25.10.2012 Views

Istoria metrologiei 65 REFORMA METROLOGICĂ A LUI PETRU I

Istoria metrologiei 65 REFORMA METROLOGICĂ A LUI PETRU I

Istoria metrologiei 65 REFORMA METROLOGICĂ A LUI PETRU I

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Nr.<br />

crt<br />

<strong>Istoria</strong> <strong>metrologiei</strong> 67<br />

Datorită faptului că Rusia avea legături comerciale cu multe ţări, în relaţiile<br />

comerciale cu acestea şi cu diferite gubernii şi regiuni ale Rusiei se foloseau diferite unităţi de<br />

greutate (termenul actual corect: unităţi de masă). Sistemul unităţilor de măsură a greutăţii<br />

şi a cantităţii de marfă, spre exemplu, de sare, ciară, miere etc, includea grivna (mică şi mare),<br />

pudul, contari, capi, imperiala (берковец) (tabelul 2).<br />

Odată cu dezvoltarea industriei constructoare de corăbii şi, mai ales, a vaselor militare<br />

înzestrate cu armament de artilerie, apare şi necesitatea unor unităţi de greutate „de artilerie”<br />

sau, cum se mai numeau, de greutate nuernberg. Această unitate a fost introdusă de către<br />

Brusse, tovarăşul de arme al lui Petru I, unul din fondatorii Şcolii de Navigaţie, astronom şi<br />

artilerist vestit. Apariţia acestei unităţi de măsură se explică prin aplicarea în acele timpuri, în<br />

Germania, a metodei de determinare a diametrului ghiulelei în funcţie de puterea de<br />

distrugere.<br />

În vederea supravegherii unităţilor de măsură a greutăţii şi a aparatelor de măsurat au<br />

fost fondate Curtea de măsuri şi Vama Mare. Funcţionarii acestor instituţii erau obligaţi, la<br />

sfârşitul anului, să verifice starea unităţilor de măsură şi utilizarea lor. În Decretul lui Petru I<br />

din 1700 se stipulează: „dacă cineva va amăgi la măsură şi greutate, va întoarce bunurile<br />

întreit, pe deasupra va plăti amendă şi va fi pedepsit corporal”. În anul 1722, ţarul Petru I a<br />

emis un Decret, în care se cerea ca toate unităţile de măsură (de comerţ şi de greutate) să fie<br />

verificate de două ori pe an, pentru a preîntâmpina „în acest aspect intenţiile hoţeşti”.<br />

Tabelul 2<br />

Unităţi de greutate, utilizate cândva în Rusia<br />

Denumirea unităţii<br />

Corelaţii<br />

1 2 3 4 5 6<br />

1 Grivna (mică) 1 - - - - - 204,75 g<br />

2 Lira (grivna mare) 2 1 - - - - 409,50 g<br />

3 Pud 80 40 1 - - - 16,38 kg<br />

4 Contari 205 50 2,5 1 - - 40,95 kg<br />

5 Capi 320 160 4,0 1,5 1 - <strong>65</strong>,52 kg<br />

6 Imperiala (берковец) 800 400 10 10 2,5 1 163,80 kg<br />

FIZICA SI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 7, nr. 3-4, 2009<br />

Masa<br />

7 Last 2210 1105 27 178 68 28 4422,50 kg<br />

Pentru metalele preţioase, a căror greutate trebuia măsurată cât mai precis, cele mai<br />

răspândite unităţi de măsură erau zolotnicul (4,45 g), grivna mică (113,6 g) şi semigrivna<br />

mică (56,8 g). Grivna mare a avut o întrebuinţare limitată, fiind cu timpul scoasă din uz şi<br />

înlocuită cu funtul (0,47 kg).<br />

Pe lângă unităţile de bază utilizate în comerţ şi industrie, au fost adoptate şi aşa<br />

numitele unităţi „farmaceutice” şi „de eprubetă”.<br />

Unităţile farmaceutice de greutate erau funtul (358,3 g), uncia (29,9 g), drahma (3,7<br />

g), scrupulul (1,2 g) şi granul (0,06 g). Acest sistem de unităţi de greutate „farmaceutice” era<br />

folosit la prepararea medicamentelor şi a prafului de puşcă (explozibil).<br />

Unităţile de greutate „de eprubetă” erau întrebuinţate în principal la analiza probelor în<br />

minele de extragere a minereurilor, la cântărirea cantităţilor mici de aur şi argint pentru

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!