25.06.2013 Views

Unul dintre cele mai vizitate - Marcella Dragan

Unul dintre cele mai vizitate - Marcella Dragan

Unul dintre cele mai vizitate - Marcella Dragan

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Texte cu pretexte<br />

Nicolae Kretzulescu, Theodor {tef\nescu [i<br />

„{coala Superioar\ de comerciu” din Bucure[ti<br />

Moto: „Istoria este o lampă a<br />

trecutului pusă în prezent, ca să<br />

lumineze viitorul” – Victor Duruy,<br />

istoric francez (1811-1894)<br />

Theodor Ştefănescu (1842-19.11.1909)<br />

- profesor de „comptabilitate și director<br />

la Școala Superioară de Comerciu din<br />

București; este considerat de urmașii săi<br />

„întemeietorul contabilității în România;<br />

director la Banca Națională a României;<br />

președinte de onoare al „Asociațiunii<br />

Absolvenților Școalelor de Comerciu”;<br />

comandor al Coroanei României; ofițer a<br />

Stelei României; medalia Bene-merenti<br />

clasa I etc.etc.etc (<strong>mai</strong> multe informații pe<br />

site-ul: www.bnr.ro)<br />

Sintagma „străzile cu amintiri”, folosită<br />

de <strong>mai</strong> mulți condeieri, mi s-a<br />

părut perfectibilă. O să vedeți de<br />

ce! Zilele trecute, Calea Moșilor m-a purtat<br />

spre „pruvuliile” unor anticari dragi<br />

mie: Silvia, Nicu și Justin. Ei sunt cei care,<br />

în condițiile pârdalnicei „economii de<br />

piață”, îmi oferă șansa să fac „shopping<br />

cărturăresc” chiar dacă nu am lichidități.<br />

Creditul onorează dar și obligă la măsură.<br />

Hotarul <strong>dintre</strong> bibliofilie și bibliomanie<br />

este, uneori, ca granițele din „spațiul<br />

Schengen” – nu știi când treci dintr-o țară<br />

în alta!<br />

Să revin la subiect. Din Calea Moșilor,<br />

numită altădată Calea Târgului de Afară,<br />

am intrat pe strada Hristov Botev, fosta<br />

Domniței. Ţinta: bochiniștii Silvia și Nicu.<br />

Între novelele – adică noutățile – vechi(!)<br />

aflate, scociorând în rafturile ticsite, a<br />

fost o carte-album, format tip A4, cu o<br />

atractivă grafică secesssion. Pe pagina<br />

de titlu a tipăriturii, realizată în atelierele<br />

editurii I. V. Socecu, din București, în<br />

anul 1902, se menționează că „absolvenții<br />

şcoalelor de comerciu din România<br />

marchează astfel, pentru generațiile ce<br />

vor urma, Serbarea jubileului pentru 30<br />

de ani de activitate profesională (1870-<br />

1901) a D-lui Theodor Ştefănescu, fost<br />

Profesor de Comptabilitate, Director<br />

al Şcolii de Comerciu, gradul II, din Bucureşti”,<br />

școală cunoscută din 1935 sub<br />

numele întemeietorului ei, dr. Nicolae<br />

Kretzulescu.<br />

Ca fost absolvent, în anul 1957, al acestei<br />

prestigioase instituții de tradiție în<br />

învățământul comercial, unde calitatea<br />

profesională și atitudinea umană a formatorilor,<br />

cu mici excepții, sunt constante,<br />

indiferent de timpurile politice, aflam,<br />

după lungă vreme, relevante informații<br />

despre profesor și generația sa, datorită<br />

unei fericite întâmplări, găselnița din anticariat.<br />

Vademecum-ul străzilor din Bucureşti<br />

- o necesitate -<br />

Theodor Ştefănescu – „cel care a împământenit<br />

învățământul comercial în țară”<br />

– a devenit de aproape un secol, numele<br />

unei străzi. Se află pe partea stângă a<br />

sensului de mers spre Bulevardul Coposu.<br />

Începând, pe partea dreapta, cu impozantul<br />

edificiu, inaugurat în anul 1890,<br />

deci, acum 121 de ani! – al „Școalei Superioare<br />

de Comerț – Nicolae Kretzulescu”,<br />

