Pentru Corina CreÈu dragostea trece prin portofel - Curentul

More documents

Recommendations

Info

$eful IPJ Vaslui, Mihai Carp: âNu exist` grupuri infrac]ionale ... - Curentul$

$Cum \[i negocia Marius Petcu rata la [pag`: â40.000 cu totu ... - Curentul$

curentul.ro 02 Joi, 4 iulie 2013 actual Condamnată la CEDO, România a plătit 35 de milioane de euro pentru gafele din justiție (Urmare din pagina 1) De curând, ziariștii de la „Lumeajustiției.ro” au solicitat Ministerului Finanțelor Publice să le comunice suma pe care a achitat-o statul român în urma unor sentințe pronunțate de instanța europeană. Iar răspunsul pe care li s-a oferit este de-a dreptul aiuritor: „Ca urmare a condamnărilor suferite la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, Ministerul Finan - țelor Publice a plătit, în perioada 2008-2013, despăgubiri în valoare de peste 155 milioane de lei. Adică, la o medie de 4,4 lei/1 euro, asta înseamnă exact 35.346.961 euro”. Defalcat pe ani, cuantumul sumelor achitate au evoluat după cum urmează: „Anul 2008: 47.185.480,32 lei. Anul 2009: 41.232.042,65 lei. Anul 2010: 48.320.194,89 lei. Anul 2011: 8.554.194,62 lei. Anul 2012: 8.779.648,68lei. Anul 2013 ( 01,01.2013- prezent): 1.455.068,48”. Iar plata acestor daune se adaugă altor sentințe mai vechi, pronunțate de CEDO între anii 1994 și finele anului 2008, care totalizează echivalentul a circa 25 de milioane de euro. Așadar, o sumă uriașă care, oficial, a fost achitată de la bugetul de stat de toate guvernările care s-au succedat la cârma României în această perioadă. Dar, hai să nu ne mințim: „de la bugetul de stat” înseamnă, de fapt, exact din buzunarele noastre, ale contribuabililor care ne spetim achitând tot soiul de taxe și impozite, biruri din ce în ce mai numeroase, pe care ni le aruncă, nonșalant, în cârcă bravii noștri politicieni. De la Iliescu încoace Primele, dar și cele mai consistente sume achitate de România în urma unor sentințe pronunțate de CEDO, sunt legate de problema restituirii caselor naționalizate. Iar acestea își au originea în ura aproape patologică pe care Ion Iliescu, fidel vechilor principii bolșevice, a manifestat-o față de „proprietatea privată”. În primii ani de după Revoluție, instanțele ordinare începuseră să emită sentințe prin care se dispunea restituirea către foștii lor proprietari a caselor pe care statul comunist pusese laba în cel mai samavolnic mod cu putință. Dar asta a durat doar până pe la începutul anului 1995 când, aflat la Satu Mare, într-o „vizită oficială la cel mai înalt nivel”, Ion Iliescu s-a apucat să dea din mâini ca o morișcă defectă și a înfierat, cu cea mai pură „mânie proletară”, această practică juridică. Acum el se laudă că nu și-a vârât niciodată ciubotele văxuite la Moscova, în tot ceea ce ține de justiție. Dar atunci el chiar a făcut-o, în cel mai primitiv mod cu putință: „Toate hotărârile adoptate de judecători sunt în afara legii, n- au acoperire legală pentru a repune în proprietate un fost proprietar naționalizat sau aflat într-o altă situație legală.” Iar asta a fost suficient pentru ca magistrații instanței să-și ia robele lor de reprezentanți ai justiției divine pe Pământ, să salute militărește și să treacă la executarea ordinului, ce-i drept nerostit până la capăt. Întruniți în complet lărgit de „Secții reunite”, magistrații Curții Supreme de Justiție au decis atunci, cu 25 de voturi „pentru” și 20 „împotrivă” schimbarea practicii judiciare, pe care au transformat-o într-una favo - rabilă chiriașilor care locuiau, unii încă de pe vremurile de început ale regimului comunist, în cele mai luxoase dintre „casele naționalizare”. Acea