O REVELAŢIE DIVINĂ DESPRE IAD

ău. O mare amărăciune mi-a cuprins inima. Isus mi-a zis, Nu te-am lăsat să auzi aceste strigăte până acum, fiică. Dar
acum vreau să-ţi arăt că Satan vine să fure, să ucidă, si să distrugă. Aici în iad sunt diferite torturi pentru diferite suflete.
Satan administrează aceste torturi până la Ziua Judecăţii, când moartea si iadul sunt aruncate în iazul de foc. De asemenea
un lac de foc trece prin iad tot timpul." Mergând dealungul acelei buze, sunetele au crescut şi mai puternic. Ţipate
cumplite veneau din interiorul celulelor. Me rgâ nd aproape de Isus, El s-a oprit în fruntea celei de a treia celulă. O
lumină ilumina interiorul celulei. In celulă era o femeie bătrână care stătea într -un fotoliu care se legăna; se legăna şi
plângea ca şi când inim a ei s-ar f i rupt . N u ş tiu de ce, da r am f ost ş ocat ă să văd c ă această femeie era o
persoană reală cu trup. Celula era complet goală cu excepţia fotoliului care se legăna. Pereţii celulei erau din lut deschis la
culoare, construită în pământ. Uşa din faţă ocupa întreaga faţă a celulei. Era f ăcută din metal negru, avea bare de
metal şi un lacăt deasupra. Barele erau la distanţă unele de altele, aşa că Isus şi eu am avut o vedere totală
asupra înt regei c elule. Culoarea femeii era cenuşie - came amestecată cu o culoare verzuie. Ea se legăna înainte şi
înapoi. Cum se legăna, lacrimile se rostogoleau pe obrajii ei. Am ştiut din agonia din expresia ei că era în mare durere şi că
suferea în urma unei torturi invizibile. Mă miram care o fi fost vina ei ca să fie încarcerată aici. Dintr-odată, chiar în faţa
ochilor mei, femeia a început să-şi schimbe înfăţişarea prima dată într-un bărbat foarte bătrân, apoi într-o femeie tânără, pe
urmă într-o femeie de vârstă mijlocie, şi apoi din nou în femeia bătrână care am văzut-o prima dată. Şocată, am văzut
cum ea trecea prin aceste forme, una după alta. Câ nd I-a văzut pe Isus, ea a strigat, Doamne, ai milă de mine! Lasă-mă afară
din acest loc de tortură. Ea s-a aplecat în faţă pe scaunul ei, şi se întindea spre Isus să -L atingă, dar nu putea.
Schimbările continuau. Chiar şi hainele i se schimbau, aşa că era îmbrăcată când ca un bărbat, când ca o fată
tânără, apoi ca o femeie tânără, şi apoi iar ca o bătrână. Toate aceste schimbări aveau loc numai în câteva minute. L-am
întrebat pe Isus, De ce Doamne?" Din nou ea a strigat, O, Doamne, lasă-mă acum afară de aici, înainte ca ei să se
întoarcă." Acum stătea în faţa celulei, cu mâinile încleştate puternic de bare. A zis, "Ştiu Doamne că dragostea Ta este
reală. Ştiu că dragostea Ta este adevărată. Lasă-mă afară!" Pe câ nd femeia zbiera în teroare, am văzut că ceva
începea să rupă carnea de pe trupul ei. Ea nu este ceeace pare a fi," a zis Domnul. Femeia s-a aşezat din nou în
fotoliu, si a început să se legene Dar acum doar un schelete stătea în fotoliu - un schelete cu un abur cenuşiu înăuntru.
Acolo unde era trup îmbrăcat doar cu câteva minute înainte, acum erau oase negrite şi arse, şi orbite goale în locul ochilor.
Sufletul femeii gemea si striga la Isus în pocăinţă. Dar lacrimile ei erau prea tâ rziu. "Pe pământ," a zis Isus, "această
femeie a fost o vrăjitoare si o închinătoare a Satanei. Nu numai că ea a practicat vrăjitoria, dar a învăţat vrăjitoria şi pe
alţii. Din copilăria ei, familia ei se ocupa cu artele negre. Ei au iubit mai mult întunericul decâ t lumina. "De
nenumărate ori am chemat-o la pocăinţă. Ea Mă batjocorea zicând, Mă bucur să-l slujesc pe Satan. II voi sluji doar pe
el. Ea * respins adevărul, si nu voia să se pocăiască de răul ei. Ea a abătut mulţi din poporul Meu de la Domnul,
unii din ei sunt în iad cu ea astăzi. Dacă ea s-ar fi pocăit, Eu aş fi mântuit -o pe ea şi mulţi din familia ei, dar ea
nu a voit să asculte. "Satan a înşelat această femeie făcând-o să creadă că ea va primi o împărăţie a ei personală ca
răsplată a serviciului ei pentru el. El i-a spus că ea nu va muri niciodată, dar că va avea o viaţă împreună cu el pe
veşnicie. Ea a murit slăvindu -l pe Satan si a venit aici si I -a întrebat de împărăţia ei. Satan, Tatăl Minciunilor, i-a
râs în faţă şi i-a zis, Tu credeai că îmi voi împărţi împărăţ ia cu tine? Aceasta este împărăţia ta.' Şi a încuiat -o în
această celulă si o torturează zi si noapte."
Pe pământ," a zis Isus, "această femeie a învăţat multe vrăjitoare, atât vrăjitoare albe cât si vrăjitoare negre, ca să-şi
facă magiile lor. Una din trucurile ei magice era să se schimbe dintr-o femeie tânără într-o femeie de vârstă mijlocie,
apoi într-o femeie bătrână - chiar într-un bărbat bătrân. Era amuzant în acele zile ca să se transforme si să
înspăimânte vrăjitoarele mai mici cu magia ei. Dar acu m ea suferă dureril e ia dul ui, ş i c arnea ei es t e r upt ă de
pe ea l a f iec are t r ans f ormare. Ac um nu s e m ai poat e c ont r ola, c i s e s c himbă încontinuu, dar adevărata ei
formă este ceata aceasta cenuşie din interiorul scheletului ei."
Satan o foloseşte pentru scopurile lui rele şi îşi bate joc de ea. Deseori este adusă în faţa lui ca să o tortureze pentru
plăcerea lui. Am chemat-o de multe ori, si aşi fi mântuit -o; dar ea nu Mă voia pe Mine. Acum ea cerşeşte îndurare şi
iertare, dar este prea tâ rziu. Ea este acum pierdută, fără nici o speranţă." Am privit la această femeie pierdută pe vecie, în
suferinţă şi durere, şi cu toate că ea a fost o femeie rea, inima mea era ruptă de milă. "Doamne, ce cumplit!" am zis în
lacrimi. Chiar atunci, că şi când Isus nu ar fi fost de faţă, un demon maron murdar, cu aripi rupte de mărimea şi forma unui urs
mare, a venit în fruntea celulei ei si a deschis-o cu nişte chei. Făcea gălăgie mare, parcă într-adins ca să o sperie.
Femeia zbiera în anticipată teroare pe când el o ataca şi o trăgea afară din celulă.
Isus a zis, "Acest demon o torturează deseori." Am privit cum ea era cărată afară din celulă si dusă undeva. "Dragă
Doamne," am întrebat, "nu putem face nimic pentru ea?" Simţeam atâta milă pentru ea.
Este prea târziu!" a răspuns Isus. "Este prea tâ rziu."
17