Sfântul Ioan Scărarul - Postul Mare - Fericirile - Biserica Ortodoxă ...

More documents

Recommendations

Info

Dar să nu uităm că ne aflăm în spaţiul antinomiilor: scara este nesfârşită ("urcuş  infinit") şi fiecare treaptă a ei dă loc unui progres mai mare, aceasta atât în cazul  scării văzută de sfântul Ioan Sinaitul, cât şi a scării "Fericirilor". Aceasta datorită  faptului că treptele şi capătul scării nu sunt străine de Dumnezeu - Susţinătorul,  Marginea doririlor, Cel Ce se face şi Scară pentru noi... Dar cum este Postul Mare "scară"? Îndemnul către Hristos, către modificarea treptată  a inimii noastre pentru a ne apropia de El, este făcut de Biserică şi prin chemarea la  postire, la înfrânare, dar şi la slujbele din timpul Postului Mare (şi ale oricărui post,  de altfel). Astfel Postul Mare este perioada de maximă concentrare a anului pentru  creştinul ortodox, pentru că este o "scară" spre Învierea Domnului, şi o speranţă în  învierea noastră. Slujbele Postului, cu tot cuprinsul lor de cântări, citiri, canoane  etc., sugerează tocmai acest urcuş, parcurgerea cu Domnul a drumului spre Jertfa  de pe Golgota, apropiindu-ne cât mai mult de Hristos pentru a fi părtaşi Învierii  Lui. 17  De aceea creştinii se şi împărtăşesc cel puţin o dată pe an, în Postul Paştelui,  Împărtăşania fiind adevărata apropiere de El. Este posibil ca sfântul Ioan Scărarul să  fie cinstit în duminica a IV-a a Postului Mare pentru cartea sa, susţinută de viaţa sa  de urcuş duhovnicesc, şi aceasta din două motive: primul este acela că "Scara" se  citeşte în mod obişnuit în mănăstiri de-a lungul Postului de care vorbim (în  particular, în mănăstirile româneşti, "Scara" fiind printre cele mai citite cărţi  patristice la români, încă din secolele XVI - XVII); al doilea e viaţa sfântului însăşi:  de la şaisprezece ani avea "o mie de ani cu înţelegerea", urcând treptele virtuţilor,  căci "pe Dumnezeu văzându-L ziua şi noaptea cu mintea în oglinda cea luminoasă a  curăţiei sufletului, nu putea a se sătura." 18  Or Postul este tocmai un îndemn şi un  mijloc spre asemenea viaţă, ca cea a marelui egumen al Muntelui Sinai. Pe de altă parte, corelând "Scara" sa cu "Fericirile" care se citesc întru cinstirea  sfântului, am putea zice, ca şi în cazul altor cuvioşi, că iată, acesta s-a învrednicit  să cucerească toate fericirile Domnului pe pământ,  la temelia lor având smerita  cugetare, după care plânsul şi blândeţea: "A iubit de la început blândeţile cele împodobite cu smerenia, ca pe nişte începătoare ale tinereţilor noastre gândite, ca  pe o învăţătură a faptelor bune". 19 Note şi bibliografie 1)          Sfântul Ioan Scărarul, Scara Raiului, Editura Amarcord, Timişoara, 1998, ediţia a III-a,  Introducere şi note de mitropolit Nicolae Corneanu, p. 35. Referinţa se leagă de tablele lui Moise.  Sfântul Ioan este cunoscut ca egumen al Sinaiului, comparaţia cu Moise fiind evidentă.