decizie a fost luată în cadrul a ceea ce presa a numit, atunci, „Completul roșu”. Un complet de-a dreptul slugarnic din care au făcut parte și Gheorghe Uglean - președintele de atunci al Curții Supreme de Justiție, Leonida Pastor - vicepreședinte, Cornel Bădoiu - președintele Secției Militare, Alexe Ivanov - președintele Secției Civile, Anton Pandrea - președintele Secției Penale, Eugenia Lohan - președintele Secției Comerciale. Ulterior, numele unora dintre aceștia au fost au apărut în diverse scandaluri, unele chiar de corupție. Pornind de la decizia acestora, același Ion Iliescu a promulgat Legea 112/1995 privind reglementarea situației juridice a unor imobile naționalizate. O lege „cu dedicația” care nu a fost pusă în slujba restituirii acelor case, ci i- a favorizat pe chiriașii care le-au putut cumpăra. Rămași atât fără case cât mai ales fără posibilitatea de a le mai revendica vreodată, foștii proprietari au început să deschidă dosare la CEDO. Am putea oare include această decizie mârșavă a instanței supreme în categoria „erorilor judiciare”? Bineînțeles că nu. Ea nu a fost decât un moment odios în care „Puterea judecătorească” s-a pus la dispoziția puterii politice. Apoi, în anii care au urmat, CEDO le-a dat foștilor proprietari câștig de cauză și a obligat statul român să le achite primele milioane - inițial de dolari, iar mai apoi de euro. Credeți că acei bani au fost scoși din buzunar de Ion Iliescu ori de judecătorii din slugarnicul „Complet roșu”? Bineînțeles că nu! Românii au aflat că au, și ei, drepturi „Cazul Țundrea” a fost și a rămas, poate, cea mai clară ilustrare a conceptului de „eroare judiciară”. Acuzat de comiterea unui viol urmat de crimă, acest om a stat nevinovat în pușcărie vreme de 12 ani, până în momentul în care adevăratul criminal a fost identificat. A fost pus în libertate, și-a căutat și el dreptatea la CEDO dar era prea târziu: a murit înainte ca instanța să fi apucat să pronunțe vreo sentință. În schimb, procurorul și judecătorii care i-au distrus viața, sunt bine mersi, ronțăindu-și pensiile generoase cu care i-a cadorisit generozitatea statului român. Cu timpul, încurajați de succesele înregistrate de foarte mulți dintre foștii proprietari ai unor case naționalizate, românii au început să înțeleagă că au și ei drepturi pe care și le pot revendica, cu succes, la CEDO, instanța europeană care poate condamna România pentru orice fel de abuz comis împotriva unui cetățean căruia i se încalcă drepturile prevăzute de lege. Indiferent dacă au fost comise de Poliție, de procurori, de judecători sau de orice alte instituții care sunt coordonate, într-un fel sau altul, de statul român astfel de abuzuri au fost sancționate, după un interval mai lung sau mai scurt, de către instanța europeană. Astfel, în vara anului 2012, România a pierdut un proces în care a fost reclamată la CEDO din cauza condițiilor mizere care există în multe dintre penitenciare de pe la noi. Este vorba despre deținutul Iacov Stanciu căruia i s-au fost acordate despăgubiri în valoare de 20.000 de euro după ce el s-a plâns Curții Europene de condițiile de detenție din penitenciarele Ploiești, Jilava, Rahova, Mărgineni și Bacău, dar și de lipsa unui tratament medical adecvat pentru afecțiunile de care el a suferit în pușcărie. CEDO a constatat că supraaglomerarea din penitenciare, lipsa igienei și inadecvarea tratamentului medical au reprezentat pentru solicitant un tratament inuman și degradant. Tot pentru condițiile degradante existente în penitenciare, deținutul Dragoș Ciupercescu celebru mai ales sub numele de „Grenadierul de la Jean Monnet” ( liceul unde, în