Mentenanta Conductelor de Transport Gaze Naturale - Transgaz

(2) Pentru tronsoanele de conductă şi elementele componente ale
conductelor la care sunt prevăzute prin proiect sau de către producători intervalele
de timp la care trebuie efectuate verificări tehnice şi /sau lucrări de mentenanţă se
vor respecta prescripţiile respective, daca acestea nu vor depasi durata maxima a
verificarilor prevazute la punctul 1.
(3) Programarea verificărilor privind starea tehnică se armonizează
cu constatările activităţilor de supraveghere prin patrulare terestră, organizate la
nivelul fiecărui sector de exploatare, care asigură inspecţia vizuală generală şi
depistarea eventualele scăpări de gaze la tronsoanele de conductă şi la elementele
componente de tip special ale conductelor; aceste activităţi se organizează:
a) de doua ori lună pentru conductele aparţinând CS4 şi CS3;
b) o dată pe luna pentru conductele aparţinând CS2 şi CS1.
(4) Pentru fiecare program de inspectare realizat prin patrulare
terestră se întocmeşte un raport, structurat aşa cum prevede Anexa 14, ale cărui
informaţii se completează în Fişa tehnică a fiecărui tronson de conductă sau
element component de conductă care a făcut obiectul inspecţiei.
(5) Depistarea scăpărilor de gaze poate fi realizată şi prin patrulare
aeriană, folosind aparatură specială de detectare a eventualelor scăpări de gaze.
3.5.4. (1) Verificările tehnice se realizează pe baza procedurilor elaborate
de serviciul de specialitate al DE precizate la art. 3.5.3.
(2) Verificarea stării tehnice a conductelor se poate asigura folosind
una sau mai multe din următoarele metode:
a) Metoda inspecţiei “in-line”, care constă în verificarea stării tehnice a
tubulaturii conductelor şi depistarea anomaliilor de tip lipsă de material, indentaţii
şi fisuri, prin examinarea conductei cu ajutorul instrumentelor de tip PIG inteligent
sau al echipamentelor speciale de diagnosticare exterioară; anomaliile depistate se
evaluează cu metode adecvate, stabilindu-se nivelul p / al presiunii maxime de
operare în siguranţă a conductelor în prezenţa acestor anomalii.
b) Metoda probei de presiune, care constă în verificarea rezistenţei
mecanice şi etanşeităţii tubulaturii conductelor prin efectuarea periodică a unor
probe de presiune, la anumite niveluri ale presiunii de probă p p .
c) Metoda evaluării directe, care utilizează datele din Fişele tehnice ale
conductelor şi informaţiile furnizate de rapoartele patrulelor terestre şi de
rapoartele privind verificarea stării izolaţiei de protecţie anticorosivă a conductelor
şi determinarea corozivităţii/agresivităţii solului pentru a stabili planuri de
examinare directă a stării tehnice a tubulaturii conductelor; la locaţiile selectate şi
specificate de aceste planuri se realizează gropi de intervenţie, care asigură
accesul direct la tubulatură şi se fac determinări privind grosimile de perete ale
tubulaturii, configuraţia şi dimensiunile anomaliilor existente etc., pe baza cărora
se apreciază starea tehnică a conductelor.
(3) Rezultatele obţinute la verificarea stării tehnice a tronsoanelor de
conductă prin metoda inspecţiei ―in-line‖ sau prin metoda probei de presiune se
pot utiliza pentru a corecta mărimea programată a intervalului de timp până la
următoarea verificare, folosind indicaţiile din Anexa 15.
3.5.5. (1) Pentru conductele al căror traseu traversează zone cu condiţii
NTMC ___________________________________________________________________________ pag. 14