iar pe stânga, recent restaurat, cu imobilul<br />

fostului internat al școlii, astăzi cu alte<br />

Text și foto: Ion C. Rogojanu<br />

destinații. Trecătorul, care ar ridica privirea<br />

spre frontonul Școlii, citește un axiomatic<br />

adevăr „Comerciul stimulează producțiunea”.<br />

Primarul Bucureștilor, Pache<br />

(Pake) Emanoil Protopopescu, fost elev<br />

al liceului comercial, a avut inițiativa construirii<br />

acestei clădiri de patrimoniu. Iată<br />

câteva date dintr-o istorie doar în ăst op<br />

consemnată: Thedor Ștefănescu (n.1842)<br />

a fost primul înscris, din cei cinci elevi ai<br />

primei Scoli de comerț, înființată în anul<br />

1865, prin decretul domnitorului A. I.<br />

Cuza, din inițiativa eminentului bărbat de<br />

stat și luminat patriot, doctorul în medicină<br />

Nicolae Kretzulescu, atunci ministru<br />

al instrucțiunii publice. Th. Ștefănescu, ai<br />

cărui părinți erau comercianți, „ramură<br />

de activitate socială expusă la capriciul<br />

autorităților arhondologice”, era convins<br />

de importanța acestei cariere și considera<br />

comerțul, așa cum menționează în răspunsul<br />

la Toastele convivilor, o profesie:<br />

„independentă, chemată a contribui la<br />

dezvoltarea economică a țării.”<br />

Omagierea lui Th. Ștefănescu a a avut loc<br />

Duminică, 22 aprilie 1902, în vasta și frumoasa<br />

sală Liedertafel, din strada Academiei.<br />

Fiecare oaspete, și au fost peste<br />

300 de invitați, avea loc rezervat și o „listă<br />

menu”, concepție grafică a pictorului<br />

Mützner, tipărită artistic în Stabilimentul<br />

Grafic „Socecu”. Menu-ul a fost asigurat<br />

de Casa Capșa care prin însăși patronul ei<br />

a supravegheat Banchetul spre a nu „lăsa<br />

nimic de dorit”.<br />

Voi menționa doar o frază din toastul la<br />

Banchet al memorabilului reformator al<br />

învățământului românesc, Spiru Haret,<br />

în calitatea sa de ministru al cultelor și<br />

instrucțiunii publice: „Beau în sănătatea<br />

absolvenților şcoalelor de comerț şi le<br />

exprim sentimentele mele de admirațiune<br />

pentru modul demn cum au ştiut<br />

să recompenseze munca unui distins<br />

profesor care a adus atât de mari foloase<br />

şcolii unde a profesat, comerțului şi<br />

instituțiilor de credit”.<br />

Bine ar fi dacă edilul șef al Bucureștilor,<br />

doctorul în medicină Sorin Oprescu,<br />

având exemplul <strong>cele</strong>brului său înaintaș,<br />

dr. Nicolae Kretzulescu, ar da de lucru istoriografilor,<br />

punându-i să alcătuiască un<br />

ghid al străzilor Metropolei, cu poveștile<br />

legate de denumirea lor. Mult așteptatul<br />

„Centru de informare turistică” al urbei<br />

ar avea un benefic instrument de lucru,<br />

iar bucureștenii, dar și turiștii, un sui-generis<br />

vademecum.<br />

Texte cu pretexte<br />

„La trecutu-ți mare, mare viitor”,<br />

Mihai Eminescu<br />

Aflu din presă că, recent, Şcoala Superioară<br />

de Comerț „Nicolae Kretzulescu”, din Capitală,<br />

care și-a reluat acest nume din anul 1995,<br />

director prof. Mirela Dinescu, a fost premiată<br />

în cadrul galei Premiilor în Educație pe anul<br />

2009, acordate de Fundația „Dinu Patriciu”.<br />

Îi felicităm, sperând ca ziua de 6 decembrie,<br />

considerată „Ziua liceului”, să devină un prilej<br />

pentru foștii absolvenți de al revedea.<br />

22 Vacan\e la \ar` • octombrie 2010 www.vacantelatara.ro www.vacantelatara.ro Vacan\e la \ar` • octombrie 2010 23

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!