anul 2002, a comis un atentat în cursul căruia a detonat o grenadă de luptă) a primit prin sentința CEDO suma de 18.000 de euro, sub titlul de daune materiale și morale. El a invocat la CEDO încălcarea articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sub motiv că încadrat fiind în categoria deținuților periculoși, a suportat un regim de detenție deosebit de dur, închis fiind în niște condiții de-a dreptul inumane în Penitenciarul Jilava. E vreo speranță în noua Constituție? Decisă să modifice Constituția, actuala majoritate USL-istă se laudă că va avea în vederea și rezolvarea problemei privitoare la daunele pe care statul român le are de achitat din cauza unor probleme legate de justiție. La începutul lunii trecute Comisia pentru revizuirea Constituției a aprobat un amendament în care se prevede că statul se va putea îndrepta, pentru recuperarea prejudiciului, împotriva magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. Om trăi și om vedea. Judecătoarea Viorica Costiniu, președintele de onoare al Asociației Magistraților din România, a și sărit în sus văitându-se că „semnele de îndoială asupra actului de justiție se vor accentua în momentul în care un judecător va fi sancționat pentru o soluție de-a sa”. Așa o fi. Dar doamna Costiniu ar trebui să fie ultimul magistrat îndrituit să-și dea cu părerea despre „încrederea în actul de justiție”. Poate că deja o fi uitat, dar soțul dumneaei, fostul magistrat și actualul Florin Costiniu tocmai se află în executarea unei pedeapse privative de libertate, ce-i drept cu suspendare, pentru modul modul în care și-a făcut meseria ca magistrat de vază în cadrul instanței supreme. Vasile Surcel
(Urmare din pagina 1) Datorii și probleme, „moștenite“ de la fosta nevastă Decizia de a-și separa averea de soțul, vine cel mai probabil după ce Ovidiu Rogoz a avut o serie de probleme în instanță cu tot felul de datorii ale fostei sale soții despre care ziarul „Curentul“ a scris recent. În luna mai 2013, ziarul nostru a relatat că prima soție a bărbatului europarlamentarului Corina Crețu, cea care i-a lăsat acestuia „cadou“ la divorț datorii de peste 400.000 de euro, avea din nou probleme cu creditorii. Fosta soție, Ionela Rogoz, fusese chemată în judecată de o persoană care a împrumutat-o acum trei ani, cu o importantă sumă de bani, în urma unei afaceri problematice cu terenuri. Potrivit cererii de chemare în judecată, Ionela Rogoz a împrumutat de la reclamantă suma de 75.000 de euro, pe baza unui contract de împrumut. Actul a fost încheiat în prezența unui avocat la data de 26 noiembrie 2009, iar restituirea banilor urma să se facă la scadență, pe 11 iunie 2010. „Până în prezent, debitoarea nu a achitat suma nici măcar parțial“ se arată în documentele de la dosar, creditoarea David Steluța solicitând magistraților Judecătoriei Sectorului 1 să o oblige pe Ionela Rogoz să restituie banii împrumutați. La divorțul cu Ionela Rogoz, Ovidiu Rogoz declara că aceasta l-a falimentat în timpul căsătoriei. Bunurile comune strânse în timpul mariajului au fost supuse procedurilor de Fostul director al Agenției pentru Protecția Mediului Vaslui din perioada 2009-2012 Remus Mitrea a fost condamnat, miercuri, de Tribunalul Vaslui la 10 ani de închisoare cu executare pentru opt infracțiuni de luare de mită și cinci fapte de spălare de bani, transmite corespondentul Mediafax. Tribunalul Vaslui l-a condamnat la 10 ani de închisoare cu executare pe fostul director al Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Vaslui, Remus Mitrea, pentru comiterea a opt infracțiuni de luare de mită și cinci fapte de spălare de bani, fapte comise în