Raport de stare al mediului pe anul 2009 - Institutul Naţional de ...

6.4.2.2.5. Zoobentos
Zoobentosul, indicator de stare a eutrofizãrii, în apele costiere a prezentat în
continuare semne de revigorare, in ceea ce priveste diversitatea speciilor. Evaluarea
calitativã pe ansamblul zonelor monitorizate a condus la înregistrarea a 51 specii
macrozoobentale, tabloul faunistic pãstrându-şi caracteristicile anilor precedenŃi (Fig.
6.4.2.2.5.1.) In perioada actualã se observã o uşoarã tentinŃã de echilibrare calitativã,
evaluarea faunisticã evidenŃiind o îmbunãtãŃire în ceea ce priveşte diversitatea
speciilor prezente în apele costiere dacã raportãm aceastã stare la situaŃia anilor ’90
când fauna bentalã a fost reprezentatã printr-un numãr maxim de 28 specii (Fig.
6.4.2.2.5.1.)
60
50
numar specii
40
30
20
10
0
1990-1993 2006 2007 2008 2009
Fig. 6.4.2.2.5.1. – EvoluŃia numãrului de specii macrozoobentale în apele costiere
(Sulina –Vama Veche), perioada 2006-2009, comparativ cu 1990-1993
Indicatorul cantitativ de densitate a înregistrat creşteri de peste douã ori mai
mari doar în sectorul marin central (Cazino – Mamaia) comparativ cu perioada 2007-
2008.
Estimarea biomasei macrozoobentosului din zona de nord, la o valoare totală
de 304 g/m 2 este comparabilã cu evaluãrile rezultate în 2007 (324 g/m 2 ,) cu o usoara
tendinŃã de scãdere fata de 2008 (425 g/m 2 ), respectiv de 1,4 ori.
In sectorul marin sudic, valoarea biomasei obŃinute a fost mai micã de aproape
nouã ori comparativ cu evaluãrile din 2007-2008 când au fost estimate biomase de
pânã 2.052 g/m 2 , contribuŃia ponderalã a moluştelor la creşterea valorilor de biomasã
fiind mult mai însemnatã, comparativ cu 2009.
In vederea anihilãrii unor efecte negative în zonele litorale, pentru conservarea
unor fragmente din ecosistemele costiere, o soluŃie care se impune este cea de
limitare a eutrofizarii, prin Ńinerea sub control a deversãrilor cu efect fertilizator,
restricŃii privind deversãrile apelor reziduale, mai ales în sezonul estival.
Pe de altã parte, tendinŃa progresivã de mãrire a efectivelor gasteropodului
rãpitor Rapana pe fundurile sedimentare a condus la recomandarea suspendãrii
temporare a perioadei de prohibiŃie in vederea diminuãrii efectului negativ asupra
populatiilor de moluşte bivalve (Mytilus galloprovincialis, Mya arenaria) care
constituie sursa principala de hrana a acestei specii (Micu et al, 2008).
6.4.2.2.6. Indicatori de biodiversitate
Biodiversitatea marină de la litoralul românesc a fost caracterizată prin valorile
indicatorilor specifici.
Starea biodiversităŃii a fost definită prin numărul total de specii identificate la
litoralul românesc şi numărul de specii ameninŃate (CR, EN şi VU). În ultimii 15 ani în
apele marine româneşti s-au identificat în total circa 750 de specii din principalele
39