pentru fizică pe care le<br />
vindeau etc. Când un elev are prea multe date de memorat şi îşi face o<br />
fiţuică, vrând-nevrând mai reţine câte ceva din ceea ce scrie pe „corpul<br />
delict”. Acum nu mai există asemenea risc. Pentru bacalaureat, un elev<br />
ori un profesor chiar rezolvă cele 100 de subiecte şi le scrie pe calculator<br />
cât mai mărunt, apoi le trage la xerox, ori le tipăreşte, şi le comercializează.<br />
Merg apoi la şcoală şi le plasează în rezervoarele de la WC,<br />
pentru că după o oră de „chin” intelectual, candidaţii au voie, conform<br />
regulamentului, de, oameni suntem, să meargă la grupul sanitar pentru<br />
necesităţi fireşti. Îşi iau fiţuicile şi vin în clasă unde se apucă de scris.<br />
Recent, într-un singur liceu s-au adunat şapte kilograme de fiţuici.<br />
Nu mai sunt cazuri izolate. Copiatul a devenit un fenomen social<br />
de o gravitate incalculabilă, care atestă putreziciunea societăţii în care<br />
trăim. Ne iluzionăm cu gândul că eliminăm tarele trecutului luând în<br />
vizor normalitatea. Cum va proceda într-un post de răspundere un om<br />
care pe parcursul întregii şcolarităţi a copiat de a rupt pământul? Va<br />
deveni brusc un om integru, intransigent etc.? Imposibil! Va continua<br />
să ocolească legea şi să-şi înfunde buzunarele ca să intre cât mai repede<br />
în rândul celor cu vile şi maşini bengoase.<br />
În Germania, cei care sunt surprinşi copiind la examene sunt daţi<br />
pe mâna poliţiei. În felul acesta, tânărul intră în viaţă cu o concepţie<br />
corectă despre muncă, despre răspunderea în faţa legii.<br />
Ar mai fi evident şi alte soluţii. Cu trei decenii în urmă, un profesor<br />
de socialism ştiinţific fuma pe hol pe la jumătatea orei. Inspectorul care<br />
îl surprinsese află că profesorul avea teză. Acesta îl calmează pe un<br />
ton mucalit. „Nu vă speriaţi, ce le-am dat eu să rezolve nici Marx nu<br />
ştia.” Poate copiatul este şi o formă de apărare în faţa terorii memoriei<br />
şi a nesolicitării corespunzătoare a gândirii.<br />
RHIVA "V.L."