perioada 2010 - septembrie 2012. Pe lângă condamnarea la închisoare, magistrații vasluieni l-au obligat pe fostul șef al APM Vaslui din perioada 2009 - actual executare silită, iar Ionela Rogoz a acumulat datorii de 400.000 de euro, înainte de a-l părăsi și a pleca cu afaceri, în Dubai. Ovidiu Rogoz a obținut inițial divorțul din culpa soției sale, dar la recurs, s-au înțeles pentru culpa comună, a mai scris „Curentul“. Corina Crețu, sub lupa fostului consilier al lui Iliescu Odată cu apariția cărții lui Eugen Mihăescu, intitulată „Între linii“, graficianul a oferit publicului mai multe detalii picante din viața fostei ziariste, ajunsă în prezent europarlamentar via Ion Iliescu. La nunta ei de anul trecut, fostul președinte declara că este foarte bine că aceasta s-a căsătorit. "E foarte bine că se căsătoreşte, o să fie o femeie împlinită, la casa ei (...) Da, avea nevoie să se căsătorească, că era cam stingheră", a spus Iliescu, înainte de slujbă. În cartea sa, Mihăescu o caracterrizează pe Corina Crețu ca pe o femeie care avea abilitatea de a se „cocoța pe umerii unor bărbați puternici“. Într-o descriere sumară, Mihăescu își amintește foarte plastic, din negurile tranziției spre democrație a anilor 90, de o tânăra descurcăreață ce avea să facă cariera, atât în țară, cât și peste hotare. “Corina Crețu îl avea pe “vino- ncoace“! Înaltă și nu prea slabă, cu pulpele pietroase dezgolite de fusta prea scurtă și tricoul subțire“, prin care „se puteau ghici sânii fără sutien“, și-o amintește Mihăescu pe tânăra ziaristă care a reușit să smulgă două vorbe de la cel mai puternic om al planetei de atunci, 2012 la plata a 1.358.669,29 lei și 12.000 de euro reprezentând sumele pretinse, în numerar sau prin contracte cu propria firmă, de la diverse societăți în schimbul avizelor de mediu. De asemenea, cele două societăți la care Remus Mitrea era acționar, Mitromd SRL și Chrisrem Wind SRL Vaslui, au fost amendate cu 100.000 de lei, respectiv 60.000 de lei, fiind dispusă și dizolvarea celor două firme de la Registrul Comerțului. Tot în același dosar, fostul contabil șef al Ocolului Silvic "Ciobănaș" din cadrul Direcției Silvice Bacău, Rodica Maxim, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare, însă sub supraveghere, pentru luare de mită. Fostul director al APM Vaslui Remus Mitrea a fost trimis în judecată de către procurorii ieșeni ai Direcției Naționale Anticorupție la începutul lunii noiembrie 2012 pentru comiterea infracțiunilor de luare de mită și spălare de bani. Tot atunci, au fost deferite justiției societățile Chrisrem Wind SRL Vaslui și SC Mitromd SRL Vaslui, ambele controlate de Remus Mitrea, pentru complicitate la infracțiunile de luare de mită, dare de mită și spălare de bani. Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA, în perioada 2010 - septembrie 2012, Remus Mitrea, în calitate de director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Vaslui, abuzând de Bill Clinton, cuvinte pe care ulterior Ilici Iliescu le-a folosit pentru a se legitima ca având girul „Marelui Licurici“ la cârma României. Cuprins probabil de ceva frustrări și oftaturi îndelungi, graficianul de talie mondială continuă descrierea privirii doamnei europarlamentar: „ușor sașie și asimetrică, dar impertinentă, parcă te deschidea la prohab“. Cât despre atitudinea sa, Mihăescu avea să scrie că îi „amintește de fata de cartier băgăcioasă, lipicioasă ca o gume de mestecat, care ți se lipește de deget, o scuturi și ți se lipește de toată mâna“. Caracterizarea sa avea să atingă culmile paroxismului: prerogativele funcției sale, a pretins de la reprezentanții mai multor societăți