101 calitatea apei ecosistemelor acvatice principale ale bazinului ...

schimbările mediului şi multe specii prezintă cerinţe şi toleranţe ecologice bine de nite.
Astfel unul din indicatorii efectului toxic al poluanţilor este pieirea celulelor algale,
modi carea vitezei de creştere, modi carea proceselor fotosintezei şi altor procese
metabolice. Unele substanţe poluante care sunt toxice pentru animalele acvatice, nu sunt
toxice pentru alge, mai mult ca atât în prezenţa unora are loc intensi carea activităţii
vitale a algelor [10]. Apele poluate vor avea tendinţa de a suporta creşterea abundenţei
acelor specii al căror optim corespunde cu concentraţia poluantului.
Majoritatea poluanţilor care pătrund în bazinul hidrogra c al uviului Nistru sunt
de origine organică. La monitorizarea gradului de poluare a ecosistemelor acvatice cu
substanţe organice mai frecvent se utilizează indicele saprobiologic după Rotschein
şi Pantle Bukk. Până în prezent nu există o poziţie fermă privind e cacitatea utilizării
toplanctonului în scopul evaluării calităţii apei, în special, în condiţiile apelor
curgătoare. Astfel, se impune un studiu detaliat al valorilor şi dinamicii sezoniere şi
multianuale a acestor indici sinecologici în ecosistemele acvatice de diferit tip.
102
Materiale şi metode
Evaluarea calităţii apei ecosistemelor acvatice principale ale bazinului uviului
Nistru ( . Nistru, lacurile de acumulare Dubăsari şi Cuciurgan), în perioada anilor
1989-2009, a fost efectuată în baza indicilor cantitativi şi saprobici ai comunităţilor
de alge planctonice. Au fost investigate biotopurile reprezentative din diferite sectoare
ale ecosistemelor investigate. Eşantioanele toplanctonice au fost colectate sezonier în
cadrul cercetărilor Laboratorului de Hidrobiologie şi Ecotoxicologie al Institutului de
Zoologie al AŞM. Colectarea şi prelucrarea probelor de toplancton a fost efectuată
conform metodelor uni cate de colectare şi prelucrare a probelor hidrobiologice de
teren şi experimentale [11]. Valorile indicelui saprobiologic a fost calculat cu exactitate
de 0,01 prin metoda Pantle-Buck şi Rotşain.
Rezultate şi discuţii
Din numărul total de 881 specii de alge identi cate în ecosistemele acvatice
principale ale bazinului . Nistru, 245 specii sunt indicatoare ale gradului saprobităţii
apei. În componenţa speci că a toplanctonului a fost stabilită ponderea speciilor
β-mezosaprobe (52%), speciile α-mezosaprobe alcătuiesc 12%, iar oligosaprobe – 8%.
În perioada vernală valorile indicelui saprobic au variat în limitele 1,12-3,08, ind mai
înalte în ecosistemele lacustre (tab. 1.).
Primăvara în râuri şi lacuri pătrund apele provenite din zăpadă, acumulată pe
teritoriile adiacente, cu un conţinut înalt de substanţe organice, procesul de mineralizare
al cărora la temperaturi joase (7,6 -13,2ºC) decurge foarte lent. În această perioadă
gradul de saprobitate al ecosistemelor investigate corespunde zonei β-mezosaprobe
periodic α-mezosaprobe.
Vara încălzirea treptată a apei până la 28ºC şi regimul gazos favorabil condiţionează
intensi carea proceselor de autoepurare a apei prin mineralizarea substanţelor organice
şi repunerea în circuit a celor minerale. În perioada estivală valorile indicelui saprobic
au oscilat în limitele 1,51-3,5 ind mai ridicate în ecosistemele lacustre şi în sectorul
medial al r. Prut. Gradul de saprobitate al ecosistemelor investigate se încadra în limitele
zonei β-mezosaprobe periodic α-mezosaprobe.