2)      Origen, Comentariu la Ioan 19,1, în Scara..., p. 25; 3)          Sfântul Grigorie de Nyssa, Migne, P.G. 44, 876B, în Scara..., p. 25, ca şi Iacob din Sarug (†  521), Homeliae selectae, p. 192, în Scara..., p. 34 - 35: "Iată, drumul Fiului era închipuit de această  scară cerească. Crucea se înalţă ca o scară minunată prin mijlocirea căreia credincioşii ajung cu  adevărat în cer. Prin naşterea Fiului îngerii au coborât spre fiinţele de pe pământ, iar oamenii s-au  ridicat din străfunduri până în sălaşul fiinţelor cereşti. Prin ea, în sfârşit, cerul şi pământul s-au  împreunat... Hristos stătea pe pământ ca o scară cu numeroase trepte, pusă la îndemâna  credincioşilor să urce pe ea. Crucea este un drum lung; ea este ca o scară între fiinţele pământeşti  şi cereşti. Ea se poate uşor urca, chiar şi de către morţi. Ea a golit iadul şi iată, chiar şi morţii o  urcă." 4)          Sfântul Ioan Scărarul, op. cit., p. 26; 5)          Acta martyrium, Ratisbonae, 1859, p. 592 - 593 în Scara..., p. 27; 6)           Pr. V. Aga, Simbolica biblică creştină, Timişoara, 1935, p. 295, ca şi S. F. Marian,  Înmormântarea la români, Bucureşti, 1892 în Scara..., p. 28, 66. Şi în basmele române a pătruns  ideea de "scară" mai ales sub forma copacului ce duce la cer, având ca "trepte" locuinţele sfintelor  Săptămânii, culminând cu Sfânta Duminică. 7)          Sfântul Ioan Scărarul, op. cit., p. 28; 8)          Rânduiala Cuviosului Benedict, VII, în Scara..., p. 28; 9)          Diadoh al Foticeii, Cuvânt ascetic, 94, în Scara..., p. 29; 10)     "Desăvârşirea firii umane constă în a te purta aşa încât să vrei să urci totdeauna spre lucruri  mai înalte în virtute şi în bine", Despre viaţa lui Moise, Migne, P.G. 44., în Scara..., p. 30. Întreaga  scriere Despre viaţa lui Moise a sfântului Grigorie de Nyssa se referă la urcuşul sufletului dezlegat  de poftele pământeşti, spre lucruri tot mai înalte, cereşti. 11)     "Exercitarea pietăţii se poate asemăna cu o scară, şi anume cu scara aceea pe care a văzut-o  în vis fericitul Iacob şi ale cărei margini erau: una spre cele pământeşti şi mărunte, iar cealaltă se  înalţă chiar dincolo de ceruri. (...) Deci, după cum atunci când ne urcăm pe prima treaptă a unei   scări ne depărtăm de pământ, tot asemenea, atunci când voim să trăim după Dumnezeu, începutul  înaintării noastre pe calea virtuţii este arătat prin depărtarea noastră de rău. "Omilie la Psalmul I",  4, Migne, P.G. 29, în Scara..., p. 31 - 32; 12)     "La Vasile laud şi mai mult o scară pe care nu numai a văzut-o, ci pe care s-a şi urcat până  sus, pe treptele progresului în virtute. Cuvântarea XLIII funebră în cinstea marelui Vasile, 71,  Migne, P.G. 36, în Scara..., p. 32. Vom vedea, de altfel, că cei ce au vorbit duhovniceşte despre  "scară" o şi urcau, se aflau pe ea, în drumul spre Hristos. 13)     "Să învăţăm a realiza progresiv îndreptarea greşelilor; propunându-ne o greşeală pentru luna  aceasta, alta pentru luna viitoare şi alta pentru luna ce urmează, vom ajunge să ne îndreptăm pe  noi înşine. Astfel, urcând ca pe nişte trepte, vom ajunge cu ajutorul scării lui Iacob până la cer",  Omilia LXXXIII la Ioan, 5, Migne, P.G. 59, în Scara..., p. 32;
Page 1 and 2: Biserica Sfintii Imparati Constanti
Page 3: este vorba despre o scară

Sfântul Ioan Scărarul - Postul Mare - Fericirile - Biserica Ortodoxă ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?