Istoria metrologiei 65 REFORMA METROLOGICĂ A LUI PETRU I
Istoria metrologiei 65 REFORMA METROLOGICĂ A LUI PETRU I
Istoria metrologiei 65 REFORMA METROLOGICĂ A LUI PETRU I
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Nr.<br />
crt<br />
<strong>Istoria</strong> <strong>metrologiei</strong> 67<br />
Datorită faptului că Rusia avea legături comerciale cu multe ţări, în relaţiile<br />
comerciale cu acestea şi cu diferite gubernii şi regiuni ale Rusiei se foloseau diferite unităţi de<br />
greutate (termenul actual corect: unităţi de masă). Sistemul unităţilor de măsură a greutăţii<br />
şi a cantităţii de marfă, spre exemplu, de sare, ciară, miere etc, includea grivna (mică şi mare),<br />
pudul, contari, capi, imperiala (берковец) (tabelul 2).<br />
Odată cu dezvoltarea industriei constructoare de corăbii şi, mai ales, a vaselor militare<br />
înzestrate cu armament de artilerie, apare şi necesitatea unor unităţi de greutate „de artilerie”<br />
sau, cum se mai numeau, de greutate nuernberg. Această unitate a fost introdusă de către<br />
Brusse, tovarăşul de arme al lui Petru I, unul din fondatorii Şcolii de Navigaţie, astronom şi<br />
artilerist vestit. Apariţia acestei unităţi de măsură se explică prin aplicarea în acele timpuri, în<br />
Germania, a metodei de determinare a diametrului ghiulelei în funcţie de puterea de<br />
distrugere.<br />
În vederea supravegherii unităţilor de măsură a greutăţii şi a aparatelor de măsurat au<br />
fost fondate Curtea de măsuri şi Vama Mare. Funcţionarii acestor instituţii erau obligaţi, la<br />
sfârşitul anului, să verifice starea unităţilor de măsură şi utilizarea lor. În Decretul lui Petru I<br />
din 1700 se stipulează: „dacă cineva va amăgi la măsură şi greutate, va întoarce bunurile<br />
întreit, pe deasupra va plăti amendă şi va fi pedepsit corporal”. În anul 1722, ţarul Petru I a<br />
emis un Decret, în care se cerea ca toate unităţile de măsură (de comerţ şi de greutate) să fie<br />
verificate de două ori pe an, pentru a preîntâmpina „în acest aspect intenţiile hoţeşti”.<br />
Tabelul 2<br />
Unităţi de greutate, utilizate cândva în Rusia<br />
Denumirea unităţii<br />
Corelaţii<br />
1 2 3 4 5 6<br />
1 Grivna (mică) 1 - - - - - 204,75 g<br />
2 Lira (grivna mare) 2 1 - - - - 409,50 g<br />
3 Pud 80 40 1 - - - 16,38 kg<br />
4 Contari 205 50 2,5 1 - - 40,95 kg<br />
5 Capi 320 160 4,0 1,5 1 - <strong>65</strong>,52 kg<br />
6 Imperiala (берковец) 800 400 10 10 2,5 1 163,80 kg<br />
FIZICA SI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 7, nr. 3-4, 2009<br />
Masa<br />
7 Last 2210 1105 27 178 68 28 4422,50 kg<br />
Pentru metalele preţioase, a căror greutate trebuia măsurată cât mai precis, cele mai<br />
răspândite unităţi de măsură erau zolotnicul (4,45 g), grivna mică (113,6 g) şi semigrivna<br />
mică (56,8 g). Grivna mare a avut o întrebuinţare limitată, fiind cu timpul scoasă din uz şi<br />
înlocuită cu funtul (0,47 kg).<br />
Pe lângă unităţile de bază utilizate în comerţ şi industrie, au fost adoptate şi aşa<br />
numitele unităţi „farmaceutice” şi „de eprubetă”.<br />
Unităţile farmaceutice de greutate erau funtul (358,3 g), uncia (29,9 g), drahma (3,7<br />
g), scrupulul (1,2 g) şi granul (0,06 g). Acest sistem de unităţi de greutate „farmaceutice” era<br />
folosit la prepararea medicamentelor şi a prafului de puşcă (explozibil).<br />
Unităţile de greutate „de eprubetă” erau întrebuinţate în principal la analiza probelor în<br />
minele de extragere a minereurilor, la cântărirea cantităţilor mici de aur şi argint pentru