comerciale sumele totale de 1.558.142,87 lei și 38.000 euro, pentru ca, în schimb, să își îndeplinească atribuțiile de serviciu și să emită în favoarea acestor firme diverse documente de reglementare și autorizare necesare pentru desfășurarea în mod legal a activității acestor firme în domenii precum dezvoltarea parcurilor eoliene sau construcții. În unele dintre cazuri, fostul director al APM Vaslui a exercitat acte de constrângere asupra reprezentanților unor societăți comerciale, în vederea remiterii sumelor de bani. De asemenea, cu același scop al emiterii autorizațiilor de mediu necesare, în afară de sumele menționate, într-o altă situație, Mitrea a pretins subcontractarea unor lucrări de construire a unor parcuri eoliene, în valoare de 37.388.724,43 euro. Din sumele pretinse, Remus Mitrea a primit sumele totale de 1.486.642,87 lei și 12.000 euro atât în mod direct, în numerar, cât și, în majoritatea situațiilor, disimulate sub forma prețului unor contracte încheiate între firmele beneficiare ale avizelor de mediu și unele societăți comerciale controlate de fostul director al APM Vaslui. În cursul lunii aprilie 2012, în contextul în care una dintre firmele sale curentul.ro Joi, 4 iulie 2013 03 Pentru Corina Crețu dragostea trece prin portofel „atunci când am cunoscut-o, era un măr domnesc. E drept că înauntru era un vierme...“, concluzionează plin de apăsări Mihăescu. „Așa a ajuns Corina Crețu funcționară la Cotroceni“, își amintește autorul. Acesta explică că în ca riera sa, aceasta s-a folosit de toate atu-urile ei pentru a reuși. „Azi se auzea că e cu Oprescu (primarul Capitalei -n.r.) și, de fapt era cu Fulga (fostul șef al SIE -n.r.) și tot așa. Corina și-a construit cariera cocoțându-se pe umerii bărbaților prin patul cărora a trecut“, mai scrie Mihăescu. Nicolae Bucur Remus Mitrea, „pușculița“ PSD Vaslui, condamnat la 10 ani de închisoare pentru luare de mită exploata material lemnos pe raza Ocolului Silvic Ciobănuș din cadrul Direcției Silvice Bacău, Remus Mitrea a dat Rodicăi Maxim, cu titlu de mită, diverse cantități de băuturi alcoolice, precum și un împrumut bănesc, pentru ca firma sa să fie favorizată din punct de vedere financiar și să beneficieze de informații preferențiale în legătură cu activitatea ocolului silvic respectiv. În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând lui Remus Mitrea. La data de 11 octombrie 2012, Tribunalul Iași a dispus arestarea preventivă, pe un termen de 29 de zile a directorului APM Vaslui. Sentința dată de Tribunalul Vaslui poate fi atacată cu apel atât de către Remus Mitrea, cât și de către Rodica Maxim. Fostul șef APM Vaslui s-a afișat în nenumărate rânduri alături de liderii PSD locali, semn că se afla în grațiile șefilor. Ultima apariție importantă a lui Mitrea, alături de pesediști, a fost la Bruxelles, unde a făcut parte din delegația PSD Vaslui invitată să viziteze Parlamentul European. Invitația a venit chiar din partea Gabrielei Crețu, soția liderului PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, funcționar la Bruxelles, actualmente senator USL în colegiul Bârlad. (O.D.)
Page 1: Cazul Abel Apostol: Ucigașul a fos
Page 5 and 6: actual curentul.ro Joi, 4 iulie 201
Page 7 and 8: social curentul.ro Joi, 4 iulie 201
Page 9 and 10: Rate ROBID/ROBOR 7 zile 4,68 % 5,18
Page 11 and 12: în lume Joi, 4 iulie 2013 PE dă u
Page 13 and 14: Trei săptămâni au trecut de la d
Page 15 and 16: Clujenii atacă podiumul Robert Jug

Pentru Corina CreÈu dragostea trece prin portofel - Curentul

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

Pentru Corina CreÈu dragostea trece prin portofel - Curentul